3 IANUARIE 2018
Mii de mulțumiri prietenilor pentru mesaje și comentarii! Comunicați tuturor prietenilor Dumneavoastră adresa revistei mele IMPORTANȚA ZILEI DE ASTĂZI ÎN ISTORIE, RELIGIE ȘI ARTE (blogspot.com adresa dicuoctavian)!
Sunt în continuare blocat pe Facebook și nu pot să fac, nici măcar în grupurile administrate de mine, comentarii sau să introduc materiale!
În 30 Decembrie 2017 am avut un accident de mașină și am o contuzie urâtă la tibia stângă!
RELIGIE ORTODOXĂ 3 Ianuarie
Sf
Proroc Maleahi; Sf Mc Gordie (harți)
Sfantul Proroc Maleahi a facut parte din semintia lui Levi. A
trait cu patru sute de ani inainte de intruparea Domnului si a profetit in
timpul lui Ezdra. Cartea profetului Maleahi reda mustrarile adresate de
Dumnezeu lui Israel prin el si profetia despre Mesia, indemnand poporul la
pocainta. Vremea lui Maleahi a fost una de decadere a cinstirii lui Dumnezeu.
Numele “Maleahi” se
talcuieste "inger". A primit acest nume pentru ca vorbea fata in fata
cu ingerul Domnului si pentru ca pazea ingereasca curatie. A murit de tanar si
a fost ingropat la un loc cu parintii sai.
Sfântul Mucenic Gordie a trăit
în Cezareea Capadociei pe vremea împăratului păgân Liciniu (308-324), fiind
crescut în credinţa cea dreaptă creştină. Când s-a mărit a fost luat la oaste
şi pus peste o sută de oameni, pentru că întrecea pe mulţi cu tăria trupească
şi cu bărbăţia sufletească. Începând Liciniu prigoana aspră împotriva
creştinilor, sutaşul Gordie s-a scârbit de slujba lui, a aruncat brâul
ostăşesc, a părăsit toate înlesnirile vieţii din lume şi s-a dus în pustiu să
locuiască mai bine cu fiarele decât cu închinătorii la idoli. Şi întărindu-se
cu duhul în pustiu, ca şi altădată proorocul Ilie, a luat îndrăzneală să iasă
iar în lume, să lupte împotriva rătăcirii. Şi aşa, când se ţineau în Cezareea
alergări de cai în cinstea lui Marte, Gordie s-a arătat în mijlocul
hipodromului, mărturisind pe Hristos, spre bucuria creştinilor şi spre
supărarea păgânilor. Pe loc a fost adus înaintea eparhului, unde a mărturisit
cu tărie credinţa creştină şi a murit ca martir. Pe acest sfânt mucenic Gordie
l-a cinstit cu frumos cuvânt de laudă Sfântul Vasile cel Mare.
Mucenicul lui Hristos, Gordie, era din cetatea Cezareei,
născut din părinţi creştini şi crescut în dreapta credinţă creştinească. Venind
în vârstă desăvârşită, a fost chemat la oaste şi era sutaş, căci şi cu
trupească tărie şi cu sufletească bărbăţie covârşea pe alţii. În acea vreme
Liciniu, împăratul Romei (307-324), a vărsat otrava tiraniei asupra creştinilor
şi a ridicat mâna cea luptătoare contra lui Dumnezeu şi a Bisericii lui
Hristos, căci se trimiteau porunci şi cărţi împărăteşti pretutindeni, în toate
târgurile şi la toate locurile cele vestite, ca oamenii să nu se închine lui
Hristos. Cel care ar fi făcut împotriva poruncii împărăteşti, acela trebuia să
moară.
Deci, erau puşi înaintea lor idoli de piatră
şi de lemn, ca oamenii să se închine idolilor ca lui Dumnezeu cel nezidit; iar
cei ce nu se vor supune, să fie siliţi cu chinuri. În toată cetatea s-a făcut
tulburare, încât se jefuiau averile creştinilor, se pustiau casele
credincioşilor, iar trupurile lor se sfărâmau; femeile cele drept-credincioase
erau târâte în mijlocul cetăţii, nu era milă de cei tineri, nici cinste pentru
cei bătrâni, ci cei ce nu erau vinovaţi cu nimic, aceia ca nişte tâlhari
pătimeau; temniţele erau pline, iar casele vestite şi bogate nu mai aveau
locuitori.
Pustietăţile se umpleau de cei izgoniţi
pentru credinţa în Hristos; tatăl dădea la moarte pe fiu, fiul pe tată îl chemă
la judecată, fratele se ridica asupra fratelui şi sluga asupra stăpânului; era
o cumplită noapte de nebunie asupra sufletelor omeneşti, încât unul pe altul,
ca în întuneric, nu se cunoşteau; iar peste toate acestea, casele de rugăciune
erau risipite de mâinile necuraţilor, sfintele altare răsturnate şi nu era nici
un fel de înainte aducere, nici de tămâie, nici loc spre slujba lui Dumnezeu.
Pe toate le cuprinsese tristeţea, ca un nor întunecat. Plăcuţii lui Dumnezeu
erau prigoniţi, creştinii tremurau de cumplita chinuire, iar diavolii dănţuiau,
înşelând toată lumea cu sângele cumplitelor jertfe.
Sfântul Gordie, văzând o primejdie că
aceasta, şi-a ales izgonirea de bunăvoie, pentru că, lepădând brâul ostăşesc şi
slava vieţii, precum şi toate câte erau plăcute oamenilor iubitori de lume şi
de desfătări, voind mai bine să locuiască cu fiarele, în locurile pustii şi de
oameni neumblate, decât cu închinătorii de idoli, râvnind în acest chip
Sfântului prooroc Ilie, care văzând slujirea de idoli a Sidonului, a fugit în
muntele Horeb şi a intrat în peşteră, căutând să vadă pe Dumnezeu, precum L-a
şi văzut, atât cât ochiul omenesc putea să-L vadă.
Într-acest chip Gordie a fugit de gâlcevile
cetăţii, de strigătele târgului şi a scăpat de măririle boiereşti, de
judecăţile clevetitorilor, vânzătorilor, cumpărătorilor, mincinoşilor,
grăitorilor de ruşine, fugind de jocuri şi de glume, de risurile ce se fac prin
cetăţi, având auzul şi ochii curaţi şi, mai înainte de toate, fiindu-i inima
curăţită, putând să vadă pe Dumnezeu. Apoi s-a învrednicit dumnezeieştilor
descoperiri şi a învăţat mari taine, nu de la oameni şi nici prin oameni, ci
câştigând învăţător pe Sfântul Duh al adevărului.
Drept aceea, gândind la viaţa sa că este
deşartă şi scurtă, ca visul şi că umbră, înseta foarte mult de veşnica
petrecere de sus; şi, ca un mare luptător se pregătea mai înainte de luptă,
prin foame, prin priveghere, prin rugăciune şi prin învăţăturile duhovniceşti;
şi mai ales aştepta ziua aceea, în care cetatea toată avea să facă praznic
necuratului zeu Marte, sau, mai bine zis, diavolului, care iubea războaiele.
Sosind ziua aceea, s-a adunat la privelişte
tot poporul să vadă alergările cailor, şi din locuri înalte priveau toţi, încât
nu rămăsese în cetate nici un evreu sau elin, dar şi mulţi creştini, care
vieţuiau fără de grijă, nu se fereau de adunarea deşertăciunii, ci priveau
foarte mulţi la alergarea cailor şi la meşteşugul călăreţilor. Slujitorii erau
liberi în acea zi şi se adunaseră acolo, iar copiii de la şcoli alergau la
privelişte, unde mai erau şi femei desfrânate şi fără de ruşine; deci era plină
priveliştea de mulţimea oamenilor fără de rânduiala, care priveau cu nesaţ la
alergarea cailor.
Atunci, viteazul acesta mare la suflet,
Gordie, pogorându-se din munte la privelişte, nu s-a temut de popor, nici n-a
gândit în câte mâini de războinici se va da singur; ci, alergând cu neînfricată
inimă, cu netemător suflet - ca prin nişte pietre dese sau ca prin copaci mulţi
- prin poporul cel ce şedea la privelişte, a stat în mijloc, împlinind cuvântul
Scripturii: Dreptul ca leul nădăjduieşte şi de ce să se teamă mai mult? Cu
atâta îndrăzneală stând în privelişte, a strigat cu mare glas cuvintele
proorocului Isaia, zicând: Aflatu-m-am celor ce nu mă căutau pe mine,
arătatu-m-am celor ce nu întrebau de mine.
Cu aceste cuvinte a arătat că nu de nevoie
este dus, ci de bunăvoie se dă spre mucenicească nevoinţă; şi într-aceasta a
urmat Domnului Hristos, care S-a dat Însuşi evreilor celor ce-L căutau în
întunecimea nopţii. Apoi, îndată sfântul a făcut ca ochii tuturor să se
întoarcă spre el, pentru că era bărbat înfricoşat la vedere; căci pentru
petrecerea de multă vreme în munţi, avea capul nespălat şi plin de praf, barba
lungă, îmbrăcat în haină proastă, uscat cu trupul şi purtând un toiag. Toate
acestea înfricoşau pe cei ce priveau la dânsul, însă şi un dar dumnezeiesc
strălucea pe faţa lui.
După ce l-au văzut, îndată s-au ridicat de la
toţi diferite glasuri: credincioşii băteau din palme de bucurie, iar
necredincioşii strigau asupra judecătorului, să poruncească să-l ucidă. Deci,
văzduhul umplându-se de strigăte şi de gâlceavă, caii erau defăimaţi, călăreţii
de asemenea, şi în zadar umblau, căci nici unul nu voia să vadă altceva, decât
numai pe Gordie şi să audă cuvintele lui. Apoi toată priveliştea se umpluse de
strigăte, care, sunând ca un vânt prin văzduh, acoperiseră zgomotul cailor.
După aceea, propovăduitorul poporului făcând tăcere, trâmbitele au tăcut,
fluierele şi organele au încetat, numai singur Sfântul Gordie se auzea şi se
vedea. Acolo la privelişte stătea şi voievodul, rânduind acele alergări şi dând
plată pentru întreceri, celor ce făceau alergările; deci au adus îndată la voievod
pe sfântul şi l-a întrebat cine şi de unde este, din ce parte şi neam. El a
spus toate despre sine, ce fel de dregătorie a avut, pentru ce a lăsat-o şi s-a
dus în pustie şi pentru ce s-a întors. "M-am întors, zicea el, să-ţi arăt
că întru nimic nu socotesc poruncile tale, iar pe Iisus Hristos Îl mărturisesc
că este nădejdea şi apărarea mea; apoi, auzind că tu eşti om mai cumplit decât
mulţi alţii, am ales într-adins această zi şi vreme potrivită, pentru
împlinirea scopului şi făgăduinţei mele".
La aceste cuvinte s-a aprins minia eparhului
ca un foc şi toată iuţimea ce era într-însul a întors-o asupra Sfântului
Gordie, zicând: "Chemaţi la mine pe chinuitori! Unde sunt bicele, beţele
de plumb şi roţile? Îndată să fie întins pe dânsele şi să i se zdrobească
trupul, apoi să fie spânzurat pe lemn, spre chinuire. Să se aducă uneltele
morţii ca să fie dat fiarelor, să fie tăiat cu sabie şi aruncat în prăpastie.
Dar toate acestea sunt puţine asupra omului necurat, care nu o dată este
vrednic a pieri cu o moarte, ci de multe ori". Sfântul Gordie a răspuns:
"Cu adevărat mare pagubă mi-aş fi făcut de n-aş fi voit să mor pentru
Hristos, cu diferite chinuri". La aceste cuvinte ale lui, voievodul s-a
pornit mai mult spre mânie şi spre iuţimea sa cea firească şi cu atât s-a făcut
mai cumplit, cu cât Sfântul Gordie se arăta mai îmbărbătat în chinuri; căci cu
nici un fel de chinuri, nici cu arme, n-a putut să-l întoarcă de la scopul lui,
ci spre cer ridicându-şi ochii, zicea cântarea psalmistului: Domnul îmi este
ajutor şi nu mă voi teme, ce-mi va face omul. Şi iarăşi: Nu mă voi teme de
rele, că Tu cu mine eşti.
Şi altele asemenea zicea, cum învăţase din
dumnezeieştile cărţi, deşteptându-se spre bărbăţie şi răbdare. Apoi s-a arătat
atât de curajos, încât singur cerea asupra sa chinurile, zicând: "Pentru
ce întârziaţi? De ce staţi? Strujiţi-mi trupul şi în bucăţi zdrobiţi-l;
chinuiţi-mă, precum voiţi, să nu-mi răniţi bună nădejde, căci cu cât îmi veţi
înmulţi mai mult chinurile, cu atât mai multe răsplătiri voi lua de la Stăpânul
meu; căci nevoia acestei vieţi mijloceşte veşnică veselie şi voi lua în locul
rănilor celor puse pe trupul meu hainele luminoase, la învierea cea de obşte;
în loc de necinste, îmi vor înflori cununile, în loc de osândirea cu tâlharii,
voi petrece cu îngerii. Îngrozirile voastre sunt seminţele pe care voi le
semănaţi în mine, ca, ducându-mă, să merg cu bucurie şi să iau cununile
mele".
Neputând voievodul ca prin mânia şi chinurile
sale să întoarcă de la credinţă pe Sfântul Gordie, a început vicleanul cu
cuvinte înşelătoare spre a-l amăgi; pentru că aşa s-a obişnuit diavolul, căci
pe cei fricoşi îi îngrozeşte, iar pe cei tari îi slăbeşte.
Deci, chinuitorul multe daruri dând sfântului
şi alte măriri îi făgăduia de la împăratul, zicând: "Împăratul voieşte
să-ţi dea un cinstit loc între ostaşi, averi multe, bogăţii, măriri şi tot ce
vei voi". Sfântul, auzind de toate aceste făgăduinţe, a râs de nebunia
lui, zicând: "Oare, poţi să-mi dai mie ceva care ar putea să fie mai bun
decât împărăţia cerurilor?" Atunci necuratul voievod, poruncind să fie de
faţă soldatul care execută sentinţa, cu mâna şi cu limba cea rea a dat răspuns
pentru tăierea Sfântului Gordie.
Deci, sfântul, având să fie tăiat înaintea
adunării poporului, l-au înconjurat prietenii şi i-au dat cea din urmă
sărutare; apoi plângând, îl rugau să nu se dea morţii de bunăvoie, ca să nu-şi
piardă floarea vieţii sale şi să nu părăsească acest dulce soare. După aceea îl
sfătuiau să se lepede de Hristos numai din gură. Şi ziceau: ''Cu un cuvânt te
izbăveşti de la moarte, lepădându-te de Hristos din gură, iar din inimă să
crezi într-însul, precum voieşti; pentru că nu limbă o ascultă Dumnezeu, ci
mintea care gândeşte şi inimă. Şi aşa dacă vei face, şi mânia judecătorului o
vei îmblânzi, iar pe Dumnezeu milostiv către tine Îl vei face''. Dar el stătea
ca o piatră în mijlocul mării, care, lovindu-se şi bătându-se de valuri, rămâne
neclintită; aşa era şi el nemişcat, în scopul său cel bun. Precum casa
înţeleptului stă pe piatră şi nu se risipeşte de puterea vânturilor ce suflă, a
ploilor şi a râurilor care năvălesc, tot astfel acest bărbat era tare şi
nemişcat în credinţa sa.
Apoi, văzând cu ochii cei duhovniceşti
pe diavol, înconjurând pe cunoscuţii lui şi îndemnând pe unul cu lacrimi, pe
altul spre rugăminte şi spre darea sfatului nefolositor, a zis către cei ce
plângeau cuvântul Domnului: ''Nu plângeţi pentru mine, ci plângeţi pentru
vrăjmaşii lui Dumnezeu, care prigonesc pe creştini; pentru aceia zic să
plângeţi, care ne pregătesc nouă focul, iar pentru ei gheena şi îşi adună mânia
în ziua judecăţii. Încetaţi a mai sfărâma inima mea, pentru că eu nu numai o
dată, ci de multe ori sunt gata a muri, pentru numele Domnului nostru Iisus
Hristos''.
Iar către cei care îl sfătuiau să se lepede de
Hristos cu cuvântul, a răspuns astfel: "Limba pe care, cu darul lui
Hristos, o am nu pot s-o mişc ca să se lepede de Ziditorul său; deoarece cu
inima se crede întru dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire. Deci,
cum mă voi lepăda de Dumnezeul meu, Căruia din pruncie mă închin, fiind crescut
întru sfânta credinţă? Oare nu se va cutremura cerul dacă mă voi lepăda de
Dumnezeu? Oare nu-şi vor ascunde lumina luminătorii cereşti înaintea mea?
Pământul mă va suferi şi nu mă va înghiţi de viu? Nu vă amăgiţi. Dumnezeu nu
poate fi batjocorit, ci din gurile noastre ne judecă pe noi, iar din cuvintele
noastre ne îndreptează, şi tot din cuvinte ne osândeşte. Oare n-aţi auzit
îngrozirea cea înfricoşată a Domnului? Cel ce se va lepăda de Mine, înaintea
oamenilor, mă voi lepăda şi Eu de el înaintea Tatălui Meu celui din ceruri.
Pentru ce mă sfătuiţi să mă lepăd cu gura de
Dumnezeul meu? Oare să-mi lungesc viaţa sau scap de moarte o vreme sau să adaug
câteva zile vieţii mele? Atunci de viaţa veşnică mă voi lipsi. Oare ca să scap
de duhurile trupeşti? Dar acolo nu este durere, nu se vor vedea bunătăţile
drepţilor. Aceasta este nebunie, ca să-şi cumpere cineva viaţa trecătoare cu
viaţa veşnică şi să piară cu sufletul. Aşa şi pe voi vă sfătuiesc, căci gândiţi
rău.
Învăţaţi-vă bună înţelegere şi adevărul şi,
lepădând minciuna, să ziceţi: "Unul sfânt, Unul Domn Iisus Hristos, întru
slava lui Dumnezeu Tatăl, amin". Pentru că aceste cuvinte le rosteşte
limba, când tot genunchiul se pleacă întru numele lui Iisus: al celor cereşti,
al celor pământeşti şi al celor de dedesubt".
Acestea zicându-le Sfântul Gordie, şi făcând
semnul crucii pe dânsul, mergea la moarte fără frică în suflet, neschimbându-şi
faţa cea luminoasă. Apoi s-a aşezat la locul hotărât pentru moarte, fiind după
sine un gelat, pe care îl vedea ca pe un înger, în mâinile căruia voia să-şi
dea sufletul său. Fiind tăiat, a câştigat viaţă fericită, fiind dus ca Lazăr,
în glas de bucurie, la locul de odihnă veşnică, unde, luând răsplătirea
nevoinţei sale, slăveşte în veci cu îngerii pe Domnul pentru care a pătimit.
ISTORIE PE ZILE 3
Ianuarie
Evenimente
·
1472: Ștefan cel Mare acordă un important privilegiu
comercial negustorilor brașoveni: libertate comercială deplină în întreaga țară
și garantarea securității activității lor.
·
1496: Leonardo da Vinci testeaza fara succes
o inventie numita de el “masina de zburat”.
·
1521: Papa Leon al X-lea îl excomunică
pe Martin Luther prin bula
papală Decet Romanum Pontificem.
·
1777: Generalul american George
Washington îl înfrânge pe generalul britanic Charles Cornwallis, în bătălia de
la Princeton.
·
1815: Austria, Marea Britanie și Franța
încheie un tratat secret de alianță defensivă, îndreptat împotriva Prusiei și
Rusiei.
·
1833: Marea Britanie preia controlul asupra
Insulelor Falkland.
·
1843: Are loc premiera operei “Don Pasquale”
de G. Donizetti.
·
1848: Joseph Jenkins Roberts depune jurământul
în funcția de președinte al statului independent Republica Africană Liberia.
·
1853: apare săptămînal la Sibiu, Transilvania, ziarul "Telegraful
român", condus în primii ani de Florian Aaron şi apoi de dr. Pavel
Vasici. În 1919, publicaţia a devenit organ al Mitropoliei ortodoxe de Alba
Iulia şi Sibiu. Florian Aaron (n.1805 - d.1887) a fost un istoric român, născut în satul
Rod, județul Sibiu, Transilvania, propagator în Muntenia al ideilor Școlii
Ardelene. A fost profesor la Școala Centrală din Craiova, a predat limba latină
la Colegiul "Sfîntul Sava", unde l-a avut ca elev pe Nicolae
Bălcescu. A fost profesor și la Universitatea din București. A participat la
revoluția din 1848.
Florian Aaron a fost printre primii care au subliniat necesitatea de a cunoaște istoria națională. De asemenea, Aaron a întemeiat, împreună cu Georg Hill, primul cotidian românesc, "România" (1837).
Florian Aaron a fost printre primii care au subliniat necesitatea de a cunoaște istoria națională. De asemenea, Aaron a întemeiat, împreună cu Georg Hill, primul cotidian românesc, "România" (1837).
·
1861: Războiul Civil American: Statul
Delaware votează împotriva secesiunii față de Statele Unite.
·
1868: Restaurația Meiji în Japonia:
Șogunatul Tokugawa este abolit; agenți din Satsuma și Chōshū pun mâna pe
putere.
·
1888: Este utilizat pentru prima oară
telescopul de la Observatorul Lick, având 91 cm în diametru. Era cel mai mare
telescop din lume, la acea dată.
·
1918: Consiliul Dirigent din Transilvania
trimite un memoriu lui Bratianu in care se spune ca vechiul Maramures se
intindea pana in Slovacime si cuprindea comitatele Ung, Bereg, Ugocea si
Maramures.
·
1921: Turcia încheie un tratat de pace cu
Armenia.
·
1922: Apare săptămînal apoi lunar la Bucureşti,
România, revista „Contemporanul „, condusă de Ion Vinea. Revista va
fi editata pană în ianuarie 1932.
·
1924: Arheologul britanic Howard Carter
descoperă sarcofagul lui Tutankhamun în Valea Regilor, lângă Luxor, Egipt.
·
1925: Benito Mussolini a scos în afara legii partidele de
opoziție, Partidul Fascist devenind unicul partid activ în Italia.
·
1932: Este declarată legea marțială în
Honduras, pentru a opri revolta declanșată de muncitorii concediați de United
Fruit.
·
1934: În România s-a format un guvern liberal condus de Gheorghe Tătărescu,
liderul “tinerilor liberali”.
·
1936: A fost alcătuit
primul top de muzică pop, pe baza vânzărilor de discuri, publicat de revista
"Billboard", New York.
·
1937: Este înfiinţată Federaţia Camerelor de Comerţ din Basarabia, România.
·
1956: Scriitorul Nicolae Balota este arestat
sub acuzatia de a fi redactat si multiplicat manifeste anticomuniste si
condamnat de Tribunalul Militar Bucuresti (la data de 5 octombrie 1956) la 7
ani de inchisoare corectionala. Prima
oară a fost arestat în 1948, pe când era proaspăt asistent, judecat
și condamnat pentru deținere și răspândire de material subversiv descoperit în
urma unei percheziții la domiciliu, care consta din cărțile de literatură,
istorie, filosofie și politică din biblioteca proprie. Eliberat din închisoare
în 1949, el este demis din funcția didactică de la universitate, ca fost
deținut politic. După 5 ani de șomaj, cu angajări temporare (între care, câteva
săptămâni, învățător la un preventoriu TBC pentru copii), este din nou arestat
în noaptea de 2 spre 3 ianuarie 1956 din cauza scrierii unui memoriu cuprinzând
un rechizitoriu al încălcării libertăților democratice și religioase de către
regimul comunist. Desi patru
exemplare ale memoriului elaborat de N. Balotă, împreună cu frații Matei,
Ioan și Elena Boilă, nepoții lui Iuliu Maniu au fost distruse, o copie
ajunge la Securitate, în urma trădării și denunțării autorilor de către un
apropiat. Urmează 7 ani de
detenție la Jilava, Făgăraș, Gherla, Pitești, Dej, precum și doi de domiciliu
obligatoriu la Lățești. Este eliberat în 1963 în schimbul unui acord de
colaborare ca agent informator al Securității. Timp de 24 de ani, pânǎ la
plecarea din țarǎ ca refugiat politic, va colabora în mod asiduu cu Securitatea
semnînd, sub numele conspirativ de „Someșan” rapoarte în care își denunța
camarazii de la cercul Cibinium. După
eliberare, este redactor la revista „Familia” din Oradea, apoi cercetător la
Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București. În 1979, devine profesor invitat al
Universității „Ludwig-Maximilian” din München. Stabilit la Franța, în 1981,
predă literatură comparată la Universitatea „François Rabelais” din Tours și la
Universitatea din Le Mans (Franța). Concomitent, lucrează și la Radio „Europa Liberă” unde, între altele,
potrivit unor comentatori tendențioși, Securitatea i-ar fi încredințat misiunea
de a interveni pe lînga Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Nicolae Constantin
Munteanu și ceilalți, de manieră a îi determina să-și atenueze discursul și a-l
face mai puțin critic la adresa realităților românești. Solicită și obține în
1987 azil politic în Franța. În 1990, devine cetățean francez. A revenit periodic în România,
susținând cursuri de literatură comparată în calitate de profesor invitat la
universitățile din Cluj și București. În 2003, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj i-a conferit
titlul de Doctor honoris causa. În
ultimii ani ai vietii a trăit la Nisa, in Franta. A fost căsătorit cu
prozatoarea Bianca Balotă (1936-2005).
·
1958: Se formează Federația Indiilor de
Vest. A fost o federatie efemera formata din coloniile britanice din Insulele
Antile in Marea Caraibilor, care s-a dizolvat la 31 mai 1962.
·
1961: Statele Unite rup relațiile
diplomatice cu Cuba lui Fidel Castro, ca urmare a nationalizarii bunurilor
americane din aceasta tara.
·
1966: Havana – Se creează
Organizația de Solidaritate a Popoarelor din Africa, Asia și America Latină la conferința celor trei
continente.
·
1987: Aretha Franklin a fost inclusă în Rock and Roll
Hall of Fame, devenind astfel prima femeie din lume care a primit aceasta
distincție.
·
1990: Consiliul Frontului Salvarii Nationale
emite un Decret-lege privind înființarea și înregistrarea oficială a partidelor
politice din România, dupa peste patru decenii de interdictie comunista.
·
1990: Frontul Salvarii Nationale a
anunţat că nu este şi nu va fi un partid politic, urmând a se prezenta în
alegeri ca o organizaţie politică reunind personalităţi şi grupuri care s-au
afirmat în Revoluţie.
·
1993: La Kremlin,
George Bush şi Boris Elţîn au semnat Acordul de dezarmare strategică START II
care prevedea diminuarea în 10 ani cu două treimi a arsenalelor nucleare
strategice ale celor două puteri.
·
1995: Anthony Lake, consilier pentru securitate naţională al
preşedintelui Bill Clinton, a declarat că Statele Unite ale Americii îşi vor
menţine poziţia în privinţa planurilor de a include în NATO fostele state ale
blocului sovietic, în ciuda obiecţiilor Moscovei.
·
2004: Un Boeing 737 aparținând companiei egiptene
private Flash Airlines s-a prăbușit în Marea Roșie; accidentul aviatic s-a soldat cu 148
de morți.
·
2009: Trupe israeliene au intrat în Fâşia Gaza, în
cadrul celei de-a doua faze a operaţiunii din zonă, Israelul intenţionând să
preia controlul asupra unor sectoare din Fâşia Gaza, de unde au fost lansate
rachete către teritoriul israelian.
Nașteri
·
106 î.Hr.: Cicero, politician și
filosof roman (d. 43 î.Hr.). Printre
lucrarile sale cele mai importante se numara cele 58 de discursuri ciceroniene,
lucrari retorice (fiind considerat unul dintre fondatorii oratoriei antice), tratate (“De oratore libri tres”,
“Partitiones oratoriae”) si opere
filozofice ca “De republica”, “De legibus”, “De natura deorum”
(„Despre natura zeilor”) sau „Despre supremul bine si supremul rau”.
La acestea se adauga si nenumarate
discursuri si scrisori dintre care cele mai importante: “Ad
Atticum”, “Ad Familiares”, “Ad Quintum”, “Ad Brutum”. Marcus Tullius
Cicero a murit la 7 decembrie 43 i.H, fiind ucis de catre oamenii lui
Marcus Antonius pe care il considera cel mai primejdios dusman al republicii.
·
1868 : S-a nascut Franz Valerie Marie
Cumont, istoric, arheolog, epigrafist şi filolog belgian, membru de onoare
străin al Academiei Române; (d.25.08.1947).
·
1876: S-a nascut Wilhelm Pieck, fostul
presedinte comunist al Republicii Democrate Germane, ocupata de sovietici;
(d.7.09.1960).
·
1883: S-a nascut Clement Richard
Attlee, conducător al Partidului Laburist şi premier al Marii Britanii (intre
1945-1951); (d.08.10.1967).
·
1892: S-a nascut J.R.R. Tolkien,
scriitor şi profesor britanic, autorul celebrei trilogii “Lordul Inelelor”,
care a fost scrisa în 14 ani, iar în anii 60 a dat nastere unui adevarat cult
“transatlantic” similar celui creat de Star Trek (“Beowulf: monstri si
critici”, “The Silmarillion”); (d.02.09.1973).
·
1902 - S-a născut Umberto Barbara, scenarist şi regizor italian
de film (m.1959).
·
1912: Emil Condurachi, istoric și arheolog român, Doctor
Honoris Causa al Universității din Bruxelles (d. 1987). A fost căsătorit cu
Florica (1909-1977), sora
matematicianului Grigore C. Moisil.
·
1918 - S-a născut Maxine Andrews, cântăreaţă americană
(Andrews Sisters).
·
1926: S-a nascut sir George
Martin, producătorul englez al discurilor trupei “The Beatles”.
·
1929: Se naște regizorul
italian Sergio Leone, devenit faimos datorita filmelor western pe care
le-a creat si care au ajuns populare sub numele de
“western-spaghetti”; (a decedat în anul 1989).
·
1930: S-a nascut
actorul american Robert Loggia.
·
1941 - S-a născut preotul Emilian Corniţescu, profesor de
Studiul Vechiului Testament.
·
1941 - S-a născut Van Dyke Parks, compozitor, producător,
actor şi cântăreţ american).
·
1943 - S-a născut Michael Zager, clăpar şi compozitor
american (Ten Wheel Drive).
·
1945 - S-a născut Stephen Stills, vocalist, chitarist,
basist, clăpar şi compozitor american (Buffalo Springfiled, Crosby, Stills,
Nash & Young).
·
1945 - S-a născut criticul de artă şi eseistul Dumitru
Zaharia ("Paradoxul creaţiei ştiinţifice", "Arta
sofianică").
·
1950 - S–a născut actriţa americană Victoria Principal,
interpreta rolului “Pamela” din celebrul serial de televiziune “Dallas”.
Decese
·
236: A murit Papa Anterus, al 19-lea episcop al Romei si
cap al Bisericii Catolice din 21 noiembrie 235. A avut moarte de martir,
fiind ucis din ordinul împăratului Maximin Tracul și este înmormântat în
cripta Papilor din catacombele Sf.Calist. Este venerat ca sfant atat in
bisericile catolice cat si in cele ortodoxe.
·
665: A decedat patriarhul Benjamin I al Bisericii Copte (n.cca.590).
A fost papa al Bisericii Copte din anul 626 pana la moartea
sa. A devenit patriarh intr-o epoca in care Egiptul era
dominat de persii condusi de regele Khosoro al II-lea. In anul
630 tara a fost recucerita de bizantini iar imparatul Heraclius l-a impus
patriarh al Alexandriei si prefect al Egiptului pe episcopul Cyrus de Phase, cu
sarcina de a obtine reunificarea Bisericilor Crestine prin negocieri sau prin
forta. A urmat un deceniu de persecutii crunte impotriva Bisericii
Copte, in cursul caruia Benjamin a fost nevoit sa rataceasca
din manastire in manastire, pentru a nu fi prins si arestat de agentii lui
Cyrus de Phase (actualmente Poti, in Georgia). Cucerirea Egiptului de catre
musulmani (640- 642) a pus capat acestei persecutii, iar Benjamin s-a putut
intoarce in Alexandria la sfarsitul anului 643 cu permisiunea generalului
musulman Amr ibnal- As. Musulmanii l-au recunoscut ca singur conducator al
crestinilor egipteni.
·
1322: Filip al
V-lea, rege al Franței (n. 1293). A fost rege
al Frantei și al Navarrei (ca Filip al II-lea) și Conte de Champagne,
începând cu 20 noiembrie 1316 și până la moartea sa.
·
1875: Moare lexicograful
francez Pierre Larousse; a infiintat la Paris casa de editură
care îi poartă numele, specializată în lucrări enciclopedice. Sub redacţia lui
a început să apară “Marele dicţionar universal al secolului al XIX-lea” (17
volume, 1865-1876); (n. 23.10.1817).
·
1875 - A murit compozitorul George Bizet, unul dintre
creatorii operei naţionale franceze ("Carmen", "Pescuitorii de
perle").
·
1903: Moare Alois Hitler, tatăl lui Adolf
Hitler (născut în 1837). Alois Hitler (n. Schicklgruber, 7 iunie 1837, Austria) a
fost fiul nelegitim al Mariei Schicklgruber și al unui evreu tânăr numit
Frankenberger. Maria Schicklgruber lucra ca bucătăreasă la
Frankenberger si a întreținut o relație cu evreul mai tânăr cu 23 de
ani, al cărei rezultat a fost Alois. Maria s-a căsătorit cu Johann Georg
Hiedler, care a devenit tatăl vitreg al lui Alois. Cu toate acestea, Alois
continua să primească pensie alimentară de la tatăl lui adevărat. Alois a rămas
orfan de mamă la vârsta de 10 ani, iar Georg Hiedler l-a trimis la fratele său,
Johann Nepomuk Hiedler, la ferma acestuia. Alois a luat în adolescență lecții
de cizmărie, dar la 18 ani s-a angajat să lucreze la vamă, în Braunau. În
anul 1876 Alois își schimbă numele din Schicklgruber în Hitler.
·
1924 - A murit arheologul şi numismatul francez Ernest
Babelon, membru de onoare străin al Academiei Române (n.07.11.1854).
·
1931: A încetat din viaţă
Joseph-Jaques-Cesaire Joffre, mareşal, comandant şef al tuturor armatelor
franceze (1915-1916); s-a remarcat în bătălia de la Marna; (n. 12.01.1852).
·
1961: A murit Nicolae Hortolomei, chirurg,
membru titular al Academiei Române; a fondat Laboratorul de chirurgie
experimentala de la spitalul “Coltea” din Bucuresti; (n.27.11.1885, Husi).
·
1967: A murit Jack
Leon Ruby (născut Jack
Leon Rubenstein, 25 martie
1911), proprietar de cluburi de noapte din orașul Dallas,Texas, SUA,
gasit vinovat și a fost condamnat la moarte pentru uciderea, la 24 noiembrie
1963, a lui Lee Harvey Oswald, asasinul prezumtiv al presedintelui american
John F.Kennedy. Crima a fost
comisă la două zile de la arestarea lui Oswald. In timpul detentiei Ruby s-a
îmbolnăvit și a murit de cancer pulmonar la 3 ianuarie 1967. Teoriile conspirației susțin că Ruby ar fi fost
implicat împreună cu figurile de marcă ale crimei organizate americane într-un
complot pentru asasinarea lui Kennedy, dar nu s-a putut dovedi că legăturile
lui cu gangsterii erau mai mult decât minime și ca el era genul de om
care să acționeze într-o astfel de conspirație.
·
1967 - A murit scriitorul Alfred Margul Sperber.
·
1973: A murit Gherase Dendrino, compozitor
roman, autor al operetelor “Lăsaţi-mă să cânt” şi “Lysistrata”; (n.
16.09.1901). A fost elevul
profesorilor Dumitru Georgescu-Kiriac și Alfonso Castaldi
·
2001 - A murit inginerul agronom belgian Cyrielaugusr Maria
Assche (Van Assche), membru de onoare străin al Academiei Române
(n.17.08.1931).
·
2002: A murit Fredy Heineken,
magnatul cunoscutei firme de bere olandeză, Heineken; (n.04.11.1923).
·
2013: Sergiu Nicolaescu, regizor și actor român (n. 1930). La începutul lui decembrie, în Senat, Sergiu Nicolaescu le-a mulţumit
colegilor săi pentru perioada petrecută împreună, precizând că nu a mai
candidat pentru un nou mandat deoarece mai are puţini ani de trăit pe care vrea
să-i termine în profesia sa. “Vreau să vă mulţumesc pentru aceşti patru ani
minunaţi pe care i-am petrecut împreună, în care dumneavoastră mi-aţi dăruit
stimă şi consideraţie, simţăminte pe care şi eu vi le datorez. Mai am puţini ani de trăit şi mi-am dorit să-i termin în profesia mea,
pentru acest lucru nu am participat la alegeri. Vreau să vă
spun un sincer «La revedere!» şi vreau să vă spun în acelaşi timp «La mulţi
ani!» şi sărbători fericite”, a spus Nicolaescu de la tribuna Senatului, în
ultima şedinţă a actualei legislaturi, fiind aplaudat de cei prezenţi. Sergiu Nicolaescu a
fost ales pentru prima dată parlamentar în 1990, pe listele FSN, iar în actuala
legislatură a încheiat al cincilea mandat în Parlament. Singura legislatură în
care nu a fost parlamentar a fost cea din 2004-2008. Nicolaescu a fost membru
al Comisiilor de cultură din Senat în fiecare legislatură şi a deţinut
preşedinţia comisiei în actuala legislatură. Nicolaescu are vârsta de 82 de
ani. A fost regizor, actor de film, scenarist şi producător de film, fiind
totodată între cei care au luat parte la Revoluţia din 1989
Sărbători
·
Sf. Proroc Maleahi; Sf. Mucenic Gordie; Harți (calendar creștin-ortodox)
·
Sf. Genoveva; Preasfantul Nume al Lui Isus (calendar romano-catolic)
ARTE 3 Ianuarie
INVITAȚIE LA OPERĂ ȘI
OPERETĂ 3 Ianuarie
Don Pasquale de Gaetano
Donizetti
Lysistrata de Gherase
Dendrino
Lăsați-mă să cânt de
Gherase Dendrino
George Bizet, unul dintre creatorii
operei naţionale franceze ("Carmen", "Pescuitorii de
perle")
Katchaturian - Spartacus/Gayaneh - Sabre Dance.. (Century's recording : Y.Temirkanov)
MUZICĂ 3 Ianuarie
Baldassare Galuppi, compozitor italian
Raoul
Pugno, compozitor, organist și pianist francez
Raoul Pugno:
Maxine Andrews, cântăreaţă americană (Andrews Sisters)
Van Dyke Parks, compozitor, producător, actor şi cântăreţ
american)
Michael Zager, clăpar şi compozitor american (Ten Wheel Drive)
The Michael Zager Band - Let's All Chant (Original Boosted Extended Mix)
[1978 HQ]: https://youtu.be/WUDKpMeWqvA.
Stephen Stills, vocalist, chitarist, basist, clăpar şi compozitor
american (Buffalo Springfiled, Crosby, Stills, Nash & Young)
Stephen Stills
Aretha Franklin
Aretha Franklin
John Paul Jones – Led
Zeppelin
Gabriel Dorobanțu
Gabriel Dorobantu:
ÎNREGISTRĂRI NOI:
Henry Mancini - The Best of Henry Mancini 1997 GMB
TEATRU/FILM 3 Ianuarie
Jaroslav Hasek
Sergiu Nicolaescu
Biografie
Sergiu Florin Nicolaescu[1] (n. 13
aprilie 1930, Târgu
Jiu, România – d. 3
ianuarie 2013, București, România[2]) a fost un regizor, scenarist, actor și, după 1989, politician român. Este de departe cel mai prolific și mai
vizionat regizor român din toate timpurile: 54 filme, plus 27 coproducții și
peste 1 miliard de spectatori (majoritatea din China și Rusia, dar și 130
milioane de spectatori din România)[3].
Pe 30 mai 2015 Sergiu Nicolaescu a primit
postum, în semn de recunoaștere și respect, o stea pe Walk of Fame (Aleea Celebrităților) din București. Cu această ocazie,
actorul Vladimir Găitan a adus un omagiu marelui regizor: "Pe Sergiu
Nicolaescu, ultraperfecționist, sever, profesionist de excepție, l-a cunoscut
întreaga suflare artistică a României și, de ce nu, a Europei, să nu uităm
filmele sale cu marii actori ai lumii".[4]
Sergiu Nicolaescu a debutat
"fulminant" in filmele de lung metraj cu o "co-producție
monumentală, cu filmul Dacii", constata Grid
Modorcea[3]. Acesta continuă: "Sergiu Nicolaescu este primul
cineast român care introduce în filmul românesc luptele dintre armate, mari
armate, ca în legende. De fapt el reînnoadă un fir istoric, cel început
cu Independența României (1912)."[3]
A devenit cunoscut prin mega-producții istorice
ca Dacii (1966)
și Mihai Viteazul (1970), precum și pentru seria de filme polițiste
centrate în jurul personajului fictiv Comisarul Moldovan. Nicolaescu a interpretat de asemenea rolul ilegalistului
comunist Andrei în serialul de propagandă Pistruiatul (1973). Un alt gen predilect al lui
Nicolaescu a fost filmul de război, pentru care a folosit adesea
efectivele Armatei Române ca figurație.
Stilul său regizoral este caracterizat de o
tendință bombastică spre auto-înscenare, Nicolaescu jucând adesea eroii
principali ai filmelor pe care le regiza (seria Comisarul Moldovan, Nemuritorii, Mircea, Carol
I etc). Andrei
Gorzo, criticul de film al
revistei Dilema Veche, scria despre Nicolaescu în rolul lui Carol I „Regele lui
Nicolaescu e doar o altă fantezie de-a lui Nicolaescu despre sine, cum era și
prințul lui din Orient Express (care la un moment dat se declara «un model
vetust», înțelegînd prin asta că e prea mare pentru spiritele meschine ale
generațiilor mai tinere) sau comisarul lui din Supraviețuitorul (care la rîndul
lui se prezenta ca un anacronism, înțelegînd prin asta că oameni de calibrul
lui nu se mai fac). În fanteziile lui, el a fost întotdeauna the king - de
fapt, King Kong: un uriaș care e singurul din specia sa, care, supraviețuind, a
ajuns într-un timp care nu e timpul său, într-o lume care nu-l mai vrea”.[5]
După Revoluția din 1989, a fost senator din partea FSN, PDSR și PSD. A condus Comisia
Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989, care a fost acuzată de falsificarea
adevărului.[6][7] De altfel, în ședința Senatului din 29
martie 1994, Nicolaescu a propus ținerea unui moment de reculegere pentru
generalul Ștefan Gușe,[8][9] unul dintre responsabilii represiunii sângeroase de la
Timișoara din decembrie 1989.
Ultimele sale filme, printre care Orient
Express, 15, Supraviețuitorul, Carol Iși Poker au fost considerate eșecuri critice,[10][11][12][13][14][15][16]Nicolaescu fiind de asemenea criticat pentru
câștigarea preferențială de finanțări publice prin CNC pentru filmele sale.[17][18] Indiferent de criticile aduse
activității sale politice, colaborării sale cu regimul comunist și punerii în
practică a liniei naționalist-comuniste în cinematografie[19] sau neajunsurilor sale ca regizor,[20] multe din filmele sale au păstrat o
veritabilă popularitate la public,[21][22] impunând în folclorul urban[23] citate repetate și parodiate precum „Un
fleac, m-au ciuruit.”[24] sau „Nu trage dom Semaca, sunt eu
Lăscărică”[25] și personaje memorabile ca legionarul
Paraipan (jucat de Gheorghe Dinică) și țiganul Limbă (Jean
Constantin).
Viața
Copilăria și tinerețea
Sergiu Nicolaescu s-a născut la Târgu Jiu într-o familie de aromâni.[26] A fost după mamă, Sevastița Cambrea, nepotul comisarului
de poliție Gheorghe Cambrea, care a fost arestat de regimul comunist în 1952 și
condamnat la 15 ani închisoare la Făgăraș, devenind mai târziu modelul pentru personajul căpitanul
Moldovan.[27] Tot după mamă a fost și nepotul colonelului Nicolae Cambrea,[28] avansat de Iosif Vissarionovici Stalin la gradul de general, un apropiat
al Anei Pauker,[29] numit de NKVD în funcția de
comandant al Diviziei
de voluntari Tudor Vladimirescu, fiind supranumit „generalul roșu”. [30]
La vârsta de cinci ani, părinții săi au
părăsit orașul Târgu Jiu și s-au stabilit la Timișoara. A absolvit Universitatea Politehnica București ca inginer mecanic,[31] iar după absolvire a lucrat inițial la Buftea, apoi
la filmări combinate în cadrul Studioul
cinematografic Alexandru Sahia, specializat în filme documentare și jurnale de actualități. Era curios, inteligent, bine organizat,
neobosit și dornic de invatatură. În cursul acestor ani a deprins multe dintre
competențele care s-au dovedit atât de utile în realizarea filmelor sale
viitoare.
Viața personală
Sergiu Nicolaescu mărturisea în interviurile
sale că în tinerețe a practicat mai multe sporturi: atletism, călărie, box, tir
și rugbi. Conform informațiilor public disponibile, Sergiu Nicolaescu a fost o
persoana foarte activă cu un stil de viață foarte disciplinat. În fiecare zi,
chiar și la 82 de ani, practica cel putin 1 oră de activitate fizică
(gimnastică, etc.).
Sergiu Nicolaescu a fost căsătorit de trei ori.
Soția lui la data decesului era Dana Nicolaescu, cu care se căsătorise în anul
2005, după ce avuseseră o relație din 1996.[32] A avut o soră, Iolanda Nicolaescu. Nu a avut copii, iar
acesta a fost principalul său regret. Cu toate acestea, el acepta punctul de
vedere că filmele sale sunt copiii săi și, mulțumită filmelor sale el va fi
etern.
Prima sotie a lui Sergiu Nicolaescu s-a numit
Mariana Nicolaescu, insa cei doi au divortat numai dupa cateva luni.
A doua sotie a fost actrita Gabriela
Nicolăescu.
Moartea și moștenirea
Sergiu Nicolaescu a fost internat la Spitalul
de Urgență Elias la data de 26 decembrie 2012 pentru o afecțiune digestivă
cronică. Ulterior medicii i-au diagnosticat cu totul o altă boală. Nicolaescu a
fost operat laparoscopic în data de 28 decembrie. Intervenția chirurgicală a
fost impusă de evoluția clinică în contextul afecțiunii digestive cronice
benigne cunoscute. Intraoperator a fost descoperită o peritonită localizată cu
punct de plecare apendicular, care a fost rezolvată laparoscopic. Intervenția
chirurgicală a decurs fără incidente. În dimineața zilei de 3 ianuarie 2013 la ora 08.24 cineastul a încetat din
viață.
El a fost incinerat sâmbătă, 5 ianuarie 2013 orele 12.00, la crematoriul
Vitan-Bârzești din București, după cum a fost dorința lui,[33][34] deși s-a iscat un scandal public imens, chiar Biserica
Ortodoxă Română făcând presiuni pentru înhumarea sa conform tradiției ortodoxe.
Controversele cu privire la dorința de a fi inmormântat sau incinerat continuă
deoarece, Sergiu Nicolaescu cerea în testamentul său legalizat în 2008 la
notărița Mircia Elena: „să mă înmormânteze după datinile creștinești."[3]
Conform declarației de avere din 2008, Sergiu
Nicolaescu poseda la acel moment două terenuri, trei apartamente și un cont de
bancă la Deutsche Bank din Berlin, unde era depusă suma de €103.000.[35] Dana Nicolaescu, soția de la data decesului său, a anunțat
că urna cu cenușa regizorului Sergiu Nicolaescu, care a decedat pe 3 ianuarie
2013, la vârsta de 82 de ani, a fost înhumată la Cimitirul Bellu Militar din
București unde văduva sa i-a construit, post-mortem, în acest scop un frumos
mormânt din marmură albă.
Activitatea cinematografică
Prezentare cronologică
A debutat ca regizor în 1959[36] cu scurtmetrajul Scoicile nu au vorbit niciodată. Scurtmetrajul Memoria
Trandafirului i-a atras
atenția internațională, fiind un succes la Cannes.
Titus Popovici, unul
dintre cei mai importanți colaboratori ai lui Nicolaescu.
Primul său film de lung metraj a fost coproducția româno-franceză Dacii (1966), care a participat la cel de-al cincilea Festival Internațional de Film de
la Moscova.[37] Filmul reprezintă debutul parteneriatului artistic dintre
Sergiu Nicolaescu (regizor) și Titus Popovici (scenarist). Alături de Petre
Sălcudeanu, Mircea Mohor, Malvina Urșianu, Mircea Drăgan și alții, cei doi sunt
continuatori ai suitei de filme istorice declanșată de filmul Tudor (1963) al scriitorului Mihnea Gheorghiu (în calitate de scenarist).[38]
Filmul Mihai
Viteazul a fost
următoarea colaborare cu Titus Popovici. A participat la cel de-al șaptelea Festival Internațional de Film de
la Moscova[39] și a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1972.[40] Criticul de film Marian Țuțui scria că „Mihai Viteazul
este probabil cel mai bun film istoric românesc… De data asta scenaristul Titus
Popovici și regizorul Sergiu Nicolaescu vor avea în mărturiile istorice destule
elemente dramatice astfel încât deși filmul este spectaculos, respectă aproape
întru totul adevărul istoric. Chiar și maniheismul inerent în asemenea filme
este aici minimal căci Mihai Viteazul (Amza Pellea) are un prieten turc, Selim
Pașa (interpretat chiar de regizor), și are o relație încordată cu soția sa,
doamna Stanca (Ioana Bulcă)”.[41]
Cu mîinile curate (1972) este primul film polițist din
seria Comisarului Moldovan. Personajul interpretat de Nicolaescu, numit aici
încă Miclovan, face tandem cu personajul Comisarul Roman, interpretat de
Ilarion Ciobanu. Filmul, realizat cu concursul Ministerului de Interne, era
menit să reabiliteze imaginea Securității, care suferise după dezvăluirea
implicării ei în abuzurile din perioada instaurării regimului comunist în
România.
Ion Besoiu, unul
dintre actorii preferați de Nicolaescu pentru rolurile negative.
Filmul Un comisar acuză marchează transformarea comisarului
Miclovan în comisarul Moldovan. În acest film polițist (și de aventuri) se
ficționalizează evenimentele din jurul asasinării pe 27 și 28 noiembrie 1940 a
foștilor demnitari de către legionari, eveniment cunoscut în istoriografie
drept Masacrul de la Jilava. În film, comisarul Moldovan cercetează
evenimentele de la Jilava, poliția legionară nedorindu-și aflarea adevărului.
În opoziție cu legionarul Paraipan, jucat de Gheorghe Dinică. Amza Pellea îl joacă pe comunistul Pârvu, un prieten la nădejde al lui
Moldovan, iar Jean Constantin este Limbă, un autor de mici găinării
interlope, care devine ajutorul comisarului și o sursă de umor în film. După
cum recunoaște Nicolaescu, aportul comuniștilor în evenimente este exagerat – afirmă
el - la cererea lui Dumitru
Popescu-Dumnezeu. Din aceleași
considerente ar fi fost ficționalizate numele personalităților, Nicolae Iorga devenind profesorul Jugu (!), Virgil Madgearu Costin Mărgeanu șamd.
Filmul Nemuritorii (1974) este un film de ficțiune pe
fundal istoric, inspirat de scenariul „După furtună” publicat în 1968 de Titus
Popovici. Mobilul este că o ceată de foști ostași ai lui Mihai Viteazul, risipiți prin Europa, se întorc în Țara Românească cu un cufăr misterios, care stârnește interesul
ungurilor, austriecilor și turcilor. Filmul conține o scenă memorabilă filmată
pe malul mării, în care Sergiu Nicolaescu, Jean Constantin, Amza Pellea și ceilalți „nemuritori” sunt îngropați până la gât în
nisip, iar „turcii” pun caii să joace peste capetele lor. Filmarea scenei nu a
folosit trucaje vizuale. Printre actorii din distribuția extraordinară sunt
și Ilarion Ciobanu, Gheorghe Dinică și Colea Răutu, cât și copilul-vedetă Costel Băloiu, în primul rol într-un film regizat de
Nicolaescu, cu care jucase anterior în Pistruiatul. Filmul este remarcabil de asemenea pentru folosirea muzicii
formației Phoenix (încă decenii după lansarea sa, problema
plății drepturilor de autor nu era rezolvată[42]).
Filmul Osînda (1976) este una dintre culmile artistice ale carierei
regizorale a lui Nicolaescu, fiind notat cu trei stele din cinci în Dicționarul
universal de filme al criticului Tudor Caranfil.[43] Ecranizarea după romanul Velerim și Veler Doamne (1933)
al scriitorului român Victor Ion Popa (Manlache) îi are drept protagoniști
pe Amza Pellea, un colaborator important al regizorului, și
pe actrița Ioana Pavelescu. Este înfățișată o poveste de dragoste între
doi țărani, Manlache și Ruxandra, în perioada următoare Primului Război
Mondial, elementele tragice
prefigurând de la început imposibilitatea unei soluționări fericite a
conflictului. Caranfil remarca drept antologică scena reîntâlnirii
protagoniștilor pe o culme înzăpezită.[43] Personajul Manlache reface imaginea hristică a purtării
crucii după moartea ibovnicei sale. Scena nașterii și morții în chinurile
nașterii, cu camera fixându-se asupra imaginii Pantocratorului avea să fie autopastișată de Nicolaescu
și în filmul 15, însă spre un efect artistic mult redus. Din
acest film nu lipsesc nici elementele de propagandă, autoritățile interbelice fiind
înfățișate preponderent drept răuvoitoare și incompentente (pregnanți fiind
actorii Gheorghe Dinică și Mihai Mereuță), cu excepția procurorului, jucat de
Nicolaescu, care asemeni lui Selim Pașa din Mihai Viteazul este
singurul personaj cel puțin echivoc, dacă nu chiar simpatizabil, din tabăra
negativă.
Alături de Paul
Lambrino și soția acestuia
Deși Comisarul Moldovan fusese omorât cu siguranță la sfârșitul
filmului Un comisar acuză (căci fusese prins între 2 șiruri de
legionari cu arme automate, fără scăpare), filmul Revanșa din 1978 debutează cu Paraipan dezgropând mormântul lui
Moldovan și găsind în sicriu cărămizi și o pălărie. Moldovan a supravițuit
celor cinci gloanțe încasate, iar Paraipan nu mai are mult de trăit, din cauza
unei boli incurabile, pe fundal desfășurându-se Revolta legionară din ianuarie
1941. În opinia criticul de film Nae Caranfil, Nicolaescu și scenariștii săi
„se străduie să respecte riguros cronologia politică, într-o intrigă
rocambolescă, forțând adevărul istoric până la capturarea întregii conduceri
legionare, în pofida protecției germane, de către imbatabilul Moldovan”.[44]
Nea Mărin miliardar (1979) este o comedie, prima din
filmografia lui Nicolaescu (și una din puținele). Imboldul a fost dat de
actorul Amza Pellea, care își dorea după o suită de roluri
dramatice să interpreteze și un personaj comic. A început pe cont propriu, cu
niște scheciuri, care au avut succes și la televiziune, apoi i-a abordat
pe Vintilă Corbul și Eugen Burada. I-a prezentat lui Nicolaescu
scenariul, care se bazează pe un qui pro quo. Regizorul a venit la
filmări pe o targă, întrucât suferea la acea vreme de o sciatică. Ca o ironie,
deși Nicolaescu fusese reticent să preia proiectul și era prima sa
comedie, Nea Mărin miliardar a devenit cel mai vizionat film
românesc al tuturor timpurilor.[45]
Ciuleandra este un film psihologic, considerat de
către criticul de film Grid Modorcea: „Cred că Ciuleandra este singurul nostru film psihologic, de
calibru camilpetrescian, asociind remarcabil, la nivelul subconștientului,
jocul „Ciuleandra" cu „Jocul ielelor”.[3]
Frescele Mânăstirii Văcărești, ultimele rămășite păstrate ale mânăstirii,
care a fost vandalizată de Nicolaescu înainte de a fi demolată din ordinul lui
Nicolae Ceaușescu. Astăzi se găsesc la Palatul Mogoșoaia.
În 1985, în timpul filmărilor la Noi,
cei din linia întâi (1986),
Nicolaescu a adus distrugeri grave Mănăstirii Văcărești,[46] fiind manevrate tancuri și folosite petarde și aruncătoare
de flăcări în incinta mănăstirii.[47] Un raport al Muzeului de Istorie și Artă al Municipiului
București menționa „fracturarea crucii din marmură a unuia dintre ctitorii
mănăstirii, domnitorul Constantin Mavrocordat; forțarea lacătelor și a drugilor
de fier care închideau paraclisul, precum și a ușii altarului Bisericii Mari”.[47]
Ultimul film al lui Nicolaescu din epoca
comunistă a fost Mircea, filmat în vara lui 1988, după un scenariu de Titus
Popovici. Ion Besoiu joacă rolul unui preot intrigant, asemănător
rolului Sigismund Bathory din filmul Mihai Viteazul. Nicolaescu îl
joacă pe domnitorul Mircea cel Bătrân, care, ajuns la bătrânețe, se confruntă cu
intrigile țesute de pretendenții la tronul său și cu imperativele turcilor.
Personajul este prezentat într-o lumină tragic-eroică, înțelept și prea bun
pentru lumea în care trăiește, delimitat prin opoziție de nevrednicia celor din
jurul său. Nepotul său în film, Vlad, viitorul domnitor Vlad Țepeș, rostește replica memorabilă prin umor involuntar „Bunule, tu
ești nemuritor?”.
În 1994, Nicolaescu a lansat filmul Începutul adevărului
(Oglinda), o reconstituire
controversată a evenimentelor legate de demiterea de la conducerea guvernului
și arestarea la 23 august 1944 a mareșalului Ion Antonescu. Filmul, despre care Nicolaescu scria pe
pagina sa personală de internet că nu ar fi „un film, ci un document”[48] arată execuția mareșalului, abdicarea regelui, moartea lui
Iuliu Maniu, omorârea lui Gheorghe Brătianu și a lui Lucrețiu Pătrășcanu. Istoricul
Neagu Djuvara a criticat insinuarea filmului că România ar fi așteptat un
răspuns la Uniunea Sovietică în privința armistițiului.[49] Și regele Mihai s-a distanțat de portretizarea sa în film.
Receptarea critică și publică
Grid Modorcea consideră: „Dacă Sergiu Nicolaescu n-ar
exista, ar trebui inventat."[3]. Tot acesta sintetizează: „sigurul cineast român care a
ambiționat să împlinească un gigantic proiect: Istoria poporului român
transpusă pe peliculă." și "Opera lui Sergiu Nicolaescu este un
fenomen" [3].
Criticul de film, Iulia Blaga, remarca, în
iulie 2008, că Sergiu Nicolaescu a avut „o popularitate care depășește
epocile”,[50]deși statisticile arată că după 1989 vizionările noilor sale
filme nu au mai atins cifrele dinainte, când atât Dacii, cât și Mihai Viteazul, depășiseră pragul de 10 milioane de
vizionări la cinematograf.[51] Ea observa că exista „chiar public tînăr care prizează
filmele lui Sergiu Nicolaescu rupîndu-l de contextul epocii, luîndu-l ca pe un
autor de filme populare, fără a sesiza manipularea ale cărei victime sînt, așa
cum au fost și spectatorii din vremea respectivă”.[50]
În 2012, răspunzând unei critici aduse de
Nicolaescu „minimalismului nejustificat” al Noului val din
cinematografia română, regizorul Cristian Mungiu a rezumat creația lui Nicolaescu la
„călărit în filme cu replici din cartea de istorie”.[52]
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care are un doctorat în cinematografie de
la Universitatea Națională de Artă Teatrală și
Cinematografică Ion Luca Caragiale, a spus despre Nicolaescu că „nu a fost niciodată un cinefil.
Nu l-am auzit niciodată să vorbească despre curente care l-au influențat,
despre cinematografie. Dânsul vorbea doar despre filmele lui.”[53] Despre creația sa: „Nu există nimic original acolo. El a
luat tot ce credea el că e mai bine și a pus acolo. Este un polipier de clișee
opera lui Sergiu Nicolaescu. A pus pe ecran clișee după clișee. Toate filmele
lui sunt clișee. Nu a riscat niciodată.” Criticul de film Grid Modorcea care are un doctorat în artă nu este de
acord cu genul acesta de critici pe care le consideră nefondate și bazate pe „o
reacție viscerală față de om sau politician și îl ating la operă”[3]. Modorcea continuă: "Dar opera (lui Sergiu Nicolaescu) e
puternică. Nu se clintește. Dacă ei (criticii viscerali ai lui Sergiu
Nicolaescu) ar vedea numai Ciuleandra, ar înțelege cât de cinefil a fost
Nicolaescu. E un film profund, psihologic, floare rară la noi. Și a-l asocia
cu Amadeus al lui Forman este o obligație de
cinefil!".[3]
Gheorghe Dinică la
premiera filmului Carol I - 2009
Istoricul Adrian Cioflâncă observă că lui
Nicolaescu, „cel mai redutabil producător de istorie populară în limbaj
cinematografic”, nu i-a scăpat nici o perioadă istorică, filmele sale istorice
acoperind antichitatea, evul mediu, epoca modernă și epoca contemporană.[54]
Moștenirea spirituală
În urma marelui cineast au rămas circa 70
filme (cu serialele TV pentru marele ecran) care au fost urmărite de peste un
miliard de spectatori (majoritari fiind cei din China și Rusia). Sergiu
Nicolaescu se autodefinește drept un "naționalist romantic". El
rămâne în istoria cinematografiei prin numeroasele sale filmele istorice care ilustrează
toate perioadele istoriei poporului român (filme precum Dacii, Mircea, Mihai Viteazu, Carol I, Triunghiul
morții, Noi,cei
din linia întîi și Oglinda), prin seria de filme polițiste cu comisarul
Moldovan, prin comediile și satirele sale (precum Nea Mărin miliardar și Poker), dar și prin excelentele sale ecranizări (Atunci i-am condamnat pe toți la moarte, Osânda, Ciuleandra și Orient Express).
Grid Modorcea, care cunoaste excelent cinematografia română
și toate filmele lui Sergiu Nicolaescu, a rezumat: „cheia concepției lui Sergiu
Nicolaescu despre film" este o "concepție tipic americană, de om de
acțiune, de învingător. El este Hollywood-ul filmului românesc."[3] Modorcea consideră că: „filmul este o afacere menită să-i
atragă pe spectatori, care se face pentru marele public, că nu e un capriciu
personal sau o diversiune politică sau propagandistică" și "Cu
excepția lui Sergiu Nicolaescu, la noi nimeni nu pare să fi înțeles acest
adevăr simplu, verificat de marile cinematografii. Și-apoi filmul, înainte de a
fi artă, este o industrie, nimeni nu investește fără să aibă un câștig. Nici un
film semnat de Sergiu Nicolaescu nu a trădat publicul și nici pe cei care au
mizat pe el."[3]
Filmul Orient Express este considerat testamentul său spiritual: „Sergiu
Nicolescu, reprezintă verticalitatea neamului românesc, aristocrația lui, așa
cum o reprezintă Prințul Andrei Morudzi, pe care îl joacă."[3]
Cinematograful din Târgu Jiu, care fusesese
modernizat cu sprijnul statului român și al primăriei din localitate în urma
unei investiții de câteva sute de mii de euro pentru a putea prezenta la
standarde înalte și filme 3D, a fost inaugurat în prezența lui Sergiu
Nicolaescu și a primului-ministru la sfârșitul anului 2012. De la aceasta
inaugurare , acest cinematograf poartă numele „Sergiu Nicolaescu”, lucru de
care marele cineast a fost foarte încântat.
Potrivit viceprimarului Timișoarei, Adrian
Diaconu, urmează să fie amplasată o placă comemorativă pe casa de pe Strada
Paris din Timișoara, în care a locuit Sergiu Nicolaescu.[55]
Pe 30 mai 2015 Sergiu Nicolaescu a primit
postum o stea pe Walk of Fame Bucharest (Aleea Celebrităților din București).
Filmografie
Regizor
- I Teil (1968);
- II Teil - Der Verrat (1969)
- 2 ep., co-regizor cu Pierre Gaspard Huit - „Chasseur de dains” (Vanatorul de caprioare); „Le dernier des
Mohicans” (Ultimul mohican);
- ep. 4, singur - „La prairie” (Preria)
- 1 Calugareni
- 2 Unirea
- Ein seltsames Schiff (88 Min.) - 5 decembrie 1971
- Kurs auf Uma (96 Min.) - 12 decembrie 1971
- Das Land der kleinen Zweige (88 Min.) - 19 decembrie 1971
- Die Suche nach einer verlorenen Insel (89 Min.) - 26 decembrie
1971
·
Deux ans de vacances- Doi ani de vacanță (1974) -
serial de televiziune, de șase episoade, franco-germano-român, în regia lui
Claude Desailly, Gilles Grangier și Sergiu Nicolaescu. Versiunea de film
realizată în România s-a numit Pirații din Pacific și Insula comorilor (1976).
·
Lockruf des Goldes - Cautatorii de aur (1975) - coproducție româno-germană,
co-regizor cu Wolfgang Staudt. Episoade:
- Das Klondike-Fieber - 21 decembrie 1975
- Die weiße Rinne - 23 decembrie 1975
- Der wilde Mann vom Yukon - 28 decembrie 1975
- Vierauge - 30 decembrie 1975
Scenarist
Actor
Filme de scurt-metraj
·
Scoicile
nu au vorbit niciodată -
Sahia Film (1962)
·
Legume
de seră - Sahia Film
(1962)
·
Primăvară
obișnuită - Sahia Film
(1962)
·
Memoria
Trandafirului [Ce que vivent
les roses] - Sahia Film (1964)
·
Lecție
în infinit - Sahia Film
(1965)
·
Floare
de mac (Die Mohnblume)
Cine TV Berlin (1981)
·
Sașii
din Transilvania - Cine TV Berlin
(1984)
·
One
Day (Afganistan) - Cine TV Film
București (2004)
·
Lipsește
Amza - Cine TV Film
București (2006)
SFATURI UTILE 3
Ianuarie
REVENIREA LA NORMAL
DUPĂ SĂRBĂTORI
De
Craciun si Revelion cei mai multi dintre noi mancam mai mult decat trebuie, iar
unii chiar cu mult mai mult. Daca esti istet, poti sa iti revii rapid
dupa mesele copioase specifice
acestei perioade si sa te intorci la obiceiurile sanatoase de dinainte.
Doi factori esentiali in revenirea la alimentatia normala sunt o ambitie de fier si evitarea unui mod de a gandi radical, in alb si negru.
Acestea fiind spuse, iata cativa pasi pe care ar trebui sa ii urmezi ca sa te refaci dupa festin:
Consuma multe lichide
Primul lucru pe care ar trebui sa il faci, cand vrei sa iti revii dupa supraalimentare, este sa bei apa, inca de dimineata. De multe ori, aproape jumatate din greutatea acumulata in urma excesului alimentar este provocata de retentia de apa, asa ca eliminarea acesteia din corp este de mare ajutor.
Deci, ca sa eviti deshidratarea, incearca sa dublezi cantitatea de bauturi fara cafeina consumate timp de o zi sau doua, dupa incheierea perioadei de supraalimentare. Nu e neaparat nevoie sa bei doar apa pentru o hidratare corespunzatoare, ci poti consuma lichide si din alte surse precum fructele si sucurile de fructe, lapte, legume, supe, ciorbe etc.
De asemenea, mare atentie trebuie acordata consumului de sare, care este responsabila pentru nivelul de sodiu din organism si pentru retentia de apa.
Evita infometarea
Primul impuls, dupa o perioada in care ai mancat peste masura, este sa urmezi cateva zile o dieta foarte saraca in calorii. Desi o astfel de abordare pare foarte rationala la prima vedere, aceasta nu va face decat sa iti dea metabolismul peste cap.
Doi factori esentiali in revenirea la alimentatia normala sunt o ambitie de fier si evitarea unui mod de a gandi radical, in alb si negru.
Acestea fiind spuse, iata cativa pasi pe care ar trebui sa ii urmezi ca sa te refaci dupa festin:
Consuma multe lichide
Primul lucru pe care ar trebui sa il faci, cand vrei sa iti revii dupa supraalimentare, este sa bei apa, inca de dimineata. De multe ori, aproape jumatate din greutatea acumulata in urma excesului alimentar este provocata de retentia de apa, asa ca eliminarea acesteia din corp este de mare ajutor.
Deci, ca sa eviti deshidratarea, incearca sa dublezi cantitatea de bauturi fara cafeina consumate timp de o zi sau doua, dupa incheierea perioadei de supraalimentare. Nu e neaparat nevoie sa bei doar apa pentru o hidratare corespunzatoare, ci poti consuma lichide si din alte surse precum fructele si sucurile de fructe, lapte, legume, supe, ciorbe etc.
De asemenea, mare atentie trebuie acordata consumului de sare, care este responsabila pentru nivelul de sodiu din organism si pentru retentia de apa.
Evita infometarea
Primul impuls, dupa o perioada in care ai mancat peste masura, este sa urmezi cateva zile o dieta foarte saraca in calorii. Desi o astfel de abordare pare foarte rationala la prima vedere, aceasta nu va face decat sa iti dea metabolismul peste cap.
Incearca sa consumi mai multe proteine.
Proteinele stimuleaza puternic metabolismul, ceea ce te va ajuta sa arzi caloriile in exces. Asa ca fii atent si la ce mananci nu doar la cat, fiindca infometarea nu este o solutie viabila pe termen lung pentru scaderea in greutate.
Exercitiile de forta sunt solutia
Dupa sarbatori, toata lumea care vrea sa scape de kilogramele in plus, se duce la sala de sport si face cardio la nesfarsit, ca un soi de pedeapsa pentru excesele culinare. Antrenamentul de forta este o modalitate mai inteligenta ca sa revii la normal, fiindca lichideaza zaharul (glicogenul) din muschi mult mai rapid decat exercitiile de tip aerobic. Asadar, daca alimentele pe care le-ai consumat au fost bogate in carbohidrati, atunci exercitiile de forta te vor ajuta sa arzi mai eficient aceste depozite de glucide.
O ora de exercitii cardio la intensitate moderata este benefica, dar nu va stimula organismul sa consume la fel de bine carbohidratii din corp si nici nu va accelera arderea caloriilor chiar si dupa incheierea antrenamentului, cum ar face un antrenament de forta.
Evita alcoolul
Alcoolul nu doar ca are calorii goale, dar afecteaza judecata si in ceea ce priveste alegerea alimentelor. Daca te afli intr-o situatie in care consumul de acool nu poate fi evitat, incearca te limitezi la cel mult un pahar si bea apa dupa aceea.
Revenirea dupa sarbatori nu este usoara, dar nici atat de dificila pe cat avem impresia. Este nevoie doar de ambitie si mai multa disciplina in alimentatie. Acum ai la dispozitie cateva trucuri care te vor ajuta sa revii la silueta de anul trecut. Succes!
GÂNDURI PESTE TIMP 3
Ianuarie
Sergiu Nicolaescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu