MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU

LUNI 29 OCTOMBRIE 2018

Bună dimineața, prieteni!

Mulțumesc pentru tot ce îmi trimiteți și vă doresc o săptămână plină de realizări importante în toate domeniile!
Vă invit, pentru început, la un program muzical deosebit:

ISTORIE PE ZILE 29 Octombrie

Evenimente

·         312:  Imparatul Constantin cel Mare intră în Roma in ovatiile  poporului, după victoria sa la Podul Milvian. Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (n. 27 februarie 272 – d. 22 mai 337), cunoscut sub numele Constantin I sau Constantin cel Mare, a fost Împărat Roman între anii 306 - 337. Adversarul sau, imparatul Maxentiu,  a fugit  si încercând să traverseze râul Tibru, a căzut în apă și sa înecat. Trupul său a fost pescuit din Tibru  în ziua următoare și a fost purtat prin Roma.

·         437: Imparatul Valentinian  al III - lea al Imperiului  Roman de Apus, se casatoreste cu Licinia Eudoxia, fiica  vărului  său Teodosie al II-lea, impăratul  roman de la  Constantinopol.

·         969: In timpul imparatului Nicefor al II-lea Focas, trupele bizantine  conduse de generalii Petru Phokas  si Mihail Bourtzes, cuceresc cetatea Antiohia, azi Antakya  în Turcia,  important centru religios crestin din Asia Mica, aflat sub stapanire musulmana.

·         1187–Papa Grigorie al VIII-lea, emite bula Audita tremendi, prin care indeamna natiunile crestine la cea de a Treia Cruciada

·         1390 – In Franta, la Paris, are loc primul proces pentru vrajitorie, soldat cu condamnarea la moarte a trei persoane

·         1422: Carol al VII-lea al Franței devine rege succedându-l pe tatăl său, Carol al VI-lea al Franței, deși nu este oficial încoronat rege până în 1429. Carol al VII-lea (n. 22 februarie 1403 – d. 22 iulie 1461), numit Victoriosul (franceză le Victorieux) a fost rege al Franței din 1422 până la moartea sa. A fost membru al Casei de Valois, fiu al regelui Carol al VI-lea însă succesiunea sa la tronul Franței a rămas discutabilă de ocupația engleză din nordul Franței. Cu toate acestea, a fost încoronat la Reims în 1429 prin eforturile Ioanei d’Arc de a elibera Franța de englezi. Domnia sa târzie a fost marcată de luptele cu fiul său, Ludovic al XI-lea.

·         1497: Lupta de la Lențești. Un corp de oaste moldovenească de circa 3.000 de călăreți, condus de vornicul Boldur, zdrobește o grupare de cavalerie mazoviană compusă din circa 600 de lăncieri, sosită în ajutorul oștilor regale polone. Oastea polonă se retrăgea în condiţii deosebit de grele, supusă unei permanente hărţuiri din partea oştilor lui Ştefan cel Mare. Pentru a uşura retragerea polonilor, cneazul Konrad de Mazovia a trimis un detaşament de 600 de cavaleri. Domnul, grav bolnav, a delegat întreaga putere militară vornicului Sima Boldur pentru a organiza apărarea. Acesta, în fruntea unei oştiri de 5.000 de călăreţi, atacă oastea mazoviană la Lenţeşti, lîngă Cernăuţi: „duminică, octombrie 29, au bătut şi acea oaste, din mila lui Dumnezeu şi cu norocul lui Ştefan voievod. Şi a fost şi acolo măcel mare în acea zi între leşi de armele moldoveneşti şi a căzut şi acolo multă oaste leşească, în locul numit satul Lenţeştii”. În situaţia nou creată, regele a grăbit retragerea. Pe 30 octombrie 1497 oştile sale trec Prutul şi merg în marş forţat pînă la Sniatyn (Pocuţia), unde ajung în trei zile. Aici, Ioan Albert a suferit o mare umilinţă, oastea sa a fost decimată, iar pe lîngă distrugerea aproape în totalitate a Cavalerilor Teutoni şi a celor mazovieni, izvoarele sugerează pierderi importante (de la 11.000 la 40.000), inclusiv din rîndul nobililor poloni. Polonia a ieşit slăbită din acest război, a fost supusă mai multor incursiuni, iniţiate de otomani, moldoveni şi tătari, de aceea în 1498, a trebuit să grăbească negocierile în vederea încheierii unui tratat de pace. Acesta se va semna în 1499.

·         1525 – In orasul Wittenberg, Martin Luther, tine prima slujba in limba germana

·         1591: Este ales Papa Inocențiu al IX-lea. Papa Inocențiu al IX-lea (n. 22 iulie 1519 – d. 30 decembrie 1591) papă al Romei.

·         1675: Leibniz folosește pentru prima dată semnul ∫, pentru integrală. Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz (n. 1 iulie 1646, Leipzig, d. 14 noiembrie 1716, Hanovra) a fost un filozof și matematician german, unul din cei mai importanți filozofi de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui de al XVIII-lea, unul din întemeietorii iluminismului german. În matematică, Leibniz a introdus termenul de “funcție” (1694), pe care l-a folosit pentru a descrie o cantitate dependentă de o curbă. Alături de Newton, Leibniz este considerat fondatorul analizei matematice moderne.

·         1688: Începe domnia lui Constantin Brâncoveanu. Constantin Brancoveanu (n. 1654)  a fost un mare boier, care a  domnit in tara Romaneasca între  1688 si 1714. A fost nepotul domnitorului  Serban Cantacuzino. În perioada în care a domnit, Țara Românească a cunoscut o perioadă de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale. În  1714, pe 15 august, a fost executat la  Istanbul, împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei), precum și cu sfetnicul său Ianache Văcărescu. Cu toții sunt venerați de către Biserica Ortodoxa Romana , sub numele de Sfinții Mucenici Brâncoveni. El a urcat pe tron imediat dupa moartea lui Serban Cantacuziono  care,  murind pe neasteptate nu a  numit  un succesor. Brancoveanu a fost preferatul marii boierimi in dauna fiului lui Serban Cantacuzino, Gheorghe. Situatia Tarii Romanesti nu era deloc buna datorita razboielor turco-austriece si ruso-turce, Brancoveanu a fost destul de abil ca sa evite un conflict in cei 26 de ani ai  domniei sale si datorita politicii sale echilibrate pe plan extern, a reusit sa pastreze autonomia Tarii Romanesti in fata celor trei mari imperii. In plan intern, a efectuat o reforma fiscala, prin care a impartit darile in patru sferturi, dar mai ales a sprijinit cultura, numeroase carti  fiind  tiparite  in perioada cat a fost domn. Totodata, in timpul domniei sale a aparut un stil arhitectonic nou, denumit brancovenesc. In 1710 i-a promis ajutor tarului Petru cel Mare in razboiul cu turcii, decizie care l-a costat viata. La patru ani dupa acest moment, Constantin Brancoveanu si cei patru fii ai sai au fost executati din ordinul sultanului la Istanbul.

·         1787: Premiera operei "Don Giovanni" a lui W.A. Mozart, la Teatru Național din Praga. Don Giovanni este o operă a cărei muzică a fost compusă de Wolfgang Amadeus Mozart pe un libret scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte. Premiera absolută a operei a avut loc la Praga, la „Ständetheater”, la data de 29 octombrie 1787, sub conducerea muzicală a compozitorului.

·         1814: A fost lansat, la New York, "USS Fulton", primul vas de război cu aburi, proiectat de Robert Fulton. Robert Fulton a fost creditat incorect pentru mult timp ca fiind constructorul primei nave acționate de forța aburilor, Clermont (1807), cu care a întreprins o călătorie de la New York la Albany pe râul / fluviul Hudson. În schimb, în mod corect, Fulton poate fi creditat a fi fost autorul planurilor și constructorul efectiv ale primelor nave cu aburi complet operaționale, precum și a primului submarin funcțional, comandat de Napoleon Bonaparte, denumit Nautilius, care a fost testat în 1800. Deși lista inginerilor, constructorilor și întreprinzătorilor care au încercat să realizeze vase care să fie acționate mecanic este lungă, începând cu însuși realizatorul motorului cu aburi cu regulator centrifugal, James Watt, importanța lui Robert Fulton în istoria ingineriei și a navigației constă în realizarea primelor nave acționate mecanic, care erau complet funcționale, operaționale și fiabile. El a adus un aport important împreună cu John Ericsson, Francis Pettit Smith, David Bushnell și Josef Ressel la perfecționarea tehnicii navigației.

·         1863: Reprezentanți a optsprezece țări s-au întâlnit la Geneva și au căzut de acord pentru înființarea Comitetului Internațional al Crucii Roșii. Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR), este parte din Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie, alaturi de Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (1919) si Societățile Naționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie. Este o instituție umanitară privată, înființată în 1863, la Geneva, Elveția. Comitetul cuprinde 25 de membri și are o autoritate unică în cadrul dreptului internațional umanitar privind protejarea vieții și demnității victimelor conflictelor armate naționale și internaționale. La 9 februarie 1863, la Geneva, Henry Dunant înființează „Comitetul celor cinci” cu scopul de a examina ideile expuse în cartea sa și de a organiza o conferință pentru implementarea lor. Ceilalți patru membri au fost avocatul Gustave Moynier, medicul chirurg Louis Appia, Théodore Maunoir de la Comisia pentru Igienă și Sănătate de la Geneva și generalul elvețian Guillaume-Henri Dufour. Opt zile mai târziu, cei cinci decid modificarea numelui comitetului în „Comitetul Internațional pentru Ajutorarea Răniților”. În perioada 26–29 octombrie 1863, se desfășoară la Geneva conferința internațională, cu scopul de a dezvolta măsurile pentru îmbunătățirea serviciilor medicale de pe câmpurile de luptă. La conferință participă 36 de persoane: optsprezece delegați oficiali ai unor guverne naționale, șase delegați din partea unor organizații non-guvernamentale, șapte delegați străini neoficiali și cei cinci membri ai Comitetului Internațional. Statele reprezentate de delegații oficiale au fost: Baden, Bavaria, Franța, Marea Britanie, Hanovra, Hessa, Italia, Olanda, Austria, Prusia, Rusia, Saxonia, Suedia și Spania. Dintre rezoluțiile finale ale conferinței adoptate la 29 octombrie 1863, cele mai importante au fost:
- Inființarea unor societăți naționale pentru ajutorarea soldaților răniți;
- Neutralitate și protecție pentru soldații răniți;
- Utilizarea de forțe voluntare pentru ajutorarea celor aflați pe câmpurile de luptă;
- Introducerea unor semne distinctive comune pentru personalul medical, și anume, o cruce roșie pe mânecă. La doar un an mai târziu, guvernul elvețian invită guvernele tuturor statelor europene, precum și cele ale Statelor Unite ale Americii, Braziliei și Mexicului să participe la o conferință diplomatică oficială. Șaisprezece țări trimit un total de 26 de delegați la Geneva. La 22 august 1864, conferința adoptă prima Convenție de la Geneva „pentru ameliorarea condițiilor răniților de pe câmpurile de luptă”. Reprezentanți a 12 state au semnat convenția: Baden, Belgia, Danemarca, Elveția, Franța, Hessa, Italia, Olanda, Portugalia, Prusia, Spania și Württemberg. Convenția este compusă din zece articole, stabilind pentru prima dată reguli legale care garantează neutralitatea și protecția soldaților răniți, personal medical pe câmpurile de luptă și instituții umanitare specifice conflictelor armate. Convenția definește două criterii pentru recunoașterea societăților naționale aparținând Comitetului Internațional:
- Societatea națională trebuie să fie recunoscută de către propriul guvern național;
- Guvernul național al respectivei țări trebuie să fie parte a Convenției de la Geneva. Henry Dunant (n. 8 mai 1828 în Geneva, Elveția; d. 30 octombrie 1910, Heiden), din naștere Jean-Henri Dunant, a fost un om de afaceri elvețian și umanist de formație creștină. Fondează în 1862 „Comitetul internațional al asociațiilor de ajutorare pentru îngrijirea răniților” care din 1876 poartă numele Comitetul internațional al Crucii Roșii. Convențiile de la Geneva din 1864 acceptă și asimilează ideile publicate de Dunant în lucrarea „Eine Erinerung an Solferino„. În 1901 a fost primul laureat al premiului Nobel pentru pace împreună cu Frédéric Passy.

·         1918: Semnarea Armistițiului de la Compiegne, între Puterile Antantei și Germania, în urma căruia ostilitățile încetează pe toate fronturile. Germania recunoaște, între altele, caducitatea Tratatului de pace de la București, fiind obligată, în acelasi timp, să retragă armata din România.

·         1918: Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român, întrunit la Oradea, adoptă în unanimitate o declaraţie redactată de Vasile Goldiş privind hotărîrea naţiunii române din Transilvania, de a se aşeza “printre naţiunile libere”, în temeiul dreptului naţional ca fiecare naţiune să dispună liber de soarta sa. Se hotaraste constituirea unui ”Comitet de acţiune“cu sediul la Arad, avîndu-l în frunte pe Vasile Goldiş, publicist, istoric si om politic roman din Transilvania. Vasile Goldiș (n. 12 noiembrie 1862, Mocirla, azi Vasile Goldiș, Arad – d. 10 februarie 1934, Arad) a fost un pedagog, om politic, membru de onoare (1919) al Academiei Române.

·         1922: Regele Italiei, Victor Emanuel al III – lea il numeşte prim-ministru pe liderul fascistilor, Benito Mussolini. Benito Amilcare Andrea Mussolini (n. 29 iulie, 1883, Predappio lângă Forlì – d. 28 aprilie, 1945, Giulino di Mezzegra lângă Como), conducătorul fascist al Italiei între anii 1922 și 1943.

·         1923 - Proclamarea Republicii Turcia. Mustafa Kemal (supranumit Atatürk) este ales preşedinte

·         1923: Postul de radio Berliner Funkstunde a transmis pentru prima dată un concert radiodifuzat, care s–a bucurat de o primire favorabilă din partea tuturor păturilor populaţiei şi a marcat primii paşi ai mass–media. Posibilităţi tehnice existau de mai multă vreme, dar interdicţia aplicată în Germania, după încheierea războiului, persoanelor particulare de a deţine receptoare radio făcea imposibilă utilizarea telefonului fără fir pe scară largă.

·         1928: "Graf Zeppelin" este primul dirijabil care a traversat Atlanticul, de la New York la Berlin

·         1929: Bursa din New York s-a prabusit, ceea ce a provocat o adevarata criza pe plan intern si extern. 

·         1944: Începe "Operațiunea Budapesta" la care participă Fronturile 2 și 3 ucrainene și trupele române.

·         1947: Are loc, la București, în sala de festivități a Școlii Superioare de Război, procesul intentat conducătorilor Partidului Național-Țărănesc, în frunte cu Iuliu Maniu. În urma inscenarii de la Tamadau,  Iuliu Maniu a fost arestat la 14 iulie 1947 de autoritățile comuniste și judecat pentru „înaltă trădare”, în procesul început la 29 octombrie 1947. Prin sentința dată la 11 noiembrie 1947, Iuliu Maniu era condamnat la închisoare pe viață si trimis la penitenciarul din Galați, pe baza ordinului de arestare 105.515/27 noiembrie 1947. În august 1951 este transferat împreună cu Ion Mihalache și alți național-țărăniști la  Sighet. Iuliu Maniu s-a stins din viata la 5 februarie 1953   la Sighet, cadavrul său fiind aruncat într-o groapă din Cimitirul Saracilor, de la marginea orașului Sighet. S-a nascut la 8 ianuarie 1873 la Badacin, in apropiere de Simleul Silvaniei, in fostul Imperiu Austro-Ungar. Scriitorul  si criticul literar  George Călinescu publica, în ziarul „Naţiunea” din 31 octombrie, sub titlul „Acuzatul Iuliu Maniu“, un amănunţit portret publicistic al liderului ţărănist: „Un bătrân om, aproximativ de Stat, care de decenii face o politică negativistă constituită din întrevederi secrete, intrigi şi negocieri, un luptător din imperiul austriac, care nu percepe structura unui Stat liber ca România, cu res­ponsabilităţi pozitive, un învăţător lipsit de iniţiativă personală, ezitant, împins de spate de prestigiul celuilalt [...] cu strângere de inimă am privit pe bătrânul neînţelegător al istoriei şi datoriilor noastre, ieşind din sală, la suspendarea şedinţei, sprijinit de braţ“.

·         1950: După decesul regelui Gustaf al V-lea, pe tronul Suediei urcă fiul acestuia în vârstă de 68 de ani, Gustaf VI Adolf. Gustaf al VI-lea Adolf (Oskar Fredrik Vilhelm Olaf Gustaf Adolf; 11 noiembrie 1882 – 15 septembrie 1973) a fost rege al Suediei din 1950 până la moartea sa. A fost fiul cel mare al regelui Gustaf V şi a soţiei lui Victoria de Baden.

·         1956: Armata israeliană atacă Egiptul prin peninsula Sinai pentru a câștiga controlul asupra zonei canalului Suez. Aflat la vest de Peninsula Sinai, este un canal de 163 km lungime, și lat de 300 m în cel mai îngust punct. Este situat în Egipt, între orașele Port Said (Būr Sa’īd) la Marea Mediterană și Suez (al-Suways) la Marea Roșie. Canalul permite trecerea în ambele direcții a navelor între Europa și Asia, fără să mai fie necesară înconjurarea Africii pe la vest. Înainte de deschiderea canalului în 1869, bunurile erau uneori transportate între Marea Mediterană și Marea Roșie pe pământ. Canalul e format din două părți, la nord și la sud de Marele Lac Sărat, legând Marea Mediterană de Golful Suez la Marea Roșie. A fost construit sub conducerea lui Ferdinand de Lesseps și inaugurat la 17 noiembrie 1869.

·         1957: Primul -ministru al Israelului David Ben Gurion şi cinci dintre miniştrii guvernului israelian, sunt răniţi de explozia unei grenade de mână în Knesset, parlamentul tarii .

·         1958: F. Mason Sones Jr, medic cardiolog la Clinica din Cleveland, realizează prima angiogramă coronariană

·         1960: Boxerul Cassius Clay (ulterior cunoscut sub numele de Muhammad Ali) a castigat prima sa lupta in ring ca profesionist. 

·         1964: Fostele colonii britanice Tanganyika si Zanzibar adopta numele de Republica Unită Tanzania.

·         1964: Diamantul “Steaua Indiei”, una dintre cele mai faimoase pietre pretioase din lume – apreciata pentru dimensiunile ei (565 de carate), precum si alte giuvaieruri au fost furate dintr-un muzeul din New York. 

·         1967: S-a inaugurat Stadionul Central din Craiova, cu ocazia meciului internațional de fotbal dintre echipele României și Poloniei

·         1969: A fost creata prima retea descentralizata de calculatoare, ARPANET. 

·         1974: Se deschide sesiunea Marii Adunări Naționale, la care se adoptă mai multe legi, între care Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii, Legea privind sistematizarea teritoriului și localităților. Marea Adunare Națională a fost organismul legislativ unicameral al Republicii Populare Romîne și al Republicii Socialiste România în perioada 1948-1989. Organul suprem al puterii din stat a avut sediul în Palatul Marii Adunări Naționale (Palatul Camerei Deputaților – după evenimentele din 1989 până în 1987, sediul Camerei Deputaților, din 1987 Palatul Patriarhal).

·         1975: In Spania dictatura de 36 de ani a generalului Franco ia sfarsit. Generalului Franco, grav bolnav, anunta ca l-a desemnat pe printul Juan Carlos sa preia funcţia de şef provizoriu al statului spaniol. In ultimele trei săptămâni generalul Franco suferise o serie de atacuri de cord şi hemoragii interne. Printul Juan Carlos , in varsta de 37 de ani, fusese desemnat moştenitor al tronului Spaniei în anul 1969, in urma unui acord survenit intre Casa Regala a Spaniei si Franco.

·         1991: Theodor Stolojan s-a adresat Parlamentului, cu propunerea de a se organiza, pe data de 15 decembrie, simultan (pentru a se face economii), referendumul pentru aprobarea Constitutiei si alegerile locale. Propunerea a fost acceptata de grupul majoritar, dar respinsa de Opozitie, membrii acesteia considerand ca ar ramane prea putin timp pentru desfasurarea campaniei electorale. 

·         1991 - Grupul japonez Toshiba a cumparat pentru un miliard de dolari 12,5% din capitalul concernului Time Warner Entertainment, in care erau incluse si activitatile cinematografice Warner.

·         1993 - La Bruxelles a avut loc un summit extraordinar al statelor membre ale Uniunii Europene, cu ocazia ratificării totale a Tratatului de la Maastricht

·         1996: Parlamentul ungar a ratificat Acordul romano-ungar asupra extinderii relatiilor militare si asupra intaririi increderii reciproce si securitatii. Documentul, ce constituia o extindere a Acordului OSCE semnat la Viena in 1994, a fost semnat, in iulie 1996, la Arad, de catre ministrul roman al Apararii, Gheorghe Tinca si omologul sau ungar, Gyorgy Keleti. 

·         1998: Naveta Discovery a revenit la sol avind la bord cea mai varstnica persoana care a zburat in spatiul cosmic, astronautul John Glenn care la acea data avea 77 de ani. Glenn s-a reintors in Cosmos la mai bine de trei decenii dupa ce a fost primul american care a zburat pe orbita Pamantului. 

·         2003: S–a desfăşurat la Bucureşti, primul Festival al Filmului Românesc (Gala Filmului Românesc). La cinematografele Patria, Union şi Eforie s–a putut viziona în fiecare zi un film românesc (29.10 – 2.11).

·         2003 - Celebrul Moise al lui Michelangelo, realizat de artist la cererea Papei Iulius al II-lea pentru a-i împodobi mormântul, a fost inaugurat în cadrul unei ceremonii oficiale la Roma, care a pus capăt unui lung proces de restaurare

·         2004 - Tratatul Constituţiei Europene a fost semnat, la Roma, de către cei 25 de şefi de stat sau de guvern ai ţărilor membre UE

·         2004 - A fost inaugurat Muzeul National de Arta Contemporana (MNAC) din Bucuresti, amplasat in Palatul Parlamentului.

·         2004: Televiziunea arabă de ştiri Al Jazeera, difuzează un fragment dintr-un film, in care liderul terorist islamist Osama bin Laden, isi asuma responsabilitatea directă pentru organizarea atentatelor teroriste de la 11 septembrie din S.U.A.

·         2011: A fost canonizat mitropolitul ortodox roman din Transilvania Andrei Saguna (n. 20 01.1808- d.28 iunie 1873), militant pentru drepturile ortodocsilor și ale romanilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din Brasov (1851).

·         2015: China a anunțat că renunță la controversata politică a copilului unic după 36 de ani. Tuturor cuplurilor li se va permite sa aibă doi copii

Nașteri

·         1507: Fernando Alvarez de Toledo, Duce de Alba, politician spaniol (d. 1582)

·         1656: S-a nascut Edmond Halley, astronom englez. 

·         1753: Charlotte Stuart, Ducesă de Albany (d. 1789)

·         1816: Regele Ferdinand al II-lea al Portugaliei (d. 1885)

·         1875: S-a născut regina Maria, soţia regelui Ferdinand I al României (1914-1927); (m. 18 iulie 1938). Maria a României (n. 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Kent, Anglia – d. 18 iulie 1938, castelul Pelișor-Sinaia, Regatul României) principesă de coroană și a doua regină a României, în calitate de soție a principelui de coroană devenit ulterior regele Ferdinand I al României. A fost nepoata reginei Victoria a Marii Britanii. Este mama regelui Carol al II-lea.

·         1879: Franz von Papen, politician german (d. 1969). În 1934, Hitler l-a numit emisar special în Viena, iar din 1936 a devenit ambasador. În 1939, a fost mutat ca ambasador la Ankara in   Turcia. În februarie 1942, von Papen a supraviețuit unui atentat  pus la cale împotriva sa de doi agenți sovietici. În 1946, în cadrul proceselor de la Nürnberg împotriva criminalilor de război a fost exonerat, însă a fost judecat ulterior în cadrul proceselor de denazificare și condamnat la opt ani muncă forțată. A profitat în 1949 de o amnistie.

·         1880: Augustin Bena, compozitor și dirijor român (d. 1962)

·         1880 - S–a nascut Jean Alexandru Steriadi, pictor si grafician, membru titular onorific al Academiei Romane (m.23.11.1956). Jean Alexandru Steriadi (n. 29 octombrie 1880, București, d. 23 noiembrie 1956, București), pictor și grafician român, profesor universitar la Școala de Arte Frumoase din București și membru de onoare al Academiei Române din anul 1948.

·         1880: Abram Fiodorovici Ioffe, fizician rus (d. 1960)

·         1882 - S-a născut prozatorul şi dramaturgul Jean Giraudoux, cunoscut pentru scrierile "Război cu Troia nu se face" - 1935 şi "Nebuna din Chaillot" - 1945 (m. 31 ianuarie 1944). Jean Giraudoux (născut la 29 octombrie 1882, la Bellac, Haute-Vienne (Limousin), Franța – decedat la 31 ianuarie 1944, la Paris, Franța), scriitor (romancier, eseist, dramaturg) și un diplomat francez.

·         1885: Mihail Sorbul (Mihail Smolski), dramaturg și romancier român (d. 1966)

·         1891: S-a nascut Fanny Brice, cantareata americanca. 

·         1897 - S-a născut Joseph Goebbels, ministrul Propagandei Publice în timpul regimului nazist din 1933 până în 1945 (m. 1 mai 1945). Paul Joseph Goebbels (29 octombrie 1897 – 1 mai 1945), politician german și Ministrul Propagandei Publice în timpul regimului nazist din anul 1933 până în 1945. A fost unul dintre cei mai apropiați colaboratori a lui Adolf Hitler și printre cei mai devotați adepți a ideologiei naziste. Goebbels a fost cunoscut ca fiind zelos, un orator energic și un antisemit virulent.

·         1902 - S-a născut Silvia Dumitrescu -Timică, cunoscută pentru cariera de 75 de ani ca actriţă de teatru, dar şi pentru rolurile din filmele "Bădăranii" - 1960 şi "Scorpia" - 1973 (m. 1 august 1999)

·         1905: Alice Săvulescu, botanistă română (d. 1970)

·         1910: Sir Alfred Jules Ayer, filozof britanic (d. 1989)

·         1918: S-a nascut Ştefan Baciu, poet, ziarist, eseist profesor universitar si critic de artă roman  stabilit în Brazilia și apoi în Statele Unite ale Americii; (m.07.01.1993). A fost student la Drept în București, atașat de presă la Berna, de unde a plecat la Rio de Janeiro, apoi la Seattle, ca profesor, după care s-a stabilit în insulele Hawaii, la Honolulu. A debutat în anul 1933 în revista „Răboj” cu poezia „Eu”, care îi apare tradusă în limba germană în revista Klingsor, în același an. Pentru volumul său de debut „Poemele poetului tânar” a  primit  în anul 1935, la vârsta de 17 ani, „Premiul scriitorilor tineri” al „Fundațiilor regale”. Profund cunoscător al literaturii latino-americane, Ștefan Baciu a fost autorul a două importante antologii: „Antologia poeziei latino-americane” (2 volume, 1974) și „Antologia poeziei surrealiste latino-americane” (1981). A adus cu el în America Latină ideile mișcării suprarealiste și a devenit animatorul cel mai important și un lider al neoavangardei, a participat la foarte multe congrese și conferințe pe aceasta temă. În anul 1962 a fost  invitat în SUA, ca profesor de literatură hispano-americană la Universitatea din Seattle, iar în anul 1964 este invitat și se stabilește în Hawaii, ca profesor de literatura hispano-americană la Universitatea din Honolulu-Hawaii. Se stinge din viață la Honolulu, la 6/7 ianuarie 1993, în timp ce vorbea la telefon cu sora lui din București. Este autorul a peste 100 volume de poezie, memorialistică, eseistică, traduceri și a peste 5000 de articole și studii, apărute în presa română, germană, franceză, latino-americană, nord-americană, elvețiană.

·         1920: Baruj Benacerraf, medic american, laureat al Premiului Nobel

·         1922: S-a nascut  dizidentul sovietic Aleksandr Zinoviev, scriitor, filosof, analist, autor al lucrărilor „Casa galbenă”, „Homo sovieticus”, „Perestroicka şi contraperestroika” etc. Exilat în 1978, el şi–a recăpătat cetăţenia rusă; (d.10.05.2006).

·         1924: Ioan Hăulică, medic român

·         1924: S-a nascut Danielle Mitterrand, autoare, văduva lui François Mitterrand. Danielle Mitterrand (n. Danielle Émilienne Isabelle Gouze, 29 octombrie 1924, Verdun – d. 22 noiembrie 2011, Paris), soția fostului președinte francez François Mitterrand și directorul fundației France Libertés – Fondation Danielle-Mitterrand.

·         1924: Zbigniew Herbert, scriitor polonez (d. 1998)

·         1929 - S–a născut Evgheni Primakov, fost ministru de externe al Rusiei.

·         1930: S-a nascut Radu Cosaşu, prozator şi publicist român. Este autorul a 3000 de articole publicate în reviste literare din ţară şi străinătate, precum şi a 15 cărţi de proză, dintre care menţionăm: „Logica”, „Poveşti pentru a–mi îmblânzi iubita”, „August pe un bloc de gheaţă”.

·         1930: S-a nascut  Omara Portuondo, cântăreaţă cubaneză supranumită  „Edith Piaf a Cubei” („Flor de amor”).

·         1930: Niki de Saint Phalle, artistă franceză (d. 2002)

·         1936: S-a nascut  Miron Kiropol, poet şi pictor român stabilit în Franţa din 1968; autor al antologiei “Poeţi francezi din secolul al XV-lea”.

·         1938: Ralph Bakshi, regizor american de film

·         1939: Ellen Johnson Sirleaf, laureată a Premiului Nobel pentru Pace liberiană

·         1940: Frida Boccara, cântăreață franceză (d. 1996)

·         1942 - S–a nascut sculptorul Doru Covrig („Omul este masura”).

·         1942 - S-a nascut Ray Steinberg, vocalist american (Reflections).

·         1944: Marcel Dragomir, compozitor român (d. 9 martie 2015 București)

·         1944 - S-a nascut Denny Laine (Brian Arthur Hines), chitarist, vocalist si compozitor britanic (Moody Blues, Wings).

·         1945: S-a nascut Melba Moore, cantareata si actrita americana. 

·         1946 - S-a nascut Peter Green (Greenbaum), chitarist, vocalist si compozitor britanic (John Mayall’s Bluesbreakers, Fleetwood Mac).

·         1946: S-a nascut Paula-Maria Ivanescu, actrita, fost vicepresedinte al Camerei Deputatilor. 

·         1947 : S-a nascut Richard Dreyfuss, actor american (“American Graffiti”, “Fălci”, “Adio, dar rămân cu tine” – Oscar, 1977).

·         1947 - S–a nascut pictorul Alexandru Chira (1993 – Premiul pentru Pictura al Uniunii Artistilor Plastici din Romania, 1994 – Premiul Centrului Soros pentru Arta Contemporana, 1996 – Premiul Academiei Romane).

·         1948: Marin Constantin, politician român

·         1948: S-a nascut Kate Jackson, actrita americana. 

·         1949 - S–a nascut informaticianul roman stabilit in Olanda, Adrian Rezus. Numele sau se leaga de calculul Lambda, reprezentand o referinta a informaticii mondiale.

·         1950: S-a nascut Abdullah Gül, al 11-lea preşedinte al Turciei.

·         1951 - S-a nascut David Paton, vocalist, basist si compozitor britanic (Pilot, Camel).

·         1952 - S-a nascut Arnell Carmichael, clapar si vocalist american (Raydio).

·         1954 - S-a nascut Stephen Luscombe, clapar, vocalist si compozitor britanic (Blancmange).

·         1956: Iulian-Gabriel Bîrsan, politician român

·         1956: S-a nascut Wilfredo Gomez, boxer. 

·         1957: Principesa Sofia a României, fiica regelui Mihai al României. ASR Principesa Sofia a României este cea de-a patra fiică a MS Regelui Mihai si a MS Reginei Ana. Semnează lucrările sale de artă cu numele de „Sophie de Roumanie”. Principesa Sofia a studiat Artele Frumoase la Universitatea Carolina de Nord din Asheville şi Design Grafic şi Fotografie la Colegiul Corcoran din Washington DC.

·         1960: Marian Florian Săniuță, politician român

·         1961: Randy Jackson, cântăreț american (The Jackson 5)

·         1965 - S–a nascut cantareata Mona Rosoga. 

·         1971: Bogdan Olteanu, politician român

·         1971: S-a nascut Winona Ryder, actrita americanca, nascuta in Winona, statul Michigan. Parintii sai, Michael si Cindy Horowitz, si-au botezat fiica dupa numele localitatii in care s-a nascut. Actrita a avut o copilarie destul de ciudata, parintii ei, profesori cu idei hippie, au calatorit des, iar o vreme au preferat sa locuiasca intr-o zona in care nu era electricitate. Tot ei au fost cei care au incurajat-o pe Winona sa devina actrita. Ea a urmat astfel cursurile Scolii de Teatru din San Francisco, filmul de debut fiind “Lucas” in 1986. A fost nominalizata la premiul Oscar pentru interpretare pentru rolurile din “Varsta inocentei” (“The Age of Innocence”) si “Fiicele doctorului March” (“Little Women”).

·         1973: Robert Pirès, fotbalist francez

·         1981: Amanda Beard, înotătoare americană.

·         1990: Eric Saade, cântăreț și moderator suedez

Decese

·         1268:   Este  decapitat la Neapole, Conradin (sau  Conrad de Hohenstaufen), regele Siciliei si Ierusalimului,  sub numele de Conrad al II-lea ( n. pe  25 martie 1252). Este ultimul reprezentant legitim al Casei de Hohenstaufen si a fost executat la ordinul lui Charles d’Anjou, din dinastia Angevina, care devine rege al Neapolelui si Siciliei.

·         1618:  In Anglia aventurierul, scriitorul si  curteanul  Sir Walter Raleigh este decapitat pentru presupusa conspiratie impotriva  regelui James I. Raleigh a descoperit teritoriul nord –  american Virginia pe care  a incercat sa-l colonizeze si a condus mai multe expeditii de jaf impotriva coloniilor spaniole in cautarea legendarului El Dorado.

·         1727: Ioan Giurgiu Patachi, episcop român unit (n. 1680)

·         1783: A murit Jean Le Rond d’Alembert, scriitor, filozof şi matematician francez, colaborator al lui Diderot la realizarea “Enciclopediei franceze”; (n. 17 noiembrie 1717).

·         1829: Maria Anna Mozart, sora lui Wolfgang Amadeus Mozart și fiica lui Leopold Mozart (n. 1751)

·         1901: Leon Czolgosz, anarhist american, este executat pe scaunul electric pentru asasinarea președintelui american William McKinley.

·         1911 - A încetat din viaţă publicistul şi editorul Joseph Pulitzer, fondatorul Premiului Pulitzer, care din 1917, se acordă anual pentru realizări remarcabile în jurnalism, literatură şi muzică (n. 10 aprilie 1847)

·         1924: Frances Eliza Burnett, autoare britanică (n. 1849)

·         1932: Joseph Babiński, neurolog francez (n. 1857)

·         1933: George Benjamin Luks, pictor american (n. 1867)

·         1941: Aleksandr Afinoghenov, dramaturg rus (n. 1904)

·         1949: Georg Iwanowitsch Gurdjieff, autor, filozof, coregraf, componist armean (n. 1872)

·         1950: Gustav al V-lea al Suediei, rege a Suediei din 1907 până în 1950 (n.1858).

·         1957 - A încetat din viaţă producătorul Louis B. Mayer, unul dintre fondatorii companiei "Metro Pictures Corp.", care a devenit ulterior "Louis B. Mayer Prod.", embrionul viitoarei "Metro-Goldwin-Mayer" (n. 4 iulie1885)

·         1959: Iacob Iacobovici, medic chirurg român, fondatorul școlii chirurgicale din Cluj (n. 1879)

·         1969: Cecilia Cutescu-Storck, pictoriță română (n. 1879)

·         1971 - A murit, la Uppsala, biochimistul Arne Wilhelm Kaurin Tiselius, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1948 (n. 10 august 1902)

·         1971: Duane Allman, muzician american (Allman Brothers) (n. 1946)

·         1975: A decedat  Tiberiu Popoviciu, matematician, membru al Academiei Române. A organizat Institutul de calcul numeric din Cluj, de numele lui legîndu-se şi începuturile şcolii clujene de analiză matematică; (n.16.02.1906).

·         1985: Aurel Avramescu, inginer român (n. 1903)

·         1992: Au decedat intr-un tragic accident de automobil  sotii Doina și Ion Aldea Teodorovici, renumiti compozitori și cântăreți români basarabeni. În noaptea de 29/30 octombrie 1992 , la orele 2.30, mașina în care se deplasau Ion și Doina Aldea Teodorovici spre Chișinău a intrat într-un copac în apropierea localității Coșereni, la 49 de kilometri de București, România. În mașină se aflau patru persoane, șoferul și însoțitorul au scăpat fără nici o zgârietură în timp ce Ion și Doina, aflați pe bancheta din spate, au fost striviți între greutatea mașinii și copacii de pe marginea drumului. Moartea celor doi a fost percepută la data respectivă ca o tragedie națională. Cu toate acestea autoritățile nu au investigat cazul, catalogându-l drept un nefericit accident, în ciuda faptului că cele mai multe indicii duceau către crimă.

·         1995: Terry Southern, scenarist american (n. 1924)

·         1997: A murit fondatorul organizației Church of Satan ( Biserica lui Satan), Anton Szandor LaVey ; (n. 1930).

·         2003 - A murit profesorul universitar Virgil Petrovici, personalitate deosebit de apreciata in lumea teatrului si a filmului romanesc, cercetator, teoretician si practician in domeniul artelor spectacolului; a lucrat la TVR („Machbeth cu masti”) (n.1935).

·         2003 - A murit celebrul tenor italian Franco Corelli, unul dintre cei mai talentati cantareti de opera. A cantat alaturi de toate numele mari ale genului: Maria Callas, Giulietta Simionato, Giuseppe Taddei, Tenata Scotto, Nicolae Herlea etc (n. 08.04.1921).

·          2005: A încetat din viaţă sculptorul Ion Irimescu, profesor de sculptură la Şcoala de Belle-Arte din Iaşi şi la Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu”, Bucureşti; (n. 27 februarie 1903). membru de onoare al Academiei Române, deţinător al ordinului “Steaua României”, cea mai mare distincţie pe care o poate acorda instituţia prezidenţială, câştigătorul Premiului de Excelenţă în Cultura Româna pe anul 2001; (n. 27 februarie 1903 la Falticeni). Ion (Nicu) Irimescu (n. 27 februarie 1903, Arghira, comuna Preutești – d. 28 octombrie 2005, Fălticeni) a fost un sculptor român, profesor și membru al Academiei Române.

·         2009: A încetat din viaţă creatorul de modă Roberto Gucci, nepotul celebrului fondator al casei Gucci (n. 1932).

Sărbători

Calendar religios 29 octombrie 
- Calendar crestin ortodox: 
Sfanta Cuviosă Mucenita Anastasia Romana; Sfântul Cuvios Avramie și Maria, nepoata sa
- Calendar crestin greco-catolic: 
Sfanta mucenica Anastasia Romana; Cuv Avramie 
- Calendar crestin romano-catolic:
Sfantul Narcis, patriarh de Ierusalim

·         Ziua internațională a internetului (2004). Ziua când internetul a apărut pentru prima dată este 29 octombrie 1969. În amintirea acelei zile, se sărbătoreşte ziua internaţională a Internetului, domeniu care domină vieţile noastre în acest secol al vitezei. Element indispensabil pentru mediul de afaceri, mass-media sau chiar viaţa personală, internetul sărbătoreşte 44 de ani de la naştere. România a intrat în această eră în urmă cu 13 ani, când domeniul ".ro" era pentru prima dată alocat unui computer din ICI - Institutul pentru Cercetări în Informatică. Despre această zi a vorbit Cătălin Anghel, Sales Manager la Crucial Systems. El a declarat pentru "Replica": "Să ne amintim că, acum 44 de ani, în 1969, a avut loc naşterea Internetului, între două campusuri universitate din Statele Unite. S-a încercat atunci transmiterea online a două cuvinte: log in. Ulterior, conexiunea a picat. Astăzi, Internetul este o oportunitate pentru noi toţi. Este un element crucial pentru mediul economic, în special pentru start-up-uri. Firmele pot ajunge mai uşor la clienţi. În România, programatorii noştri se bucură de un viitor strălucit, pentru că este un domeniu în care veniturile sunt mari, comparativ cu alte domenii şi pot lucra pentru companii care dezvoltă diverse aplicaţii. Astăzi, în privinţa vitezei în zonele metropolitane, România ocupă un îmbucurător loc doi în Europa".

·         Ziua națională a Turciei. Este celebrata indepartarea sultanului si proclamarea Republicii (1923). Republica Turcia este o țară întinsă pe două continente. 97% din suprafața țării se află în Asia de Sud-Vest (peninsula Anatolia) și 3% în Europa (peninsula Balcanică). Turcia are granițe cu opt țări: Grecia și Bulgaria la nord-vest; Georgia, Armenia și Azerbaidjan la nord-est; Iran (Persia) la est; Irak și Siria la sud. Turcia este o republică democratică, laică, constituțională al cărei sistem politic a fost stabilit în 1923. Turcia este un stat membru al ONU, NATO, OSCE, OECD, OIC și Consiliul Europei. În octombrie 2005 Uniunea Europeană a deschis negocierile de aderare cu Ankara. Mustafa Kemal Atatürk (n. 12 martie 1881 la Selânik, Imperiul Otoman, azi Salonic, în Grecia – d. 10 noiembrie 1938 , Istanbul), militar și politician turc, născut în Macedonia, fondatorul și primul președinte al Republicii Turcia, fiul lui Ali Riza (Efendi) și Zübeyde (Hanim).

RELIGIE ORTODOXĂ 29 Octombrie

Sf Cuv Mc Anastasia Romana; Sf Cuv Avramie și Maria, nepoata sa

Astăzi Biserica Ortodoxă pomenește pe Sfânta Cuvioasă Muceniță Anastasia Romana, care a trăit pe vremea împăraţilor Deciu (250-253) şi Valerian (253-260), guvernator al Romei fiind Prov, pe când se pornise, iarăşi, mare prigoană împotriva creştinilor. Romană de neam, tânără cu vârsta, Sfânta Anastasia se afla pe atunci într-o mică obşte de fecioare creştine, care locuia ascunsă printre livezi şi grădini, în apropierea Romei, unde era stareţă o îmbunătăţită călugăriţă, anume Sofia. Rămasă orfană la vârsta de trei ani, Anastasia fusese luată de bătrâna Sofia şi crescută la această mănăstire, unde covârşea cu frumuseţea şi cu dragostea către Hristos pe toate celelalte tinere de vârsta ei.

Oricât de ferită de lume era, oamenii tot aflaseră de frumuseţea şi înţelepciunea ei şi mulţi o ceruseră în căsătorie. Dar fecioara rămânea neclintită în dragostea ei către Hristos şi voia cu înfocare să fie pentru toată viaţa mireasă a Domnului Iisus. Auzind Prov dregătorul de această fecioară creştină în vârstă de doar 19 ani, a trimis ostaşi să o caute şi, aflând-o, au adus-o înaintea lui, în lanţuri. Şi o sfătuia dregătorul să-şi caute un bărbat şi să se mărite şi, întorcându-se, să se închine zeilor, ca frumuseţea ei să nu se piardă în zadar. Iar ea a răspuns: „Viaţa şi veselia mea este Domnul meu Iisus Hristos, pentru Care de o sută de ori, de ar fi cu putinţă, sunt gata a muri”.

Auzind acest cuvânt, Prov a poruncit de au bătut-o peste obraz şi i-au sfâşiat veşmintele, au afumat-o cu fum înecăcios de pucioasă, apoi au bătut-o cu toiege şi i-au zdrobit pe roată oasele, în vreme ce fecioara nu înceta a mărturisi pe Hristos. Înfuriat, Prov a pus-o la şi mai cumplite chinuri, încât poporul din Roma, care era de faţă, a început a murmura împotriva acestor cruzimi, iar mulţi s-au apropiat de credinţă şi s-au lepădat de idoli, botezându-se. Iar Sfintei Anastasia, după ce au scos-o afară din cetate, i-au tăiat capul.

Înştiinţată de un înger, bătrâna Sofia a venit şi a luat trupul Muceniţei, îngropându-l cu cinste.

Astăzi mare parte din moaştele sale se află la Mănăstirea Grigoriu din Muntele Athos, dar părticele din moaștele ei se mai află și în țara noastră, la Mănăstirea Șinca Nouă (Brașov) și în alte sfinte locașuri.

Troparul Sfintei Cuvioase Muceniţe Anastasia Romana 
Glasul 4
Mieluşeaua Ta, Iisuse, Anastasia, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, Te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un Milostiv, mântuiește sufletele noastre.

Condacul Sfintei Cuvioase Muceniţe Anastasia Romana 
Glasul 3
Fecioara astăzi.
Cu apele fecioriei curăţindu-te, cuvioasă, cu sângele muceniciei încununându-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, dai celor ce sunt în nevoi tămăduiri de boli şi mântuire celor ce se apropie către tine din inimă; că tărie ţi-a dat ţie Hristos, Mirele tău, Cel Ce izvorăşte har pururea curgător.

Tot astazi, facem pomenirea Sfantului Cuvios Avraamie si a Mariei, nepoata sa.

Păgânii veneau în toate zilele în noua biserică, nu la rugăciune, ci să vadă frumuseţea zidirii şi podoabele ei. Deci fericitul îi învăţa cum să cunoască pe Dumnezeu. Iar ei îl băteau cu beţe ca pe o piatră neînsufleţită şi îl aruncau la pământ.

Acesta a fost fiu din parinti crestini si fiind însurat fara voia lui, a lasat toate pentru dragostea ce avea catre Domnul, si s-a dus de s-a închis într-o chilioara, pedepsindu-se cu toata nevointa; si peste zece ani, a fost hirotonit preot.

Deci murind frate-sau cel trupesc, i-a ramas o copila de noua ani si a luat-o la sine si facând o chilioara lânga chilia lui, a pus-o acolo; iar când fata a ajuns la vârsta de douazeci de ani, i s-a întâmplat de a cazut cu oarecine în pacat; si a fugit si s-a dus la o casa publica.

Atunci sfântul îmbracându-se în port ostasesc, a încalecat pe un cal, si s-a dus de a luat-o din acea cadere, si a adus-o iarasi la acel loc. Aceea atâta pocainta a aratat, încât peste scurta vreme facea mari minuni.

Deci raposând fericitul Avramie în douazeci si noua ale lui octombrie si ea cu putin mai pe urma s-a savârsit.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

ARTE 29 Octombrie

INVITAŢIE LA OPERĂ 29 Octombrie

Don Gionanni de W A Mozart

Descriere:

Actul I

În faţa reşedinţei Comandorului, Leporello (servitorul lui Don Giovanni) se plânge de îndatoririle sale zilnice faţă de stăpânul său, un nobil libertin. Curând, apare Don Giovanni, cu faţa ascunsă de o mască, urmărit de Donna Anna, pe care a încercat să o seducă. Atunci când Comandorul (tatăl Annei), auzind strigătele ei, intervine, este ucis de Don Giovanni, care fuge. Donna Anna revine cu logodnicul ei, Don Ottavio. Găsindu-şi tatăl mort, ea îi cere lui Ottavio să o răzbune.

Don Giovanni flirtează cu o doamnă din Burgos, ce se dovedeşte a fi Donna Elvira, chiar soţia sa. Părăsită după doar trei zile de la căsătorie, aceasta călătorise prin toată Spania pentru a-l găsi şi a-i cere socoteală. Plictisit de reproşurile ei, Don Giovanni reuşeşte să fugă. Leporello îi dezvăluie Donnei Elvira aventurile amoroase ale stăpânului său, prezentându-i o lungă listă de nume ale iubitelor.

În piaţă apare un grup de ţărani care sărbătoresc nunta prietenilor lor, Zerlina şi Masetto. Atras de frumuseţea miresei, Don Giovanni se alătură grupului de petrecăreţi. Atracţia lui Don Giovanni faţă de Zerlina îl face atent pe Masetto, proaspătul mire, care este înlăturat de către Leporello. Rămas singur cu Zerlina, Don Giovanni încearcă să o convingă pe aceasta să-i accepte dragostea, promiţându-i că o va lua chiar el în căsătorie. Sunt întrerupţi însă de Donna Elvira, care încearcă să o protejeze pe Zerlina de avansurile cuceritorului. Donna Anna şi Don Ottavio se întâlnesc cu Don Giovanni, dar încă nu recunosc în acesta pe ucigaşul Comandorului. Apariţia bruscă a Donnei Elvira îl determină pe Don Giovanni să le spună că este o femeie nebună şi pleacă împreună cu ea. Din tonul vocii şi gesturile cavalerului, Donna Anna îşi dă seama că Don Giovanni este cel care a pătruns în casă, a sedus-o şi l-a ucis pe Comandor. Îngrozită, îi mărturiseşte bănuiala logodnicului său. Ottavio îi declară iubirea şi îi promite tot sprijinul său, jurând că-i va răzbuna tatăl.

Don Giovanni îi ordonă lui Leporello să organizeze în palatul său o petrecere pentru ţărani cu scopul de a o seduce pe Zerlina şi de a cuceri şi alte femei.
În faţa reşedinţei lui Don Giovanni, Zerlina îl roagă pe Masetto s-o ierte pentru aparenta ei infidelitate. În momentul în care intră Don Giovanni, Masetto se ascunde şi încearcă să-i surprindă pe cei doi îndrăgostiţi, dar tensiunea se aplanează şi toţi trei pleacă la petrecere. Elvira, Anna şi Ottavio, dornici de răzbunare, sosesc mascaţi la petrecerea lui Don Giovanni. Leporello îi invită să intre.

În timpul petrecerii, Leporello îi distrage atenţia lui Masetto, în timp ce Don Giovanni o atrage pe Zerlina spre o altă încăpere. Când fata strigă după ajutor, Don Giovanni îl acuză pe Leporello că ar fi atacat-o pe Zerlina, dar nimeni nu crede această minciună. Elvira, Anna şi Ottavio îşi dezvăluie identitatea, avertizându-l pe seducător că răzbunarea e aproape.

Actul al II-lea

În plină noapte. Elvira suferă din cauza infidelităţii soţului său, dar, în acelaşi timp, recunoaşte că îl iubeşte extrem de mult. Don Giovanni, dorind să-i joace o farsă soţiei sale, îl obligă pe Leporello să-şi schimbe hainele cu ale sale şi să îi facă declaraţii de dragoste înflăcărate Donnei Elvira. Don Giovanni încearcă să o seducă pe camerista soției lui. Declaraţia sa plină de poezie este întreruptă de apariţia lui Masetto care, împreună cu un grup de ţărani înarmaţi cu bâte, îl caută pe seducător pentru a-l pedepsi. Acesta, îmbrăcat în hainele lui Leporello, îi îndrumă spre direcţii greşite. Îl bate pe Masetto, care rămăsese singur. Soseşte şi Zerlina care îşi consolează logodnicul.

Donna Elvira şi presupusul Don Giovanni, care nu este altul decât Leporello în hainele stăpânului, sunt surprinşi de Anna, Ottavio, Zerlina şi Masetto, care îl ameninţă cumplit pe servitorul deghizat. Speriat, acesta le dezvăluie adevărata sa identitate. Don Ottavio, îngrijorat de suferinţa Donnei Anna, care îşi plânge fără încetare tatăl ucis, îşi exprimă din nou dragostea pentru ea. Elvira, supărată că a fost înşelată din nou de către Don Giovanni, îşi exprimă cu vehemenţă indignarea, dar în acelaşi timp recunoaşte că încă îl iubeşte.

În cimitir, Leporello îşi reîntâlneşte stăpânul. O voce sinistră anunţă sfârşitul lui Don Giovanni. Este spectrul Comandorului ucis, pe care Don Giovanni îl sfidează şi îl invită, în glumă, la cină. Leporello îi transmite Comandorului invitaţia, iar spectrul o acceptă. Donna Anna, însoţită de Don Ottavio, vine la mormântul tatălui său. Profund îndurerată, ea îi reaminteşte nobilului său logodnic de răzbunarea promisă, sperând să îşi găsească astfel liniştea.

Leporello serveşte cina stăpânului său. Intră Donna Elvira care, încă îndrăgostită de Giovanni, îl imploră să se căiască şi să devină un alt om. El însă o alungă. Spectrul lui Comandorului soseşte la cină. Don Giovanni refuză să îşi schimbe modul de viaţă, chiar şi sub ameninţarea morţii. Răzbunarea se îndeplineşte: Don Giovanni este târât de spectru în lumea umbrelor.

Mozart - Don Giovanni - complete (English Subtitles) – HD: 

Franco Corelli

Biografie

Franco Corelli (n. 8 aprilie 1921, Ancona - d. 29 octombrie 2003, Milano) a fost un tenor italian.

El a împărțit scena cu multe cântărețe ale generației sale, printre care Maria Callas, Renata Tebaldi, Montserrat Caballé și Joan Sutherland.

Căsătorit cu cântăreața Loretta Di Lelio, Corelli a început să cânte la îndemnul unor prieteni pasionați de muzică de operă. Corelli a devenit unul dintre marii interpreți ai compozitorilor italieni, evoluând pe principalele scene ale lumii, îndeosebi la Scala din Milano și Metropolitandin New York. Cariera sa a fost dedicată aproape exclusiv operei, interpretând o varietate foarte largă de roluri din repertoriul italian și francez. Debutul său a avut loc alături de Maria Callas în 1953. Debutul la "Scala" l-a făcut în 1954, în Norma. La Covent Garden a debutat în 1957, iar la "Metropolitan", seara debutului a fost legendară, alături de Leontyne Price în Il Trovatore: ovațiile la sfârșitul spectacolului au durat mai bine de o oră. Herbert von Karajan l-a descris pe Correli cel mai bine când a spus că: „este mai presus de orice o voce plină de foc și pasiune, o voce ce poate să fulgere, dar și să fie plină de emoții”

FRANCO CORELLI 

MUZICĂ 29 Octombrie

Augustin Bena, compozitor și dirijor român

De n-ar fi ochi și sprîncene, Augustin Bena: https://youtu.be/fKcA8y0W3lg.

Fanny Brice, cantareata americana

Fanny Brice - My Man (1938): https://youtu.be/RKivfzjQxOQ.

Omara Portuondo

Omara Portuondo & Maria Bethânia (full album): https://youtu.be/0RgxcSTrjTg.

Frida Boccara

FRIDA BOCCARA "Les moulins de mon coeur": https://youtu.be/A_JWSYesl8U?list=PLB519A24895412AC5.

Ray Steinberg, vocalist american (Reflections)

The Reflections JUST LIKE ROMEO AND JULIET 1964 HQ: https://youtu.be/bKcLap-tdHs.

Marcel Dragomir

Marina Florea - Mai ramai si nu pleca (Marcel Dragomir, Aurel Storin) : http://youtu.be/M9idzgoL2Ho;

Lucky Marinescu De dorul fetelor Marcel Dragomir): http://youtu.be/V_60sCgcLvg.

ANGELA SIMILEA -The Best Romanian Music Collection - Marcel Dragomir: https://youtu.be/tRNYOW5I7dE.

Denny Laine (Brian Arthur Hines), chitarist, vocalist si compozitor britanic (Moody Blues, Wings)

Moody Blues - Go Now: https://youtu.be/h42kzEA9l8Q?list=PLeC2WeKvjXcWZjsNp4uGZXZGFVhC1gbJ7.

Melba Moore, cantareata si actrita americana

Melba Moore - Love's Comin' At Ya ! 1982: https://youtu.be/O-eCNM-TmhY?list=PLcM4ZwI542CqnMyOwAZ1OSMD17JKPu-a-.

Peter Green

Peter Green - In The Skies ( Full Album ) 1979: http://youtu.be/U_Llz6n8Aj4;

Peter Green - White Sky ( Full Album ) 1982: http://youtu.be/YOEVK1CW_SI;

Peter Green - Kolors ( Full Album ) 1983: http://youtu.be/kvGiiLBgxLQ.

Randy Jackson

The Best of Randy "Randall" Jackson: http://youtu.be/1QBVb30vtIQ;

American Idol Bass Player Randy Jackson Mastering the Groove 1992: http://youtu.be/MMpHKEo4QT8;

Randy Jackson "Stairway to Heaven" (Led Zeppelin): http://youtu.be/YXOfjYF5Drw.

David Paton, vocalist, basist si compozitor britanic (Pilot, Camel)

David Paton- Magic live 2007: https://youtu.be/ESbJxxsiKC8?list=PLyuTl1GkAPyUlNr_Qp_4Eygm_xMdw05Nn.

Arnell Carmichael, clapar si vocalist american (Raydio)

Arnell Carmichael@ March of Dimes Fashion Show 2009: https://youtu.be/5IXhQYkvjN8.

Stephen Luscombe, clapar, vocalist si compozitor britanic (Blancmange)

WEST INDIA COMPANY CALLING YOU: https://youtu.be/wmfQWK3GjvA?list=PLl2KyVX7XZJS9W0QcAa7wTtlLlRF8lsg2.

Mona Rosoga

Chitaristul de rock - Mona Rosoga si Formatia TERRA: https://youtu.be/Nivb6xJrb3w.

Duane Allman

Duane Allman & Eric Clapton 1970 - Studio Jams 1 thu 6: http://youtu.be/9u_HmIg6V4M;

Duane Allman solo - Loan Me A Dime: http://youtu.be/mqI81Xa2mFk;

Duane allman solo- Allman brothers: http://youtu.be/pV8RoNePzfI.

Doina si Ion Aldea Teodorovici

Doina si Ion Aldea Teodorovici - Doua vieti si-o dragoste : http://youtu.be/WJ12wMlI7S0;

Doina şi Ion Aldea Teodorovici – Eminescu: http://youtu.be/Dw1v3IAOS6s.

ÎNREGISTRĂRI NOI:

Telemann: Darmstadt Overtures (Suites) (Cologne Chamber Orchestra, Helmut Muller Bruhl)

Locatelli: Complete Edition Vol. 1

Coffee JAZZ & Bossa Nova - Background Instrumental Music - Bossa JAZZ to Work, Study,Relaxing

101 String Orchestra 60's Style GMB

POEZIE 29 Octombrie

Ştefan Baciu

Biografie

Ştefan Baciu (n. 29 octombrie 1918, Braşov - d. 6/7 ianuarie 1993 Honolulu) a fost un poet român din diasporă, eseist, memorialist, ziarist, critic de artă, traducător, diplomat şi profesor universitar.

A fost fiul lui Ioan Baciu, profesor şi al Elisabetei Baciu, casnică. Cursurile liceale le urmează la liceul "Andrei Şaguna" din Braşov, avându-i ca profesori pe Emil Cioran (logică şi filosofie), Octav Şuluţiu (limba franceză), Ioan Baciu - tatăl poetului (limba germană). Apoi a fost student la Drept, în Bucureşti, ataşat de presă la Berna, de acolo a plecat la Rio de Janeiro, apoi la Seattle, ca profesor, după care s-a stabilit în insulele Hawaii, la Honolulu.

Debutează în anul 1933 în revista "Răboj" cu poezia "Eu", care îi apare tradusă în limba germană în revista Klingsor, în acelaşi an.

Pentru volumul său de debut "Poemele poetului tânar" primeşte în anul 1935, la vârsta de 17 ani, "Premiul scriitorilor tineri" al "Fundaţiilor regale".

Activitatea literară din ţară

din ţară
Între anii 1937-1941 urmează cursurile Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, luându-şi licenţa în drept în anul 1941. În perioada 1938-1946 este redactor la reviste din Bucureşti, ca „Universul literar” - redactor al rubricii „Cântece noui”, unde debutează, printre altii, Ştefan Augustin Doinaş şi Ion Caraion, „Gândirea”, „Rampa”, „Bis”, „Arta nouă” etc. În aprilie 1945 se căsătoreşte cu Mira Simian. În octombrie 1946 pleacă, împreună cu soţia sa, în Elveţia, ca ataşat de presă al Legaţiei României de la Berna. Colaborează la reviste literare din Elveţia.

Activitatea literară din America Latină

din America Latină
În anul 1949 pleacă în America Latină, la Rio de Janeiro - Brazilia, unde devine redactor la un important ziar, Tribuna de Imprensa. Despre această perioadă din viaţa sa, Ştefan Baciu scrie o carte intitulată Lavradio 98 (1982), care a constituit un adevărat best-seller.

Călătoreşte într-un mare număr de ţări ale continentului sud-american, din America Centrală şi zona Caraibelor: Argentina, Nicaragua, Peru, Guatemala, Venezuela, Costa-Rica, Santo Domingo, San Salvador, Honduras, Mexic, Cuba, Haiti etc.

Profund cunoscător al literaturii latino-americane, Ştefan Baciu este autorul a două importante antologii: Antologia poeziei latino-americane (2 volume, 1974) şi Antologia poeziei surrealiste latino-americane (1981).

A adus cu el în America Latină ideile mişcării suprarealiste şi a devenit animatorul cel mai important şi un lider al neoavangardei, a participat la foarte multe congrese şi conferinţe pe aceasta temă.

În anul 1962 este invitat în SUA, ca profesor de literatură hispano-americană la Universitatea din Seattle, iar în anul 1964 este invitat şi se stabileşte în Hawaii, ca profesor de literatura hispano-americană la Universitatea din Honolulu-Hawaii.

Se stinge din viaţă la Honolulu, la 6/7 ianuarie 1993, în timp ce vorbea la telefon cu sora lui din Bucureşti. Este autorul a peste 100 volume de poezie, memorialistică, eseistică, traduceri şi a peste 5000 de articole şi studii, apărute în presa română, germană, franceză, latino-americană, nord-americană, elveţiană.

Poezie

Poemele poetului tânăr, 1935 – Bucureşti (Premiul Fundaţiilor Regale şi al Societăţii Scriitorilor Români) 
Poeme de dragoste, 1936 – Oradea 
Micul dor, 1937 – Braşov 
Drumeţ în anotimpuri, 1939 – Iaşi 
Cautătorul de comori, 1939 – Bucureşti 
Cetatea lui Bucur, 1940 – Bucureşti 
Lanterna magică (în colaborare cu Traian Lalescu), 1941 – Bucureşti 
Analiza cuvântului dor, 1951 – Sierras de Cordoba 
Poemele poetului pribeag, 1963 – Mexico, Ukulele 
Îngerul malagambist în insula Oahu, 1967 – Madrid 
Poemele poetului singur, 1979 – Honolulu 
Peste o mie de catrene..., 1980 – Honolulu şi 1991 – Bucureşti, 1994 – Braşov 


Memorialistică

Franctiror cu termen redus, 1968 – Honolulu 
Sub Tâmpa în Honolulu, 1973 – Honolulu 
Mira, 1979 – Honolulu 
Praful de pe tobă. Memorii 1918-1946, 1980 – Honolulu 

Distincţii şi premii

A fost "Cetăţean de onoare" al oraşului Rio de Janeiro, "Consul de Bolivia" în Honolulu-Hawaii, "Profesor Emeritus" al Universităţii din Honolulu-Hawaii. În anul 1991 i s-a decernat Decoraţia de Onoare a Meritului Cultural cu grad de Comandor de către Ministerul Educaţiei şi Culturii din Bolivia. Din 1996 este declarat "Cetăţean de onoare" post-mortem al Nadeşului.

Patria

Patria e un mar
Intr'o vitrina de bacanie japoneza
pe strada Liliha
în Honolulu, arhipelagul Sandwich
sau o placa de patefon
ascultata în tacere în Mexico
--Maria Tanase langa vulcanul Popocatepetl--
patria e atelierul lui Brancusi la Paris
patria e peisajul lui Grigorescu
intr'o dupa-amiaza de toamna la Barbizon
sau Rapsodia Romana auzita intr'o dimineata
în Port au Prince în Haiti
si patria e mormantul lui Aron Cotrus
în California
patria e o ciocarlie care se inalta
oriunde
fără frontiere si fără intentii
patria e un concert de Dinu Lipatti
la Lucerna, Elvetia, intr-o seara ploioasa
patria e aceasta adunare de fete
de intamplari si de sunete
imprastiate peste tot globul
dar patria e
mai ales
o clipa de tacere.

Asta e patria.

II.

Cu patria poti vorbi la telefon
s'o porti, ca firmituri, în buzunare
poti s'o asculti în al distantei svon
si s'o gasesti decapitata'n ziare

nu-i numai cer sau piatra sau pământ
ci e un svon ce vine de oriunde
un miros, un obraz, un dans în vant
un glas ce besna noptii o patrunde

căci patria nu-i un imn prescris
impodobit cu ilustatii în chenare
ea-i panza care-o tesi adânc în vis
si se destrama'n zori c-o incantare

nu-i patria facuta din urale
ci din taceri, din doruri si distante;
o strang din praf, la tropic în sandale
si-o'mprastii'n lume în sperante.

III.

Turla bisericii Sfantului Nicolae din Schei
ecoul trenului lovindu-se, noaptea, de Tampa
"Kefir Lukianoff" în Cismigiu
"Tempo, Facla si Credinta"
"fierbinte porumbielu', fierbinte!"
domnu' Misu dela "Cartea Romaneasca"
fularul ca un curcubeu al lui Emil Botta
Maria Tanase cantand la "Neptun"
în Piata Buzesti
Tata comentand "Razboi si Pace"
sau o pagina de poezie din Nietzsche
(rasfoia cartea cu degetul aratator)
un caputiner la "Coroana"

si bancnota aceasta de 500 Lei
aflata intr'un fund de plic ingalbenit
adus nici eu nu stiu cum
din Brasov în Brazilia
si apoi în Honolulu-Hawaii
Insula Oahu
Arhipelagul Sandwich. 

Toamna

A ruginit frunza din vii
inspre Sovata, Ghimes si Zizin
dar la babord în Waikiki
ce soare bland, de aur plin.

Pustii sunt lanuri si campii
departe'n Turnu Magurele
în golf la orele tarzii
cade-o cascada grea de stele

când randunelele-au plecat
se'ntorc la cuiburi papagalii
pustii sunt horele din sat
dar plini de floare portocalii 

Constantin Noica

O seama de cuvinte 'ncrucisate
c'un talc ce suie tainic din strafund
si ganduri în balanta rasturnate
ca aur de nisip pe-un val la prund

din Kant si din batranul Anton Pann
adancul vorbelor l-ai despicat în taina
--un matematic Baltasar Gracian--
tu gandul il desbraci de-a vorbei haina

insingurat pe-a veacului alee
la ceas secret de bruma si clestar
c'un toc muiat în truda si-n idee
cladesti al sufletului dictionar. 

Miron Kiropol

Biografie

S-a născut la 29 octombrie 1936 - Bucureşti

"Cuminte cititor îti promit ca aventurile acestea te vor lega nu numai de lumea terestra, ci nazdravan de lumea cealalta, daca vei avea rabdare sa le urmezi. Cred ca descrierea lor te va apropia de asemenea de scriitorul acestor rînduri ce te binecuvînteaza pe tine, dar mai ales pe acela care l-a împins în prapastia oraculara a scriiturii (Miron Kiropol)"


Miron Kiropol e un capitol aparte al literaturii romane. Plecat demult din tara ("transfug" al comunistilor), dupa peregrinari prin Europa, stabilit in Franta si devenit poet de expresie franceza, nu-si tradeaza in nici una din limbile operei sale filonul orfic, viziunea esentiala despre om ca fiinta implicata in Dumnezeire, chiar daca balanta mantuire-decadere este rareori echilibrata. 

Evident, poezia lui Miron Kiropol e una a insistentelor raportări la lumea fizică, tensionată de reflectarea subiectului în oglinda oarbă a lucrurilor, care-i redă candoarea specifică, adică una lirică: "Mă aplec peste orbirea obiectelor/ Şi visez zăpada" (Poem şvariantăţ). Drept consecinţă, poetul capătă înfăţişarea răsfrîntă de obiect ("Cînd am înfăţişarea oferită de o femeie" - ibidem), rezervîndu-şi dreptul de a se autocontempla prin mijlocirea acestuia, adică prin gestul poetic de-o sterilă fertilitate paradoxală: "Părul tău rostogolindu-se din unica armonie./ Să ajung la freamăt, ultim fetus/ Al spiţei adevărate, fecunditate angelică" (ibidem). O anume elasticitate intervine în sfera relaţiilor eului cu sensibilul, care uneori e părăsit în zona transverbală ("Aceste zile au rămas singure/ Fără dorinţa unui cuvînt" - Toamnă), alteori seacă, afectînd subiectul în emoţia şi corporalitatea sa ("Copacii, mîinile care au mîngîiat/ În urmă secînd" - ibidem), alteori potenţează o solitudine glorioasă a subiectului, prin-tr-o cosmică celebrare: "Şi vreau să rămîn singur, albastru,/ Înconjurat de munţi, de mări, de guri/ Care iarăşi mă cîntă" - Despărţire). În fine, are loc şi o separaţie a materiei telurice obiective de "sufletul" materiei subiective, a cărnii, notată cu o aproape indiferentă frăgezime: "Ce poate să fie/ În gîndul ce l-am primit/ Acum, atîta mîhnire în somn dată mie./ Să văd primăvara, mugur destăinuit/ Oricui peste lucruri?/ Ce poate să fie? De nu mai pot fi/ Asemeni copacului, din nou să dau cuiburi/ Smeritelor păsări întoarse într-o zi./ Uscat e lemnul în care dorm./ Sevele pămîntului urcă fără să atingă/ Sufletul cărnii mele" (Sufletul cărnii mele). Lumile se despart aparent, înfiorate de o nostalgie în care nu putem citi decît inexorabila lor comuniune. 

Poetul

Ce separat eram ca-n somn
De fructul tînar si de ea,
Zeita, chiar fiindu-i domn...
Doar spinul vesnic o rapea.
Eram ca spirit revelat,
Ma consuma un verde har
Cu primavara-n lung si-n lat
Ce-o strabateam ei sa-i apar.
Si, deodata, ce mi-a spus?
Ca are sot si-i artizan
Al vietii ratacite sus
În secolul prediafan. 

Acum 

Acum ajuns la bătrâneţe caut
Să aflu duhul viu, moartea să-mi laud.
Aproape-i toamna, iarna de pe urmă
Şi primăvara se întoarce lacom.
Mă simt un roi, săgeată sunt în arcul
Ce l-a-ncordat zeiţa către turmă,
Să cadă mielul sub calda-i lovire.
Zeiţa mea cu sân care mă curmă,
Aşa nebună e săgeata-n el,
Că tremură pe mine carnea toată,
îmbătrânită dar ca nestemată.
Umerii-mi gem, al cerurilor Sire
Ce m-ai gonit pe veci din sfântul ţel,
Să nu mă odihnesc pe sân de fată,
Mi-ai lăsat, Doamne, viaţa blestemată,
Nu ştiu să fac din ea decât potire,
Oale de lut şi chipul tău de aur.
M-aş fi dorit un înger într-un taur
Şi Frumuseţii i-aş fi fost bărbat,
Dar n-a venit la mine nici o veste
Din cerul tău atât de întrebat.
Şi am trăit tăiat în bucăţele
Şi tinereţea chiar mormânt îmi este
Şi eu în el ca schilodit de iele.
Iubite Doamne şi frumoasă Doamnă,
Celestule şi îngerinţa mea,
Veniţi spre mine azi cu burta grea,
în versul meu ca frunzele de toamnă.
în ochii mei cresc lungi catapetesme,
Acolo e plutirea de icoane,
Te văd în ele Dragoste cu glezne
Păgâne, cu brăţări greco-romane.
M-ai părăsit adeseori prin veacuri,
Tot ai murit şi tot ai înviat
Şi mi-ai adus otrăvuri cât şi leacuri,
Ademenire ca într-un palat
Ce se năzare-n ochi înfometat
Cu valuri peste biata lui pupilă,
Parcă strigat din vremuri de Sibilă.
Cântă prin capul meu o cucuvaie
Şi o privighetoare împreună.
Luceşte Verbul şi mă încovoaie
Şi cu mătanii viaţa mă cunună.
Ce oare-n Spirit s-a mai hotărât
Asupra mea, cine cu mine luptă?
Eu cel intrat în capişte atât
Şi creştinat prin chiar ce se înfruptă
Din starea păgânească. Eu, păgânul,
Îmbrăţişez Hristosul ce mi-e foame,
Şi iar mă-ntorc zeiţa mea la sânul
Tău ce e arcul plin de străvechi trame.
Iar lumea o urzeşti ca întristare
Sau bucuria geme grăitor
Şi văd că plângi menită împăcare.
Foc, aer, apă şi pământ mă-nsor
Cu numai carnea ta dintru mireasmă,
Podoabă orişicui, rămasă rod.
Plăcere ce roteşti în juru-mi caznă
Eşti învierii mele-n tine, plod.
Zeiţa mea de ai rămâne suflet
în corpul meu, cu el să te înghit -
Vino să-ţi fiu stingere şi răsuflet,
Jertfă de idoli şi văzduh de schit.
Cad în genunchi numai dacă te văd
în umbra unei fete care zboară,
O rândunică eşti peste prăpăd
Din ochii celui dat din trup afară.
Acum când moartea va-mpleti cununi
Pe fruntea mea, vino mai înainte,
Pe când şi-ascute coasa pe cuvinte
Ce-aş vrea să-ţi fie haruri şi minuni.

Străvezime

Urma se închide urmărită de ceaţă
în piatra scuipată de zori.
Noi suntem ultimii călători
la nord în ceea ce mai pare viaţă.


Obolul e dureros pe ochi.
Noaptea e lungă şi spaima mă învaţă.
Slujesc în lacrimi de deochi
unui vis demult părăginit.


Şi cât am vrut am iubit.
Nu pot să spun că nu am avut
mângâierea în sângele pierdut;
măduva în sămânţa prospeţimii.


Atunci pentru ce îmi e frică
deodată în casa din pod?
Un cutremur de rod
mi-atinge faţa cu scumpa lui cruzime.


Şi simt că vine
nu ştiu ce livadă,
o furie de rugăciune pe mâna-mi
care începe să vadă.

George Bacovia - Pastel

George Bacovia - Decor

George Bacovia - Lacustră

TEATRU/FILM 29 Octombrie

Cu Silvia Dumitrescu Timică

Biografie

Actriţa Silvia Dumitrescu-Timică s-a născut la 29 octombrie 1902, in Craiova.

Cariera:

A absolvit Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti in 1923, la clasa profesorului Ion Livescu. A debutat la Teatrul Popular din capitala cu piesa Liniştea casei, apoi s-a mutat la Teatrul Maria Ventura. Acolo l-a întâlnit pe viitorul sau sot, actorul Gheorghe Timică. A jucat si la Teatrul Elvira Popescu-Ion Iancovescu, la Teatrul Vesel, Teatrul Regina Maria, Teatrul Victoria, Teatrul Maria Filotti, Teatrul Comedia, in spectacole ca O noapte furtunoasa, 30 de secunde de dragoste, Nu divortam, Paianjenul, Am visat paradisul, Prima zi de primavara, Medicul in dilema, Soacra lui Adam, Bobită, a cântat operetă. 

Din 1948 a jucat pe scena Teatrului Naţional din capitala, in spectacole ca Fata fără zestre, Iarbă rea, O zi de odihnă, Căsătoria, Silvete, Seringa.

A debutat in cinematografie cu filmul Odessa în flăcări (1942), a jucat apoi in Bădăranii (1960), Furtuna (1960), Scorpia (1973), O încurcătura (1973), in filmele pentru televiziune Tren de placere (1978), Micul infern (1979).

La Teatrul Radiofonic a jucat in spectacole ca Anton Pann, regia Constantin Moruzan, Curtea cu juri, regia Dan Puican, Doctor in filozofie, regia Paul Stratilat, Steaua fara nume, Mihai Sebastian, a interpretat rolul Marinei din Badaranii de Carlo Goldoni.

S-a retras din activitate după decesul soţului său, in 1954 si a revenit in 1977, in distribuţia piesei Micul infern de Mircea Ştefănescu, regizata de Mihai Berechet, la 75 de ani. S-a retras definitiv in 1992, la 90 de ani si a decedat la 01 august 1999.

Pe scurt despre Silvia Dumitrescu-Timică:

Nume: Silvia Dumitrescu-Timică
Ocupatia: actriţa
Data nasterii: 19 noiembrie 1957 
Zodia: Scorpionn
Locul nasterii: Craiova, judeţul Dolj
Nationalitate: romana
Culoarea părului: saten
Culoarea ochilor: caprui
Starea civila: casatorita
Soţ: George Timică- actor
Copii: nu are
Data si locul decesului: 01 august 1999, Bucureşti

De ce este faimoasa Silvia Dumitrescu-Timică?

A jucat pe scena Teatrului Naţional din capitală pâna la 90 de ani, a aparut in filme ca Bădăranii, Tren de plăcere.

De ce ne place Silvia Dumitrescu-Timică?

La 75 de ani a început să joace rolul Coanei Eleonora Arbore din piesa Micul infern de Mircea Ştefănescu.

Micul infern:  Micul infern Teatru radiofonic de Mircea Ştefănescu: 

Badaranii HQ :

Omul acesta stie ce vrea - Buzdugan Costin

GÂNDURI PESTE TIMP 29 Octombrie

Maria, regina adulterului. Şirul iubirilor păcătoase şi al copiilor din flori ai celei mai frumoase şi mai influente regine din istoria României (6 aprilie 2015, 02:20) de Cezar Pădurariu

În timpul Primului Război Mondial, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Charles de Saint–Aulaire, a făcut o afirmaţie care avea să rămână în memoria contemporanilor şi să se transmită posterităţii: “Există un singur bărbat la Palat şi acela este regina”. A fost o modalitate de a-şi arăta respectul deosebit faţă de Regina Maria a României. A fost extrem de iubită de popor, mereu implicată în treburile ţării, iar biografii au concluzionat ulterior că majoritatea deciziilor politice luate de soţul ei, Regele Ferdinand I al României, erau influenţate de către Regina Maria. A fost infirmieră pe front în timpul marii conflagraţii mondiale, iar curajul arătat în faţa obuzelor i-a impresionat pe contemporani. Se spune că România s-a reîntregit în 1918 doar datorită influenţei Reginei Maria în cercurile diplomatice de la Paris, acolo unde s-a reîmpărţit lumea la sfârşitul conflictului. Originile ei nobiliare au făcut din Casa Regală a României, pe vremea Mariei, una dintre cele mai influente din Europa. Născută Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg şi Gotha, a fost mare prinţesă a Marii Britanii şi Irlandei, fiind nepoata reginei Victoria a Marii Britanii. Familiile au decis căsătoria cu prinţul moştenitor al tronului României, Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen, iar pe 29 decembrie 1892 avea să înceapă o căsătorie de 30 de ani care n-a fost fericită nicio clipă. Tânăra aristocrată engleză, alintată de apropiaţi Missy, a ajuns în România la vârsta de 17 ani şi l-a găsit pe timidul şi bolnăviciosul Ferdinand, cu zece ani mai în vârstă, incapabil s-o înţeleagă şi s-o iubească. Principalul motiv a fost că Ferdinand a iubit-o până la moarte pe poeta Elena Văcărescu, exilată la Paris pentru a nu sta în calea traseului către tron al prinţului. Mult prea înflăcărată pentru ce găsise în România, Missy s-a reinventat. Era una dintre cele mai frumoase femei din Europa, de o frumuseţe răpitoare, cu o inimă uriaşă. Dacă, iniţial, Regele Carol I şi Regina Elisabeta au încercat s-o ţină departe de high-life-ul bucureştean, acest lucru s-a dovedit, în cele din urmă, imposibil. La 15 octombrie 1893, se năştea primul ei fiu, Carol Caraiman, viitorul rege al Romaniei, sub titulatura Carol al II-lea. Au urmat Elisabeta, Maria, Nicolae, Ileana şi Mircea. Din cei şase copii, se ştie sigur că ultimii doi au fost concepuţi împreună cu prinţul Barbu Ştirbey, despre care se spune că a fost marea iubire a reginei. Dar până la Ştirbei, Regina a avut un şir de iubiri extraconjugale. Prima a fost vărul ei primar, marele duce Boris Vladimirovici, pe care l-a cunoscut la Moscova la începutul secolului al XX-lea şi împreună cu care se spune că a avut o relaţie de cinci ani. Maria i-a spus, de altfel, regelui Carol I că îl iubeşte pe Boris şi că doreşte un divorţ de Ferdinand fiindcă era însărcinată, iar copilul era al aristocratului rus. Principesa Maria a născut la Londra. „E un noroc că Missy a născut o fată. Un fiu născut în asemenea împrejurări ar fi fost o mare povară”, îi scria la vremea respectivă Carol fratelului său Leopold, tatăl lui Ferdinand. Cel de-al treilea copil se naşte la Gotha, în casa mamei Mariei, va primi numele de Mărioara şi va fi alintată Mignon. Ferdinand acceptă fetiţa ca pe un copil al său, scrie Eugeniu Buchman, în „Jurnal”. Cu toate acestea, s-a speculat în epocă că tatăl micuţei Mărioara a fost de fapt ofiţerul Zizi Cantacuzino. La inceputul anului 1897, tânărul ofiţer din regimentul de roşiori Gheorghe (Zizi) Cantacuzino – un bărbat  “nu prea înalt, subţire, brunet, amuzant şi elegant”, în vârstă de 27 de ani - incepe sa aibă întâlniri din ce in ce mai dese cu Principesa Maria. Povestea continuă şi în primăvara anului 1898 când tânărul Zizi Cantacuzino este adus la palat ca profesor de gimnastică pentru prinţul Carol. Idila continua ulterior în Germania, unde Maria pleacă la tratament, apoi la Constanţa, la bordul unui vas ancorat in larg (drept paravan era verisoara lui Zizi Cantacuzino, o adolescentă). „Apariţiile Mariei  la Constanţa, însoţită în permanenţă de Zizi şi de verişoara acestuia, provocau scandal. Se spunea că Principesa Moştenitoare bătea oraşul cu locotenentul român, însoţită doar de tînăra de treisprezece ani. Instruiţi de Rege să fie informat în legătură cu ceea ce făcea Principesa Moştenitoare, membrii din suita Mariei au relatat că erau împreună de dimineaţa pînă seara şi că el stătea ore întregi în cabina ei. Au mai spus că Principesa Moştenitoare ofensase oficialităţile locale şi pe membrii corpului consular,  luîndu-şi  oficial rămas - bun de la oraş cu tînărul locotenent lîngă ea. Regina Elisabeta şi Mm. Winter au acuzat-o pe Maria de a fi invitat o fată orfană de mamă să petreacă vara cu ea ca să-i servească drept paravan pentru idila ei cu Zizi.” (Hannah Pakula, "Ultima romantica – Viaţa Reginei Maria a României"). Pe 3 martie 1918, cu puţin timp înainte că cei din Casa Regală să se întoarcă la Bucureşti, regina Maria avea să facă cunoştinţă la Iaşi cu Joseph Boyle, colonel, aventurier, om de afaceri, care a făcut senzaţie în epocă reuşind să salveze câţiva zeci de prizonieri români din Rusia. Iată cum notează regina Maria apariţia lui Boyle la Coţofeneşti, în refugiul izolat de lîngă Bicaz, aproape de munţii Carpati : “Eram pe punctul de a mă aşeza la masă, cînd auzii un uruit de maşină, o voce gravă, bărbătească acompaniată de o călcătură apăsată pe scările de lemn. Era Boyle! Ce bucurie ! Am sperat in secret că el va veni, dar nu convenisem nimic". Vara anului 1918 a fost epoca de aur a iubirii dintre cei doi pe care au trăit-o în vecinătatea lacului Bicaz şi a Iaşiului. Pe 23 octombrie, Principesa Maria avea să facă altă menţiune în "Jurnal" referitoare la relaţia dintre Ferdinand şi Joseph Boyle: ”Sînt îngrijorată cînd îi las singuri. Boyle este atit de sigur pe el în tot ce intreprinde. Cînd crede că are dreptate în ceea ce face e gata să se bată pentru ideile sale zece ore în şir, până are cîştig de cauză. Aceasta insistenţă îl scoate din sărite pe Nando. Nu poate să suporte să fie constrîns către o decizie, chiar dacă ea ar coincide cu ce a decis înainte. Are oroare să acţioneze şi îi respinge pe cei care îl obligă să-şi facă datoria. Boyle pe de altă parte nu suportă convenţiile sociale…Confruntările lui cu Nando mă îngrozesc şi mă amuză în acelaşi timp şi mă tem să nu ajungă să se bată într-o bună zi, ceea ce ar fi foarte regretabil…Avem nevoie de un om ca Boyle, dar cred că se înşală în privinţa lui Nando…”. S-au mai văzut sporadic până în octombrie 1921, atunci când relaţia lor avea să se încheie definitiv, când Boyle îi scrie: ”Ţi-a fost imposibil să păstrezi lîngă tine vechiul prieten. Am plecat. Nu mă lăsa să devin o fantomă în viaţa ta. Nu-mi datorezi nimic. Ai fost generoasă şi îţi sunt recunoscător. Te iubesc. Gîndeşte-te la asta.” La 15 octombrie 1922, Maria şi Ferdinand au fost încoronaţi la Alba Iulia. După dispariţia canadianului Boyle, regina s-a reîntors către prinţul Barbu Ştirbey, pe care îl cunoscuse încă din 1909. Prinţesa Callimachi povesteşte în memoriile sale despre marea iubire care s-a născut între Regina Maria şi Prinţul Ştirbei, care a durat toată viaţa. „Îi scria scrisori pline de farmec, omagii adresate frumuseţii ei şi bucuria i se citea printre rândurile opace în fraze curtenitoare”. „Era tot timpul în preajma ei şi se comporta ca un membru al familiei. La Cotroceni sau la Peleş prinţul avea propria lui cameră. Devenind regină, Maria n-a mai ţinut secretă relaţia, aşa că intrările şi ieşirile ei dese, în camera lui Ştirbey se petreceau în faţa personalului palatului, fără cea mai mică reţinere şi fără protocolul la care trebuia să se supună de obicei prinţul. Până în 1922, se născuseră deja toţi cei şase copii, iar Ferdinand acceptase că ultimii doi nu sunt ai lui.  Întorcându-ne puţin în timp, în vara anului 1902, Maria şi Ferdinand au plecat la Londra pentru a asista la încoronarea lui Edward al Vll-lea. Prinicepesa Maria va rămâne în Anglia pe perioada verii şi l-a cunoscut pe tânărul Waldorf Astor, un tânăr de 20 de ani care avea atunci puţin peste 20 de ani, cu care a avut o idilă pătimaşă. Viitoarea Regină a României avea să mărturisească referindu-se la aceasta:  “Săptămînile acelea în frumosul Cliveden sînt printre amintirile cele mai frumoase din viaţa mea. Au fost fericire pură. Lipsită de lucrurile pentru care fusesem născută, am găsit la Cliveden o viaţă sănătoasă şi plină de libertate în nişte împrejurimi superbe, cu tovarăşi tineri, apropiaţi ca spirit ". După încoronarea Regelui Edward, Maria şi Ferdinand s-au reîntors în România, iar Missy l-a invitat pe noul său prieten, însoţit de sora acestuia Pauline, să petreacă luna octombrie la Sinaia. Relaţia dintre Missy si Waldorf a continuat până în anul 1906, an în care tânărul englez se căsătoreşte cu Nancy Shaw. Cei doi soţi – Waldorf si Nancy -  refuză invitaţia de a-şi petrece luna de miere in Romania. “Îl iubeam sincer şi natural, cu tot ce firea mea avea mai bun de dăruit…”, îi scria Principesa Maria Paulinei Waldorf. “El era suflarea, aerul şi spiritul vieţii mele şi el o ştia. Şi totuşi, în momentul în care s-a căsătorit, a renunţat total la mine, de fapt fără milă… Şi el ştia ce înseamnă să trăiesc dintr-o dată fără el”. Regina Maria a murit la Castelul Pelişor, pe 18 iulie 1938, la vârsta de 63 de ani. În ultima parte a vieţii, fiul ei Carol al II-lea, un aventurier notoriu, îi făcuse viaţa un calvar, reproşându-i idila cu prinţul Barbu Ştirbey, care a încercat să rămână alături de ea până la sfârşitul vieţii. Cei doi au fost despărţiţi, însă, cu forţa, de către Carol al II-lea.

SFATURI UTILE 29 Octombrie

DESPRE BRÂNZA TELEMEA

Branza telemea este un aliment omniprezent in bucataria romaneasca,  mai putin in zilele de post. Merge la orice ora a zilei. Ca gustare intre mese, la mesele principale, cu pepene rosu, cu mar, dupa voia si imaginatia culinara a fiecaruia.

Scurt istoric

In trecut telemeaua se facea din lapte de oaie si se vindea sub denumirea de “branza de Braila”. Numele de telemea provine din limba turca, teleme – insemnand “felie”.

Informatii nutritionale

Telemeaua este o branza maturata, sarata, cu continut destul de mare de apa (poate ajunge si la 50%) si aproximativ 25 % grasime. Are o gramada de nutrienti, proteine (18-22%) de buna calitate, glucide (1-2%), grasimi (10-25%), vitamine si minerale.

In cantitati mari se intalnesc mineralele calciu si  fosfor. In cantitati mici, dar apreciabile sunt magneziul, zincul si iodul. Bineinteles sodiu si clor, provenite din sare.

Vitamina A, liposolubila se gaseste din belsug in branza telemea. O portie de branza (30g) furnizeaza cam 15-20% din necesarul zilnic al unui adult de vitamina A.

Vitaminele din complexul B (B₁₂, B₂, acid folic) fiind solubile in apa raman in zer. Dar daca telemeaua este mai moale va avea un continut mai ridicat de vitamine B.

Datorita continutului foarte scazut in glucide (1-2%), branza telemea are un indice glicemic foarte mic, 5.

Telemeaua si branzeturile in general contin triptofan (aminoacid esential). Triptofanul este un precursor al serotoninei, care da o stare generala “de bine”.

Branza telemea se obtine de obicei din lapte de vaca, de oaie si de caprasau amestec. Exista si telemea de bivolita, care este insa mai grasa.
O branza telemea de calitate trebuie sa nu aibe mult zer, sa fie scursa si tare. In cazul in care are consistenta prea moale inseamna ca nu a fost suficient de mult fermentata (maturata). Daca are prea multe gauri, atunci laptele a fost prea degresat. Telemeaua foarte proaspata este semi-moale cu un continut mai ridicat de zer.
Telemeaua de vaca este de culoare usor galbuie, cea de oaie este alba, iar cea de capra este cea mai alba.

Pastrare si desarare

Telemeaua proaspata se tine in frigider la 4-5⁰C, cateva zile. Asadar este recomandat sa fie consumata cat mai repede.

Pentru pastrarea pe perioade mai lungi, telemeaua se tine in saramura. Se desareaza inainte de consum. O modalitate de desarare este de a tine in apa rece branza pentru cateva ore, timp in care se mai schimba apa de cateva ori. O alta, mult mai rapida si mai eficienta, este de a pune branza in apa clocotita (bineinteles dupa ce ai luat vasul cu apa de pe foc) pentru jumatate de ora. Astfel branza va deveni moale si desarata. Se va mai pierde si un pic de grasime care va ramane in apa calda.

O alta modalitate de a o conserva este sa pui telemeaua intr-un borcan care se inchide ermetic, cu ulei de masline extravirgin aromatizat  cu piper,  marar, usturoi, cimbru, busuioc, salvie.