MATERIALELE SELECȚIONATE PENTRU 7 IULIE 2018
Prieteni, nu pot posta decât în grupurile pe care le administrez!
Anticultura funcționează și îndobitocește, iar un popor îndobitocit devine gloată!
Să aveți un weekend minunat, cu mine sau fără mine, după gustul fiecăruia!
ISTORIE
PE ZILE 7 Iulie
Evenimente
·
1456: La 25 de ani după execuție, Papa Calixt al III-lea a retras acuzația de erezie adusă Ioanei d'Arc.
·
1520: Conchistadorii spanioli condusi de Hernán Cortès inving
decisiv armata Imperiului Aztec in batalia de la Otumba. Dupa aceasta victorie
Cortez si-a intarit fortele si a distrus Imperiul Aztec.
·
1607: “God
Save the King”, imnul national al Marii Britanii, este interpretat
pentru prima data in public.
·
1770: Are loc Bătălia de la Larga între 65.000 de tatari
crimeeni (cavalerie) și 15.000 infanteristi otomani , sub conducerea lui Kaplan
Ghirei și 38.000 de ruși condusi de feld-mareșalul Rumeantev pe malurile raului
Larga, (un afluent al Prutului azi in R.Moldova de azi ). Bătălia s-a incheiat
cu o victorie decisivă pentru ruși . Victoriile de la Larga urmata de cea de la
Cahul, au schimbat situația strategică în favoarea Rusiei. În septembrie 1770,
a fost cucerită Tighina, si apoi au capitulat cetățile turcesti Ismail, Chilia,
Cetatea Alba si Ibrail . După aceasta, operațiunile militare au continuat pe
teritoriul Bulgariei . La 21 iulie 1774, otomanii semneaza cu Rusia Pacea de la
Kuciuk Kainargi . Tratatul conținea 16 prevederi favorabile Moldovei și Țării Românești.
În decembrie 1774, rușii se retrag, Moldova și Valahia rămânând în continuare
sub turci.
·
1807: Tratatul de la Tilsit dintre Napoleon I și
Țarul Alexandru I pune capăt Războiului
celei de-a Patra Coaliții. La 7 iulie 1807 se încheia pacea ruso-franceză de la Tilsit
care avea și o prevedere ce viza principatele românești. Prin articolul XXII al
tratatului, Imperiul Rus se obliga să-şi retragă toate trupele din Valahia şi
Moldova. Trebuie menționat că trupele ruse se aflau în principatele românești
în cadrul războiului ruso-turc 1806-1812. Rusia a ajuns să fie în război cu
Franța susținînd militar armata Prusiei în lupta sa împotriva împăratului
francez Napoleon Bonaparte. Înfrîngerea rapidă a Prusiei și ocuparea de trupele
franceze a ducatului Poloniei au silit pe țarul Alexandru I să încheie acestă
pace cu Napoleon. În urma semnării tratatului de la Tislit, Rusia şi Franţa
s-au aliat împotriva Angliei, ba mai mult și-au propus cucerirea și împărțirea
între ele a Imperiul otoman, cu unele generoase „cedări” şi Austriei. Pe
frontul otoman, Rusia urma să semneze un armistiţiu la Slobozia (24 august
1807), care prevedea evacuarea trupelor ruseşti din Valahia şi Moldova. Dar
acest tratat nu s-a aplicat, întrucît ţarul Alexandru I a refuzat ratificarea
lui, acuzîndu-l chiar pe generalul Meiendorf că a acordat condiţii prea
favorabile Turciei. Ostilităţile ruso-turce vor fi reluate în 1809. Anume în
urma războiului ruso-turc de la 1806-1812 jumătatea estică a Moldovei, botezată
în urma tratatului de pace ruso-turc printr-o escrocherie Basarabia, a fost
cedată Imperiului Rus.
·
1838 - Este
destramata Federatia Americii Centrale.
·
1846 - SUA anunta
anexarea Californiei care era parte a Mexicului.
·
1857 Au început în Moldova alegerile pentru
adunarea ad-hoc, falsificate de ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogorite,
caimacam după moartea lui Toderiță Balș (17 febr./1 martie 1857), ostil unirii
celor două țări române.
·
1864: A fost infiintata Primaria orasului Bucuresti; intaiul
primar ales a fost generalul Barbu Vladoianu, un apropiat al domnitorului
Al.I.Cuza. A fost primul primar al Bucurestiului și a ocupat funcția de
ministru al Apărării Naționale între 21 februarie 1859 si 3 mai 1859. În timpul
primului său mandat de primar, morile de apă de pe râul Dambovita au fost
desființate și a fost proiectat un sistem de canalizare a râului pentru a
împiedica inundațiile constante până la acea dată. Barbu Vlădoianu a organizat
primul corp de pietrari, în vederea pietruirii străzilor Capiatlei. În 1865 a
înființat, Oficiul de stare civilă și a semnat contractul de cesiune pentru
construirea primei linii de cale ferată de pe teritoriul Romaniei intre
Bucuresti si Giurgiu.În cel de-al doilea mandat, Vlădoianu a dispus începerea
lucrărilor de pavare cu gresie și granit a Podului Mogosoaia (actuala Calea
Victoriei, din 1878). Lucrările au fost finalizate în 1872 si a inaugurat în
decembrie 1872 prima linie de tramvai tras de cai ( “tramcar”), care făcea
legătura între Gara Târgoviștei (actuala Gara de Nord) și bariera Mosilor.
·
1865: Patru
conspiratori implicati in complotul pentru asasinarea
preşedintelui american Abraham Lincoln sunt spanzurati. Printre ei s-a numarat
si Mary Elizabeth Eugenia Jenkins Surratt, acuzata ca a participat la
complotul condus de John Wilkes Booth, care a dus la asasinarea
preşedintelui Abraham Lincoln la 14 aprilie 1865. A fost prima femeie
condamnata la moarte prin spanzuratoare in Statele Unite.
·
1871 - A fost autorizată, prin decret,
funcţionarea, în Bucureşti, a Societăţii Generale de iluminare şi încălzire
prin gaz
·
1887: Ferdinand de de Saxa-Coburg și Gotha-Koháry devine
Prinț al Bulgariei, care în acest moment se află încă sub Imperiul Otoman.
Recunoașterea oficială de către marile puteri europene s-a obținut în 1896. Ferdinand (26 februarie 1861 – 10 septembrie 1948), născut
Ferdinand Maximilian Karl Leopold Maria de Saxa-Coburg și Gotha-Koháry, a fost
conducător al Bulgariei din 1887 până în 1918, inițial ca knyaz (prinț regent,
1887–1908) mai târziu ca țar (1908–1918). De asemenea, a fost autor, botanist,
entomolog și filatelist.
·
1891 - Sunt
patentate cecurile de calatorie "American Express", care vor sta la
baza cartilor de credit moderne.
·
1896 – primul meci de volei înregistrat, la Colegiul
Springfield din Statele Unite ale Americii
·
1898: SUA anexează insulele Hawaii. Președintele american
William McKinley a promulgat legea prin care Hawaii a fost anexat ca teritoriu
al Statelor Unite. Aflate in razboi cu Spania in Pacific, Statele Unite profita
si anexeaza arhipelagul Hawaii , aflat deja sub protectoratul lor. Hawaï va
deveni in 1959 al 50-lea stat din componenta S.U.A.
·
1929 – FC Bologna devine campioana Italiei
·
1930: A început în Statele
Unite ale Americii construcția
barajului Boulder, cunoscut în prezent ca barajul Hoover.
·
1930: A fost adoptată in Romania Legea pentru protecţia
monumentelor naturii.
·
1936: Este brevetat
in S.U.A. surubul in forma de cruce. Inventatorului Henry F. Phillips, i-au
fost acordate de fapt doua brevete, unul pentru şurub şi altul surubelnita
asemănătoare.
·
1936 – incepe Turul Franței la ciclism, iar prima etapă este
câștigată de Paul Egli
·
1937: Japonia imperială
a atacat din nou China. A început războiul de eliberare națională a poporului chinez.
·
1941: Armata română a ocupat localitatea Lipnic, atingând
aliniamentul Nistrului, eliberând astfel Basarabia.
·
1949: La 5-7 iulie a avut loc al doilea val de deportări din Basarabia în
Siberia și Kazahstan. Ştiţi probabil că operaţiunea s-a numit „Iug” (Sud) şi
s-a desfăşurat pe baza unei hotărâri a Biroului Politic al Partidului Comunist
al Uniunii Sovietice din 6 aprilie 1949, care prevedea deportarea de pe
teritoriul R.S.S. Moldoveneşti a „chiaburilor, foştilor moşieri, marilor
comercianţi, complicilor ocupanţilor germani, persoanelor care au colaborat cu
organele Miliţiei germane şi româneşti, membrilor partidelor politice,
gardiştilor rurali, membrilor sectelor religioase, cât şi a familiilor tuturor
categoriilor enumerate mai sus.” În Kazahstan, în Asia Centrală şi în Siberia
au fost deportate 11.280 de familii, însumând 40.850
de suflete. Spre deosebire de alte deportări, aceasta s-a efectuat pe baza
unei hotărâri însoţite de un act adiţional care prevedea că deportarea
se face „pentru totdeauna”. A fost o mare tragedie, care a zdrobit
sufleteşte zeci de mii de oameni. Operaţiunea de ridicare a acestor persoane de
la casele lor a început la 6 iulie 1949, la ora 2 noaptea şi s-a încheiat a
doua zi la ora 20. Conform datelor oficiale, au fost ridicate 35.796 de
persoane, organizate în 30 de eşaloane transportate cu 1.573 de vagoane de vite
în Siberia – în ţinutul Altai, în regiunile Kurgan, Tiumen, Tomsk şi în
R.S.S.Kazahă. Trebuie însă cunoscut faptul că la ieşirea din Basarabia
vagoanele acestea erau oprite, iar pe o linie paralelă erau trase alte vagoane.
Familiile erau despărţite, bărbaţii fiind duşi în vagoanele trase pe linia
paralelă, iar femeile, copiii şi bătrânii erau urcaţi în alte vagoane, având o
altă destinaţie decât cea a vagoanelor în care se aflau bărbaţii. Foarte puţini
şi-au regăsit familiile, foarte puţine familii s-au reunit după ani de
detenţie, de deportare. Majoritatea şi-au luat rămas-bun pentru totdeauna.
Bărbaţii erau duşi în Siberia la munci grele: în mine, în cariere de piatră, la
defrişări de păduri, la construcţii de drumuri şi poduri etc. Acolo munceau şi
prizonieri de război. Femeile, copiii şi bătrânii au ajuns, în cea mai mare
parte, în Kazahstan şi în sudul Siberiei (Kurgan, Tomsk), în zonele cât de cât
fertile, la munca câmpului. În Kazahstan am mers în toate regiunile în care am
aflat că există aceste familii de deportaţi: Aktiubinsk, Kazahstanul de sud,
Jambul. O să vă arăt o hartă a lagărelor din Kazahstan, a locurilor în care au
fost aduşi primii strămutaţi, apoi cei deportaţi; în unele dintre acestea au
ajuns şi prizonieri de război. Practic, aici s-au suprapus tot felul de
populaţii, aduse din diverse motive. Este foarte greu să faci lumină în acest
sistem al Gulagului sovietic. Există astfel de încercări din partea multor
istorici ruşi care, de fiecare dată, vin cu noi şi noi mărturii. Unii
cercetători au încercat să pătrundă în arhivele ruseşti. Să ştiţi că nici în
ziua de astăzi nu ţi se pun întotdeauna la dispoziţie documentele pe care le
soliciţi. Din Vasile Soare, Românii din Kazahstan – de la primele
strămutări până astăzi. Valurile de deportări staliniste din Basarabia şi
Bucovina în Şcoala Memoriei 2010, editor Traian Călin Uba, Fundaţia Academia
Civică, 2011
·
1955 – începe Turul Franței la ciclism, iar run da
inaugurală îi revine lui Miguel Poblet, din Spania
·
1956: Fritz Moravec și alți doi alpiniști austrieci reușesc
prima ascensiune a vârfului Gasherbrum II (8.035 m). Gasherbrum II (numit şi K4). Este un munte situat pe locul 13 ca
înălălţime pe glob. El aparţine de munţii Gasherbrum, fiind situat la sud-est
de K2 în regiunea de graniţă dintre China şi Pakistan.
·
1957 – Juan Manuel Fangio câștigă Marele Premiu de formula 1 al
Franței, urmat de Luigi Musso și Peter Collins
·
1958: Alaska devine cel de-al 49 stat american.
·
1960 - A fost
proclamata independenta Republicii Cóte D'ivoire.
·
1967: Începutul
războiului civil din Biafra .
·
1967 -
"Beatles" lanseaza "All You Need is Love".
·
1968 – Jackie Ickx, pilotul celor de la Ferrari, câștigă Marele
Premiu al Franței, iar podiumul este completat de John Surtees și Jackie
Stewart
·
1969: In Canada
este adoptata de catre Parlament Legea limbilor oficiale, franceza devenind
alaturi de engleza limba oficiala in stat.
·
1974 – se joacă finala Cupei Mondiale, ediția din Germania
de Vest. Țara gazdă învinge Olanda cu 2-1, cu golurile marcate de Paul Breitner
și Gerd Muller, după ce olandezii deschiseseră scorul în minutul 2, din
penalty, prin Neeskens. Golgeterul Cupei Mondiale devine polonezul Grzegorz
Lato, cu 7 goluri
·
1974 – Ronnie Peterson câștigă Marele Premiu al Franței la
formula 1, urmat de Nikki Lauda și Clay Reggazzoni
·
1985: Boris Becker, jucător de tenis german, câştigă finala
masculină a Wimbledon-ului; este cel mai tânăr câştigător – 17 ani şi 7 luni;
(n. 22 noiembrie 1967 la Leimen, Germania). Boris Franz Becker (n. 22 noiembrie 1967 la Leimen,
Germania) este un fost jucător profesionist de tenis din Germania. El a
câștigat 49 de Turnee la simplu și 6 Grand-Slam, medaliat cu aurul olimpic și
cel mai tânăr câștigător al turneului de la Wimbledon. De la retragerea sa din
circuitul profesionist de tenis, a rămas o figură cunoscută prin aparițiile
media și aspecte foarte colorate ale vieții private.
·
1985 – Nelson Piquet câștigă Marele Premiu de formula 1 al Franței
Podiumul este completat de Keke Rosberg și Alain Prost
·
1989 - Cu prilejul
reuniunii statelor membre ale Tratatului de la Varsovia, care a avut loc la
Bucuresti, M. Gorbaciov a declarat ca membrii organizatiei au libertatea de
a-si alege propria lor cale catre socialism.
·
1990 – se desfășoară finala mică a Cupei Mondiale din
Italia.Squadra azzura se impune cu 2-1 în fața Angliei, după două goluri
înscrise de Baggio și Schillaci, în timp ce pentru gruparea din Albion a
înscris Platt
·
1991: S-a constituit Partidul Alianţei Civice, preşedinte al noului partid fiind ales Nicolae
Manolescu. La 28 martie 1998, acest partid a fuzionat cu Partidul Naţional
Liberal.
·
1991 – Nigel Mansell câștigă Marele Premiu al Marii Britanii
la Silverstone, urmat pe podium de Alain Prost și Ayrton Senna
·
1993 - S-a deschis, la Bucureşti, primul Salon
internaţional automobilistic al României
·
1998 – se joacă prima semifinală a Campionatului Mondial din
Franța, în care Danemarca întâlnește Olanda. După 120 de minute de joc, scorul
era egal, 1-1, cu golurile lui Ronaldo, pentru brazilieni, și Kluivert pentru
olandezi. La penalty-uri, Brazilia a transformat prin Ronaldo, Rivaldo, Emerson
și Dunaga. Olanda a transformat prin Frank De Boer și Bergkamp și a ratat prin Cocu
și Ronald De Boer
·
1999: În Israel, Guvernul format de
liderul laburist Ehud Barak obține învestitura Parlamentului. Ehud Barak, născut Ehud Brug (n. 12 februarie 1942, kibuțul Mișmar
Hașaron) este un general (ret.) și politician israelian. A îndeplinit funcția
de șef al Marelui Stat Major al Armatei Israeliene (1991-1994) apoi, lider al
Partidului Muncii și prim-ministru al Israelului (6 iulie 1999-7 martie 2001).
·
1999: Președintele Comisiei Europene, Romano Prodi, îi
numește pe cei 19 comisari europeni care vor conduce viitorul executiv al UE.
·
2001 – naționala de fotbal a Germaniei câștigă titlul
european la fotbal feminin după ce trece cu 1-0 de Suedia, cu un gol de aur al
lui Muller în minutul 98
·
2002 – Michael Schumacher câștigă Marele Premiu de formula 1
al Marii Britanii, urmat de Rubens Barrichello și Juan Pablo Montoya
·
2005: Mai multe explozii, presupuse de natură teroristă, zguduie Londra. Au fost uciși 56 de
oameni și peste 700 răniți.
·
2007: In ziua de
07.07. 2007, se casatoresc la Las Vegas in Statele Unite 3000 de cupluri,
sperand ca numarul magic 07.07.07 le va aduce noroc…
·
2007 – începe Turul Franței la ciclism
·
2009: A început vizita oficială în România a suveranilor
Belgiei, regele Albert
al II-lea și regina
Paola
·
2009 – se joacă a doua serie de meciuri din grupa A a Gold
Cup:Jamaica 0-1 Costa Rica și El Salvador 0-1 Canada
·
2010 – la Durban, se joacă a doua semifinală a Campionatului
Mondial din Africa de Sud, în care Spania învinge cu 1-0 Germania, cu un gol
înscris de Carles Puyol
·
2013 – începe a 12-a ediție a Gold Cup cu meciurile din
grupa A: Canada 0-1 Martinica și Mexic 1-2 Canada
·
2013 – Sebastian Vettel câștigă Marele Premiu al Germaniei
la formula 1, urmat de Kimi Raikkonen și Romain Grosjean.
Nașteri
·
1053: S-a nascut
Împăratul Shirakawa al Japoniei (d. 1129).
·
1119: S-a nascut Împăratul Sutoku al Japoniei; (d. 1164).
·
1207: S-a nascut Elisabeta a Ungariei (Elisabeta de Turingia,
d.17 noiembrie 1231). Elisabeta de Turingia, cunoscută și ca Elisabeta a Ungariei
(în maghiară Árpádházi Szent Erzsébet), (n. 7 iulie 1207, Sárospatak, Regatul
Ungariei – d. 17 noiembrie 1231, Marburg) a fost o descendentă a dinastiei
arpadiene, fiică a regelui Andrei al II-lea, trimisă la vârsta de 4 ani în
Turingia, unde s-a căsătorit în anul 1221 cu vătaful (în germană Landgraf)
Ludovic al IV-lea de Turingia. S-a remarcat prin activități caritabile în
favoarea bolnavilor și săracilor. După moartea soțului ei a intrat în ordinul
terțiar franciscan. A murit la vârsta de 24 de ani. A fost canonizată în anul
1235 de Rusalii. Este patroana landului Turingia. Sărbătoarea ei este în data
de 19 noiembrie în spațiul de limbă germană (data așezării în mormânt), iar în
calendarul roman universal în data de 17 noiembrie (data morții). Numeroase
spitale, deopotrivă catolice și protestante, îi poartă numele. A fost o
descendentă a dinastiei arpadiene , fiică a regelui Andrei al II-lea al
Ungariei , trimisă la vârsta de 4 ani în Turingia , unde s-a căsătorit în anul
1221 cu landgraful Ludovic al IV-lea de Turingia. După moartea soțului ei a
intrat în ordinul terțiar franciscan. A decedat la vârsta de 24 de ani si a
fost canonizată în anul 1235 de Rusalii Este patroana landului Turingia. Numeroase
spitale, deopotrivă catolice și protestante, îi poartă numele.
·
1528 - Anna de Austria, Ducesa de
Bavaria, fiica lui Ferdinand I (m. 1590).
·
1752: S-a nascut Joseph Marie Jacquard, inventatorul
razboiului de tesut; (d.07.08.1834).
·
1843: Camillo Golgi,
medic italian, laureat al Premiului
Nobel (d. 1926). Camillo Golgi (n. 7 iulie 1843 — d. 21 ianuarie 1926)
a fost medic și om de știință italian. În 1906 obține, împreună cu Santiago
Ramón y Cajal, Premiul Nobel pentru Medicină pentru contribuțiile aduse în
domeniul cercetării structurii sistemului nervos.
·
1860: S-a nascut compozitorul austriac Gustav Mahler;
(d.18.o5. 1911). Gustav Mahler (n. 7 iulie 1860 – d. 18 mai 1911) a fost un compozitor
austriac al romanticului târziu și unul dintre cei mai importanți dirijori ai
generației sale. S-a născut în satul Kalischt, Boemia, Imperiul Austriac,
astăzi Kaliště, Republica Cehă. Familia s-a mutat apoi în Iglau (astăzi
Jihlava) unde Mahler a crescut.
·
1879: S-a nascut Knud Johann Victor Rasmunssen, explorator,
antropolog şi etnolog danez ; (d.21.12.1933).
·
1879 – publicistul
si criticul roman Alexandru Dobrogeanu-Gherea (m. 4.12.1958).
·
1884: Lion Feuchtwanger,
scriitor german (d. 1958)
·
1886: S-a nascut compozitorul roman Ion Hartulary-Darclée ;
(d. 1969). Ion Hartulary-Darclée (1886 – 1969) a fost un dirijor și
compozitor român, singurul fiu al sopranei Haricleea Darclée și a lui Iorgu
Hartulary. A studiat cu maeștri de seamă, ca André Gédalge, Leroux și
Charles-Marie Widor. S-a întors în țară în plină maturitate creatoare și a activat,
ca dirijor al Orchestrei simfonice a Radiodifuziunii, timp de un sfert de veac,
la alcătuirea și formarea artistică a orchestrei de studio. Între timp, a
continuat să compună. Este autor de opere și operete (Amorul mascat, Capriciu antic, Amazoana, Miracolul cameliilor,
Zig-Zag, Operetta, Margery), muzică vocal-simfonică (poemul Visul lui Bălcescu), simfonii (Vârful cu dor) precum și suita Picturi de Grigorescu.
·
1887: S-a nascut pictorul de origine rusă Marc Chagal. Marc Chagall (n. 7 iulie 1887, Vitebsk, Belarus – d. 28 martie 1985,
Saint-Paul-de-Vence, Franța) a fost un pictor modern. Stilul său de pictură
este considerat ca deosebit de original și poetic, sub influența fanteziei și
al melancoliei, și strâns legat de cultura ebraică. Ea reprezintă o temă care
revine permanent în creația sa, la fel ca și orașul provincial bielorus
Vitebsk, în care artistul și-a petrecut copilăria.
·
1893: Miroslav Krleža,
prozator, poet și dramaturg croat (d. 1981)
·
1899: George Cukor,
regizor american (d. 1983)
·
1901 - S-a născut Vittorio De Sica, actor,
regizor de teatru şi cineast, unul dintre iniţiatorii neorealismului italian în
cinematografie. (m. 1974)
·
1906 - S–a nascut matematicianul Gheorghe Mihoc,
considerat creatorul scolii romanesti de teoria probabilitatilor si statistica
matematica, membru al Academiei Romane (m.25.12.1981).
·
1911: Gian
Carlo Menotti, compozitor american de
origine italiană
·
1922: Pierre Cardin,
designer francez de modă. Pierre Cardin (n. 2 iulie 1922, San Biagio di Callalta, Italia) este
un creator de modă și om de afaceri francez.
·
1923: S-a nascut regizorul de teatru si film, scenograful,
actorul şi arhitectul român Liviu Ciulei.(d. 25 octombrie 2011 la Munchen, in
Germania). A studiat teatrul la Conservatorul Regal de Muzică și Teatru din
București (1946) si arhitectura (1949).A debutat ca actor în 1945, ulterior s-a
alăturat echipei Teatrului Municipal din Bucuresti care mai tarziu se va numi
Teatrul Bulandra din Bucuresti, unde a debutat ca regizor în 1957. A fost peste
10 ani director artistic al Teatrului Bulandra, pana in 1974, de unde a fost
îndepărtat de cenzura comunistă în urma scandalului cu premiera “Revizorul”,
montată deLucian Pintilie. Sub conducerea sa, Teatrul Bulandra devenise cea mai
importantă instituție teatrală a vremii, nu doar în România, acolo lucrând
practic în același timp, marii regizori de tearu David Esrig, Lucian Pintilie,
Radu Penciulescu. A părăsit România în anul 1980 și a lucrat în multe țări din
Europa, America de Nord, Australia. A fost director artistic al teatrului
Tyrone Guthrie din Minneapolis , Minnesota 1986, (Statele Unite), iar din 1986
profesor de teatru la Columbia University si New York University, in orasul New
York . S-a întors în țară după 1989, regizând o serie de piese celebre. A fost
numit Director de Onoare al Teatrului Bulandra. Ca arhitect, în afara
scenografiilor majorității pieselor regizate de el, Liviu Ciulei a contribuit la
reconstrucția auditoriului Teatrului Bulandra, precum și a altor teatre. A fost
căsătorit cu marea actriță Clody Bertola și cu jurnalista Helga Reiter. Este
tatăl regizorului Thomas Ciulei.
·
1925: Paul Solacolu,
inginer hidrotehnician român
·
1927 - S-a nascut Charlie Louvin (Charlie Elzer
Loudermilk), cantaret si compozitor country american (Louvin Brothers).
·
1932 - S-a nascut Joe (Josef Eric) Zawinul, compozitor
si multi-instrumentist austriac de jazz si rock (Weather Report)
(m.11.09.2007).
·
1933: S-a nascut Gheorghe Cozorici, actor român de teatru şi
film; (d. 1993). Gheorghe Cozorici (n. 16 iulie 1933, Arbore, Suceava
– d. 18 decembrie 1993, București) a fost un popular actor român de teatru și
film. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.
·
1940: S-a nascut Ringo Starr (Richard Starkey), baterist şi
cântăreţ britanic membru al trupei The Beatles. Ringo Starr ramane celebru
pentru cuvintele: ”I like Beethoven, especially
the poems.” Ringo Starr (n. Richard Starkey, 7 iulie 1940, Liverpool, Anglia)
este un muzician britanic. A fost vocalist, baterist și compozitor, membru al
legendarei formații Beatles. A fost narator al primelor două sezoane
(1984-1986) din serialul pentru copii Locomotiva Thomas și prietenii
săi.
·
1943: Toto Cutugno,
cântăreț italian. Salvatore
Cutugno (n. 7
iulie 1943, Fosdinovo, Toscana, Italia), cunoscut publicului sub numele Toto
Cutugno, este un cântăreț și compozitor italian de muzică ușoară (cantautor).
Este primul cantautor care a câștigat marele premiu al Festivalului de la
Sanremo (în 1980) și singurul cantautor italian care a câștigat marele premiu
la Eurovision Song Contest 1990.
·
1944 - S-a nascut Warren Entner, chitarist american
(Grass Roots).
·
1945 - S-a nascut Jim Rodford, basist britanic
(Argent, Phoenix, The Kinks).
·
1947 - S-a nascut Rob Townsend, baterist britanic
(Medicine Head, Family, Blues Band, Dave Kelly Band).
·
1948: Tamás Barta,
muzician maghiar (d. 1982)
·
1948 - S-a nascut Larry Reinhardt, chitarist american
(Iron Butterfly).
·
1950 - S-a nascut David Hodo, vocalist american
(Village People).
·
1951: Daniela Caurea,
poetă româncă (d. 1977)
·
1962 - S-a nascut Clive Jackson, vocalist si chitarist
britanic (Doctor & The Medics).
·
1972 - S-a nascut fotablistul Viorel Dinu Moldovan.
·
1974 - S-a nascut Gabriel Kajcsa, fotbalist roman.
Decese
·
1304: A decedat Papa Benedict al XI-lea (Nicola Boccasini
nascut la Treviso in 1240). Dupa un pontificat care a durat numai opt luni, a
murit subit la Perugia existand suspiciunea ca ar fi fost otravit. A fost
beatificat la data de 24 aprilie 1736.
·
1307: A murit Regele Eduard I al Angliei (n. 1239). Eduard I al Angliei (17 iunie 1239 – 7 iulie 1307) a
domnit între anii 1272 și 1307, suindu-se pe tronul Angliei pe 21 noiembrie
1272 după moartea tatălui său, regele Henric al III-lea. Supranumit „Picioare
lungi”, datorită staturii sale neobișnuit de înalte, Eduard I a fost cel mai
ilustru monarh englez din Evul Mediu.
·
1537: A murit Magdalena de Valois, prințesă a Franței și
regină a Scoției (n. 1520). Magdalena de
Valois (10 august
1520 – 7 iulie 1537), a fost prințesă a Franței și regină a Scoției, fiind
soția regelui Iacob al V-lea al Scoției.
·
1572: A murit Sigismund al II-lea Augustus al Poloniei (n.
1520). Sigismund al II-lea August – în poloneză: Zygmunt II August;
în lituaniană: Žygimantas III Augustas I – (1 august 1520 – 7 iulie 1572) a
fost rege al Poloniei și Mare Duce al Lituaniei, fiind singurul fiu a lui
Sigismund I cel Bătrân, acesta urmând-l pe tatăl său sub numele de Sigismul al
II-lea, în 1548. A fost căsătorit de trei ori și a fost ultimul membru al
Iagellonilor care nu a avut copii, iar prin Unirea de la Lublin s-au introdus
alegerile monarhiei.
·
1816: A decedat Richard Brinsley Butler Sheridan, om politic
irlandez, autor dramatic si director de teatru, cel mai de seama reprezentant
al comediei engleze in secolul XVIII. Comedia sa de debut, “Rivalii” (1773), il
plaseaza in doar cateva zile de la reprezentare printre autorii celebrii din
Anglia.Anul urmator preia conducerea faimosului Drury Lane, pe care l-a
reconstruit in 1794 si de care s-a despartit doar dupa incendiul devastator din
1809. Capodopera sa poate fi socotita “scoala calomniei” (“Critica sau
repetitia unei tragedii”, “Pissarro”);(n.04.11.1751). Capodopera sa poate fi
socotita “scoala calomniei” (“Critica sau repetitia unei tragedii”,
“Pissarro”).
·
1867 - A murit
actorul american de culoare Ira Frderic Aldridge; unul dintre cei mai celebri
interpreti de roluri din repertoriul lui Shakespeare.
·
1930: A murit Sir Arthur Conan Doyle, scriitor britanic,
autor de romane politiste, parintele celebrului detectiv Sherlock Holmes (“Cainele din Baskerville”, “Lumea disparuta”);
(n.22.05. 1859). Sir Arthur Conan Doyle (n. 22 mai 1859 – d. 7 iulie 1930)
a fost un romancier britanic, celebru pentru a-l fi creat pe Sherlock Holmes –
primul detectiv care apare într-o serie de romane polițiste. În afara acestora,
Sir Arthur Conan Doyle a fost autorul a numeroase povestiri
știintifico-fantastice, romane istorice, piese de teatru, romane de dragoste,
poezie și texte inspirate direct din realitate (non-fiction).
·
1951: A murit Dimitrie Voinov, biolog, zoolog, histolog și
citolog român (n. 1867).
Dimitrie Voinov (n. 6 februarie 1867, Focșani – d. 7 iulie
1951, București), biolog, zoolog, histolog, citolog, fondatorul școlii
românești de citologie. Membru titular (din 1927) al Academiei Române.
·
1968 - În această zi Formula 1 a mai
făcut o victimă, una care s-a sacrificat în numele inovaţie şi al cărui destin
a fost deosebit de tragic. În acel an Honda a creat un monopost experimental
denumit RA302, care avea o caroserie din magneziu şi un motor răcit cu
aer. Chiar dacă la primele teste John Surtees, pilotul de teste al
japonezilor, a decretat că noul Honda nu este gata pentru a concura, sponsorii
Honda din Franţa au decis că acest model trebuie să concureze în Marele Premiu
al Franţei.
A fost ales ca pilot
idolul local Jo Schlesser, dar soarta a fost crudă cu francezul. După doar
două tururi în virajul Six Freres, bolidul a supravirat larg şi s-a izbit de un
mal de pământ. Combustibilul aferent pentru încă 58 de tururi şi caroseria din
magneziu a făcut ca Honda RA302 să se aprindă instantaneu, flăcările fiind
uriaşe.Schlesser nu a a avut nici cea mai mică şansă de a scăpa. După această
tragedie Honda a decis să se retragă din Formula 1, revenind sub nume propriu
de abia în 2005.
·
1973: Veronica Lake,
actriță americană (n. 1919)
·
1983 - A murit Hermann Kahn, cibernetician,
matematician, fizician si futurolog american (n.15.02.1922).
·
1988: Mihai
Cruceanu, poet român (n. 1887)
·
2004 - A murit
academicianul Mihail Serban, profesor de biochimie la Facultatea de Medicina
Veterinara din Bucuresti (n. 1930) («Biochimia contractiei musculare»,
«Substante biologice active»).
·
2006: Syd Barrett,
cântăreț, compozitor englez (Pink Floyd) (n. 1946). Roger Keith (Syd) Barrett (n. 6 ianuarie 1946, Cambridge,
Regatul Unit – d. 7 iulie 2006, Cambridgeshire, Regatul Unit) a fost unul
dintre membrii fondatori ai grupului Pink Floyd. Deși activitatea sa în muzica
rock a durat relativ puțin, el este considerat unul dintre pionierii acesteia
și primul artist al genului psihedelic folk. El este cel care a dat numele „Pink Floyd” grupului.
·
2008 - Ada Brumaru - muzicolog şi critic
muzical - a murit. Preocupările sale muzicologice s-au orientat cu precădere
către lumea teatrului liric, către perioada romantică (este autoarea cărţii
"Romantismul în muzică"), dar şi către creaţia autohtonă (a realizat
filmul "Enescu, la răspântie de vremi"). Ada Brumaru a fost distinsă
de trei ori cu Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Romania, al
cărei membru era. (n. 5 iulie 1930).
·
2014: A murit Alfredo Di Stéfano, fotbalist și antrenor de
fotbal argentiniano-spaniol (n. 1926). Alfredo Stéfano Di Stéfano Laulhé (n. 4 iulie 1926 – d. 7 iulie
2014) a fost un fotbalist și antrenor de fotbal argentiniano-spaniol,
considerat unul dintre cei mai mari jucători din istoria fotbalului. El este de
obicei asociat cu echipa Real Madrid, și Ferenc Puskás, și a jucat un rol
crucial în cucerirea de către acest club a Cupei Campionilor Europei de cinci
ori în cinci sezoane consecutive începând cu 1956. Di Stéfano a jucat pentru
echipele naționale ale Argentinei, Columbiei și Spaniei, dar nu a participat la
nici un campionat mondial.
·
2014: A murit Eduard Șevardnadze, general și politician
georgian, al 2-lea președinte al Georgiei (n. 1928). Eduard Șevardnadze (n. 25 ianuarie 1928 — 7 iulie
2014) a fost un politician și diplomat georgian. Șevardnadze a servit în
calitate de Prim Secretar al Partidului Comunist Georgian (de facto liderul
Georgiei Sovietice) între 1972 și 1985, și ministru de externe al Uniunii
Sovietice între 1985 și 1991, în perioada cînd la conducerea acesteia se afla
Mihail Gorbaciov. După destrămarea Uniunii Sovietice, între anii 1992 și 2003
Șevardnadze a ocupat funcția de președinte al Georgiei, conducând țara în mod
autoritar, și venind la putere prin înlăturarea forțată a președintelui
democratic ales, Zviad Gamsahurdia. În perioada președinției sale Georgia a
pierdut controlul asupra regiunilor Abhazia, Osetia de Sud și Adjaria. El a
fost forțat să se retragă în 2003, ca urmare a sângeroasei Revoluții a
Trandafirilor.
·
2015: A murit Angela Ciochină, interpretă de muzică ușoară
(n. 1955). Angela Ciochină (n. 17 aprilie 1955, comuna Urecheni, județul
Neamț – d. 7 iulie 2015[1], București) a fost o solistă vocală, compozitoare și
profesoară de canto.
Sărbători
·
În calendarul ortodox: Sf M Mc
Chiriachi; Sf Cuv Toma din Maleon; Sf Mc Evanghel
·
În calendarul romano-catolic: Sf. Felix,
episcop
- Nepal: Ziua națională - Aniversarea
zilei de naștere a MS Regelui - Gyanendra (1946)
- Insulele Solomon: Ziua națională - Aniversarea proclamării
independenței (1978)
- Japonia: Tanabata, sărbătoarea stelelor
RELIGIE
ORTODOXĂ 7 Iulie
Sf M Mc Chiriachi; Sf Cuv Toma
din Maleon; Sf Mc Evanghel
Sfânta Muceniţă Chiriachi,
ocrotitoare şi rugătoare pentru creştinii din Episcopia Huşilor
Poate pentru
foarte mulţi conaţionali, sfânta este puţin cunoscută, dar prezenţa ei la
Catedrala Episcopală din Huşi, de peste 250 de ani, ne îndeamnă să facem
cunoscută viaţa, pătimirea, dar mai ales biruinţa ei asupra morţii şi uitării,
comune oamenilor.
Născută din părinţi creştini, în Asia
Mică, ca răsplată a rugăciunii lor către Dumnezeu, pentru că a văzut lumina
zilei în zi de duminică, a primit numele Chiriachi, substantivul plural
desemnând în limba elină, ziua Învierii, ziua care pentru creştini este odihnă
şi lucrare a celor pentru suflet. Tinereţea şi viaţa ei plină de virtute şi
dragoste creştină, a dus-o în conflict cu autorităţile păgâne ale Imperiului
roman. Întrucât cel mai mare şi perfid persecutor al Bisericii, împăratul
Diocleţian (284 -305), a pornit o sângeroasă şi de neimaginat luptă împotriva
ei, mulţi creştini primind cununa nepieritoare a martirajului, şi Sfânta
Chiriachi, pentru credinţa în Domnul cel mort şi înviat, s-a învrednicit de a
se socoti împreună cu cei ce „şi-au spălat hainele lor şi care stau neîncetat
slujind şi bucurându-se de slava cea cerească” (Apoc.7, 14-17).
Martiriul sfintei ne arată puterea
credinţei şi biruinţa ei. O tânără îşi asumă curajul, şi în faţa autorităţilor
păgâne, mărturiseşte curajoasă că aparţine lui Hristos, că este creştină,
că viaţa această pământească şi favorurile trecătoare şi înşelătoare, nu pot fi
niciodată comparate cu dobândirea vieţii veşnice, pe care o dăruieşte
Mântuitorul Hristos tuturor celor ce cred în El, şi-L mărturisesc. Sfârşitul
vieţii ei a întors mulţi păgâni, cerând să devină creştini. Şi astfel, o lumină
ce strălucea pe acest pământ, a luat în ceruri şi alte lumini care nu încetează
a străluci de-a lungul veacurilor. Aceasta, în câteva cuvinte despre viaţa
sfintei mare martire a lui Hristos, fericita Chiriachi.
O împrejurare fericită
Aici, la Catedrala Episcopală din Huşi,
se află mâna dreaptă a acestei sfinte care în fiecare zi răspândeşte mireasmă
ce îndeamnă la revenirea în sine, la apropiere şi împăcare cu Dumnezeu a
tuturor celor care caută odihna şi liniştea sufletească, într-o lume foarte
zbuciumată şi bulversată.
În perioada anilor 1781-1791, a păstorit
scaunul episcopal, vrednicul transilvănean de origine, Iacov Stamati, care a
zidit actualul palat Episcopal, dar care a primit şi parte din sfintele moaşte
ale Sfintei Chiriachi.
Spre sfârşitul secolului XVIII, o parte
din moaştele Sfintei Chirachi, respectiv mâna dreaptă, se află în posesia
arhimandritului Meletie Ghica, călugăr şi vieţuitor al Marei Lavre din
Muntele Athos.
Mai înainte fusese stareţ al unei
mănăstiri din Bucovina, după anul 1774, când această parte de ţară a fost
încorporată în Imperiul austro-ungar, pleacă şi se stabileşte la Muntele Athos.
Nu ştim de unde a intrat în posesia sfintelor moaşte, însă într-un testament
scris de propria mână, aminteşte de existenţa lor, pe care, în cazul
plecării lui din această lume, le lasă Mănăstirii Marea Lavră din Muntele
Athos.
În viaţa lui a intervenit o suferinţă pe
când se afla în cetatea Smirna din Asia Mică şi neavând mijloace financiare de
tratament, scrie episcopului Huşilor, Iacov, propunându-i să-i ofere o sumă de
bani, în schimb urmând să primească pentru Catedrala Episcopală din Huşi,
sfintele moaşte. Acesta primeşte bucuros propunerea arhimandritului Meletie Ghica,
făgăduindu-i cele cerute în schimbul primirii sfintelor moaşte. În arhiva
Episcopiei, s-a păstrat următoarea însemnare: „prin această de faţă
iscălită scrisoare se face cunoscut că pentru suma de 100 de lei, am dat mâna
Sfintelor moaşte a Sfintei Chiriachi, iubitorului de Dumnezeu, episcopul
Huşilor, kir Iacov, şi am luat de la Preasfinţia Sa banii, dăruindu-i în
mâinile sale în ziua de 1 iunie, 1787 sfintele moaşte”.
O astfel de împrejurare fericită a făcut
ca o parte din sfintele moaşte ale Sfintei Chiriachi să fie adăpostite în
Catedrala Episcopală. La început, sfintele moaşte erau aşezate într-o cutie de
lemn de chiparos, după care episcopul Iacov a confecţionat un chivot de argint
poleit cu aur în care a aşezat odorul acesta de nepreţuit.
Sfinţenia nu
anihilează firescul, ci întregeşte ceea ce lipseşte
În ziua de 7 iulie a fiecărui an când se
cinsteşte Sfânta, mulţime de credincioşi veneau mai ales de dincolo de Prut să
cinstească după vrednicie pe Sfânta Chiriachi, să se atingă de ea, să se
vindece de bolile şi suferinţele lor, să mulţumească pentru darurile primite de
la Dumnezeu.
Pentru o lume bazată în mare parte pe
profit şi interese materiale, sfinţii, prin sfintele lor moaşte, mărturisesc
prezenţa şi lucrarea lui Dumnezeu în această lume, care deşi este supusă
păcatului nu este distrusă total, ci este chemată la sfinţenie. Sfinţenia
nu anihilează firescul, normalul, ci întregeşte, completează şi reface ceea ce
lipseşte. Niciun sfânt nu s-a prezentat ca purtător de lucruri suprafireşti, ci
în răbdare a mărturisit credinţa, a apărat-o uneori cu preţul vieţii, dar a şi
sădit-o prin faptele lui în sufletele şi inima multor generaţii.
Sfânta Chiriachi prin credinţa ei este
dascăl şi îndrumător către ceruri.
Deşi tânără, slabă, lipsită de forţă
fizică, puterea credinţei i-a dat curajul mărturisirii, într-un timp al
persecuţiilor şi încercărilor.
Pentru un timp scurt şi efemer în faţa
persecutorilor şi a celor însetaţi de sânge nevinovat, totul s-a părut de
învins, însă prin lucrarea Duhului celui sfânt care a rodit în inima Sfintei
Chiriachi, numele şi viaţa ei au devenit prilej de tărie în credinţă, putere a
mărturisirii şi curaj chiar şi în faţa morţii trupeşti.
În fiecare an la 7 iulie, când
sărbătorim ziua martiriului Sfintei Chiriachi, se face o procesiune cu sfintele
ei moaşte, astfel reluându-se firul întrerupt de cei 50 de ani, de dictatură
comunistă, când Episcopia a fost desfiinţată, ziua sfintei fiind trecută sub
tăcere.
Martiriul Episcopiei Huşilor, coincide
cu viaţa Sfintei Chiriachi, care din secolul al XVIII-lea a devenit
ocrotitoarea ei înaintea lui Dumnezeu.
Biruinţa martiriului o observăm mereu,
în ciuda dificultăţilor tot mai directe provocate de oameni necredincioşi,
pătimaşi, lipsiţi de latura umană şi tot mai ignoranţi în viaţa duhovicească.
Sfinţii martiri prin credinţa şi viaţa
lor, prin curajul şi puterea mărturisirii au devenit casnici ai lui Dumnezeu,
izvorul vieţii şi al biruinţei. Cinstindu-i pe ei, recunoaştem puterea şi
lucrarea lui Dumnezeu în viaţa noastră, precum şi măsura dragostei Lui faţă de
noi, căci „minunat este Dumnezeu întru Sfinţii Săi”.
Sf Cuv Toma din Maleon
Cuviosul Toma, din începutul vieţii sale în lume, a fost ostaş mare cu slava; pe de o parte pentru bogăţia sa, iar pe de alta, pentru vitejia ce o avea. El era puternic cu trupul şi viteaz în războaie, şi de multe ori a biruit cetele potrivnicilor. După aceea, iubind pe Hristos, a lăsat lumea cu toată gâlceava ei şi a luat jugul cel uşor al lui Hristos. Deci s-a îmbrăcat în chipul monahicesc, asemănându-se sărăciei şi smereniei Domnului său. Apoi, înconjurând sălaşurile monahiceşti, era povăţuit spre săvârşirea faptelor bune de nevoitorii cei plăcuţi ai lui Dumnezeu întru pustnicie. Iar când a voit să meargă în pustie pentru mai desăvârşită pustnicie şi linişte, un stâlp de foc mergea noaptea înaintea lui şi Sfântul Prooroc Ilie i se arăta, povăţuindu-l în adâncurile pustiei. De nişte călăuzitori ca aceştia a fost îndreptat ca spre alt Carmel, spre muntele Malein, unde vieţuia pentru Dumnezeu şi se învrednicea de dumnezeieşti descoperiri şi vedenii.
Astfel, precum mai înainte în lume biruia cu vitejie pe vrăjmaşii cei văzuţi, tot aşa şi după lepădarea de lume, în viaţa cea pustnicească, surpa şi izgonea taberele cele nevăzute ale duhurilor celor rele, cu rugăciunea cea neîncetată, ca şi cu o sabie ascuţită. Dar de vreme ce nu este cu putinţă a se ascunde cetatea deasupra muntelui şi făclia strălucind sus la cer, nici Cuviosul Toma nu a fost tăinuit în muntele cel pustiu, în care a răsărit ca o stea luminoasă şi a strălucit cele pământeşti, prin sfinţenia sa. Deci, fiind aflat de oameni, s-a făcut lumină celor întunecaţi şi liman celor ce alergau la dânsul; pentru că, luând de la Dumnezeu puterea facerii de minuni şi darul cel tămăduitor, vindeca cu minune toate bolile. Orbilor le dădea vederea, şchiopilor, buna umblare şi chiar scotea izvor de apă cu rugăciunea. Dar nu numai în viaţa sa a făcut multe minuni, ci şi după mutarea sa către Dumnezeu se săvârşeau minuni la cinstitele lui moaşte; pentru că de toate neputinţele şi bolile cele netămăduite se dădeau grabnice vindecări mai presus de fire celor ce veneau şi se închinau cu credinţă, iar duhurile cele necurate se izgoneau din oameni, cu rugăciunile lui cele sfinte şi cu darul lui Hristos, Dumnezeul nostru. Amin.
Sf Mc Evanghel
ARTE 7 Iulie
MUZICĂ
7 Iulie
Gustav
Mahler
Gian
Carlo Menotti
Charlie Louvin (Charlie Elzer Loudermilk),
cantaret si compozitor country american (Louvin Brothers).
Joe (Josef Eric) Zawinul
Beatles
- "All You Need
is Love".
The Beatles - All You Need Is Love-HQ:
Ringo
Starr
Toto
Cutugno
Toto CUTUGNO - 30
GREATEST HITS (Original versions)/LP Vinyl Quality:
Warren Entner
Jim Rodford
Rob Townsend
Larry Reinhardt
David Hodo
Clive Jackson
Syd
Barrett – Pink Floyd
Grieg: Piano Works Vol.1
J S Bach: Sonatas for violin and obbligato harpsichord (Rachel Podger, Trevor Pinnock) CD 1 și 2
POEZIE
7 Iulie
Mihai
Cruceanu
Biografie
Mihail Cruceanu
Născut în Iași la 13 decembrie 1887, fiul lui Mihai Cruceanu, farmacist, și al Ecaterinei Petrovna. Licențiat în litere și drept. Un timp, avocat și profesor secundar. În 1905, poetul se apropie de cenaclul lui Macedonski, omagiat și mai târziu prin dedicații (Insula, I, 18 martie 1912). Devine apoi colaboratorul Vieții noi, integrându-se grupului său simbolist, pe care-l apară (X, 1, 1 martie 1914) și despre care lasă amintiri (Jurnalul literar, I, 2, 2 ianuarie 1939). Întreprinde o anchetă despre poezia nouă, în 1912, în Rampa, important document de epocă. Apropiat de mișcarea muncitorească, după 1916, Mihail Cruceanu devine membru al P.C.R. de la înființare. Vechi ilegalist, poetul înfruntă arestări și închisoare. După 23 august 1944 este ales în toate legislaturile deputat în Marea Adunare Națională. Duce la îndeplinire importante sarcini obștești.
OPERE (poezii):
Spre cetatea zorilor, Târgoviște, 1912;
Altare nouă, Buc., 1915;
Fericirea celorlalți, Craiova, 1920;
Lauda vieții, Buc., 1945;
Poezii alese, cu o prefață a autorului, Buc., E.S.P.L.A., 1957;
Versuri, Buc., ed. Tineretului, 1967.
COLABORĂRI:
Revista literară (1904); Revista literară și politică (1905); Românul literar (1906-1907); Viața nouă (1906); Revista celorlalți (1910); Sărbătoarea eroilor (1912-1914); Rampa (1912); Versuri și proză (1912-1914); Flacăra (1915-1916); Flacăra (1922-1923) etc.
Născut în Iași la 13 decembrie 1887, fiul lui Mihai Cruceanu, farmacist, și al Ecaterinei Petrovna. Licențiat în litere și drept. Un timp, avocat și profesor secundar. În 1905, poetul se apropie de cenaclul lui Macedonski, omagiat și mai târziu prin dedicații (Insula, I, 18 martie 1912). Devine apoi colaboratorul Vieții noi, integrându-se grupului său simbolist, pe care-l apară (X, 1, 1 martie 1914) și despre care lasă amintiri (Jurnalul literar, I, 2, 2 ianuarie 1939). Întreprinde o anchetă despre poezia nouă, în 1912, în Rampa, important document de epocă. Apropiat de mișcarea muncitorească, după 1916, Mihail Cruceanu devine membru al P.C.R. de la înființare. Vechi ilegalist, poetul înfruntă arestări și închisoare. După 23 august 1944 este ales în toate legislaturile deputat în Marea Adunare Națională. Duce la îndeplinire importante sarcini obștești.
OPERE (poezii):
Spre cetatea zorilor, Târgoviște, 1912;
Altare nouă, Buc., 1915;
Fericirea celorlalți, Craiova, 1920;
Lauda vieții, Buc., 1945;
Poezii alese, cu o prefață a autorului, Buc., E.S.P.L.A., 1957;
Versuri, Buc., ed. Tineretului, 1967.
COLABORĂRI:
Revista literară (1904); Revista literară și politică (1905); Românul literar (1906-1907); Viața nouă (1906); Revista celorlalți (1910); Sărbătoarea eroilor (1912-1914); Rampa (1912); Versuri și proză (1912-1914); Flacăra (1915-1916); Flacăra (1922-1923) etc.
Trandafirii galbeni
Trandafirii galbeni ce-i purtai aseară,
Trandafirii galbeni, galbeni ca de ceară,
Aplecaţi pe sânu-ţi ca-ntr-o rugăciune,
Trandafirii galbeni, ce-ţi puteau ei spune?
Trandafirii galbeni, galbeni ca de ceară,
Aplecaţi pe sânu-ţi ca-ntr-o rugăciune,
Trandafirii galbeni, ce-ţi puteau ei spune?
Tremurând în ritmul pieptului săltat,
Tu-i purtai cu fală, ca nişte trofee.
Din ce vază-ascunsă, oare, i-ai luat,
Sau din care seră, sau din care-alee?
Tu-i purtai cu fală, ca nişte trofee.
Din ce vază-ascunsă, oare, i-ai luat,
Sau din care seră, sau din care-alee?
Trandafirii galbeni ce păleau mereu,
Cu un zâmbet tainic şi sfios de stea,
Erau reci ca gheaţa sufletului meu,
Erau, poate, galbeni ca şi fruntea mea?
Cu un zâmbet tainic şi sfios de stea,
Erau reci ca gheaţa sufletului meu,
Erau, poate, galbeni ca şi fruntea mea?
Ce-ţi puteau ei spune, adormiţi pe veci?
Prinşi la sânu-ţi tânăr, trandafirii reci,
Îngropaţi în cuta albelor dantele,
Răspândeau aroma cântecelor mele.
Prinşi la sânu-ţi tânăr, trandafirii reci,
Îngropaţi în cuta albelor dantele,
Răspândeau aroma cântecelor mele.
Bătrânul sol
Dac-ai plutit,
S-arăţi corabia în care
Ai străbătut întinsa mare,
De ani slăbit.
De vii călare,
Arată-mi calul plin de foc,
Ce te-a purtat, din loc în loc,
Fără-ncetare.
De vii pe jos,
Să-mi dai toiagul
Cu care tânărul frumos
Porni, şi-ajunse azi "moşneagul".
Dar el tăcu,
Şi mâna galbenă-mi întinse;
Tăcerea sufletu-mi cuprinse;
Şi el tăcu...
Fecioarele pale
În clarul de lună -
fantastic convoi -
Fecioarele pale cu ochii de vise
Treceau pe aleea cu veştede foi,
Fecioarele pale cu ochii de vise.
Purtau diafane mantale de gaze
Fecioarele pale cu ochii de vise,
În părul lor roze şi albe narcise,
La piepturi topaze şi-n suflet topaze,
Fecioarele pale cu ochii de vise.
Pe-aleea uitărei fecioarele pale,
Fecioarele pale cu ochii de vise,
Cântau o baladă şi noaptea murise
Pe buzele triste - strivite petale -
Fecioarele pale cu ochii de vise.
Târziu pe aleea pe care trecuse
Fecioarele pale cu ochii de vise,
Trecu şi iubirea-mi în păr cu narcise;
Spre ţări neştiute cântând dispăruse
Fecioarele pale cu ochii de vise.
În urma lor magic murit-a cascada
De mistice glasuri, scăldată-n abise:
În noapte, ascultă cum cântă balada
Fecioarelor pale cu ochii de vise.
Fecioarele pale cu ochii de vise
Treceau pe aleea cu veştede foi,
Fecioarele pale cu ochii de vise.
Purtau diafane mantale de gaze
Fecioarele pale cu ochii de vise,
În părul lor roze şi albe narcise,
La piepturi topaze şi-n suflet topaze,
Fecioarele pale cu ochii de vise.
Pe-aleea uitărei fecioarele pale,
Fecioarele pale cu ochii de vise,
Cântau o baladă şi noaptea murise
Pe buzele triste - strivite petale -
Fecioarele pale cu ochii de vise.
Târziu pe aleea pe care trecuse
Fecioarele pale cu ochii de vise,
Trecu şi iubirea-mi în păr cu narcise;
Spre ţări neştiute cântând dispăruse
Fecioarele pale cu ochii de vise.
În urma lor magic murit-a cascada
De mistice glasuri, scăldată-n abise:
În noapte, ascultă cum cântă balada
Fecioarelor pale cu ochii de vise.
Strada mea
Apoi pe strada rece alti pasi se perindeaza;
Sun suflete stinghere, sunt inimi ce viseaza,
Sunt pasi ce-alearga veseli, ce parca rad si canta,
Sunt pasi ce mediteaza, sunt pasi care s-avanta
Acolo, unde plina nadejdea lor ii cheama,
Sunt pasi cu tocuri fine si altii sunt desculti.
Ce se ajung, se-ngana, se striga, tot mai multi.
Si-asa cum trec, cu dansii tot sufletu-mi distrama.
De unde vin, de unde pornesc, fara sfarsit?
De ce se duc spre-acolo si pentru ce-au venit?
De ce pe strada-ntinsa, in toamna asta rece, imi bate-n poarta clipa cu pasul care trece?
Cu fiecare-n parte alerg.
-
Dar pana unde?
Pe fiecare-n parte l-astept si-apoi tresar.
Din mine fiecarui alt pas sfios raspunde
Si parca mi se pare ca striga «in zadar».
Si-astept mereu, iar pasii din ce in ce mai rar,
O data cu-nserarea se deslusesc mai greu.
Tot mai departe striga,
-
Pe cine?
Eu tresar
Dar totul e parere si pasii trec mereu!
De ce alearga astfel grabiti, tot mai grabiti?
Nici unul nu s-opreste desi sunt obositi.
Nici unul nu s-opreste si-atatia au trecut!
Dar cine sa soseasca, ce pas necunoscut?
Pe cine-astept in noapte, pe strada si nu vine?
Ce pasi care s-aduca ceva si pentru mine?
Ce pasi ce nu s-arata, pe care i-am dorit
Si care sa-mi rasune sub geamuri: -
Am sosit!
I-aud cum trec intruna si nu stiu de ce trec.
Si casele pe strada, asteapta ca si mine.
In fiecare poarta se-aude-un zgomot sec
Si-un pas ce se opreste si pleaca -
Al cui e?
Cine
In ceasu-acesta, grabnic, pe drum se furiseaza?
Si parca se taraste si parca-nainteaza,
Si parca se incearca, mai mult si tot mai mult,
Sa-ajunga sub fereastra-mi
Iar eu astept si-ascult.
Astept sa treaca-n noapte, pe strada-nfrigurata,
Vii, pasii care poate n-or trece niciodata.
Sun suflete stinghere, sunt inimi ce viseaza,
Sunt pasi ce-alearga veseli, ce parca rad si canta,
Sunt pasi ce mediteaza, sunt pasi care s-avanta
Acolo, unde plina nadejdea lor ii cheama,
Sunt pasi cu tocuri fine si altii sunt desculti.
Ce se ajung, se-ngana, se striga, tot mai multi.
Si-asa cum trec, cu dansii tot sufletu-mi distrama.
De unde vin, de unde pornesc, fara sfarsit?
De ce se duc spre-acolo si pentru ce-au venit?
De ce pe strada-ntinsa, in toamna asta rece, imi bate-n poarta clipa cu pasul care trece?
Cu fiecare-n parte alerg.
-
Dar pana unde?
Pe fiecare-n parte l-astept si-apoi tresar.
Din mine fiecarui alt pas sfios raspunde
Si parca mi se pare ca striga «in zadar».
Si-astept mereu, iar pasii din ce in ce mai rar,
O data cu-nserarea se deslusesc mai greu.
Tot mai departe striga,
-
Pe cine?
Eu tresar
Dar totul e parere si pasii trec mereu!
De ce alearga astfel grabiti, tot mai grabiti?
Nici unul nu s-opreste desi sunt obositi.
Nici unul nu s-opreste si-atatia au trecut!
Dar cine sa soseasca, ce pas necunoscut?
Pe cine-astept in noapte, pe strada si nu vine?
Ce pasi care s-aduca ceva si pentru mine?
Ce pasi ce nu s-arata, pe care i-am dorit
Si care sa-mi rasune sub geamuri: -
Am sosit!
I-aud cum trec intruna si nu stiu de ce trec.
Si casele pe strada, asteapta ca si mine.
In fiecare poarta se-aude-un zgomot sec
Si-un pas ce se opreste si pleaca -
Al cui e?
Cine
In ceasu-acesta, grabnic, pe drum se furiseaza?
Si parca se taraste si parca-nainteaza,
Si parca se incearca, mai mult si tot mai mult,
Sa-ajunga sub fereastra-mi
Iar eu astept si-ascult.
Astept sa treaca-n noapte, pe strada-nfrigurata,
Vii, pasii care poate n-or trece niciodata.
Sufletul odăii mele
Sufletul odaii mele ce din vis s-a desteptat
A zimbit prin abajurul lampii ce ardea pe masa.
Pe tapete si pe cadre flori de umbra-a desenat,
Iar perdelelor, in cute, le-a dat luciu de matasa.
Sufletul odaii mele asta-seara mi-a vorbit,
Evocind speranta calda si dorintele nebune
Ale clipelor ce altii inainte-mi le-au trait
Cei ce stiu de mult ca viata nemiloasa te supune.
Sufletul odaii mele ca din basme mi-a soptit
Dragi cuvinte de iubire, ce-au facut sa infioare
Inimele celor cari ca-ntr-un filtru s-au topit —
Cei ce stiu demult acuma ca si dragostea chiar moare.
Sufletul odaii mele, tremurind, a suspinat.
Tremurau atitea lacrimi in suspinul lor incet !
Toti plinsesera in viata citi cu viata s-au luptat.
Toti, ce poate dorm acuma parasiti, far-un regret.
Sufletul odaii mele m-a privit ca doi ochi reci.
Si in jurul meu tacerea grav scanda suflarea-mi vie.
Miine din odaia-aceasta voi pleca.
Ce grozavie !
Voi fugi nebun !
Sau poate voi ramine-n ea pe veci.
A zimbit prin abajurul lampii ce ardea pe masa.
Pe tapete si pe cadre flori de umbra-a desenat,
Iar perdelelor, in cute, le-a dat luciu de matasa.
Sufletul odaii mele asta-seara mi-a vorbit,
Evocind speranta calda si dorintele nebune
Ale clipelor ce altii inainte-mi le-au trait
Cei ce stiu de mult ca viata nemiloasa te supune.
Sufletul odaii mele ca din basme mi-a soptit
Dragi cuvinte de iubire, ce-au facut sa infioare
Inimele celor cari ca-ntr-un filtru s-au topit —
Cei ce stiu demult acuma ca si dragostea chiar moare.
Sufletul odaii mele, tremurind, a suspinat.
Tremurau atitea lacrimi in suspinul lor incet !
Toti plinsesera in viata citi cu viata s-au luptat.
Toti, ce poate dorm acuma parasiti, far-un regret.
Sufletul odaii mele m-a privit ca doi ochi reci.
Si in jurul meu tacerea grav scanda suflarea-mi vie.
Miine din odaia-aceasta voi pleca.
Ce grozavie !
Voi fugi nebun !
Sau poate voi ramine-n ea pe veci.
Daniela
Caurea
Biografie
Daniela Caurea
Daniela Caurea s-a născut la 7 iunie 1951 în Târgu Ocna; a murit în catastrofa din 4 martie 1977 în Bucureşti.
Debutul poetic şi-l face în revista Cronica din 26 noiembrie 1966, publicând apoi şi în Iaşul literar, Tomis, Ateneu, Amfiteatru, în antologiile Tineri poeţi, Ed. Tineretului, 1969 şi Cerul în apă, Junimea, 1970.
Primejdii lirice se intitulează prima plachetă de versuri, apărută tot la Junimea, in 1973.Cu puţin timp înainte de moarte scosese un volum de poezii pentru copii, Cartea anotimpurilor, la Ed. Ion Creanga şi îşi definitivase pentru Editura Eminescu o nouă culegere de versuri: văzuhul de cuvinte.
Un dialog pe marginea manuscrisului Adalbert Ignotus, dialog proiectat pentru începutul lunii martie, n-a mai avut loc...
Destin
Sefa de promotie a liceului din Tg. Ocna, Daniela a urmat facultatea de Filologie a Universitatii din Iasi unde l-a avut profesor pe Constantin Ciopraga. Pe la jumatatea studiilor, drumurile au dus-o insa la Bucuresti unde a urmat facultatea de limba si literatura romana, secundar engleza.
La examenul de stat - a fost cap de serie al promotie- a prezentat lucrarea "Motive acvatice in gandirea lui Eminescu", pentru care profesorul titular Zoe Dumitrescu Busulenga, i-a acordat fara ezitare nota 10.
Dupa absolvirea facultatii a devenit profesor in invatamantul superior. Dar, dincolo de catedra statea poeta. A debutat in revista Cronica (1966), dar s-a remarcat ca poet in revista Amfiteatru (1971). Nu a publicat decat doua volume, "Primejdii lirice" si "Cartea anotimpurilor". Cel de-al treilea volum fusese depus la editura Eminescu, dar avea sa apara in 1978.
Dezastrul
Era o seara cu luna plina pe cerul Bucurestilor. Daniela se afla in vizita la Toma Caragiu. Poate ca daca nu ar fi iesit cu totii din apartament pe casa scarii, altfel i-ar fi fost soarta. Trupul neinsufletit al Danielei avea sa fie descoperit de mama sa dupa sase zile de la cutremur, pe malurile Dambovitei, dupa ce a cautat-o la toate spitalele, morgile si corturile Crucii Rosii din Capitala.
A fost cea mai tanara dintre cei 9 scriitori pieriti in cumplitul cutremur. In iulie 1977, Dana urma sa implineasca 26 de ani.
Mormant simplu
Dupa 28 de ani de la cumplitul cutremur din 4 martie 1977, Daniela Caurea se odihneste intru eternitate in cimitirul din Tg. Ocna. Mormantul ei, saracacios, nu l-ai putea descoperi decat cu ajutorul celor care au cunoscut-o. Este doar o cruce de metal inscriptionata cu numele poetei, inconjurata de o sarma de fier.
Daniela Caurea s-a născut la 7 iunie 1951 în Târgu Ocna; a murit în catastrofa din 4 martie 1977 în Bucureşti.
Debutul poetic şi-l face în revista Cronica din 26 noiembrie 1966, publicând apoi şi în Iaşul literar, Tomis, Ateneu, Amfiteatru, în antologiile Tineri poeţi, Ed. Tineretului, 1969 şi Cerul în apă, Junimea, 1970.
Primejdii lirice se intitulează prima plachetă de versuri, apărută tot la Junimea, in 1973.Cu puţin timp înainte de moarte scosese un volum de poezii pentru copii, Cartea anotimpurilor, la Ed. Ion Creanga şi îşi definitivase pentru Editura Eminescu o nouă culegere de versuri: văzuhul de cuvinte.
Un dialog pe marginea manuscrisului Adalbert Ignotus, dialog proiectat pentru începutul lunii martie, n-a mai avut loc...
Destin
Sefa de promotie a liceului din Tg. Ocna, Daniela a urmat facultatea de Filologie a Universitatii din Iasi unde l-a avut profesor pe Constantin Ciopraga. Pe la jumatatea studiilor, drumurile au dus-o insa la Bucuresti unde a urmat facultatea de limba si literatura romana, secundar engleza.
La examenul de stat - a fost cap de serie al promotie- a prezentat lucrarea "Motive acvatice in gandirea lui Eminescu", pentru care profesorul titular Zoe Dumitrescu Busulenga, i-a acordat fara ezitare nota 10.
Dupa absolvirea facultatii a devenit profesor in invatamantul superior. Dar, dincolo de catedra statea poeta. A debutat in revista Cronica (1966), dar s-a remarcat ca poet in revista Amfiteatru (1971). Nu a publicat decat doua volume, "Primejdii lirice" si "Cartea anotimpurilor". Cel de-al treilea volum fusese depus la editura Eminescu, dar avea sa apara in 1978.
Dezastrul
Era o seara cu luna plina pe cerul Bucurestilor. Daniela se afla in vizita la Toma Caragiu. Poate ca daca nu ar fi iesit cu totii din apartament pe casa scarii, altfel i-ar fi fost soarta. Trupul neinsufletit al Danielei avea sa fie descoperit de mama sa dupa sase zile de la cutremur, pe malurile Dambovitei, dupa ce a cautat-o la toate spitalele, morgile si corturile Crucii Rosii din Capitala.
A fost cea mai tanara dintre cei 9 scriitori pieriti in cumplitul cutremur. In iulie 1977, Dana urma sa implineasca 26 de ani.
Mormant simplu
Dupa 28 de ani de la cumplitul cutremur din 4 martie 1977, Daniela Caurea se odihneste intru eternitate in cimitirul din Tg. Ocna. Mormantul ei, saracacios, nu l-ai putea descoperi decat cu ajutorul celor care au cunoscut-o. Este doar o cruce de metal inscriptionata cu numele poetei, inconjurata de o sarma de fier.
XLV
O, monkey, fragedă zambilă,
măduva spinării ca o dantelă
spre soare se ridică, punând
pe creştetul zilei coroana dinţilor tăi albi.
Trec zilele, monkey, şi inima celor
dragi se usucă, drumul de dincoace
de nori ca un şarpe bătrân, nemişcat
doarme sub ploi şi sub soare.
O, monkey, dragostea nu are de ales,
vine şi pleacă şi pe frunze de
mentă, pe un lujer subţire se usucă
regretul, chimvale şi fluiere de os
o încântă să plece, călătorind
prin lume, sub nume ascuns.
Şi aşa, rămân numai cu tine,
faţă în faţă, nemângâiate, ca lacrima,
eu să ştiu cât eşti de bună
şi să nu-mi fii de nici
un folos, tu, pe-o coardă de vişin
prelungă să luneci la mine, în jos.
măduva spinării ca o dantelă
spre soare se ridică, punând
pe creştetul zilei coroana dinţilor tăi albi.
Trec zilele, monkey, şi inima celor
dragi se usucă, drumul de dincoace
de nori ca un şarpe bătrân, nemişcat
doarme sub ploi şi sub soare.
O, monkey, dragostea nu are de ales,
vine şi pleacă şi pe frunze de
mentă, pe un lujer subţire se usucă
regretul, chimvale şi fluiere de os
o încântă să plece, călătorind
prin lume, sub nume ascuns.
Şi aşa, rămân numai cu tine,
faţă în faţă, nemângâiate, ca lacrima,
eu să ştiu cât eşti de bună
şi să nu-mi fii de nici
un folos, tu, pe-o coardă de vişin
prelungă să luneci la mine, în jos.
XVI
Şarpele fantastic e cea mai
grea întrebare cu care ne bântuie
piatra; răspunsul fiind unul singur
având dreptul la el o singură dată,
înconjură limba cu spini şi fruntea
cu ploi de furnici, singura şansă
fiind să trăieşti ca un arbore
împlinit, urcându-şi solzii în singurătate.
Răspunsul te va copleşi într-o
bună dimineaţă şi-l vei striga
cu voce tare, ca-ntr-un înec.
Se vor găsi destui să-ţi întindă
un braţ dezgolit şi mirarea,
dar va fi prea târziu,
vei putea vedea limpede,
şarpele perfid urcând
pe unghiile Julietei, sus în balcon,
şi monstrul lunecând din
cetate spre neamul lui Laokoon.
grea întrebare cu care ne bântuie
piatra; răspunsul fiind unul singur
având dreptul la el o singură dată,
înconjură limba cu spini şi fruntea
cu ploi de furnici, singura şansă
fiind să trăieşti ca un arbore
împlinit, urcându-şi solzii în singurătate.
Răspunsul te va copleşi într-o
bună dimineaţă şi-l vei striga
cu voce tare, ca-ntr-un înec.
Se vor găsi destui să-ţi întindă
un braţ dezgolit şi mirarea,
dar va fi prea târziu,
vei putea vedea limpede,
şarpele perfid urcând
pe unghiile Julietei, sus în balcon,
şi monstrul lunecând din
cetate spre neamul lui Laokoon.
XXII
Nefertiti e spaima şi
brăţara mea stângă,
intrată în carne şi-n sânge, mânându-şi
herghelia-n irişi. Nu-mi mai este somn
de somn cu blană-ntortocheată, nu mai
mi-e frig de frig cu lacuri pe care
îngheaţă ibişi. Clipa mea verde se scurge
adulmecând moscul ars pe talgere străine,
nu-mi mai este foame şi dor,
sunt o singură spaimă terestră cu tine. Îşi sună
pe dealuri Nefertiti cerceii şi lanţul de dragoste
încolăcit peste gât, cu mare risipă, femeile
nu pot fugi de ea, ca de colţii foşnitori
în care te leagănă visul urât. Ridică-mă
spre gura ta şi apără-mă cu preţul neputinţei
de a-mi lepăda spaima mea cu efigie,
şi greşeala pe care nu mi-o mai iert
de-a te fi aflat atât de târziu, Adalbert.
intrată în carne şi-n sânge, mânându-şi
herghelia-n irişi. Nu-mi mai este somn
de somn cu blană-ntortocheată, nu mai
mi-e frig de frig cu lacuri pe care
îngheaţă ibişi. Clipa mea verde se scurge
adulmecând moscul ars pe talgere străine,
nu-mi mai este foame şi dor,
sunt o singură spaimă terestră cu tine. Îşi sună
pe dealuri Nefertiti cerceii şi lanţul de dragoste
încolăcit peste gât, cu mare risipă, femeile
nu pot fugi de ea, ca de colţii foşnitori
în care te leagănă visul urât. Ridică-mă
spre gura ta şi apără-mă cu preţul neputinţei
de a-mi lepăda spaima mea cu efigie,
şi greşeala pe care nu mi-o mai iert
de-a te fi aflat atât de târziu, Adalbert.
DOR DE FIOR - Adrian Paunescu
Voiam - Adrian Paunescu
TEATRU/
FILM 7 Iulie
Cu
Liviu Ciulei
Biografie
Liviu Ciuilei
Liviu
Ciulei (n. 7 iulie 1923, Bucuresti) este un regizor roman. Personalitate
importantă a teatrului si filmului, Liviu Ciulei este totodată actor, regizor,
arhitect, scenograf, profesor. Activitatea sa creatoare remarcabilă de peste 50
de ani a marcat atît arta scenică românească prin spectacole de anvergură
națională și internațională, dar și lumea filmului românesc și internațional.
A studiat arhitectura, apoi teatrul la Conservatorul Regal de Muzică și Teatru din Bucuresti. A debutat ca actor în 1946, jucând rolul lui Puck in Visul unei nopti de vara la Teatrul Odeon; ulterior s-a alăturat echipei Teatrului Municipal din Bucuresti, (mai târziu numit Teatrul Bulandra), unde a debutat ca regizor în 1957, punând în scenă Omul care aduce ploaia de Richard Nash. În 1961 a devenit celebru pentru o punere în scenă total originală a piesei Cum va place a lui Shakespeare. În anul (1965), Liviu Ciulei a primit Premiul pentru regie, la Festivalul de la Cannes, pentru filmul - Padurea spanzuratilor.
A studiat arhitectura, apoi teatrul la Conservatorul Regal de Muzică și Teatru din Bucuresti. A debutat ca actor în 1946, jucând rolul lui Puck in Visul unei nopti de vara la Teatrul Odeon; ulterior s-a alăturat echipei Teatrului Municipal din Bucuresti, (mai târziu numit Teatrul Bulandra), unde a debutat ca regizor în 1957, punând în scenă Omul care aduce ploaia de Richard Nash. În 1961 a devenit celebru pentru o punere în scenă total originală a piesei Cum va place a lui Shakespeare. În anul (1965), Liviu Ciulei a primit Premiul pentru regie, la Festivalul de la Cannes, pentru filmul - Padurea spanzuratilor.
In 1963,
se numara printre membrii fondatori ai Asociatiei Cineastilor din Romania
(ACIN), al carei vicepresedinte a fost pana in anul 1968; intre 1963 si 1972, a
creat, ca director, o spectaculoasa imagine a Teatrului Bulandra, a fost
director la "Lincoln Center" din New York, si apoi, intre anii
1981-1986, director al Teatrului "Guthrie" din Minneapolis. A fost
peste 10 ani director artistic al Teatrului Bulandra. A lucrat în multe țări
din Europa, precum și în SUA, Canada si Australia.
A părăsit Romania in anul 1980 și a fost director artistic al teatrului Tyrone Guthrie din Minneapolis, Minnesota (Statele Unite), iar din 1986, profesor de teatru la Columbia University si New York University. S-a întors în țară după 1989, regizând o serie de piese celebre. A fost numit Director de Onoare al Teatrului Bulandra ca un semn de recunoaștere al meritelor sale extraordinare aduse scenei și ecranului românesc.
A părăsit Romania in anul 1980 și a fost director artistic al teatrului Tyrone Guthrie din Minneapolis, Minnesota (Statele Unite), iar din 1986, profesor de teatru la Columbia University si New York University. S-a întors în țară după 1989, regizând o serie de piese celebre. A fost numit Director de Onoare al Teatrului Bulandra ca un semn de recunoaștere al meritelor sale extraordinare aduse scenei și ecranului românesc.
Liviu Ciulei
a derulat o sustinuta activitate didactica universitara in SUA si Germania, in
1992 devenind membru corespondent al Academiei Romane.
Ca
arhitect, în afara scenografiilor majorității pieselor regizate de el, Liviu
Ciulei a contribuit la reconstrucția auditoriului Teatrului Bulandra, precum și
a altor teatre. In 1996, UNITER i-a acordat Premiul sau anual pentru intreaga
activitate.
Regizorul
Liviu Ciulei a descoperit si talente autentice, care au debutat sub bagheta sa
inspirata: Irina Petrescu si Lazar Vrabie (in filmul Valurile Dunarii), Gina
Patrichi, Ana Szeles si Mariana Mihut (in Padurea spanzuratilor), cantareata de
muzica usoara Margareta Paslaru (in prezent stabilita in SUA), actrita in
spectacolul "Opera de trei parale"
·
Visul / Visul - Portret Liviu Ciulei (1992)
- el insusi
·
Falansterul (1979) - Dinicu Golescu
·
Regia: Liviu Ciulei (1979) - el
insusi
·
Mastodontul (1975) - Vogoride,
reprezentantul unei societati peroliere
·
Muschetarul roman (1975) - Leibnitz
·
Ceata (1973)
·
Dimitrie Cantemir (1973)
·
Un august în flăcări (1973) -
Ministrul de Interne, Ionescu Tismana
·
Dragostea începe vineri (1972)
·
Decolarea (1971)
·
Facerea lumii (1971) - Manicatide
·
Realitatea ilustrata (1969) - el
insusi
·
Regizorul (1968)
- el insusi
·
Pădurea spânzuraților (1965) - Klapka
·
Cerul n-are gratii (1962)
·
Soldați fără uniformă (1960)
·
Valurile Dunării (1960) - timonierul
Mihai Strejan
·
Alarmă în munți (1955)
·
Rasare soarele (1954) - Buldogul
·
Balcescu (1953)
·
Nepotii gornistului (1953)
·
Mitrea Cocor (1952)
·
In sat la noi (1951)
·
O scrisoare pierduta (1977)
·
Pădurea spânzuraților (1965)
·
Valurile Dunării (1960)
·
Erupția (1957)
Filmografie - design de producţie
·
O scrisoare pierduta (1977)
·
Mitrea Cocor (1952)
Filmografie - decoruri
·
Facerea lumii (1971) - decoruri
O scrisoare pierduta(1982),HD:
Pădurea
spânzuraților:
Cu
Gheorghe Cozorici
Biografie
Gheorghe Cozorici
Prestigiosul
actor de teatru si film s-a nascut pe 16 iulie 1933 in Arbore ,jud Suceava; a
urmat cursurile primare si secundare pe meleagul natal ,apoi Institutul de arta
dramatica din Bucuresti obtinand diploma de absolvire in 1956.
Inițial,
a lucrat la Teatrul Național din București, pe scena căruia a evoluat pînă la
sfîrșitul vieții; ultimul său rol a fost Firs din piesa Livada cu visini de
A.P. Cehov,dar si la Craiova,unde, la vîrsta de numai 24 de ani, i s-a
încredințat dificilul rol al lui Hamlet (1957), cel dintîi Hamlet românesc din
epoca postbelică.
Într-o
carieră artistică de peste trei decenii, Gheorghe Cozorici a interpretat roluri
de mare succes, în piese românești și străine: Barbierul din Sevillia, de
Beaumarchais; Titanic vals, de Tudor Mușatescu; Becket de Jean Anouilh; Danton
de Camil Petrescu; Tineretea lui Moromete de Marin Preda și multe altele.
In 1962
se lanseaza in cinematografie jucand in Partea ta de vina.. Gheorghe Cozorici a
fost cel care l-a „reînviat” pe Ștefan cel Mare printr-o interpretare
monumentală .„Ștefan cel Mare” (regia Mircea Drăgan), „Pădurea spânzuraților”
(regia Liviu Ciulei), „Gioconda fără surâs” (regia Malvina Urșianu), „Moartea
unui artist” (regia Horia Popescu), „Capcana mercenarilor” ,„Ciuleandra” (regia
Sergiu Nicolaescu) sunt doar câteva dintre peliculele în care și-a lăsat
amprenta.A cunoscut cele mai intense trăiri în teatru și în film și i-a uimit
pe toți cu vocea sa...
Nu există
român care să nu fi simțit fiori reci când îl auzea pe regretatul Gheorghe
Cozorici recitând „Scrisoarea a III-a“. De altfel, Eminescu i-a fost aproape de
suflet mai mult decât alți poeți. Se povesteste cum a recitat timp de trei ore
din Eminescu, supărat și rezemat cu piciorul de un gard, la moartea colegului
său de generație și prieten apropiat Amza Pellea, uimind întreaga asistență.
S-a impus
și a rămas în memoria tuturor prin interpretarea rolurilor de substanță,
modelând destinele unor personaje înțelepte, serioase, cu ajutorul cuvintelor.
Gheorghe Cozorici, care a umplut scena cu talentul, harul și vocea sa, a fost
un partener de nădejde pentru colegii săi, și toți cei care l-au iubit spun
acum povești despre el și despre vocea sa unică.''.
Avea un
glas sigur, nesovaitor, parca tras cu linie netremurata si care lovea
obstacolul auzului nostru intr-o aterizare directa, fara recul. O vibratie
scurta, patrunzatoare, o muzica grava, un sunet de instrument sever. Cred ca
rostindu-si replicile undeva, intr-o padure adevarata, ar fi preschimbat usor
copacii in orga, cerul in clopot si frunzele in miscatoare flacari verzi"
spunea Aurel Storin .... S-a stins din viață în ziua de 18 decembrie 1993, la
București.
·
Moartea unui artist (1991)
·
Trenul de aur (1989)
·
Stâlpii societății (1988)
·
Din prea multa dragoste (1986)
·
Vară sentimentală (1986)
·
Ciuleandra (1985)
- Faranga
·
Furtună în Pacific (1985)
·
Ziua Z (1985)
·
Opus 11 (1984) - Stefan cel Mare
·
Un petic de cer (1984)
·
Vreau sa stiu de ce am aripi (1984)
·
Zbor periculos (1984)
·
Dragostea și revoluția (1983)
·
Imposibila iubire (1983)
·
Comoara (1982)
- Jubele
·
Capcana mercenarilor (1981) - Baronul
von Gortz
·
Omul și umbra (1981)
·
Un echipaj pentru Singapore (1981)
·
Ancheta (1980)
·
Detasamentul Concordia (1980)
·
Stele de iarna (1980)
·
Vânătoarea de vulpi (1980)
·
Clipa (1979)
·
Aurel Vlaicu (1977) - D.D. Patrascu
·
Razboiul Independentei (Serial TV) /
Razboiul Independentei (1977) - Mihai Eminescu
·
Urgia (1977)
·
Domnisoara Nastasia (1976) - Ion
Sorcova
·
Instanța amână pronunțarea (1976)
- Mares
·
Ultimele zile ale verii (1976)
Stefan cel Mare (1974) HD:
Singuratatea mierlei toamna - Ion Desideriu Sarbu
GÂNDURI
PESTE TIMP 7 Iulie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu