31 DECEMBRIE 2017

Bună ziua, prieteni în această ultimă zi a acestui an! Sunteți pregătiți pentru trecerea în Anul Nou 2018?

Să-i mulțumim Domnului pentru tot ce ne-a dat în anul 2017 și să ne rugăm Lui pentru un an mai bun, cu pace, sănătate și bucurii! Doamne ajută! LA MULȚI ANI 2018!

RELIGIE ORTODOXĂ 31 Decembrie

Odovania praznicului Nașterii Domnului; Df Cuv Melania Romana; Sf Mc Hermes; ( Slujba în noaptea trecerii dintre ani); Duminica după Nașterea Domnului (a Sfinților Iosif Logodnicul, David Prorocul și Iacob, ruda Domnului) (Fuga în Egipt)

Sfânta Cuvioasă Melania Romana († 439)

Provenea dintr-o familie bogată, părinții ei fiind Publicola și Albina. Astfel, părinții Melaniei dorind nepoți care să le moștenească averea, au căsătorit-o pe Melania de la vârsta de 14 ani cu tânărul Apelian, fiul prefectului Romei, în vârstă de 17 ani. Deși, Apelian și Melania au fost binecuvântați cu doi copii nu s-au putut bucura de ei deoarece au murit rând pe rând. Melania credea că moartea copiilor este pedeapsă de la Dumnezeu pentru că nu a urmat pilda bunicii care îmbrățișase viața monahală. După moartea tatălui ei, Melania a renunțat la averile materiale împărțind săracilor și ajutând bisericile și mănăstirile din Cartagina. După o călătorie în Egipt, Melania, Apelian și Albina s-au oprit în Ierusalim unde s-au călugărit cu toții. Au mai zidit o biserică în care au adus moaștele Proorocului Zaharia și o mănăstire de maici în care Melania a fost stareță. Bătrâna Albina a zidit o casă lângă muntele Eleonului, care după moartea ei a fost transformată în mănăstire. La 14 ani după așezarea lor în Ierusalim, bătrâna Albina a murit, iar mai târziu și Apelian. Cât privește pe Melania, i-a fost rânduit să îl aducă la Hristos pe unchiul ei Volusian. Acesta era comandantul oștilor din Roma și pe când se afla la Constantinopol i-a trimis Melaniei o scrisoare la Ierusalim în care îi spunea că ar vrea să o vadă. În urma acestei întâlniri, Melania a reușit să îl convingă pe unchiul ei să se boteze și să accepte credința în Mântuitorul nostru Iisus Hristos. La câteva zile Volusian a murit, Melania îngropându-l în Constantinopol. După ce s-a întors la mănăstirea ei, în Ierusalim, Melania a trecut și ea la Domnul.

Sfântul Mucenic Hermes

A slujit cu smerenie și adâncă evlavie lui Hristos în biserica din orașul Bononia. Aici exista un locaș sfânt și mulți închinători dintre băștinașii daco-romani, trăitori ca și acesta cu multă evlavie creștină și ascultând și urmând poruncilor adevăratului Dumnezeu. Neînfricoșându-se de asprele măsuri de prigonire a închinătorilor și slujitorilor lui Hristos, luate de împăratul Dioclețian și aduse la îndeplinire de către demnitarii săi, exorcistul Hermes primea în biserică pe cei stăpâniți de duhuri rele și prin harul și puterea rugăciunii sale le alunga și-i tămăduia pe aceștia. Totodată el pregătea pe cei care aveau să se boteze, citind rugăciunile de lepădare și de curățire de întinare a demonilor, după care se oficia taina Botezului de către episcop sau de către preot. Sfântul Mucenic Hermes a primit cununa muceniciei în timpul persecuțiilor asupra creștinilor neascunzând faptul că este creștin.

Duminica după Nașterea Domnului (a Sfinților Iosif Logodnicul, David Prorocul și Iacob, ruda Domnului) (Fuga în Egipt)

Ev. Matei 2, 13-23

După ce s-au dus magii, iată îngerul Domnului se arată în vis lui Iosif, zicând: scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Sa şi fugi în Egipt şi stai acolo, până ce îţi voi spune eu, căci Irod are să caute Pruncul ca să-L omoare. Iar el, sculându-se, a luat noaptea Pruncul şi pe mama Sa şi s-a dus în Egipt: şi au stat acolo până la moartea lui Irod, ca să se împlinească cuvântul spus de Domnul prin proorocul, care zice: din Egipt am chemat pe Fiul Meu. Iar când Irod a văzut că a fost înşelat de magi, s-a mâniat foarte tare şi, trimiţând, a omorât pe toţi copii, care erau în Betleem şi în toate hotarele lui, de doi ani şi mai mici, după timpul pe care îl aflase de la magi. Atunci s-a împlinit cuvântul spus de Ieremia proorocul, care zice: glas în Rama s-a auzit, plângere şi tânguire şi ţipăt mult; Rahela plângea pe fiii săi şi nu vrea să se mângâie, pentru că nu mai sunt. Iar după ce a murit Irod, iată că îngerul Domnului se arată în vis lui Iosif în Egipt, zicându-i: scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui şi mergi în pământul lui Israel, căci au murit cei ce căutau să ia viaţa Pruncului. Iar el sculându-se, a luat Pruncul şi pe mama Lui şi au venit în pământul lui Israel. Dar auzind că domneşte Arhelau în Iudeea, în locul lui Irod, tatăl său, s-a temut să meargă acolo şi, luând poruncă în vis, s-a dus în părţile Galileii. Şi a venit şi a locuit în oraşul, care se numeşte Nazaret, ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin prooroci, că Nazarinean se va chema.

Ap. Galateni 1, 11-19

Fraţilor, vă fac cunoscut că Evanghelia cea binevestită de mine nu este după om; pentru că nici eu n-am primit-o de la om, nici n-am învăţat-o, ci prin descoperirea lui Iisus Hristos. Căci aţi auzit despre purtarea mea de altădată întru iudaism, că prigoneam peste măsură Biserica lui Dumnezeu şi o pustiiam, şi spoream în iudaism mai mult decât mulţi dintre cei care erau de vârsta mea în neamul meu, fiind mult râvnitor al datinilor mele părinteşti. Dar când a binevoit Dumnezeu, Care m-a ales din pântecele mamei mele şi m-a chemat prin harul Său, să descopere pe Fiul Său întru mine, pentru ca să-L binevestesc la neamuri, îndată nu am primit sfat de la trup şi de la sânge, nici nu m-am suit la Ierusalim, la Apostolii cei dinainte de mine, ci m-am dus în Arabia şi m-am întors iarăşi la Damasc. Apoi, după trei ani, m-am suit la Ierusalim, ca să-l cunosc pe Chefa şi am rămas la el cincisprezece zile. Iar pe altul din apostoli n-am văzut, decât numai pe Iacov, fratele Domnului.

Predică la Duminica după Nașterea Domnului - Despre visuri, vedenii, minuni și prooroci mincinoși - Pr. Cleopa Ilie

„Mă spăimântezi prin visuri și cu vedenii mă îngrozești” (Iov 7, 14)

Iubiți credincioși,

Dumnezeiasca Evanghelie de azi ne vorbește de visul Sfântului și dreptului Iosif și de porunca îngerului lui Dumnezeu care i S-a arătat și i-a zis: “Sculându-te, ia Pruncul și pe mama Lui și fugi în Egipt și stai acolo până ce îți voi spune ție” (Matei 2, 13). Aceasta m-a îndemnat să vorbim astăzi despre visuri și vedenii și despre deosebirea lor. Trebuie să știm că visurile sunt deosebite. Că sunt visuri de la Dumnezeu, sunt și de la diavoli, sunt visuri de la fire și de alte multe pricini. Și dacă le-am crede așa repede, fără să știm deosebirea lor, ușor ne putem rătăci.

Noi, fiii Bisericii ortodoxe, știm că toate visurile și vedeniile care sunt scrise în Sfânta Scriptură au fost recunoscute de Biserica Universală-Ortodoxă și sunt bune și de la Dumnezeu. Dumnezeu S-a arătat lui Noe și i-a poruncit să facă corabia (Facere 6, 14). Dumnezeu s-a arătat lui Avraam în chip de trei îngeri la stejarul Mamvri (Facere 18, 1-3). Iacov a avut vedenie dumnezeiască în drum spre Mesopotamia (Facere 21, 12). Iosif a avut vis de la Dumnezeu (Facere 37, 6). Tot așa Moise a avut descoperiri și vedenii de la Dumnezeu (Ieșire 3, 2). La fel, Sfinții Prooroci au avut vedenii de la Dumnezeu (Isaia 6, 15; Ieremia 24, 1; Iezechiel 10, 9). Mai multe vedenii au avut Sfântul Prooroc Daniil (Daniil 7, 11) și Sfântul Prooroc Zaharia (Zaharia 2, 7).

Despre visuri și vedenii vorbește și dreptul Iov, zicând: “Dumnezeu îi vorbește prin vis și prin vedenii nopții când somnul se lasă peste oameni și când ei dorm în așternuturile lor” (Iov 33, 15). În alt loc, același sfânt și dumnezeiesc Iov, zice: “Tu mă spăimântezi prin visuri și cu vedenii mă îngrozești” (Iov 7, 14). În altă parte a Sfintei Scripturi, Dumnezeu zice: “De va fi întru voi prooroc Domnului, Mă voi arăta lui în vedenii și în somn îi voi grăi lui” (Numerii 12, 6).

Despre vedenii și visuri vorbește Dumnezeu prin gura proorocului Ioil, zicând: “După aceea voi turna din Duhul Meu peste tot trupul și vor prooroci feciorii voștri și fetele voastre, iar bătrânii voștri, visuri vor visa, iar tinerii voștri vedenii vor avea” (Ioil 3, 1). În Legea Darului au avut vedenii de la Dumnezeu Sfântul Apostol Petru (Fapte 11, 5), precum și Sfântul Apostol Pavel (Fapte 9, 3). Vedenii și descoperiri cu totul dumnezeiești a avut și Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan de Dumnezeu Cuvântătorul (Apocalipsa 1, 10). Vise de la Dumnezeu a avut și Sfântul și Dreptul Iosif, logodnicul prea Sfintei Fecioare Maria (Matei 1, 20-24; 2, 13; 2, 19-20). Vedenie de la Dumnezeu a avut și Sfântul Apostol și întâiul mucenic și Arhidiacon Ștefan (Fapte 7, 55). În multe locuri ale Sfintei Scripturi găsim multe mărturii despre vise, vedenii și descoperiri arătate de Dumnezeu patriarhilor, proorocilor, apostolilor, oamenilor sfinți și cuvioșilor părinți aleși de Dumnezeu, prin care El a binevoit să-Și arate slava, voia și poruncile Sale spre folosul de obște al neamului omenesc.

Iubiți credincioși,

Să ne întrebăm: este bine ca noi creștinii să credem orice vis și orice vedenie fără nici o cercetare? Nu! Pentru că sunt nenumărate vedenii și visuri de la diavoli, prin care omul neiscusit, de le crede, se duce în pierzare și el și toți care vor cădea în mreaja vedenilor, a visurilor și a nălucirilor aduse de Satana și de slugile lui. Tocmai de aceea Iisus Hristos, prin gura sfinților Săi prooroci, ne face atenți să nu credem și să nu ascultăm de proorocii mincinoși și de vedeniile lor cele înșelătoare. Iată ce zice Dumnezeu prin gura marelui Prooroc Ieremia, în această privință: “Așa zice Domnul Savaot: Nu ascultați cuvintele proorocilor, că în deșert își fac vedenii, din gura lor grăiesc și nu din gura Domnului” (Ieremia 23, 16). Și iarăși zice: “N-am trimis Eu pe acești prooroci, ci ei alergau. Nici am grăit către ei, ci ei prooroceau” (Ieremia 23, 21). Și iarăși zice: “Auzit-am cele ce grăiesc proorocii. Căci ei proorocesc în numele Meu minciuni, zicând că vis au visat” (Ieremia 23, 25). Și iarăși zice: “Pentru aceea, iată, Eu am necaz pe proorociii ce grăiesc vise și povestindu-le, înșeală pe poporul Meu cu minciunile lor și cu înșelăciunile lor, dar Eu nu i-am trimis pe ei și Eu nu le-am poruncit lor și nu vor fi de nici un folos poporului acestuia” (Ieremia 23, 32).

Iată acum după ce semne se pot cunoaște adevăratele proorocii. Întâi ele trebuie să împlinească aceleași condiții ca și minunile Mântuitorului, ale Sfinților Apostoli și ale Sfinților Părinți. Al doilea ele trebuie să predice un singur Dumnezeu. Adevăratele proorocii nu aduc nebunie și mândrie celor ce le vorbesc; nu sunt înșelătoare, iar cel ce le vorbește nu umblă după câștig, după averi, nu se grijește de cele necesare vieții, ci se mulțumește cu întreținerea pe care i-o trimite Dumnezeu. Adevăratele proorocii se împlinesc întotdeauna, iar cel ce le vorbește din partea lui Dumnezeu este gata să sufere pentru ele, chiar până la moarte.

Dar e nevoie să vorbim ce sunt minunile. "Minunile sunt fapte dumnezeiești mai presus de minte și de puterea omenească. Ele sunt fapte săvârșite în firea văzută, numai cu puterea lui Dumnezeu, ce întrec legile minții și ale firii. Ele se fac în momente extraordinare, hotărâte de Ziditor, și urmăresc luminarea și îndreptarea noastră în vederea mântuirii. Minunile arată voința lui Dumnezeu și tâlcuiesc căile Sale cele necunoscute. Dumnezeu este cel dintâi și cel mai mare făcător de minuni ca Unul ce este Însuși izvorul lor".

După ce se cunosc adevăratele minuni? Minunile adevărate se deosebesc de cele mincinoase prin mai multe condiții din care însemnăm:

- Să fie vrednice de numele lui Dumnezeu și mai ales să fie cuprinse în Sfânta Scriptură și în Sfânta Tradiție;

- Să nu se tăgăduiască unele pe altele sau să se opună unele altora;

- Să nu contrazică Sfânta Scriptură sau Sfânta Tradiție;

- Să urmărească mântuirea sufletelor omenești;

- Să aducă folos și spor vieții sufletești;

- Săvârșitorul minunii să grăiască numai adevărul, să ducă o viață fără pată și să nu urmărească interese personale sau scopuri egoiste;

- Să îndrepte viața celor ce văd minunea;

- Să poarte în ele siguranța și puterea Duhului lui Dumnezeu;

- Să dovedească lucrarea proniei dumnezeiești. (Învățătura de Credință Creștină Ortodoxă, M-rea Neamț, 1965, p. 14-15)

Ce sunt vedeniile? Vedeniile sunt arătări pricepute de ochii minții, fie în stare de funcționare normală a organismului, fie în somn complet sau pe jumătate, fie în extaz.

Cum se cunosc adevăratele vedenii? Vedeniile care lasă în suflet liniște, pace, umilință și dragoste multă pentru Dumnezeu și oameni pot fi considerate bune, după ce s-au verificat, precum cea de pe drumul Emausului: “Au nu era inima noastră arzând întru noi?” (Luca 24, 32) (Ierom. Nicodim Sachelarie, Pravila Bisericească, 1940, p. 319-321).

Mai luminat arată Sfântul Maxim Capsocalivitul care sunt semnele adevăratelor vedenii, în convorbirea sa cu Sfântul Grigorie Sinaitul, zicând: "Iar semnele Harului, în vremea vedeniilor adevărate, când se apropie de om darul Sfântului Duh, sunt acestea: îi adună mintea; îl face să fie cu luare aminte și smerit; îi aduce aminte pomenirea morții, a păcatelor, a Judecății de apoi și a muncilor veșnice; îi face sufletul umilit și ochii blânzi și plini de lacrimi. Cu cât se apropie darul de om cu atât îl îmblânzește în suflet și-l mângâie prin sfintele patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos și prin nemărginita Lui iubire de oameni îi pricinuiește în minte vedenii înalte și adevărate".

Să arătăm și ce sunt visurile. "Visul este o mișcare a minții în nemișcarea trupului", spune Sfântul Ioan Scărarul. Cum se cunoaște un vis dacă este adevărat? Același Sfânt Ioan Scărarul zice așa: "Visele care ne vestesc muncă și judecată, sunt de la Bunul Dumnezeu. Iar dacă vor veni cu deznădejde, acelea sunt de la diavolul" (Filocalia IX, Cuvântul 3, p. 14). Încă și Sfântul Diadoh al Foticeei zice: "Visurile trimise sufletului din iubirea de oameni a lui Dumnezeu sunt mărturiile neînșelătoare ale unui suflet sănătos".

Dar să vedem ce sunt proorocii mincinoși (sectanții). Proorocii mincinoși sunt "lupi răpitori" (Matei 7, 15). Proorocii mincinoși sunt "fii ai celui viclean" (Matei 13, 38). Proorocii mincinoși sunt neghinele țarinei lui Hristos care este lumea creștină (Matei 13, 27). Proorocii mincinoși sunt "vase ale mâniei lui Dumnezeu" (Romani 9, 22). Proorocii mincinoși sunt "fii ai gheenei" (Matei 23, 15). Toate sectele rupte de Trupul lui Hristos care este Biserica ortodoxă (Romani 12, 5; Efeseni 4, 14), sunt numiți "prooroci mincinoși și fii ai celui viclean" (Matei 13, 28).

În ce vreme se vor arăta cei mai mulți prooroci mincinoși? După cuvântul Mântuitorului cei mai mulți “prooroci mincinoși și hristoși mincinoși se vor arăta în vremile cele de apoi și vor înșela pe mulți” (Matei 24, 11; Marcu 13, 6). Cum se pot cunoaște proorocii mincinoși? Să știți și să țineți minte că proorocii mincinoși se pot cunoaște după aceste semne:

- Se cunosc după faptele lor (Matei 7, 16-20; Luca 6, 44);

- Învață pentru bani (Iezechiel 13, 19; Miheia 3, 11);

- Proorociile lor nu se împlinesc niciodată (Deuteronom 18, 22);

- Vestesc pace celor răi (Iezechiel 13, 10; Ieremia 6, 14; 8, 11; 14, 13);

- Sânt iubiți de cei răi (Ieremia 5, 21; Miheia 2, 11);

- Proorocesc vedenii mincinoase și năluciri ale inimii lor (Ieremia 14, 14; 23, 15; Plângerile lui Ieremia 12, 14);

- Nu ascultă și nu spun profeții drepte și adevărate (Neemia 9, 30; Ieremia 7, 24-26);

- Îndrăznesc a vorbi minciuni în numele Domnului (Ieremia 14, 14; 23, 26; 27, 15; 29, 9);

- Sânt urâciune înaintea Domnului (Deuteronom 18, 10-12; Ieremia 23, 30-32; Iezechiel 13, 8);

- Sânt trimiși ca pedeapsă de la Dumnezeu (III Regi 21, 22-25; II Paralipomena 18, 1; 11, 21).

Iar minunile false și mincinoase se cunosc după aceste semne:

- Nu sunt vrednice de numele lui Dumnezeu, nefiind cunoscute în Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție;

- Nu se săvârșesc cu mijloace cu care au fost făcute minunile Mântuitorului și ale Sfinților;

- Contrazic Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție;

- Se contrazic una pe alta și se opun unele altora;

- Nu urmăresc mântuirea sufletului omenesc, ci mândria și lauda;

- Nu aduc folos și spor vieții sufletești, ci păcatului și morții;

- Săvârșitorul este mincinos, trufaș, nesupus, plin de păcate și lucrează cu scopuri personale și egoiste;

- Minunile mincinoase niciodată n-au putere și har de a îndrepta patimile celor ce văd minunile;

- Minunile mincinoase nu poartă în ele siguranța și puterea Duhului Sfânt;

- Minunile mincinoase nu dovedesc lucrarea proniei lui Dumnezeu;

- Minunile mincinoase pot amăgi repede pe cei nelegiuiți și pe fiii pierzării care n-au primit iubirea adevărului (II Tesaloniceni 2, 9-11);

- Minunile cele mincinoase și minunile cele viclene și înșelătoare pe care le vor face antihriștii și slugile lui, numai pe aceia îi vor putea înșela ale căror nume nu sunt scrise în cartea Vieții.

Cum se cunosc vedeniile înșelătoare ale proorocilor mincinoși? Vedeniile înșelătoare ale proorocilor mincinoși sunt acelea ce le săvârșește diavolul, prin îngăduința lui Dumnezeu, din pricina nesincerității omului și a păcatelor lui tăinuite. Diavolul angajează starea sufletelor bolnave, nesincere, neascultătoare și cuprinse de ură față de tot ce este pe placul lor, indiferent de binele în sine. Celor înșelați, diavolul le dă chiar imbold de efort ascetic, de credință și de fapte bune, mai ales celor ce dispun de un firesc potolit, înfăptuind astfel o evlavie diavolească cu care se silește să înșele chiar și pe cei aleși.

Vedeniile care lasă în suflet tulburare sub orice formă sunt de la diavolul. Acest lucru îl adeverește Sfântul Maxim Capsocalivitul în convorbirea cu Grigorie Sinaitul din Sfântul Munte al Athosului: "Când duhul cel rău al înșelăciunii se apropie de om, îi tulbură mintea și îl sălbăticește, îi face inima aspră și întunecată, îi pricinuiește temere și trufie, îi slăbănogește ochii, îi tulbură creierii, îi înfiorează tot trupul. Îi arată cu nălucire înaintea ochilor lumină nu strălucită și curată; îi face mintea tulburată și demonizată și îl îndeamnă să zică cu gura lui cuvintele necuviincioase și hulitoare. Acela care vede pe duhul înșelăciunii de multe ori se iuțește și este plin de mânie și totdeauna se fălește cu faptele sale. Smerenia cu desăvârșire nu o știe, nici plânsul cel adevărat și lacrimile. Se află fără de sfială și fără frică de Dumnezeu zace în patimi și în cele din urmă își iese cu totul din minte și vine la pierzarea cea desăvârșită" (Filocalia, vol. I, Sibiu 1940, p. 353-359).

Iar visurile înșelătoare se cunosc după următoarele semne: ele nu rămân întru aceeași înfățișare, nici nu arată multă vreme o formă netulburată. Căci ceea ce nu au diavolii din voie liberă, ci împrumută din dorința de a amăgi, nu poate să-i îndestuleze pentru multă vreme. De aceea spun lucruri mari și amenință cumplit, luând uneori chipuri de ostași, iar uneori cântă în suflete cu strigare. Dar mintea, recunoscându-i din aceasta, când este curată, trezește trupul. Iar uneori se bucură că a cunoscut viclenia lor. De aceea, vădindu-i adeseori, chiar în vis îi înfurie groaznic. Dar se întâmplă uneori că și visele cele bune nu aduc bucurie sufletului, ci așează în el ca într-o stare dulce și lacrimi fără de durere. Iar aceasta se întâmplă celor ce au înaintat mult în smerita cugetare (Ibidem).

Sfântul Ioan Scărarul zice: "Diavolii slavei deșarte și mândriei, pe cei slabi la minte, în visuri și în vedenii înșelătoare, îi fac prooroci". Și iar zice: "Când vom începe în a ne pleca diavolilor și a cugeta visurile lor, apoi și deștepți fiind noi, ne batjocoresc". Și iarăși zice: "Cela ce viselor se încrede, cu totul este neiscusit. Iar cela ce nu crede în vise, filosof este" (Scara, Cuvântul 3, p. 14).

Să arătăm și mărturia Sfintei Scripturi care zice: “Deșarte nădejdi și mincinoase sunt omului neînțelegător să prindă umbra și să alerge după vânt. Așa este cel ce crede viselor; și iarăși: Vrăjile și descântecele și visele deșarte sunt, și iarăși zice: Căci pe mulți i-au înșelat și au căzut cei ce au nădăjduit în ele” (Isus Sirah 34, 1-70).

Iubiți credincioși,

Aceasta este ultima Duminică a anului, închinată Nașterii Domnului. Am vorbit în această Duminică despre adevăratele și falsele vise, vedenii și profeții, pornind de la visele Sfântului și dreptului Iosif, căruia îi poruncea Dumnezeu prin arhanghelul Gavriil să fugă cu Fecioara Maria și Pruncul Iisus Hristos din fața mâniei lui Irod.

În această privință vă îndemn ca să luați aminte, că s-au înmulțit la noi și în lume tot felul de secte și de "profeți mincinoși" care se declară că sunt "trimișii" lui Dumnezeu și învață lucruri străine de credința și trăirea noastră ortodoxă. Vă rugăm să nu-i ascultați, că sunt de la cel rău. Sânt unii care cred în vise și așa zise "vedenii" sau "descoperiri" și învață pe credincioși practici străine de Biserica și cultul ortodox. Feriți-vă de toți aceștia și ascultați numai de Biserică, de sfinții ei, de preoți și slujitori. Când aveți vreo nedumerire, alergați la preoți și la sfintele mănăstiri și întrebați ce trebuie să faceți și cum să credeți ca să vă mântuiți.

Acum la sfârșit de an, să ne rugăm Bunului și Atotmilostivului nostru Mântuitor, Cel născut din Fecioara Maria pentru mântuirea noastră, să ne ierte păcatele făcute în anul trecut și să ne binecuvânteze începutul și curgerea anului viitor, să-l trecem cu pocăință și folos după voia lui Dumnezeu.

Să-L rugăm pe Domnul nostru Iisus Hristos să întărească dreapta credință și Biserica cea dreptmăritoare în lume, să ne dea păstori și părinți duhovnicești buni, iar peste oameni să-și reverse din belșug, bucuria și lumina Duhului Sfânt. Amin.

(Arhim. Cleopa Ilie)

REȚETE PENTRU ANUL NOU 2017

Salată de Boeuf

· 1 kg cartofi

· 250 g carne de vită

· 300 g morcovi

· 300 g castraveţi muraţi

· 350 g mazăre verde – conservă

· 2 ouă

· 300 g gogoşari în oţet

· 300 g ulei

· 2 g sare de lămâie

· 2 g piper

· 40 g muştar

· Sare

Carnea se fierbe în apă cu sare.

Îndată ce carnea este fiartă se lasă să se răcească şi se taie în cuburi.

Cartofii se fierb în coajă, se curăţă şi se taie cubuleţe.

Morcovii se fierb separat şi se taie cubuleţe.

Castraveţii se curăţă de coajă, se taie ştraifuri, se scot seminţele şi apoi se taie feliuţe.

Mazărea se scurge de zeamă şi se trece printr-un jet de apă rece.

Gogoşarii se taie cubuleţe.

Se separă gălbenuşurile de albuşuri.

Se pun gălbenuşurile într-un castron, se adaugă puţină apă şi puţină sare, apoi se pune puţin ulei şi se amestecă cu o lingură de lemn.

Se pune castronul la frigider pentru 20-30 minute, apoi se reia amestecarea până ce se înglobează tot uleiul.

Se acreşte maioneza cu puţină sare de lămâie dizolvată în puţină apă şi se potriveşte gustul cu sare şi piper.

În cazul în care maioneza s-a tăiat, se pune în alt castron puţină maioneză tăiată, se adaugă puţină apă şi se amestecă din nou, adăugându-se câte puţin din maioneza tăiată până la epuizarea ei.

Dacă maioneza se taie din nou, atunci se pune într-un castron un gălbenuş cu puţină apă rece, se amestecă cu puţină maioneză tăiată, se lasă să stea la rece şi apoi se continuă amestecarea şi încorporarea maionezei tăiate până ce toată maioneza a fost refăcută.

Se amestecă carnea, legumele şi muştarul cu două treimi din cantitatea de maioneză, se anjează salata pe un platou şi se decorează cu restul de maioneză.

Peste maioneză se pot face ornamente florale din fâşii de gogoşari şi de albuşuri de ou.

Se mai poate orna şi cu măsline umplute şi frunze de pătrunjel verde.

Maioneza se poate pregăti şi cu ajutorul mixerului.

Muşchi de porc împănat cu cârnaţi şi costiţă

· 750 g muşchi de porc

· 175 g cârnaţi olteneşti

· 75 g costiţă afumată

· 25 g untură

· 200 ml supă de oase

· 1 g piper

· Sare

Muşchiul de porc se înţeapă cu un cuţit de tranşat cu lama îngustă şi se împănează cu cârnaţi olteneşti şi costiţă tăiată ştraifuri.

Se sărează muşchiul şi se prăjeşte pe toate părţile în untură fierbinte circa 20 minute.

Se adaugă supa de oase şi se fierbe înăbuşit o jumătate de oră, apoi se ridică capacul şi se mai fierbe câteva minute ca să scadă sosul.

Când este gata se taie felii şi se serveşte cu garnituri de legume şi salată.

Escalop de porc cu sos de vin

*750 g pulpă de porc

*50 g făină

*125 g ulei

* 400 g sos brun

*100 ml vin

*200 g smântână

*sare

Sos brun sau sos spaniol:

*600 g oase de vacă

*75 g morcovi

*50 g pătrunjel

*50 g ţelină

*50 g ceapă

*10 g usturoi

* 100 g ulei

* 75 g făină

* 50 g bulion de tomate

* 2-3 foi de dafin

* cimbru

* 5 g chimen

* 2 g piper

* sare

Făina se rumeneşte într-o tigaie cu ulei.

Se adaugă zarzavatul şi ceapa tăiate felii şi se călesc împreună.

Se pune usturoiul tocat şi se stinge cu bulion diluat cu apă.

Se adaugă oasele ce au fost rumenite la cuptor şi condimentele.

Se umple vasul cu apă şi se lasă să fiarbă 3-4 ore, apoi se pasează printr-o sită şi se potriveşte gustul de sare.

Pentru escalop reţinem 400 g din acest sos brun.

Carnea de porc se taie în felii subţiri de cca 75 g fiecare şi se socotesc câte 2 bucăţi la porţie, se bat bine ca pentru şniţel, se sărează, se trec prin făină şi se prăjesc în ulei.

În uleiul rămas se adaugă sosul brun, vinul şi făina rămasă, se amestecă bine, se fierbe 10 minute, se toarnă peste escalop şi se fierb împreună încă 30 minute.

La servit se adaugă smântână la fiecare porţie.

Se serveşte cu piure şi salată.

Friptură de porc la tavă

· 1 kg pulpă de porc

· 50 g ulei

· 50 g ceapă

· 100 g morcovi

· 10 g usturoi

· Sare

Pulpa de porc se sărează, se unge cu ulei şi se aşază într-o tavă cu restul de ulei şi se frige la cuptor.

Alături de carne se pune ceapa tocată, morcovii raşi şi usturoiul tăiat feliuţe.

În timpul frigerii carnea se stropeşte cu sosul format în tavă.

După ce carnea s-a fript se scoate pe un fund de lemn şi se taie felii.

Se pune carnea tăiată pe platou.

Legumele şi sosul rămas în tavă se pasează şi se toarnă peste carne.

Se cserveşte cu garnitură de cartofi natur şi cu salată.

Sarmale Revelion

· 400 g carne de vacă

· 350 g carne de porc

· 200 g ceapă

· 200 g ulei

· 175 g orez

· 400 g costiţă

· 100 g bulion

· 500 g roşii în bulion

· 50 g usturoi

· 4 kg varză murată

· 2 fire cimbru

· 200 ml vin alb

· 1 g piper

· Sare

Carnea se dă de două ori prin maşina de tocat.

Ceapa se toacă mărunt şi se căleşte în ulei.

Se adaugă orezul ales şi spălat şi se călesc împreună încă circa 20 minute, adăugându-se din când în când câte puţină apă.

Se stinge cu bulion şi se lasă să se răcească, apoi se amestecă cu carnera şi se condimentează cu sare şi cu piper.

Se aleg foile de varză, se lasă să stea câteva ore în apă, apoi se formează sarmalele.

Restul de varză se toacă mărunt.

Costiţa se taie în felii subţiri.

Se aşază într-o cratiţă un strat de felii de costiţă, peste costiţă se pune un strat de varză tocată, urmat de un rând de sarmale, pe care se pun câţiva căţei de usturoi întregi şi un fir de cimbru, se continuă apoi cu un nou strat de costiţă, peste care se pune al doilea strat de varză, apoi al doilea rând de sarmale, pe care se pun căţei de usturoi şi al doilea fir de cimbru şi se continuă aşa până ce se epuizează cantitatea de sarmale, având grijă ca ultimul strat să fie de varză tocată.

Se toarnă peste sarmale sucul de la roşii, amestecat cu apă, se pune cratiţa la foc şi imediat ce a început să fiarbă se dă vasul la cuptor timp de 3 ore.

Când sarmalele sunt aproape gata se ă vinul şi se mai dă cratiţa la cuptor pentru 20 minute.

Curcan fript

Se curăţă curcanul şi se spală în mai multe ape.

Se scurge bine şi se sărează, apoi se lasă să stea o oră.

De obicei se taie vârful aripilor şi picioarele, din care se pregătesc împreună cu celălalte măruntaie, piftii sau altă mâncare.

Se aşază într-o tavă potrivită ca mărime, cu 2-3 linguri de apă şi se dă la cuptor.

Se unge mereu cu sosul din tavă.

La început se lasă focul mai mic, ca să se frăgezească cu încetul, apoi se iuţeşte focul, iar curcanul se unge cu puţin ulei amestecat cu rom, sau numai cu untură, ca să se rumenească.

Cu jumătate de oră înainte de a fi gata nu se mai unge deloc.

Un curcan potrivit de mare se ţine cam 2 ore şi jumătate la cuptor.

Curcanul fript se scoate pe un fund de lemn şi se taie. Se desprinde piciorul şi aripa de la încheietură, iar pieptul se taie în felii subţiri şi anume, puţin oblice pe coşul pieptului.

Se aşază pe platou.

Se scurge grăsimea din tavă, se adaugă puţină apă, se dă un clocot, se strecoară şi se pune într-o sosieră.

Friptura poate fi servită caldă sau rece.

Plăcintă poale-n brâu cu brânză şi mărar

· 1 kg făină

· 50 g drojdie de bere

· 300 ml lapte

· 150 g ulei

· 3 ouă

· 50 g zahăr

· 200 g brănză Dorna (burduf)

· 800 g brânză de vaci

· 2 legături mărar

· Sare

Din făină, drojdie, lapte, ulei, un ou şi zahăr se prepară o cocă ce se lasă să dospească.

Se întinde o foaie ce se taie în pătrate cu latura de 14 – 15 cm.

Brânza de Dorna se dă prin maşina de tocat, se adaugă brânza de vaci, mărarul tocat şi un ou şi se amestecă bine.

Se aşază această compoziţie pe bucăţile de cocă, se unesc cele patru colţuri şi se lipesc la mijloc.

Se aşază plăcintele în tăvi şi se lasă o oră să crească.

Se ung apoi cu ou şi se coc la foc potrivit.

ISTORIE PE ZILE 31 Decembrie 2016

Evenimente

· 192: Împăratul Commodus este asasinat; Pertinax este proclamat împărat. Marcus Aurelius Commodus Antoninus fost împărat roman din anul 180, până în 192. A fost fiul lui Marcus Aurelius și al Faustinei, născut la Roma (“primul moștenitor al tronului născut în purpură”), si a fost ridicat la rang de caesar în 166 si la cel de Augustus (și coregent) în 177. La moartea tatălui său, Commodus este proclamat imparat si instituie un regim absolutist. Puterea este exercitată de favoriții săi, Tigidius Perennius și M. Aurelius Cleander, apoi de Q. Aemilius Laetus, prefecți ai pretoriului. Cultele orientale cunosc in timpul domniei sale o largă răspândire. La 31 decembrie 192, cade victimă unei conspirații inițiată de Q. Aemilius Laetus, Eclectus și de Marcia (amanta împăratului). Pe tron a urcat la 1 ianuarie 193 Publius Helvius Pertinax. Odata cu Commodus s-a stins dinastia Antoninilor (96-192).

· 406: Triburile Vandalilor, Alanilor si Suebienilor trec Rinul si incep invazia Galiei romane.

· 535: Trupele generalului bizantin Belisarius incheie cucerirea Siciliei, infrangand garnizoana gota a cetatii Palermo (Panormos).

· 1225: In Vietnam, Dinastia Lý ia sfarsit, după 216 de ani de la urcarea pe tron aîmpăratului Trần Thái Tong, si începe dinastia Trần. Dinastia Lý a pierdut puterea în momentul in care regina Lý Chieu Hoang (8ani) a fost forțata să abdice de la tron în favoarea soțului ei, TRAN Cảnh. În timpul domniei lui Lý Thanh Tông, denumirea oficială a Vietnamului a devenit Đại Việt.

· 1229: Recucerirea creștină a insulei Mallorca. Jaime I de Aragón el Conquistador (Cuceritorul), intră Medinao Mayurqa (acum cunoscuta sub numele de Palma, Spania). O parte dintre musulmani se refugiaza in nordul Africii. Insula este repopulata cu catalani, italieni, provensali, Occitani, din sudul Franței. Mallorca devine un teritoriu al Coroanei de Aragon.

· 1660: Iacob al II-lea al Angliei este numit Duce de Normandia de Ludovic al XIV-lea al Franței.

· 1695: În Anglia regelui William al III-lea se introduce impozitul pe ferestre, pe care populația învață repede cum să-l ocolească: pur și simplu se zidesc ferestrele cu cărămizi. De precizat că fiscul ia în calcul pentru plată numai geamurile dinspre stradă. Proprietarii se vor adapta situației, folosind la maximum curțile interioare și grădinile. Taxa pe ochiul de geam a fost abrogată în 1851.

· 1757: Împărăteasa Elisabeta I a Rusiei emite ucazul prin care incorporează Königsbergul în Rusia.

· 1775: În timpul războiului de independență al SUA, în bătălia de la Quebec, forțele britanice au respins un atac al Armatei Continentale, capturând orașul Quebec City și obținând susținerea canadienilor francofoni.

· 1805: Ultima zi de valabilitate a calendarului Revoluției Franceze. Calendarul republican francez a fost un calendar propus pe timpul Revoluției Franceze și adoptat de către Convenția Națională din Franța și care s-a folosit între anii 1792 și 1806. Prin acest calendar se încerca adoptarea sistemului zecimal și eliminarea referințelor religioase. Anul începea la 22 septembrie odată cu echinocțiul de toamnă. Schema calendarului a fost creată de matematicianul Gilbert Romme cu ajutorul astronomilor Joseph-Jerôme de Lalande, Jean-Baptiste-Joseph Delambre și Pierre-Simon Laplace, iar numele lunilor și zilelor poetului Fabre d’Églantine. În calendarul republican anul începea în echinocţiul de toamnă, anul avea 12 luni a câte 30 zile. Lunile se împărţeau în 3 decade astfel dispărând săptămânile. Numele lunilor fuseseră alese din fenomene ale naturii şi agricultură. Lunile încep de la începutul anotimpurilor astronomice precum în zodiacul grec În loc să poarte nume de sfânt, ca în calendarele creştine, fiecare zi este asociată unui mineral, plantă,animal (zilele terminate în cifra 5), sau unei unelte (zile terminate în cifra 0)

· 1852: Este inaugurat solemn Teatrul cel Mare (Teatrul Naţional) din Bucureşti, Muntenia, cu piesa Zoe, sau Amor românesc. Primul director al teatrului a fost Costache Caragiale. În 1864, Teatrul cel Mare din Bucureşti, devine instituţie publică de cultură cînd, printr-un decret semnat de primul ministru de atunci, Mihail Kogălniceanu, „s-a hotărît să se ia pe contul statului şi să devină instituţie naţională ”. În anii 1916 – 1918, în timpul Primului Război Mondial, Trupa Teatrului Naţional s-a refugiat la Iaşi. La data de 24 august 1944, clădirea Teatrului Naţional din Calea Victoriei a fost distrusă în timpul bombardamentelor aviatiei germane.

· 1857: Regina Victoria a ales Ottawa, drept capitală a Canadei.

· 1866: Avocatul român Ioan Raţiu a prezentat la Viena împăratului Austriei, o petiţie (redactată de George Bariţiu şi semnată de 1493 de intelectuali, negustori, industriaşi şi agricultori români), în care exprima protestul împotriva votării de către Dietă a alipirii Transilvaniei la Ungaria.

· 1879: Inventatorul Thomas Edison a facut prima demonstratie publica a modului in care functioneaza lampa electrica, aceasta aducandu-I porecla de “vrajitorul din Menlo Park”, dupa numele localitatii unde isi avea laboratorul

· 1913: În România, guvernul condus de Titu Maiorescu demisionează.

· 1925: Consiliul de Coroană a ratificat renunțarea prințului Carol al II–lea la succesiunea tronului în favoarea fiului său, Mihai de Hohenzollern. Carol al II–lea s–a stabilit în Franța, sub numele de Carol Caraiman.

· 1930: Este promulgată în România Legea pentru reducerea lefurilor salariaţilor publici în valoare de circa 10%, aplicată începând din ianuarie 1931. Legea este cunoscută ca “prima curbă de sacrificiu“.

· 1936: A fost descoperit cortizonul de către biochimistul american John Cowdery Kendall (Premiul Nobel pentru Chimie, 1962).

· 1938: Celebrul test cu fiolă, efectuat pentru depistarea șoferilor aflați în stare de ebrietate, a fost introdus, pentru prima dată, în Indianapolis (SUA).

· 1944: Al Doilea Război Mondial: Ungaria declară război Germaniei naziste.

· 1946: Era livrat statului primul tractor fabricat în întregime la „Uzinele Tractorul” din Braşov (fabrica de tractoare a început să producă în fostele „Uzine IAR” de avioane, înfiinţate în 1925 şi desfiinţate de Guvernul dr. Petru Groza, la ordinul ocupanţilor sovietici). Primul tractor 100% românesc s-a numit IAR 22 și a copiat modelul german Hanomag, un fost constructor nemțesc de automobile și tractoare. Tractorul cu nr. 1000 a ieşit pe portile uzinei la începutul lui 1949.

· 1946: Președintele SUA, Harry Truman declară oficial sfârșitul celui de–al Doilea Război Mondial.

· 1956: Oficial, TVR transmite, prima emisiune de televiziune din România. A fost prima transmisiune alb-negru a Televiziunii Române (la început cu un timp de emisie de 21 de ore pe lună); primele emisiuni (alb-negru) au fost transmise în direct cu prilejul Revelionului dintr-un studio improvizat din Str. Moliere, aflată în apropierea sediului actual al TVR. Postul funcţiona în cadrul Radioteleviziunii Române, conduse de un comitet numit de Consiliul de Miniştri. Televiziunea avea în jur de 150 de angajaţi şi un singur car de reportaj. Pe 23 august 1983, cu ocazia festivităţilor prilejuite de Ziua Naţională, Televiziunea Română făcea prima transmisie color oficială.

· 1989: Un comitet de iniţiaivă format din membri PCR, a lansat un apel catre toti românii care au avut “carnet roșu”, să sprijine convocarea unui congres extraordinar care să hotarască autodizolvarea acestei formaţiuni politice şi predarea patrimoniului acesteia.

· 1989: Este abolită pedeapsa cu moartea pe teritoriul României.

· 1989: A fost emis Decretul-lege nr. 8, privind inregistrarea si functionarea partidelor politice si a organizatiilor obstesti in Romania; a fost emis Decretul-lege nr. 10, privind constituirea, organizarea si functionarea Guvernului Romaniei.

· 1989: Este constituită, la Bucureşti, prima organizație a societății civile din România constituită legal după căderea comunismului, Grupul pentru Dialog Social (GDS), asociaţie independentă, neguvernamentală, cu caracter nepatrimonial, care şi-a propus să apere şi să promoveze valorile democraţiei, libertăţile şi drepturile omului. Grupul pentru Dialog Social intervine activ în viața publică și culturală prin intermediul Revistei 22, organizând întâlniri, mese rotunde, simpozioane cu o tematică deopotrivă diversă și unitară axată pe conflictele sociale, inițiative legislative, libertatea presei și a televiziunii, minorități, alegeri locale și generale.

· 1991: Uniunea Sovietică este dizolvată în mod oficial.

· 1992: Cehoslovacia se dizolvă. Rezultatul este formarea a două state independente: Republica Cehă, cu capitala la Praga și Slovacia cu capitala la Bratislava.

· 1999: Președintele Federației Ruse, Boris Elțin, a demisionat și l-a numit pe Vladimir Putin ca președinte interimar.

· 1999: Canalul Panama a trecut complet sub jurisdictia statului Panama (inclusiv toate terenurile adiacente canalului cunoscute sub numele de Zona Canalului Panama). Retrocedarea s-a facut in baza acordului din anul 1977 dintre cele doua tari, cunoscut sub numele de Tratatul Torrijos- Carter.

· 2004: Este inaugurat oficial la Taipei, in Taiwan, cel mai mare zgarie-nori din lume la acea data, inalt de 509 metri. A fost depasit in anul 2010 de cladirea Burj Khalifa din Dubai, care a ajuns la 829,8 m în înălțime.

Nașteri

· 1378: S-a nascut Papa Calixt al III-lea, primul papă spaniol al Romei; (d. 06.08.1458).

· 1572: Împăratul Go-Yōzei al Japoniei (d. 1617)

· 1617: S-a nascut pictorul spaniol Bartolome Esteban Murillo. A pictat, printre altele, ”Imaculata Concepţie”, ”Viziunea Sf. Anton”, ”Fuga din Egipt”); (d.03.04.1682).

· 1720: Charles Edward Stuart, pretendent la tronul Angliei, Scoției și Irlandei (d. 1788)

· 1741: Prințesa Isabella Maria de Parma (d. 1763)

· 1842: S-a nascut la Trifeşti, judeţul Iaşi, scriitorul şi profesorul universitar român Iacob Negruzzi, fiul scriitorului paşoptist Costache Negruzzi. Iacob Negruzzi a fost secretarul “Junimii” şi redactorul “Convorbirilor literare”, preşedinte al Academiei Române (1910-1913 – 1923-1926); (d.6 ianuarie 1932).

· 1849: Kornél Ábrányi (fiul), romancier, poet și jurnalist maghiar (d. 1913)

· 1850: Emil Ábrányi, poet, jurnalist, traducător și politician maghiar (d. 1920)

· 1855: Giovanni Pascoli, poet italian (d. 1912)

· 1858: Enea Hodoș, folclorist și scriitor român (d. 1945)

· 1869: S-a nascut Henri Matisse, pictor impresionist, sculptor şi desenator francez, maestru al ilustraţiei de carte, iniţiatorul fovismului; este autorul celebrului tablou “Ie românească” (d.03.11.1954). Fiu al unui negustor de grane, Matisse s-a nascut in localitatea Chateu-Cambresis, si si-a descoperit pasiunea pentru desen la varsta de 20 de ani, astfel ca s-a inscris la Academia Julian din Paris, chiar daca initial se gandea sa studieze Dreptul. S-a perfectionat la Scoala de Arte Frumoase, unde l-a avut ca dascal pe pictorul Gustave Moreau. In 1905 isi expune lucrarile la Salonul de Toamna de la Paris, alaturi de Andre Derain, Maurice de Vlaminck, Albert Marquet, reusind sa scandalizeze criticii din cauza stilului abordat. Louis Vauxcelles, unul dintre critici, a denumit sala in care au fost expuse tablourile “cusca fiarelor salbatice” (“la cage aux fauves”), care a dat si numele curentului initiat de pictori: fauvism. Prietenia care l-a legat de artistul roman Theodor Pallady i-a inspirat lucrarea “Bluza romaneasca”, care infatiseaza o tanara imbracata cu ie. Dupa incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial a continuat sa experimenteze noi stiluri si, chiar daca era slabit din cauza bolii, a lucrat pina in ultimele clipe de viata.A murit in toamna anului 1954 in urma unui atac de cord.

· 1869: Constantin Hamangiu, jurist român (d. 1932)

· 1877: István Auer, scriitor, poet și traducător maghiar (d.1938)

· 1880: S-a nascut George Marshall, secretar de stat al S.U.A., laureat al Premiului Nobel pentru pace pe anul 1953, initiator al Planul Marshall de ajutorare a Europei distruse de razboi; (d. 16.10.1959).

· 1885: Prințesa Victoria Adelaide de Schleswig-Holstein (d. 1970)

· 1892: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) sculptoriţa Miliţa Petraşcu (numele la naştere: Melania Nicolaevici) (m. 1976). NOTĂ: În legătură cu data naşterii sale, există mai multe opinii. Artista însăşi, într-o convorbire avută cu scriitorul Victor Crăciun (vezi Victor Crăciun, Portretul-Autoportret Brâncuşi de Miliţa Pătraşcu şi Brâncuşi, Editura Semne, 2011, p. 20) precizează că s-ar fi născut cu 10 ani mai devreme, respectiv în anul 1882. Ar fi optat pentru varianta naşterii sale în anul 1892 pentru a evita o atitudine de respingere, pe criteriul diferenţei de vârstă, din partea familiei soţului ei Emil Pătraşcu, născut în anul 1890. Potrivit mentalităţii vremii, era greu de acceptat o diferenţă atât de mare între soţi, îndeosebi când cel mai în vârstă era soţia.

· 1894: S-a nascut Alexandru Marcu, profesor român, savant italienist, traducător, membru corespondent (1940) al Academiei Române, subsecretar de Stat în Ministerul Propagandei, în Guvernul condus de Ion Antonescu. A murit dupa arestarea sa de catre Securitatea comunista în închisoarea de la Văcăresti; (d.27.02.1955).

· 1903: S-a nascut Ilarie Voronca, poet avangardist (“Ulise”, “Zodiac”, “Act de prezenţă”); (d.05.04.1946).

· 1905: Tadeusz Breza, romancier polonez (d. 1970)

· 1908: Simon Wiesenthal, supraviețuitor austriac al holocaustului și denunțător al acestuia (d. 2005)

· 1915: Nell Cobar, regizor de filme de animație și caricaturist român (d. 1993)

· 1920 - S-a născut Rex Allen, cântăreţ şi compozitor country american.

· 1930: Odetta (Odetta Holmes Felious Gorden), cântăreață, chitaristă și compozitoare de folk-blues americană (d. 2008)

· 1937: S-a nascut Anthony Hopkins, actor actor englez (Premiul Oscar pentru filmul ”Tăcerea mieilor”; “Legendele Toamnei”, Rămăşiţele zilei”).

· 1939: John Brian Alford, cântăreț britanic

· 1942: Andy Summers, chitarist și compozitor englez (The Police)

· 1945: Leonard Adleman, informatician american, coautor al algoritmului RSA

· 1946 - S–a născut Mihai Dascăl, critic şi istoric literar.

· 1947 - S-a născut Burton Cummings, vocalist, clăpar şi compozitor canadian (Guess Who).

· 1948: S-a nascut renumita cantareata americana Donna Summer, pe numele ei adevarat LaDonna Adrian Gaines (d. 17 mai 2012).

· 1950 - S-a născut Willy Ray Ingram, saxofonist american (Spider Murphy Gang).

· 1951 - S-a născut Tom Hamilton, basist american (Aerosmith).

· 1956: Val Kilmer, actor american

· 1982: Angélico Vieira, actor și cântăreț portughez (d. 2011)

Decese

· 192: Commodus, împărat roman. Marcus Aurelius Commodus Antoninus (n. 31 august 161 – d. 31 decembrie 192), a fost împărat roman din 180 până în 192. A fost fiul lui Marcus Aurelius și al Faustinei, născut la Roma (“primul moștenitor al tronului născut în purpură”), Commodus este ridicat la rang de caesar în 166 si la cel de Augustus (și coregent) în 177. La moartea tatălui său, Commodus este proclamat imparat si instituie un regim absolutist. Puterea este exercitată de favoriții săi, Tigidius Perennius și M. Aurelius Cleander, apoi de Q. Aemilius Laetus, prefecți ai pretoriului. Cultele orientale cunosc in timpul domniei sale o largă răspândire. La 31 decembrie 192, cade victimă unei conspirații inițiată de Q. Aemilius Laetus, Eclectus și de Marcia (amanta împăratului). Pe tron a urcat la 1 ianuarie 193 Publius Helvius Pertinax. Odata cu Commodus s-a stins dinastia Antoninilor (96-192). Publius Helvius Pertinax (1 august 126 – 28 martie 193) proclamat împărat roman la 1 ianuarie 193 și a domnit până în 28 martie 193.

· 335: A murit la Roma Papa Silvestru I, al carui pontificat a inceput in anul 314. Conform legendei, papa Silvestru l-a vindecat pe împăratul Constantin cel Mare de lepra. În spațiul central-european de limba germana, ceha, polona, maghiara etc. petrecerea de rebelion este numită Silvester, după numele sfântului zilei de 31 decembrie. Despre sfântul papă Silvestru I se cunosc foarte puține date, afară de faptul că a condus Biserica Romei de la anul 314, ca urmaș al sfântului Miltidate si ca a avut un pontificat de lungă durată, care a mers paralel cu domnia împăratului Constantin cel Mare (306-377), într-o perioadă de mare importanță pentru Biserică. Prin Edictul de la Milano (312), persecuțiile au luat sfârșit și s-a început organizarea vieții bisericești, operă la care Constantin a avut o contributie importanta. Pentru a-și putea arăta simpatia față de Papa Silvestru, Constantin i-a dăruit Palatul Lteran, care de atunci a fost timp de multe secole locuința Papilor. Cartea «Deposito episcoporum», scrisă în 354, notează că Papa Silvestru a fost înmormântat la 31 decembrie, în cimitirul Priscilla de pe Via Salaria din Roma.

· 1384: John Wycliff, teolog englez (n. ca. 1320)

· 1510: Bianca Maria Sforza, împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman (n. 1472)

· 1659: A murit János Apáczai Csere, cărturar umanist ardelean, cu preocupări în domenii ca filosofie, matematică şi fizică, unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai filosofiei carteziene în Ardeal, adept al raționalismului cartezian și al sistemului lui Nicolaus Copernic;(n. 1625).

· 1679: A murit la Roma, Giovanni Alfonso Borelli; (n. 28 ianuarie 1608 la Castelnuovo), fizician, matematician și astronom renascentist italian. Este considerat întemeietorul biomecanicii.

· 1705: Caterina de Braganza, soția regelui Carol al II-lea al Angliei (n. 1638). Caterina a introdus obiceiul de a bea ceai în Anglia, un obicei care era deja foarte popular printre nobilimea portugheză la momentul respectiv. De-a lungul domniei sale, Carol a respins ferm ideea de a divorța de Catherine , care era catolica, chiar și atunci când Parlamentul a exercitat o presiune pentru a da naștere sau de a declara un succesor protestant. La moartea lui Carol al II-lea la 16 februarie 1685, Caterina a rămas în Anglia în timpul domniei lui Iacob al II-lea al Angliei și s-a întors în Portugalia în timpul domniei lui William al III-lea și Maria a II-a, după Revoluția glorioasă. Caterina s-a îmbarcat la 29 martie 1692 spre Spania. S-a stabilit la Lisabona în 1693, la palatul Bemposta. Și-a asumat regența de două ori: în 1704 când Petru al II-lea al Portugaliei s-a dus la război pentru succesiunea la tronul Spaniei și în 1705 când regele a fost bolnav. A murit la Lisabona în 31 decembrie 1705 și a fost înmormântată la Mănăstirea Jerónimos, în Belém, Lisabona.

· 1719: A murit John Flamsteed, primul astronom regal englez, cel care a organizat Observatorul din Greenwich şi a alcătuit primul mare catalog modern al stelelor, în care erau notate peste 3 000 de poziţii ale astrelor; (n.19.08.1646).

· 1882: Leon Gambetta, unul dintre fondatorii celei de a treia Republici Franceze (1875) (n. 1830)

· 1877: Gustave Courbet, pictor, desenator și litograf francez (n. 1819)

· 1889: Ion Creangă, scriitor român (n. 1839) se stinge din viață la Iași. Ion Creangă s-a nascut la 1 martie 1837 la Humuleşti, jud.Neamţ, in Moldova, in ziua de 10 iunie 1839 (1 martie 1837, conform altor surse) si a fost primul copil al lui Stefan a Petrei Ciubotariu si al Smarandei Creanga. Dupa ce a absolvit scoala primara, in 1854 s-a inscris la Seminarul teologic de la Socola – Iasi, iar cinci ani mai tarziu a devenit diacon, insa, in paralel, a fost si invatator. In 1871, a fost raspopit din cauza unui conflict cu autoritatea bisericeasca si, tot atunci, a inceput sa scrie la insistentele prietenul sau Mihai Eminescu, care l-a si introdus in societatea „Junimea”. Experienta de la catedra l-a determinat sa scrie o serie de manuale scolare si povestiri didactice, pentru ca incepand din 1876 sa isi publice lucrarile care l-au consacrat. Starea sanatatii sale s-a deteriorat brusc in 1885, iar scriitorul s-a retras la Ticau, in Iasi, unde s-a si stins din viata. A fost foarte popular datorită măiestriei cu care a scris basmele și povestirile sale si mai ales opera sa autobiografica Amintiri din copilărie. Este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române.

· 1905: Aleksandr Popov, fizician și inventator rus (n. 1859)

· 1931: Iacov Antonovici, episcop ortodox român (n. 1856)

· 1936: Miguel de Unamuno, scriitor și filosof spaniol (n. 1864)

· 1940: Arsène d'Arsonval, medic, fizician și inventator francez (n. 1851)

· 1950: Charles Koechlin, compozitor francez (n. 1867)

· 1956: Eugen Herovanu, scriitor și om politic român (n. 1874)

· 1963: A murit cântăreţul Rudolf Steiner; a contribuit, în 1919, la înfiinţarea Societăţii lirice „Opera” şi la transformarea ei în „Opera Română”, printre ai cărei membri fondatori se numără; (n. 1887).

· 1968: A murit Sabin V. Drăgoi, compozitor şi folclorist; membru corespondent al Academiei Române din 1955; (n. 1894).

· 1980: Raoul Walsh, regizor de filme

· 1981: A murit Constantin Rădulescu, fotbalist și antrenor de fotbal român, care a antrenat Echipa națională de fotbal a României la Campionatele Mondiale de Fotbal din 1930, 1934 și 1938. A avut un rol important în cadrul Federației Române de Fotbal între anii 1923 și 1938; (n. 05.10.1896).

· 1985: Nicolae Kirculescu, compozitor român (n. 1903)

· 1988: Arnold Hauser, scriitor german din România (n. 1929)

· 1997: A murit intr-un accident de ski, Michael Le Moyne Kennedy, fiul lui Robert F. Kennedy; (n.27.02.1958).

· 1998: George Șerban, ziarist și om politic român (n. 1954)

· 2001: A murit istoricul de teatru Ion Zamfirescu, personalitate de frunte a culturii române, („Istoria universală a teatrului”, „Teatrul european în secolului european în secolul luminilor”);(n.07.08.1907).

· 2006: Dorimedont Cecan, episcop ortodox din Republica Moldova (n. 1961)

Sărbători

· În calendarul Creștin Ortodox: Odovania praznicului Nașterii Domnului; Df Cuv Melania Romana; Sf Mc Hermes; ( Slujba în noaptea trecerii dintre ani); Duminica după Nașterea Domnului (a Sfinților Iosif Logodnicul, David Prorocul și Iacob, ruda Domnului) (Fuga în Egipt)

· Sfântul Silvestru I, papă și Sf. Melania (calendar romano-catolic). Silvestru I, (d. 31 decembrie 335, Roma), papă al Romei din 314 și până în 335. Conform legendei, papa Silvestru l-a vindecat pe împăratul Constantin cel Mare de lepră și l-a botezat. În spațiul central-european (de limbă germană, polonă, cehă, maghiară etc.) petrecerea de revelion este numită Silvester, după numele sfântului zilei de 31 decembrie

ARTE 31 Decembrie

MUZICĂ 31 Decembrie

Valsuri și tangouri

One Hour of Music - The Greatest Waltzes of All Time: https://youtu.be/csZj-jRds38;

One Hour of Music - The Greatest Waltzes of All Time 2: https://youtu.be/G8he2xlvn64.

Muzică de petrecere

Nathan Milstein, violonist ucrainean

Nathan Milstein

Rex Allen, cântăreţ şi compozitor country american

Rex Allen - Voice Of The West (Bear Family Records GmbH) [Full Album]: https://youtu.be/ze2PZbjsyuw.

Odetta (Odetta Holmes Felious Gorden), cântăreață, chitaristă și compozitoare de folk-blues americană

Odetta

John Brian Alford, cântăreţ britanic

John Alford - Smoke Gets In Your Eyes (Official Video): https://youtu.be/OR1lsmz7VmE.

Andy Summers, chitarist și compozitor englez (The Police)

John Denver, muzician american

John Denver Greatest Hits

Peter Quaife, basist britanic (The Kinks)

Pete Quaife

Burton Cummings, muzician canadian, component al trupei The Guess Who

the GUESS WHO

Charles Koechlin, compozitor francez

Charles Koechlin:

Sabin Drăgoi, compozitor și folklorist

Donna Summer, cântăreață pop americană

Donna Summer

Willy Ray Ingram, saxofonist american (Spider Murphy Gang)

Spider Murphy Gang

Tom Hamilton, muzician american, membru in trupa rock Aerosmith

Aerosmith:

Scott Ian, solist american, component al trupei Anthrax

Scott Ian

Angélico Vieira, actor și cântăreț portughez

ÎNREGISTRĂRI NOI:

Bach - English Suite No. 1 BWV 806

Grieg - Holberg Suite Op. 40 (Metamorphose String Orchestra)

POEZIE 31 Decembrie

Ilarie Voronca, poet avangardist

Biografie Ilarie Voronca

Ilarie Voronca (n. Eduard Marcus, 31 decembrie 1903, Brăila - d.8 aprilie 1946, Paris) a fost un poet evreu român de avangardă, promotorul revistelor 75 HP şi Integral şi al mişcării integraliste. A mai semnat sub pseudonimele Alex Cernat şi Roneiro Valcia.

Începuturile literare ale lui Ilarie Voronca sunt legate de activitatea cenaclului Sburătorul, condus de Eugen Lovinescu, şi de revista acestuia Sburătorul literar, unde şi debutează în 1922 cu versuri simboliste influenţate de George Bacovia şi de lirismul melodios şi maladiv al lui Camil Baltazar. Publică apoi poezii de aceiaşi factură în revistele Flacăra, Năzuinţa şi Contimporanul, care vor constitui materia lirică a volumului de debut, din 1923, intitulat Restrişti. Este o poezie de atmosferă, care transcrie tristeţile şi deznădejdea omului condamnat la existenţa cenuşie a oraşelor de provincie. Aproape nimic din tonalitatea şi sistemul imagistic al acestor poezii, în afara tentaţiei asociaţiilor insolite, nu anunţă viitoarea evoluţie a poetului, caracterizată prin extrema receptivitate faţă de doctrinele avangardiste.

Astfel, la numai un an de la apariţia volumului de debut, Ilarie Voronca aderă la atitudinea pragmatic inovatoare cuprinsă în Manifestul activist către tinerime al revistei Contimporanul, publică el însuşi în 1924, împreună cu Victor Brauner şi Stephan Roll, publicaţia de avangardă constructivistă 75 HP (din care apare un singur număr), colaborează la alte reviste similare precum Punct sau Integral. Ermetismul, expresia eliptică, selectarea vocabularului poetic din domeniul industrial şi tehnic probează orientarea poetului în această etapă.

Ilarie Voronca văzut de Robert DelaunayÎn 1927, apare la Paris poemul Colomba, cu două portrete de Robert Delaunay, care marchează o nouă tendinţă în scrisul lui Voronca. Poetul părăseşte constructivismul şi intră în sfera de influenţă a suprarealismului, mişcare concretizată prin onirismul imaginii. Ritmul publicării plachetelor de versuri este foarte susţinut şi el nu încetineşte nici după stabilirea poetului în Franţa, în 1933, de unde păstrează legături strânse cu viaţa literară din România. După această dată, creaţia sa aparţine spaţiului literar de adopţie: L'Apprenti fantôme (1938), Beauté de ce monde (1940), Arbre (1942), etc..

Naturalizat francez în 1938, va participa la mişcarea de rezistenţă, ca scriitor şi luptător. În ianuarie 1946 face o vizită în ţară, unde este întâmpinat cu un entuziasm general. Se sinucide în acelaşi an, la 8 aprilie, în Paris, în timp ce lucra la un Manual al perfectei fericiri.

La zece ani de la moarte, prietenii francezi publică volumul Poèmes choisis, iar în 1964 şi 1965, tânărul grup de literaţi "Pont de l'épée" adună într-un volum poemele inedite ale lui Voronca. În 1972, la editura Minerva din Bucureşti apar, sub îngriţirea lui Saşa Pană, două volume de Poeme alese.

Opere

Restrişti, Editura Rahova Arte Grafice, 1923 (copertă şi desene de Victor Brauner)
Colomba, Colecţia Integral, Paris, 1927 (copertă de Sonia Delaunay şi portrete de Robert Delaunay; tiraj de 134 de exemplare)
Ulise, Colecţia Integral, Paris, 1928 (portret de Marc Chagall; tiraj de 206 de exemplare)
Plante şi animale. Terase, Colecţia Integral, Paris, 1929 (cu desene de Constantin Brâncuşi)
Brăţara nopţilor, editura unu, Bucureşti, 1929 (cu un desen de Victor Brauner)
A doua lumină, editura unu, Bucureşti, 1930 (tiraj de 250 de exemplare)
Zodiac, editura unu, Bucureşti, (1930) (desen şi copertă de M. H. Maxy; tiraj de 300 de exemplare)
Invitaţie la bal, editura unu, Bucureşti, 1931 (cu un desen de Victor Brauner; tiraj de 100 de exemplare)
Incantaţii, Editura "Cultura Naţională", Bucureşti, 1931 (cu portret de Miliţa Petraşcu pe frontispiciu)
Act de prezenţă, Colecţia "Carte cu Semne", Bucureşti, 1932
Petre Schlemihl, Tipografia Bucovina, Bucureşti, 1932 (ilustraţii de Victor Brauner, Jules Perahim şi Michonze; tiraj de 230 de exemplare)
Ulysse dans la cité, Éditions du Sagittaire, Paris, 1933 (traducere în franceză de Roger Vailland, prefaţă de Georges Ribemont-Dessaignes şi portret de Marc Chagall)
Patmos şi alte şase poeme, Editura Vremea, Bucureşti, 1933
Patmos, Editions des Cahiers Libres, 1934
Poèmes parmi les hommes, Editions des Cahiers du "journal des poetes", 1934
Permis de Séjour, Editions R.A. Corréa, Tipografia Labor, Paris, 1935 (tiraj de 525 de exemplare numerotate)
La poésie commune, Editions G.L.M., Paris, 1936 (tiraj de 225 exemplare numerotate)
La joie est pour l'homme. Poèmes, suivis de trois poèmes à la gloire du sommeil, Editions Les Cahiers du Sud, Marseille, 1936 (tiraj de 512 de exemplare)
Pater Noster suivi de Ebauches d'un Poème, Editions Avant-poste, Bruxelles/Paris, 1937
Amitié des choses, Editions Sagesse, 1937
Oisiveté, Editions Sagesse, 1938
Le marchand de quatre saisons, Edition Les Cahiers du "journal des poetes", 1938
L'apprenti fantome et cinq poèmes de septembres, Les Éditions des Presses du Hibou, 1938 (tiraj de 100 de exemplare hors-commerce)
Beauté de ce monde, Éditions du Sagittaire, 1939
Lord Duveen ou l'invisible à la portée de tous, Editions de l'Ilot, 1941
Les Témoins, Editions du Méridien, Rodez, 1942 (tiraj de 206 de exemplare)
La confession d'une âme fausse, Editions du Méridien, 1942
La clé des réalités, Editions du Méridien, 1944
L'interview, Editions Jean Vigneau, 1944 (cu un portret de Halicka)
Henrika, 1945 (cu un frontispiciu de F. Delanglade)
Souvenirs de la planète Terre, Sagel, Paris, 1945
Contre-solitude, Editions Bordas, 1946
Les chants du Mort, Editions Charlot, 1947 (traducere în română de Jacques Lassaigne şi de autor)
Diner, Editions PAS, 1952 (conţine colaje de Jeanne Coppel)
Poemes choisis, Seghers, Paris, 1957 (cu o reproducere după portretul de Marc Chagall; tiraj de 700 de exemplare numerotate)
Poeme, Editura Univers, Bucureşti, 1961 (traducere de Saşa Pană şi prefaţă de Eugen Simion)
Poèmes inédits, Editions Guy Chambelland, 1964 (cu un desen de Abidine)
Onze récits, Rougerie, 1968
Poeme alese (2 vol.), Editura Minerva, Bucureşti, 1972 (copertă de Constantin Guluţă şi prefaţă de Saşa Pană)
Mic manual de fericire perfectă, Cartea Românească, Bucureşti, 1973 (traducere şi prefaţă de Saşa Pană)
Interviul, Cartea Românească, Bucureşti, 1989 (traducere de Ion Pop, Irina Fortunescu şi Barbu Brezianu şi prefaţă de Ion Pop şi Barbu Brezianu)
Perméables, Le trident Neuf, 2005

Lanterna magică

lui Mircea Grigorescu

Aminteşte-ţi:
Prin pomi cerul izbucnea ca o trompetă
Şi sub carnea fragedă a caisei simţeai osul viitor al soarelui
Simţeai
Oasele, ca peştii, în sângele din noi,
Şi spuneai:
Din schelete vor creşte florile
Şi din flori lemnele
Pentru armele viitoare.

Golfuri atâtea-n care ca o algă aurora
Se va prelinge neagră prin bărcile poroase
Uleiul sfânt al umbrei amestecat cu roua
În timp ce dimineaţa cu ştiucile în plasă,

Sau printre jnepi aminte ţi-aduci cu vânătorul
Dimineaţa speriată ca-n cremene o ciută?
Răceala tăind ochiul ca un erete zborul
Abur pe care noaptea peste creste îl uită.

Fără de somn cu visul rezemat într-o mână
Cu urechea spre pulsul podgoriei plecată
Pământu-n ziua coaptă îşi va deschide-o vână
În gâlgâit de struguri toamnă desferecată.

O! Viaţa în corăbii pântecoase,
Sau în sălile reci ale închisorii,
Sau într-o insulă nouă cu ierburile în incendiu
Sau între dosare; între voi, dosare care sunteţi
Sângele vâscos al marilor Capitale
Ca şi al micilor primării de provincie.

Viaţa care ne scapă din mâini ca nişte hăţuri
Când în cazanul verii fierb stelele şi vinul
Pe-opac zidul tristeţii cu iedera te căţări
În timp ce soarele-ţi cere sângele şi imnul.

Aminteşte-ţi
Beteala atâtor anotimpuri
Sprâncenele pădurii răcorite de vânturi
Auzul ca o frunte învăluită-n nimburi
Plutind dintotdeauna sau de acum prin cânturi.

Prin zgomote în goană ca printre mlaştini pline
Şi vuietul te stropeşte alăturea de frunze
Lumina ce deodată s-a coborât în tine
Ca pasărea slăbită poposind între pânze.

Deodată,
E flacăra în tine venită din natură
Cum un profil pătrunde cu ploile în frunză
Secretul ca o spumă va înflori pe gură
Va fi magica vorbă ca o cheie ascunsă.

Dar spune-mi:
Care va fi ochiul şi care va fi urechea
Ce-ţi vor primi fiinţa adânc ca pe o esenţă?
Vei fi tu prin tăcere, fără memorie-n vechea
Cetate, călătorind prin umbra mult mai densă?

Sau vei mai şti cuvântul curea de transmisiune
Care va da mişcare roţilor mari din inimi?
Lumina care-n vorbe a-nchis on misiune
Sau prin ecou, în noapte, nu va răspunde nimeni?

Atunci,
Pe buza ta surâsul îl voi reda luminii
Mă voi urca spre suflul eliberat în spaţii
Şi soarele pe creste ca o floare-a reginii
Pentru tine-l voi rupe ţi-l voi aduce în braţe.

Şi tot de acolo
Şerpii şi lianele amiezii vor răzbate în flaut
Tot de acolo
O adiere vine până în pădurile somnului
Şi astralele vestminte atârnă peste poduri
Simetric
Cu procesiune de cristale trecând pe dedesubt.

La-ncrucişări de vise spasmul ca o troiţă
Sângele meu spre tine ca mările spre lună
În împletire astru şi val ca o cosiţă
Fără să poată încă s-alunece-mpreună.

Dar când se vor atinge ca două minutare
Astru şi val?
Şi când mă voi apropia de tine
Ca o pădure călătorind spre eternul fluviu?

Şi când, un flux de oameni cu braţele-amestecate
Mă va zvârli-ntre melcii de pe ţărm în nisip?
În timp ce mai departe
Ca un sânge atras de inimă
Ultima lumină se revarsă în gâtlejul privighetoarei
Unde
Se va preface în triluri.

Şi mai departe
Cu o lactee scamă pe rănile crude încă,
Să nu închizi ochii
Şi vei vedea cum ziua se prăbuşeşte ca un tavan
Praf înălţat din ruină spre lămpile plăpânde
Şi vei vedea cum vântul îmi smulge vocea
Ca de pe gard o rufă
Şi-o duce mai departe
Până la melancolia albă
A zăpezii.

Să nu-nchizi ochii şi vei vedea
Prin carnea mea transparentă armatele de mâine,
Plantaţiile toride,
Oraşele virtuale,
Grânele viitoare le vei vedea în mine
Ca un diluviu oglindit în picătura de ploaie

Va fi un aliagiu şi-amestecatul sânge
Din care în iubire vom bate o monedă
Oprind umana goană cu îmbrăţişarea stâncii
Când, ca auzul, marea ne va ghici atentă.

Pe umărul meu cofă pentru o stelară apă
Zi după zi filtrată în stalactită, în pâine,
Voce care răzbate ca o rază mai slabă
Peretele ce-n seară dintr-un amurg rămâne,

Şi vei vedea cum capul înaintează în timp,
Ca în pământ o rădăcină,
Vei vedea cum capul întâlneşte alte capete
Ca o rădăcină care întâlneşte alte rădăcini

Şi-n jurul lor fecunda recoltă pune o aureolă
Prin succesivele uşi ale anotimpului
O horă de capete,
O horă de rădăcini,
O horă de cranii
O horă de corăbii.

Şi-n timpul acesta viaţa
Ca un lignit în locomotiva puternică,
Viaţa în patul strâmt al azilului de noapte.
Viaţa în sala de dans a marelui transatlantic
Până ce ochii se amestecă
Asemenea frunzelor veştede.

Şi vei vedea
Cum un om cuprinde alţi oameni
Ca o pădure care cuprinde alte pădurio
Şi inima mea va putea fi lupa
Care atrage razele de întuneric ale tristeţei
Solitudine,
Şi botul vântului în sacul cu ovăz,
Solitudine,
Şi între construcţii în schele de metale luminând ca un curcubeu.

Peretele care urcă încet
Ca o sevă în arbore
Şi în ciment răsfierbe o sinucidere, o iubire
Până ce zvonul vine între odăi
Aievea.

Îţi aminteşti,
Cu faţa întoarsă spre mâine sau spre ieri.

Balul coralilor

somnul presară rubine pe frunzele ochilor
cum izbucneşte deodată flacăra glasului,
albastră peste urna închisă în coaste,
din vegetaţia de umbre seva sângelui se ridică
pădurile sapă în curcubeie cascade,
prin ferestrele mărilor intestinele pământului se arată;
sunt peşti cu aripele crestate în întuneric tăişuri
ca un ghem gura prin fibrele lungi de apă
plantele şerpilor oscilează în anotimp nisipul,
uneori balul coralilor în argint se deschide,
coacăze mărgăritarele şi pe ramuri sunt globule de sânge,
arcuşul rechinilor urcă pe violoncele de ape
din toamna adâncurilor aurul peştilor în frunză
ce bucle, meduzele cum se apleacă
şi ca şerveţele de ceai marginea catifelată a peştilor torpile,
un curent ca o mireazmă străbate falangele,
pe buzele de nămol sărutarea stridiilor,
vietăţile sunt atâtea funde în părul apelor,
bureţii muşcă umbrele se deplasează în adâncuri,
ca armate balenele şi serpentinele algelor, se apropie
peştii fosforescenţi ca afişe luminoase.

Fuga poetului

Viu mânzul. Plajă. Spumă în zăbală
Şi-apusurile prinse de oblânc
Un soare pal în braţul stâng
În braţul drept o lună pală.

Lance rotită-n cer sau în adânc
Rotundul ceas pe-obraz goană ovală
În sare, câte, mările le spală
Lumini, atâtea, în mărgean se strâng.

E zi? E noapte? Unanimă apă
Făptură-umbră. Cântec e sau prinţ.
Copit-atinge nevăzuta clapă.

Vocea s-aude răsunând cu zimţi.
Pe margini fuga în şopârlă scapă:
Amurguri, zori s-au sfărâmat în dinţi.

TEATRU/FILM 31 Decembrie

AMINTIRI DIN COPILARIE-ION CREANGA-1964-: https://youtu.be/msGOwwheXDg;

DANILA PREPELEAC, de Ion Creanga, POVESTI PENTRU COPII: https://youtu.be/eynBKuqZ1tI;

FATA BABEI SI FATA MOSNEAGULUI, de Ion Creangă, POVESTI NEMURITOARE PENTRU COPII, 2014: https://youtu.be/a-Lb7X11Rzg;

CINCI PAINI, de Ion Creanga, POVESTI NEMURITOARE PENTRU COPII: https://youtu.be/hujDzQQBztc;

POVESTEA UNUI OM LENES, de Ion Creanga, POVESTI PENTRU COPII: https://youtu.be/TU80RND_YL4;

Ion Creanga-Povestea Porcului: https://youtu.be/jGT-tVoEJ6k;

Capra cu trei iezi de Ion Creangă: https://youtu.be/0zYePUtIpYM.

Povestea pulii de Ion Creangă

Vizitatorul necunoscut - Guy Abecassis

Sarbatorile boierului Melentie - Dominic Stanca

SFATURI UTILE 31 Decembrie

DESPRE FIBRILAȚIA ATRIALĂ

Generalitati

Fibrilatia atriala este un tip de aritmie in urma careia pot rezulta complicatii, cum ar fi accidentul vascular cerebral, dar si infarctul. Conditia poate afecta pe oricine, dar mai ales persoanele care au probleme cardiace si cele care sunt supuse unui stres accentuat.

Daca ati fost diagnosticati cu fibrilatie atriala, exista o serie de informatii pe care trebuie sa le cunoasteti, dar si masuri pe care sa le luati pentru a va pastra inima sanatoasa. In mod normal, ritmul cardiac trebuie sa fie controlat de structura numita nodul sinoatrial, situat in partea dreapta-sus a inimii, cunoscut si sub denumirea de atriul drept. Nodulul sinoatrial genereaza un impuls electric care se propaga in mod concentric la nivelul atriilor stang si drept.

Fenomenul determina contractia atriilor si sustine circulatia sangelui in partile inferioare ale inimii (ventriculi). Daca suferiti de fibrilatie atriala, impulsul electric, in loc sa porneasca din atriul drept, este declansat in acelasi timp in alte zone ale inimii si va fi foarte dezorganizat. Acest lucru determina fibrilatia atriilor intr-un mod necontrolat si bataile inimii vor deveni slabe si rapide. Multi dintre oamenii care sufera de fibrilatie atriala considera ca aceasta este o afectiune grava si ca trebuie sa se menajeze in mod exagerat. Conditia poate fi gestionata destul de eficient prin modificarea stilului de viata.

Diagnosticul fibrilatiei atriale

Pentru a diagnostica fibrilatia atriala, medicul poate considera necesar sa va recomande urmatoarele investigatii:

- electrocardiograma - rolul acesteia este de a masura impulsurile electrice emise de inima dumneavoastra

- monitorizarea holter - acesta este un aparat portabil care inregistreaza toate bataile inimii dumneavoastra. Monitorul va fi purtat sub haine. Acesta va inregistra informatiile legate de activitatea electrica a inimii, in timp ce bolnavul desfasoara activitatile normale, pe parcursul unei zile. Daca apar simptomele, se va apasa un buton pentru ca medicul sa faca legatura intre ritmul cardiac din acel moment si manifestarile asociate.

- analize de sange - acestea ajuta medicul sa excluda anumite tulburari hormonale sau ale sangelui care pot determina fibrilatia atriala

- radiografie toracica - ajuta medicul sa evalueze starea plamanilor si a inimii. Medicul poate considera necesara utilizarea radiografiei toracice pentru diagnosticarea altor conditii (cu exceptia fibrilatiei artriale), care pot justifica semnele si simptomele.

- test la efort - are rolul de a evalua eficienta terapiei de control a ritmului cardiac (daca pacientul urmeaza deja tratament) si declanseaza fibrilatia atriala, indusa de exercitiile fizice, in scopul excluderii patologiei ischemice.

Alte informatii pe care trebuie sa le stiti despre fibrilatia atriala

- Tipuri de fibrilatie atriala - Exista doua tipuri de fibrilatie atriala. Daca fibrilatia atriala se manifesta si dispare de la sine, poarta denumirea de fibrilatie atriala paroxistica. Acest tip poate dura minute sau zile. In cazul in care fibrilatia atriala persista mai mult de sapte zile, se numeste fibrilatie atriala persistenta sau cronica. Acest tip de fibrilatie atriala necesita tratament.

- Simptomele fibriliatiei atriale - Conditia poate fi prezenta fara sa apara vreun simptom. Va puteti simti obositi fara sa realizati ca aveti un ritm cardiac neregulat. Cele mai frecvente manifestari ale fibrilatiei atriale includ prezenta unor tremuraturi in piept, prezenta unor palpitatii, lipsa de energie, senzatie de ameteala, dureri toracice, dificultati de respiratie, puls rapid si emotii.

- Pericolele fibrilatiei atriale - Cei mai multi dintre oamei pot trai destul de bine, chiar daca au fost diagnosticati cu fibrilatie atriala, atata timp cat se supun tratamentului specific. Fibrilatia atriala ar putea fi periculoasa in cazul in care aceasta se va manifesta atunci cand sofati. Aceasta poate provoca lesin si ati putea provoca un accident.

Cel mai mare pericol este formarea unor cheaguri de sange la nivelul inimii. Un cheag de sange se poate forma in zona inimii, intrucat sangele se acumuleaza acolo unde au loc fibrilatiile. Daca un cheag de sange se deplaseaza spre creier, poate avea loc un accident vascular cerebral.

- Complicatiile fibrilatiei atriale - accidentul vascular cerebral este cea mai periculoasa complicatie a fibrilatiei atriale. In cazul bolnavilor cu fibrilatie atriala, riscul declansarii accidentelor vasculare cerebrale este de sase ori mai mare decat in cazul persoanelor sanatoase. Fibrilatia atriala slabeste inima de-a lungul timpului. Atunci cand inima devine mai slaba, se poate acumula lichid in partile inferioare ale corpului si in plamani (afectiune numita insuficienta cardiaca congestiva).

- Tratamentul fibrilatiei atriale - Tratamentul fibrilatiei atriale poate include cardioversia care ajuta la restabilirea normalitatii ritmului cardiac. Acest lucru se poate face cu ajutorul medicamentelor sau prin intermediul socurilor electrice. Medicamentele pot incetini bataile inimii, pot aduce la normal ritmul acestora sau pot ajuta la prevenirea palpitatiilor.

In unele cazuri, medicul va recomanda si medicamente care au rolul de a impiedica formarea cheagurilor de sange. Procedura numita ablatie de cateter precum si altele similare, pot fi utilizate pentru ameliorarea simptomelor pe termen lung, daca nu se obtine un raspuns pozitiv in cazul utilizarii medicamentelor.

- Masuri de protectie - In multe dintre cazuri nu exista nici o cauza evidenta a prezentei fibrilatiei atriale. Desi nu exista nici o modalitate precisa de a preveni fibrilatia atriala, riscul aparitiei acesteia poate fi scazut prin anumite schimbari in stilul de viata, care pot contribui la declansarea aritmiei.

In acest scop, se va evita consumul excesiv de cafea, alcool, tutun, se va incerca mentinerea in limite normale a tensiunii arteriale si a nivelului de colesterol, se va adopta o dieta sanatoasa, se va mentine o greutate normala, se vor face exercitii fizice si se va consulta medicul in mod regulat.

Este foarte important ca bolnavii sa isi urmeze tratamentul prescris de medic si sa trateze si alte boli care pot inrautati fibrilatia atriala (cum ar fi de exemplu diabetul, obezitatea).

GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 31 Decembrie

GÂNDURI PESTE TIMP 31 Decembrie

“Omul este condamnat sa fie liber”

JEAN PAUL SARTRE

PUȚINI SUNT CEI CE CAD FĂRĂ SĂ SE ÎNTINEZE!

VICTOR HUGO

NEPĂSAREA E PARALIZIA SUFLETULUI, E MOARTE PREMATURĂ!

ANTON PAVLOVICI CEHOV

NIMENI NU E ÎN STARE SĂ SUPORTE PE CINEVA ÎNZESTRAT CU ACELEAȘI DEFECTE CA ȘI EL ÎNSUȘI!

OSCAR WILDE

MUNCA ESTE CONDIȚIA VIEȚII, SCOPUL ÎI ESTE ÎNȚELEPCIUNEA, IAR FERICIREA, RĂSPLATA!

FRIEDRICH von SCHILLER

DEȘI IUBIM ȘI PRIETENIA ȘI ADEVĂRUL, TOTUȘI E O DATORIE SFÂNTĂ SĂ PREȚUIM MAI MULT ADEVĂRUL!

ARISTOTEL

FAVOAREA DĂ NAȘTERE LA INVIDIE ȘI INVIDIA LA BÂRFEALĂ!

GEORGE CĂLINESCU

CEL MAI URÂT DINTRE SENTIMENTELE OMENEȘTI ESTE INVIDIA!

CHARLES BAUDELAIRE

INVIDIOȘII SUFERĂ DE SUCCESUL ALTORA CA DE O UMILINȚĂ, CA DE O OFENSĂ NEIERTATĂ ADUSĂ SLĂBICIUNII LOR!

ALEXANDRU VLAHUȚĂ

NU EXISTĂ PRILEJ MAI MINUNAT PENTRU DĂRUIRE DECÂT SĂ POȚI DA, ZI DE ZI, TOT CE AI MAI BUN ȘI MAI ADEVĂRAT UNEI FIINȚE CU SUFLETUL DESCHIS!

RABINDRANATH TAGORE

CELE MAI FRUMOASE ZILE DIN VIAȚA NOASTRĂ SUNT ACELEA PE CARE LE ÎNGROPĂM ÎN CRIPTA AMINTIRILOR!

VASILE CONTA

NU POȚI SĂ FACI VREUN RĂU CÂND AI DOAR DRAGOSTE ÎN SUFLET!

ANATOLE FRANCE

DACĂ AI ADUNA LA UN LOC TOATE RELELE CÂTE EXISTĂ PE LUME ȘI LE-AI PORNI SĂ ACȚIONEZE LAOLALTĂ, TOT N-AI PUTEA SATISFACE DORINȚA SUFLETULUI HAIN AL OMULUI!

LEONARDO DA VINCI

OAMENII ÎȘI FAC RĂU UNII ALTORA, FIE DIN FRICĂ, FIE DIN URĂ!

Niccolo Machiavelli

OAMENILOR TREBUIE SĂ LE FACI BINELE FĂRĂ VOIA LOR!

ROMAIN ROLLAND

SUPREMA ÎNȚELEPCIUNE ESTE A DISTINGE BINELE DE RĂU!

SOCRATE

RĂNILE MORALE SE DEOSEBESC DE CELELALTE PRIN ACEEA CĂ SE ACOPERĂ, DAR NU SE ÎNCHID; MEREU DUREROASE, MERU GATA SĂ SÂNGEREZE CÂND LE ATINGI, ELE RĂMÂN ÎN INIMĂ VII ȘI DESCHISE!

ALEXANDRE DUMAS TATĂL

SINGURUL TEMEI CE POATE JUSTIFICA O ACȚIUNE OMENEASCĂ ESTE PLĂCEREA PE CARE FAPTA O HĂRĂZEȘTE FĂPTUITORULUI. DE ÎNDATĂ CE UN OM CU PERSONALITATE ÎNVESTEȘTE ÎN EA UN GRAM DE PLĂCERE, ORICE TREABĂ SEARBĂDĂ DEVINE ÎNFLĂCĂRATĂ!

LION FEUCHTWANGER

MARILE DURERI ȘI PASIUNILE VIOLENTE SCHIMBĂ PROFUND SUFLETUL OMULUI!

Madame de LA FAYETTE

BUCURIILE SE UITĂ, DURERILE NICIODATĂ!

MIHAIL IUREVICI LERMONTOV

ORICE PLĂCERE ÎN LUME E UN VIS SCURT!

FRANCESCO PETRARCA

ADEVĂRATELE DURERI SUNT CELE PE CARE LE DUCI ÎN TĂCEREȘI DE CARE NU VREI SĂ FII NICI COMPĂTIMIT, NICI MÂNGÂIAT!

GEORGE SAND

BUCURIA SE POATE NĂPUSTI ASUPRA TA CA O FIARĂ SĂLBATICĂ, DOBORÂNDU-TE!

HENRYK SIENKIEWICZ

NU EXISTĂ AMĂNUNT DE PRISOS CÂND VREI SĂ ZUGRĂVEȘTI CARACTERUL UNOR OAMENI!

CHARLES BAUDELAIRE

CARACTERUL ESTE ORDINEA MORALĂ PRIVITĂ PRIN PRISMA FIRIIPERSONALE...OAMENII DE CARACTER SUNT CONȘTIINȚA SOCIETĂȚII CĂREIA ÎI APARȚIN!

RALPH WALDO EMERSON

NU IMPORTĂ CE FACE NATURA DIN OM, CI CEEA CE EL ÎNSUȘI FACE DIN SINE!

IMMANUEL KANT

SENINĂTATEA DEPLINĂ NU SĂLĂȘLUIEȘTE DECÂT ÎN SUFLETUL OMULUI CINSTIT; ÎN SUFLETUL CELUI RĂU, E NOAPTE!

DENIS DIDEROT

NOI NU VREM CA CEILALȚI SĂ NE ÎNȘELE; NU GĂSIM DREPT CA EI SĂ VREA SĂ FIE STIMAȚI DE NOI MAI MULT DECÂT MERITĂ. NU ESTE DREPT SĂ-I ÎNȘELĂM NICI NOI ȘI NICI CA EI SĂ NE STIMEZE MAI MULT DECÂT MERITĂM!

BLAISE PASCAL

FAȚĂ DE NIȘTE NETREBNICI, FAȚĂ DE TRĂDĂTORI, CUVÂNTUL DAT NU TREBUIE NEAPĂRAT ȚINUT!

FRIEDRICH SCHILLER

SĂ NU AI ÎNCREDERE ÎN ACELA CARE ȘI-A CĂLCAT O DATĂ CUVÂNTUL!

WILLIAM SHAKESPEARE

CONȘTIINȚA E O FACLĂ CARE LUMINEAZĂ INIMA ȘI UN JUDECĂTOR NEADORMIT PE CARE OMUL ÎL POARTĂ ÎNTOTDEAUNA CU EL!

ESCHIL

CRED NUMAI ÎN CONȘTIINȚA MEA, SINGURĂ ÎN DREPT SĂ-MI ARATE DACĂ AM GREȘIT SAU NU!

OCTAVIAN GOGA

AVEM FIECARE ÎN INIMĂ UN DUMNEZEU – CONȘTIINȚA NOASTRĂ!

MENANDRU

CONȘTIINȚA E LUCRUL CEL MAI DUMNEZEIESC DIN NOI!

OSCAR WILDE

CE POATE DOVEDI MAI BINE FRUMUSEȚEA, ORI ALTĂ ÎNSUȘIRE, DECÂT TOCMAI OPUSUL EI?

HENRY FIELDING

ÎNCHIPUIREA NU ESTE ÎN STARE SĂ NĂSCOCEASCĂ ATÂTEA VARIATE CONTRADICȚII CÂTE EXISTĂ ÎN SUFLETUL FIECĂRUI OM!

FRANCOIS DE LA ROCHEFOUCAULD

CEI MAI MULȚI OAMENI NU ȘTIU CE VOR, IAR ALȚII, ÎN MARE NUMĂR, NU ȘTIU CE POT!

IOVAN DUCICI

TREBUIE SĂ-ȚI CLĂDEȘTI VIAȚA PE CEEA CE ESTE SĂNĂTOS ÎN TINE!

JENS PETER JACOBSEN

NE TEMEM SĂ CERCETĂM PROPRIA NOASTRĂ NFIINȚĂ LĂUNTRICĂ, PENTRU CĂ O ASEMENEA CERCETARE NE-AR PUTEA ARĂTA CĂ SUNTEM ALTFEL DECÂT NE PLACE SĂ NE CREDEM, SAU SĂ FIM CREZUȚI. DE CELE MAI MULTE ORI NE ÎNȘELĂM PE NOI ÎNȘINE, AȘA CUM ÎI ÎNȘELĂM ȘI PE CEILALȚI!

LUIGI PIRANDELLO

NU E TOTUL SĂ TRĂIEȘTI, FIE ȘI ÎNTR-UN FEL INTERESANT. TREBUIE SĂ AI RĂGAZ PENTRU A-ȚI CONTEMPLA VIAȚA!

ROMAIN ROLLAND

MULT FACE PENTRU LINIȘTEA NOASTRĂ SUFLETEASCĂ ȘI OBICEIUL DE A TE CERCETA PE TINE ÎNSUȚI ȘI ALE TALE!

PLUTARH

VIAȚA N-AR FI POSIBILĂ DACĂ N-AM ÎNFRUMUSEȚA-O PUȚIN ȘI N-AM ÎNCĂLZI-O CU ILUZIA SIMȚIRII!

THOMAS MANN

CINE NU PREȚUIEȘTE VIAȚA, N-O MERITĂ!

LEONARDO da VINCI

NEPĂSAREA E PARALIZIA SUFLETULUI; E MOARTE PREMATURĂ!

ANTON PAVLOVICI CEHOV

ÎN FAȚA UNUI OM CARE NU ȘOVĂIE CÂND ÎȘI URMĂREȘTE ȚELUL SOARTA SE PREDĂ!

MIHAIL IURIEVICI LERMONTOV

A VOI ÎNSEAMNĂ A PUTEA!

C A ROSETTI

NIMENI NU POATE SĂ FIE LIBER, DACĂ NU SE STĂPÂNEȘTE PE SINE DEPLIN!

PITAGORA

CA SĂ TRĂIEȘTI TREBUIE SĂ AI UN SCOP ȘI SĂ TE AGĂȚI DE EL!

ANTON PAVLOVICI CEHOV

VIAȚA OMULUI NUMAI ATUNCI ESTE PREȚIOASĂ CÂND URMĂREȘTE UN IDEAL!

LIVIU REBREANU

RĂZBUNÂNDU-TE, TE FACI EGALUL ADVERSARULUI; IERTÂNDU-L, TE ARĂȚI SUPEROR LUI!

FRANCIS BACON

Acţiunea este consecinţa gândirii, iar bucuria sau suferinţa sunt consecinţele ale acesteia. Astfel, noi culegem ce am semănat, iar fructele sunt dulci sau amare.

JAMES ALLEN

Iubiți prieteni virtuali, dacă nu ne mai intâlnim până la anul să fiți convinși că mă gândesc la voi și vă urez să aveți un an nou minunat, cu pace, sănătate și bucurii! Să vă amintiți că sunt blocat pe Facebook!

MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU ASTĂZI

vineri, 29 decembrie 2017

Bach - English Suite No. 1 BWV 806

Grieg - Holberg Suite Op. 40 (Metamorphose String Orchestra)

Vizitatorul necunoscut - Guy Abecassis

Sarbatorile boierului Melentie - Dominic Stanca

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Raportați un abuz