1 IANUARIE 2018

LA MULȚI ANI 2018!

LA MULȚI ANI, Vasile și Vasilica!

Ianuarie sau Gerar

Ianuarie sau Ienaiu este prima lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele șapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile. Ianuarie începe (astrologic) cu soarele în semnul Capricornului și sfârșește în semnul Vărsătorului. Din punct de vedere astronomic, luna ianuarie începe cu soarele în constelația Săgetătorului și se sfârșește cu soarele în constelația Capricornului. Numele lunii ianuarie (latină: Ianuaris) vine de la zeul Ianus din mitologia romană, zeu cu două fețe: una orientată spre anul care se încheie și alta spre anul care vine.

Luna Ianuarie a fost introdusă în calendarul roman în jurul anului 700 î.Hr. Până atunci anul avea doar zece luni (304 zile). Grecii numeau luna ianuarie Camelion. În România, luna ianuarie, popular, se numește Gerar. Sărbătorile din luna ianuarie cuprind obiceiuri și practici specifice începutului de an prin care oamenii speră să obțină, prin diferite practici magice, prosperitate, sănătate, liniște și pace. Ianuarie începe cu aceeași zi a săptămânii ca și Octombrie într-un an obișnuit și ca Aprilie și Iulie într-un an bisect. I.L.Caragiale spunea despre luna ianuarie Frigul pentru cei fără paltoane e cu 15 grade mai mare decât pentru cei împaltonați.

RELIGIE ORTODOXĂ 1 Ianuarie

(+) Tăierea împrejur cea după trup a Domnului; Sf Ier Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei și mama sa, Sf Emilia (Anul Nou: Tedeum)

(+) Tăierea împrejur cea după trup a Domnului

Biserica sărbătorește, astăzi, 1 ianuarie, la opt zile de la Nașterea Domnului, Tăierea împrejur cea după trup a Mântuitorului Hristos.

Sinaxarul acestei zile amintește că: „De la Sfinții Părinți am luat obiceiul să sărbătorim, după încheierea anului calendaristic, Tăierea împrejur cea după trup a Domnului nostru Iisus Hristos. Domnul a primit aceasta, ca să înlăture rânduiala Legii Vechi și să pună în loc tăierea împrejur cea după Duh cea nefăcută de mână. Deci, sărbătorim această zi ca pe un praznic împărătesc. Căci Domnul, după cum ne-a cinstit pe noi, luând trup omenesc, întru totul asemenea nouă, afară de păcat, tot așa a binevoit să primească și tăierea împrejur. Întâi, ca să astupe gurile ereticilor care îndrăznesc a zice că Domnul n-a luat trup, ci că S-a născut ca o nălucire. Dar dacă n-ar fi luat trup, cum S-ar fi tăiat împrejur? Și al doilea ca să astupe gurile iudeilor celor neînțelegători, care îl cleveteau că nu păzește sâmbăta și că strică Legea. Pentru aceasta, după opt zile de la nașterea Lui cea sfântă din Fecioară, a binevoit să fie adus de Maica Sa și de Iosif, în locul unde, după obicei, iudeii se tăiau împrejur. Și a fost tăiat împrejur; și I s-a dat numele Iisus, nume adus din cer de îngerul Gavriil, mai înainte de zămislirea Lui în pântecele Fecioarei. Și iarăși întorcându-Se Domnul cu părinții Săi acasă, a viețuit omenește, crescând cu anii, cu Înțelepciunea și cu harul, pentru mântuirea noastră”.

Hristos a fost tăiat împrejur în a opta zi de la naștere și această tăiere împrejur era simbolul credincioșiei, al alegerii și al binecuvântării pentru evrei, o binecuvântare specială pentru poporul ales din partea lui Dumnezeu și un semn de fidelitate, de jertfelnicie pentru a împlini voia lui Dumnezeu și a nu mai trăi după voia instinctelor, ci după voia Duhului. De aceea, Sfântul Apostol Pavel arată că în Iisus Hristos s-a schimbat tăierea împrejur cea trupească într-o tăiere împrejur duhovnicească, ce începe prin botezul în moartea și învierea lui Hristos. Tăierea împrejur cea duhovnicească, nu cea trupească, contează acum. Hristos a făcut-o pentru a arăta că S-a născut sub Lege, că respectă Legea, dar apoi o desăvârșește prin învățătura și lucrările Sale sfințitoare, minunate.

Sf Ier Vasile cel Mare

Biserica noastră îl sărbătorește astăzi, 1 ianuarie, și pe Sfântul Vasile cel Mare, Arhiepiscop în Cezareea Capadociei. Acest sfânt este sărbătorit și în ziua de 30 ianuarie, împreună cu Sfântul Ioan Hrisostom și Sfântul Grigorie Teologul.

S-a născut în jurul anilor 329-330, în Cezareea Capadociei. Părinții Sfântului Vasile erau mari proprietari de pământuri. Îmbrățișaseră de timpuriu creștinismul, îl cunoscuseră bine pe Sfântul Grigorie Taumaturgul, episcopul Neocezareii, și, întâi de toate, înduraseră cu o răbdare neclintită persecuția de sub împăratul roman Maximian, la anul 311. Sf. Vasile era unul din cei 10 frați, dintre care trei vor fi episcopi: Vasile, Grigorie de Nyssa, Petru de Sevasta; cinci vor fi monahi: cei trei dinainte, plus Naucratios și Macrina cea tânără; vor fi șase sfinți în familia mare: Sfânta Macrina cea Bătrână, Sfânta Emilia (mama lui), Sfântul Vasile, Sfântul Grigorie de Nyssa, Sfântul Petru și Sfânta Macrina cea Tânără. Bunica Macrina a crescut pe copii în duh creștin, împreună cu mama lor, Emilia, și sora lor, Macrina cea Tânără.

A crescut sub înrâurirea bunicii sale, Macrina (cea Batrâna), care fusese ucenica Sfântului Grigorie Taumaturgul. Ea a stat în permanenta lângă Vasile si Macrina (cea Tânara) împărtășindu-le acestora învățătura duhovnicească izvorâtă din bogata sa experiență de viață.

Primele lecții de retorica le-a primit de la tatăl sau Vasile, el însuși retor în Cezareea Capadociei. Tatăl, cu ajutorul Emiliei și al bătrânei Macrina, l-a îndrumat pe tânărul Vasile spre doua căi: educația si nevoința pentru virtute.

În anul 342 va ajunge sa învețe la Cezareea Palestinei alături de Sfântul Grigorie Teologul, cel care mai târziu îi va fi prieten apropiat. După terminarea studiile din Cezareea în anul 347, Vasile a fost trimis, datorita bogatele cunoștințe pe care le avea precum și istețimii sale, să studieze la cele mai alese scoli ale timpului din Constantinopol si Atena, unde a avut dascăli renumiți, precum învățatul Libaniu. Din Constantinopol, Sfântul Vasile cel Mare a plecat la Atena (351) unde a devenit bun prieten cu Sfântul Grigorie Teologul pe care-l cunoscuse la scoala din Cezareea Palestinei.

În anul 355, Sfântul Vasile cel Mare părăsește Atena și se întoarce în patria natala, nemaigăsindu-l în viață pe tatăl sau. La rugamintea capadocienilor el suplineste catedra de retorica a tatalui sau. Pentru a lua pulsul vieții monahale din vremea sa, Sfântul Vasile cel Mare a făcut dese incursiuni în Mesopotamia, Siria, Palestina si Egipt. Întorcându-se din calatorie, a vazut cum calugarii care vietuiau în singuratate, în pustiul Cezareei, erau mai de graba singurateci decât retrasi. El a fost cel care i-a adunat pe acestia în locuri organizate, stabilind astfel o oarecare rânduiala. Nu dupa mult timp, în jurul sau s-au adunat multime de ucenici, punându-se astfel temeliile primei comunitati cenobitice în 358, pe malul râului Isis, lânga Neocezareea. Aici este vizitat de bunul sa prieten Sfântul Grigorie si împreuna redacteaza Filocalia, o colectie de texte din scrierile lui Origen. Tot acum sfântul concepe Regulile monahale mari si mici. Sfântul Vasile cel Mare a fost si ramâne unul dintre marii parinti ai monahismului de tip chinovial. În anul 364, Sfântul Vasile cel Mare a primit harul preotiei, fiind hirotonit de episcopul Eusebiu de Cezareea. A fost ales episcop al comunitatii din Cezareea Capadociei si exarh al Pontului, pastorind noua ani: din 370 si pâna în 379, când trece la Domnul pe data de 1 ianuarie.

Sf Emilia, mama Sf Ier Vasile cel Mare

În prima zi a anului, când Biserica prăznuieşte pe marele ierarh al Bisericii, Sfântul Vasile cel Mare, este pomenită în fiecare an, aproape neştiut de mulţi dintre noi, maica sa, Sfânta Emilia, al cărei nume se tâlcuieşte „gingăşie”.

Aceasta, încă din pruncie era deosebit de virtuoasă dorind a petrece restul vieţii sale în feciorie. Deşi orfană, pentru aleasa ei frumuseţe mulţi doreau a o avea soţie, însă dânsa rămânea neînduplecată. Însă începând a se teme că de nu se va căsători va ajunge pradă silniciei vreunuia dintre cei ce o doreau de soţie, se căsători  cu înţeleptul şi bunul Vasile care era vestit dascăl de retorică şi, mai presus de toate, creştin evlavios.

Dumnezeu binecuvântă această familie cu roadă bogată, căci alături de părinţi, Sfinţii Emilia şi Vasile, cinstiţi de Biserică, din cei 10 prunci ai lor, fură slăviţi cu sfinţii

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Anul Nou: Tedeum

În noaptea dintre ani, în toate lăcaşurile de rugăciune ale Bisericii Ortodoxe Române se va săvârşi o slujbă de mulţumire şi de binecuvântare a începutului noului an calendaristic. Broşura cu această slujbă a fost tipărită de Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă şi se găseşte în magazinele de cărţi şi obiecte bisericeşti ale Arhiepiscopiei Bucureştilor şi Patriarhiei Române.

Intrarea într-un an nou constituie un moment de referinţă în viaţa societăţii. Credincioşii au dorit să solemnizeze acest moment prin rugăciune particulară şi publică. Biserica a făcut acest lucru în vechime prin adoptarea sărbătorii laice a indictionului, care avea loc la 23 septembrie, apoi la 1 septembrie, dată pentru care s-a şi alcătuit o slujbă bisericească completă.

Odată cu adoptarea zilei de 1 ianuarie ca început al anului civil, s-a simţit nevoia alcătuirii unei noi rânduieli de slujbă. S-a preluat slujba Te Deum-ului care se poate oficia şi la 1 septembrie, dar locul acesteia s-a stabilit după săvârşirea Sfintei Liturghii. Pentru momentul efectiv al trecerii dintre ani, la miezul nopţii, unii preoţi au folosit anumite rugăciuni, alţii altele, mai ales începând din anul 2001, când Patriarhia Română, la intrarea în mileniul III, a recomandat preoţilor să facă rugăciuni la miezul nopţii. Unii au săvârşit Te Deum-ul, alţii au făcut rânduiala Privegherii, dar la Catedrala patriarhală din Bucureşti s-a oficiat slujba Acatistului Domnului nostru Iisus Hristos.

Pentru a se uniformiza diversele practici şi pentru a nu muta slujba Te Deum-ului din locul consacrat ei, anume după Sfânta Liturghie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în şedinţa din 17 februarie 2011, ca în noaptea trecerii dintre ani să se săvârşească Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos, însoţit de rugăciuni de mulţumire pentru binefacerile primite în anul ce a trecut şi de rugăciuni la intrarea în noul an. Această rânduială urmează a fi oficiată atât în catedrale şi parohii, cât şi în mănăstiri. Alegerea Acatistului Mântuitorului nu este nicidecum întâmplătoare.

Ea urmează practica menţionată deja a Catedralei patriarhale şi se înscrie în caracterul festiv al acestei zile de praznic împărătesc, în care ne amintim de momentul când Fiul lui Dumnezeu, făcut om, a primit numele de Iisus. Tocmai acest nume stă în centrul Acatistului, nume care înseamnă, în limba ebraică, “Dumnezeu mântuieşte”. Sfinţii Părinţi recenţi ai Bisericii, precum Sfinţii Ignatie al Stavropolei şi Teofan de Tambov, recomandă citirea Acatistului Mântuitorului ca pregătire sufletească pentru rostirea rugăciunii minţii, rugăciune care are în centrul ei numele Domnului Iisus Hristos. În cadrul “Slujbei ce se săvârşeşte în noaptea trecerii dintre ani”, care a fost publicată anul acesta de Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, la sfârşitul condacelor şi icoaselor s-au aşezat patru rugăciuni: Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul către Mântuitorul (a Acatistului), Rugăciunea de mulţumire şi două rugăciuni de intrare în noul an, una din tradiţia liturgică română şi slavă (cea de la Te Deum) şi alta din tradiţia greacă, recent tradusă în limba română.

Această slujbă constituie, deci, un bun prilej de a solemniza în cultul public momentul trecerii dintre ani, de a mulţumi Preasfintei Treimi pentru binefacerile primite, de a cere binecuvântarea anului care începe şi de a aprofunda înţelesurile praznicului împărătesc de la 1 ianuarie, prin chemarea mântuitorului nume al Domnului nostru Iisus Hristos, Creatorul lumii şi Stăpânul veacurilor.

ISTORIE PE ZILE 1 Ianuarie

Evenimente

·         45 î.Hr.: Intră în vigoare calendarul iulian. Calendarul a fost reformat de astronomul grec Sosigenes din Alexandria, din dispozitia lui Iulius Caesar. Calendarul iulian a fost introdus de Iuliu Cesar în anul 46 i I Hr., intrând în uz în anul 45 i IHr.(sau anul 709 ab urbe condita). Acest tip de calendar a fost ales după consultări cu astronomul Sosigenes si are un an obișnuit de 365 de zile, împărțit în 12 luni, cu un an bisect adăugat la fiecare patru ani, ceea ce face ca anul mediu să aibă 365,25 de zile. Calendarul iulian a rămas în uz în unele țări, până în secolul al XX-lea și mai este folosit încă de mai multe biserici naționale ortodoxe.
Cu aceast calendar ar trebui adăugate prea multe zile pentru a păstra corespondența cu anul astronomic, care este mai lung cu 11 minute decât anul iulian mediu, această ducând la acumularea unei zile diferență în 128 de ani. S-a spus că Cezar era conștient de imperfecțiunea calendarului propus, dar a considerat că este vorba de o problemă minoră. Pentru a pune de acord anul calendaristic cu cel astronomic, la propunerea doctorului napolitan Aloysius Lilius, Papa Grigore al XIII- lea a decretat, la 24 februarie 1582 , reforma calendarului, noul calendar fiind cunoscut de atunci, sub denumirea de Calendarul gregorian.
Uneori, pentru a evita confuziile dintre cele două moduri de datare, se folosește denumirea de Stil Vechi prin comparație cu Stilul Nou, denumirea dată calendarului gregorian.

·         404: Are loc la Roma ultima competiție cunoscută de gladiatori.

·         439: A intrat in vigoare Codexul Teodosian (Lat. Codex Theodosianus), o  colecție oficială de decrete imperiale  ceruta de imparatul Teodosiu al II-lea al imperiului Roman de Rasarit. Codicele a fost publicat pe 15 februarie 438. În același an, colecția a fost trimisă și în partea occidentala a Imperiului,iar Senatul roman a primit-o cu bucurie și a aclamat-o în plenul unei sesiuni. Astfel, codicele a intrat în vigoare în prima zi a anului 439 pe tot teritoriul Imperiului Roman. Codexul Teodosian este compus din șaisprezece cărți (libri); fiecare din aceste cărți împărțită în titluri și fiecare titlu este marcat (distinct) de o rubrică care îi indică argumentul. Constituțiile imperiale inserate în colecție sunt dispuse cronologic. Fiecare dintre aceste Constituții poartă scris numele împăratului care a emanat-o, numele destinatarului precum și locul și data emanării ei.

·         630: Profetul Muhammad și armata sa pleacă către Mecca, pe care o va captura fără vărsare de sânge.

·         990: Rusia Kieveană adoptă calendarul iulian.

·         1001: Potrivit traditiei Papa Silvestru al II-lea i-ar fi trimis regelui Stefan I al Ungariei o scrisoare de binecuvântare, prin care îl recunoștea oficial ca rege creștin al Ungariei si o coroană de aur cu nestemate, numita astazi Coroana Sfantului Stefan. In fapt  aceasta coroana este o lucrare artistică realizată ulterior, în mai multe faze, în secolele XI-XIII.

·         1438: Albert al II-lea de Habsburg este încoronat rege al Ungariei.

·         1502: Amerigo Vespucci debarcă în zona cunoscută astăzi ca Rio de Janeiro.

·         1515: Regele Francisc I al Franței accede pe tronul Franței.

·         1600: Scoția începe să folosească calendarul iulian.

·         1618: Este botezat pictorul spaniol Bartolomé Esteban Murillo; („Fuga in Egipt”, „Imaculata conceptie”, „Pranzul galant”); (d.03.04.1682).

·         1622: Cancelaria papala a hotarat sa se considere inceputul anului din ziua de 1 ianuarie.

·         1651: Carol al II-lea este încoronat rege al Scoției.

·         1673: Începe transportarea regulată a corespondenței între New York și Boston.

·         1700: Rusia începe să folosească calendarul iulian.

·         1707: Ioan al V-lea este încoronat rege al Portugaliei.

·         1739:  Exploratorul francez Jean-Baptiste Charles Bouvet de Lozier descoperă Insula Bouvet, considerata una din cele  mai izolate insule din lume. El și-a numit descoperirea “Capul Circoncision”. Cel mai apropiat punct de uscat este Țara Reginei Maud din Antarctica, aflată la peste 1.600 km spre sud. Insula Bouvet ocupă o suprafață de 49 km², din care 93% este acoperită de gheață; Linia de coastă, abruptă și înaltă, are o lungime de 29,6 km. Din 27.02.1930 insula devine oficial parte integranta a Norvegiei.

·         1766: Introducerea nartului (norma zilnică de lucru) în Moldova, prin așezămîntul agrar al lui Grigore al III-lea Ghica.

·         1775: Alexandru Ipsilanti dă mitropolitului sarcina să elaboreze un raport despre situația învațămîntului în Transilvania, pentru a putea trece la realizarea unor reforme.

·         1788: Apare prima ediție a The Times al Londrei, anterior publicată ca The Daily Universal Register.

·         1797: Albany devine capitala New Yorkului, în defavoarea lui New York City.

·         1801: Adunarea legislativă a Regatului Marii Britanii și Regatului Irlandei se încheie, adoptând crearea Regatului Unit.

·         1801 Giuseppe Piazzi descoperă primul asteroid cunoscut, 1 Ceres.

·         1804: Se încheie dominația franceză în Haiti: Ziua națională a acestui stat.

·         1808: Importul sclavilor în Statele Unite ale Americii este interzis.

·         1818: Este publicat romanul Frankenstein sau Prometeusul Modern al lui Mary Shelley.

·         1829: A fost infiintat, la Iasi, „Divanul implinitor sau executiv”, format din sase membri alesi dintre boieri si confirmati de ocarmuirea rusa, si dintr-un delegat rus pentru problemele militare, pentru rezolvarea treburilor interne si a celor ridicate de intretinerea trupelor ruse care stationau in tara.

·         1831: În Basarabia ţaristă este introdusă structura  ghildelor. După aplicarea, începând cu 1 ianuarie 1831, a Regulamentului ghildelor din 26 septembrie 1830,se ajunge la stratificarea tuturor comercianţilor în diferite categorii şi la impunerea de a declara capitalul comercial pentru înscrierea în ghildele comerciale, ceea ce a constituit o lovitură puternică dată tradiţiilor autohtone seculare moldovenesti, care acordau tuturor categoriilor de negustori libertatea şi egalitatea deplină de a se încadra în comerţ.

·         1832: A început aplicarea Regulamentului Organic în Moldova.

·         1834: Gheorghe Șincai fondează prima școală de fete din România

·         1838: Apare, la Brașov, sub direcția lui George Barițiu, revista Foaie literară.

·         1847: Compozitorul maghiar Franz Liszt, unul dintre cei mai renumiti pianisti ai tuturor timpurilor,  susține la București al treilea concert, invitat de domnitorul Gh.Bibescu. În timpul călătoriei sale prin Transilvania spre Muntenia, Liszt, care, în fiecare seară, în locurile unde a poposit, a fost întâmpinat de lăutari, şi-a notat doinele, horele, baladele, cântecele de petrecere şi de jale. Ajuns la Bucureşti la 16 decembrie 1846, a fost întâmpinat de călăreţi purtători de făclii, îmbrăcaţi în costume de gală, care l-au însoţit până la palatul banului Mihail Dimitrie Ghica. Îmbrăcat în straie turceşti şi împodobit cu bijuterii, banul îl invită să se aşeze lângă el pe divanul turcesc acoperit cu covoare scumpe. Iniţial, Liszt trebuia să dea un singur concert la Bucureşti, la 22 decembrie 1846. Acesta s-a desfăşurat în sala Momolo, care putea primi 300 de spectatori, dar sala s-a dovedit neîncăpătoare, deşi un bilet costa două monezi de aur. În program au figurat fantezii după melodii de opere cunoscute, piese de Chopin şi Weber, şi variaţiuni pe melodii ungureşti. Succesul a fost atât de răsunător, încât domnitorul Gheorghe Bibescu l-a rugat să mai ţină un concert pentru curtea domnească. Acesta a avut loc la 31 decembrie 1846, la palatul domnitorului. În afara programului susţinut la primul concert, Liszt a prezentat şi variaţiuni pe două melodii româneşti. A mai dat şi un al treilea concert, după ce, în „Curierul românesc”, Cezar Bolliac a amintit că biletele au fost prea scumpe şi la concert n-au putut veni decât cei bogaţi. Liszt a dat ascultare cererii publicului şi a mai cântat la un concert unde intrarea a fost gratuită. De la Bucureşti, compozitorul a plecat la Iaşi. Aici a fost întâmpinat şi găzduit de Alecu Balş, boier amator de literatură şi artă, cu un salon literar. Liszt a făcut cunoştinţă cu intelectualii de frunte ai Moldovei, în primul rând cu Gheorghe Asachi şi Costache Negri. Succesul a fost imens. Domnitorul Dimitrie Sturdza a bătut o monedă de aur comemorativă în cinstea evenimentului. Legenda spune că Liszt l-ar fi cunoscut şi pe Vasile Alecsandri, care l-ar fi invitat pe moşia lui de la Mirceşti. Aici ar fi petrecut mai multe zile, s-ar fi întâlnit cu Barbu Lăutaru, căruia i-a spus că este un artist pe care Dumnezeu l-a înzestrat cu un mare talent. Cercetările de mai târziu, au indicat faptul că Liszt l-a cunoscut pe Barbu Lăutaru în timpul turneului său din Iasi, iar pe Vasile Alecsandri, care în ianuarie 1847 se afla în Italia, abia în primăvara lui 1847, când a revenit la Iaşi, întorcându-se din Ucraina. În urma contactului sau cu muzica populară românească, Franz Liszt a compus si  o Rapsodie română.

·         1848: Intră în vigoare Convenția dintre principatele romane Moldova si Muntenia, privind desființarea vămii dintre cele două țări, excepție făcând sarea. Astfel se va forma o singură piață, protejată de un singur cordon vamal. La 1 / 13 ianuarie 1855 – 3 / 15 decembrie, apare săptămînal la Iaşi, in Moldova, revista ştiinţifică, istorică şi literară „România literară „, editată de Vasile Alecsandri. În paginile acestei  reviste, Alecu Russo publică (în versiune proprie) poemul „Cîntarea României „.

·         1855: Apare, la Iași, săptămânal, sub îngrijirea lui V. Alecsandri, România Literară.

·         1855: Londra, Ontario este incorporat ca oraș.

·         1860: Se înființează, la Paris, un Birou central de corespondență și redacție care avea menirea de a publica articole favorabile cauzei române.

·         1860: Apare, la București, "Revista Carpaților", sub conducerea lui Gheorghe Sion.

·         1861: Începe Conferința națională românească de la Sibiu, în cadrul căreia s-a cerut recunoașterea politică a națiunii române, independența sa și oficializarea limbii române (1-4 ianuarie).

·         1861: Porfirio Diaz cucerește Ciudad de México.

·         1863: Războiul civil american: Intră în vigoare Proclamația de emancipare redactată de către Abraham Lincoln.

·         1863: Primul caz sub Actul gospodăriilor de către Daniel Freeman pentru o fermă din Nebraska.

·         1866: Intră în vigoare legea privind introducerea în România a sistemului metric.

·         1867: A apărut, la Blaj, revista "Archivu pentru filologia și istoria", editată de Timotei Cipariu, prima revistă românească de filologie.

·         1868:  Apare la Braşov (1868-1881) şi apoi la Sibiu (1881-1945) revista „Transilvania”, organ al „Asociaţiunii transilvănene pentru literatură română şi cultura poporului român”.

·         1873: Se deschide, la București, prima expoziție de pictură și sculptură organizată de nou înființata "Societate a amicilor bele-artelor", expoziție la care participă cu 144 de lucrări și Nicolae Grigorescu.

·         1873: Japonia începe să folosească calendarul gregorian.

·         1874: Se înființează la București Banca Marmorosch Blank.

·         1875: Ia ființă "Societatea Studenților în Medicină din București".

·         1877: Regina Victoria a Regatului Unit este proclamată împărăteasă a Indiei.

·         1878: Apare, la Sibiu, ziarul "Observatorul", sub conducerea lui George Barițiu.

·         1880: Ferdinand de Lesseps începe construcția franceză a Canalului Panama.

·         1883: Se constituie la Paris, Franţa, grupul revoluţionar român, compus din Vintilă C.A.Rosetti, Alexandru A.Bădăran, Constantin Mille, Vasile G.Morţun etc.

·         1888: Apare lunar la Blaj revista muzicală şi literară „Muza română”, editată de Iacob Mureşianu. Revista apare cu intermitenţe: seria I – 1 ianuarie 1888 – 31 decembrie 1889; seria II – 1 ianuarie 1894 – septembrie 1895; seria III – 1 martie 1906 – 14 martie 1907.

·         1892: Insula Ellis se deschide pentru a începe primirea imigranților în Statele Unite.

·         1893: Apare la Iaşi, România, „Revista critic-literară „, sub conducerea lui Ion Luca Caragiale şi Anton Bacalbaşa.

·         1894: Începe folosirea Canalului de vase din Manchester, Anglia.

·         1894: Apare bilunar la Bucureşti, România, revista literară „Vatra„, condusă de Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale şi George Coşbuc. Revista va apărea pînă în august 1896.

·         1896: Wilhelm Conrad Röntgen anunță descoperirea razelor X.

·         1898: New York City anexează teritoriile din comitatele înconjurătoare, creând City of Greater New York. Cele patru comitate inițiale, Manhattan, Brooklyn, Queens și Bronxul, sunt unite la 25 ianuarie în cadrul Insulei Staten pentru a crea orașul modern al celor cinci comitate.

·         1899: Se încheie dominația spaniolă în Cuba.

·         1901: Cele șase colonii autonome (New South Wales, Victoria, South Australia, Tasmania, Western Australia și Queensland) se unesc, formând Commonwealth of Australia, cu statut de dominion în cadrul Imperiului Britanic (din 1907). Provizoriu, capitala a fost stabilită la Melbourne.

·         1901: Nigeria devine protectorat britanic.

·         1901: Are loc prima Paradă oficială a pantomimilor.

·         1902: Se dispută primul joc de Rose Bowl în Pasadena, California.

·         1904: Apare lunar, la Cernăuţi şi Suceava, revista literară şi ştiinţifică  „Junimea literară„, sub conducerea lui I.Nistor. Revista apare cu intermitenţe: seria I – 1 ianuarie 1904 – 1914; seria II – 1923-1939.

·         1907: Apare, la București, de doua ori pe lună, revista literară Convorbiri (după un an Convorbiri critice) condusă de Mihail Dragomirescu

·         1907: Este editata  la Bucureşti, in România, lunar, apoi săptămînal, revista „Floarea darurilor „, sub conducerea lui Nicolae Iorga. „Floarea darurilor ” a fost prima revistă românească de popularizare a literaturii străine. Revista a apărut pînă la 30 decembrie 1907.

·         1908: Pentru prima oară, o minge este scăpată în Times Square din New York City, semnificând începutul Anului nou.

·         1911: Teritoriul de Nord este despărțit de Australia de Sud și transferat în controlul Commonwealth.

·         1912: Revoluția din anii 1911–1913 înlătura dinastia manciuriana, China proclamându–se republica (R.P.Chineza s–a proclamat la 1 oct. 1949)

·         1914: La St. Petersburg, Florida, intră în funcțiune prima companie aeriană din lume, St. Petersburg Tampa Airboat Line.^[1]

·         1918: Celebrul actor român Eduard de Max este numit societar al Comediei Franceze.

·         1923: In România recent unita sunt lichidate zemstvele de voloste (de plasă) existente  în Basarabia ca ramasite ale vechii administratii rusesti.

·         1925: Înființarea legației române de la Tirana

·         1927: România ratifică Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice

·         1936: Apare bilunar la Iaşi,  revista „Însemnări ieşene” (pînă la 1 octombrie 1940), sub conducerea lui Mihail Sadoveanu, George Topîrceanu, Mihai Codreanu şi Grigore T.Popa.

·         1936: Este  publicata  la Bucureşti, revista „Preocupări literare„, sub direcţia lui P.Haneş. Revista va apărea pînă în aprilie 1943.

·         1937: Intră în vidoare Codul penal şi Codul de procedură penală din România.

·         1939: Apare la Iaşi, România, „Jurnalul literar „, foaie săprămînală de critică şi informaţie literară, sub conducerea lui George Călinescu. Publicaţia va apărea din 1 ianuarie la 31 ianuarie 1939 şi a doua serie la Bucureşti în 1947-1948.

·         1939: Legaţiile române din Belgrad, Ankara şi Atena sunt ridicate la rangul de ambasadă.

·         1959: Fidel Castro și "revoluționarii" săi preiau conducerea asupra Cubei, alungând regimul condus de Fulgencio Batista.

·         1966: Începând cu această dată, toate pachetele de țigări vor avea inscripționat textul "Fumatul poate fi dăunator sănătății"

·         1975: Schimbarea a § 2 din Bürgerliches Gesetzbuch Deutschlands („Codul civil al Germaniei”), cu reducerea vârstei majoratului în Germania de la 21 la 18 ani.

·         1977: Disidenții cehoslovaci publică manifestul vizând drepturile și libertățile omului ("Charta 77").

·         1981: Grecia este admisă în Comunitatea Europeană.

·         1984: Brunei devine independent de Regatul Unit.

·         1986: Spania și Portugalia sunt admise în Comunitatea Europeană.

·         1993: Cehoslovacia se scindează în mod pașnic în Cehia și Slovacia.

·         1999: Moneda euro este introdusă ca monedă oficială a Uniunii Europene, în formă electronică (fără bancnote).

·         2000: Limba arabă devine unica limbă oficială în Tunisia, în detrimentul limbii franceze, utilizată până în acest an pe scară largă în administrația țării.

·         2002: Moneda euro este introdusă în 12 țări din Uniunea Europeană - Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda,Portugalia și Spania.

·         2004: Irlanda devine primul stat care interzice fumatul în localuri.

·         2007: România și Bulgaria devin membre ale Uniunii Europene.

·         2007: Slovenia adoptă oficial moneda unică europeană.

·         2007: Timp de un an de zile, Sibiul împarte împreună cu Luxemburg titlul de capitală europeană a culturii.

·         2008: Cipru și Malta adoptă oficial moneda unică europeană.

·         2014: Letonia a adoptat oficial moneda  unică europeană.

Nașteri

·         766: Ali ar-Rida, Shia Imam (d. 818)

·         1431: Papa Alexandru al VI-lea (d. 1503). Papa Alexandru al VI-lea este numele sub care a devenit Papă al Bisericii Catolice Roderic Borja, descendent al unei familii nobiliare catalane atestată din secolul al XIII-lea, fiu al lui Jofre Lançol și Isabella Borja, și nepot de soră al Papei Calixt al III-lea (fostul cardinal Alfonso Borja, la vremea nașterii nepotului său.

·         1449:  S-a născut Lorenzo de Medici, supranumit “Lorenzo Magnificul”, conducător al Florenţei din 1469 şi patron al artelor si literaturii.  A  facut din Florenta adevaratul centru al Renasterii italiene; (m. 9 aprilie 1492).

·         1484: Huldrych Zwingli, lider protestant elvețian (d. 1531)

·         1516: Margareta Leijonhufvud, regina lui Gustav I al Suediei (d. 1551)

·         1600: Friedrich Spanheim, teolog olandez (d. 1649)

·         1614: John Wilkins, episcop englez de Chester (d. 1672)

·         1638: Împăratul Go-Sai al Japoniei (d. 1685)

·         1648: Elkanah Settle, scriitor englez (d. 1724)

·         1655: Christian Thomasius, jurist german (d. 1728)

·         1684: Arnold Drakenborch, savant olandez (d. 1748)

·         1704: Soame Jenyns, scriitor englez (d. 1787)

·         1711: Franz Freiherr von der Trenck, soldat austriac (d. 1749)

·         1714: Kristijonas Donelaitis, poet lituanian (d. 1780)

·         1735: Paul Revere, argintar și patriot american (d. 1818)

·         1750: Frederick Muhlenberg, primul vorbitor al Casei de Reprezentanți a Statelor Unite (d. 1801)

·         1752: Betsy Ross, croitoreasă americană, despre care se spune că ar fi cusut primul steag al Statelor Unite ale Americii (d. 1836)

·         1774: André Marie Constant Duméril, zoolog francez (d. 1860)

·         1823: Sándor Petőfi, poet și revoluționar ungur (d. 1849)

·         1830: Vasile Boerescu, om politic liberal (d. 1883)

·         1833: Robert Lawson, arhitect neo-zeelandez (d. 1902)

·         1839: Ouida, scriitoare engleză (d. 1908)

·         1854: Sir James George Frazer, antropolog scoțian (d. 1941)

·         1857: Wojciech Kossak, pictor polonez (d. 1942)

·         1860: George Washington Carver, educator, inventator și botanist american (d. 1943)

·         1863: Pierre de Coubertin, filosof, istoric și sociolog francez, inițiator al organizării moderne a Jocurilor Olimpice (d. 1937)

·         1864: Alfred Stieglitz, fotograf american (d. 1946)

·         1868: Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, scriitor, membru și vicepreședinte al Academiei Române (d. 1946)

·         1868: George Murnu, scriitor și istoric membru al Academiei Române (d. 1957)

·         1873: Mariano Azuela, romancier mexican (d. 1952)

·         1874: Gustave Whitehead, inventator germano-american (d. 1927)^[2]

·         1876: Harriet Brooks, fiziciană canadiană (d. 1933)

·         1878: Agner Krarup Erlang, matematician și statistician danez (d. 1929)

·         1879: E. M. Forster, romancier englez (d. 1970)

·         1883: Federigo Tozzi, scriitor italian (d. 1920)

·         1887: Wilhelm Canaris, amiral german (d. 1945)

·         1890: Anton Melik, geograf sloven (d. 1966)

·         1892: Artur Rodzinski, dirijor croat (d. 1958)

·         1894: Satyendra Nath Bose, matematician indian (d. 1974)

·         1895: J. Edgar Hoover, director american al FBI-ului (d. 1972)

·         1897: Ana Aslan, medic specialist în gerontologie (d. 1988)

·         1897: Vasile Băncilă, filosof, eseist, publicist, profesor (d. 1979)

·         1897: Makoto Tomioka, scriitor și terorist japonez (d. 1926)

·         1900: Paola Borboni, actriță italiană (d. 1995)

·         1900: Xavier Cugat, muzician catalano-cubanez și lider de trupă (d. 1990)

·         1902: Buster Nupen, jucător de crichet sud-african (d. 1977)

·         1904: Fazal Ilahi Chaudhry, politician pakistanez (d. 1982)

·         1906: Giovanni D'Anzi, compozitor de melodii italian (d. 1974)

·         1907: Constantin Fântâneru, poet, prozator și critic literar (d. 1975)

·         1909: Dana Andrews, actor american (d. 1992)

·         1909: Barry M. Goldwater, senator al Statelor Unite din Arizona și candidat prezidențial (d. 1998)

·         1911: Hank Greenberg, jucător de base-ball (d. 1986)

·         1912: Kim Philby, spioană britanică (d. 1988)

·         1917: Jule Gregory Charney, meteorolog (d. 1981)

·         1917: Albert Mol, actor olandez (d. 2004)

·         1919: J. D. Salinger, romancier american (d. 2010)

·         1920: Virgilio Savona, cântăreț și compozitor (Quartetto Cetra)

·         1921: Isma'il Raji' al-Faruqi, filosof și învățat al religiei comparative născut palestinian (d. 1986)

·         1922: Rocky Graziano, pugilist american (d. 1990)

·         1925: Stymie Beard, actor american (d. 1981)

·         1925: Mario Merz, artist italian (d. 2003)

·         1927 - S-a născut coregraful şi regizorul francez Maurice Béjart (muzicalul „The Green Queen”, baletele „Bolero”, „Ninth Symphony”, „Fire bird”, „Nijinsky, Clown of God”, „Notre Faust”, („Ballets de l´Etoile”, „Pasărea de foc”, „Ballets Romantiques”).

·         1927: Vernon L. Smith, economist american, laureat al Premiului Nobel

·         1927 - S-a născut compozitorul Radu Şerban.

·         1927: Doak Walker, jucător de fotbal american (d. 1998)

·         1928 - S-a născut Frank Pourcel, şef de orchestră francez.

·         1928: Ernest Tidyman, scriitor american (d. 1984)

·         1929: Nicolae Linca, pugilist român (d. 2008)

·         1933: Frederick Lowy, educator, etician și președinte de universitate canadian

·         1933: Joe Orton, scriitor englez (d. 1967)

·         1934 - S-a născut actorul Gheorghe Dinică (filme: "Felix şi Otilia", "Ilustrate cu flori de cîmp", "Patul conjugal").

·         1939: Emil Brumaru, poet român

·         1940: Frank Langella actor american

·         1942: Martin Frost, politician american

·         1942: Country Joe McDonald, muzician american (Country Joe and the Fish)

·         1942: Gennadi Sarafanov, cosmonaut rus

·         1942 - S-a născut Ovidiu Iuliu Moldovan, actor la Teatrele Naţionale din Timişoara şi Bucureşti (filme: "Semnul şarpelui", "Masca de argint", "Craii de Curtea Veche").

·         1943: Don Novello, actor și scriitor american

·         1945: Jacky Ickx, pilot belgian de mașini de curse

·         1945: Vasile Crăiță-Mândră, pictor și caricaturist român

·         1946: Rivelino, fotbalist brazilian

·         1948: Vasile Hobjilă, politician român (d. 2004)

·         1949: Radu Țuculescu, scriitor român

·         1950: Manuel Fernandez Bordes, fizician spaniol

·         1950 - S-a născut Morgan Fisher, clăpar britanic (Love Affair, Mott The Hoople).

·         1951: Victor Huci, pilot român (d. 2011)

·         1952: Pantelimon Manta, politician român

·         1953: Greg Carmichael, chitarist britanic

·         1954: Mircea Mihăieș, profesor de literatura engleză și americană la Universitatea din Timișoara

·         1954: Victor Sanda, politician român

·         1954 - S-a născut solistul vocal pop-folk Gheorghe Gheorghiu.

·         1956 - S-a născut Magda Cârneci, poet, eseist, critic de artă.

·         1957: Luis Guzmán, actor puerto rican

·         1958: Grandmaster Flash, cântăreț născut în India de Vest

·         1958: Ion Mocioalcă, politician român

·         1958: Ioan Aurel Rus, politician român

·         1961: Gabriel Oprea, politician român

·         1961: Mark Wingett, actor britanic

·         1962: Maria Balea, graficiană română

·         1963 - S-a născut Michael Hanson, baterist canadian (Glass Tiger).

·         1964: Dedee Pfeiffer, actriță americană

·         1966: Embeth Davidtz, actriță americană

·         1966: Alison Doody, actriță irlandeză

·         1966: Michael Imperioli, actor american

·         1968: Davor Šuker, fotbalist croat

·         1968: Stelian Fuia, politician roman

·         1969: Verne Troyer, actor american

·         1970: Gabriel Jarret, actor american

·         1972: Neve McIntosh, actriță scoțiană

·         1975: Joe Cannon, jucător american de fotbal

·         1977: Hasan Salihamidžić, fotbalist bosniac

·         1978: Jared Fogle, vocea Subway în reclamele televizate

·         1979: Brody Dalle, cântăreț australian (The Distillers)

·         1979: Koichi Domoto, artist japonez

·         1980: Elin Nordegren, model suedez

·         1981: Vasile Maftei, fotbalist român

·         1981: Zsolt Baumgartner, pilot ungar de mașini de curse

·         1981: Abdulkadir Kocak, pugilist turc

·         1981: Vojislav Vranjkovič, fotbalist bosniac

·         1982: David Nalbandian, jucător argentinian de tenis

·         1984: José Paolo Guerrero, fotbalist peruan

·         1985: Steve Davis, fotbalist irlandez

Decese

·         379: A decedat Vasile din Cezareea Cappadociei, cunoscut sub numele  Sfantul Vasile cel Mare (n.330), unul dintre cei mai importanți părinți ai bisericii ortodoxe și unul dintre cei mai mari teologi creștini. A fost unul din cei patru doctori răsăriteni ai Bisericii, alături de  Sf.Grigore de Nazianz („Teologul” ) și Sf.Ioan Gura de Aur. Primii doctori ai Bisericii sunt recunoscuți atât de Biserica Ortodoxă (nu ca doctori ci ca Sfinți Părinți), cât și de catolici. Biserica Ortodoxă, chiar dacă nu-i denumesc astfel („Doctores Ecclesiae”), îi cinstesc, avându-i trecuți în calendar.

·         404: A murit Sf. Telemachus ( Almachius ) un ascet crestin  ucis prin lapidare după ce a încercat să oprească o luptă de gladiatori într-un amfiteatru roman. Împăratul Homorius a fost impresionat de martiriul acestuia și a emi s o interdicție istorica pentru luptele de gladiatori. Povestea se găsește în scrierile lui Teodoret al Cirului , Episcop de Cyr in   Siria,  și este menționat în continuare în martirologiile lui Bede,Ado si Usuard , care adaugă că Sf. Almachius a fost ucis la Roma pentru îndrăzneala de a se  opune ritualurilor păgâne. Sf.Telemachus este celebrat pe 1 ianuarie.

·         874: Hasan al-Askari, al unsprezecelea Shia Imam (n. 846)

·         898: Odo, Conte de Paris (n. 860)

·         962: Balduin al III-lea de Flandra (n. 940)

·         1384: Regele Carol al II-lea de Navara (n. 1332)

·         1432: Se stinge din viaţă Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (1400-1432), fiul voievodului Roman Musat. După domnia acestuia, Moldova cunoaşte o perioadă de lupte între pretendenţii la domnie (1433-1457), sprijiniţi de fracţiunile boiereşti, ceea ce duce la stabilirea capacităţii de apărare a ţării. Conflictele interne sunt agravate de intervenţia Poloniei şi Ungariei.

·         1515: Regele Ludovic al XII-lea al Franței (n. 1462). Ludovic al XII-lea, numit „Tatăl Poporului” (franceză Le Père du Peuple), al treizeci și cincilea rege al Franței și unicul monarh al ramurii Valois-Orléans a Casei Valois. A domnit de la 1498 la 1515 și a urmărit o politică externă foarte activă.

·         1554: Pedro de Valdivia, conchistador spaniol

·         1558: A încetat din viaţă cronicarul moldovean Macarie, mitropolit al Moldovei între anii 1508 şi 1528. A fost autorul unei cronici a Moldovei de la moartea lui Stefan cel Mare și până la domnia lui Petru Rares .

·         1559: Christian al III-lea al Danemarcei și Norvegiei (n. 1503)

·         1560: Joachim Du Bellay, poet francez

·         1561: A murit Eftimie, egumenul manastirii Capriana (astazi in Republica Moldova), autor al „Cronicii Moldovei” pentru perioada 1541-1554, scrisa in limba slavona. Letopisetul de curte a fost scris la indemnul lui Alexandru Lapusneanu, domnul Moldovei (1552-1561; 1564-1568), fiind o continuare a „Cronicii lui Macarie”, in prima ei varianta. Eftimie a modificat o parte a cronicii predecesorului sau din considerente politice impuse de un adversar al familiei lui Petru Rares. Textul cronicii se pastreaza la Kiev, in Biblioteca Academiei de Stiinte a Ucrainei, intr-un manuscris care continua, de la 1541, cronica lui Macarie, oprindu-se la 1553.

·         1617: Hendrik Goltzius, pictor olandez (n. 1558)

·         1679: Jan Steen, pictor olandez

·         1716: William Wycherley, dramaturg englez

·         1730: Samuel Sewall, judecător născut englez (n. 1652)

·         1737: Antoine Bauderon (Senece), poet francez (n. 1643)

·         1742: Peregrine Bertie, al II-lea duce de Ancaster și Kesteven, om politic englez (n. 1686)

·         1748: Johann Bernoulli, matematician elvețian (n. 1667)

·         1766: James Francis Edward Stuart, "The Old Pretender" (n. 1688)

·         1782 - A încetat din viaţă compozitorul Johann Christian Bach, fiul lui Johann Sebastian Bach (n. 5 septembrie 1735)

·         1789: Fletcher Norton, Primul Baron Grantley, politician englez (n. 1716)

·         1793: Francesco Guardi, pictor venețian (n. 1712)

·         1796: Alexandre-Théophile Vandermonde, matematician francez (n. 1735)

·         1800: Louis-Jean-Marie Daubenton, naturalist francez (n. 1716)

·         1808: Prințesa Louise de Saxa-Gotha-Altenburg (n. 1756)

·         1817: Martin Heinrich Klaproth, chimist german, fondatorul chimiei anorganice (n. 1743)

·         1892: Roswell B. Mason, primar al Chicago (n. 1805)

·         1894: Heinrich Hertz, fizician german (n. 1857)

·         1933: Harriet Brooks, fizician canadian (n. 1876)

·         1941: Vasile C. Buțureanu, geolog și pedagog român (n. 1858)

·         1944: Charles Turner, jucător australian de crichet (n. 1862)

·         1953: Hank Williams, cântăreț american (n. 1923)

·         1958: Edward Weston, fotograf american (n. 1886)

·         1960: Margaret Sullavan, actriță americană (n. 1911)

·         1964: Bechara El Khoury, președinte al Libiei (n. 1890)

·         1972 - A murit actorul şi cîntăreţul francez Maurice Chevalier ("Văduva veselă", "Locotenentul surîzător") (n.12.09.1888).

·         1980: Ernest Cormier, inginer și arhitect canadian (n. 1885)

·         1981: Beulah Bondi, actriță americană (n. 1888)

·         1986: Alfredo Binda, ciclist italian (n. 1902)

·         1992: Grace Hopper, pionier american în domeniul calculatoarelor (n. 1906)

·         1994: Lord Arthur Espie Porritt, guvernator-general în Noua Zeelandă (n. 1900)

·         1994: Cesar Romero, actor american (n. 1907)

·         1995: Fred West, ucigaș britanic în serie (n. 1941)

·         1995: Eugene Wigner, fizician ungar, laureat al Premiului Nobel (n. 1902)

·         1996: Arleigh Burke, amiral american (n. 1901)

·         1997: Townes Van Zandt, muzician american (n. 1944)

·         1998: Helen Wills Moody, tenisman american (n. 1905)

·         2001: Ray Walston, actor american (n. 1914)

·         2003: Joe Foss, politician și pilot de avioane de luptă american (n. 1915)

·         2003: Dumitru Tinu, ziarist, director la cotidianul Adevărul și al Clubului Român de Presă (n. 1940)

·         2005: Shirley Chisholm, prima femeie neagră membră a Congresului Statelor Unite (n. 1924)

·         2005: Hugh John Frederick Lawson, al VI-lea Baron Burnham, gazetar și politician britanic (n. 1931)

·         2005: Bob Matsui, congresman american (n. 1941)

·         2010: Lhasa de Sela, cântăreață americano-mexicană (n. 1972)

·         2011: Marin Constantin, fondator al Corului Național de Cameră Madrigal (n. 1925).

·         2012: Kiro Gligorov, primul președinte al Macedoniei (n. 1917)

·         2012:  Tanarul moldovean Vadim Pisari este ucis de un membru al trupelor de mentinere a pacii rusesti din Transnistria, in timp ce se indrepta spre casa. Tragicul incident provoaca manifestatii de masa ale moldovenilor impotriva prezentei militare ruse  in R.Moldova.

·         2014: Traian T. Coșovei, poet român (n. 1954)

Sărbători

·         (+) Tăierea împrejur cea după trup a Domnului; Sf Ier Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei și mama sa, Sf Emilia (Anul Nou: Tedeum) (calendar ortodox)

·         Sf. Fecioară Maria, Născătoare de Dumnezeu (calendar romano-catolic). Solemnitatea Sfintei Fecioare Maria, Născătoare de Dumnezeu, este prima sărbătoare în cinstea Maicii Domnului apărută în părţile de apus ale Bisericii. La început a fost introdusă cu scopul de a înlocui obiceiurile romane numite „strenae” (daruri şi urări de bine cu prilejul Anului Nou), obiceiuri în care se practicau ritualuri nepotrivite cu sfinţenia vieţii creştine. „Natale Santae Mariae” – „Crăciunul Sfintei Maria” a început a fi sărbătorit la Roma în preajma secolului al VI-lea, probabil o dată cu sfinţirea uneia dintre primele biserici din Roma dedicate Maicii Domnului: Sfânta Maria Antiqua în Forul roman, la sud de templul numit al fraţilor Castor. Slujba bisericească era strâns legată de aceea a Naşterii Domnului, şi pentru aceasta ziua de 1 Ianuarie a fost numită „în octava Domnului”, a opta zi din sărbătoarea Naşterii Domnului.

·         În calendarul greco-catolic: (†) Tăierea împrejur cea după trup a Domnului; Sf. Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareii Capadociei († 379)

·         "Ziua mondială a păcii", proclamată de Vatican în anul 1982; la începutul fiecărui an, cu prilejul acestei zile, Suveranul Pontif adresează un mesaj credincioșilor

·         "Ziua revoluției palestiniene"

·         Haiti: "Ziua națională" - Proclamarea independenței (1804)

·         In Sudan – Proclamarea independenţei (1956).

·         In Cuba – Ziua eliberării. Sărbătoare naţională (1959).

·         In Slovacia – Ziua Independenţei de Stat a Republicii (1993).

ARTE 1 Ianuarie

MUZICĂ 1 IANUARIE

Compozitorul Johann Christian Bach

Johann Christian Bach (1735-1782) 

Xavier Cugat, muzician catalano-cubanez și lider de trupă

Xavier Cugat 

Giovanni D'Anzi, compozitor italian

Giovanni D'Anzi: 

Virgilio Savona, cântăreț și compozitor (Quartetto Cetra)

Virgilio Savona: 

Coregraful şi regizorul francez Maurice Béjart

Maurice Béjart,

Radu Șerban, compozitor

Margareta Paslaru _ Strada: https://youtu.be/pfEOLi-2Hr8;

Pompilia Stoian-Prieten drag: https://youtu.be/nSKd-sqnMM8;

Aida Moga - A fost de ajuns o melodie!: https://youtu.be/4BxzfYvCcX8.

Frank Pourcel, şef de orchestră francez

Franck Pourcel 

Country Joe McDonald, muzician american (Country Joe and the Fish)

Country Joe McDonald 

Morgan Fisher, clăpar britanic (Love Affair, Mott The Hoople)

Morgan Fisher: 

Greg Carmichael, chitarist britanic

Greg Carmichael:

Actorul şi cîntăreţul francez Maurice Chevalier ("Văduva veselă", "Locotenentul surîzător")

Maurice Chevalier

Gheorghe Gheorghiu

GHEORGHE GHEORGHIU: 

Lhasa de Sela, cântăreață americano-mexicană

Lhasa de Sela,

Michael Hanson, baterist canadian (Glass Tiger)

Glass Tiger: 

Marin Constantin, fondator al Corului Național de Cameră Madrigal

Brody Dalle, cântăreț australian (The Distillers)

The Distillers 

ÎNREGISTRĂRI NOI:

Paul Mauriat Franck Pourcel Billy Vaughn Nini Rosso 3

Debussy - Arabesque No. 1 | Classical Piano Music

MELODIAS MARAVILLOSAS DE AMOR. Selección de Cecil González

Bert Kaempfert - Bert Kaempfert Collection - Vintage Music Songs

POEZIE 1 Ianuarie

Constantin Fântâneru, poet, prozator și critic literar

Biografie Constantin Fântâneru

Constantin Fântâneru (n. 1 ianuarie 1907, Glodu, judeţul Argeş, după unele surse în satul Budişteni, Argeş – d. 21 martie 1975, Ştefăneşti, judeţul Argeş) a fost un scriitor român care a activat şi publicat cu precădere în perioada interbelică. Un veşnic neadaptat, l-a făcut să scrie pe Eugen Ionescu, cu care a fost prieten în tinereţe, că „nu se simte bine nici la oraş, nici în cultură, nici printre oameni, nici singur”. Elenist, a fost profesorul de limbă greacă al lui Constantin Noica. În anul 1932 a publicat singurul său roman, numit „Interior”, roman al adolescentului întârziat.

În anul 1942 suferă o depresie nervoasă, din care îşi revine cu greutate, în anul 1948, când devine profesor de ţară. Uitat o bună bucată de vreme, este recuperat în perioada recentă, operele sale (puţine la număr) fiind republicate şi bucurându-se de interesul moderat al criticii literare.

A fost un prozator, critic literar, poet şi dramaturg român. Activitate publicistică la Prezentul, apoi la Universul şi la Universul literar. În decembrie 1941 e lovit de o maladie nervoasă, stând într-un sanatoriu până în 1948. Deşi s-a aflat printre cercurile moderniştilor moderaţi precum Anton Holban şi Mihail Sebastian, romanul său, "Interior", este asociat cu stilul insolit al unui Max Blecher sau Horia Bonciu. Chiar dacă apreciat la vremea respectivă inclusiv de critici precum G. Călinescu sau Perpessicius, romanului nu i s-a acordat o atenţie deosebită în nicio istorie a literaturii române, nefiind menţionat nici în antologiile dedicate avangardei. Astfel, Fântâneru a rămas o figură marginală a literaturii, începând să fie recuperat în anii '80, odată ce editura Dacia republică "Interior". Cartea a avut un efect asupra prozatorilor optzecişti, astfel încât Mircea Cărtărescu, în "Postmodernismul românesc", îl declară pe Fântâneru ca fiind un „precursor indiscutabil al postmodernismului românesc“.

Opere

* Interior, 1932
* Râsul morţilor de aur, 1940 (versuri)
* Poezia lui Lucian Blaga şi gândirea mistică, Institutul de Arte Grafice "Bucovina", Bucureşti, [1940] (critică)
* Interior, Colecţia "Restituiri", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981 (ediţie îngrijită şi prefaţată de Ştefan Borbély)
* Cărţi şi o altă carte, Colecţia „Restitutio“, Editura Minerva, Bucureşti, 1999 (ediţie critică, prefaţă, îngrijirea textului, note, bibliografie şi indice de Aurel Sasu)
* Cruciada umbrelor: idei şi cărţi, Colecţia "Deschideri", Editura Paralela 45, Piteşti, 2001 (ediţie critică, prefaţă, text îngrijit şi indice de Aurel Sasu)
* Naraţiuni, Colecţia "Lakonia", Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003 (ediţie, text îngrijit şi notă asupra ediţiei de Carmina Popescu şi prefaţă de Al. Husar)
* Marfa rece, Colecţia "Lakonia", Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004 (ediţie, transcrierea textului, prefaţă şi notă asupra ediţiei de Carmina Popescu)
* O oaste în luptă. Dramă în 4 acte, Colecţia "Lakonia", Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004 (ediţie şi transcrierea textului de Carmina Popescu)
* Interior, Colecţia "Fiction Canon", Editura Polirom, Bucureşti, 2006 (ediţie îngrijită şi studiu introductiv de Simona Popescu)

Cuiburi

Pământul înverzeşte neştiind ce se întâmplă;

Sub cerul cald ce-l înfăşoară,
Ţăranul descopere o putere, care dă şi cere
apă şi sare din tâmplă.

Emil Brumaru, poet român

Biografie

Nastere: 1 ianuarie 1939, Bahtnutea- Tighina
Deces: 

S-a nascut la 1 ianuarie 1939 in comuna Bahtnutea- Tighina. 

Face studii secundare la Iasi, terminate in 1955. Urmeaza Facultatea de Medicina generala din Iasi, pe care o absolva in 1963. Un timp este medic la Dolhasca, de unde le trimite prietenilor scrisori in plicuri cu adresa expeditorului „o rezervatie naturala de ingeri. 

Dupa aceea lucreaza in presa ieseana de profil cultural. A debutat in decembrie 1966 in revista „Luceafarul, iar editorial in 1970 cu volumul „ Versuri, care a si fost distins cu Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor. 

A colaborat si colaboreaza (nu numai cu poezie) la diferite publicatii: „Luceafarul, „Tribuna, „Arges, „Cronica, „Romania literara, „Echinox, „Steaua etc.
Poezia lui Emil Brumaru constituie un caz aparte, apropiat si totusi diferit de afinii lui contemporani - Leonid Dimov, Marin Sorescu, Gheorgbe Azap, Serban Foarta. Emil Brumaru reuseste, in zona poeziei ironice si fanteziste, sa-si ocupe si conserve un domeniu inconfundabil.

Liricul ne ofera o poezie a intimitatii. „ Virtuoz al voluptatii, el exerseaza dezmatul in candoare si ingenuitatea in frivolitate, inaltand orgia senzuala la rang de puritate infantila (Al. Cistelecan). Este un voit ratacit in poezia secolului nostru, cu universul domestic pe care-l ocroteste: bucatariile de vara, magaziile, trenul marfar, camara cu leusteanul si mararul, cu bulionul si sticlele goale, caramida si sfredelul, patefonul si diligenta Este un microcosm al inutilitatii care da fericire posesorului lui. Universul poetic este concentrat catre interior, centripet, vizand redescoperirea actului initiatic care sa indrume spre si sa ocroteasca intimitatea. Aceasta presupune refuzul constient al realului si construirea unei realitati proprii, complice; exista in lirica lui Brumaru un asemenea refuz implicit si care argumenteaza miscarea centripeta a universului sau. Aceasta lume a poetului sta, cum observa criticul literar Al. Cistelecan, sub semnul erosului, a carui zodie guverneaza si ordoneaza. Sub semnul erosului „obiectele jubileaza sau lesina, se-mpurpureaza sau palesc, tremura sau impietresc in functie de fluidul erotic ce le strabate si de rezonanta acestuia.

Maestru al efortului stilistic intr-o epoca in care poezia devine o arta a reconstruirii spatiilor goale din textura lirica, Emil Brumaru dezvolta aparent desuet o orgie a ceremonialului, la care pasim impreuna cu detectivul Arthur, cu Julien Ospitalierul, cu Reparata si cu poetul, cucerind, prin lectura, cateva momente de uitare de sine. „Atitudinea caracteristica e beatitudinea, ambianta cea mai prozaica se transforma, contemplata din unghiul unei erotice inocente, in spatiu paradisiac (Mircea Iorgulescu).

Defaimarea Reparatei, tulburatoarea femeie, cea cu doua suspine laice, cea lesinata de foame si dragoste, cea care si-a agatat indiferenta de un maner al / dulapului indragostit, / calzi inca, transpirati usor de-o fuga gratioasa prin ierburile lungi ale deziluziei, ciorapii de matase tiuitoare, iata intamplarea discursiva extraordinara ce are loc pe intinsele domenii ale rezervatiei naturale de ingeri povestita chiar din lira ingerului Emil Brumaru, supranumit de Leonid Dimov un sef culinar al marilor bucatarii onirice.

Volume de versuri: 

Versuri, Bucuresti, Editura Albatros, 1970; 
Detectivul Arthur, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1970; 
Julien Ospitalierul, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1974; 
Cantece naive, Bucuresti, Editura Canea. Romaneasca, 1976; 
Adio, Robinson Crusoe, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1978; 
Dulapul indragostit, editie selectiva in colectia „Hyperion, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1980; 
Ruina unui samovar, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1983.

Elegie a aparut in volumul Versuri, Bucuresti, Editura Albatros, 1970. Cantec a aparut in volumul Versuri, Bucuresti, Editura Albatros, 1970. Rugaciunea detectivului Arthur a aparut in volumul Detectivul Arthur, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1970.
Balada crinilor care si-au scris frumos a aparut in volumul Cantece naive, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1976.

REFERINTE:

„Ceea ce ne atrage atentia si ne incinta inca de la primul contact cu paginile cartilor sale este marea consideratie aratata unor obiecte cu totul si cu totul neinsemnate, care — dupa cum ne sopteste glasul nostru launtric de oameni in mod irevocabil maturi — nu costa mai nimic si se gasesc pe toate drumurile. Cu aceeasi pasiune si cu aceeasi admiratie cu care alti poeti slavesc luna sau stelele sau diamantele si brocarturile. Emil Brumam cinta sticla de sifon, zaharul cubic, traversa de cale ferata, praful de caramida scobit din zid cu ajutorul unui vechi cutit de bucatarie
ALEX. STEFANESCU

„Intre marii poeti iubitori de ceremonii cu care se inrudeste () Emil Brumam vine cu tipul lui de absenta, cu tipul lui de refuz, cu tipul lui de acceptare, intr-o poezie incetinita cu o mare stiinta a delectarilor calme, intr-o poezie a briciului care taie felia de carne cu atita lentoare si finete rautacioasa, incit carnea incepe sa singereze. Daca exista o familie a marilor amanti inceti (o familie orientala), detectivul Arthur si Julien Ospitalierul fac cu siguranta pane din ea. Gesturile amorurilor lui Julien si ale lui Arthur nu sint nici brutale si nici crude, dar dau senzatia de brutalitate si uneori, rar, de cruzime, din cauza lipsei oricarei precipitari, a lenei savante care prelungeste miscarea cea mai simpla si o face parca fara sfirsit, anormal de lenta, speriind ca un viol.
FLORIN MUGUR

„O generozitate picanta, mici drame de bucatarie reconfortante, elogiul interioarelor in a caror libertate tainica se justifica infinite delicii, dau poemelor o aura de sanatate glumeata. Hedonismul cuminte, bine exersat cu mirosuri apetisante nu ar putea explica farmecul total al acestor poeme. Esentiala mi se pare aici o putere generoasa prin care universul bucatariei devine un fel de «imago mundi».
GEORGE ALBOIU

Aprecieri critice

„Pentru Brumaru, poezia se constituie ca un joc ingenios de provocare a capacitatii de a regiza scene de un marcat senzualism al spatiului domestic, in concurenta cu voluptatea de a conferi «lumii celor care nu cuvanta» o viata lirica plina de secrete delicii estete. Lucrurile, animizate pana la satietate, apar cand marite prin lupa simturilor cazute intr-o excitatie imaginata cu ludica fervoare, cand reduse la dimensiuni liliputane, cu totul in afara obisnuitului, dar in conformitate cu o poetica bine pusa la punct sub aspectul mecanismului de insolitare. Imaginatia disloca realul, captusin-du-l cu gingasii catifelate si cu suavitati prelungite. Coarda mereu solicitata este cea a naivitatii jucate."
(loan Moldovan - Dictionarul esential al scriitorilor romani, coordonata de M. Zaciu, M. Papahagi, A. Sasu, Editura Albatros, Bucuresti, 2000)

„Exuberanta sentimentala, trecuta insa printr-un filtru savant, in stare sa refuze aluviunile impure, devine in poezia lui Emil Brumaru sursa unui farmec patrunzator, usor demodat. Dar un poet veritabil i$i poate ingadui orice, chiar si suspiciunea de a fi «demodat»; in realitate, prin cenzura intelectuala si rafinament senzorial, lirismul care emana din versurile sale este de o pronuntata factura moderna, la punctul de incidenta a candorii cu blazarea."
(Lucian Raicu - Critica, forma de viata, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1976)

Elegie

O, vechi şi dragi bucătării de vară,
Simt iar în gură gust suav de-amiază
Şi în tristeţea care mă-nconjoară
Din nou copilăria mea visează:
Ienibahar, piper prăjit pe plită,
Peşti groşi ce-au adormit în sos cu lapte,
Curcani păstraţi în zeama lor o noapte
Spre o delicateţe infinită,
Ciuperci cât canapeaua, în dantele,
Icre cu bob bălos ce ochiu-şi cască,
Aluaturi tapisate, crescând grele
Într-o dobitocie îngerească,
Moi miezuri de ficaţi în butoiaşe
De ou de melc, înlăcrămate dulce,
Mujdeiuri ireale, şunci gingaşe
Când sufletu-n muştar vrea să se culce,
Şi-n ceainice vădindu-şi eminenţa
Prin fast de irizări şi toarte fine
Ceaiuri scăzute până la esenţa
Trandafirie-a lucrului în sine!

Sunt chelneriţe blonde printre şpriţe

Sunt chelneriţe blonde printre şpriţe.
"Doriţi ceva?", ne-ntreabă. Noi dorim
Să se desfac-aprinse la bluziţe
Şi sânii lor cu bumbeleu infim

Şi iz de leuştean şi romaniţe
Să ni-i cedeze dulce să-i iubim.
Sunt chelneriţe blonde printre şpriţe.
"Doriţi ceva?", ne-ntreabă. Noi dorim!

Şi discutând cu ele gogoriţe
Şi bazaconii, după kilul prim,
Le-aplaudăm când fac din şolduri fiţe
Şi cu delicateţe le ciupim

Pe chelneriţele de printre şpriţe...

Tamaretă de fecioară

Ea are sânii doldora de spaime
Că nu vor fi prea bine sărutaţi
Şi dacă nu o pupi te iau la palme
Toţi Spiriduşii munţilor Carpaţi!

Ea are-un şold ce-i dă pe blegi la naiba,
De nu mai ştii sub fusta ei ce este:
Drac despicat în două cum e roaiba
Sau înger pus pe şotii şi pe feste.

Şi totuşi, Doamne!, dânsa e virgină,
Şi-i singură, şi-i tristă, şi-i lalea.
O, suflete, mângâi-o pe botină,
Lângă blacheu, îndrăgostit lulea!

Magda Cârneci, poet român

Biografie CARNECI MAGDA

Poeta, eseista, istoric si critic de arta. 
De asemenea, traducatoare si publicista.

Intre anii 1980 - 1989 semneaza sub pseudonimul literar Magdalena Ghica.

S-a nascut in 28 decembrie 1955 in comuna Girleni (Bacau). Este fiica lui Radu Cirneci, poet, traducator, publicist, si a Emiliei Carneci (n. Romaniuc), inginer silvic. 

Dupa incheierea cursurilor liceale, a absolvit Facultatea de Istoria si Teoria Artei din cadrul Institutului de Arte Plastice "N. Grigorescu" din Bucuresti (1979). in 1997 devine doctor in istoria artei la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales - Paris cu o teza intitulata Discours du pouvoir -discours de l'image: l'art roumain pendant le regime communiste.

Debuteaza publicistic cu poezie in revista "Romania literara" (nr. 48/1975). Cinci ani mai tirziu debuteaza editorial, cu volumul de poezie Hipermateria (Ed. Cartea Romaneasca, 1980).

Colaboreaza cu poeme, eseuri si articole de opinie la revistele: "Romania literara", "Opinia studenteasca", "Dialog", "Luceafarul", "Vatra", "Ateneu", "Caiete critice", iar dupa 1989, la revistele "22", "Romania literara", "Contrapunct", "Apostrof, "Observator cultural" etc.

Dupa cartea de debut, publica volumele de poezie: O tacere asurzitoare (Ed. Eminescu, 1985); Haosmos (Ed. Cartea Romaneasca, 1992). in 1997 publica in Franta volumul Psaume (Editions Autres Temps, Marseille) iar in 1999 la Ed. Paralela 45, in colectia "Gemini", volumul bilingv Poeme / Poems (varianta engleza apartinind autoarei si lui Adam J. Sorkin). Este prezenta cu articole teoretice si de opinie in volumul Competitia continua. Generatia '80 in texte teoretice (Ed. Vlasie, 1994; editia a Il-a, Ed. Paralela 45, 1999), alcatuita de Gheorghe Craciun. Este inclusa cu poeme in urmatoarele antologii: Antologia poetilor tineri (sub pseudonimul Magdalena Ghica), alcatuita de George Alboiu (Ed. Cartea Romaneasca, 1982), Antologia poeziei romane de la origini pina azi, alcatuita de Dumitru Chioara si loan Radu Vacarcscu (Ed. Paralela 45, 1998), Antologia poeziei culte romanesti (selectia textelor, note bio-bibliografice si referinte critice de Florin Sindrilara, Ed. Teora, 1998), Romanian Poets of the 80s and 90s, alcatuita de Andrei Bodiu, Romulus Bucur si Georgeta Moarcas (Ed. Paralela 45, 1999). 

A publicat in strainatate poeme traduse in revistele: "Letopis", Iugoslavia (1992), "Visions International", SUA (1993, 1994, 1995, 1997). "Orte", Elvetia (1994), "Quadrant", Australia (1994), "Poetry Ireland Review, Irlanda (1996), "Esquisite Corpsc", SUA (1996), "Dialogue- Dijalg - Dialogus" (1996), "Action Poetique", Franta (1997) si este prezenta cu grupaje de poeme in antologiile: Nuovi poeti romeni (Italia, 1986); Incertitudes. Anthologie de la poesie rou maine (Canada. 1992); Streiflicht. Eine Auswahl zeitgenossischer Rumanischer Lyrik (Dionysos Verlag, Kastellaun, Germania, 1994); Vilenica '96 (Slovenia, 1996); Ap-prodi. Antologia di poesia mediteranea (Italia, 1996); Gefahrliche Ser-pentinen. Rumanische Lyrik der Gegenwart (Drackhaus, Germania, 1998); Ripe Blood. Six Female Romanian Poets (SUA, 1999). 

A colaborat la Dictionary of Literary Biography. Eastern European Writcrs Since World War II (SUA, 1999) si la Encyclopedia of modern Eastern Europe: 1815 - 1989 (SUA, 1999). in calitate de istoric si critic de arta a publicat monografiile: Ion Tuculescu (Ed. Meridiane, 1984) si Lucian Gri-gorescu (Ed. Meridiane, 1989) si doua volume de eseuri: Arta anilor '. Studii despre postmodernism (Ed. Litera, 1996) si Art of the 1980s in Eastern Europe. Texts on Postmodernism (versiunea in engleza, adaugita, a primei carti, Ed. Paralela 45, 1999).

In 1986 a primit premiul pentru poezie al revistei "Ateneu", iar in 1992, premiul pentru poezie al orasului Slobozia.
In calitate de cercetator stiintific (1981 - 1990), apoi de director al Institutului de Istorie a Artei (1990 - 1992) si in calitate de director al Departamentului Arte Vizuale din Ministerul Culturii (1990) participa la numeroase congrese, simpozioane si conferinte de specialitate: Paris (1992, 1995, 1997, 1998), Budapesta (1992), Poznan (1994, 1998), Chisinau (1994), Minsk (1995), Bratislava (1996), Varsovia (1997), Salonic (1997), Cernauti (1998), Stockholm(1998).

In prezent autoarea este cercetator stiintific principal la Institutul de Istorie a Artei din Bucuresti, profesor asociat la masteratul de Studii Americane de la Universitatea din Bucuresti, presedinta a board-ului Centrului International pentru Arta Contemporana din Bucuresti.

Despre poezia autoarei au formulat opinii critice: Nicolae Manolescu ("Romania literara", nr. 5/1981; "Ateneu", nr. 12/1986); Ioan Buduca ("Amfiteatru", nr. 1/1981); Cornel Ungureanu ("Orizont", nr. 9/1981); Ion Bogdan Lefter ("Tribuna Romaniei", nr. 314/1986); Marin Mincu (in volum Eseu despre textul poetic II, Ed. Cartea Romaneasca, 1986); Nichita Daniiov ("Suplimentul literar-artistic al «Scinteii tinretului»", nr. 18/1989; "Dialog", nr. 129-l30/1989); Eugen Simion (in volum Scriitori romani de azi, IV, Ed. Cartea Romaneasca, 1989); Romul Munteanu ("Meridian", 19 februarie, 1993; in volum Jurnal de carti 5, Ed. Libra, 1994); Ovid S. Crohmalniceanu ("Caiete critice", nr. 5-6/1993); Radu G. Teposu (in volum Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua, Ed. Eminescu. 1993); ion Pop ("Vatra", nr. 1l-l2/1994); Dumitru Chioara ("Apostrof, nr, l-2/1995); Gheorghe Perian (in volum Scriitori romani post moderni. EDP, 1996); Cornel Regman (in volum Dinspre "cercul literar" spre "optzecisti", Ed. Cartea Romanasca", 1997); Andrei Bodiu - Romantism profetic ("Observator cultural", nr. 6/2000) s.a.

"Magdalena Ghica [Magda Cameci] debuteaza cu o carte plina de talent si foarte originala, emotionanta prin realismul ei, in acceptia pe care am sugerat-o (sau chiar prin naturalismul) imaginatiei si limbajului, prin capacitatea discursiva, rareori uzata de facilitate, prin claritatea programului. I£ o poeta maturizata aproape deodata, dupa tatonari de scurta durata () si exprimind deocamdata cele mai bune aspiratii lirice ale unor poeti din noua promotie, despre care va fi tot mai des vorba in deceniul al noualea in care am intrat." (Nicolae Manolescu, "Romania literara", nr. 5/1981) "La Magdalena Ghica fMagda CarneciJ, inteligenta, covirsitoare, striveste poeticul, poeticitatea. Chiar din acest punct se hraneste, printr-un paradox, poezia: ies de aici o tensiune si o forta cu totul speciale. Biografia acestei «striviri», cum am numit-o, e un spectacol pasionant si profund. Aspra si puternica, poezia exista: ea iese cistigatoare invingindu-si propriul paradox." (Ion Bogdan Lefter, "Tribuna Romaniei", nr. 314/1986) "Este limpede ca Magda Carneci isi construieste un optzecism original, refacind pe cont propriu estetica postmodernista, pe care nu o accepta obedient ca premisa, ci o tachineaza, o rastalmaceste, o experimenteaza, pentru ca in final sa ne-o livreze drept poetica personala. Tocmai de aici provin autenticitatea si frumusetea versurilor ei, caci lucrind cu instrumentele la vedere, chiar cu o vaga malitie scientista, Magda Carneci ofera o placere exceptionala a lecturii." (Andreea Deciu, "Romania literara", nr. 41/1992) "Exista in volumul Haosmos senzatia apasatoare a unui «vast» receptor, a unei uriase constiinte apte de a recepta totul, simultan. in expresia poetica a acestui (pre)sentiment cred ca se situeaza punctul forte al volumului Haosmos. Cu aceasta carte, Magda Carneci revine in forta, regasind tonul excelentului ei volum de debut si amplificind linia melodica a unor teme mai vechi, pe care poeta le reia cu o maturitate a expresivitatii sigura pe jocul detaliilor si, deopotriva, a intregului." (Traian T. Cosovei, "Contemporanul. Ideea europeana", 24 dec, 1992) "Magda Carneci poseda o vigoare lirica putin comuna. Nu e o voce printre multe altele ale generatiei '80, ci una foarte distincta, de veritabila si mai mult ca daruita pocta. Ma simt silit sa vorbesc despre ca cu pasionalitate. Exista poeti eterici si vulcanici; Magda Carneci e din categoria celor din urma ()." (Ovid S. Crohmalniceanu, "Caiete critice", nr. 5-61993) "Unul dintre filtrele romantismului profetic al Magdei Carneci poate fi cred, regasit in poetica lui Ginsbcrg sau a lui Ferlinghetti. Paradoxal, aceasta poezie care respira forta este de o tulburatoare feminitate. Feminitatea este (si ea) asezata la mijloc, intre Viata si Moarte, intre nastere si boala. imi plac cel mai mult aceste poeme in care, fara a fi terorizata de concepte, Magda Carneci recreeaza imaginea feminitatii misterioase, unice." (Andrei Bodiu, "Observator cultural", nr. 6/2000)

Femeie

Te cunosc, femeie, stiu bine mizeriile trupului tau de nimic "imperiu de aur" cumparat pe doi bani, pamant batut de atatea picioare spalat de atatea valuri de sange de parca ai fi vrei Istorie ori vreo patrie a tuturora. Tu esti asemeni vechii iluzii, oglinda, semn obscen si simbolicpe toate obiectele, reclama pentru cosmetice si pentru imaginea cosmosului, trupul gol si fragil in pesteri, in veceele publice, in sistemele de idei pure si reci, un obiect de lux stralucitor si umil expus in vitrinele universale ca o biblie a tuturora, desfranat memento mori cu dragoste Nu ai chip, ai prea multa substanta, prea esti totul, nu esti nimic. Iti cunosc prea bine sanii, sexul, durerile, dar la gunoi cu aceste certificate de pace la gunoi cu centurile de castitate, cu centurile de siguranta, cu fecioara Maria, si cu pudoarea, nu mai ai ce ascunde, nu mai ai ce pazi Un lujer gros de porumb poate creste oricand in orice pustiu din coapsele tale fierbinti si puternice care pot salva lumea uterul tau e un loc prea bun pentru intreg universul Ce-ai zice atunci de-un "om nou"?

In lumina finala Statea pe marginea autostrazii galbui, asezata direct pe bordura, langa peluza cu flori si anvelope uzate, am zarit-o prin parbrizul murdar, autocarul tocmai oprise, O lumina portocalie si uriasa fulgera oblic peste statia de benzina, printre urme de motorina si bruma, frunze negre si putrede. isi desfacuse baticul, il intinsese alaturi, aseza atenta pe el micile ei micile ei lucrusoare jegoase, vantul ii flutura pulpanele paltonului vechi peste picioarele uscate si vinete, peste ghete. Am zarit-o prin parbrizul murdar, o lumina portocalie si am coborat repede, cat soferul plecase in statie, motorina si bruma, m-am apropiat s-o privesc. Statea pe bordura autostrazii, in vuietul camioanelor, isi rasfirase parul cenusiu plin de panglici odata rosii si roze, era acasa, si pe batic asezase un tub gol de ruj, o batista murdara, un bilet de tramvai si o bila de sticla. in lumina portocalie si oblica mi-am amintit de baietii si fetele hippies, haite mizere si vesele, cum speriasera cu cantecele si sex si privirea lor fixa o europa indignata, ultragiata de sputa lor mistica, jegul lor sacru si lene orientala ca sa ajunga apoi in high-life cei mai impecabili burghezi. Si la cainii vagabonzi m-am gandit, tolaniti fara grija in mijlocul strazilor, ca pe divane, in zilele incendiare de vara, dar pe ei ce parinti sa-i faca burghezi? isi intinsese baticul rupt pe bordura si era libera, libera, mult mai libera decat mine, care ce cautam, ce venisem sa vad? Claxonul autocarului trambita, soarele cadea oblic portocaliu peste statia de benzina, cu rusine, cu jena, i-am intins repede zece lei noi nouti care ce sa plateasca, pe cine? Era acasa, privea la televizorul ei personal, erau camioane si autocare, erau frunze uscate, lumina portocalie si vantul, erau bidoane golite si un pui mort de pisica vargata, nu astepta pe nimeni, nimic si totul curgea catre ea, in curentul autostrazii. Si desi cu mult mai batrana ca mine am invidiat-o adanc fiindca era libera, mult mai libera decat mine. Claxonul autocarului trambita, lumina cadea portocalie si oblica peste statia de benzina, ce asteptam, ce cautam, ce venisem sa vad? Si in trambitele demente ale autocarului mi-am amintit, am recunoscut-o, era doica, maria, femeia de serviciu, menajera, era femeia finala, batrana femeie apocaliptica, asezata direct pe bordura, pe buza prapastiei, in groapa universala, solitar privind lumea rumegatoare, pustie, viata ca un reflux de sange si spuma care se retrage incet, ca o vedenie plina de noroi si cruzime, o cortina infinita de lumina si zgomote fluturand bland aiuritor in culorile curcubeului, se retrage incet, cu un tipat inalt muzical, vast cat lumea, in curentul autostrazii, si se reuneste cu sine.

Zambetul fotogenic

Mi s-a spus ca eternitatea nu mai exista. M-am spalat, am mancat, m-am impodobit. Mi s-a spus ca nu voi scapa: gol stau sub cearceafuri, asteptand. Vor veni. Si azi soarele a rasarit mai devreme: Mi-au explicat cum sunt facute masinile de taiat verdeturi sau carne si masinile de razboi, florile de vara si cele rosii de hartie subtire, cum sunt eu, o masa de pranz incarcata peste care zboara muste betive, cum e lumea, copiii spun ei s-ar naste din impreunarea barbatului cu femeia, (si cancerul, o, bucuria!) Mi-au spus, mi s-a spus, mi s-a spus. Stiu totul. Am invatat pe de rost cele de mai sus si insasi memoria mea personala (e adevarat, n-am avut timp pentru detalii, spre exemplu "a mangaia fara mana o broasca testoasa", in general insa n-am facut mari greseli de la text) Dar despre momentul acesta atat de festiv, iata nimic! afisele vorbeau despre o frumoasa excursie in oceanul Pacific. Ce se face, ce se spune, ce se gandeste? Vor veni. Ma va vedea toata lumea, mama, tata, prietenii, pretentiosii, toata lumea, alb pe masa de disectie lucitoare, toata lumea, emisiune in direct pentru tot universul, o lectie, gol foarte gol stau sub cearceafuri si-astept. Un zambet fotogenic e bun?

Traian T Coșovei, poet român

Biografie Traian T. Coşovei


Traian T. Coşovei (n. 28 noiembrie 1954) este un poet român aparţinând generaţiei literare 80. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

La 4 ani ştia deja să citească şi debuta artistic dictând poeme musafirilor săi. Fire temperamentală, nonconformistă şi puţin cam impulsivă, devine în scurt timp cunoscut pentru caracterul său.

Odată cu intrarea la şcoală, îşi schimbă şi preocupările, orientându-se către construcţia de navete spaţiale în podul casei, din resturi de televizoare şi frigidere. Acest elan creator dispare în momentul intervenţiei locatarilor, îngrijoraţi de ascensiunea foarte gălăgioasa a micului astronaut. Totuşi, reuşeşte să se consoleze împreună cu prietenii tăind cablurile antenelor TV şi aducând astfel pentru o săptămână liniştea absolută în casele vecinilor.

Marcat puternic de separarea părinţilor, pe când avea 12 ani, găseşte remediul citind foarte mult şi devenind un client permanent al Librăriei Sadoveanu din Bucureşti. Aici se interesează de scriitori precum Jean Paul Sartre, Albert Camus, Charles Baudelaire sau William Faulkner şi e repede etichetat de către personalul librăriei drept un copil teribil.

Îl pasionează pictura şi vrea să intre la Arhitectură, însă constată cu amărăciune că nu îi plac matematicile. Se îndreaptă ulterior spre Teatru, dar e anunţat că majoritatea locurilor s-au ocupat deja înainte de examen, prin telefon.[necesită citare] În cele din urmă, hotărăşte să dea examen la Filologie (Facultatea de Litere a Universităţii bucureştene), unde intra al doilea în urma examenului de admitere.

În anii ‘80, ia parte la cenaclul condus de criticul literar Ovid S. Crohmălniceanu, iar apoi la Cenaclul de Luni al lui Nicolae Manolescu. Împreună cu poeţii Florin Iaru, Ion Stratan şi Mircea Cărtărescu, creează primul nucleu elitist al Generaţiei ‘80 (Generaţia în blugi). Comitetul avea puterea de a decide cine intra şi cine nu intra în acest club de literaţi.[necesită citare] Banii pentru editarea antologiei Aer cu diamante reuşeşte să-i obţină de la mama lui.

T. Coşovei este şi astăzi considerat un spirit liber, nonconformist, prin literatura sa de o mare originalitate, o poezie tânără comparabilă cu aceea a Marianei Marin, a lui Mircea Cărtărescu, Alexandru Muşina, Florin Iaru sau Andrei Bodiu.

În anul 1990, redactează împreună cu Dan Goanţă revista Veşti proaste, din care apar 6 numere, iar mai târziu, împreună cu prozatorul Mircea Nedelciu, editează ziarul Punga d'un kil - organ de stat la coadă. Acesta era tipărit pe pungi de hârtie destinată ambalării produselor alimentare, sub deviza: Vom fi mai mult decât ocaua lui Cuza.

De-a lungul timpului, a fost recompensat cu Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, Premiul Academiei Române şi chiar Premiul Uniunii Tineretului Comunist.


Cărţi publicate
- Ninsoarea electrică, ed. Cartea Românească 1978 
- 1, 2, 3 SAU… , ed. Albatros 1980 
- Cruciada întreruptă, ed. Cartea Românească 1982 
- Aer cu diamante (antologie colectivă), ed. Litera 1982 
- Poemele siameze, ed. Albatros 1983 
- În aşteptarea cometei, ed. Cartea Românească 1986 
- Rondul de noapte, ed. Militară 1987 
- Pornind de la un vers (critică literară), ed. Eminescu 1990 
- Bătrâneţile unui băiat cuminte”, ed. Pontica 1994 
- Mickey Mouse e mort, ed. Cartea Românească 1994 
- Ioana care rupe poeme, ed. Asociaţia Scriitorilor & Cartea Românească 1996 
- Patinează sau crapă!, ed. Axa 1997 
- Ninsoarea electrică, ediţia a II-a, ed. Vinea, 1998 
- Percheziţionarea îngerilor, ed. Crater, 1998 
- Lumină de la frigider, ed. Cartea Românească, 1998 
- Bună dimineaţa, Vietnam!, ed. Călăuza, 1999 
- Hotel Urmuz (critică literară), ed. Călăuza, 2000 
- Institutul de glasuri, antologie, ed. Cartea Românească, 2002 
- Vânătoarea pe capete, Ed. Libra, 2002 
- Greva căpşunelor, Ed. Libra, 2004 
- Aeorstate plângând, Ed. Tracus Arte, 2010 

Premii
Premiul Uniunii Scriitorilor, 1979 
Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, 1994 
Premiul Academiei Române, 1996 
Premiul Internaţional "Nichita Stănescu", 2000 
Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, 2004 

Cruda poveste de dragoste Soldatul de plumb de pe acoperis este singur. ingerul de pe sosea ii este frig. Eu mi-am castigat viata impingand vagoneti pe linia moarta, descarcand saci grei de cuvinte sub ferestrele tale. in parcul municipal - dupa o iarna si inca o iarna -indragostitilor le-au crescut parul si unghiile nesfarsite, imbratisati, poarta si acum patine usoare, in restaurantul garii, in cazarma pompierilor pluteste acelasi abur al respiratiei lor. Din buzunarele intoarse, vantul spulbera inca seminte de mei. Ah, ei n-au vrut decat sa regaseasca drumul spre casa -drumul serpuitor dintre viata si moarte. Soldatul de plumb de pe sosea este singur. ingerului de pe acoperis ii este frig (aripile ii sunt incurcate in suvite de par si frunze uscare). imbratisati, indragostitii plutesc si acum peste cazarma pompierilor, flutura pe la geamuri Eu mi-am castigat viata taind sare, descarcand saci din salinele lacrimilor tale - alergand cu buzunarele pline cu boabe de mei printr-o padure ganditoare de brate Oh, ei n-au vrut decat sa gaseasca drumul spre casa, serpuitorul drum dintre viata si moarte.

Omul care scrie

Toata iarna am scris la povestea vietii mele, la poemul pe care trebuie odata si odata sa-l termin. intr-o cafenea ieftina de cartier, pe acoperisul atelierului de bobinat ca un lacatus incovoiat, ca o bruta de ceasornicar am lucrat Ia el fara mila. Afara ningea si eu imi incalzeam mainile la caldura lui. Afara se intuneca si cuvintele imi luminau degetele si fata. L-am scris pe coaja copacilor. A doua zi am auzit de departe zgomotul sacadat al topoarelor - de departe am simtit mirosul spirtului si al focurilor de tabara. L-am scris pe fosnetul ierbii. A doua zi am simtit larma vesela a cosasilor - de departe am simtit in nari mirosul campului proaspat arat. Toata iarna am lucrat la povestea vietii mele. Haide, mi-am zis, odata si odata tot va trebui sa infrunti realitatea; odata si odata va trebui sa te desparti de acest poem! I l-am aratat omului care pazeste rezervoarele cu apa ale orasului si acela mi-a spus ca seamana cu povestea vietii lui i l-am aratat marelui mutilat de razboi si acela a recunoscut ca are chiar sangele sau. Haide, mi-am zis, cu poemul incheiat, cu ochii injectati, cu otrava pe masa - vei putea acum si tu sa te bucuri, acum vei putea si tu sa adormi linistit. Prietenul l-a citit si a spus ca lui i s-a intamplat un lucru ingrozitor, ca el nu l-a putut termina niciodata de teama ca lucrul acela sa nu se repete. Eu l-am terminat intr-o singura zi ca sa nu mi se poata intampla nimic, ca sa pot trai in sfarsit de-acum fara el Astfel reincepe noapte de noapte poemul.

UNA, DOUA, sau poate chiar trei fantasme in fiecare seara obisnuiam sa adormim in fata televizorului, inainte de a merge la cinematograf Cea mai mare parte a timpului O petreceam urmarind reclamele luminoase : "Cresteti in lungime exersind citeva ore pe saptamina", sau ..Numai consumind suc de rosii puteti deveni popular" sau „Masurati-va zilnic cunostintele". Ne masuram cu surubul, cu sublerul, cu gazometrul. Nimic. Cind iubesti nu-i nevoie nici macar sa-ti ceri iertare. Iar a alunecat bunicul pe scari. Iar au descoperit ceva in luna ; de data asta se pare ca intr-adevar au descoperit ei ceva. Si cel care vindea ieri masini de cusut azi vinde arme si cel care ieri vindea arme azi vinde tot arme. Lor le place Mozart si Bach si Beatles si James Dean, oh, dar ei se-nnebunesc dupa James Dean (ce culoare o fi avind melancolia si ce ar mai fi de spus despre un sfirsit de secol frumos ? Sau despre emigrantii aceia, dormind prin boschete ca niste saci de carbuni) A trecut si ziua de ieri, chiar azi maestrul a dat mina cu mine. Multumesc. Pentru putin. Niciodata, inca o poveste de dragoste la cinematograful din colt Bine de noi, rlu de Concernul Lockheed !

TEATRU/FILM 1 Ianuarie

Cu Gheorghe Dinică (filme: "Felix şi Otilia", "Ilustrate cu flori de cîmp", "Patul conjugal")

Biografie Gheorghe Dinică

Gheorghe Dinica a fost un actor de teatru si film, cu o bogata cariera si un numar impresionant de premii.

Nascut pe 1 ianuarie 1934, in Bucuresti, Dinica a fost casatorit din 1996 cu Gabriela Georgeta.

Considerat unul dintre cei mai mari actori romani, Dinica a debutat ca actor in filmul "Strainul" in anul 1963 si a jucat in peste 60 de filme, printre care "Dupa-amiaza unui tortionar", "Filantropica", "Comoara din Vadul Vechi", "Procesul alb", "Prea mic pentru un razboi atat de mare", "Nu filmam sa ne amuzam", seria aventurilor comisarului Moldovan, dar si in piese de teatru precum "Tache, Ianke si Cadar", sau "In numele trandafirului".

Multi l-au asemuit cu actorul american Robert de Niro, comparatie de care Gheorghe Dinica nu era incantat: „Ce legatura are Robert de Niro cu mine? Eu am studiat si jucat in Romania”.

Dinica a murit, pe 10 noiembrie 2009, la varsta de 75 de ani.

Studii

In 1961 a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica Bucuresti la clasa profesoarei Dina Cocea.

Debutul

"Primul meu rol a fost cu o trupa de amatori de la Posta, iar eu interpretam rolul  locotenentului Stamatescu din piesa Titanic-Vals de Tudor Musatescu. Eram pe scena si parca visam. Nici nu stiam ce se intampla cu mine. La un moment dat, m-au trezit niste aplauze din sala. Acelea au fost primele aplauze din viata mea. M-am suit pe scena si parca eram acolo de cand lumea", povestea Dinica pe site-ul propriu.

Cariera in teatru

A avut o bogata cariera in teatru, jucand pe toate marile scene bucurestene.

Teatrul National: 1972-1990, 1992-1997, 1998-2009

Teatrul Lucia Sturdza Bulandra: 1968 - 1971, 1991-1992

Teatrul Odeon 1997

Teatrul de Comedie: 1961 - 1967

Viata personala

Din 1996, Gheorghe Dinica este casatorit cu Gabriela Georgeta. "Pot spune ca sunt un tanar casatorit, doar ca ani de casnicie. Un rol foarte important il are intelegerea pe care o avem unul pentru celalalt in afara de simpatiile reciproce fara de care nu ne-am fi adunat... E o femeie care are o relatie clara cu viata si care a facut ordine in dezordinea existentei mele", asa isi Dinica relatia cu sotia sa, pe site-ul propriu.

Sfarsitul

Dinica a murit, pe 10 noiembrie 2009, la varsta de 75 de ani. Dinica a incetat din viata, in urma unui stop cardiac sub ventilatie, desi timp de 30 de minute au fost efectuate manevre de resuscitare.

Medicii de la Spitalul de Urgenta Floreasca anuntasera in cursul diminetii respective ca starea de sanatate a actorului Gheorghe Dinica este critica.

Actorul a fost supus cu o seara inainte la o operatie de colecist, starea post-operatorie necesitand masuri de terapie intensiva in vederea corectarii parametrilor functiilor vitale. Medicii au precizat ca, in ciuda "eforturilor depuse starea pacientului se mentine extrem de critica".

Actorul a fost internat la 22 octombrie la Spitalul de Urgenta Floreasca, la terapie intensiva, cu stare generala alterata. Pacientul a necesitat suport hemodinamic - intretinerea functiei cordului, a circulatiei sangelui - si a fost intubat, fiind pe respiratie mecanica si dializat. Actorul suferea de o bronhopneumonie cu punct de plecare plamanul stang, sepsis sever si determinari multiorganice.  

Filmografie

Ticalosii - Serban Marinescu (2007)

Comisarul Moldovan (2006)

Vanatoarea (2005)

White Palms (2005) - regia Szabolcs Hajdu

Orient Express (2004) - Costache

Bani de dus, bani de intors (2004) - Film TVR

Magnatul (2004) - Gheorghe Manasia

Omul grabit (2004) - regia Sebastien Grall

Examen (2003) - Dumitrascu

Dulcea sauna a mortii (2003) - Lama

Turnul din Pisa (2002) - Gigi

Dupa-amiaza unui tortionar (2001) - Frant Tandara

Patul lui Procust (2001) - Nae Gheorghidiu

Filantropica (2001) - Pepe

Razboi in bucatarie (2001)

Manipularea (2000)

Faimosul Paparazzo (1999)

Aceasta lehamite (1994)

Priveste inainte cu manie (1993)

Soapte de amor (1993)

Oglinda (1993)

Balkans, Balkans (1993)

Crucea de Piatra, ultimul bordel (1993)

Cel mai iubit dintre pamanteni (1992)

Patul conjugal (1992)

Casa din vis (1991)

Momentul adevarului (1989)

Figurantii (1987)

Cuibul de viespi (1987) - Georges

Secretul lui Nemesis (1986)

Secretul lui Bachus (1984)

Acordati circumstante atenuante? (1984)

O lumina la etajul zece (1984)

Pe malul stang al Dunarii albastre (1983)

Intalnirea (1982)

Concurs (1982)

De ce trag clopotele, Mitica? (1982) - Nae

Reteaua "S" (1980)

Bietul Ioanide (1979)

Ultima noapte de dragoste (1979)

Totul pentru fotbal (1978)

Revansa (1978)

Drumuri in cumpana (1978)

Actiunea "Autobuzul" (1978)

Doctorul Poenaru (1977)

Marele singuratic (1976)

Cuibul salamandrelor (1976)

Osanda (1976)

Prin cenusa imperiului (1976)

Evadarea (1975)

Mastodontul (1975)

Ilustrate cu flori de camp (1975)

Tatal risipitor (1974)

Nu filmam sa ne amuzam (1974)

Zidul (1974)

Filip cel bun (1974)

Stefan cel Mare - Vaslui 1475 (1974)

Dincolo de nisipuri (1973)

Un comisar acuza (1973) - Paraipan

Cu mainile curate (1972) - Lascarica

Explozia (1972) - Salamander

Atunci i-am condamnat pe toti la moarte (1971)

Felix si Otilia (1971) - Stanica Ratiu

Sentinta (1970)

Prea mic pentru un razboi atat de mare (1969)

Columna (1968) - Bastus

Maiorul si moartea (1967) - Maiorul Tache

Golgota (1966)

Procesul alb (1965)

Comoara din Vadul Vechi (1964)

Strainul (1963)

Roluri in televiziune

2008-2009 - Inima de tigan si Regina (seriale)

2000 - Razboi in bucatarie, regia Marius Barna

1999 - Sarpele dupa Mircea Eliade, regia Viorel Sergovici

1984 - Eroii n-au varsta (serial)

1982 - Lumini si umbre (serial), regia Andrei Blaier, Mihai Constantinescu

1971 - Alcesta de Euripide

1970 - Woyzeck de Georg Buchner, Un nasture sau absolutul de Radu Cosasu, Furtul elefantului alb dupa Mark Twain, Prometeu de Eschil, Diavolul si bunul Dumnezeu de Jean Paul Sartre, Neinfricatii (serial), Trei surori de A.P. Cehov

1969 - Richard al III-lea de W. Shakespeare, Ziaristii de Alexandru Mirodan

1968 - ...Escu de Tudor Musatescu, Seara, tarziu, in tipografie de Alexandru Mirodan, Coruptie la Palatul de Justitie de Ugo Betti

1965 - Directorul de teatru de I. Dongorozzi, Medeea de Euripide, Neintelegerea de Albert Camus, Regele gol de Evgheni Svart

1964 - Popas intre drumuri de Eva Dragomir si Cornel Popa, O seara la Gambrinus de Eva Dragomir si Radu Miron

1963 - Pasarile de Aristofan, Obiecte gasite de Stefan Tita, Un joc neobisnuit de Friedrich Durrenmatt

1962 - Colierul de Guard Peach, Teatrul de marionete al Majesatii Sale de I. Garneatasi si Radu Nichita

Actor de telenovela

In 2008 si 2009, Gheorghe Dinica a jucat si in doua telenovele romanesti, "Inima de tigan" si "Regina", ambele difuzate la AcasaTV.

Despre acest tip de divertisment, actorul spune ca "nu e nici un gen minor, nici neserios. Nu face parte din categoria marilor filme, dar telenovela are rostul ei, are de spus ceva. De pilda, Inima de tigan si Regina, in care am jucat, au prezentat viata de satra, asa cum nu multa lume o cunoaste. Oamenii au, in general, prejudecati, nu stiu cum e, de fapt, stilul satrei, mintea celor de acolo.

Daca ai un scenariu bun si lucrezi cu actori pe masura, lumea se uita cu placere. S-a vazut lucrul acesta, am facut ratinguri foarte bune. Telenovela nu e deloc un rau necesar, nu banii conteaza. Distributia ii da valoare, iar eu n-am facut niciun fel de compromis, mi-am facut doar meseria, la fel ca in oricare alt proiect in care m-am implicat”.

Cantaret

Pe langa actorie, Gheorghe Dinica mai si canta. El  a lansat mai multe albume muzicale, precum "Cantece de petrecere" si "Cantece de petrecere 2", in colaborare cu Stefan Iordache si Nelu Ploiesteanu.

A mai lansat pe piata o colectie de Romante in 2004 si albumul  Parol ca te iubesc in 2006.

Premii si distinctii

Teatrale:

•    Marele premiu la Paris pentru „Troilus si Cresida" de William Shakespeare

•    Premiul de excelenta - UNITER, 1999

Cinematografice:

•    Premiul pentru intreaga activitate la Festivalul T.I.F., 2006

•    Diploma de interpretare acordata de Uniunea Autorilor si Realizatorilor de Film din Romania, pentru „Orient Expres", 2004

•    Premiul Special UCIN, pentru rolul Print - „Filantropica", 2002

•    Actor de onoare al filmului romanesc

•    Actorul anului 2002 - Revista V.I.P.

•    Premiul UCIN; Premiul Troia (Portugalia) pentru „Patul conjugal"

•    Premiul UCIN pentru „Casa din vis"

•    Premiul ACIN pentru „Figurantii", „Cuibul de viespi", „Secretul lui Herodot"

•    Premiul ACIN pentru „Ilustrate cu flori de camp", 1975

•    Premiul de interpretare la Karlovy Vary pentru rolul Diplomatul - „Prin cenusa imperiului"

•    Premiul ACIN pentru „Explozia", „Felix si Otilia", „Bariera", „Atunci i-am condamnat pe toti la moarte", 1972

•    Ordinul „Serviciul Credincios" in grad de Mare Ofiter

MUZICA DE PETRECERE ALEASA CU GHEORGHE DINICA: 

Cu Ovidiu Iuliu Moldovan, actor la Teatrele Naţionale din Timişoara şi Bucureşti (filme: "Semnul şarpelui", "Masca de argint", "Craii de Curtea Veche")

Biografie

Marele Ovidiu Iuliu Moldovan s-a nascut pe data de intai ianuarie 1942 , in satul Visinelu , comuna Sarmasu , in judetul Cluj (acum in judetul Mures) si a murit , regretabil , pe 12 martie 2008 , din cauza unui stop cardio-respirator . Acesta a fost unul dintre cei mai straluciti si iubiti actori pe care Romania i-a avut . A ramas in memoria noastra , a romanilor , a tuturor prin rolurile sale din filme , piese de teatru si teatru radiofonic si televiziune .

Viata marelui actor a fost marcata de pierderea prematura a tatalui , care a fost luat prizonier in razboi si omorat de luptatorii (as indrazni sa spun "teroristi")ai lui Miklos Horthy . Ovidiu Moldovan a incercat toata viata sa afle cat de putin despre ceea ce s-a intamplat cu parintele sau , dar nu a reusit . Din respect si iubire fata de tatal sau , acesta si-a luat numele "Iuliu" (primul sot al mamei actorului a fost Iuliu Moldovan) .

Moartea mamei sale, survenită în 1995, a sfâşiat inima actorului Ovidiu Iuliu Moldovan. Era foarte atasat de mama sa . Dupa acest eveniment tragic , marele artist s-a inchis in el , s-a retras din viata publica . Ovidiu Moldovan a refuzat sa mai joace roluri in filme . Actorul a jucat numai in piese de teatru si recitaluri de poezie . Era atât de închis în el încat nici macar fratele sau(vitreg-dupa mama) , Mircea Moldovan , nu a stiut ca are ciroza , stia doar ca sufera de diabet . Ultima data fratele sau a vorbit cu actorul duminica , luni a fost internat , iar miercuri marele artist Ovidiu Iuliu Moldovan a murit .

Relatia dintre frati era foarte stransa . Se vizitau reciproc . Actorul era foarte interesat de tot ce se intampla in satul natal , vorbeau despre casa părintească, despre oamenii din satul lui natal, Visinelu, dar niciodată de teatru. Chiar avea un proiect să amenajeze casa părintească, dar, bietul om , nu a mai apucat . 

Ovidiu Iuliu Moldovan era foarte mândru că este roman , mai ales din zona Ardealului şi şi-a păstrat accentul până în ultima zi a vieţii. Fratele sau Mircea Moldovan povesteste : "Era o aniversare când mergeam la el, în Bucureşti. Avea un cerc de prieteni, printre care erau Dinică, Dan Piţa, Caramitru... Îi suna şi le zicea: O vinit frăţioru' meu din Cluj cu palincă cu slănină. Haideţi repede!" . Şi ei veneau şi petrecea 

Mircea Moldovan : "Lui Ovidiu Iuliu Moldovan îi plăcea la nebunie să urce pe scenă în spectacolele de teatru şi de poezie. Era ahtiat după Eminescu. Pelicula n-a iubit-o atât de mult !"

Ovidiu Iuliu Moldovan absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti , in promotia din 1964 , avandu-i ca profesori pe regretatii Martian Pop si Octavian Cotescu . A debutat în teatru în anul 1965 , cu rolul lui Mio , din piesa "Pogoară iarna" de Maxwell Anderson , pe scena Teatrului Naţional din Timişoara. Acesteia i-au urmat roluri de neuitat ca Ion (John-ny) Brad , Andrei (din "Intalnirea"(1982)-r.Sergiu Nicolaescu) sau Horea .

Ovidiu Iuliu Moldovan a jucat de-a lungul vremii in peste 40 de filme . Pentru intreaga activitate , marele actor a fost distins cu Premiul Uniter , in 2004 . 

Traian Basescu i-a oferit post-mortem marelui actor Ovidiu Iuliu Moldovan Ordinul "Steaua Romaniei" , in grad de cavaler , pe 15 marte 2008 .

Dupa cum scrie mai sus , actorul a murit pe data de 12 martie 2008 , in urma unui stop cardio-respirator . 

Trupul sau a fost depus in foaierul salii mari a Teatrului National din Bucuresti , de unde a fost condus pe ultimul drum , cu regrete , de intreaga suflare a Romaniei . A fost inmormantat pe Aleea Actorilor , din Cimitirul Bellu .

Ovidiu Iuliu Moldovan ramane un reper , UN FAR CALAUZITOR al Cinematografiei Romanesti , care nu va putea fi vreodata egalat .

Artista, dolarii si ardelenii HQ: https://youtu.be/OvFaMleue-o.

Dincolo de pod ( Mara ) HQ: https://youtu.be/bUzyN3XhJz0.

Craii de curtea veche (1995): https://youtu.be/n6S6fwuMJgM.

  

Razbunarea (1962) - Fredro Aleksander

SFATURI UTILE 1 IANUARIE

CINE ARE INTERZIS LA CARNEA DE PORC

După o perioadă în care produsele de origine animală au fost consumate mai puţin, din convingeri religioase sau din alte motive, Sărbătorile aproape invariabil se asociază cu excese alimentare. Există anumite categorii de persoane care, însă, ar trebui să ocolească pe cât pot consumul de produse din carne, cu atât mai mult cea de porc. Oricât de mult am fi de acord, în teorie, că de Sărbători contează nu atât ce pui pe masă, ci faptul că putem fi alături de familie şi prieteni, magazinele alimentare se umplu de clienţi, iar în coşul fiecăruia se adună mult mai mult decât efectiv vom consuma. Excesul este dăunător şi în cazul unei persoane care nu a avut prea des nevoie de medic, însă pentru pacienţii diagnosticaţi cu anumite afecţiuni consumul de carne provoacă efecte greu de combătut. Copiii foarte mici sunt primii care trebuie să figureze pe lista celor cărora le este interzis consumul de carne de porc. Medicul de familie Emilia Răileanu spune că, deşi se recomandă introducerea în alimentaţie a produselor animale încă din primul an de viaţă (este vorba de gălbenuşul de ou, de ficatul de pasăre etc.), copiii ar trebui feriţi de carnea de porc până la 2-3 ani. „Ce spunem noi acum e idealul, dar copiilor ar trebui să li se dea până la 2-3 ani, sau chiar mai mari, carne de pasăre – pui, curcan -, şi aceasta de ţară, de la păsări crescute natural şi nevaccinate, sau nevaccinate excesiv“, spune medicul. Lista persoanelor care ar trebui să se gândească de mai multe ori înainte de a savura o friptură de porc sau un cârnat pregătit tradiţional continuă cu pacienţii care se confruntă cu afecţiuni hepatice grave – ciroze, hepatite cronice, cu persoanele care fac dializă etc. „Cei cu hepatită cronică sau ciroză nu sunt neapărat în pericol de moarte dacă o dată-de două ori pe an mai mănâncă şi carne, însă slabă şi pregătită la grătar. Cei cu probleme renale, de asemenea vizaţi, oricum mănâncă super-cântărit, au raţii foarte stricte, sunt lucruri pe care le cunosc.“, spune medicul Emilia Răileanu. „Efectele se văd la scurt timp de la întreruperea consumului de carne“ Şi diabeticii au restricţii, deşi în cazul lor e vorba mai mult de cantitate. O categorie aparte o constituie, însă, cei afectaţi de gută, care ar trebui să întrerupă consumul de carne încă de la diagnosticare. „Sunt pacienţi care mi-au spus că au simţit diferenţa imediat ce au încetat să mai mănânce carne. Aş spune că aceştia sunt, din acest punct de vedere, cei mai năpăstuiţi, pentru că guta este foarte dureroasă, invalidantă. Ei nu trebuie să se atingă de carne, deşi am şi pacienţi care nu pot respecta întocmai acest sfat“, mai spune medicul. Afecţiunea atât de pretenţioasă se poate depista relativ uşor, printr-o analiză simplă care relevă nivelul acidului uric. Dacă simţiţi dureri mari la nivelul degetelor mari de la picioare, sau dureri la nivelul degetelor membelor superioare, şi nu aţi fost încă diagnosticat, ar putea fi vorba de o afecţiune din acest spectru. Persoanelor afectate li se interzice consumul de carne, fiind permis, doar ocazional, consumul de carne de vită bătrână sau găină bătrână. „Din păcate, numărul pacienţilor diagnosticaţi cu gută este în creştere, probabil determinat în bună măsură de ceea ce consumăm, pentru că foarte greu poţi să ai un control total asupra alimentelor pe care le introduci în alimentaţie“, mai spune medicul.

GÂNDURI PESTE TIMP 1 IANUARIE

DESPRE AMBIŢIE – ASPIRAŢIE

        Ambiţia e confundată lesne cu vocaţia.

                                                                               VICTOR HUGO

        Cred că ambiţia nu e un rău şi, că succesul nu e crimă...există două feluri de ambiţii: una care suferă mereu şi nu e mulţumită cu nimic, alta care bucură sufletul şi se mulţumeşte cu puţin.

                                                                               GEORGE SAND

        Orice ambiţie are acest păcat: nu priveşte în urmă...plăcerea de a vedea în urma lui mulţi inşi nu-i atât de mare ca durerea de a vedea pe vreunul înaintea lui.

                                                                               L. A. SENECA

        Umilinţa este la începutul ambiţiei, o scară: acela care urcă nu priveşte decât spre ea, dar când în sfârşit ajunge pe ultima ei treaptă, se întoarce cu faţa spre cer, dispreţuind acele trepte ce l-au dus spre culme.

                                                                      W. SHAKESPEARE

        Ambiţia e un cuvânt în care se pot ascunde foarte multe lucruri.

                                                                               FR. SCHILLER

GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 1 Ianuarie

Sceneta.... "De revelion"

Scenete - Revelion in lift

Dem Rădulescu, Aurel Cioranu şi Tudorel Filimon - Omul din Buzău (Revelion 1988)