MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU

MIERCURI 10 OCTOMBRIE 2018

Să mulțumim Domnului că ne-a arătat și astăzi lumina zilei și să-L rugăm să ne ocrotească de cel rău! Doamne ajută-ne!

Bună ziua, prieteni și mulțumesc pentru tot ce postați!

După cum v-am promis ieri, voi prezenta în totalitate, în grupul SFATURI UTILE ciclul de lecții intitulat O MINUNE ÎN 16 ZILE – Tehnici şi exerciţii de gândire pozitivă inspirate de la Sfântul Munte.

ISTORIE PE ZILE 10 Octombrie

Evenimente

·       680: Bătălia de la Karbala: Hussain bin Ali, nepotul Profetului Muhammad, este decapitat la ordinul califului Yazid. Aceasta tragedie este comemorata de către musulmani in timpul ceremoniilor Aashurah. Bătălia de la Karbala a avut loc în luna Muharram în a 10-a zi, anul 61 d.Hr. după calendarul musulman sau 10 octombrie 680 d.Hr. după calendarul creștin. Situat în Irakul de astăzi, acest oraș reprezintă locul de pelerinaj al șiiților în comemorarea martirului Husayn ibn ‘Ali, fiul celui de-al patrulea calif, rudă a profetului Mahomed. Bătălia de la Karbala a avut loc între Husayn ibn ‘Ali și fiul califul Muʿāwiya, Yazid I, pe care Husayn a refuzat să-l recunoască drept calif. A fost o lupta inegala intre un mic grup de susţinători şi rude ale nepotului profetului Muhammad, Husain ibn Ali , şi un detasament numeros apartinand califului Yazid I, Umayyad. Husain şi toţi susţinătorii lui au fost ucisi, inclusiv fiul lui Husain, iar femeile şi copii au fost luate ca prizonieri. Acesti morti sunt considerati martiri, rămânând în istorie si reprezentând un eveniment ce va fi celebrat an de an de către adepții șiiți cât și de sunniți. Cele doua facțiuni celebrează același eveniment însa in mod diferit și anume: sunniții comemorează sacrificiul făcut de Husayn, iar șiiții îl comemorează, dar într-un mod aparte, plângând, lovindu-se în piept și chiar autoflagelându-se.

·       732: Bătălia de la Poitiers in Franţa: Armata francilor condusa de Charles cu titlul „Martel” (Ciocan) ii infrange pe musulmani, oprind inaintarea acestora in Europa de Vest. In timpul bataliei este ucis Abdul er Rahman Al Ghafiqi, califul arab al de Cordobei. Mulți istorici , cred că dacă nu ar fi eșuat la Tours, Islamul ar fi depășit probabil Galia și ar fi penetrat adanc Europa de Vest.

·       1361: În Castelul Windsor s-a căsătorit Joan de Kent cu Edward de Woodstock, Prințul Negru. Joan, Contesă de Kent (29 septembrie 1328 – 7 august 1385), a fost prima Prințesă de Wales engleză. Cronicarul francez Jean Froissart a numit-o „cea mai frumoasă femeie din tot regatul Angliei și cea mai iubită”. Eduard de Woodstock, Prinț de Wales, Duce de Cornwall, Prinț de Aquitania (15 iunie 1330 – 8 iunie 1376) a fost fiul cel mare al regelui Eduard al III-lea al Angliei și a soției acestuia, Philippa de Hainault, și tatăl regelui Richard al II-lea al Angliei.

·       1604: Johannes Kepler descopera prima Supernova. Johannes Kepler (*27 decembrie 1571, Weil der Stadt – †15 noiembrie 1630, Regensburg), matematician, astronom și naturalist german, care a formulat și confirmat legile mișcării planetelor (Legile lui Kepler). În matematică este considerat precursor al calculului integral.

·       1636: In batalia de la de la Salonta turcii sunt înfrânți de principele transilvanean Gheorghe Rákóczi I. Gheorghe Rákóczi I de Felsővadász (în maghiară I. Rákóczi György, în germană Georg I. Rákóczi, cunoscut și ca Gheorghe Rákóczi cel bătrân (n. 1593, la Szerencs – d. 1648) a fost principe al Transilvaniei între anii 1630-1648.
În timpul domniei sale, ca și în timpul domniei principilor Gabriel Bethlen sau Gheorghe Rákóczi al II-lea, principatul Transilvaniei aflat sub suzeranitate otomană a cunoscut o epocă de înflorire economică și de afirmare politică și culturală, întărindu-se puterea centrală. A promovat o politica absolutistă care a fost dublată de tendința de răspândire a calvinismului. Conform ideilor Calvinismului a sprijinit folosirea limbii materne în liturgie și în învățământ, nu numai în cazul comunității maghiare ci și în cazul românilor și sașilor. La îndemnul lui și pe cheltuielile Principatului s-a tipărit în tipografia domnească de la Alba Iulia prima traducere completă a Noului Testament în limba română, Noul Testament de la Bălgrad, cunoscut și sub denumirea de Biblia Rakocziana. De numele lui se leagă înființarea în 1669 a sistemului educațional elementar în limba română, bazat pe școli primare („népiskola”), după ce soția lui, Zsuzsanna Lórántffy a înființat prima școală românească (medie) la Făgăraș (în 1657).

·       1857: Începe construcţia clădirii Universităţii din Bucureşti. Construcţia clădirii actualei Universităţi din Bucureşti, situată în Piaţa Universităţii, s-a facut conform planurilor arhitectului Alexandru Orăscu. În amintirea acestui eveniment important a fost emisa o medalie comemorativa. Aceasta poate fi văzută astăzi în colecţia numismatică a Academiei Române. Clădirea a fost ridicată în urma unui concurs, în timpul căruia au fost analizate mai multe oferte. Cîştigătorul acestei competiţii a adus 70 de constructori austrieci. Piatra şi marmura au fost aduse depeste Dunăre de la Pesta ( din capitala Ungariei de azi – Budapesta) la Giurgiu, iar apoi cu carutele la Bucureşti, deoarece calea ferată dinspre Bucureşti spre Giurgiu (port la Dunăre) a fost construită abia în 1869. Din cauza lipsei de resurse financiare, clădirea a fost inaugurată după doisprezece ani, în anul 1869. Clădirea de atunci avea două etaje şi era constituită numai din aripa care se întinde spre Bulevardul Carol.Faţada are un peristil cu stîlpi în stil ionic şi reliefuri realizate de Karl Storck. Din nefericire, în timpul bombardamentelor aeriene din 1944, lucrările lui Karl Storck au fost distruse. La început, edificiul găzduia şi alte instituţii, cum ar fi Senatul, Academia Română, Biblioteca Centrală, Muzeul Istoric, Şcoala de Arte etc. Celelalte aripi ale Universităţii au fost cunstruite sub coordonarea lui Nicolae Ghica – Budeşti între anii 1912 – 1926. Între secolul al 17 -lea şi prima decadă a secolului al 19-lea, chiar pe locul unde esta astăzi Piaţa Universităţii, se aflau clădirile şi grădina mănăstirii Sfîntul Sava. Acolo a funcţionat “Şcoala înaltei Societăţi“, care a devenit în 1709 “Academia Domnească“, întemeiată de Constantin Brîncuşi. Aceasta era un centru cultural renumit în Sud-Estul Europei. La începutul secolului al 19-lea, după 1817, Mănăstirea Sfîntul Sava a găzduit Colegiul Sf. Sava, prima facultate cu predare în limba română. Predarea în limba franceză a durat pentru un scurt timp în anul 1847, dar Revoluţia din 1848 a reintrodus limba română. Deoarece în vremea aceea nu exista o distincţie clară între şcoala secundară (liceu) şi facultate, acest colegiu reprezenta ambele niveluri. Universitatea a fost întemeiată ca şcoală superioară în anul 1864, la patru ani după întemeierea Universităţii Iaşi, prima universitate română modernă. În 1864 aceasta includea facultăţile de Drept, Ştiinţe, Litere şi Filozofie. Primul doctorat a fost acordat în 1873 de către Facultatea de Farmacie. Universitatea a cunoscut “epoca de aur” între cele două războaie mondiale. Atunci s-a dezvoltat datorită înaltei pregătiri a profesorilor şi numărului de studenţi (15.700), fiind una dintre cele mai mari universităţi, alături de Universitatea “Columbia” din New York, Universitatea din Paris, Universitatea din Londra şi Universitatea New York. În anul 1945 această peroiadă remarcabilă a luat sfîrşit, deoarece unii dintre cei mai buni profesori au fost destituiţi iar alţii au fost închişi pentru că s-au opus, într-un fel sau altul, regimului comunist. După cîţiva ani, unii profesiri s-au întors, dar atmosfera nu a mai fost aceea a libertăţii de a gîndi şi a competiţiei deschise. După 1990, s-au făcut progrese semnificative în domeniul predării iar numărul studenţilor creşte. Astăzi universitatea are aproximativ 20.000 de studenţi şi paisprezece facultăţi.

·       1865: John Wesley Hyatt obtine brevetul pentru inventarea celuloidului. O companie americana a oferit 10 000 USD pentru inventarea unei bile de biliard care sa fie la fel de rezistenta ca fildeşul, dar care sa coste mult mai puţin. John Wesley Hyatta reuşit să faca o astfel de bila, o breveteaza si obtine premiul. Această cercetare a dus la inventarea celuloidului.

·       1872: Ion Creangă este exclus definitiv din randurile clerului ortodox. Ion Creangă (n. 1 martie 1837, Humulești; d. 31 decembrie 1889, Iași), scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie.

·       1876: A fost înfiinţat Partidul Popular Săsesc din Transilvania.

·       1896: La Bucureşti apare săptămînal revista literară “Povestea vorbei”, din 10 octombrie 1896 pînă în 4 mai 1897.

·       1901: Primul traseu parcurs în circuit, în apropierea Parisului, de dirijabilul construit de inginerul și inventatorul brazilian Alberto Santo Dumont; (n. 1873– d. 1932).

·       1903: Emmeline Pankhurst formează un grup de acțiune pentru dreptul la vot al femeilor engleze – Women’s Social and Political Union (WSPU); (n. 14 iulie 1858 – d. 14 iunie 1928). Emmeline Pankhurst (n. 14 iulie 1858, Manchester – d. 14 iunie 1928, Londra) născută Emmeline Goulden, reprezentantă a mișcării radicale feministe, o militantă (sufragetă) care a luptat pentru drepturile femeii.

·       1903: Compania Bayer a pus în vânzare aspirina. Noul medicament a fost obţinut de un chimist bavarez, Felix Hoffman, pentru a ameliora reumatismul tatălui său. Aspirina a fost derivată la început din acidul salicilic, un extract din coajă de salcie, dar în 1899 Bayer a realizat un procedeu de a-l obţine prin sinteză.

·       1913: Este deschis Canalul Panama. Canalul Panama (spaniolă: Canal de Panamá) este un canal important care traversează istmul Panama în America Centrală, legând oceanele Atlantic și Pacific.

·       1914: Majestatea Sa Ferdinand I succede la tronul României. Regele Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen al României (n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș, Sinaia) a fost al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa. Ferdinand (nume la naștere Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen) a fost al doilea fiu al prințului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen și al Infantei Antónia a Portugaliei, fiica regelui Ferdinand al II-lea al Portugaliei și al reginei Maria a II-a. Familia sa făcea parte din ramura catolică a familiei regale prusace de Hohenzollern. La 10 octombrie 1914 stil nou (28 septembrie 1914, stil vechi), printul Ferdinand I succede la tron regelui Carol I, al carui nepot era. Acesta jura credinţă României şi promite că va fi “un bun român“. Majestatea Sa Ferdinand al României a devenit protector şi preşedinte de onoare al Academiei Române. Ferdinand s-a căsătorit în decembrie 1892 cu principesa Maria (1875-1938), nepoata reginei Victoria a Marii Britanii, avînd şase copii: Carol, Nicolae, Elisabeta, Mărioara, Ileana şi Mircea. În timpul războiului mondial, regele Ferdinand s-a alăturat curentului favorabil Antantei, și, în 1916, pe 14 august, a prezidat Consiliul de Coroană în cadrul căruia s-a luat o hotărâre dramatică: intrarea României în război împotriva țării sale natale, Germania. Cu tot entuziasmul românilor, situația de pe câmpul de luptă nu a fost favorabilă, o bună parte din teritoriul României fiind ocupat de către trupele Puterilor Centrale. Ferdinand și întregul guvern român s-au refugiat, în noiembrie 1916, la Iasi. Pentru rege și familia sa a fost o perioadă extrem de grea, perioadă în care toate planurile păreau să se năruie. În plus, în 1917, a murit de febra tifoida, la numai 4 ani, principele Mircea, cel de-al șaselea copil al cuplului regal. Deși familia sa din Germania l-a renegat, la Castelul Hohenzollernilor arborându-se steagul de doliu, Ferdinand nu și-a pierdut speranțele. Astfel, el a refuzat să ratifice pacea separată între Puterile Centrale și România. În cele din urmă, situația avea să se schimbe. În cursul anului 1918, anul de naștere al României Mari, Ferdinand s-a întors la București în fruntea armatei, trecând pe sub Arcul de Triumf, întâmpinat fiind de populația entuziastă. Ferdinand a fost încoronat rege al României Mari printr-o ceremonie grandioasă, în ziua de 15 octombrie 1922 la Alba Iulia. Domnia Majestăţii Sale s-a încheiat la 20 iulie 1927, data la care a decedat.

·       1916: Începe prima bătălie de la Tîrgu Jiu intre armata romana si trupele germano- austro-ungare. Intre 10-16 octombrie trupele române, comandate de generalul Ion Dragalina, resping o puternică ofensivă inamică. Se remarcă prin vitejia sa Ecaterina Teodoroiu – eroina de la Jiu. Ioan Dragalina, uneori ortografiat Ion Dragalina (n. 16 decembrie 1860, orașul Caransebeș, Imperiul Austriac- d. 24 octombrie 1916, București) a fost un general român, care a murit eroic în luptele care au avut loc pe Valea Jiului în primul război mondial.

·       1918: Ştefan Ciobanu şi Ion Inculeţ sunt aleşi membri titulari ai Academiei Române.

·       1920: In urma plebiscitului din Carinthia, cea mai mare parte a acestei regiuni rămâne in componenta Austriei. Plebiscitul a stabilit graniţa dintre Austria şi Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor. In Tratatul de la Saint-Germain din 10 Sept.1919, un teritoriu de 331 km 2 din Carinthia de sud împreună cu oraşul Dravograd, au fost ataşate la Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor (cunoscut mai târziu ca Regatul Iugoslaviei). Aceste zone sunt astăzi parte a Republicii Slovenia . O alta regiune din Carinthia, Kanaltal (în italiană: Val Canale), cu oraşul de graniţă din Tarvisio ( germană : Tarvis ) şi locul sfânt de pelerinaj din Maria Luschari ( cu o suprafata de 445 km ²), a fost cedată Italiaei şi inclusa în provincia Udine . Frontiera a rămas neschimbată după al doilea război mondial, deşi la sfârşitul războiului trupele iugoslave au ocupat pentru scurt timp zona, inclusiv capitala Klagenfurt . Dupa dezintegrarea Iugoslaviei, frontiera separa Austria şi Slovenia .

·       1923: Are loc Conferinţa internaţională a reprezentanţilor organizaţiilor ţărăneşti de la Moscova, la care se constituie Internaţionala Ţărănească (activează ulterior pînă în 1933).

·       1926: A fost înfiinţat Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ) din Romania, prin fuziunea Partidului Ţărănesc, condus de Ion Mihalache, cu Partidul Naţional Român din Transilvania, condus de Iuliu Maniu. Cu acest prilej s-a adoptat programul de guvernare al noului partid, care îmbină doctrinele celor două partide componente: “ţărănistă” şi “naţională”. Prima apropiere între Partidul Naţional Român şi Partidul Ţărănesc s-a produs în urma celor dintâi alegeri, din noiembrie 1919, de după Marea Unire, în care voturile unui electorat încă neorientat nu au scos din urne un câştigător cu majoritate absolută. Ca urmare, ambele partide au colaborat la guvernarea „Blocului Parlamentar”, ceea ce a creat o atmosferă favorabilă unificării ulterioare. În perioada guvernării lui Averescu (13 martie 1920-17 decembrie 1921), ambele partide s-au situat pe poziţii apropiate, atât în Parlament, la dezbaterea legii agrare, cât şi faţă de evenimentele social-politice din ţară. Colaborarea în opoziţie a continuat şi sub guvernul liberal Brătianu. La 10 februarie 1924, Partidul Ţărănesc a propus, într-o scrisoare adresată partidelor de opoziţie, crearea unui front unic. Partidul Naţional Român a acceptat propunerea „cu vie satisfacţie”. La 1 iunie 1924, „Aurora”, oficiosul Partidului Ţărănesc, a anunţat că Delegaţia Permanentă a partidului, „găsind că principiile asupra cărora s-a convenit sunt potrivite pentru o bază de înţelegere între cele două partide”, a stabilit să înceapă contacte oficiale. Discuţiile au fost purtate în două etape: Mihai Popovici – Virgil Madgearu; Iuliu Maniu – Ion Mihalache. S-a convenit un acord de fuziune (programul în 10 puncte) în baza următoarelor principii: garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, apărarea ţărănimii contra exploatării, dezvoltarea industriei alimentare, atragerea capitalului străin, ameliorarea condiţiilor de viaţă ale clasei muncitoare, cooperarea internaţională. Dorind intens perfectarea fuziunii, Partidul Ţărănesc a fost de acord cu paritatea în conducere (câte 6 reprezentanţi) şi cu preşedinţia lui Iuliu Maniu. Totuşi, în calea unirii au apărut noi piedici care vor fi depăşite cu multe eforturi. La sfârşitul lui ianuarie 1926, sub presiunea alegerilor comunale organizate de liberali (18-19 februarie 1926), între cele două partide s-a perfectat un acord de guvernare. Victoria la limită a liberalilor în alegerile comunale şi apropierea terminării mandatului acestora au determinat demisia guvernului liberal (27 martie 1926), după elaborarea unei legi electorale viu criticată de opoziţie, deoarece prevedea o primă electorală pentru partidul care obţinea majoritatea relativă de peste 40% din voturi. În pofida aşteptărilor opoziţiei, Regele Ferdinand a învestit cu mandatul de preşedinte al Consiliului de Miniştri pe Alexandru Averescu. În aceste împrejurări, conducerile Partidului Ţărănesc şi a Partidului Naţional Român au ajuns la concluzia că nu au altă cale de urmat decât în direcţia unificării. Într-un congres extraordinar ţinut la 18 aprilie 1926, Partidul Naţional Român a adoptat „un călduros apel” adresat Partidului Ţărănesc pentru fuziune sau pentru încheierea unui cartel electoral. Delegaţia Permanentă a Partidului Ţărănesc a hotărât (24 aprilie 1926) începerea urgentă a tratativelor pentru încheierea unui cartel electoral şi a amânat, după alegeri, discuţiile în vederea fuziunii, acceptată în principiu. În preambulul cartelului electoral se menţiona că fuziunea a rămas „o problemă a viitorului dorit apropiat”. În alegeri (mai 1926), Blocul Naţional Ţărănesc, alcătuit de cele două partide, a obţinut 27,72% din voturi şi 69 mandate, liberalii 7,34% şi 16 mandate, Liga Apărării Naţional Creştine 4,76% şi 10 mandate, faţă de Partidul Poporului (de guvernământ) 52,09%, cu 292 mandate. Mandatele obţinute de Blocul Naţional Ţărănesc aparţineau 38 ţărăniştilor şi 31 naţionalilor. În şedinţa sa din 10-11 iulie 1926, Comitetul Central Executiv al Partidului Ţărănesc a apreciat că este momentul ca fuziunea propusă de Partidul Naţional Român să fie realizată. La 12 iulie 1926, Ion Mihalache a făcut cunoscută această hotărâre lui Iuliu Maniu, cu care a început tratativele încheiate printr-un acord deplin. În ziua de 26 septembrie 1926, Delegaţia Permanentă a Partidului Naţional Român şi Comitetul Central Executiv al Partidului Ţărănesc au aprobat, în şedinţe separate, unificarea. Ostili fuziunii, Nicolae Iorga, la 28 septembrie, şi Constantin Argetoianu, la 6 octombrie, s-au retras din partid. La 10 octombrie 1926, s-au ţinut în Bucureşti congresele partidelor: Partidul Naţional Român în sala „Transilvania”, iar Partidul Ţărănesc în sala „Amiciţia”. Ambele congrese au ratificat în unanimitate FUZIUNEA, ceea ce a constituit actul de naştere al noului partid: Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ). Imediat după fuziune a fost adoptat şi programul partidului.

·       1928: Chiang Kai-Shi devine preşedinte al Republicii China.

·       1930: Demisia guvernului naţional-ţărănesc, prezidat de Iuliu Maniu are loc la 10 octombrie 1930. Se formează un guvern naţional-ţărănesc în frunte cu G.G.Mironescu.

·       1931: S-a constituit Federatia Româna de Handbal.

·       1933: Un avion Boeing 247 este distrus în urma exploziei unei bombe, în apropierea orașului Chesterton, Indiana, SUA. Toți cei șapte oameni prezenți la bord au murit în urma incidentului, considerat primul sabotaj din istoria aviației comerciale.

·       1933: Waldo L. Semon a inventat vinilul.

·       1933: Compania Procter&Gamble a lansat pe piață primul detergent de uz casnic, Dreft, care conținea surfactanți sintetici.

·       1935: La New York a avut loc premiera operei „Porgy și Bess”, de George Gershwin. George Gershwin, cu numele real Jacob Gershowitz, (n. 26 septembrie 1898, New York – d. 11 iulie 1937, Los Angeles) a fost unul din cei mai populari compozitori americani din prima jumătate a secolului al XX-lea. Reușind să reunească elementele de jazz simfonic cu muzica ușoară, Gershwin a compus atât pentru teatrele muzicale de pe Broadway cât și pentru sălile de concert clasic. S-a bucurat de mult succes prin compunerea unor melodii interpretate de cei mai cunoscuți instrumentiști și cântăreți americani ca Louis Armstrong, Ella Fitzgerald, Frank Sinatra, Herbie Hanock și mulți alții.

·       1935: O lovitură de stat regalista este data de armate greaca . Este răsturnat guvernul lui Panagis Tsaldaris şi se stabileşte o regenţă, care pune capat efectiv celei de-a doua Republici Elene.

·       1938: In urma Acordului de la Munchen, Cehoslovacia este silita sa cedeze regiunea sudetă Germaniei naziste.

·       1946: Conferinţa de Pace de la Paris a aprobat proiectul de Tratat de Pace cu România.

·       1957: Incendiul de la Windscale – una dintre cele mai grave accidente nucleare înainte de dezastrul de la Cernobîl; sunt eliberate cantități mari de materiale radioactive.

·       1964: La cea de–a XVIII–a ediţie a Jocurilor Olimpice de Vară de la Tokio, Iolanda Balaş şi Mihaela Peneş cuceresc medaliile de aur. În total România a obţinut 11 medalii (2 aur, 4 argint, 5 bronz).

·       1966: Simon și Garfunkel au lansat albumul Parsley, Sage, Rosemary and Thyme.

·       1967: Intră în vigoare Tratatul privind utilizarea pașnică a spațiului cosmic pentru următorii 60 de ani, semnat de către URSS, SUA și Marea Britanie la 27 ianuarie 1967.

·       1973: Vicepresedintele american Spiro Agnew a demisionat din functie dupa ce a fost implicat intr-un scandal financiar, fiind acuzat de evaziune fiscala. A fost al doilea vicepresedinte SUA care a renuntat la post, insa primul care a fost fortat de imprejurari sa plece din post. A facut echipa cu presedintele Richard Nixon. Nascut intr-o familie de imigranti greci, Spiro Agnew, pe numele de nastere Anagnostopoulos, a fost un personaj politic controversat. Cariera sa politica a fost curmata brusc in urma punerii sale sub acuzare pentru evaziune fiscala si deturnare de fonduri in perioada cat a fost guvernator al statului Maryland. Vicepresedintele a declarat ca este nevinovat, insa a fost nevoit sa demisioneze. Pe locul lasat vacant a fost numit Gerald Ford.

·       1980: Un cutremur de 7,7 pe scara Richter distruge Chlef, Algeria, omorând în jur de 20.000 de oameni.

·       1986: Un cutremur de 7,5 pe scara Richter a lovit San Salvador, El Salvador, omorând în jur de 1 500 de oameni.

·       1989: Dan Petrescu a contactat postul de radio „Europa Liberă„, caruia i–a oferit un interviu ad–hoc despre situația dezastruoasă din România. Dan Petrescu și Liviu Cangeopol scriseseră o carte intitulată „Ce–ar mai fi de spus” – virulentă critică a regimului comunisto–ceaușist. Începînd din 1988, ca urmare a atitudinii deschis anticomuniste și anticeaușiste, după ce a trimis Europei libere o scrisoare de protest împotriva modului în care erau anchetați și tratați scriitorii români, scriitorul Dan Petrescu a fost concediat din postul de bibliotecar la B.C.U. „M. Eminescu” Iași, iar în octombrie 1989 a intrat în greva foamei și arest la domiciliu. O serie de personalități culturale, din România și din diaspora, l-au susținut, printre acestea s-au numărat și Mariana Marin, Monica Lovinescu sau Paul Goma. După Revoluția din 1989 a activat în Grupul pentru dialog social, a fost implicat în viața civică a urbei sale natale, dar și în activități editoriale, la Editura Nemira, și a desfășurat o intensă activitate publicistică.

·       1992: A fost constituită in Romania, Liga Profesională din Divizia Naţională de Fotbal.

·       1999: Este ridicată „Roata din Londra“, la acel timp cea mai mare roată din Europa.

·       2001: Președintele american George W. Bush a prezentat lista a 22 celor mai căutați teroriști. Organizația Al–Qaeda, i–a chemat pe „toți musulmanii” la Jihad împotriva Statelor Unite și le–a cerut să atace „interesele americane din lume”.

·       2008: Apare noul canal TVR 3.

·       2010: Antilele Olandeze nu mai există ca țară, după ce insulele și-au schimbat statutul constituțional. Cele mai mici 3 insule – Bonaire, Sint Eustatius și Saba – au devenit municipii în structura administrativă a Olandei. Insulele mai mari ale Sint Maarten și Curaçao s-au alăturat Olandei și Arubei ca țări constituente, formând Regatul Țărilor de Jos.

Nașteri

·       1465: S-a nascut sultanul turc Selim I (poreclit Viteazul , d. 22 septembrie 1520). A condus Imperiul Otoman intre anii 1512 -1520.

·       1684: S-a nascut pictorul francez Jean Antoine Watteau; (d. 18 iulie 1721). Watteau a jucat un rol fundamental în înnoirea picturii baroce aflate in declin, devenind creatorul unui nou gen, intitulat „serbări galante” ((fêtes galantes), cu scene de un farmec bucolic , idilice , saturate de un aer de teatralitate popular.

·       1700: S-a nascut Lambert-Sigisbert Adam, sculptor francez; (d. 12 mai 1759). Lambert-Sigisbert Adam (n. 10 octombrie 1700 Paris – d. 12 mai 1759 Nancy) a fost un sculptor francez . Împreună cu fratele său, Nicolas Sébastien Adam, este creatorul celebrei Fântâni a lui Neptun din parcul de la Versailles. În special grupul central al Fântânii, reprezentând pe Neptun și Amfitrita, se distinge printr‑o impetuozitate a mișcărilor ce întrece chiar dinamismul din lucrările campionului sculpturii baroce care a fost Bernini. Compoziția în care figurează numeroase personaje în atitudini contorsionate, în plin efort fizic, este totuși în general armonioasă și lizibilă, în ciuda unor părți mai confuze. A avut o activitate prodigioasă cantitativ, fiind foarte apreciat de comanditari, care l‑au solicitat în mod copleșitor.

·       1731: S-a nascut Henry Cavendish, fizician și chimist, descoperitorul hidrogenului. A anticipat legea lui Culon despre interactiunea sarcinilor electrice (d.24.02.1810).

·       1813: S-a nascut in localitatea Roncole, Giuseppe Fortunino Francesco Verdi, compozitor italian, unul dintre cei mai proeminenti reprezentanti ai teatrului liric. Giuseppe Fortunino Francesco Verdi (n. 10 octombrie 1813, Le Roncole — d. 27 ianuarie 1901, Milano), compozitor italian, vestit mai ales pentru creațiile sale în muzica de operă. In copilarie a invatat sa cante la diverse instrumente. La sapte ani a devenit organist in biserica de la San Michele Arcangelo. A fost respins la examenul de intrare la Conservatorul din Milano, unul dintre profesori sfatuindu-l sa se orienteze spre altceva. Cu toate acestea, el a perseverat si a inceput sa studieze compozitia cu Vincenzo Lavigna, maestru la Opera Scala din Milano. In 1836, Verdi a fost numit sa conduca filarmonica din Busseto. in acelasi an s-a casatorit, iar la cativa ani s-a reintors la Milano si a inceput sa compuna. A scris aproape 30 de opere, printre care celebrele “Aida”, “Nabucodonosor”, “Traviata”, “Othello”, precum si lucrari vocal-simfonice.A decedat la 27 ianuarie 1901.

·       1825: Paul Kruger, om politic sud-african și președinte de stat. Stephanus Johannes Paulus Kruger (n. 10 octombrie 1825 în Vaalbank la Colesberg, Africa de Sud – d. 14 iulie 1904 în Clarens, Elveția) a fost un politician sud african.

·       1830: S-a nascut Regina Isabella a II–a a Spaniei; (d. 9 aprilie 1904). Isabela a II–a a Spaniei (n. 10 octombrie 1830, Madrid — d. 9 aprilie 1904, Londra) A fost regina a Spaniei intre anii 1833 – 1868 si a fost fiica cea mare a regelui Ferdinand al VI-lea al Spaniei, cu a patra soție aacestuia, Maria Cristina de Bourbon. Isabela, a devenit la moartea tatalui sau, la varsta de numai trei ani, regina, sub regenta mamei sale.. A moștenit tronul pentru că Ferdinand a convins Curțile (Cortes) să elimine Legea salica, introdusă de Bourboni la începutul secolului al XVII-lea și să restabilească vechea regula de succesiune în Spania. Fratele lui Ferdinand, Carol, a luptat timp de șapte ani impotriva sa , pentru a accede la tron, pe când Isabela era minoră. Susținătorii lui Carol erau cunoscuți drept „carliști” și disputa privind succesiunea a dus la mai multe razboaie carliste de-a lungul secolului al XIX-lea. Drepturile Isabelei au fost apărate de armata, Curțile Generale (Cortes Generales), alături de liberali și progresiști, care atunci au instituit guvernul constituțional și parlamentar, au dizolvat ordinele religioase, au confiscat proprietățile lor (inclusiv ale iezuiților) și au încercat să pună ordine în finanțe. In 1868 izbucneste o insurecție la Cadix, condusă de generalul Juan Prim si regina se exileaza. Isabela a fost obligată să abdice în Paris, pe 25 iunie 1870, în favoarea fiului ei Alfonso al XII-lea în vârstă de 13 ani. Isabela divorțase de soțul ei în luna martie a anului precedent, și a locuit la Paris pentru restul vieții. A murit pe 10 aprilie 1904 și este înmormântată în Spania, la El Escorial.

·       1841: S-a nascut Ion Câmpineanu, primul Guvernator al Băncii Naționale a României; (d. 1888).

·       1846: S-a nascut Dimitrie Brândza, medic si naturalist, vicepresedinte al Academiei Române (1894-1895). A contribuit la crearea terminologiei botanice românesti. În 1884 a pus bazele Gradinii Botanice, iar în 1891 ale Institutului de Botanica din Bucuresti (“Flora Dobrogei”, “Despre vegetatia României si exploatatorii ei”); (d.03.08.1895).

·       1859: S-a nascut la Vaida-Recea, Comitatul Făgăraș din fosta Austro-Ungaria, (azi Recea, județul Brașov), Ioan Boeriu, baron, feldmareșal în armata imperială austro-ungară (d. 1949 la Sibiu). Generalul Ioan Boeriu, baron de Polichna (n. 10 octombrie 1859, Vaida-Recea, Comitatul Făgăraş, azi Recea, judeţul Braşov – d. 2 aprilie 1949, Sibiu) a fost un Feldmarschalleutnant al Armatei Imperiale Austro-Ungare, ridicat la rangul de baron, comandant al regimentului de infanterie 76, decorat cu Ordinul Maria Terezia, apoi general de corp de armată în România Mare. A fost ridicat la rangul de baron, decorat pe 17 august 1918 cu Ordinul Maria Terezia în grad de cavaler și numit feldmareșal, pentru cucerirea satului Polichna in ziua de 23 august 1914 actiune care a creat premiza victoriei austriece în bătălia de la Krasnik. A fost înnobilat primind titlul Boeriu de Polichna, după numele amplasamentului pe care l-a cucerit.. În 1915 a fost grav rănit, rămânând infirm. A activat în continuare ca expert militar în Ministerul Cezaro-Crăiesc de Război. Totodată, a fost președintele Consiliului de Onoare din Ministerul Cezaro-Crăiesc de Război.

·       1861: S-a nascut Fridtjof Nansen, explorator și om de știință norvegian, laureat al Premiul Nobel pentru Pace; (d. 1930).

·       1866: S-a nascut pictorul român Nicolae Vermont; (d. 1932).

·       1870: S-a nascut Ivan Alexeievici Bunin, (s.v 22 octombrie), scriitor rus, laureat al Premiului Nobel pe anul 1933; (d. 8 octombrie 1953). Ivan Alekseievici Bunin (n. 22 octombrie (stil vechi 10 octombrie), 1870 – d. 8 noiembrie, 1953) a fost primul scriitor rus laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1933.

·       1901: S-a nascut sculptorul elvetian Alberto Giacometti; (d. 11 ianuarie 1966).

·       1908: S-a nascut Mercè Rodoreda, scriitoare spaniolă de limbă catalană; (d. 1983).

·       1921: S-a nascut Dan Cernovodeanu, istoric, heraldist, stabilit la Paris în 1978; a avut o însemnată contribuţie în cunoaşterea istoriei Tricolorului naţional, a stemelor provinciilor româneşti, a diferitelor emisii monetare de pe teritoriul ţării noastre; (d.25.11.1999).

·       1924: S-a nascut scriitorul britanic James Clavell; (d.7 septembrie 1994). A crescut în Australia de la o vârstă fragedă și a fost botezat Charles Edmund DuMaresq de Clavelle. A fost prizonier de razboi in al doilea razboi mondial si a devenit celebru prin romanele Shogun și Tai-Pan, respectiv prin scenariile unor filme ca Marea Evadare sau Domnului profesor cu dragoste.

·       1930: S-a nascut Harold Pinter, dramaturg, poet, prozator, regizor, scenarist englez, laureat al Premiului Nobel pe anul 2005; (d. 24.12.2008).

·       1942: S-a nascut politicianul Radu Vasile, fost prim-ministru.

·       1967: S-a născut la Targoviste cântăreaţa Laura Stoica. În perioada 1987-1991 a participat la toate concursurile muzicale organizate în România pentru tinerele talente, reuşind foarte repede să intre în preferinţele publicului. A decedat în urma unui accident de circulaţie alături de viitorul ei soţ, bateristul Cristi Mărgescu, în data de 9 martie 2006, pe când se întorcea de la un concert susţinut la Urziceni. Discografie: “Un actor grăbit”, “Focul”, “Nici o stea”, “S-a schimbat”, “Dă, Doamne, cântec”, “Vino”.

Decese

·       19: A murit in apropiere de Antiohia, generalul roman Caius Julius Caesar, supranumit Germanicus (n. la Roma in 24 mai 15 i.Hr.). Decimus Claudius Nero Germanicus, cunoscut sub numele de Germanicus (24 mai 15 î.Hr. – 10 octombrie 19), general al Imperiului Roman. A fost fratele mai mic al viitorului imparat Claudius.In anul 4 a fost adoptat de imparatul Tiberius, dupa adoptie luand numele de Gaius Iulius Caesar Germanicus). A fost căsătorit cu Aggripina Maior, unul dintre fii lor fiind Caligula. A murit in imprejurari dubioase, probabil otravit la ordinul imparatului Tiberius, gelos pe marea sa popularitate, castigata datorita succeselor sale militare.

·       1359: A murit regele Ciprului, Hugues IV de Lusignan; ( n. 1294). A domnit in Cipru intre anii 1324 si 1359, dupa moartea unchiului sau Henric al II-lea. In 1344 in alianta cu venetienii si cu Cavalerii Ospitalieri, a distrus o flota turca la Smyrna , cucerind orasul, iar in 1345 aliatii i- au batut pe mare si pe uscat pe turci la Imbros, fara a sti insa sa exploateze succesul. In 1358, inainte de a muri, l-a asociat la tron pe fiul sau Pierre I.

·       1459: A murit Gian Francesco Poggio Bracciolini, umanist clasicist italian; (n. 1380).

·       1659: A murit exploratorul olandez Abel Tasman; (n. 1603). Abel Janszoon Tasman (1603, Lutjegast, Groningen, Olanda – 10 octombrie 1659, Batavia, insula Djawa) a fost navigator și comerciant olandez, explorator al Australiei și Oceaniei. Este celebru pentru călătoriile sale din 1642 și 1644, aflat în serviciul United East India Company, fiind primul european cunoscut care a ajuns în insulele Tasmania și Noua Zeelandă. Tasman a zărit la 24 noiembrie 1642 coasta vestică a unei insule, căreia î-a dat numele “Pământul lui Van Diemen”, în onoarea guvernatorului de atunci al Companiei Olandeze a Indiilor de Est. Ulterior, colonialiștii englezi îi vor da numeleTasmania. Pe 13 decembrie, in acelasi an, echipajul zărește țărmul sudic al Noii Zeelande. Tasman a considerat că a ajuns pe coasta Americii de Sud, in Tierra del Fuego, și o numește Staten Landt. Numele lui Tasman este purtat de mai multe entități geografice (Tasmania, Marea Tasmaniei, golful Tasmaniei, râul Tasmania).

·       1837: A murit filosoful socialist utopic și economistul francez Charles Fourier (”Tratat despre asociaţia domestică şi agricolă”, ”Teoria celor patru mişcări şi a destinelor generale”); (n.07.04.1772).

·       1914: A încetat din viaţă regele Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, încoronat rege al României la data de 10 mai 1881, unul dintre principalii fauritori ai Statului Roman independent ( n. 10.04.1839 la Sigmaringen). Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (n. 20 aprilie 1839, Sigmaringen – d. 10 octombrie 1914, Sinaia) a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată de o lovitură de stat a lui Alexandru Ioan Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 și 1914 a fost protector și președinte de onoare al aceleiași instituții. În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor românești), Carol I a obținut independenta tarii, a redresat economia, a dotat România cu o serie de instituții specifice statului modern și a pus bazele unei dinastii. A construit în Sinaia castelul Peles care a rămas și acum una dintre cele mai vizitate atracții turistice ale țării. După razboiul de independenta din 1877-1878, România a câștigat Dobrogea (dar a pierdut sudul Basarabiei).. Tot regele Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunare, între Fetesti si Cernavoda, care să lege noua provincie Dobrogea de restul țării.

·       1931: A murit inginerul roman Elie Radu, unul dintre întemeietorii ingineriei de construcţii din România, membru de onoare al Academiei Române (n.20.04.1835).

·       1963: A murit populara cantareata franceza Édith Piaf; (n.19 decembrie 1915). Édith Piaf (n. 19 decembrie 1915, Paris, Franţa – d. 10 octombrie 1963, Grasse, Franţa) a fost o actriţă, cântăreaţă şi textieră franceză de mare succes, care a consacrat, atât în Franţa cât şi în întreaga lume, genul „chanson réaliste” (cunoscut cel mai adesea doar ca chanson). În cultura franceză şi europeană a secolului 20, şansonetista franceză, cunoscută şi sub numele de alint de Privighetoarea, ocupă un loc unic, exprimând prin vocea şi interpretările sale deosebite, angoasa şi frământările unei întregi generaţii de francezi şi vest-europeni, martori interbelici ai ascensiunii nazismului, respectiv participanţi ulteriori ai reconstrucţiei post-belice a democraţiilor europene. Numele său adevărat era Édith Giovanna Gassion. Și-a luat pseudonimul “Piaf” (în argot-ul parizian = vrabie), cu ocazia debutului, în anul 1935. De origine socială modestă, a avut o copilărie grea, fiind crescută de bunica ei, patroană a unui bordel. După sfârșitul primului război mondial, tatăl său este angajat de un circ ambulant și o ia cu el pe Édith, cu care împarte rulota ce-i servea de locuință. Pentru a-și ajuta tatăl, Édith începe să cânte la colțuri de stradă, câștigând astfel câțiva bani. În anul 1935, Édith îl cunoaște pe Louis Leplée, proprietarul cabaretului “Le Gerny’s” de pe “Champs-Élysées”, care o invită să cânte în localul său câteva melodii, printre care și compoziții ale lui Vincent Scotto. Această apariție în public pe scena unui local marchează debutul carierei sale artistice. Maurice Chevalier, în plină glorie, și Jacques Canetti, impresar la radio, sunt subjugați de interpretările lui Édith Piaf. Canetti îi asigură o emisiune la radio și, la sfârșitul anului 1935, îi înregistrează un disc cu melodia “La foule”. Primul său mare succes datează din ianuarie 1937, când obține un angajament la teatrul “ABC” din Paris cu numele artistic de Édith Piaf, iar impresarul Raymond Asso îi înregistrează discul cu “Mon légionnaire”.

·       1964: A decedat Jacques Byck, lingvist şi filolog român. Împreună cu Alexandru Graur, a coordonat culegerea “Studii de gramatică”; (n. 19.10.1897).

·       1985: A murit Orson Welles, regizor american de film și teatru, scenarist, actor. Intre creatiile sale memorabile amintim “Cetăţeanul Kane”, “Macbeth”, “Othello”, „Procesul”; (n.6.05.1915).

·       1985: A murit popularul actor american de origine rusă, Yul Brynner. Intre filmele sale memorabile se numara „Fratii Karamazov”, „Cei sapte magnifici”, „Taras Bulba”; n.12.07.1915.

·       1986: A decedat Mansi Barberis, compozitoare, soprană şi violonistă de origine română; (n. 12.03.1899).

·       1999: A încetat din viaţă scriitorul australian Morris West, autorul romanelor “Avocatul diavolului”, “Copiii soarelui”, “Mâna maestrului”, “Bufonii Domnului”, “Lazăr” şi “Amanţii”. (n. 26 aprilie 1916).

·       2000: A decedat Sirimavo Bandaranaike, prima femeie prim–ministru din lume în Sri Lanka (în 1960); (n.17.04.1916).

·        2004: A încetat din viaţă actorul Christopher Reeve, interpret principal în filmul “Superman” (n. 25 septembrie 1952).

Sărbători

·       În calendarul ortodox: Sfântul Mucenic Evlampie și sora sa, Evlampia; Sfinții Cuvioșii Vasian şi Teofil Mărturisitorul

·       În calendarul romano-catolic: Ss. Eulampiu și sora lui Eulampia, martiri († secolul al III-lea)

·       Republica Chineză (Taiwan): Ziua Națională în amintirea începutului Revoltei Wuchang

·       Coreea de Nord: Ziua Națională. Ziua fondării Partidului Muncii

·       Fiji: Ziua Națională. Independența față de Marea Britanie (1970)

·       Ziua mondială împotriva pedepsei cu moartea

·       Ziua Mondială a Sănătății Mentale

·       Ziua Mondială a Câinelui

RELIGIE ORTODOXĂ 10 Octombrie

Sf Mc Evlampie și sora sa Evlampia; Sf Cuv Vasian și Teofil Mărturisitorul

Sfinții Mucenici Evlampie și Evlampia († 303) – Evlampie era un tânăr creștin și bogat din părțile Nicomidiei și părăsindu-și ascunzișul din munte pentru a cumpăra mâncare, deoarece în acea vreme creștinii erau prigoniți de către Dioclețian, găsește la poarta Nicomidiei o poruncă scrisă de ucidere a creștinilor, dată de către împăratul Dioclețian. Citind, a râs de nebunia împăratului care omora poporul nevinovat. Pentru acest lucru a fost prins și dus înaintea judecătorului Maxim care a încercat în zadar să îl facă să apostazieze. A fost supus supliciilor, însă Dumnezeu i-a dat putere și a rămas în viață. Fiind dus în templul lui Ares, Sfântul Mucenic Evlampie s-a rugat lui Dumnezeu și idolul s-a prăbușit. Deși mulți păgâni au crezut în acel moment și s-au convertit la creștinisim, Evlampie a fost în continuare chinuit. Aflând Evlampia că fratele ei este chinuit, s-a dus înaintea judecătorului Maxim și a mărturisit că și ea este creștină, dorind să pătimească alături de fratele ei. Astfel, nereușind prin nici un chin să îi facă să apostazieze pe cei doi frați, păgânii i-au dus în afara orașului și Sfântului Mucenic Evlampie i-au tăiat capul, iar Sfânta Muceniță Evlampia și-a încredințat sufletul lui Dumnezeu înainte de a fi omorâtă.

Sfântul Cuviosul Vasian (sec. V) – Era originar din Siria, iar în timpul împăratului Marcian (450-457) a întemeiat o mănăstire în Constantinopol. A trecut cu pace la Domnul, iar Împăratul a zidit o biserică în numele lui.

Sfântul Cuviosul Teofil Mărturisitorul (sec. VIII) – S-a născut din părinți creștini într-un sat din orașul Tiberiapolis. La vârsta de 13 ani s-a dus în munte la Cuviosul Ștefan Sihastrul și l-a rugat să îl primească în viața călugărească. După trei ani de rugăciuni și ascultare s-a făcut monah. Teofil a trăit în pace până în vremea împăratului Leon Isaurul (717-741), împărat iconoclast. A fost supus supliciilor și dus în Niceea la judecată. Aici, Cuviosul Teofil l-a convins pe judecător asupra cinstirii sfintelor icoane care i-a dat voie să plece.

Acest fericit, parintele nostru Teofil, a fost nascut aproape de Tiberiupol din parinti crestini, si când a fost de trei ani, primind sfântul Botez, îl luara parintii si mersera în muntele Selentiul, unde aflând pe cuviosul parintele nostru Stefan, si luara binecuvântare de la dânsul, se dusera la casa lor. Deci de atunci se nevoia copilul la învatatura cartii. Si daca ajunse la treisprezece ani, se duse iar la Preacuviosul Stefan. Acesta vazându-l, îi zise: „Pentru ce ai venit fiule la mine?” Iar copilul îi raspunse: „M-ai chemat parinte; si eu lasându-mi parintii am venit aici”. Si iarasi zise cuviosul: „Când te-am chemat fiule, si ce ti-am zis?” „Lucrând eu, zice, la tarina, mi-ai zis: „Fiule Teofile, te-ai departat de la Domnul, care zice: „Ridica-ti Crucea, si urmeaza Mie!” Din aceste cuvinte ranindu-ma la inima ti-am venit pe urma pâna la usa; si aflând-o încuiata, te-ai facut nevazut de la ochii mei, si ramasei singur; si mi se pare, parinte sfinte, precum îti cunosc vorba, sa nu fi fost tu cel ce m-ai chemat; nu te întoarce dar de catre robul tau, care cere mântuire”. Iar cuviosul parinte multumind lui Dumnezeu, lua copilul la dânsul, crescându-l, si deprinzându-l cu nevointa si cu petrecerea vietii calugaresti. Apoi, peste trei ani, chemând parintele pe egumenul lavrei, a dat copilul pe mâna lui, si luându-l la mânastirea lui, îi taiasera parul. Iar parintii lui nu încetau cautându-l si nevoindu-se sa afle pe cel ascuns; si dupa câtiva ani, aflând cele despre copil, au mers la egumen, cerând cu pofta sa le arate pe fiul lor; iar egumenul întâi mâhnindu-se foarte de acest lucru, nici cum se pleca; dar daca vazu întristarea lor si fara de voie l-a aratat. Vazându-l parintii, în cinul ce se afla, pornindu-se spre plângere, amestecata cu bucurie, îmbratisându-l si sarutându-l, ce nu zicea, si ce nu facea, cât era destul sa porneasca si pe cel fara de suflet spre bucurie.

Atunci bucurându-se câteva zile cu fiul lor, si cu adevarat cunoscând harul ce era asupra lui, adeverira catre egumenul cu juramânt, ca întorcându-se acasa poftea sa-si aiba si copilasul cu dânsii; ca sa faca o mânastire cu cheltuiala lor, precum de mult doreau; si deoarece acum este vremea aceea, trebuia sa se apuce de lucru. Aparându-se egumenul gasira cu cale sa ia de la Dumnezeu raspunsul acestui lucru. Si a facut rugaciune si post trei zile neîncetat, si savârsind rugaciunea: „O, minunate sunt lucrurile Tale, Doamne!” Si auzi un glas de sus în biserica, poruncind: „Sa sloboada copilul”. Pe care luându-l parintii împreuna si cu oarecare frati din mânastire, se întoarsera cu bucurie la casa lor. Deci facându-se în scurta vreme mânastirea, se afla Sfântul Teofil petrecând în ea sihastreste de câtiva ani. Iar fiara cea hulitoare Leon împaratul, luptatorul împotriva icoanelor, facu de veni sfântul înaintea lui, si marturisind închinaciunea sfintelor icoane, porunci sa-l bata cu vine de bou; apoi sa-i lege strâns mâinile la spate si sa-l duca pe calea ce mergea la Niceea. Si pe stâlpnicul Longin, sa-l întinda cu fata în sus pe pamânt, si sa-i arda pe cap icoanele ce s-au aflat. Iar sfântul Teofil ajungând la Niceea, statu înaintea judecatii, si nesuferind pagânul îndraznirea si mustrarea sfântului, porunci sa-l întinda pe doi stâlpi crucis, si sa-i rupa carnea cu vine de bou uscate. Si pagânul vazând ca-i curgea sângele ca un izvor, de se rosea pamântul, se scula si el de pe scaun, si a batut însusi pe sfântul peste obraz multe ceasuri. Deci dupa ce înceta a-l bate, porunci sa-l încalte cu încaltaminte de fier arsa, si sa alerge înaintea lui. Atunci consulul umilit fiind de patimile sfântului îi zise: „Oare numai tu Teofil si cu ai tai, va aflati fara minte la închinarea icoanelor?” Iar sfântul zise: „Daca vei vrea, ia sa cercam din Sfintele Scripturi despre întrebarea aceasta ca te stiu ca bine le stii. Si de ma vei ramâne cu socoteala, voi parasi închinarea icoanelor; iar de vei ramâne tu, vei voi sa te închini lor?” Capetenia zise: „Fara îndoiala, asa sa fie!”.

Atunci sfântul facându-si voie buna, începu a se întreba pentru cinstea si rânduiala sfintelor icoane. Si învingând sfântul pe capetenie, acesta zise catre el: „Cinstite batrânule, eu voi pune nevointa sa înduplec pe împaratul, sa urmeze la aceasta cunostinta de voi putea. Iar tu du-te la chilia ta”. Iar sfântul se mâhni ca nu-si savârsi calea muceniciei, însa având ranile îi parea bine. Si întorcându-se la mânastire, a dus mare bucurie fratilor, si prietenilor si rudelor, si tuturor câti erau pe aproape. Deci trecând putina vreme de la întoarcerea lui de la marturisire la mânastire, cunoscând fericitul mutarea sa cea dupa pamânt spre ceruri si bine tocmind lucrurile mânastirii si învatând si binecuvântând pe toti, s-a mutat catre Domnul, de Care dorea: a Caruia este marirea în veci. Amin.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI 10 Octombrie

A. PLĂCINTE

Plăcintă cu ciuperci

·       500 g ciuperci

·       60 g margarină

·       Sare

·       Piper

·       Aluat franţuzesc din:

-         250 g margarină

-         250 g făină

-         ½ pahar apă

-         Puţină sare

Se prepară aluatul franţuzesc din cantităţile indicate şi se lasă la rece.

        Se curăţă ciupercile, se spală bine şi se taie felioare subţiri.

        Se înăbuşe într-o cratiţă ciupercile în margarină, sare şi piper şi se amestecă din când în când.

        Când ciupercile s-au înmuiat şi zeama din ele a scăzut se dau de pe foc şi se lasă să se răcorească.

        Se scoate aluatul şi se împarte în două.

        Din jumătate se întinde o foaie de forma şi mărimea tăvii de plăcintă.

        Se unge forma, se aşază foaia şi se dă la cuptor să se coacă.

        În acest timp cealaltă jumătate de aluat se pune la rece.

        Când aluatul din tavă este copt, se pune pe deasupra, întinzând pe toată suprafaţa foii, ciupercile scăzute şi răcorite.

        Se întinde a doua foaie din restul de aluat care se pune deasupra, peste ciuperci şi se dă la cuptor până se rumeneşte frumos.

        După ce se scoate din cuptor, se taie în bucăţi, se aşază pe platou şi se serveşte caldă.

B: SALATE

Salată franţuzească

·       500 g cartofi fierţi;

·       150 g morcov;

·       150 g ţelină;

·       150 g mazăre;

·       2 linguri pătrunjel fin tocat;

·       100 g castraveţi muraţi;

·       2 mere;

·       Oţet;

·       Sare;

·       Piper măcinat;

·       Zahăr;

·       2 linguri muştar;

·       1 ceaşcă maioneză de post;

·       2 linguri kechup

Se curăţă morcovii şi ţelina şi se taie cubuleţe.

Se fierb cu mazărea şi pătrunjelul în apă sărată, se scurg bine şi se pun într-un castron mare.

Se adaugă castraveciorii, cartofii şi merele tăiae cuburi.

Se adaugă muştarul, sarea, oţetul, piperul, maioneza de post şi kechupul şi se amestecă bine.

C. SOSURI

Nu pregătim un sos separat !

D: BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Borş de ciuperci

·       ¼ kg ciuperci;

·       1 morcov;

·       1 ţelină mică;

·       1 cartof;

·       1 ceaşcă orez;

·       1 ceapă;

·       1 legătură pătrunjel;

·       1 legătură leuştean

·       Sare;

·       1 linguriţă margarină sau ulei;

·       1 ½ l borş de putină

Se curăţă, se spală şi se taie zarzavaturile şi se pun într-o oală la fiert cu 1 l apă şi cu orezul.

Când sunt pe jumătate fierte se adaugă ciupercile tăiate felii şi fierte în prealabil.

Se adaugă borşul şi sarea.

Se mai lasă să clocotească, se potriveşte la gust şi se adaugă o linguriţă de margarină sau ulei şi verdeaţa fin tocată.

E: MÂNCĂRURI

Varză dulce călită

·       1 varză circa 1 kg;

·       1 ceapă;

·       1 ceaşcă ulei;

·       Piper;

·       Sare,

·       Mărar

După ce s-au scos cotoarele se taie varza fideluţă, se sărează şi se frământă puţin cu mâna.

Se pune peste ceapa călită în ulei, se adaugă puţină apă şi se lasă să scadă la foc mic.

Se sărează, se pune piperul şi mărarul tocat mărunt.

După preferinţă se poate adăuga zeama de la o lămâie.

F: DULCIURI

Melomacarona

·       1 ½ ceaşcă ulei;

·       ½ ceaşcă margarină;

·       1 ceaşcă zahăr;

·       ¾ ceaşcă suc portocale;

·       2 linguriţe coajă de portocală;

·       2 linguriţe praf de copt;

·       1 linguriţă bicarbonat;

·       8 ceşti făină;

·       ½ kg nucă râşnită;

·       3 linguriţe scorţişoară

Sirop:

·       2 ceşti apă;

·       2 ceşti zahăr;

·       2 ceşti miere

Într-un vas suficient de mare se pun primele 6 ingrediente şi se amestecă cu mixerul timp de 4 minute la viteza cea mai mare.

Într-un lighenaş se pune toată făina, se amestecă în făină praful de copt şi amoniacul şi se toarnă compoziţia obţinută mai sus.

Se frământă bine şi se obţine un aluat relativ moale.

Din el se întind foi mici rotunde groase de 1 cm care se taie în forme diferite (inimioare, trifoi, semilune etc) cu forme speciale.

Se aşază în tavă şi se coc în cuptor la foc potrivit, astfel încât să se rumenească uşor.

Se scot şi se afundă în oala cu siropul fierbinte, pregătit în prealabil, prin fierberea timp de 5 minute a ingredientelor pentru sirop.

Pentru că sunt fierbinţi, se lasă foarte puţin şi se scot cu lingura de spumă, cu grijă să nu se sfărâme.

Se pun în strecurătoare sau în castron pe un grătar astfel încât siropul care prisoseşte să se poată scurge.

Fiecare melomacarona însiropată se pudrează pe ambele părţi cu amestecul de nucă râşnită şi scorţişoară.

Se aşază pe platou unele peste altele.

Atenţie! Siropul trebuie să fie permanent fierbinte.

ARTE 10 Octombrie

INVITAŢIE LA OPERĂ 10 Octombrie

Giuseppe Verdi

La Traviata - Giuseppe Verdi 

VERDI: Il Trovatore 

VERDI: Un ballo in maschera

„Porgy și Bess", de George Gershwin

Porgy and Bess(George Gershwin) -

MUZICĂ 10 Octombrie

Simon și Garfunkel au lansat albumul Parsley, Sage, Rosemary and Thyme

Laura Stoica

Edith Piaf

Mansi Barberis

ÎNREGISTRĂRI NOI: 

Italian Música - Relaxing Italian Música - 2 Hour Italian Música - Relax, Sleep, Study, Meditation

LA GRANDIOSA ORQUESTA DE WERNER MULLER. Selección de Cecil González

Dvorak - Piano Quartet No. 1 Op. 23

Best Saxophone Instrumental Music - Romantic Saxophone Music Collection

DOS ORQUESTAS FABULOSAS. - JamesLast y RaimondLefevre . Selecciónde Cecil González

Paul Weston and His Orchestra ‎– The Columbia Album of Sigmund Romberg 2xLPs /1958) GMB

Top 30 Saxophone Love Songs Instrumental | Romantic Love Songs | Saxophone Music Instrumental

Piano Toccatas: Czerny, Ravel, Prokofiev (Giovanni Umberto Battel)

Best Of Enrique Iglesias - Enrique Iglesias Greatest Hits

POEZIE 10 Octombrie

De Adrian Păunescu

Încerc, pe parcursul mai multor zile să prezint, în ordine alfabetică, lucrări ale marelui nostru poet național. Alegerea îmi aparține!

Analfabeților

V-am spus ca sunt un om periculos
Si nu mi-ati luat avertismentu-n seama.
V-am spus s-aveti pentru persoana mea
Un plus de-ngrijorare si de teama.

V-am spus ca fac teribil de urât
De sunt calcat putin pe libertate.
V-am spus ca sunt osteanul credincios
Dar care doar cu inamici se bate.

V-am spus sa va astâmparati si voi, 
Cenzori capriciosi ai vremii mele, 
C-o sa va coste scump maruntul moft, 
De a ne face noua zile grele.

V-am spus sa puneti mâna sa munciti.
Sa nu mai tot pânditi zelosi din umbra, 
V-am spus ca n-o sa placa nimanui
Pornirea voastra, tulbure si sumbra.

V-am spus ca vremurile s-au schimbat
Si ca situatia e mai complexa, 
Nu-i intelectualul - servitor.
Cultura nu-i ceva ca o anexa.

Si lumea nu se poate cuceri
Umflând la cifre si mimind tumulturi
Cu aroganti si trindavi doctoranzi, 
Cu papagali care tin loc de vulturi.

V-am spus si am puterea sa mai spun
Ca nu încape muntele în sera
Ca prea-i scurt drumul de la rai la iad
Si de la caprioara la pantera.

V-am spus sa nu-l fetisizati pe Marx, 
Sa nu-i pastrati în spirt învatatura
Si voi într-una fara sa-l cititi
Îl pomeniti pâna va doare gura.

V-am spus ca batalia pentru om
Nu iarta astazi nici o dezertare
Si voi v-ati decorat voi între voi
Când lupta este în desfasurare.

V-am spus ca muzica nu-i un microb
Care ameninta civilizatii
E-a omului pentru a fi mai bun, 
V-am spus: ceva care sa-i placa dati-i.

V-am spus, concetateni analfabeti, 
Si luati aminte si sa tineti minte.
Dar nu stiam ca v-ati nascut si surzi
Si scoateti arma când vedeti cuvinte. 

Basarabia pe cruce

Se urcă Basarabia pe cruce
Şi cuie pentru ea se pregătesc
Şi primăvara jertfe noi aduce
Şi plînge iarăşi neamul românesc.

Noi n-avem nici un drept la fericire, 
Mereu în casă moare cineva
Şi n-are ţara dreptul să respire
Şi nici pe-acela, simplu, de-a visa.

De-acolo unde s-a sfîrşit pămîntul, 
Vin triburi, să ne ia pămînt şi fraţi
Şi-n faţa lor abia rostim cuvîntul
Şi, prin tăcere, suntem vinovaţi.

Ce cale poate ţara să apuce?
În tragica, neconvertita zi, 
Se urcă Basarabia pe cruce
Şi nu ştim învierea cînd va fi 

Cântec femeiesc

Asa e mama si a fost bunica
Asa suntem femei lânga femei
Parem nimic si nu-nsemnam nimica
Doar niste “ele” ce slujesc pe “ei”.

Ei neglijenti, iar ele foarte calme
Ei încurcând ce ele limpezesc
Ei numai talpi si ele numai palme
Acesta e destinul femeiesc.

Si-n fond, ce fac femeile pe lume?
Nimic maret, nimic impunator.
Schimbându-si dupa ei si drum si nume
Pun lucrurile iar la locul lor.

Cu-atâtia pasi ce au facut prin casa
Si pentru care plata nici nu cer
De-ar fi pornit pe-o cale glorioasa
Ar fi ajuns si dincolo de cer.

Ei fac ce fac si tot ce fac se vede
Ba strica mult si ele-ndreapta tot
Si de aceea nimeni nu le crede
Când cad, îmbatrânesc si nu mai pot.

Asa e mama si a fost bunica
Si ca ele mâine eu voi fi.
Ce facem noi, femeile? Nimica, 
Decât curat si uneori copii.

Suntem veriga firului de ata
În fiecare lant facut din doi
Ce greu cu noi femeile în viata
Dar e si imposibil fara noi… 

Despărțire în flori

La sarbatoarea florilor de mar, 
cand drumul cere pasii sa se-astearna, 
acum ne despartim intr-adevar
precum nu promisesem asta iarna.

La sarbatoarea focurilor mari, 
cand toata lumea varuie de paste, 
din viata mea incepi sa si dispari, 
fiinta mea abia te mai cunoaste.

La sarbatoarea soarelui deplin, 
cand sangele -n batrani se poticneste, 
iubindu-te iti spun: ne despartim
si sa ne regasim nu-i vreo nadejde. 

Adio, deci, mai e ceva de zis, 
cand cad din geam deodata doua glastre:
se sinucide parca un cais
la sarbatoarea despartirii noastre.

Ne mai ramane floarea de gutui, 
ca toate celelalte ne condamna, 
doar ei mai poti cate ceva sa-i spui, 
sa mi te aminteasca inspre toamna.

Atatea flori la despartire-avem, 
atatea flori ca-n bietele romante, 
de parca hohoteste un blestem, 
porunca lui civilelor instante.

Si floarea de cires de care-am spus
a-mbatranit si s-a zbarcit in fructe, 
incet, de parc-ar duce un obuz, 
un tren transporta flori pe apeducte.

Tu crezi ca despartirea-i pentru ea, 
dar tu nu vezi ce flori - numai ruine -
sa nu te minti, ca nu-i deloc asa, 
te parasesc spre-a ma gasi pe mine.

La sarbatoarea florilor de soc, 
cand lunca lumii galgaie salbatic, 
ne despartim, plangand, la acest foc
pe-a carui vatra noi am fost jaratec.

De mar, de visin, de gutui, de par, 
e floarea-n sarbatori pana departe, 
acum ne despartim intr-adevar 
cu-atatea flori in jur ca la o moarte.

Ce-i zis e zis si-n cantec iti spuneam
ca va fi aceasta clipa - n care
de-atatea flori pe fiecare ram
ninsorile vor mirosi a floare.

Adio, deci, te vad, dar nu te vad, 
cand florile de noapte-ncep sa cearna
si daca despartirea-i un prapad
proiectul ei ti l-am trimis din iarna.

Pierduta mea, pe veci pierduta mea, 
acum cand florile te tin de mana, 
asculta cantecul precum era
ninsoarea noastra sfanta si pagana. 

TEATRU/FILM 10 Octombrie

Hardughia (1983) - Mircea Radu Iacoban

Iată femeia pe care o iubesc Teatru radiofonic după Camil Petrescu

GÂNDURI PESTE TIMP 10 Octombrie

 Orson Welles - Citate:

GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 10 Octombrie

·       Perla la examenul de BAC – limba si literatura romana
Q: Ce timp gramatical este folosit in propozitia: “Tu nu trebuia sa te fi nascut.”?
A: Prezervativ imperfect.

·       O tipa picata la BAC este intrebata de reporter : ce urmeaza ?
Urmeaza sa imi faca tata machiajul pe o saptamana!

·       La ora de religie.
- Copii, care dintre voi poate sa-mi spuna pana cand au ramas in Rai Adam si Eva? intreaba profesorul-preot.
- Pana la venirea toamnei, raspunde Bula.
- De unde stii?
- Mai devreme nu se coc merele...;

·       -Mami!Tata iar s-a imbatat!
-De unde stii?
-Barbiereste oglinda din baie.

·       Tanara sotie primeste un telefon:
- Doamna- zice omu`, va rog sa veniti de urgenta la spital! Sotul dumneavoastra doamna... dar mai bine va spun cand ajungeti aici. Va rog sa va grabiti!
Cu sufletul la gura, ia domna un taxi si peste 30 de minute bate la usa cabinetului doctorului. Acesta o invita sa se aseze, cheama o asistenta sa ii aduca un pahar cu apa, abordeaza o mina grava si dupa pauza pentru fixarea efectului, incepe:
- Sotul d-voastra a suferit un grav accident de circulatie!
Tipa ofteaza din fundul sulfetului.
- Are coloana vertebrala sectionata in doua locuri!
Femeia incepe sa sughite si sa se inece.
- De astazi a ramas complet paralizat si nu-si mai poate controla nici o extremitate a corpului!
Incep plansete si lacrimi.
- Va trebui sa-l hraniti cu lichide, sa-l stergeti cu grija la gura, sa-l intoarceti pe cealalta parte a corpului o data la doua ore pentru a evita sa faca pneumonie!
Plansul devine necontrolat aproape animalic.
- Va trebui sa-l spalati cu grija peste tot in special la fund pentru ca acolo se aduna o mare cantitate de fecale care vor lasa un miros greu in camera!
Femeia incepe sa-si smulga parul din cap.
- Si sa aveti in vedere ca acest lucru se va intampla tot restul vietii sotului d-voastra caci in aceasta stare se poate mentine chiar si 30-40 de ani!
Femeia lesina!!!! Doctorul o repune pe piciore apoi cu un zambet in coltul gurii ii spune:
- Haideti doamna, ca am glumit ! Sotul d-voastra a murit!!!!!!

·       Se fac pregatiri pentru un congres al pescarilor. Presedintele:
-Trebuie sa evitam situatia din anii precedenti, cand la masa festiva, dupa vodca si palinca, s-a inceput cu chestii rasuflate de genul: "Am prins o stiuca atita, am prins un caras atita, de 50 cm, de 70 cm, de 3 la 7 kg, etc", sunt chestii jenante. Astept propuneri in acest sens.
Unul propune:
-Sa se dea angajamente scrise.
Seful spune:
-Asta s-a mai facut si nu s-a respectat.
Un alt tip zice:
-Domnilor, sunt chestii ce nu pot fi controlate, la un paharut omul uita de toate angajamentele. Eu as sugera sa folosim niste catuse, fiecare sa avem pe tot timpul mesei catuse la miini si astfel nu se mai poate arata ca a prins unul atata sau atata.
-Ok, se accepta. E varianta cea mai buna, spune seful.
Au loc lucrarile si se ajunge la masa festiva: gustari, vodca, masline, mamaliguta, palinca... Presedintele tocmai vorbea:
-Am filat, am intins, a muscat, am inceput sa-l trag, l-am adus la mal, am luat minciogul si l-am scos afara. Era, era... (vizibil jenat de catuse, arata cu mainile departate, facute caus), avea un ochi uite atata de mare!

·       Erau trei tipi intr-o celula de pushcarie, si se laudau fiecare cu ce a facut.. Primul:
-Eu am primit 10 ani pentru jaf armat.
Al doilea:
-Slab mah, eu am primit 20 pentru talharie si viol triplu.
Al treilea:
-Eu am primit 30 pentru braconaj. La care ceilalti doi incep sa rada:
-Bah, tu vrei un sut? Ce ai braconat de ti-au dat 30 de ani?
-Pai, am fost la pescuit cu dinamita, si-am prins 6 crapi si 8 scafandri.

·       Un ardelean vine in acasa mai devreme de la camp si aude zgomote in dormitor. Se duce in fuga si-si gaseste nevasta dezbracata complet, intinsa pe pat, transpirata si gafaind...
-Ce-i ma nevasta, ce ai?
-Am infarct.... zice ea.
Ardeleanul da sa fuga afara sa cheme pe doctor, cand copilul lui de 4 ani zice:
-Tata, tata, unchiu' Gheorghe este sub pat in pielea goala...
Ardeleanul fuge inapoi, ridica patura si-l vede pe Gheorghe sub pat dezbracat si zice:
-Pai bine ma nenorocitule, nevasta-mea moare de inima si tu umbli ca un bezmetic prin casa in pielea goala de-mi sperii copilul... !!!!

SFATURI UTILE 10 Octombrie

O MINUNE ÎN 16 ZILE – Tehnici şi exerciţii de gândire pozitivă inspirate de la Sfântul Munte

 Cum puteţi avea o zi perfectă:

Ziua are patru „încheieturi”. Încărcarea energetică şi invocarea bunei sorţi are un efect mai puternic atunci când sunt practicate la aceste „încheieturi”, sau schimbări de lumini.

Schimbările de lumini:

–          dimineaţa

–          amiaza

–          seara

–          miezul nopţii

„Foloseşte bine răsăritul şi asfinţitul, oprindu‑te atunci din orice lucru şi lăsînd mintea în stare de mare curăţenie câteva minute.”

Ziua perfectă o vei croi cu gândul, dimineaţa. Repetă mental de trei ori: „Ziua aceasta este un dar de la Dumnezeu, să o primesc ca atare”.

Dimineaţa, la sculare, ridică‑te din pat lent, dar ferm. Evită gesturile bruşte pentru a obişnui inima cu ritmul diurn. Spală‑te până la brâu, dar cu apă puţină. Purifică limba. După spălare, fă următorul exerciţiu:

„Ținând mâinile împreunate, cu palmele ca pentru rugăciune, expiră lung, purificator; inspiră apoi în voie, desfăcând larg mâinile şi simţind că te umpli cu lumină albă ‑ lumina Christică”.

Să începi aceste exerciţii numai într‑o zi de sărbătoare. Cu faţa spre răsărit, spune mental, de două ori: „Este o zi bună”. Norocul are forma gândului.

Ziua întâi

Învaţă să te trezeşti, învaţă să mănânci.

Ziua perfectă se sprijină pe doi piloni: gândul pozitiv; mâncarea potrivită (cu lucrul tău).

Regula este: „învaţă să te trezeşti, învaţă să mănânci”.

Dimineaţa, după purificarea limbii, bea un pahar cu apă: apa nu trebuie să fie rece, ci la temperatura camerei. Niciodată de la frigider! Poţi pune, în paharul cu apă, o linguriţă de miere.

La trezire să‑ţi spui: „Este o zi fastă”!

Fiecare zi are un simbol şi un stăpîn care‑ţi sunt releuri spre tărie.

Sărbătorile sunt repere ale salvării.

Astăzi este ziua puterii tale în lume. Şi asupra lumii. Când deschizi ochii, atrage binele şi creează împrejurări favorabile ţie. Precizează‑ţi scopul, şi scopul va veni singur spre tine. Dar ai grijă să‑l formulezi precis, cu ochii deschişi şi cu mintea senină.

La mâncare, evită două greşeli şi anume: abundenţa şi întunecimea hranei. Să nu mănânci niciodată peste trebuinţele corpului. Nu mânca între mese.  -

Ziua a doua

Gândeşte‑te că pâinea este mai mult decît pâine.

Corelează mâncarea cu o atitudine mentală pozitivă.

Profită de momentul mesei, când corpul este ascultător şi ajută‑l să trăiască mai sus de nivelul biologic.

Când ai întâlniri importante, dacă vrei să învingi, mănâncă foarte puţin. Dacă ai şedinţe sau treburi pe la parlament sau primărie, dimineaţa nu te îmbuiba cu prea multă mâncare.

Cantitatea de mâncare pentru o masă apreciaz‑o astfel: „maxim cît ar intra în şoseta piciorului tău, pînă la gleznă”.

Tot ce depăşeşte această măsură, strică la supleţea minţii.

Te aşezi la masă pentru a lua micul dejun. Corpul tău este stabil.

Alungi grijile, preocupările. Te linişteşti. Nu citeşti ziarele. Înainte de a începe mâncatul îţi spui mental: „Pâinea este mai mult decît pâine”.

Repetă de trei ori, adică timp de douăsprezece secunde, cu ochii deschişi, dar privind lăuntric. Trăieşte intens şi liniştit conţinutul următoarei fraze: „Nu căuta sensurile, ci doar trăirea ‑ o stare de recunoştinţă”.

Mai gândeşte‑te că pâinea nu este aliment, ci medicament. Aşa se face trecerea de la mâncat ca act biologic la actul conştient şi spiritual.

Această conştientizare te predispune la mobilitatea mentală de care ai nevoie în această zi. Asocierea între un act biologic şi o gândire divină conduce la „euharistie”. Saltul de la grosier la subtil, de la simţuri la spirit.

Ziua a treia

Spune mental: „Am doar trei trebuinţe”.

O zi prielnică pentru reducerea trebuinţelor! Omul scindat are 1001 de trebuinţe şi trăieşte în continuă agitare şi stres. Tabloul real al trebuinţelor umane este în numar de 36. Omul perfect echilibrat are 18 trebuinţe. Omul optimizat are doar 9. În afară de acestea, mai sunt două categorii: înţeleptul şi bogatul. Ei au doar trei trebuinţe. Iar eliberatul are zero trebuinţe.

Dimineaţa, la răsărit, stai pe scaun; coloana trebuie să fie dreaptă, mîinile pe genunchi cu palmele orientate, fie în sus, fie în jos ‑ cum te simţi mai comod. Ferm şi destins. Ochii deschişi, dar privind lăuntric.

Spune mental: „Am doar trei trebuinţe”.

Repetă aceasta de şase ori. Bate la uşa subconştientului şi ţi se va întredeschide doi milimetri. Respiră profund, expirând mai lung decît ai inspirat, apoi repetă iarăşi de şase ori: „Am doar trei trebuinţe”. Apoi rămâi douăsprezece secunde cu mintea complet liberă, transparentă.

Spun douăsprezece secunde pentru că este o unitate temporară tainică. Nu‑i nevoie să te uiţi la ceas. Poate fi şi mai mult dar să nu fie mai puţin de atât. La sfârşit respiră lung ‑ va rezulta o linişte bună. Nu te preocupa ce nume au aceste trei trebuinţe, dimineaţa şi ori de câte ori constaţi asaltul miilor de trebuinţe care vor să‑ţi clatine puterea!

Ziua a patra

Autocontrolul expresiei feţei ca depăşire a hipnozei spontane.

„Lumea este o oglindă şi‑ţi restituie chipul pe care i‑l arăţi”, zicea un înţelept.

Dacă îi arăţi chip posomorât, îţi restituie eşecuri, dacă îi arăţi chip senin, îţi restituie seninătate şi realizare.

La ieşirea din casă, coborârea în stradă, controlează‑ţi expresia feţei.

Să nu aibă nici o urmă de față de înmormântare.

Oricâte griji şi preocupări ai între pereţii casei, pe stradă descreţeşte‑ţi fruntea şi construieşte‑ţi un chip senin, destins.

Chipul tău programează lumea cu nuanţe afective. Tu eşti un programator inconştient al lumii. Mereu funcţionează între tine şi alţii o hipnoză spontană, neştiută, dar puternică. Oamenii se sugestionează tacit prin chip, atitudine, culori, aşteptări.

Aminteşte‑ţi azi, de două ori, exerciţiul zilei; când te vei afla între oameni, să‑ţi controlezi atent seninătatea feţei. Destindere şi seninătate.

Să‑ţi spui: „Chipul meu senin îmbunătăţeşte aura corpului meu şi a celor pe lângă care trec”.

Un om îmbunătăţit are efect pozitiv, prin simpla lui prezenţă, asupra a 100 de oameni.

Pe stradă, în metrou, în tramvai, la birou, toţi vor primi de la tine, fără să ştie, un program pozitiv. Tu însuţi vei resimţi pozitiv reflexia acestui program, căci lumea este o oglindă.

Ziua a cincea

Nu te enerva că doi şi cu doi fac patru.

Iată un test pentru a verifica starea nervilor unui om. Întreabă‑l cît fac doi şi cu doi.

Un nevrotic îţi va răspunde: „Doi şi cu doi fac patru, dar chestia asta mă enervează teribil”.

Aşadar, nu te enerva că doi şi cu doi fac patru, nu te enerva că lumea este cum este, că strâmbul este prea strâmb. Nu fi mânios.

Mânia este mare consumatoare de energie.

Păstrează‑ţi calmul şi vei rămâne puternic într‑o lume neisprăvită încă, într‑o ţară care trece prin experienţa junglei.

Miercurea este considerată cea mai bună zi a săptămânii, şi asta pentru că este ziua obstacolelor. În tradiţia noastră, Sfânta Miercuri este cea care pune obstacole pentru a‑ţi stimula duhul treziei, şi tot ea ridică obstacolele…

Ceea ce ţi se pare o înfrângere, nu‑i decît o faţă a ascezei. Iar cele obţinute fără asceză se sting repede.

Nu te mânia că există obstacole. Mânia „perforează” şi strică acel înveliş nevăzut, acea compunere de câmpuri de energii care protejează corpul tău.

Există boli grave din mânie şi există vindecări miraculoase prin „isihia” (practica liniştii lăuntrice).

Nu te mânia pe Balcani şi pe balcanici, ci deschide ochii. Nu există duşmani, ci doar victime ale propriei lor dizarmonii.

Dacă înţelegi aceasta, mintea îţi va inspira soluţii optime în orice situaţie.

Ziua a şasea

Trei soluții pentru combaterea stresului.

Motivul stresului este lăuntric, nu exterior. Stresul nu este o înfrângere obiectivă ci o autoînfrângere.

La serviciu, te stresează ritmul muncii şi lipsa de timp. Japonezii, care lucrează 72 de ore pe săptămână, nu sunt deloc stresaţi. Balcanicii lucrează 44 de ore pe săptămână, dar adesea se plâng de stres.

Combaţi stresul anulând sau dizolvând două conflicte: conflictul cu Munca şi conflictul cu Timpul. Munca te stresează când o faci în silă.

Practica optimizării ne îndeamnă să privim munca ca pe o slujire a semenului. Asta este foarte greu într‑un sistem degradat şi corupt.

E greu să‑l slujeşti pe cel care te jefuieşte. Dar dacă reuşeşti asta, vei diminua nu jaful ci nevroza.

Conflictul cu Timpul este în realitate un conflict cu tine însuţi. Impresia de lipsă de timp provine întotdeauna din lipsa de bucurie şi eficienţă. Găseşte mulţumirea şi astfel vei găsi timpul.

Primul pas:

Stopează gândirea negativă ‑ dacă nu definitiv, măcar un minut la fiecare douăsprezece minute.

Al doilea pas:

Educă‑ţi gândirea pozitivă; schimbă‑l pe „imposibil” cu „posibil”. Căci reuşita este o părere transformată în decizie. Cum?

După fiecare două ore de lucru, te opreşti două minute şi 30 de secunde, rămânând în acest scurt interval de timp într‑o stabilitate perfectă, cu coloana vertebrală dreaptă, cu mintea fără gânduri.

Capacitatea de răspuns la factorii de stres creşte şi poţi rezolva astfel chiar şi singurul stres dramatic: cel de nesolicitare.

Ziua a şaptea

Respiraţia luminată

Azi te ajuţi de respiraţie ca să faci trecerea de la biologic la spiritual, să faci trecerea de la rudimentar la îmbunătăţit, căci tot ce este rudimentar este şi vulnerabil.

Respiraţia se numește „luminată” când te concentrezi pe actul respirator şi‑l însoţeşti cu sugestii pozitive. O numim luminată ca s‑o deosebim de cea biologică; inspirăm lumină.

Eşti în picioare, în faţa ferestrei, cu ochii deschişi. Expiri lung, apăsînd palmele una peste alta unite în dreptul bărbiei. Accentuezi presiunea între palme. Continui să expiri „storcând” abdomenul, apăsând bărbia spre gât, aplecând capul în jos. Rămâi fără aer în piept cinci secunde. Cardiacii să nu forţeze, ceilalţi să stea aşa minim cinci secunde.

În acest timp, mintea se concentrează pe ideea de purificare a celor trei zone solicitate: abdomen, gât, frunte. Sunt cele trei locuri ‑ funcţii răspunzătoare de soartă: metabolism, vorbire, gîndire.

Apoi inspiră liber, spunând: „Inspir lumină albă”. În practica optimizării, „lumina albă” înseamnă lumină încărcată cu cele trei atribute dumnezeieşti (credinţă, nădejde, dragoste).

Când spui „Inspir lumină albă”, spontan te umpli cu cele şase calităţi divine ‑ mai precis le reactualizezi în propria ta făptură, iei cunoştinţă de ele.

Mintea cunoaşte astfel extindere şi calitate.

Dimineaţa, să faci şase respiraţii luminate. Lucrează încet, fără să forţezi. Expiraţia este mult mai lungă decît inspiraţia. La urmă, după cele şase respiraţii luminate, închide ochii, lasă mâinile pe lângă corp şi rămâi destins şi detaşat, fără gânduri, două minute, ascultând senzaţiile din trup, ascultând tăcerea lăuntrică.

Această „ascultare” a tăcerii este chiar relaţia ta imediată şi personală cu El ‑ Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu al Dragostei şi al Luminii ‑ iar în planul psihic exerciţiul aduce o necesară stare de trezire şi vitalitate.

Ziua a opta

Citeşte versetul 3, psalmul 23 din Biblie.

Există două categorii de oameni:

unii care ratează ziua de duminică;

alţii care se mâhnesc pentru că nu au cu cine s‑o rateze.

Sîmbăta şi duminica, cei singuri simt dureros şi disperat singurătatea. Acumularea nemulţumirii se transformă direct în simptom de angoasă.

Pentru cei singuri, sărbătoarea trebuie redescoperită, pentru însănătoşirea omului.

Pentru aceasta unii se duc în casa împărătească la liturghie. Alţii ştiu că şi urcarea pe munte este o rugăciune.

Alţii descoperă azi „lecţia divină”.

Este un pas spre meditaţie. Citirea unui text sacru, contopindu‑te cu înţelesurile lui, se numeşte „lecţia divină”.

Ca exerciţiu de iluminare, se practică patru ore pe zi.

Dacă în alte zile citeşti jumătate de verset din Biblie, duminica să te decizi să citeşti un verset întreg!.

Versetul 3 din Psalmul 23 – Citeşte‑l contopindu‑te cu conţinutul său, repetă‑l şi vei vedea că el conţine secretul vindecării şi al ascensiunii tale.

Şi nu uita: eşti un om cult în măsura în care ai înţeles litera Bibliei şi eşti un om eliberat în măsura în care ai înţeles spiritul ei.

După „lecţia divină” sunt sigur că vei fi inspirat despre cum să câştigi duminica, de atâtea ori pierdută. Vei şti ce să faci cu ziua vieţii tale.

Vei şti că fericirea care se întemeiază pe un obiect exterior este fragilă şi atunci vei căuta unde trebuie.

Ziua a noua

Postul împărătesc

Mâine hotărăşti să posteşti. Ţii post ca să‑ţi întăreşti sănătatea sau ca să vindeci pe altul; să te purifici de toxine sau să pregăteşti terenul minţii clarvăzătoare. Căci postul este profilaxie şi spiritualitate. Este şi ofrandă, ajutor.

În India, în statul Kerala, femeile postesc o zi pe săptămână, ca Dumnezeu să dea viaţă lungă bărbaţilor lor.

Şi cum ofranda te sporeşte pe tine, ele postesc pentru longevitatea bărbaţilor, iar efectul este că ele trăiesc mult mai mult decât bărbaţii.

Postul împărătesc este când mănânci o dată pe zi, seara după apusul soarelui.

Toamna, masa zilei de post împărătesc să fie la ora 18.00. Rupi postul printr‑o mâncare uşoară şi „luminată”, de pildă pâine cu legume ca să nu strici ce ai clădit o zi întreagă.

Mâncarea „luminată” înseamnă acel „tablou” alimentar stabilit după criteriul reflexului ereditar; observă ce au mâncat oamenii locului timp de 30 de generaţii, apoi fă o medie.

Asadar, pentru spaţiul românesc, pe primul loc stau cerealele şi produsele cerealiere. Pâinea reprezintă 65% din alimentaţie. Urmează legumele, ulei de floarea soarelui, fructe şi miere. De abia apoi vin alte produse, în proporţii mici.

Posteşte numai cu un însoţitor sau doi dar niciodată singur. Evită în post orice supărare: o mânie de numai cinci minute îl anulează.

Ziua a zecea

Postirea nu înseamnă înfometare

Când începe unul din posturile mari de peste an, să vă gândiţi la exemplul lui Ioan de la Sihla. Ioan a fost un om cu studii, dar a văzut că şcolile nu dau soluţia trăitului şi a ales calea liniştii.

Prin calea liniştii lăuntrice (numită şi isihia), el a dobîndit puteri miraculoase, între care citirea perfectă a gândurilor şi căldura vitală permanentă.

Într‑o zi de iarnă, în Postul Crăciunului, el a fost întrebat dacă nu îi este frig desculţ şi dezbrăcat. Ioan a răspuns: „Eu sunt cetăţeanul Munţilor Carpaţi şi Domnul are grijă de mine. Nu simt frigul, nici arşiţa, nici foamea, nici setea, nici altă nevoinţă pământească”.

Acest om (a cărui viaţă o ştim din Patericul român) a obţinut aceste daruri prin post şi rugăciune, cele două „aripi” ale vieţii sporite.

Ioan a lăsat un mesaj în privinţa vieţii alimentare: el observă că fiecare etapă a evoluţiei spirituale este însoţită şi determinată de o îmbunătăţire a regimului alimentar, dinspre întunecat spre lumină, dinspre cruzimea lăcomiei spre inteligenţa şi smerenia meselor simple şi uşoare.

Duceţi astfel postul, gândindu‑vă că postirea nu înseamnă înfometare, ci regândirea hranei, şi o atitudine sufletească îmbunătăţită.

Postul nu‑i slujire, ci prilej de corectare a unor obiceiuri alimentare greşite.

Şi învăţarea meditaţiei, şi sentimentul de recunoştinţă, amintirea că pâinea este simbolul timpului divin: astfel te programezi, la masă, cu atribute divine, iar mâncarea devine prilej de trecere de la biologic la spiritual.

Şi postul de cuvinte, făptuit prin evitarea asprimii şi prin păstrarea tăcerii.

Mănâncă atât cât să nu‑ţi refuze pofta de meditaţie.

Dacă după masă ai poftă de meditaţie, ai mâncat adevărat.

Ziua a unsprezecea

O soluţie împotriva suferinţei de a trăi

Există 64 de remedii împotriva suferinţei. „Luarea de cunoştinţă” este primul remediu, adică conştientizarea. Şi dacă începi să‑l practici corect, consecvent şi continuu vei fi scutit de celelalte 63 de remedii.

„Luarea de cunoştinţă” este mutarea atenţiei de la grijile tale spre corpul tău, de la grijile mari şi însemnate la neînsemnatul corp.

Grijile sunt expresia ego‑ului.

Corpul este exprimarea vibraţiei universale. („Materia este un ritm, substanţa este o frecvenţă”).

Luarea de cunoştinţă se practică astfel:

‑ Te aşezi ferm şi stabil pe un scaun (sau mai bine pe un taburet, dar niciodată pe un fotoliu), căci coloana vertebrală trebuie să fie dreaptă, fără efort, iar genunchii să fie ceva mai jos de osul iliac, sau cel mult la acelasi nivel ‑ niciodată genunchii să nu fie mai sus decît nivelul bazinului.

‑ Mâinile împreunate în poală, cu stânga peste dreapta, pentru că stânga antrenează, prin legare, emisfera din dreapta: emisfera cerebrală a tăcerii, a rugăciunii, a înţelegerii „psi”.

‑ Capul trebuie să fie drept, ochii deschişi, dar lăsaţi oblic în jos, privind ca şi lăuntric.

În poziţia aceasta, rămâi nemişcat cel puţin două minute şi treizeci de secunde. În acest timp, te concentrezi pe ordinea corpului tau, adică fixezi mental, rând pe rând, coloana pe care o ţii dreaptă şi părţile corpului, păzind stabilitatea lor.

Alte două minute şi treizeci de secunde te concentrezi pe fluxul respiraţiei, devii martor al respiraţiei tale.

Încă două minute şi treizeci de secunde păstrezi mintea pură, fără nici un gând. Apoi pendulezi uşor bustul de cîteva ori, spre stânga şi spre dreapta, după care te ridici şi faci câţiva paşi prin cameră.

Acest exercitiu, atît de simplu, are putere de liniştire şi de încărcare energetică, activând pulsul vieţii.

Ziua a douăsprezecea

Iniţierea în terapia iertării

Exerciţiul iertării se practică la apusul soarelui. Foloseşte energia finalului de zi pentru cel mai important exerciţiu al optimizării tale.

Nu te culca niciodată apăsat de neiertare. Să nu rămână în mintea ta, peste noapte, cel neiertat. Tot ce rămîne neiertat în tine se transformă în program negativ şi produce, în viitor, rău.

Adversitatea este o impuritate, n‑o păstra în tine, dizolv‑o. Aşadar, ierţi pentru tine, nu pentru altul. Ierţi ca să dizolvi un focar patogen.

Boala este o informaţie despre încătuşare. Când ierţi un adversar, te eliberezi de el ‑ tu rupi lanţul (cea mai dură legatură este între victimă şi călău). Ierţi ca să programezi mintea serii cu sănătate.

Mânia îţi sparge aura corpului, iertarea o face strălucitoare.

Eşti în picioare, cu faţa spre fereastră. Deschide braţele, larg. Măcar o dată pe zi deschide braţele. Spune în gînd: „Sunt deschis şi receptiv la bogăţia lumii”.

Concentrează‑te pe ideea că tu protejezi şi hrăneşti, cu energia ta, spaţiul din jur: oraşul tău, apoi România, Europa, planeta…

Expiră lung. La expiraţie expulzezi din mental că „tu eşti tu”. La inspiraţie te umpli de mulţumire şi încredere în tine. Apoi rămâi fără gânduri, cu sentimentul că protejezi.

Cea mai bună iertare este să faci binele. Să trimiţi un gând bun către ei. Tu eşti ei. Repetă fraza: „Sunt uşor, sunt tot mai uşor”. Ca şi cum, iertând, te despovărezi de o greutate. „Mă eliberez iertând, mă dezleg, sunt uşor”.

Să foloseşti bine asfinţitul. Iertând, tu arzi negativitatea din trupul tău actual şi din soartă.

Adevărata iertare este să faci un dar celui iertat. Este o ofrandă.

Braţele şi trupul tău fac simbolul unei cruci, iar crucea e paradigma cosmosului; pentru om este îmbrăţişare, hrănire, protejarea semenilor.

Dăruieşte ca să ierţi. Evocă mental pe cel iertat şi dăruieşte‑i gândul însănătoşirii, al unei bune sorţi. Nu‑i un dar simbolic, e chiar real; gândul construieşte, partricipă la arhitectura vibratoare a semenului tău şi, mai departe, a lumii. Gândul iertării aduce armonie, iar tu vei locui într‑o lume armonioasă.

Gândul e mai puternic decît fapta.

Ziua a treisprezecea

Eşecul este o formă a nerăbdării

Postirea prilejuieşte o încărcare energetică şi o purificare. Mintea dobândeşte claritate perfectă, trupul ‑ supleţe, tonusul psihic urcă, aura e strălucitoare.

Cei care au viaţă de cuplu vor evita actul sexual în timpul postului. Un act sexual anulează rezultatele unui post de 21 de zile. De aceea, cei care nu au putut să se abţină de la a avea contact sexual în post, sunt îndemnaţi ca, după sărbători, să repete 21 de zile de postire.

Postul nu‑i prilej de interdicţii, nici de mortificare, ci un prilej de deşteptare la minte, de observare că omul, în general, este tentat să acumuleze greşeli şi eşecuri.

Ce este eşecul?

Eşecul este o forţă a nerăbdării noastre. Postul este un exerciţiu de răbdare, chemând în ajutor fie instinctul de conservare, fie pe Dumnezeu.

Dealtfel, între Dumnezeu şi instinctul de conservare este o continuitate perfectă (exprimată şi prin atributul „Atotţiitorul”, conferit Supremului). În ce priveşte instinctul sexual, să ai grijă de două prescripţii: moderaţie şi curăţenie. Pe acestea să le ţii şi după ce trece postul. Căci postul nu‑i un accident calendaristic limitat acum la 40 de zile, ci este o şcoală a schimbării inimii şi un antrenament spiritual.

De aceea nu‑l vei resimţi ca pe o constrângere, ci ca pe o actualizare a soluţiilor de soartă bună.

Ziua a paisprezecea

Ora conexiunilor astrale

Adevărata ieşire din singurătate este trăirea, timp de o clipă, a condiţiei de „neuron” din creierul speţei, al planetei. Când o spui, pare un lucru ingenios. Dar când o trăieşti, este o reducere la zero a ego‑ului, este o trăire a sa… şi eşti parte a oceanului care e speţa umană.

Omul este mai puternic dacă percepe amploarea conexiunilor sale pe pământ şi‑n eter, a legăturilor sale cu energetismul teluric si cosmic.

Cunoscând conexiunile tale intime, fluide, cu ceilalţi oameni şi cu toată speţa, diminuează complexele psihice, diminuează impulsul de a‑şi sfâşia semenul, diminuează frica de tine şi de alţii, frica latentă care‑ţi consumă energia. Cum se face asta?

Mai înainte am indicat un exerciţiu de „luare de cunoştinţă”.

Dacă prelungeşti timpul exerciţiului, vor apărea efecte noi şi însemnate. Anterior, durata exerciţiului a fost de circa 9 minute. Fă exercițiul seara. Ferm şi agreabil, timp de 15 minute, mutând atenţia de la grijile importante, la corpul „neimportant” (ştiind că grijile sunt expresia ego‑ului, iar corpul este expresia atracţiei universale ).

Nu prelungi exerciţiul peste 15 minute decât dacă ai îndrumător.

În general, după 10 minute apare senzaţia de vastitate, de dilatare plăcută a corpului şi pierderea senzaţiei de greutate fizică. Observă starea aceasta, dar nu te ataşa de ea; păstrează trezia şi controlul perfect al schemei corporale.

Căci poate să apară senzaţia de dedublare, de „ieşire în astral”. Nu te lăsa atras pe panta asta.

Un maestru zicea: „Dacă practicantul o ia spre cer, trage‑l de picioare în jos”.

Tu faci experienţa extinderii conştiinţei nu pentru a ieşi din corp în univers, ci pentru a realiza că trupul este chiar locul unde universul devine fiinţa ta. Şi astfel te întăreşti.

Experimentele „ieşirii” în astral sunt uşoare, amăgitoare şi ţin de copilăria ezoterică a omenirii. Tu alege să faci experienţa treziei perfecte, aducând pe pământ cele câştigate în văzduh.

Ziua a cinsprezecea

Dialog cu subconştientul despre vindecare şi soartă bună

O zi perfectă depinde de seara perfecta: o zi bună se cunoaşte de cu seara… Mintea serii este leneşă şi profundă, mai primitoare de sugestii decât mintea dimineţii.

Înaintea somnului, trei sau cinci minute înainte de a adormi, mintea omului se află în starea „alfa”, în mod natural. Adică activitatea electrică a creierului îşi încetineşte ritmul, are un ritm de circa 8 ‑ 12 cicli pe secundă: ritmul „alfa”.

Starea alfa este propice pentru autoprogramare pozitivă. În această stare, sugestia pătrunde mai uşor în inconştient. Iar dacă a pătruns acolo, ea devine acţiune.

Viitorul are forma minţii tale. „Mintea produce mereu modele ale viitorului”, constată psihiatrul Lewy. Dacă îi dai minţii o frază anume elaborată şi o convingere, mintea produce din ele viitor, produce ziua de mâine, produce situaţii favorabile ţie.

Controlează acest proces de modelare prin cuvinte. Viitorul ascultă de stări şi propoziţii.

Când ai o maladie, să repeţi, în starea de somnolenţă, pînă adormi (circa 3 ‑ 5 minute) fraza: „Mă simt din ce în ce mai bine… pe zi ce trece… şi din toate punctele de vedere” (metoda E. Cuoe).

Repetă rar, calm, pînă adormi. Fă acest lucru şapte seri la rînd, iar pentru fixarea rezultatului, încă şapte + şapte seri la rînd. Adormi cu această frază în minte, căci această frază a vindecat mii de persoane.

Nu pronunţa numele bolii, căci subconştientul nu ştie termeni medicali, nu ştie nici măcar ce înseamnă „gripă”. El preia numai sugestia însănătoşirii. Şi o împlineşte cu mare precizie. El este un factor de restabilire a condiţiei naturale a fiinţei, un mediator al bunei sorţi.

Ziua a şaisprezecea

Comportamentul de reuşită

Seara, la culcare, să nu rememorezi niciodată momente neplăcute ale zilei încheiate. Nu „rumega “gânduri rele. La culcare, frânele raţionale sunt slăbite şi atunci, subconştientul primeşte mai uşor sugestiile şi impresiile puternice. „Rumegarea” unui eşec al zilei devine astfel un program pentru un nou eşec. Dacă prelungeşti o mâhnire, te programezi cu încă o mâhnire.

Stopează această tendinţă, aminteşte‑ţi că eşecul este doar o faţă a nerăbdării şi a orgoliului tău. Stopează, seara, orice emoţie negativă, dând minţii o sugestie de întărire.

Stopează imaginaţia sau obsesia cu privire la o întâlnire viitoare.

Iată cum se procedează: dacă a doua zi trebuie să dai un răspuns important, dacă se cere să iei o hotărâre capitală, e bine să nu te frămânţi cum vei rezolva. Ci doar detaşat de orice grijă, să rosteşti cu calm: „Iau decizii bune”. Fără să te gândeşti care decizie anume.

Întăreşte doar mintea cu încredere în sine, prin propoziţia: „Iau decizii bune”. Repet‑o mai multe seri la rînd. Deciziile care vor urma cu siguranţă vor fi inspirate, în acord cu trebuinţele reale ale fiinţei tale.

Dacă vrei să îmbunătăţeşti o trăsătură de personalitate (voinţa, eficienţa, stăpînire de sine, claritate mentală), formulează sugestii simple, scurte, directe, totdeauna la timpul prezent. Subconştientul nu cunoaşte alte timpuri.

Păstrează o singură sugestie, o singura frază ‑ program ‑ şi nu o schimba 21 de zile. Ca program universal de recuperare a condiţiei naturale puternice, repetă propoziţia: „Sunt calm, sunt cu desăvârşire calm”.

Fă acest exerciţiu 21 de seri la rând, ca rezultatul obţinut să se fixeze şi să devină o achiziţie permanentă.

Pe aceeaşi cale poţi introduce în inconştient un program privind scopurile tale imediate sau sugestii privind dinamica fiinţei şi contextul evoluţiei tale, sugestii precum: „Eu iau decizii bune”, „Am claritate mentală”, „Am stăpînire de sine”.

Pentru o sugestie, programul este elaborat cu atenţie la indicativ prezent (inconştientul nu cunoaşte alt timp sau mod verbal), şi ţinând cont de logica paradoxală a psihicului abisal.

Astfel, pentru a contracara o afecţiune contagioasă, elaborezi un program care să corecteze mentalitatea „statistică” a omului: contagiunea este consecinţa unei mentalităţi statistice.

Sunt două căi de a avea acces la inconştient. Una din exterior, de programare în alfa. Alta din interior, lăsând inconştientul să se rostească singur: prin suspendarea temporară a activităţii corticale şi prin crearea stării de linişte. Dar asta este o experienţă, nu se poate povesti.
Sugestii practice

Gândirea pozitivă şi comportamentul de reuşită

Parabola fraţilor păcătoşi. Doi fraţi au făptuit aceeaşi greşeală, căzând pradă instinctelor. „Biruiţi de pofta curviei”, zice Patericul roman. Ei au primit, apoi, aceeaşi pedeapsă de îndreptare : un an de recluziune.

Au fost închişi în celule diferite. Au primit mâncare cât să trăiască, pâine şi apă, amândoi întocmai.

După un an, fraţii au fost eliberaţi.

Unul din ei arăta „galben la faţă şi uscat ca chipul mortului”, iar celălalt era vesel şi rumen la faţă „ca şi cum ar fi fost la o mare desfătare”.

Ei au fost întrebaţi cum au petrecut anul recluziunii, căci toți voiau să afle de ce arătau diferit!

Cel care a ieşit slab şi gălbejit a răspuns că a rumegat gânduri amare, nu‑i ieşea din minte că a greşit, îl chinuia culpa, îl obseda trecutul, îl chinuia frica. Este un caz de „gândire negativă”.

Cel care a ieşit cu chipul rumen şi luminos a spus că în toată perioada recluziunii i‑a mulţumit lui Dumnezeu că i‑a arătat lumina salvării. Nu s‑a gîndit nici la eşecul lui, nici că este păcătos, nici la ceţurile trecutului. A trăit orice gând apăsător prin repetarea rugăciunii minţii în inimă (oratio mentis). A stopat orice amintire traumatizantă. A stat mereu cu mintea îndreptată spre divinitate şi, de aici, au rezultat puterea şi regenerarea.

Cine aprofundează sensul acestei întâmplări are cheia gândirii pozitive.

Schimbarea filtrului afectiv

Există persoane care au tendinţa să selecteze din viaţă emoţii negative, văd viaţa în negru. Ele au pierdut memoria binelui. Au numai memoria căderii.

Răul de care îţi tot aduci aminte este un rău triplat. Aceste persoane spun mereu: „Am numai ghinioane, am numai necazuri. Tot ce‑i rău pe lume mi se întâmplă numai mie. Altora le merge bine, deşi nu merită. Eu merit şi nu am nimic. Mi se scârbeşte de viaţă”. Aşa spun aceste persoane.

Jeluirea este un mod de a fura energie de la altul. Cei care o folosesc, practică un fel de vampirism energetic, adesea inconştient, fură energie, dar nu ca să se întărească, ci ca să o risipească.

În acest caz, este necesară „schimbarea filtrelor negative”, mutaţia gândului de la minus la plus, de la negativ la pozitiv.

Schimbarea atitudinii mentale. Aşa începe purificarea de negativitate.

Cum să cauţi partea bună a contextelor tale? Prin gândirea pozitivă: nu afirma că răul există, ci afirmă că tu eşti tare în faţa răului.

Gândirea pozitivă nu spune că lumea este perfectă, ci spune că putem fi tari în faţa imperfecţiunii lumii.
9 Reguli pentru întărirea gândirii pozitive

1. Înlocuieşte semnul minus cu semnul plus. Înlocuieşte‑l pe „nu pot” prin „pot”. La sfârşitul zilei, în loc să spui „sunt obosit”, spune: „trupul meu are nevoie naturală de refacere şi simte bucuria acestei refaceri”. În loc de „sunt sfârşit”, spune: „urmează un nou început”.

2. Evită în faţa altora propoziţii care conţin programări negative. Nu‑i întîmpina pe prieteni cu vorbe negative, de tipul: „Vai, ce rău arăţi”, ci distinge, la oricine, trăsătura lui pozitivă, motivul sau aspectul în care acela ar putea excela. Pe acela subliniază‑l.

3. Întăreşte‑ţi energetismul, căci gândirea negativă şi depresia ţin de un deficit energetic. Agresivitatea, ţine şi ea de un deficit energetic, ca şi nesiguranţa şi spaima de eşec. Orice întărire a energetismului sporeşte pozitivitatea gândirii. Şi orice pozitivare a gândirii sporeşte energetismul. Este ceea ce numim cerc vicios (şi el rezultă din … purificarea cercului vicios).

4. Ridică pragul de toleranţă la frustare. Aceasta presupune un antrenament sau o terapie contra „mal‑sevraj”‑ului (termen provenit din limba franceză, avînd sensul de rău‑înţărcat). Se pare că majoritatea oamenilor au fost „rău înţărcaţi” de mame; de aici provin carenţele de adaptare la real.

5. Controlează‑ţi cele 1000 de trebuinţe şi încearcă să le restrîngi. Cere mult de la viaţă, ştiind să te mulţumesti cu cât vine şi continuând să ceri mult de la viaţă.

6. Evită comparaţiile care îţi stârnesc invidia. Evită comparaţiile (cu semeni mai mult sau mai putin iluştri, cu semeni care sunt, mai mult sau mai putin, vedete) care te deranjează, care te deprimă. Fă numai acele comparaţii din care să vezi clar avantajele tale pe lumea asta.

7. Înlocuieşte cuvîntul „superior” (care întreţine rivalitate, stratificări, trufie, slavă deşartă) prin cuvântul „autentic”.

8. Întăreşte‑ţi psihologia de învingător sau mentalitatea de învingător. Mulţumire fermă, stabilitate emoţională, linişte lăuntrică, stăruinţă. Nu te mâhni că poţi pierde bătălii de etapă: cea finală contează. Aminteşte‑ţi aforismul acesta: „Reuşita în viaţă este o părere. Dar o părere transformată în hotărâre”. Mai aminteşte‑ţi şi aforismul următor: „Orice câştig este un DAR, orice pierdere este o restituire”.

9. Formulează‑ţi o ţintă de etapă (pozitivă şi pragmatică), dar o ţintă de existenţă (pontifical înaltă): realizarea personalităţii, împlinirea spirituală. Treptat, dă prioritate ţintei de existenţă.

Dieta de slăbit cu ceai roșu

Exista si cateva restrictii: daca ai anemie sau ulcer, nu trebuie sa apelezi la aceasta dieta. Nici daca suferi de oboseala cronica. Pentru ca nu se mananca prea multe proteine pe timpul dietei, e bine ca ea sa nu se continue mai mult de 5 zile, insa daca totusi credeti ca rezistati mai mult, nu depasiti pragul a doua saptamani.

Rooibos sau ceaiul rosu este un ceai natural, fara cofeina, bogat in antioxidanti, care ocupa un loc foarte important intre celelalte ceaiuri. Provine de la un arbust care creste doar in Africa de Sud si are frunze verzi, lucioase, care devin rosii dupa procesare. Denumirea „rooibos” inseamna „tufis rosu”, insa nu trebuie confundat cu ceaiul de Hibiscus.

Este indicat in cazul persoanelor care sufera de dureri de cap, insomnii, nervozitate, iritabilitate. Femeile insarcinate pot consuma si ele acest ceai fara sa isi faca probleme. Rooibos lupta cu succes impotriva radicalilor liberi si procesului de imbatranire. In plus, mai aduce si alte beneficii sanatatii. Sa le descoperim impreuna.

 Ceaiul rosu nu contine cofeina, deci nu este un ceai excitant si poate fi consumat la orice ora din zi si din noapte. Puteti sa il amestecati cu frunzele de tei pentru un efect sedativ sau cu cateva frunze de menta pentru o actiune digestiva. Puteti folosi scortisoara si doua-trei lingurite de miere pentru a crea o atmosfera calda si o aroma placuta. In plus, acest tip de ceai nu contine calorii, este bogat in antioxidanti si lupta impotriva imbatranirii premature. In Africa, in medicina traditionala, este utilizat in tratarea acneei, a iritatiilor pielii, atenuand mancarimile aplicat direct pe zona afectata.

In combinatie cu menta, ceaiul rosu reduce senzatia de greata, constipatia si atenueaza durerile provocate de ulcer si arsurile stomacale. Ceaiul rosu este, de asemenea, bogat in minerale care mentin sanatos sistemul nervos. Zinc, magneziu, fier, cupru,  toate acestea fac parte din prima linie de aparare a sistemului imunitar, fiind indicat si pentru persoanele care sufera de pietre la rinichi, mai ales deoarece nu contine acid oxalic despre care se spune ca ar provoca aparitia pietrelor la rinichi.

 Pentru ca nu contine tanin, decat foarte putin, nu este aproape deloc amar si isi pastreaza astringenta. Isi mentine savoarea daca este lasat la infuzat o perioada cat mai lunga de timp. Cea mai buna reteta este o lingurita la o cana de ceai sau trei lingurite la un litru. Se lasa la infuzat aproximativ 10 minute si se poate bea cu lapte si zahar. De asemenea, se poate servi alaturi de fructe confiate. Nu uitati ca antioxidantii continuti au proprietati antifungice si antibacteriene si incercati sa consumati cat mai mult ceai macar pe timp de iarna, cand temperaturile sunt scazute. O cana de ceai caldut este bine-venita.

Iată cateva dintre avantajele pe care le ofera consumul de ceai rosu organismului nostru:

·         Nu contine cofeina si de aceea ceaiul rosu nu e supus nici unui proces tehnologic de inlaturare a cofeinei. Oricine poate bea ceai rosu, inclusiv copiii si femeile insarcinate, si poate fi baut in cantitati nelimitate.

·         Contine antioxidanti puternici. Rooibos-ul contine o gama larga de antioxidanti, care aduce nenumarate beneficii corpului. Antioxidantii continuti de ceaiul rosu protejeaza corpul luptând impotriva radicalilor liberi, au proprietati antiinflamatorii si previn diverse boli ale inimii.

·         Are un continut ridicat de minerale. Ceaiul rosu contine multe minerale care sunt vitale sanatatii noastre: magneziu – este esential pentru sistemul nervos, calciu si mangan care sunt foarte importante pentru dinti si oase, zinc – are un rol important in metabolism si fier, esential pentru distribuirea oxigenului in sânge si muschi.

·         Imbunatateste circulatia sângelui, reduce tensiunea arteriala si colesterolul.

·         Faciliteaza problemele sistemului digestiv. Continutul ridicat de flavonoizi alina problemele stomacului: crampele, diareea, indigestia. Flavonoizii ajuta la reducerea spasmelor stomacului, inflamatiei si alergiilor. Ceaiul rosu este recomandat si in reducerea colicilor la bebelusi.

·         Faciliteaza absorbtia fierului in organism. Datorita continutului redus de tanine, ceaiul rosu ajuta organismul in absorbtia fierului.

·         Previne diverse tipuri de cancer. Exista studii medicale care demonstreaza legatura dintre consumul de ceai rosu si reducerea unor tipuri de cancer produse de substante chimice. Rooibos-ul contine antioxidanti care protejeaza celulele si AND-ul uman impotriva distrugerii si previne dezvoltarea celuleor cancerigene.

·         Are efect benefic asupra  pielii. Ceaiul rosu te ajuta sa ai o piele mai frumoasa deoarece contine un acid care contribuie la reducerea acneei, psoriasis-ului si eczemei. Poti aplica un plic de ceai rosu utilizat pe zona afectata si acesta va calma si vindeca orice tip de inflamatie.

·         Poate proteja organismul impotriva bolilor Parkinson si Alzheimer. Consumul regulat de ceai de rooibos poate proteja organismul de  procesul prin care radicalii liberi ataca celulele nervoase si tesutul nervos si care, in timp, duc la aparitia bolilor mai sus mentionate.

·         Ajuta la un somn adânc si linistit. Ceaiul de rooibos poate fi baut in cantitati nelimitate. Multi oameni beau ceai inainte de a merge la culcare pentru a preveni insomnia. Datorita continutului ridicat de minerale si absentei cofeinei, consumul de ceai rosu te face sa te simti calm si relaxat.

Cum arata meniul pentru dieta cu ceai rosu?

• Meniu 1:
• Mic dejun: o cana de ceai rosu, o felie de paine integrala unsa cu avocado, 3-4 rosii cherry si un ou fiert.
• Gustare: un fruct.
• Gustare 2: ceai rosu.
• Pranz: salata de legume, legume fierte, un bol mic de orez brun.
• Gustare: cateva migdale sau un iaurt.
• Gustare 2: ceai rosu.
• Cina: o bucata mica de peste sau pui fript, o salata de legume, un bol mic de orez brun.
• Gustare: un fruct. 
• Gustare 2: ceai rosu.
• Meniu 2: 
• Micul dejun: ceai rosu, suc de portocale sau felii de portocala, o portie mica de cereale integrale.
• La pranz poti manca salata, orez cu legume si o friptura mica. Poti sa te delectezi cu un fruct si o cana de ceai rosu.
• La gustare consumi numai o ceasca de ceai rosu.
• Cina ar trebui sa arate astfel: salata, peste cu legume sau paste integrale si legume, supa de legume sau fasole, un fruct.
• Ceaiul rosu trebuie consumat, cu o jumatate de ora inainte sau dupa masa, dar si intre mese. Nu uita sa consumi 2 litri de apa in fiecare zi. 
• Lista alimentelor interzise in dieta cu ceai rosu, ca in multe alte diete, este una destul de lunga, ea include dulciurile, mezelurile, toate alimentele procesate, prajiturile, lactatele grase, carnea grasa, prajelurile, pastele din faina alba, produsele de patiserie, snackurile.
• Dieta cu ceai rosu nu trebuie tinuta mai mult de 5-7 zile, pentru a se evita carentele nutritionale.

PASTĂ DE GOGOŞARI PENTRU IARNĂ

Iubiţi prieteni, dacă ţineţi la banii voştri şi nu doriţi să cheltuiţi iarna mai mult decât trebuie, e bine să vă gândiţi de acum, la începutul toamnei să faceţi tot felul de conserve preparate în casă după reţete tradiţionale.

Astăzi am pregătit PASTĂ DE GOGOŞARI PENTRU IARNĂ.

Iată cum se face:

Aveţi nevoie de:

* 6 kg gogoşari

* sare neiodată după gust

* 4 aspirine

Gogoşarii e preferabil să fie roşii, intacţi, fără pete şi zbârcituri. La reţeta asta nu am copt gogoşarii tocmai pentru că voiam să obţin un concentrat din care să folosesc 1-2 linguri în mâncare.

Curăţaţi gogoşarii, tăiaţi-i bucăţi în aşa fel încât să intre bine în maşina de tocat carne. Tocaţi-i prin maşină. Veţi vedea cât sunt de zemoşi, e incredibil câtă zeamă conţin.

Puneţi pasta obţinută la fiert şi adăugaţi câte puţină sare până când vă convine gustul, Folosiţi neapărat sare neiodată pentru murături.

Ideal ar fi să folosiţi pentru fierbere un vas cu fund dublu din inox, eu am folosit chiar două vase pentru că nu-mi încăpea la început pasta.

Focul trebuie să fie mic mai ales dacă vasul e unul simplu, emailat, se amestecă des în pastă. Trebuie să fiarbă până scade toată zeama, până se cam evaporă toată apa. Eu am fiert-o 3 ore.

Spre final în ultimele 5 minute de fierbere, adaugaţi 4 aspirine pisate pe post de conservant.

Turnaţi pasta în borcane spălate şi sterilizate în prealabil, capsaţi borcanele şi puneţi-le în pături până la răcirea completă. Eu nu am vrut să risc şi le-am şi fiert după răcire într-o cratiţă în care am pus apă cât să depăşească jumătatea borcanelor, am pus şi nişte prosoape pe fundul cratiţei ca să protejez borcanele. Le-am fiert cam 20 de minute.

Din cele 6 kg de gogoşari după curaţare au rămas 4 kg iar după fierbere cam 2 kg de pastă foarte concentrată. Pasta se poate prepara din orice fel de ardei roşu.

Iarna, după deschidere şi prima utilizare, borcanul se pune la frigider. E bines ă alegeţi borcane de capacitate cât mai redusă în aşa fel încât conţinutul să poată fi utilizat în două, maxim trei reprize.