REVISTA MEA DIN 29 NOIEMBRIE / 1. A.

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU DUMINICĂ 29 NOIEMBRIE 2020

PARTEA ÎNTÂI - ISTORIE PE ZILE

A. Evenimente; Nașteri

Evenimente

• 1394: Orașul Seul a devenit capitala Coreii de Sud.
• 1474: Ștefan cel Mare scrie Papei Sixt al IV-lea făcând un apel la unitatea creștinilor împotriva turcilor.
• 1784: La București se dă un pitac domnesc prin care toți egumenii erau obligați ca în cazul în care vor găsi copii cu glas frumos să-i aducă la Sfântul Sava, la dascălul Mihalache (unde cu un an în urmă Vodă Mihai Suțu înființase o clasă de muzică).
• 1877: Thomas Edison face o demonstrație cu fonograful pentru prima dată.
  
  
• 1890: Inaugurarea Dietei imperiale (Parlamentul japonez).
• 1899: Se fondează clubul de fotbal FC Barcelona.
• 1916: A apărut primul număr al ziarului oficial al autorităților de ocupație "Bukarester Tageblatt", în două versiuni, germană și română.
• 1918: Demisia guvernului C. Coandă, formarea cabinetului liberal condus de I.I.C. Brătianu.
• 1929: Comandantul american Richard Byrd conduce prima sa expediție în zbor deasupra Polului Sud.
• 1938: Corneliu Zelea Codreanu, Nicadorii (asasinii lui I.G. Duca) și Decemvirii (asasinii lui Mihail Stelescu) sunt asasinați de jandarmi. Comunicatul oficial anuntă că au încercat să fugă de sub escortă și au fost împușcați; în realitate, au fost sugrumați în două dube, în apropiere de Tâncăbești.
• 1944: Al Doilea Război Mondial: Albania este eliberată de sub ocupația germană.
• 1946: Ședința extraordinară a Comitetului Executiv al PNȚ – Maniu, la care se analizează desfășurarea alegerilor și rezultatele lor.
• 1947: Adunarea Generală a ONU a hotărât împărțirea Palestinei în două state, israelit și arab. Ierusalimul a fost proclamat oraș liber, sub administrația ONU.
• 1963: Președintele american Lyndon Johnson a inițiat o anchetă cu privire la asasinarea fostului șef de la Casa Albă, John Fitzgerald Kennedy.
• 1989: Revoluția de Catifea: În Cehoslovacia are loc abolirea articolului din Constituție prin care partidului comunist deținea monopol.
• 1993: S-a lansat prima televiziune privată care emite și astăzi,Antena 1.
• 1996: Noul președinte al României, Emil Constantinescu depune jurământul constituțional în fața Camerelor reunite ale Parlamentului.
• 2004: S-a lansat Radio Guerrilla.

Nașteri

• 1206: Béla al IV-lea, rege al Ungariei și Croației (d. 1270)
• 1762: Pierre André Latreille, entomolog francez (d. 1833)
• 1766: Maine de Biran, filozof și psiholog francez (d. 1824)
• 1797: Domenico Gaetano Maria Donizetti (n. 29 noiembrie 1797, Bergamo, Italia – d. 8 aprilie 1848) a fost un compozitor italian de muzică cultă și, mai ales, de operă, originar din Bergamo, regiunea Lombardia. Cea mai cunoscută lucrare a compozitorului italian este Lucia di Lammermoor (1835), respectiv cea mai ușor de recunoscut piesă muzicală a sa este aria muzicală, "Una furtiva lagrima" din opera L'elisir d'amore (1832). Alături de Vincenzo Bellini și Gioacchino Rossini, Donizetti a fost unul din compozitorii de frunte ai genului operatic cunoscut ca bel canto. Donizetti a studiat în orașul natal, apoi la Bologna, cu abatele Pietro Mattei, cu care a și lucrat o perioadă de timp, respectiv ulterior cu Gioacchino Rossini.
  Prima operă cu care a obținut succes a fost „Zoraide di Granata” („Soraya din Granada”), prezentată la Roma în 1822. Din anul 1827, Donizetti se stabilește la Napoli (Neapole) unde devine directorul Teatrului Regal, iar mai apoi profesor de contrapunct la Conservator. În numai trei ani, a scris 12 opere, toate ilustrând stilul interpretativ Bel canto. Din această perioada de creație, caracterizată de influența compozitorului Gioacchino Rossini, se pot remarca operele "Anna Bolena" (1830), "Elixirul dragostei" (1832), "Lucrezia Borgia" (1833), dar mai ales "Lucia di Lammermoor" (1835) care poate fi socotita capodopera sa.
  Din anul 1839, Donizetti se stabilește la Paris, unde în următorii ani prezintă noi opere, "Favorita" (1840), "Fiica regimentului" (1840), "Rita" (1841), "Ducele de Alba" (1842), "Don Pasquale" (1843) și "Don Sebastian, Rege al Portugaliei" (1843).
  În peregrinările sale prin marile orașe muzicale ale Europei, Donizetti a ajuns și la Viena, unde a avut loc premiera operei sale "Linda di Chamounix" (1842).
  La 8 aprilie 1848, în vârstă de numai 51 de ani, Gaetano Donizetti decedează în orașul sau natal, Bergamo. 

  LUCRĂRI

  

  Gaetano Donizetti
  (1797-1848)
  Donizetti a fost un prolific compozitor de muzică cultă. Opera sa cuprinde 75 de opere, 16 simfonii, 19 cvartete de coarde, 193 de cântece, 45 duete, 3 oratorii, 28 de cantate, concerte instrumentale, sonate și alte piese de muzică clasică.

  Opere

  1816 – 1819

  • Il Pigmalione (1816; October 13, 1960, Teatro Donizetti, Bergamo)
  • Olimpiade (1817, incomplete, libretto by Metastasio)
  • L'ira di Achille (1817)
  • Enrico di Borgogna (1818; November 14, 1818 Teatro San Luca, Venice)
  • Una follia (1818; December 17, 1818 Teatro San Luca, Venice) (lost)
  • I piccioli virtuosi ambulanti (1819), opera buffa in un Atto
  • Pietro il Grande zar di tutte le Russie ossia Il Falegname di Livonia (1819; December 26, 1819, Teatro San Samuele, Venice),

  1820 – 1824

  • Le nozze in villa (1820; 1821? Teatro Vecchio, Mantua)
  • Zoraida di Granata or Zoraïda di Granata (1822; January 28, 1822, Teatro Argentina, Rome, rev. January 7 1824 at the same theatre)
  • La Zingara (1822; May 12, 1822, Teatro Nuovo, Napoli)
  • La lettera anonima (June 29, 1822 Teatro del Fondo, Napoli)
  • Chiara e Serafina, ossia I pirati (October 26, 1822, Teatro alla Scala, Milano)
  • Alfredo il grande (July 2, 1823 Teatro San Carlo, Napoli)
  • Il fortunato inganno (September 3, 1823 Teatro Nuovo, Napoli)
  • L'ajo nell'imbarazzo (February 4, 1824, Teatro Valle, Rome)
  • Emilia di Liverpool (L'eremitaggio di Liverpool) (28.7.1824 Teatro Nuovo, Naples)

  1825 – 1829

  • Alahor in Granata (7.1.1826 Teatro Carolino, Palermo)
  • Don Gregorio [rev of L'ajo nell'imbarazzo] (11.6.1826 Teatro Nuovo, Naples)
  • Elvida (6.7.1826 Teatro San Carlo, Naples)
  • Gabriella di Vergy (1826; 29.11.1869 Teatro San Carlo, Naples) (Gabriella)
  • Olivo e Pasquale (7.1.1827 Teatro Valle, Rome)
  • Olivo e Pasquale [rev] (1.9.1827 Teatro Nuovo, Naples)
  • Otto mesi in due ore (13.5.1827 Teatro Nuovo, Naples) (Gli esiliati in Siberia)
  • Il borgomastro di Saardam (19.8.1827 Teatro del Fondo, Naples)
  • Le convenienze teatrali (21.11.1827 Teatro Nuovo, Naples)
  • L'esule di Roma, ossia Il proscritto (1.1.1828 Teatro San Carlo, Naples)
  • Emilia di Liverpool [rev] (8.3.1828 Teatro Nuovo, Naples)
  • Alina, regina di Golconda (12.5.1828 Teatro Carlo Felice, Genoa)
  • Gianni di Calais (2.8.1828 Teatro del Fondo, Naples)
  • Il paria (12.1.1829 Teatro San Carlo, Naples)
  • Il giovedi grasso (Il nuovo Pourceaugnac) (26.2.1829? Teatro del Fondo, Naples)
  • Il castello di Kenilworth (6.7.1829 Teatro San Carlo, Naples)
  • Alina, regina di Golconda [rev] (10.10.1829 Teatro Valle, Rome)

  1830 – 1834

  • I pazzi per progetto (6.2.1830 Teatro San Carlo, Naples)
  • Il diluvio universale (28.2.1830 Teatro San Carlo, Naples)
  • Imelda de' Lambertazzi (5.9.1830 Teatro San Carlo, Naples)
  • Anna Bolena (26.12.1830 Teatro Carcano, Milan)
  • Le convenienze ed inconvenienze teatrali [rev of Le convenienze teatrali] (20.4.1831 Teatro Canobbiana, Milan)
  • Gianni di Parigi (1831; 10.9.1839 Teatro alla Scala Milan)
  • Francesca di Foix (30.5.1831 Teatro San Carlo, Naples)
  • La romanziera e l'uomo nero (18.6.1831 Teatro del Fondo, Naples) (libretto lost)
  • Fausta (12.1.1832 Teatro San Carlo, Naples)
  • Ugo, conte di Parigi (13.3.1832 Teatro alla Scala Milan)
  • L'elisir d'amore (12.5.1832 Teatro Canobbiana, Milan)
  • Sancia di Castiglia (4.11.1832 Teatro San Carlo, Naples)
  • Il furioso all'isola di San Domingo (2.1.1833 Teatro Valle, Rome)
  • Otto mesi in due ore [rev] (1833, Livorno)
  • Parisina (17.3.1833 Teatro della Pergola, Florence)
  • Torquato Tasso (9.9.1833 Teatro Valle, Rome)
  • Lucrezia Borgia (26.12.1833 Teatro alla Scala Milan)
  • Il diluvio universale [rev] (17.1.1834 Teatro Carlo Felice, Genoa)
  • Rosmonda d'Inghilterra (27.2.1834 Teatro della Pergola, Florence)
  • Maria Stuarda [rev] (Buondelmonte) (18.10.1834 Teatro San Carlo, Naples)
  • Gemma di Vergy (26.10.1834 Teatro alla Scala Milan)

  1835 – 1839

  • Maria Stuarda (30.12.1835 Teatro alla Scala Milan)
  • Marin Faliero (12.3.1835 Théâtre-Italien, Paris)
  • Lucia di Lammermoor (26.9.1835 Teatro San Carlo, Naples)
  • Belisario (4.2.1836 Teatro La Fenice, Veneția)
  • Il campanello di notte (1.6.1836 Teatro Nuovo, Naples)
  • Betly, o La capanna svizzera (21.8.1836 Teatro Nuovo, Naples)
  • L'assedio di Calais (19.11.1836 Teatro San Carlo, Naples)
  • Pia de' Tolomei (18.2.1837 Teatro Apollo, Venice)
  • Pia de' Tolomei [rev] (31.7.1837, Sinigaglia)
  • Betly [rev] ((?) 29.9.1837 Teatro del Fondo, Naples)
  • Roberto Devereux (28.10.1837 Teatro San Carlo, Naples)
  • Maria de Rudenz (30.1.1838 Teatro La Fenice, Veneția)
  • Gabriella di Vergy [rev] (1838; 8.1978 recording, London)
  • Poliuto (1838; 30.11.1848 Teatro San Carlo, Naples)
  • Pia de' Tolomei [rev 2] (30.9.1838 Teatro San Carlo, Naples)
  • Lucie de Lammermoor [rev of Lucia di Lammermoor] (6.8.1839 Théâtre de la Renaissance, Paris)
  • Le duc d'Albe (1839; 22.3.1882 Teatro Apollo, Rome) (Il duca d'Alba)

  1840 – 1845

  • Lucrezia Borgia [rev] (11.01.1833 Teatro alla Scala Milan)
  • Poliuto [rev] (Les martyrs) (10.04.1840 Théâtre de l'Académie Royale de Musique (Paris Opéra), Paris)
  • La fille du régiment (11.02.1840 Opéra-Comique, Paris)
  • L'ange de Nisida (1839; ?)
  • Lucrezia Borgia [rev 2] (31.10.1840 Théâtre-Italien, Paris)
  • La favorite [rev of L'ange de Nisida] (02.12.1840 Théâtre de l'Académie Royale de Musique, Paris)
  • Adelia (11.02.1841 Teatro Apollo, Rome)
  • Rita (Deux hommes et une femme) (1841; 07.05.1860 Opéra-Comique, Paris)
  • Maria Padilla (26.12.1841 Teatro alla Scala Milan)
  • Linda di Chamounix (19.05.1842 Kärntnertortheater, Vienna)
  • Linda di Chamounix [rev] (17.11.1842 Théâtre-Italien, Paris)
  • Caterina Cornaro (18.01.1844 Teatro San Carlo, Naples)
  • Don Pasquale (03.01.1843 Théâtre-Italien, Paris)
  • Maria di Rohan (05.06.1843 Kärntnertortheater, Vienna)
  • Dom Sébastien (13.11.1843 Théâtre de l'Académie Royale de Musique , Paris)
  • Dom Sébastien [rev] (06.02.1845 Kärntnertortheater, Vienna)

  Lucrări corale

  • Ave Maria
  • Grande Offertorio
  • Il sospiro
  • Messa da Requiem
  • Messa di Gloria e Credo
  • Miserere (Psalm 50)

  Lucrări orchestrale

  • Allegro for Strings in C major
  • L'ajo nell'imbarazzo: Sinfonia
  • Larghetto, tema e variazioni in E flat major
  • Roberto Devereux: Sinfonia
  • Sinfonia Concertante in D major (1818)
  • Sinfonia for Winds in G minor (1817)
  • Sinfonia in A major
  • Sinfonia in C major
  • Sinfonia in D major
  • Sinfonia in D minor
  • Ugo, conte di Parigi: Sinfonia

  Concerte

  • Concertino for Clarinet in B flat major
  • Concertino for English Horn in G major (1816)
  • Concertino in C minor for flute and chamber orchestra (1819)
  • Concertino for Flute and Orchestra in C major
  • Concertino for Flute and Orchestra in D major
  • Concertino for Oboe in F major
  • Concertino for Violin and Cello in D minor
  • Concerto for 2 Clarinets "Maria Padilla"
  • Concerto for Violin and Cello in D minor

  Lucrări de muzică corală

  • Andante sostenuto for Oboe and Harp in F minor
  • Introduction for Strings in D major
  • Larghetto and Allegro for Violin and Harp in G minor
  • Largo/Moderato for Cello and Piano in G minor
  • Nocturnes (4) for Winds and Strings
  • Quartet for Strings in D major
  • Quartet for Strings no 3 in C minor: 2nd movement, Adagio ma non troppo
  • Quartet for Strings no 4 in D major
  • Quartet for Strings no 5 in E minor
  • Quartet for Strings no 5 in E minor: Larghetto
  • Quartet for Strings no 6 in G minor
  • Quartet for Strings no 7 in F minor
  • Quartet for Strings no 8 in B flat major
  • Quartet for Strings no 9 in D minor
  • Quartet for Strings no 10 in G minor
  • Quartet for Strings no 11 in C major
  • Quartet for Strings no 12 in C major
  • Quartet for Strings no 13 in A major
  • Quartet for Strings no 14 in D major
  • Quartet for Strings no 15 in F major
  • Quartet for Strings no 16 in B minor
  • Quartet for Strings no 17 in D major
  • Quartet for Strings no 18 in E minor
  • Quartet for Strings no 18 in E minor: Allegro
  • Quintet for Guitar and Strings no 2 in C major
  • Solo de concert
  • Sonata for Flute and Harp
  • Sonata for Flute and Piano in C minor
  • Sonata for Oboe and Piano in F major
  • Study for Clarinet no 1 in B flat major
  • Trio for Flute, Bassoon and Piano in F major

  Lucrări pentru pian

  • Adagio and Allegro for Piano in G major
  • Allegro for Piano in C major
  • Allegro for Piano in F minor
  • Fugue for Piano in G minor
  • Grand Waltz for Piano in A major
  • Larghetto for Piano in A minor "Una furtiva lagrima"
  • Larghetto for Piano in C major
  • Pastorale for Piano in E major
  • Presto for Piano in F minor
  • Sinfonia for Piano in A major
  • Sinfonia for Piano no 1 in C major
  • Sinfonia for Piano no 1 in D major
  • Sinfonia for Piano no 2 in C major
  • Sinfonia for Piano no 2 in D major
  • Sonata for Piano in C major
  • Sonata for Piano in F major
  • Sonata for Piano in G major
  • Variations for Piano in E major
  • Variations for Piano in G major
  • Waltz for Piano in A major
  • Waltz for Piano in C major
  • Waltz for Piano in C major "The Invitation" 

    Gaetano Donizetti

    Căsătorit cu Virginia Vasselli[*]  A murit bolnav de sifilis

• 1803: Christian Doppler, fizician austriac, descoperitorul efectului care îi poartă numele (d. 1853)
• 1820: Prințesa Maria Carolina de Bourbon-Două Sicilii, contesă de Montemolín (d. 1861)
• 1825: Jean Martin Charcot, neurolog francez (d. 1893)
• 1832: Louisa May Alcott, scriitoare americană (d. 1888)
• 1835: Împărăteasa văduvă Cixi a Chinei (d. 1908)
• 1839: Ludwig Anzengruber, scriitor austriac (d. 1889)
• 1849: John Fleming, inginer electrician britanic (d. 1945)
• 1850: Eugen Brote (n. 29 noiembrie 1850, Rășinari, Sibiu - d. 5 decembrie 1912, Brașov, comitatul Brașov) a fost un agronom, publicist și politician român. S-a născut într-o familie importantă românească din Transilvania. Tatăl său a fost un om de afaceri, directorul școlii din Rășinari și prieten cu Andrei Șaguna, iar bunicul mamei sale a fost Sava Popovici Barcianu.
  Urmează studiile primare în Rășinari, iar apoi studiază la Gimnaziul Luteran din Sibiu. Studiile superioare le-a efectuat la Budapesta, unde a studiat economia și agricultura.
  După finalizarea studiilor revine la Sibiu, unde a înființat Telegraful Român împreună cu Nicolae Cristea, Dimitrie Comșa și Daniil Popovici Barcianu. A fost, de asemenea, unul dintre membrii fondatori ai ASTRA, ocupând diferite poziții în asociație între anii 1877 și 1888. În același timp a fost și membru în Consistoriul Arhiepiscopiei Ordotoxe a Sibiului.
  Se căsătorește în anul 1880, la București cu Ana Triandafilt.
  Se implică și în crearea ziarului Tribuna, iar după arestarea lui Ioan Slavici, devine conducătorul redacției. În anul 1892 devine unicul acționar al ziarului.
  A fondat Reuniunea Română de Agricultură la Sibiu, fiind unul dintre militanții întăririi economice a românilor din Transilvania.
  În plan politic a fost ales vicepreședinte al Partidului Național Român, în octombrie 1880, făcând parte din redactorii Memorandumului Transilvaniei, alături de Ioan Rațiu, Gheorghe Pop de Băsești, Vasile Lucaciu etc., și a fost parte din delegația de 237 de persoane care a mers la Viena pentru a-l înmâna împăratului Franz Josef. A fost principalul susținător al Partidului Național Liberal, în Transilvania.
  În anul 1893, împreună cu Ioan Russu-Șirianu și Septimiu Albini, întemeiază la Sibiu ziarul Foaia Poporului.
  În octombrie 1893 pleacă în România, unde se va dedica organizării unei ferme. În 1896 se recăsătorește cu Adele von Heldenberggel, o profesoară germană de muzică.
  În anul 1904 înființează prima bancă de credit funciar din România.
  Fiind agronom de profesie, a publicat nenumărate articole necesare conștientizării noilor tehnici agricole. A pledat permanent pentru folosirea ortografierii latine. A publicat lucrarea Chestiunea românilor din Transilvania și Ungaria, lucrare premiată de Academia Română.
  A decedat la Brașov la 5 decembrie 1912.
• 1880: Nicolae D. Cocea (n. 29 noiembrie 1880,^[2][3] Bârlad, România – d. 1 februarie 1949,^[2][3] București, Republica Populară Română) a fost un avocat, scriitor, jurnalist, publicist român, politician comunist și mason.
  Este fratele lui Alice Cocea și tatăl Dinei Cocea, două actrițe de succes în Franța și respectiv în România. A fost ginerele fondatorului ziarului Adevărul, marxistul Constantin Mille. Între anii 1928 și 1945 a locuit la Sighișoara. Tatăl său a fost generalul de armată Dumitru Cocea, familia Cocea fiind de origine albaneză, descendenți ai serdarului Gheorghe Cocea.^[4][5] Mama sa, Cleopatra, publicist și jurnalistă, provenită dintr-o familie de mici proprietari agricoli, a avut o mare influență asupra modelării tănărului Nicolae. 

  Scrieri

• 1925: O rușine, pamflet prin care susține muncitorimea în perioada puternicelor valuri de proteste sociale de la începutul secolului XX
• 1931: Vinul de viață lungă, roman
• 1933: Fecior de slugă, roman ce demască burghezia
• 1935: Nea Nae
• Canalia, piesă de teatru, o adevărată satiră socială. 

  PUBLICAȚII

  • scoate revista "Facla" (1910)
  • ziarul "L'Entante" (1917-1918)
  • tipareste ziarul "Omul liber"
  • redactor-responsabil "Era nouă" (1936)
  • redactor-responsabil "Reporter" (1937) 

    Nicolae Cocea

    Părinți Dumitru Cocea și Cleopatra Frați și surori Alice Cocea Căsătorit cu Florica Mille, Gina Manolescu-Strunga, Lila Stănescu Copii Dina (cu Florica), Tanți (cu Maria/Zoe Grigorescu), Ioana-Maria (cu Gina), Radu Cocea

• 1898: C. S. Lewis, scriitor irlandez (d. 1963)
• 1899: Emma Morano, supercentenară italiană, deținătoare a titlului de cea mai în vârstă persoană din lume (d. 2017)
• 1924: Mihai Mereuță (n. 29 noiembrie 1924, Santa Mare, județul Botoșani - d. 1 aprilie 2003, București) a fost un actor român. A primit confirmarea talentului actoricesc pe scena Teatrului Municipal din Ploiești (actualmente Teatrul Toma Caragiu), în rolul Cetățeanului turmentat din piesa O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale. În 1957, la solicitarea Luciei Sturdza Bulandra, actorul vine pe scena bucureșteană. Va juca alături de: Ion Caramitru (Tineri căsătoriți caută cameră), Mariana Mihuț (Interviu), Toma Caragiu și Margareta Pâslaru (Opera de trei parale).
  Ultimul rol important în care a putut fi aplaudat a fost cel din piesa Boabe de rouă pe o frunză de lotus în bătaia lunii, jucată pe scena Teatrului Național din București, în regia lui Gelu Colceag.
  Activitatea în lumea teatrului a fost completată de sute de piese radiofonice și de peste cincizeci de roluri ca actor de film. Mai semnificativă este implicarea lui Mereuță ca actor în peliculele: Unde fugi, maestre?, Doi haiduci și-o crâșmăriță (1992), Liceenii rock 'n' roll (1992), Liceenii (1987), Masca de argint (1984), Misterele Bucureștilor (1983), Trandafirul galben (1982). În ultimii ani de viață, a prezentat la postul de televiziune TVR2 emisiunea Ferma, dedicată agriculturii.
  Mihai Mereuță a încetat din viață în data de 1 aprilie 2003, la Spitalul de Urgență Floreasca, în urma unui stop cardiac.
  Măriuca Talpeș, soția lui Florin Talpeș, este fata lui Mihai Mereuță. 

  FILMOGRAFIE

  • Serbările galante (1965)
  • Mihai Viteazul (1971) - Ieremia Movilă
  • Haiducii lui Șaptecai (1971)
  • Zestrea domniței Ralu (1971)
  • Cu mîinile curate (1972) - Șchiopu
  • Păcală (1974) - perceptorul
  • Osînda (1976)
  • Marele singuratic (1977)
  • Ecaterina Teodoroiu (1978)
  • Trandafirul galben (1982)
  • Misterele Bucureștilor (1983)
  • Masca de argint (1985)
  • Liceenii (1986) - nea Pandele
  • Liceenii Rock'n'Roll (1991) - nea Pandele
  • Doi haiduci și o crâșmăriță (1993)
  • Sing, Cowboy, Sing (1981)
  • Am o idee (1981)
  • Iancu Jianu, haiducul (1981)
  • Iancu Jianu, zapciul (1980)
  • Ora zero (1979)
  • Ultima frontieră a morții (1979)
  • Vacanța tragică (1979)
  • Al patrulea stol (1978)
  • Im Staub der Sterne (1976)
  • Misterul lui Herodot (1976)
  • Serenada pentru etajul XII (1976)
  • Pe aici nu se trece (1975)
  • Aventurile lui Babușcă (1973)
  • Proprietarii (1973)
  • Facerea lumii (1971)
  • Asediul (1970)
  • Petrecerea (1970) (TV)
  • Legenda (1968)
  • Serbările galante (1965)
  • Pădurea spânzuraților (1964)
  • Când primăvara e fierbinte (1960)
  • Setea (1960)
  • Secretul cifrului (1959)
  • Erupția (1957)
• 1932: Jacques Chirac, om politic francez, al 22-lea președinte al Franței (d. 2019)
• 1934: Flavia Adriana Buref (n. 29 noiembrie 1934, Craiova – d. 18 decembrie 2016, București) a fost o actriță de film, scenaristă, poetă și realizatoare de emisiuni de televiziune. Provenită dintr-o familie de aromâni refugiată în România din Bitola,^[2][7] Flavia Buref a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București în 1956, având colegi pe: Amza Pelea, Draga Olteanu Matei, Silviu Stănculescu, Silvia Popovici, Sanda Toma, Victor Rebengiuc, Gheorghe Cozorici, George Constantin și Mircea Albulescu.^{[2][3][4][5][8]}
  A debutat în filmul Dincolo de brazi (1957), în regia lui Mircea Drăgan și Mihai Iacob.^[2][3][5][8] Din 1974 a scris texte de muzică ușoară, romane, versuri, cărți de copii.^[2][3][8] A scris textele pentru cântecele din filmele Eu, tu și Ovidiu (1977) și Mama (1977).^[2][3][5] A realizat peste 300 de emisiuni de televiziune^[8] și a scris multe scenarii pentru Teatrul Național Radiofonic. Filmografie: A jucat în filmele:
  • Dincolo de brazi (1957)
  • Setea (1961)
  • A fost prietenul meu (1961)
  • Doi băieți ca pîinea caldă (1962)
  • Camera albă (1964)
  • Procesul alb (1965)
  • Tatăl risipitor (1974)
  • Nu filmăm să ne amuzăm (1975) 

    Flavia Buref

• 1936: Dumitru Ion Marinescu (în limba rusă Дмитрий Иванович Маринеску) s-a născut la 29 noiembrie 1936, în satul Căinarii Vechi, raionul Soroca într-o familie de țărani. Era al patrulea din cei șase copii ai lui Ion și Maria. A avut parte de o copilărie austeră, prin minune a supraviețuit în anii de foamete. A fost docent în filozofie din Republica Moldova. Fondator al facultății de pedagogie la Universitătea de stat T. G. Șevcenco din Tiraspol. Fondator al Institutului de perfecționare a profesorilor din RSSM. Autor al cărții ”Bilingvismul – factor de apropiere a națiilor și națiunilor socialiste”. Lucrările lui sunt apreciate de mai mulți oamenii de știință și sunt folosite în numeroase teze și lucrări științifice la tema Bilingvismului. 

  Dumitru Ion Marinescu

  
  
• Sari la navigareSari la căutare

  Liviu Tudan
  Date personale
  Nume la naștere	Dumitru Tunsoiu
  Născut	29 noiembrie 1947 București,  România
  Decedat	26 mai 2005 (57 de ani)  București, România
  Cetățenie	România
  Ocupație	Basist, compozitor
  Activitate
  Alte nume	Liviu Tudan
  Gen muzical	Rock
  Instrument(e)	Chitară bas
  Interpretare cu	Sideral Metronom Roșu și Negru
  Modifică date / text

  1947: Liviu Tudan (nume original: Dumitru Tunsoiu, n. 29 noiembrie 1947, București - d. 26 mai 2005, București) a fost un basist și compozitor român de muzică rock, membru al formației Roșu și Negru.

  Biografie

  Născut în București, unde studiază în cadrul Școlii de Muzică nr. 1, absolvă la Iași cursurile Conservatorului de Muzică George Enescu, clasa Compoziție. Se îndreaptă rapid spre curentul rock, devenind de-a lungul timpului membru (chitară bas) al mai multor grupuri cunoscute, cum ar fi Sideral sau Metronom ^[1], dar trupa care l-a consacrat și de numele căreia rămâne legat este Roșu și Negru. Are colaborări cu multe personalități din muzica românească, cum ar fi Nuțu Olteanu, Gabi Nacu, Florin Ochescu, Adrian Ordean, Nelu Dumitrescu, Marti Popescu, Ovidiu Lipan Țăndărică^[1], fiind și unul dintre compozitorii preferați ai Didei Drăgan^[2].

  Numele Liviu Tudan este adoptat din 1965, cu ocazia interpretării personajului principal cu același nume din filmul „Ultima noapte a copilăriei”, regizat de Savel Stiopul^[1].

  Moare după o lungă suferință, ca urmare a unui cancer hepatic grefat pe ciroza cauzata de Hepatita C, de care suferea din 1976. În 2004 a beneficiat de un transplant de piesă hepatică de la soția sa. ^[3]

  Activitate muzicală

  • Varii formații de club (1964-1965), ca basist
  • Sideral (1965-1968) - basist, solist vocal
  • Roșu și Negru (1968-1970, 1974-1993, 1997-2003), basist, solist vocal și claviaturist
  • Metronom (1970-1971) - basist, solist vocal
  • Paul Ghentzer Group (1972-1974) - basist, solist vocal

  Discografie

  • 1977 - Roșu și Negru - Flori de timp/Vrei(LP)
  • 1980 - Compilație - Formații Rock vol. 4 - piesele Roșu și Negru "Miracolul Suprem" și "Copilul și Soarele"
  • 1980 - Roșu și Negru - Alfabetul/Hai, acasă(single)
  • 1984 - Compilație - Invitație la Discotecă vol. 1 - piesa Roșu și Negru "Alfabetul"
  • 1984 - Compilație - Invitație la Discotecă vol. 4 - piesa Roșu și Negru "Miracolul Suprem"
  • 1984 - Compilație - Invitație la Discotecă vol. 5 - piesa Roșu și Negru "Hai, Acasă!"
  • 1985 - Compilatie - Estival Top - piesa Roșu și Negru "Amurgul"
  • 1985 - Roșu și Negru - Pseudofabula(LP)
  • 1986 - Roșu și Negru - Culori(LP)
  • 1988 - Roșu și Negru - Semnul tău
  • 1990 - Compilație - Orele Revoluției - piesa Roșu și Negru - Crăciun Însîngerat

  Melodii compuse (în ordine alfabetică)

  • Aleargă(Roșu și Negru, 1979 - an incert, needitată pe vreun disc!!)
  • Alfabetul (Roșu și Negru, 1978 - Melodie scrisă inițial pentru Angela Similea)
  • Amurgul (Roșu și Negru, 1984 - an incert)
  • Aripi de pace (Roșu și Negru, 1984)
  • Aș vrea să fiu cu tine(Marina Florea, 1998)
  • Carnavalul (Angela Similea, 1980)
  • Când pleci tu (Roșu și Negru, 1987)
  • Copiii păcii (Roșu și Negru, 1975)
  • Copilul și soarele (Roșu și Negru, 1979)
  • Crăciun însângerat (Roșu și Negru, 1990)
  • Dac-ai să vii (Dida Drăgan, 1997)
  • Dă-mi o clipă de iubire (Metronom, 1970)
  • De aseară latră (Sideral, 1967)
  • Doare, Doamne, lumea (Dida Drăgan, 1997)
  • Drum în piatră (Roșu și Negru, 1976)
  • E vremea noastră (Roșu și Negru, 1976 - reluare parțială a piesei "Pasărea Archeopterix"; Sideral)
  • Fată Dragă(Paul Ghentzer Group, 1972)
  • Gândul meu(Roșu și Negru, 1980)
  • Hai, acasă! (Roșu și Negru, 1979)
  • Imagini de vis (Roșu și Negru, 1989)
  • Iubirea cere pace planetară (Roșu și Negru, 1983)
  • Iubirea din inima mea (Dida Drăgan, 2003)
  • Într-o gară de metrou (Roșu și Negru, 1983 - an incert)
  • Joc în doi (Roșu și Negru, 1987)
  • Lacul (Sideral, 1967)
  • La modă (Roșu și Negru, 1982)
  • La poarta vieții (Roșu și Negru, 1982)
  • La țărmul unei amintiri (Roșu și Negru, 1989)
  • Lumea basmului (Roșu și Negru, 1979)
  • Lumea ca o pradă (Roșu și Negru, 1997)
  • Lumea copilăriei (Roșu și Negru, 1983 - an incert)
  • Lupii (Roșu și Negru, 1998 - melodie încă needitată pe vreun album!)
  • Miracolul Suprem (Roșu și Negru, 1979)
  • Nea Mărin (Roșu și Negru, 1980 - an incert, needitată pe vreun disc!!)
  • Noaptea de dragoste (Sideral, 1967)
  • Noaptea în oraș (Roșu și Negru, 2000)
  • Nufăr alb (Roșu și Negru, 1980)
  • O lacrimă de stea (Dida Drăgan, 1996)
  • O oră, o clipă (Dida Drăgan, 1997)
  • Oameni și fapte (Unit Progresiv TM - Roșu și Negru, 1977)
  • Opțiune pentru pace (Unit Progresiv TM - Roșu și Negru, 1977)
  • Parodie ex-Olimpică (Metronom, 1970)
  • Pas candid către realitate (Unit Progresiv TM - Roșu și Negru, 1977)
  • Pasărea Archeopterix (Sideral, 1967)
  • Pasărea iubirii (Roșu și Negru, 1979)
  • Poveste fără final (Dida Drăgan, 1997)
  • Promisiuni (Roșu și Negru, 1982)
  • Puterea muzicii (Unit Progresiv TM - Roșu și Negru, 1978)
  • Să cerem soarelui lumina (Roșu și Negru, 1987)
  • Semnul tău(Roșu și Negru, 1986)
  • Sinestezie (Metronom, 1970)
  • Somnoroase păsărele (Sideral, 1967)
  • Spune-mi (Candy & Gaz pe foc, 2002 - piesă care a participat la selecția națională pentru Eurovision din acel an)
  • Sub cer (Roșu și Negru, 1982 - needitată pe vreun disc!!)
  • Sunt fiul țării (Roșu și Negru, 1976)
  • Scurtă privire asupra timpului (Roșu și Negru, 1976 - titlu original: Scurtă privire asupra fructului oprit)
  • Titi durul (Roșu și Negru, 2000)
  • Uneori, suntem toți copii (Corina Chiriac, 1979)
  • Val de mare (Roșu și Negru, 1989)
  • Veniți cu noi(Roșu și Negru, 1986)
  • Viața e mișto (Roșu și Negru, 2000 - apărută pe un disc neoficial)
  • Vis de copilărie (Roșu și Negru, 1982)
  • Vis și culoare(Roșu și Negru, 1976)
  • Voinicul (Roșu și Negru, 1979)
  • Zbor (Roșu și Negru, 1982)
• 1959: Radu Cătălin Mardare (n. 29 noiembrie 1959) este un fost senator român în legislatura 2004-2008 ales în județul Bacău pe listele PSD și reales în 2008 din partea Alianței PSD+PC.
  În legislatura 2004-2008, Radu Cătălin Mardare a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Cehă, Republica Slovenia, Republica Finlanda, Muntenegru și Republica Panama. Radu Cătălin Mardare a fost membru în comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital (din feb. 2008), în comisia pentru politică externă (din dec. 2007) și în comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital (până în dec. 2007). În legislatura 2004-2008, Radu Cătălin Mardare a inițiat 12 propuneri legislative, din care 2 au fost promulgate legi.
  În legislatura 2008-2012, Radu Cătălin Mardare a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Coreea, Japonia și India. Radu Cătălin Mardare a fost membru în comisia pentru politică externă - secretar, în comisia pentru afaceri europene (din mar. 2011) și în comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital (până în mar. 2011). În legislatura 2008-2012, Radu Cătălin Mardare a inițiat 34 de propuneri legislative, din care 3 au fost promulgate legi.
  În 2014, Radu Cătălin Mardare a fost numit consul general al României la Sevilla, Spania.
• 1968: Ramona Bădescu (n. 29 noiembrie, 1968, Craiova) este o actriță română care trăiește în Italia. A practicat și modelingul, iar din 2008 a intrat și în politică. 

  Ramona Bădescu

  Ramona Bădescu

• 1971: Daniela Nane (n. 29 noiembrie 1971, Iași) este o actriță română, câștigătoarea ediției din 1991^[1] a concursului Miss România, prima participantă din partea României la concursul de frumusețe Miss Universe.
  A fost căsătorită cu omul de afaceri Viorel Popa. 

  FILMOGRAFIE

  • Dincolo de America (2008) - Milena Savian
  • Dragoste pierdută (2008)
  • 17 - O poveste despre destin (Serial TV, 2008)
  • La urgență (Serial TV, 2006)
  • Happy End (2006) - mama Danei
  • Printesa vampirilor (Blood Rayne - 2005) - Mama lui Rayne
  • „15” (2005) - Nina
  • Orient Express (2004) - Carmen Ionescu
  • Aripile întunericului (Wings of Darkness - 2004) - Fata
  • O secundă de ură (2004) - Ana
  • Căsătorie imposibilă (Serial TV - 2004)
  • La Bloc (2003) - Monica
  • Epicentru (Epicenter - 2000)
  • Dublu extaz (1998)
  • Femeia în roșu (1997)
  • Eu sunt Adam (My Name Is Adam - 1996) - Oana
• 1972: Dan Mihai Marian (n. 29 noiembrie 1972, orașul Huși, județul Vaslui) este un politician român, fost membru al Parlamentului României. În legislatura 2004-2008, Dan Mihai Marian a fost ales deputat pe listele PNL și a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Elenă și Republica Arabă Egipt. În legislatura 2008-2012, Dan Mihai Marian a fost ales deputat pe listele PNL dar din iunie 2009 a devenit deputat independent iar din ianuarie 2010 a devenit membru PDL. În legislatura 2008-2012, Dan Mihai Marian fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Georgia și Republica Lituania. În legislatura 2012-2016, Dan Mihai Marian a fost ales senator pe listele PDL, în februarie a devenit membru PDL și a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Bulgaria, Ucraina și Republica Armenia.
• 1972: Romeo Rădulescu (n. 29 noiembrie 1972) este un deputat român, ales în 2012 din partea Partidului Democrat Liberal.
  Pe 22 septembrie 2014 a trecut în grupul parlamentar Liberal Conservator (PC-PLR), apoi s-a mutat în deputați neafiliați (pe data de 31 martie 2015).
• 1973: Ryan Giggs, fotbalist galez
• 1977: Alin Mircea Savu (n. 29 noiembrie 1977) este un jucător de fotbal român care a evoluat în sezoanele 2006-2007 și 2007-2008 la clubul U Cluj.
• 1979: The Game, rapper american, actor
• 1980: Rareș-Tudor Pop (n. 29 noiembrie 1980) este un deputat român, ales în 2016.
• 1988: Dorinel Popa (n. 29 noiembrie 1988) este un jucător de fotbal român care evoluează pe postul de mijlocaș defensiv.
• 1991: Andreea Nicoleta Boghian (n. 29 noiembrie 1991, Gura Humorului) este o canotoare română medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice de vară din 2016 în proba de 8+1, legitimată în prezent la CS Dinamo București.
• 1995: Laura Marano, actriță și cântăreață americană