8 DECEMBRIE 2017
Bună ziua, oameni buni!
Mulțumesc pentru că ați ales să urmăriți materialele prezentate de mine!
Puteți comunica adresa mea: dicuoctavian.blogspot.com tuturor prietenilor Dumneavoastră pentru ca și aceștia să beneficieze de informațiile prezentate zilnic.
RELIGIE ORTODOXĂ 8 Decembrie
Sf Cuv Patapie; Sf Ap Cezar, Tihic și
Onisifor
Sfântul Cuvios Patapie (sec. VII) – S-a născut în orașul Teba (Egipt) din
părinți binecredincioși. Dorind să îmbrățișeze viața pustnicească și-a părăsit
familia, ascultând cuvântul sfintei evanghelii la Matei X, 37-38. Datorită
evlaviei sale și a vieții desăvârșite pe care o trăia lumea a început să vină
la el. Nedorind lauda lumii, Cuviosul Patapie a părăsit Egiptul și s-a dus la
Constantinopol. Aici și-a făcut o colibă lângă zidul marelui oraș, aproape de
localitatea Vlaherna. Trăindu-și viața întru sfințenie, Cuviosul Patapie a fost
învrednicit de către Bunul Dumnezeu cu darul tămăduirii. A săvârșit minuni până
la bătrânețe, când s-a mutat cu pace la Domnul, fiind îngropat în biserica
Sfântului Ioan Botezătorul din Constantinopol.
Tot
astăzi, Biserica sărbătoreşte pe Sfinţii
Apostoli Cezar, Tihic şi Onisifor Toţi aceştia au vieţuit bine şi au păstorit cu
cuvioşie poporul şi Bisericile încredinţate lor. Îndurând multe încercări
pentru Hristos, au fost ucişi de închinătorii la idoli şi şi-au dat Domnului
sufletele lor.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe
noi. Amin.
ARTĂ CULINARĂ – REȚETE DE POST PENTRU
ASTĂZI 8 Decembrie
A. PLĂCINTE
Pâine
şi covrigi cu susan sau mac
· apă;
· sare;
· făină;
· 25 gr drojdie proaspătă la 1 kg făină;
· Susan sau mac;
· ulei de măsline
Se face
aluatul din ingredientele de mai sus, se lasă să crească cam dublu, se fac
pâinici în forme speciale şi se ung cu ulei de măsline.
Pentru covrigi: din aluatul crescut facem covrigi pe care mai întâi îi trecem în apă clocotită şi după aceea îi aşezăm în tavă (nu-i lăsăm să stea mult în apă, ci doar îi cufundăm şi-i scoatem imediat), la urmă punem susan sau mac.
Pentru covrigi: din aluatul crescut facem covrigi pe care mai întâi îi trecem în apă clocotită şi după aceea îi aşezăm în tavă (nu-i lăsăm să stea mult în apă, ci doar îi cufundăm şi-i scoatem imediat), la urmă punem susan sau mac.
B. SALATE
Salată
de linte roşie
- 200 g linte (nu verde),
- ulei,
- sare sau vegeta,
- condimente (maghiran sau oregano).
Lintea se fierbe cu apă puţină cu sare sau vegeta. Când s-a
facut ca o pastă, se ia de pe foc şi începe să se frece cu ulei, apoi se
condimentează dupa gust. Se serveşte pe pâine.
C. SOSURI
Sos de
conopidă
- 750 g conopidă,
- sare,
- 1 ceapă,
- 3 căţei de usturoi,
- 3 linguri ulei de măsline,
- 2 linguri margarină,
- 250 g roşii (conservă),
- 1 linguriţă oregano.
Se curăţă conopida, se spală, se despart bucheţele şi se
fierb în apă sărată, nu prea mult pentru a nu deveni moi. Se scurg. Se curaţă
ceapa şi usturoiul şi se toacă. Se încing uleiul şi margarina şi se călesc
ceapa şi usturoiul. Se adaugă conopida
şi roşiile şi se lasă să fiarbă puţin. Se condimentează cu sare şi oregano. Se
serveşte de preferinţă cu paste de tip fundiţă (Farfalle).
D. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME
Ciorbă
de ardei şi varză
- o jumatate de kg de varză,
- 4 ardei mari,
- 4 frunze de ţelină,
- mărar proaspăt sau uscat tăiat
mărunt,
- cimbru (praf),
- sare,
- piper,
- 3-4 roşii mari.
Se taie varza fideluţă, se presară cu sare şi se frământă.
Ardeii se taie cubuleţe. Ţelina se taie mărunt.
Se pun varza, ardeii şi ţelina la fiert vreo 20 de minute, timp în care
curăţăm roşiile de pieliţă şi le tăiem felii. Se adaugă la ciorbă: piper, mărar
şi cimbru. Mai lăsăm să dea un clocot.
E. MÂNCĂRURI
Pilaf
de ciuperci
- 300 g ciuperci,
- ¾ pahar orez,
- 1 ceapă,
- 3 linguri ulei,
- sare,
- piper.
Se curăţă, se spală şi se taie ciupercile bucăţi. Se pun
într-o cratiţă cu ceapa tăiată marunt şi 2 pahare apă. Se lasă să fiarbă încet
10-15 minute. Se strecoară şi se măsoară zeama de ciuperci. Se opreşte 1 ¼
pahar de zeamă, iar dacă nu ajunge se adaugă apă. Ciupercile strecurate, se pun
într-o cratiţă, se toarnă zeama de ciuperci (măsurată), sarea, piperul şi
orezul ales, spălat şi călit în 3 linguri de ulei. Se lasă să fiarbă la foc
încet, acoperit cu un capac îmbrăcat într-un şervet curat înmuiat în apă şi
stors. Când orezul este aproape fiert, se dă pilaful la cuptor, la foc mic,
până când înfloreşte orezul.
F. DULCIURI
Cremă de lămâie
· 2 lămâi
· 100 g zahăr
· 1 ceaşcă frişcă vegetală
Din
zahăr şi ½ ceaşcă apă se prepară un sirop puţin legat.
Se adaugă zeama de la amândouă
lămâile şi coaja de la una
După
ce s-a răcit, se amestecă uşor cu frişca vegetală.
Se
ţine la gheaţă şi se consumă rece.
ISTORIE
PE ZILE 8 Decembrie
Evenimente
·
1560: In Brazilia satul indienilor Giarus din tribul
Guaianases, est fondat de iezuitul Manuel de Paiva cu numele Nossa Senhora da Conceição dos
Guarulhos. Avea menirea de a apara orasul Sao Paolo cu care se
invecina .Tropicul Capricornului imparte in doua aceasta localitate aflata in
apropiere de Sao Paolo. Orasul brazilian Guarulhos a depasit in prezent un
milion de locuitori.
·
1609: La Biblioteca
Ambrosiană din Milano, se deschide sala de
lectură, a doua din Europa acelei vremi.
·
1765: Americanul Eli
Whitney a inventat daracul pentru bumbac, care a revoluționat dezvoltarea industriei
de prelucrare a acestei materii prime.
·
1832: La Bucuresti,in Muntenia, apare neregulat (1-3 numere
pe săptămînă), primul periodic muntean oficial: “Buletin. Gazeta administrativă“, sub conducerea lui
Ion Heliade-Radulescu, actualul „Monitor
Oficial” al României. Gazeta este editata pînă la 7 februarie 1859
cu unele modificări de titlu, cînd în locul sau apare Monitorul oficial al
Ţării Româneşti.
·
1846: Inaugurarea
localului Bibliotecii Române din Paris, care va deveni și sediul „Societății
studenților români".
·
1854: Papa Pius al IX-lea a decretat dogma fundamentală
despre Neprihănita Zămislire referitor
la Fecioara Maria. Imaculata Concepţie sau Neprihănita Zămislire este,
conform dogmelor romano-catolice, concepţia Mariei, mama lui Isus, în pântecul
mamei ei Ana, fără păcatul originar şi că a dus o viaţă complet lipsită de
păcat. Sărbătoarea Imaculatei
Concepţii, sărbătorită pe 8 decembrie în fiecare an, a fost
stabilită de Papa Sixtus IV în 1476, dar această doctrină nu a fost definită
atunci ca o dogmă, astfel fiecare catolic avea dreptul să creadă sau nu în ea,
fără a fi acuzat de erezie. Imaculata
Concepţie a fost definită ca dogmă de către Papa Pius IX în
1854, în constituţia sa din 8 decembrie, intitulată Ineffabilis Deus. Biserica
Ortodoxă, precum şi bisericile protestante nu împărtăşesc această doctrină.
·
1865: Primul buletin de Bucuresti. La
Arhivele Statului se gaseste un document, cu urmatorul text: „Principatele –
Unite – Române, Bilet de legitimatiune. Bun pe un an. Numele si pronumele:
Lucsita Petreasca, de caracter si ocupatiune vaduva. Locuinta: mahalaua
Silvestru. Etatea: 36 de ani. Dat la 8 decembrie 1865. Orice falsificatiune a
biletului de legitimatiune se va pedepsi dupa legile penale, primatul comunei
Bucuresti: s.s. indescifrabil”.
·
1869: Are loc prima sedinta a
Conciliului Vatican I care va proclama i dogma infailibilităţii papei şi
a inspiraţiei divine incontestabile a Sfintei Scripturi. La conciliu au participat din partea
Bisericii Române Unite cu Roma mitropolitul Ioan Vancea și episcopul Iosif Pop
Silaghi. Mitropolitul Vancea a
făcut parte, împreună cu majoritatea covârșitoare a episcopatului din
Austro-Ungaria, din gruparea care s-a opus adoptării dogmei infailibilității
papale. Infailibilitatea papală este o dogmă a Bisericii Catolice care
proclama faptul că Papa de la Roma este nesupus greșelii când solemn
declară sau promulgă învățăturile dogmatice ale Bisericii în domeniul credinței
sau a moralei. Această dogmă
explică infailibilitatea prin lucrarea Sfântului Duh, care asigură că
învățăturile proclamate vor fi desăvârșite și primite de toți catolicii.
Odata cu declararea infailibilitatii
papei este afirmata si cea a Bisericii Catolice. Asadar, fiind infailibila, Biserica Catolica singura detine mijloacele
mantuirii, cum a declarat si papa Ratzinger in vara lui 2007. Dar doctrina infailibilitatii, mai implica
printre altele si anatemizarea celui ce ar gandi contrar papei. Dupa
pronuntarea acestuia intr-o problema sau alta, automat vine si blestemul celui
ce nu este intr-un cuget cu vicarul lui Hristos. De asemenea, suveranul pontif poate pronunta o dogma nu numai in cadrul
sinoadelor ci si in afara lui, printr-o enciclica, o bula sau o simpla adresa.
·
1878: Armata romana a revenit victorioasa la Bucuresti din Razboiul de Independenta.
* 1878: Vechiul “Pod al Mogosoaiei” a devenit “Calea Victoriei”.
·
1904: România semnează,
la Haga, alături de alte 24 de state, "Convenția
internațională asupra regimului vaselor Crucii Roșii pe timp de război".
·
1905: Papa Pius al X-lea introduce
primirea primei Sfinte Împărtășanii la copiii de rit romano-catolic de
pretutindeni, ajunși la vârsta înțelegerii (la 7 ani). Papa Pius al X-lea, născut Giuseppe Melchiorre Sarto, (n. 2
iunie 1835, Riese, Italia – d. 20 august 1914, Vatican) Papă din 1903 până în
1914.
·
1907: Regela Gustaf al
V-lea al Suediei accede la tronul Suediei. Gustav al V-lea
(Oscar Gustav Adolf) (16 iunie 1858 – 29 octombrie 1950) rege al Suediei din
1907 până la moartea sa.
·
1909. Brătianu,
împușcat pentru nivelul scăzut de trai. “Într-o
seară de început de iarnă, la 8 decembrie, pe când se întorcea spre casă după
ce asistase la o şedinţă a senatului, liderul liberal a fost ţinta unui
atentat. În faţa Şcolii de război atacatorul a tras pe la spate de trei ori,
rănindu-l în piept şi omoplat. Fără a-i periclita viaţa cele două răni au
necesitat operaţii. Făptuitorul a fost urmărit de trecătorii martori la
atentat, prins în dreptul hotelului Union şi predat unei secţii de poliţie.
După unele aprecieri vinovatul se numea Gh. Jelea, după altele Gh. Stoenescu
(Stoianovici) - Jaleca şi era lucrător la căile ferate. Conform propriilor
afirmaţii, el a urmărit să dea un exemplu, considerându-l vinovat pe
primul-ministru de scumpirea traiului”
·
1910 - Au
fost stabilite relaţii diplomatice între România şi Luxemburg.
·
1920. Atentat de
la Senat. La 8 decembrie
1920 comuniştii Max Goldstein, Saul Osias şi Leon Lichtblau execută cel dintîi
atentat politic de tip terorist soldat cu moartea mai multor demnitari de
rang înalt din România, făcînd să explodeze o bombă în Senat. Dispozitivul exploziv
artizanal plasat în sala Senatului României i-a ucis pe Ministrul Justiţie,
Dimitrie Greceanu, decedat la spital şi pe senatorii Demetriu Radu, (Episcop
greco-catolic de Oradea Mare, ucis pe loc) şi Spirea Gheorghiu (decedat la
spital). În urma atentatului au fost şi răniţi printre care preşedintele
Senatului, Constantin Coandă. Max Goldstein (1898–1924) a fost şeful unui grup
anarhist-terorist format din evrei-comunişti (Vezi Totalitarism de Dreapta în
România, origini şi manifestări 1919-1927, Institutul Naţional Pentru Studierea
Totalitarismului Bucureşti 1996, pag. 150, şi Istoria României în Date de Dinu
C. Giurescu Editura Enciclopedică Bucureşti 2007, pag. 365.). Născut la Bîrlad,
România, el s-a mutat mai apoi la Bucureşti, unde a devenit simpatizant al comunismului.
După 10 ani de închisoare, el a reuşit să evadeze şi să se refugieze la Odessa
(atunci parte a Imperiului Rus), de unde s-a întors cu bani şi instrucţiuni
noi. Îşi pierde o mînă, probabil în timpul unor experimente cu explozivi. Şi-a
pus ca proteză un cîrlig. Poliţiştii români îi ziceau lui Goldstein „omul cu
cîrlig”. Anterior atentatului din Senat, în noiembrie 1920, Goldstein
încearcă să-l asasineze pe Constantin Argetoianu, ministru al afacerilor
interne, cel mai înverşunat politician anticomunist din acea perioadă.
Tentativa a eşuat, din cauză că bomba plasată sub vagonul ministerial în care
se afla Argetoianu a distrus numai jumătatea neocupată de călători. În cadrul
atentatului din Senatul României, se bănuia că grupul lui Goldstein nu a
acţionat singur, ci i-a avut drept complici şi pe alţii, ca Alecu Constantinescu,
conducătorul grupului de extremă stîngă a Partidului Socialist din România,
care în 1921 s-a desprins din acesta şi a format Partidul Comunist Român (cu
numele provizoriu de Partidul Socialist Comunist). Atentatul a dus la condamnarea comuniştilor în Procesul din Dealul Spirii
şi la interzicerea Partidului Comunist. Conducătorul partidului
comunist, Gheorghe Cristescu „Plăpumaru” a respins orice acuzaţie de
conspiraţie, iar implicarea partidului este încă nedemonstrată. Directivele
Cominternului recomandau acţiuni violente, dar nu e sigură implicarea acestuia
în atentat. În mărturia sa de la proces, Cristescu a susţinut că acţiunile lui
Goldstein erau mai degrabă inspirate de anarhism. În octombrie 1921, Goldstein
a fost arestat în timp ce încerca să intre clandestin în România venind de la
Ruse (Bulgaria). La 28 Iunie 1922 Max Goldstein a fost condamnat la muncă
forţată pe viaţă pentru aruncarea bombei la senat şi pentru uciderea a două
persoane şi rănirea altora. Ceilalţi inculpaţi au fost condamnaţi la pedepse
între o lună şi 10 ani de muncă forţată. Sentinţele au fost pronunţate după 125
de şedinţe. Max Goldstein a murit în 1924 de pneumonie în închisoarea Doftana.
·
1921: A avut loc spectacolul inaugural al Operei Romane din Bucuresti.
Inaugurarea Operei Române din Bucureşti cu spectacolul „Lohengrin”, de Richard Wagner,
traducerea lui Şt.O.Iosif, dirijor George Enescu, în regia lui Adalbert
Markowsky. Sediul de atunci al operei era vechea clădire a Teatrului Liric, de
lângă parcul Cişmigiu; noul local al Operei a fost ridicat în 1953.
·
1941: SUA au declarat razboi Japoniei dupa atacul nipon asupra bazei navale
de la Pearl Harbor, inregistrat inainte cu o zi.
·
1941: Wiktor Alter şi Henryk Erlich, politicieni polonezi
socialişti cu origini evreieşti, sunt arestaţi şi acuzaţi de spionaj de către
URSS. În ciuda protestelor Aliaţilor, vor fi ulterior executaţi.
·
1941: Forţele japoneze invadeaza simultan Malaiezia ,
Thailanda , Hong Kong si Filipine.
·
1945: Mark
Ethridge, editor la „Luisvill Courier–Journal" și profesorul C.E. Block
întocmesc la sugestia Secretarului de stat american Byrnes, un raport referitor
la situația politică din România și Bulgaria. Rapoartele, nepublicate în SUA,
confirmă că la București, guvernul era dominat de comuniști, contrar
mențiunilor înțelegerii de la Ialta.
·
1945, Toyota Motor Company primeste acceptul de la guvernul de
ocupatie pentru a construi autobuza si camioane - vehicule necesare pentru a
mentine Japonia in miscare.
·
1955: Crearea drapelului european (un cerc format din 12 stele de
aur pe un fond albastru), simbol al uniunii popoarelor Europei. Începând din
mai 1986, drapelul european, al Consiliului Europei, este
totodată și emblema oficială a Uniunii Europene.
·
1974: Grecia optează, prin referendum, pentru republică și
abolirea monarhiei, care fusese instituită în 1832; la 16 iunie 1975 va fi votată o
nouă constituție.
·
1987: A fost incheiat primul acord pentru reducerea
arsenalului nuclear intre SUA si Rusia.
·
1991: A fost aprobată prin
referendum național noua Constituție a României, adoptată de Adunarea
Constituantă la 21 noiembrie1991; elaborarea,
dezbaterea și adoptarea Constituției au durat un an și jumătate. Comisia
constituţională, însărcinată cu elaborarea proiectului legii fundamentale, a
fost desemnată în iunie 1990, preşedintele său fiind profesorul universitar
Antonie Iorgovan. Deputaţii şi senatorii membri ai Adunării Constituante au
dat, după mai multe runde, votul final pentru legea fundamentală la 21
noiembrie 1991: 414 s-au pronunţat pentru şi 95 împotriva. FSN, PUNR. şi
reprezentanţii minorităţilor au votat pentru; cu cîteva excepţii, PNŢCD şi PNL
au votat „împotrivă”, ca şi totalitatea parlamentarilor UDMR. Dacă ţărăniştii
şi liberalii au avut obiecţii ţinând orientarea lor de dreapta, cum ar fi
refuzul de a se introduce garantarea proprietăţii în Constituţie, UDMR s-a opus
contestând caracterul naţional al statului român. După vot, Adunarea
Constituantă a adoptat şi legea privind organizarea referendumului, prin care
la 8 decembrie electoratul a fost chemat să răspundă prin „da” sau „nu”
întrebării: „Aprobaţi Constituţia României adoptată de Adunarea Constituantă la
21 noiembrie 1991?”. FSN, care era la putere, a îndemnat alegătorii să voteze
„pentru” la referendum. Aceeași poziție a avut-o și PUNR.
Pentru boicotarea referendumului s-au pronunțat partidele de opoziție PNȚCD și PNL. O parte din susținătorii acestora au mers totuși la vot și au votat împotrivă.S-au exprimat 10.948.468 (67% ?) de alegători:
pentru 77,3% (FSN, PUNR)
împotrivă 20,4% (UDMR, PNTCD, PNL)
anulate 2,3%
Pentru boicotarea referendumului s-au pronunțat partidele de opoziție PNȚCD și PNL. O parte din susținătorii acestora au mers totuși la vot și au votat împotrivă.S-au exprimat 10.948.468 (67% ?) de alegători:
pentru 77,3% (FSN, PUNR)
împotrivă 20,4% (UDMR, PNTCD, PNL)
anulate 2,3%
·
1991: Primele alegeri
Prezidențiale în Republica Moldova. Președinte al Republicii este
ales Mircea Snegur.
·
1991: Liderii Belarusului, Rusiei și Ucrainei au semnat acordurile de
la Belaveja, prin care au acceptat dizolvarea Uniunii Sovietice și constituirea Comunității
Statelor Independente.
·
1994: Instanta Curtii Supreme de Justitie a decis achitarea scriitorului
Paul Goma. De asemenea, completul, in urma recursului in anulare formulat de
Parchetul General impotriva sentintei prin care Paul Goma a fost condamnat la 8
ani inchisoare, a hotarat casarea acestei sentinte.
·
1995: Premierul rus, Viktor Cernomârdin și șeful
guvernului cecen, Doku
Zavgaev, semnează un acord ce consfințește apartenența Ceceniei la Rusia. Cecenia primește o
relativă autonomie în domeniul relațiilor economice și culturale.
·
1995: Ucraina a reactionat fata de apelul unilateral al Romaniei la Curtea
Internationala de Justitie in ceea ce priveste Insula Serpilor, pe care l-a
considerat ca o emitere oficiala de pretentii teritoriale fata de ea.
·
2004: Douăsprezece țări
din America de Sud au semnat o
declarație prin care anunțau înființarea Uniunii
Națiunilor Sud-Americane, o structură interguvernamentală gândită după
modelul Uniunii Europene.
Nașteri
·
65 î.Hr.: S-a nascut poetul latin Horaţiu; (d. 27.11.8
î.Hr.). Horațiu (Quintus
Horatius Flaccus), a fost unul din cei mai importanți poeți romani
din “perioada de aur” a literaturii romane (“Secolul lui Augustus”).
Scrierile sale au avut ecou profund în conștiința artistică a multor
poeți moderni, printre care și Mihai Eminescu, admirator entuziast al marelui
poet latin.
·
1542: Regina Maria Stuart a Scoției (d. 1587). Maria Stuart, cunoscută în literatura engleză de specialitate
sub numele de Mary I of Scotland (Mary I a Scoției) sau de Mary, Queen of Scots
(Mary, Regina scoțienilor) (n. 8 decembrie 1542 — d. 8 februarie 1587), a
devenit regină a Scoției în 1542, pe când avea doar o săptămână. Mary a decedat
prin decapitare în Anglia, după o lungă încarcerare în Turnul Londrei, fiind
acuzată de conspirație și trădare împotriva verișoarei sale Regina Elisabeta I
a Angliei. Datorită acuzațiilor, judecății și condamnării sale, respectiv a
sfârșitului său, a ajuns să fie cunoscută ca una dintre monarhii cu cel mai
tragic destin din istorie
·
1626: S-a născut Regina Christina a Suediei (1644–1654),
protectoare a culturii şi ştiinţei; la curtea ei a trăit, în ultimii ani ai
vieţii, René Descartes, pe care l-a protejat; în 1645, prin grija ei, a fost
tipărit primul ziar suedez.
A abdicat de la tron în favoarea lui Carol X Gustav; (m. 19.04.1689).
A abdicat de la tron în favoarea lui Carol X Gustav; (m. 19.04.1689).
·
1815: S-a nascut Adolph Menzel, pictor german.
·
1832: Bjørnstjerne Bjørnson, poet, prozator,
dramaturg și ziarist norvegian, laureat al Premiului
Nobel pe anul 1903 (d. 1910)
·
1860 - S-a
născut generalul Ion Dragalina, erou al primului război mondial, căzut la
datorie în prima linie a frontului, în Valea Jiului (m. 24.10.1916)
·
1861: S-a nascut Aristide Maillol, sculptor francez.
·
1862: S-a născut dramaturgul francez din perioada numită La Belle
Époque, cunoscut pentru farsele și vodevilurile sale, Georges Leon Jules Marie
Feydeau (piesa “Puricele”); (m.5 iunie 1921).
·
1865: S-a nascut Jan Sibelius, compozitor finlandez, creator
al şcolii muzicale naţionale;(d.20.09.1957).
·
1872: Jenő Janovics, regizor, pionier al cinematografiei,
director al Teatrului
Maghiar din Cluj (d. 1945)
·
1876: S-a născut
scriitoarea Hortensia Papadat-Bengescu. Ea avut o contribuţie importantă la
modernizarea romanului românesc, în special prin ciclul romanesc al familiei
Halippa: "Fecioarele despletite", "Concert din muzică de
Bach", "Drumul ascuns", "Rădăcini" (m. 5 martie 1955)
·
1876: S-a nascut Constantin I.
Moisil, profesor de istorie, arheolog și numismat român, directorul
Cabinetului Numismatic al Academiei. În anul 1948 a fost ales ca membru de
onoare al Academiei Române; (d. 20.10.1958).
·
1890: S-a nascut Bohuslav Martinu, compozitor ceh.
·
1908 - S-a
născut Nicolae Julea, compozitor român de muzică simfonică (m. 11 iunie 1986)
·
1918: S-a nascut Gerard Souzay, bariton francez.
·
1925: S-a nascut Sammy Davis Jr., actor si cantaret american.
·
1928: S-a nascut Toma George Maiorescu,
scriitor si publicist, profesor de filosofie. Este fiul Boriskăi (născută
Marosy) şi al lui Ştefan Mayer, funcţionar de bancă. A urmat şcoala
primară la Reşiţa, gimnaziul şi liceul la Caransebeş şi Timişoara, luându-şi
bacalaureatul în 1947, apoi Facultatea de Litere şi Filosofie la Cluj (1947-1948)
şi Bucureşti (1948-1949), iar ca bursier al statului român, Institutul de
Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1949-1954). Toma George Maiorescu
este autorul a peste 40 de volume de poezie, proza si
eseistica scrierile sale fiind traduse in peste 20 de limbi.
·
1930 - S–a
născut, la Viena, actorul şi regizorul austriac Maximilian Schell (a obţinut
Premiul Oscar pentru rolul din “Procesul de la Nűrnberg”).
·
1933 : S-a nascut in comuna Bogza, județul Vrancea, Alecu
Croitoru, regizor de teatru si film, membru al Academiei Tiberina din Roma.
Unul dintre ultimele sale filme „Viaţă dăruindu–le” (1994), a obţinut Premiul
Special al Juriului la Festivalul „Ezercitti e popoli”, Roma.
·
1934 - S–a născut etnomuzicologul István Almási.
·
1939 - S-a
născut Jerry Butler, cântăreţ şi compozitor american.
·
1942 - S-a
născut Bobby Elliott, baterist britanic (The Hollies).
·
1943: S-a născut James Douglas “Jim” Morrison, solistul
celebrei formaţii “The Doors”; (m. 3 iulie 1971).
·
1943 - S-a născut Lee Pickens, chitarist american
(Bloodrock).
·
1944: S- a nascut George Baker (Johannes Bouwens), cântăreţ
şi compozitor olandez (George Baker Selection).
·
1946 - S-a
născut Graham Knight, basist britanic (Marmalade).
·
1946: S-a nascut Virgil Percec, chimist american de origine
romana de renume internaţional, stabilit în străinătate din 1981, membru de
onoare al Academiei Române.
·
1947: S-a nascut Gregg Allman, pe numele real Gregory Lenoir Allman,
muzician american, membru in trupa Allman Brothers.
·
1947: S-a nascut Thomas R. Cech, chimist american, laureat cu premiul Nobel.
·
1949 - S-a născut Ray Schulman, basist, violonist şi
tormpetist britanic (Gentle Giant).
·
1953: S-a nascut Kim Basinger, actrita americana.
·
1953: S-a nascut Mihai Dinu Gheorghiu, critic literar,
eseist, traducător; stabilit în Franţa din 1989 („Scena culturii. Elemente
pentru o sociologie a culturii”).
·
1956: S-a nascut Warren Cuccurullo, muzician american, membru al trupei
Duran Duran.
·
1957: S-a
nascut Stefan Hrusca, solist vocal, instrumentist si compozitor
de muzica folk, cunoscut mai ales pentru colinzile sale. S-a nascut in Ieud,
judetul Maramures, iar cursurile le-a urmat in Sighetu Marmatiei. Dupa ce a absolvit Liceul Pedagogic, a
fost invatator in Borsa vreme de cinci ani. In 1981, s-a produs debutul sau
artistic alaturi de cenaclul Flacara, in urmatorii trei ani sustinand sute de
concerte si primind premii nationale pentru interpretare si creatie. A plecat din cenaclu in 1984 si a
inceput sa sustina spectacole pe scena Teatrului Tandarica din Bucuresti
alaturi de solistii Vasile Seicaru si Radu Gheorghe. In acelasi an a lansat si
primul sau disc, “Ruga pentru parinti”, urmat de alte trei. A inceput o cariera solo dupa
revolutia din decembrie ’89, iar primul album cu colinde, culese din zona sa
natala, a aparut in 1990. “Colinde I” a fost recompensat cu “Discul de aur”
datorita numarului mare de copii vandute. Cu
toate ca era o vedeta in Romania, Stefan Hrusca a decis un an mai tarziu sa se
stabileasca in Canada. Nu a incetat insa sa cante. In 1993 a inregistrat al
doilea album cu colinde, “La savarsitu’ lumii”, care i-a adus un nou Disc de
aur, iar in urmatorii ani altele si altele.
·
1957: S-a nascut Phil Collen, chitarist britanic, component al trupei rock
Def Leppard.
·
1959 - S-a născut Paul Rutherford, vocalist şi compozitor
britanic (Frankie Goes To Hollywood).
·
1964: S-a nascut Teri Hatcher, actrita americana.
·
1964: S-a nascut Nikola Jerkan, fotbalist croat.
·
1966: S-a nascut Sinead O'Connor, cantareata irlandeza.
·
1966: S-a nascut Les Ferdinand, fotbalist englez.
·
1967: S-a nascut la Dublin cântăreaţa irlandeză Sinead
O’Connor. S-a făcut remarcată atât datorită calităților sale artistice cât și
declarațiilor polemice și a extravaganței. Are în palmares un premiu Grammy.
Decese
·
899: A decedat prințul Arnulf de
Carinthia (n.850) rege al Franciei Răsăritene din 887 și impărat al Imperiului
Carolingian în 894 până la moartea sa. A fost fiul nelegitim al lui Carloman de
Bavaria cu concubina acestuia Liutswind de origine carintiană. A primit
moștenire de la tatăl său Ducatul Carintia, celelalte teritorii ale acestuia și
anume Bavaria și Regatul Italiei revenindu-le lui Ludovic cel Tânăr și
respectiv Carol cel Gras. În 893 Papa Formosus neavând
încredere în noii împărați Guido și fiul acestuia Lamberto, îi trimite o cerere
de a elibera Italia cu promisiunea de a fi încoronat la Roma. Acesta trimite o
armată condusă de fiul său Zwentibold în ajutorul lui Berengaro de Friuli.
În cele din urmă, în 894 Guido moare în condiții
suspecte iar fiul acestuia este confirmat împărat, în ciuda refuzului papei
care este făcut prizonier. În toamna lui 895 Arnulf
traversează Alpii și în februarie 856 cucerește Roma fiind încoronat de către
Papă Rege al Italiei și Împărat. Cu toate
acestea, el nu a deținut puterea în Italia decât pe durata șederii lui în
peninsulă, fiind nevoit să se retragă spre sfârșitul anului fără a avea o
victorie decisivă în fața lui Lamberto. La moartea lui, în anul 899, a fost
urmat pe tronul Franciei Răsăritene de fiul său Ludovic Copilul.
·
1769: Joseph Friedrich Ernst, Prinț de Hohenzollern-Sigmaringen, strămoșul regelui
Carol I al României (n. 1702)
·
1830: A murit Benjamin Henry Constant de Rebecque, om politic
şi scriitor elveţian, autor al celebrei lucrări „Adolf”; a avut un rol
important în dezvoltarea doctrinei liberale în Franţa; (n.25.10.1767).
·
1903 - A
încetat din viaţă compozitorul Gavriil Musicescu (n. 20 martie 1847)
·
1923 - A
încetat din viaţă Joseph Pothier, călugăr şi savant, reformator al muzicii
ecleziastice culte
·
1927: A încetat din viaţă Paul Gore, istoricul şi omul
politic basarabean, membru de onoare al Academiei Române, presedinte al Partidului
National Moldovenesc; (n. 27 iulie 1875, Chişinău).
·
1972: A încetat din viaţă Ieronim Şerbu, prozator şi
memorialist, fondator, alături de Dan Petraşincu, al revistei “Discobolul”;
(n. 1 decembrie 1911).
·
1980: Muzicianul
britanic John Lennon, fost component al trupei Beatles, a fost asasinat la New
York, de catre Mark David Chapman. Liderul celebrei
formatii britanice a fost impuscat mortal de un fan cand intra in cladirea in
care locuia. Artistul, care avea 40 de ani, a fost atins de patru gloante si a
murit in drum spre spital. Ucigasul sau, care obtinuse cu putine ore inainte un
autograf de la idolul sau, a fost arestat la locul crimei. Vestea asasinarii
muzicianului a socat intreaga lume, in urmatoarele saptamani sute de fani
venind in pelerinaj in fata blocului in care a fost impuscat Lennon si
organizand demonstratii in numeroase orase de pe glob. Mark David Chapman, in
varsta de 25 de ani, a fost diagnosticat cu probleme psihice. Cu toate acestea
a refuzat sa invoce acest lucru ca scuza in fata instantei si a pledat vinovat
pentru crima. Asasinul a fost condamnat la inchisoare pe viata.
·
1992: A decedat Gabriel Cocora, muzicolog, istoriograf şi
preot; (n.01.03.1917).
·
1996: A încetat din viaţă Marin Sorescu, poet şi dramaturg
distins cu Premiul Herder pe anul 1991, membru al Academiei Române; în perioada
1993-1995 a fost ministru al Culturii (volumul de poezii “La lilieci”, piese de
teatru “Iona”, “A treia ţeapă”); (n. 19 februarie1936 la Bulzești, județul
Dolj).
·
2005: A murit compozitorul şi folcloristul Dumitru D. Stancu, fost
inspector general în Ministerul Învăţământului din Bucureşti (1966-1969). A
înfiinţat şi dirijat Formaţia de instrumente populare de suflat (1980); (n.
1915).
·
2007: A murit Ioan Fiscuteanu, actor român cunoscut pentru
rolul său în pelicula „Moartea domnului Lăzărescu”(2005), în regia lui Cristi
Puiu; (n. 19.11.1937).
Sărbători
·
Sf Cuv Patapie; Sf. Apostoli: Cezar, Tihic și Onisifor (calendar
creștin-ortodox)
·
Neprihănita Zămislire a Sf. Fecioare Maria (calendar romano-catolic). Imaculata Concepţie sau Neprihănita Zămislire este,
conform dogmelor romano-catolice, concepţia Mariei, mama lui Isus, în pântecul
mamei ei Ana, fără păcatul originar şi că a dus o viaţă complet lipsită de
păcat. Sărbătoarea Imaculatei
Concepţii, sărbătorită pe 8 decembrie în fiecare an, a fost
stabilită de Papa Sixtus IV în 1476, dar această doctrină nu a fost definită
atunci ca o dogmă, astfel fiecare catolic avea dreptul să creadă sau nu în ea,
fără a fi acuzat de erezie. Imaculata
Concepţie a fost definită ca dogmă de către Papa Pius IX în
1854, în constituţia sa din 8 decembrie, intitulată Ineffabilis Deus. Biserica
Ortodoxă, precum şi bisericile protestante nu împărtăşesc această doctrină.
·
Sf. Patapiu (calendar greco-catolic)
·
Ziua Constituției României
·
Ziua Iluminării lui Buddha (după calendarul japonez)
ARTE 8 Decembrie
INVITAȚIE LA OPERĂ 8
Decembrie
MUZICĂ 8 Decembrie
John Lennon, fost component
al trupei Beatles
The Eagles - Hotel California [HD]: https://youtu.be/RsVosJ8JzHo?list=PLrsbQkjm7ZKBiMSAakXYunBlx7XWfWQ_1.
Compozitorul
Jan Sibelius
Compozitorul
Gavriil Musicescu
Gavril Musicescu - Concertul nr1(Cuvintele profetului
David din psalmi 23 , 150, 142): https://youtu.be/JWvoUj1X8bI.
Bohuslav
Martinu, compozitor ceh
Gerard
Souzay, bariton francez
Fauré, Hahn.. Mélodies Françaises (reference recording
: Gérard Souzay): https://youtu.be/qzHJYiMW2dA.
Sammy
Davis Jr., actor si cantaret american
Sammy Davis Jr – 200 videoclipuri populare: https://youtu.be/5voM2HExV_Q?list=PLPVwqWnhGSx8TNA-Kp7vq5N0V8f98nc5a.
James Douglas
"Jim" Morrison, solistul celebrei formaţii "The Doors"
Gregg
Allman, pe numele real Gregory Lenoir Allman, muzician american, membru in
trupa Allman Brothers
Nicu Vladimir, muzician folk
Warren
Cuccurullo, muzician american, membru al trupei Duran Duran
Ordinary World - Warren Cuccurullo instrumental (Duran
Duran Wedding Album): https://youtu.be/GvXkCpsknmQ.
Stefan Hrusca, solist vocal, instrumentist si compozitor de muzica folk
Phil
Collen, chitarist britanic, component al trupei rock Def Leppard
Kiss-Phil Collen/Def Leppard- Hotter Than Hell/Deuce/I
Love It Loud {Boardwalk Hall A.C.NJ 8/2/14}: https://youtu.be/caM-H19Hx4M.
Sinead
O'Connor, cantareata irlandeza
Dimebag Darrel (Darrel Abbot), chitarist american (Pantera,
Damageplan)
ÎNREGISTRĂRI NOI:
POEZIE 8 Decembrie
Horatiu, poet latin
Biografie
Quintus
Horatius Flaccus, în limba
română Horațiu,
(n. 8 decembrie 65
î.Hr., Venosa; d. 27
noiembrie 8
î.Hr., Roma) a fost unul din cei mai importanți poeți
romani din "perioada de aur" a literaturii romane ("Secolul
lui Augustus") sau
"epoca augustană", cuprinsă între 43
î.Hr. (moartea lui Cicero) și 14 d. Hr. (moartea împăratului Augustus).
Horațiu
s-a născut la 8 decembrie 65
î.Hr. în Venusia
(astăzi Venosa) din provincia Apulia, fiu al unui libert (sclav
eliberat). Tatăl său avea funcția de coactor argentarius (încasator
de impozite) și realizase o oarecare avere. Familia se mută la Roma și Horațiu are posibilitatea să obțină o
cultură aleasă, frecventând școala de retorică a lui Orbilius.
Continuă studiile la Academia din Atena, ocupându-se în special de filosofie și poezie. După asasinarea lui Caesar în
anul 44 î.Hr.,
Horațiu se alătură trupelor republicane conduse de conspiratorii Brutus și Cassius și devine tribun militar. După înfrângerea
suferită în bătălia de la Philippi (42
î.Hr.) în fața trupelor lui Marcus
Antonius și Octavianus Augustus (viitorul împărat), Horațiu se întoarce la Roma, beneficiind de o amnistie generală instituită
de învingători. Averea părintească fu însă confiscată, Horațiu obține o funcție
de secretar în administrația statului și are timp să se dedice poeziei. Primele
sale versuri sunt remarcate de Virgiliu, pe atunci "Poeta laureatus" al
Romei, care îl prezintă nobilului și influentului încurajator al artelor, Gaius Maecenas. Între Horațiu și Maecenas se dezvoltă o
strânsă și durabilă prietenie. În anul 33
î.Hr., Maecena îi dăruiește o
proprietate în regiunea munților Sabinici, nu departe de Roma. Aici are
liniștea și tihna (otium) pe care le consacră creației sale literare.
După moartea lui Virgiliu, în anul 19
î.Hr., Horațiu este acela care
primește distincția de "Poeta laureatus". În anul 8
î.Hr. Maecena moare și în
același an, la 27 noiembrie,
moare și Horațiu, fiind înmormântat pe colina Esquilina.
Creația lui Horațiu
s-a păstrat în întregime până în zilele noastre și poate fi împărțită în trei
perioade:
·
Satirae, satire care evoluează
de la tonul violent sau sarcastic la ironia amuzantă și înțeleaptă, prin care
răzbate conținutul didactic, dar și grație spirituală, umor și eleganță
·
Epodon liber
·
Carmina I-III, unde este prefigurată concepția epicureică echilibrată a
poetului și realismul său psihologic
·
Carmina IV
·
Epistulae II, cuprinde celebra Ars poetica,
în care sunt formulate principiile clasicismului antic reluate ulterior de Boileau și Pope.
Satirele
Cele două cărți
cu Satire (Satirae), numite de Horațiu Sermones ("Convorbiri"),
cuprind 18 poezii scrise în hexametre dactilice, inspirate din
operele satiricului Gaius Lucillius. Sub forma unui
dialog cu Maecena, sunt tratate teme etice, criticându-se, pe
baza unor exemple, ambiția nemăsurată, prostia, avariția, defecte și vicii care
îi fac pe oameni nefericiți, într-un mod tolerant și cu umor, fără asprimea
predecesorului său. Uneori se referă la slăbiciunile propriei sale persoane.
Dialogul dintre poet și interlocutorul său ia sfârșit prin postularea
principiului epicurian, al cărui adept a fost Horațiu, bazat pe preconizarea ataraxiei, a echilibrului
interior și armoniei: "Est modus in rebus, sunt certi denique
fines,
Quos ultra citraque nequit consistere rectum" "E o măsură-n toate: tu, drumul drept îl ține
Și nu călca hotarul pus între rău și bine" (Sermones, I,1: trad. de Al. Hodoș și Th. Măinescu)
Quos ultra citraque nequit consistere rectum" "E o măsură-n toate: tu, drumul drept îl ține
Și nu călca hotarul pus între rău și bine" (Sermones, I,1: trad. de Al. Hodoș și Th. Măinescu)
Epodele
Cartea Epodelor (Epodon
liber, din limba greacă: "epódos" =
refren), denumită de Horațiu "Iambi", deși numai o parte din poezii
sunt scrise în ritm iambic, restul în dactile, cuprinde 17 poeme
lirico-satirice cu referire la evenimentele și problemele politice ale epocii,
după modelul poetului grec Archilochos din Paros.
Odele
Horațiu a scris patru
cărți de ode, intitulate "Carmina", care cuprind 104 poeme pe
teme civice, mitologico-religioase, politice, morale, erotice, bacchice, unele
consacrate Romei sau lui Augustus, reprezentând o culme
a măiestriei sale poetice. Primele trei cărți au fost realizate în anul 23 î.Hr., ultima în anul 13 î.Hr. Ca modele i-au
folosit creațiile din literatura greacă ale lui Alceu, Anakreon, Pindar și Sappho. Spre deosebire de
predecesorii săi greci, odele lui Horațiu sunt poezii lirice pure și nu au fost
transpuse pe muzică.
Meditația asupra
scurgerii ireversibile a timpului este un motiv major în odele horațiene,
încercarea de a opri trecerea timpului și apropierea sfârșitului prin rugăminți
și ofrande aduse zeilor este zadarnică (Carmina, II,14: Ad
Postumum). Având în vedere meditația asupra acestor motive, în oda Ad
Leuconoen, poetul îndeamnă la trăirea clipei - carpe diem -
și renunțarea la cercetarea inutilă a viitorului:
Spem longam reseces.
Dum loquimur, fugerit invida / aetas: CARPE DIEM, quam minimum credula postero! ("Speranța
după timp ți-o păsuiește / căci vremea, cât de rea, se scurge cât vorbim /
CULEGE ZIUA CEA DE ASTĂZI, ce va fi mâine noi nu știm!” - Carmina,
I,11: Ad Leuconoen)
În poemul-epilog al
cărții a treia de Ode se regăsește expresia celebră a motivului autoelogiului
propriei opere literare: Exegi monumentum... (Carmina,
III,30). Carmen saeculare, scrisă cu ocazia sărbătorilor „seculare”
(ludi saeculares) organizate de împăratul Augustus (17 î.Hr.), este oda patriotică
cea mai avântată închinată gloriei Romei.
Epistole
Epistulae ("Scrisori"),
două cărți (20 și 13 a.Chr.) în hexametru dactilic cu
problematică filosofică, morală, literară etc. Ca filosof, Horațiu preferă
principiul aristotelianal "căii de mijloc de aur" (aurea mediocritas) și
învățăturile lui Epicur, conform cărora plăcerea reprezintă bunul unic, iar durerea singurul rău
existent. Adevărata plăcere se găsește în starea de absolută liniște
sufletească, în tihnă, într-un mod de viață bazat pe virtuțile majore (mores
maiorum): modestia, curajul, fidelitatea, statornicia, dreptatea și
respectul. A doua carte de epistole este consacrată problemelor literaturii. Se
remarcă printre ele "Epistula ad Pisones" ("Scrisoare
către Pisoni", Lucius Calpurnius Piso, consul în anul 15 a.Chr., și cei doi fii ai săi,
Lucius și Gaius, iubitori și protectori ai literelor), cunoscută mai târziu
ca "Ars poetica"("Artă poetică"). Fără a avea
pretenția de a redacta un tratat de poetică după toate regulile, Horațiu își
exprimă clar în 476 de versuri, sub forma unei conversații prietenești cu
Pisonii, ideile sale referitoare la problemele scrierii operelor literare.
Această operă a exercitat o deosebită influență asupra posterității, până în
timpurile moderne. Astfel Nicolas Boileau-Despréaux, poet și critic
literar francez, sintetizează în "Art poétique" 1674) principiile clasicismului, fructificând
izvoarele antice: Aristotel (poezia este o imitație a vieții - mimesis) și ideile
estetice ale lui Horațiu.
Pentru Neera
Era o noapte-nseninată...
Pe boltă luna fulgera
Sub licărit mai mic de stele
Când Ea iubire îmi jura,
Strângându-mă cu braţe line,
Aşa ca iedera stejarul,
Jurând că dragostea-i va ţine
Cât s-o mai teme lopătarul
Pe mare, iarna, de furtună,
Sau turmele, de lup flămând;
Cât va sufla spre-Apolo vântul,
Prin plete blonde fluturând.
În ochii mei, acum, Neeră,
Descreşti cu noaptea ce o dai
Unui zelos al dezmăţării
Şi nici de zei ruşine n-ai.
Pe tine supărat, ca mâine
De alta mă voi îndrăgi
Să nu mă doară frumuseţea-ţi
Când iarăşi ne-om vedea-ntr-o zi.
Iar tu, alesul ei de astăzi,
De fericire luminos,
Cel care treci pe lângă mine,
Trufaş de-amaru-mi dureros,
Mai stai un pic... oricât să-ţi fie
De mare lanul sau păşunea
Şi Pactolul să-ţi care aur,
Să-ţi scânteieze-nţelepciunea
Ori să-i întreci pe toţi prin farmec,
Ea-n locu-ţi altul va fi pus
Şi te vei stinge de tristeţe.
Ci eu voi râde-atunci nespus!
Pe boltă luna fulgera
Sub licărit mai mic de stele
Când Ea iubire îmi jura,
Strângându-mă cu braţe line,
Aşa ca iedera stejarul,
Jurând că dragostea-i va ţine
Cât s-o mai teme lopătarul
Pe mare, iarna, de furtună,
Sau turmele, de lup flămând;
Cât va sufla spre-Apolo vântul,
Prin plete blonde fluturând.
În ochii mei, acum, Neeră,
Descreşti cu noaptea ce o dai
Unui zelos al dezmăţării
Şi nici de zei ruşine n-ai.
Pe tine supărat, ca mâine
De alta mă voi îndrăgi
Să nu mă doară frumuseţea-ţi
Când iarăşi ne-om vedea-ntr-o zi.
Iar tu, alesul ei de astăzi,
De fericire luminos,
Cel care treci pe lângă mine,
Trufaş de-amaru-mi dureros,
Mai stai un pic... oricât să-ţi fie
De mare lanul sau păşunea
Şi Pactolul să-ţi care aur,
Să-ţi scânteieze-nţelepciunea
Ori să-i întreci pe toţi prin farmec,
Ea-n locu-ţi altul va fi pus
Şi te vei stinge de tristeţe.
Ci eu voi râde-atunci nespus!
Leuconoei
Nu-ncerca,
Leuconoe-e nefastă încercarea-
Să cunoşti ce capăt zeii rânduit-au vieţii noastre,
Nici să ispiteşti vreodată Babilonicele Cifre.
Tot ce fi-va, mult mai bine-i să înduri! Că Iupiter
Va să-ţi dăruiască încă multe ierni, sau că aceasta-i
Cea din urmă care sfarmă spumegândele talazuri
Ale mării Tireniene de stâncoasele ei ţărmuri-
Fii înţeleaptă;pritoceşte-ţi vinul;cu scurtimea vieţii
Lungile nădejdi măsoară-ţi. Numai cât am stat de vorbă,
Timpul pizmătarnic, iată, şi trecu. Trăieşte-ţi ziua
Cea de azi;în cea de mâine te încrede prea puţin!...
Să cunoşti ce capăt zeii rânduit-au vieţii noastre,
Nici să ispiteşti vreodată Babilonicele Cifre.
Tot ce fi-va, mult mai bine-i să înduri! Că Iupiter
Va să-ţi dăruiască încă multe ierni, sau că aceasta-i
Cea din urmă care sfarmă spumegândele talazuri
Ale mării Tireniene de stâncoasele ei ţărmuri-
Fii înţeleaptă;pritoceşte-ţi vinul;cu scurtimea vieţii
Lungile nădejdi măsoară-ţi. Numai cât am stat de vorbă,
Timpul pizmătarnic, iată, şi trecu. Trăieşte-ţi ziua
Cea de azi;în cea de mâine te încrede prea puţin!...
PENTRU PYRRHA
In lumina multor roze
dintr-o grota fermecata,
Cine-i tanarul acela
care te cuprinde, fata,
Gratios peste masura,
de miresme-nvaluit?
Ti-ai desprins, de aur
parul, pentru dansul te-ai gatit...
Dar ce lacrimi pe el,
bietul, cand o sa-i apari schimbata
Spre nespusa lui
uimire, in vultoare maniata,
Fara zei, sub vifor
negru, cu talazul fioros...
Vorba-ti aurita,
dansul azi o ia in serios,
Socotindu-te sfioasa
si cu inima lui una,
Iubitoare cum nu-i
alta, credincioasa totdeauna,
Nestiind ce-amagitoare
treci prin lume, vant hoinar...
Iluzoria-ti
splendoare, victime isi cata iar...
O inscriptie votiva,
de un sacru stalp legata
Pentru zeitatea marii,
dinspre partea mea arata
C-am lasat vesmantul
umed la altarul preacurat,
Bucuros ca in
naufragiu, eu pieirea-mi n-am aflat...
Marin Sorescu, poet
Biografie
Nastere: 19
februarie 1936 in comuna Bulzesti, judetul Dolj
Deces: 8 decembrie 1996
Fiu al unei familii de tarani, s-a nascut la 19 februarie 1936 in comuna Bulzesti, judetul Dolj.
Urmeaza scoala primara in comuna natala, apoi, cu intermitente, intre 1947 si 1950, este elev al Liceului „Fratii Buzesti din Craiova. in 1950 se transfera la Liceul Militar „Dimitrie Cantemir din Predeal, unde incepe sa-si dovedeasca inclinatiile literare. intre 1955 si 1960 este student al Facultatii de Filologie-Lstorie si Pedagogie a Universitatii „Alexandru loan Cuza din Lasi, mai intai la sectia de limba rusa si apoi la sectia de limba si literatura romana. in 1959 debuteaza cu poezie in revista „ Viata studenteasca.
Dupa absolvirea facultatii este repartizat ca redactor la aceasta revista, iar din 1963 se transfera ca redactor la revista „Luceafarul. Va lucra, de-a lungul timpului, si in redactia altor reviste sau in cadrul Studioului Cinematografic „Animafilm. in 1964 ii apare prima carte, o placheta de parodii care, impreuna cu volumul urmator, Poeme, aparut in anul consecutiv la E.P.L. il vor face foarte repede cunoscut in randul unor mase largi de cititori. Dealtfel, volumul de poezii din 1965 va fi distins cu Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor, distinctie pe care Marin Sorescu o va mai primi pentru volumul I din La Lilieci (1973), pentru volumele de teatru Iona (1968), Setea muntelui de sare (1974), A treia teapa (1978).
Piesa de teatru Iona va fi distinsa si cu Premiul Academiei Romane, ca si volumul de poezie La Lilieci, II, in 1977. Poetul cunoaste o meritata consacrare in plan international, opera lui fiind masiv tradusa in multe limbi straine. in anul 19 71 i se acorda Medalia de aur pentru poezie „ Ospiti Napoli de catre respectivul oras. in acelasi an i se acorda de catre Academia de Arta din Berlin o bursa de studii. in 1978 primeste Premiul international „Le Muze de la Academia delle Muze din Florenta, iar in 1983 devine membru corespondent al Academiei Mallarme din Paris, in decembrie decernandu-i-se la Madrid Premiul international de poezie „Fernando Riello. in linia consacrarilor internationale mentionam si prestigiosul Premiu international „Gottfried von Herder, primit in 1990, an cand devine si membru al Academiei Romane.
Preocuparile sale sunt multilaterale si se concretizeaza in poezie, proza (roman), teatru, eseistica, critica literara, traduceri, literatura pentru copii; in ultimul timp, se manifesta notabil si ca realizator de pictura naiva. Este unul dintre reprezentantii cei mai marcanti ai literaturii contemporane, romanesti si universale. Pentru un timp, ocupa functia de Ministru al Culturii in cabinetul Vacaroiu. Obosit si bolnav, in 8 decembrie 1996 a plecat „sa moara putin.
Marin Sorescu face parte din generatia de aur a poeziei noastre care patrunde in literatura intre 1960 si 1965, prevestita fiind de lirica labisiana. in contextul general al epocii, marii poeti s-au constituit in voci lirice aparte, realizand o panorama atotcuprinzatoare de sfere poetice, modalitati de creatie specifice, efervescenta spirituala. Avand in vedere experienta anterioara a liricii unui Geo Dumitrescu sau Constant Tonegaru, poetul nostru nu apare neaparat ca un spirit intemeietor; el are insa darul de a demonta si a remonta textul poetic, supunandu-l perspectivei personale. Criticul literar George Calinescu intuia la foarte tanarul poet capacitatea deosebita „de a cuprinde fantasticul lucrurilor umile si latura imensa a temelor comune, ca si procedeul poetic simplu, dar care „nu este ingaduit decat talentului spontan. El gaseste un punct de vedere, care n-a trecut altuia prin minte, asaza oul ca si Columb, spargand coaja in partea sferoidala si apoi gasindu-si o stabilitate vorbeste in chipul cel mai simplu. Perspectiva insolita devine un regim normal. Ceea ce frapeaza si atrage este tocmai aceasta perspectiva noua, care ne impune, descoperind-o, o alta viziune, totul realizat intr-o dozare perfecta a ludicului cu tonul grav, a banalului cu extraordinarul. Textul se incadreaza cuminte, caci „trebuie sa ramana supus stratagemelor demonstrative, clarei intentii auctoriale (Dinu Flamand). Rotunjimea textului sorescian din aceasta perioada a creatiei sale este data si de modernitatea asezarii lui, si de pendularea lui intre extreme intarind media, si de aparenta debarasare de tropi (pe care, in realitate, poetul ii manevreaza in maniera moderna). Pe masura trecerii timpului insa, cunoscutele teme poetice imbraca o haina noua, miracolul existentei desfasurat la inceput sub zodia ludicului isi schimba accentul in volumele deplinei maturitati artistice.
Aparitia primului volum La Lilieci ne va descoperi o alta sfera poetica soresciana, oarecum neasteptata. Poate constient ca aria tematica si chiar registrul liric trebuie ferite de pericolul autopastisara, poetul ne va redescoperi in acest volum si in cele urmatoare o lume a satului in coordonatele-i fundamentale si mai ales arhetipale. E un alt Sorescu si mereu acelasi, propunandu-ne o existenta veche ce se cere conservata. Poetul foloseste la fel „punerea in scena, tonul funambulesc si grav, improvizatia ludica, dispozitia subtil narativa (Cornel Moraru), doar cuvantul coboara mai aproape de sine, adica de esente. Este tot o forma de regasire a eului poetic, deci o modalitate esentiala si general-umana de cunoastere, acceptare si traversare a existentei. Sau, cum ar spune poetul, invatam sa ne stergem pe fata cu moartea.
Volume de versuri:
Poeme, Bucuresti, E.P.L., 1965;
Moartea ceasului, Bucuresti, Editura Tineretului, 1966;
Tineretea lui Don Quijote, Bucuresti, Editura Tineretului, 1968;
Unghi, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1970;
Tusiti, Bucuresti, Editura Eminescu, 1970;
Suflete, bun la toate, Bucuresti, Editura Albatros, 1972;
Astfel, Bucuresti, Editura Junimea, 1973;
La Lilieci, 1, Bucuresti, Editura Eminescu, 1973;
Norii, Craiova, Editura Scrisul Romanesc, 1975;
Descantoteca, Craiova, Editura Scrisul Romanesc, 1976;
Sarbatori itinerante, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1978;
La Lilieci, II, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1977;
La Lilieci, III, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1980;
La Lilieci, IV, Craiova, Editura Scrisul Romanesc, 1988,
Fantani in mare. Bucuresti, Editura Eminescu. 1982;
Drumul, editie retrospectiva in colectia „Biblioteca pentru toti, Bucuresti, Editura Minerva, 1984;
Apa vie, apa moarta, Craiova, Editura Scrisul Romanesc, 1987;
Poezii alese de cenzura, Bucuresti, Editura Roza vanturilor, 1991.
Muzeul satului a aparut in volumul Poeme, Bucuresti, E.P.L., 1965.
Shakespeare a aparut in volumul Poeme, Bucuresti, E.P.L., 1965.
Trebuiau sa poarte un nume a aparut in volumul Poeme, Bucuresti, E.P.L., 1965.
Simetrie a aparut in volumul Tusiti, Bucuresti, Editura Eminescu, 1970.
Tava cu jeratec a aparut in volumul Sarbatori itinerante, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1978.
Nea Florea a aparut in volumul La Lilieci, I, Bucuresti, Editura Eminescu, 1973-
La Lilieci a aparut in volumul La Lilieci, I, Bucuresti, Editura Eminescu, 1973.
REFERINTE:
„In Descintoteca, Marin Sorescu creeaza o mitologie erotica, precum odinioara Minulescu, deosebirea constind in faptul ca poetul Romantelor pentru mai t'irziu cultiva evaziunea, exotismul, transfigurarile de tot felul (infrumusetind banalul), in vreme ce secretul lui Marin Sorescu este in afectarea familiaritatii cotidiene, in demistificare, in intoarcerea pe toate caile la banal.
NICOLAE MANOLESCU
„El nareaza ceva (de obicei o intimplare comuna) si trage pe nesimtite notatiile spre un simbol profund. Ironia protejeaza reflectia grava. Demitizanta, poezia ajunge in cele din urma sa vorbeasca intr-un chip tulburator estetic de marile teme, de la iubire la moarte. La lilieci, simplifica si mai mult limbajul poeziei, reintroduce anecdota si foloseste intens ironia pentru a reabilita niste motive socotite iremediabil compromise de poezia veche. O existenta taraneasca fabuloasa si ironica se impune, la urma.
EUGEN SIMION
„Limba din poemele lui Sorescu (Descintoteca) este una profund democratica. intreaga poezie moderna stie sa-si apropie «stilul vulgar» si, ca o politica a secolului XX, sa-1 includa in cultura. Asa se explica marea popularitate a lui Marin Sorescu.
Starea poetica preferata este una glumeata, pusa pe zimbet si ingaduinta, lucrurile mari sint luate in ris, cele mici sint luate in serios. Sensibilitatea este una a bunului simt colectiv, fara exagerari individualiste.
GEORGE ALBOIU
Deces: 8 decembrie 1996
Fiu al unei familii de tarani, s-a nascut la 19 februarie 1936 in comuna Bulzesti, judetul Dolj.
Urmeaza scoala primara in comuna natala, apoi, cu intermitente, intre 1947 si 1950, este elev al Liceului „Fratii Buzesti din Craiova. in 1950 se transfera la Liceul Militar „Dimitrie Cantemir din Predeal, unde incepe sa-si dovedeasca inclinatiile literare. intre 1955 si 1960 este student al Facultatii de Filologie-Lstorie si Pedagogie a Universitatii „Alexandru loan Cuza din Lasi, mai intai la sectia de limba rusa si apoi la sectia de limba si literatura romana. in 1959 debuteaza cu poezie in revista „ Viata studenteasca.
Dupa absolvirea facultatii este repartizat ca redactor la aceasta revista, iar din 1963 se transfera ca redactor la revista „Luceafarul. Va lucra, de-a lungul timpului, si in redactia altor reviste sau in cadrul Studioului Cinematografic „Animafilm. in 1964 ii apare prima carte, o placheta de parodii care, impreuna cu volumul urmator, Poeme, aparut in anul consecutiv la E.P.L. il vor face foarte repede cunoscut in randul unor mase largi de cititori. Dealtfel, volumul de poezii din 1965 va fi distins cu Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor, distinctie pe care Marin Sorescu o va mai primi pentru volumul I din La Lilieci (1973), pentru volumele de teatru Iona (1968), Setea muntelui de sare (1974), A treia teapa (1978).
Piesa de teatru Iona va fi distinsa si cu Premiul Academiei Romane, ca si volumul de poezie La Lilieci, II, in 1977. Poetul cunoaste o meritata consacrare in plan international, opera lui fiind masiv tradusa in multe limbi straine. in anul 19 71 i se acorda Medalia de aur pentru poezie „ Ospiti Napoli de catre respectivul oras. in acelasi an i se acorda de catre Academia de Arta din Berlin o bursa de studii. in 1978 primeste Premiul international „Le Muze de la Academia delle Muze din Florenta, iar in 1983 devine membru corespondent al Academiei Mallarme din Paris, in decembrie decernandu-i-se la Madrid Premiul international de poezie „Fernando Riello. in linia consacrarilor internationale mentionam si prestigiosul Premiu international „Gottfried von Herder, primit in 1990, an cand devine si membru al Academiei Romane.
Preocuparile sale sunt multilaterale si se concretizeaza in poezie, proza (roman), teatru, eseistica, critica literara, traduceri, literatura pentru copii; in ultimul timp, se manifesta notabil si ca realizator de pictura naiva. Este unul dintre reprezentantii cei mai marcanti ai literaturii contemporane, romanesti si universale. Pentru un timp, ocupa functia de Ministru al Culturii in cabinetul Vacaroiu. Obosit si bolnav, in 8 decembrie 1996 a plecat „sa moara putin.
Marin Sorescu face parte din generatia de aur a poeziei noastre care patrunde in literatura intre 1960 si 1965, prevestita fiind de lirica labisiana. in contextul general al epocii, marii poeti s-au constituit in voci lirice aparte, realizand o panorama atotcuprinzatoare de sfere poetice, modalitati de creatie specifice, efervescenta spirituala. Avand in vedere experienta anterioara a liricii unui Geo Dumitrescu sau Constant Tonegaru, poetul nostru nu apare neaparat ca un spirit intemeietor; el are insa darul de a demonta si a remonta textul poetic, supunandu-l perspectivei personale. Criticul literar George Calinescu intuia la foarte tanarul poet capacitatea deosebita „de a cuprinde fantasticul lucrurilor umile si latura imensa a temelor comune, ca si procedeul poetic simplu, dar care „nu este ingaduit decat talentului spontan. El gaseste un punct de vedere, care n-a trecut altuia prin minte, asaza oul ca si Columb, spargand coaja in partea sferoidala si apoi gasindu-si o stabilitate vorbeste in chipul cel mai simplu. Perspectiva insolita devine un regim normal. Ceea ce frapeaza si atrage este tocmai aceasta perspectiva noua, care ne impune, descoperind-o, o alta viziune, totul realizat intr-o dozare perfecta a ludicului cu tonul grav, a banalului cu extraordinarul. Textul se incadreaza cuminte, caci „trebuie sa ramana supus stratagemelor demonstrative, clarei intentii auctoriale (Dinu Flamand). Rotunjimea textului sorescian din aceasta perioada a creatiei sale este data si de modernitatea asezarii lui, si de pendularea lui intre extreme intarind media, si de aparenta debarasare de tropi (pe care, in realitate, poetul ii manevreaza in maniera moderna). Pe masura trecerii timpului insa, cunoscutele teme poetice imbraca o haina noua, miracolul existentei desfasurat la inceput sub zodia ludicului isi schimba accentul in volumele deplinei maturitati artistice.
Aparitia primului volum La Lilieci ne va descoperi o alta sfera poetica soresciana, oarecum neasteptata. Poate constient ca aria tematica si chiar registrul liric trebuie ferite de pericolul autopastisara, poetul ne va redescoperi in acest volum si in cele urmatoare o lume a satului in coordonatele-i fundamentale si mai ales arhetipale. E un alt Sorescu si mereu acelasi, propunandu-ne o existenta veche ce se cere conservata. Poetul foloseste la fel „punerea in scena, tonul funambulesc si grav, improvizatia ludica, dispozitia subtil narativa (Cornel Moraru), doar cuvantul coboara mai aproape de sine, adica de esente. Este tot o forma de regasire a eului poetic, deci o modalitate esentiala si general-umana de cunoastere, acceptare si traversare a existentei. Sau, cum ar spune poetul, invatam sa ne stergem pe fata cu moartea.
Volume de versuri:
Poeme, Bucuresti, E.P.L., 1965;
Moartea ceasului, Bucuresti, Editura Tineretului, 1966;
Tineretea lui Don Quijote, Bucuresti, Editura Tineretului, 1968;
Unghi, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1970;
Tusiti, Bucuresti, Editura Eminescu, 1970;
Suflete, bun la toate, Bucuresti, Editura Albatros, 1972;
Astfel, Bucuresti, Editura Junimea, 1973;
La Lilieci, 1, Bucuresti, Editura Eminescu, 1973;
Norii, Craiova, Editura Scrisul Romanesc, 1975;
Descantoteca, Craiova, Editura Scrisul Romanesc, 1976;
Sarbatori itinerante, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1978;
La Lilieci, II, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1977;
La Lilieci, III, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1980;
La Lilieci, IV, Craiova, Editura Scrisul Romanesc, 1988,
Fantani in mare. Bucuresti, Editura Eminescu. 1982;
Drumul, editie retrospectiva in colectia „Biblioteca pentru toti, Bucuresti, Editura Minerva, 1984;
Apa vie, apa moarta, Craiova, Editura Scrisul Romanesc, 1987;
Poezii alese de cenzura, Bucuresti, Editura Roza vanturilor, 1991.
Muzeul satului a aparut in volumul Poeme, Bucuresti, E.P.L., 1965.
Shakespeare a aparut in volumul Poeme, Bucuresti, E.P.L., 1965.
Trebuiau sa poarte un nume a aparut in volumul Poeme, Bucuresti, E.P.L., 1965.
Simetrie a aparut in volumul Tusiti, Bucuresti, Editura Eminescu, 1970.
Tava cu jeratec a aparut in volumul Sarbatori itinerante, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1978.
Nea Florea a aparut in volumul La Lilieci, I, Bucuresti, Editura Eminescu, 1973-
La Lilieci a aparut in volumul La Lilieci, I, Bucuresti, Editura Eminescu, 1973.
REFERINTE:
„In Descintoteca, Marin Sorescu creeaza o mitologie erotica, precum odinioara Minulescu, deosebirea constind in faptul ca poetul Romantelor pentru mai t'irziu cultiva evaziunea, exotismul, transfigurarile de tot felul (infrumusetind banalul), in vreme ce secretul lui Marin Sorescu este in afectarea familiaritatii cotidiene, in demistificare, in intoarcerea pe toate caile la banal.
NICOLAE MANOLESCU
„El nareaza ceva (de obicei o intimplare comuna) si trage pe nesimtite notatiile spre un simbol profund. Ironia protejeaza reflectia grava. Demitizanta, poezia ajunge in cele din urma sa vorbeasca intr-un chip tulburator estetic de marile teme, de la iubire la moarte. La lilieci, simplifica si mai mult limbajul poeziei, reintroduce anecdota si foloseste intens ironia pentru a reabilita niste motive socotite iremediabil compromise de poezia veche. O existenta taraneasca fabuloasa si ironica se impune, la urma.
EUGEN SIMION
„Limba din poemele lui Sorescu (Descintoteca) este una profund democratica. intreaga poezie moderna stie sa-si apropie «stilul vulgar» si, ca o politica a secolului XX, sa-1 includa in cultura. Asa se explica marea popularitate a lui Marin Sorescu.
Starea poetica preferata este una glumeata, pusa pe zimbet si ingaduinta, lucrurile mari sint luate in ris, cele mici sint luate in serios. Sensibilitatea este una a bunului simt colectiv, fara exagerari individualiste.
GEORGE ALBOIU
Apa VIE, apa
moarta
De cum am gustat din acel lichid,
Am si devenit autocefal, Ca biserica de rasarit, Cu multele-i turle de vis opal.
Fermecat in maini tineam sipul,
Plin ochi de vrajitele picaturi, In fiecare picatura-mi vedeam limpede chipul, Zguduit de fantastice furnicaturi.
Ce bine c-am dat eu de apa vie,
Cautata de toate povestile laolalta. Ba e moarta - mi-a spus o ciocarlie -, Apa moarta, luata din balta.
Atunci, cum se face ca are efect?
Am intrebat firoscoasa de ciocarlie. - Aceeasi apa ce palpita in piept, Pentru unii e moarta, pentru altii e vie.
Biblioteca
Ce bine ca toate aceste carti Au fost scrise! Nu trebuie sa le mai scriu eu S-o iau de la capat, Sa-mi framânt mintea. Ma uit la fiecare titlu - Vârându-mi nasul si silabisind, Si, cu fiecare tom, Parca mi se ia o piatra de pe inima. Ma apasau toate aceste lumi de gânduri Care erau ca o nebuloasa si în mintea mea - (Cred ca ne nastem cu virtualitatea de a trai fiecare Experienta tuturor [celor] dinaintea noastra.) Bine ati facut - le zic autorilor vechi si mai noi, Frunzarind cotoare si pagini de garda - (Sunt înnebunit dupa paginile de garda!) Bine ati facut ca ati scris toate astea la timp Ca n-ati fost deloc, dar deloc lenesi Si n-ati lasat totul pentru mine!...
Concurs
Într-o încăpere ca toate celelalte, Amenajată cu plafon zdravăn, Ne întrecem la sărituri în înăltime. Ştim precis Că nu poate sări nimeni Mai sus decât tavanul, Să fie şi Dumnezeu, Asta din cauza gravitaţiei Care ne trage mereu în jos, Încă din cele mai vechi timpuri. Dar continuăm Cu o îndârjire diavolească, Pentru că nu putem sta altfel, Când avem în noi genial înălţimii, Ca peştii zburători Dorul aripilor adevărate. Zi şi noapte continuăm În plafonul nostru scund. Cel mai sprinten, Care are muşchii cei mai oţeliţi, mai dresaţi Şi stăpâneşte cel mai bine Legile avântului Ia şi cele mai multe pocnituri în cap. |
TEATRU/FILM 8 Decembrie
Regizorul de teatru şi film Alecu Croitoru
Biografie
Alexandru Gheorghe
Croitoru (n. 8 decembrie 1933, Bogza, Vrancea) este un regizor, profesor universitar, poetși actor român.
După absolvirea Școlii Normale „Vasile Lupu” din
Iași, unde l-a cunoscut pe Nicolae Labiș, a urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din
București (actualul UNATC), debutând ca regizor
în 1964 cu pelicula Merii Roșii.
Este profesor
universitar la Universitatea
Hyperion, Facultatea de Arte, unde predă Arta regiei și a actorului de film și
televiziune.
Filmografie - asistent regie
Ioan
Fiscuteanu, actor
Biografie
Nascut
la Sanmihaiu de Padure, pe 19 noiembrie 1937 in Bistrita-Nasaud, Ion
Fiscuteanu a fost genul de actor serios si harnic, talentat si plin de
har actoricesc dar care a avut dezavantajul ca a trait si
activat intr-un teatru de provincie, fiind nepractic pentru regizorii de
film din Bucuresti. Dupa ce a absolvit scoala Medie Comerciala din
Cluj-Napoca, a dat examen la Institutul de Arta Teatrala si
Cinematografica din Bucuresti in 1958 pentru ca auzise un anunt la radio, A
avut-o ca profesoara in primul an pe Dina Cocea si a fost coleg cu Marin Moraru
si Gheorghe Dinica. Dupa terminarea institutului a fost repartizat la
Piatra Neamt iar din 1968 pana la data decesului 8 decembrie 2007( avea cancer
de colon in faza terminala) a fost actor al Teatrului National din Targu Mures.
Fidelitatea fata de acest teatru i-a permis sa creeze aici zeci de roluri
memorabile. A facut-o cu eleganta, pasiune, si cu multa cu modestie.
Boala ii fusese descoperita in 2001, inainte ca regizorul Cristi Puiu sa-i ofere rolul vietii sale, pe cel al lui Lazarescu din "Moartea domnului Lazarescu" (2005) si despre care actorul a afirmat: " După « domnul Lăzărescu » nu mai pot juca orice." (Nicolae Baciut - MOARTEA CARE ADUCE MÂNTUIRE)Filmografia sa nu este foarte ampla,dar cele putine roluri in care a jucat i-au adus numeroase premii: "Lebada de Aur" la Copenhaga, Premiul pentru interpretare la TIFF si Premiul FIPRESCI pentru cel mai bun actor la Festivalul de la Palm Springs. Actorul Ioan Fiscuteanu a fost înmormântat, la Cimitirul Central din Târgu-Mureş cu onoruri militare, deoarece, în 2003, preşedintele Ion Iliescu i-a acordat Ordinul Naţional "Serviciul credincios în grad de cavaler".
Boala ii fusese descoperita in 2001, inainte ca regizorul Cristi Puiu sa-i ofere rolul vietii sale, pe cel al lui Lazarescu din "Moartea domnului Lazarescu" (2005) si despre care actorul a afirmat: " După « domnul Lăzărescu » nu mai pot juca orice." (Nicolae Baciut - MOARTEA CARE ADUCE MÂNTUIRE)Filmografia sa nu este foarte ampla,dar cele putine roluri in care a jucat i-au adus numeroase premii: "Lebada de Aur" la Copenhaga, Premiul pentru interpretare la TIFF si Premiul FIPRESCI pentru cel mai bun actor la Festivalul de la Palm Springs. Actorul Ioan Fiscuteanu a fost înmormântat, la Cimitirul Central din Târgu-Mureş cu onoruri militare, deoarece, în 2003, preşedintele Ion Iliescu i-a acordat Ordinul Naţional "Serviciul credincios în grad de cavaler".
ÎNREGISTRĂRI NOI:
SFATURI UTILE 8
Decembrie
Onicomicoza (Infectia fungica a unghiei)
Cuprins articol
12.
Articole similare
Generalitati
Onicomicoza este o infectie micotica (ciuperca patogena
umana) care apare atunci cand fungii invadeaza unghiile de la maini sau de la
picioare, precum si pielea subiacenta (patul unghial). Sunt afectate mai
frecvent unghiile membrului inferior, deoarece acestea cresc mai foarte incet,
favorizand astfel dezvoltarea micozei.
Astfel, onicomicoza cu localizare la nivelul piciorului necesita un tratament mai indelungat decat cea cu localizare la nivelul degetelor mainii. Exista 4 tipuri de infectii fungice ale unghiei, dintre acestea, cel mai frecvent tip intalnit in peste 90% dintre cazuri, este cel cu Dermatophytes (onicomicoza subunghiala distala).
Infectia fungica a unghiei este o boala relativ frecvanta. In toata lumea, 2% pana la 18% din populatie au o infectie fungica a unghiei la un moment dat. Se gasesc mai frecvent in randul persoanelor mai in varsta (peste 60 ani) si este rara in randul copiilor, aparand la mai putin de 1% din totalul copiilor de varste diferite.
Astfel, onicomicoza cu localizare la nivelul piciorului necesita un tratament mai indelungat decat cea cu localizare la nivelul degetelor mainii. Exista 4 tipuri de infectii fungice ale unghiei, dintre acestea, cel mai frecvent tip intalnit in peste 90% dintre cazuri, este cel cu Dermatophytes (onicomicoza subunghiala distala).
Infectia fungica a unghiei este o boala relativ frecvanta. In toata lumea, 2% pana la 18% din populatie au o infectie fungica a unghiei la un moment dat. Se gasesc mai frecvent in randul persoanelor mai in varsta (peste 60 ani) si este rara in randul copiilor, aparand la mai putin de 1% din totalul copiilor de varste diferite.
Onicomicoza este cauzata
de 3 tipuri diferite de fungi, independent sau in asociere, acestea
fiind:
- tipul dermatophytes, este un fung care creste in mod obisnuit la nivelul pielii, parului si unghiilor si nu invadeaza straturile profunde ale pielii. Cel mai comun dermatofit, Trichophyton rubrum, este cauza infectiei fungice unghiale aparute la sportivi, cu localizare la nivelul unghiilor de la picioare. Acest tip de infectie fungica se transmite fie prin contact direct, fie indirect prin folosirea in comun a unor obiecte precum unele articole de imbracaminta si incaltaminte, obiecte folosite in igiena personala (unghiera, forfecuta pentru unghii, pila pentru unghii, prosop, etc), baile publice (dusumeaua, gratarul de lemn din saune, bazine de inot). Acest tip de micoza, produce aproximativ 90% din totalul onicomicozelor cu localizare la nivelul unghiilor piciorului;
- yeats este o ciuperca saprofita (care creste in mod obisnuit la nivelul pielii si unghiilor, facand parte din flora normala a organismului). Diferiti factori, precum unele boli, folosirea excesiva a antibioticelor, anticonceptionalele orale si probleme ale sistemului imun, pot favoriza aparitia infectiei;
- ciuperca de pamant, mucegaiul (cunoscut si sub numele de nondermatophytes), un tip de ciuperca gasita de obicei in pamant, dar care poate sa creasca si la nivelul pielii si unghiilor. In majoritatea cazurilor, aceasta boala nu se trasmite interuman
Infectiile fungice sunt clasificate de obicei in functie de locarizarea la debut, precum si dupa localizarea finala. Majoritatea onicomicozelor afecteaza unghia si patul unghial (tesutul subunghial).
Onicomicoza localizata la nivelul unghiilor de la picior apare mai frecvent la persoanele cu unghie incarnata, leziuni la acest nivel sau taierea frecventa (exagerata) a unghiilor. O afectiune denumita onicoliza, in care apare desprinderea unghiei de pe patul unghial, creste riscul aparitiei infectiilor fungice la acest nivel.
Onicomicoza apare dupa contactul direct cu un fung, care incepe sa se dezvolte la nivelul unghiei si a patului unghial si este favorizata de caldura si umezeala locala. Cu toate acestea, prezenta ciupercii la nivelul pielii, nu conduce intotdeauna la aparitia onicomicozei, este nevoie de obicei de o anumita suscceptibilitate pentru a dezvolta infectia. Persoanele predispuse pentru a dezvolta astfel de infectii trebuie sa stie ca acestea sunt recidivante (reapar), indiferent de tratamentul utilizat si in special daca nu se iau masuri profilactice (de preventie).
Nu se cunoaste exact motivul pentru care unele persoane sunt mai suscceptibile in a dezvolta boala decat restul populatiei.
- tipul dermatophytes, este un fung care creste in mod obisnuit la nivelul pielii, parului si unghiilor si nu invadeaza straturile profunde ale pielii. Cel mai comun dermatofit, Trichophyton rubrum, este cauza infectiei fungice unghiale aparute la sportivi, cu localizare la nivelul unghiilor de la picioare. Acest tip de infectie fungica se transmite fie prin contact direct, fie indirect prin folosirea in comun a unor obiecte precum unele articole de imbracaminta si incaltaminte, obiecte folosite in igiena personala (unghiera, forfecuta pentru unghii, pila pentru unghii, prosop, etc), baile publice (dusumeaua, gratarul de lemn din saune, bazine de inot). Acest tip de micoza, produce aproximativ 90% din totalul onicomicozelor cu localizare la nivelul unghiilor piciorului;
- yeats este o ciuperca saprofita (care creste in mod obisnuit la nivelul pielii si unghiilor, facand parte din flora normala a organismului). Diferiti factori, precum unele boli, folosirea excesiva a antibioticelor, anticonceptionalele orale si probleme ale sistemului imun, pot favoriza aparitia infectiei;
- ciuperca de pamant, mucegaiul (cunoscut si sub numele de nondermatophytes), un tip de ciuperca gasita de obicei in pamant, dar care poate sa creasca si la nivelul pielii si unghiilor. In majoritatea cazurilor, aceasta boala nu se trasmite interuman
Infectiile fungice sunt clasificate de obicei in functie de locarizarea la debut, precum si dupa localizarea finala. Majoritatea onicomicozelor afecteaza unghia si patul unghial (tesutul subunghial).
Onicomicoza localizata la nivelul unghiilor de la picior apare mai frecvent la persoanele cu unghie incarnata, leziuni la acest nivel sau taierea frecventa (exagerata) a unghiilor. O afectiune denumita onicoliza, in care apare desprinderea unghiei de pe patul unghial, creste riscul aparitiei infectiilor fungice la acest nivel.
Onicomicoza apare dupa contactul direct cu un fung, care incepe sa se dezvolte la nivelul unghiei si a patului unghial si este favorizata de caldura si umezeala locala. Cu toate acestea, prezenta ciupercii la nivelul pielii, nu conduce intotdeauna la aparitia onicomicozei, este nevoie de obicei de o anumita suscceptibilitate pentru a dezvolta infectia. Persoanele predispuse pentru a dezvolta astfel de infectii trebuie sa stie ca acestea sunt recidivante (reapar), indiferent de tratamentul utilizat si in special daca nu se iau masuri profilactice (de preventie).
Nu se cunoaste exact motivul pentru care unele persoane sunt mai suscceptibile in a dezvolta boala decat restul populatiei.
Riscul de a dezvolta
onicomicoza, depinde de susceptibilitatea fiecarei persoane pentru infectia
fungica unghiala.
Factori de risc neinfluentabili (care nu se pot schimba):
- susceptibilitatea pentru infectia fungica unghiala (care nu este pe deplin inteleasa) sau un istoric de infectii micotice
- sistem imun deficitar, consecinta infectiei cu HIV (virusul imunodeficientei umane), diabet zaharat, cancer sau tratament imunosupresiv cu corticosteroizi
- insuficienta circulatiei periferice (secundara inaintarii in varsta, sau altor boli)
- varsta, persoanele mai in varsta de 60 de ani sunt predispuse pentru a dezvolta onicomicoze
- sexul masculin.
Factori de risc influentabili:
- incaltamintea stramta
- incaltaminte care pastreaza piciorul cald si umed
- folosirea unei incaltaminti ude, pentru mai multe zile la rand
- folosirea in comun cu alte persoane a unor obiecte de uz personal, precum, pantofi, sosete, unghiere sau forfecute pentru taierea unghiilor
- climatul cald si umed
- folosirea bailor sau dusurilor publice, fara utilizarea sandalelor, sau slapilor pentru dus
- lezarea unghiei si patului unghial (in special in cazul persoanelor care isi taie frecvent unghiile)
- persoane cu 'ciuperca sportivului' (tip de infectie fungica unghiala aparuta la sportivi)
- conditii de viata si munca care mentin mainile, respectiv picioarele ude sau umede (de exempu spalatori)
- fumatul
- purtarea unghiilor artificiale. Infectia fungica poate sa apara la limita inserarii unghiei artificiale de unghia natuarala in special daca aceasta nu a fost dezinfectata cu alcool inaintea aplicarii adezivului special. De asemenea, unele produse sau manevre de manichiura pot creste riscul aparitiei onicomicozei
Factori de risc neinfluentabili (care nu se pot schimba):
- susceptibilitatea pentru infectia fungica unghiala (care nu este pe deplin inteleasa) sau un istoric de infectii micotice
- sistem imun deficitar, consecinta infectiei cu HIV (virusul imunodeficientei umane), diabet zaharat, cancer sau tratament imunosupresiv cu corticosteroizi
- insuficienta circulatiei periferice (secundara inaintarii in varsta, sau altor boli)
- varsta, persoanele mai in varsta de 60 de ani sunt predispuse pentru a dezvolta onicomicoze
- sexul masculin.
Factori de risc influentabili:
- incaltamintea stramta
- incaltaminte care pastreaza piciorul cald si umed
- folosirea unei incaltaminti ude, pentru mai multe zile la rand
- folosirea in comun cu alte persoane a unor obiecte de uz personal, precum, pantofi, sosete, unghiere sau forfecute pentru taierea unghiilor
- climatul cald si umed
- folosirea bailor sau dusurilor publice, fara utilizarea sandalelor, sau slapilor pentru dus
- lezarea unghiei si patului unghial (in special in cazul persoanelor care isi taie frecvent unghiile)
- persoane cu 'ciuperca sportivului' (tip de infectie fungica unghiala aparuta la sportivi)
- conditii de viata si munca care mentin mainile, respectiv picioarele ude sau umede (de exempu spalatori)
- fumatul
- purtarea unghiilor artificiale. Infectia fungica poate sa apara la limita inserarii unghiei artificiale de unghia natuarala in special daca aceasta nu a fost dezinfectata cu alcool inaintea aplicarii adezivului special. De asemenea, unele produse sau manevre de manichiura pot creste riscul aparitiei onicomicozei
Simptomele onicomicozei
variaza de la un caz la altul, acestea depind in primul rand de tipul
infectiei. Simptomul frecvent intalnit este disconfortul local, durerea fiind
de obicei absenta.
Onicomicoza subunghiala distala, cea mai comuna forma de infectie fungica unghiala, este cauzata de dermatofiti. De obicei sunt interesate atat unghia cat si patul unghial. Dermatofitii cauzeaza peste 90% din totalul infectiilor fungice unghiale.
Semnele si simptomele includ:
- striuri galbene la nivelul unghiei si patului unghial
- depozite mici de fragmente cutanate si unghiale cu localizare subunghiala
- aparitia unei unghii noi, decolorate, subtiate, sub unghia afectata de infectie
- unghie fragila, sfaramicioasa, casanta si ingrosata.
Onicomicoza alba superficiala, este o infectie localizata la suprafata unghiei, fiind a doua cauza de infectie unghiala si este de asemenea cauzata de dermatofiti.
Semnele si simptomele includ:
- striuri sau puncte albicioase la suprafata unghiei
- suprafata unghiala moale si sfaramicioasa, fainoasa, odata cu cronicizarea infectiei
- suprafata unghiala casanta de culoare maronie, dar care nu se desprinde de patul unghial.
Celelalte tipuri de infectii fungice unghiale sunt rare. Onicomicoza candidozica apare in pana la 1% din totalul infectiilor fungice unghiale. Onicomicoza subunghiala proximala apare de asemenea intr-un procent de 1% din infectiile fungice unghiale, cu toate ca este frecventa in cazul persoanelor infectate HIV (virusul imunodeficientei umane).
Onicomicoza subunghiala distala, cea mai comuna forma de infectie fungica unghiala, este cauzata de dermatofiti. De obicei sunt interesate atat unghia cat si patul unghial. Dermatofitii cauzeaza peste 90% din totalul infectiilor fungice unghiale.
Semnele si simptomele includ:
- striuri galbene la nivelul unghiei si patului unghial
- depozite mici de fragmente cutanate si unghiale cu localizare subunghiala
- aparitia unei unghii noi, decolorate, subtiate, sub unghia afectata de infectie
- unghie fragila, sfaramicioasa, casanta si ingrosata.
Onicomicoza alba superficiala, este o infectie localizata la suprafata unghiei, fiind a doua cauza de infectie unghiala si este de asemenea cauzata de dermatofiti.
Semnele si simptomele includ:
- striuri sau puncte albicioase la suprafata unghiei
- suprafata unghiala moale si sfaramicioasa, fainoasa, odata cu cronicizarea infectiei
- suprafata unghiala casanta de culoare maronie, dar care nu se desprinde de patul unghial.
Celelalte tipuri de infectii fungice unghiale sunt rare. Onicomicoza candidozica apare in pana la 1% din totalul infectiilor fungice unghiale. Onicomicoza subunghiala proximala apare de asemenea intr-un procent de 1% din infectiile fungice unghiale, cu toate ca este frecventa in cazul persoanelor infectate HIV (virusul imunodeficientei umane).
Doar 50% dintre
infectiile unghiale sunt de etiologie fungica. Boli cu semne si simptome
asemanatoare includ:
- eczema, o afectiune cronica caracterizata prin tegumente ingrosate si crustoase. Cand este localizata la nivelul membrului superior, poate fi confundata cu onicomocoza
- psoriazisul, o afectiune cronica de natura imuna, caracterizata de leziuni albicioase si rosiatice, piele lucioasa care se descuameaza cu usurinta. Aceste leziuni pot aparea si in onicomicoza, insa nu apare descuamarea excesiva a tesuturilor
- sindromul Reiter, o infectie bacteriana care poate cauza modificari unghiale asemanatoare onicomicozei
- pachionichia (unghia de elefant), o afectiune caracterizata printr-o unghie foarte ingrosata
- boala Darier, o boala de natura genetica, in care apare ingrosarea progresiva a tegumentelor
- lichenul plan, o boala rara, recurenta, caracterizata prin prurit tegumentar (mancarime a pielii), pete rosii violacee si piele lucioasa
- scabia (raia) norvegiana, o forma rara dar severa de scabie, poate avea semne si simptome asemanatoare onicomicozei.
- eczema, o afectiune cronica caracterizata prin tegumente ingrosate si crustoase. Cand este localizata la nivelul membrului superior, poate fi confundata cu onicomocoza
- psoriazisul, o afectiune cronica de natura imuna, caracterizata de leziuni albicioase si rosiatice, piele lucioasa care se descuameaza cu usurinta. Aceste leziuni pot aparea si in onicomicoza, insa nu apare descuamarea excesiva a tesuturilor
- sindromul Reiter, o infectie bacteriana care poate cauza modificari unghiale asemanatoare onicomicozei
- pachionichia (unghia de elefant), o afectiune caracterizata printr-o unghie foarte ingrosata
- boala Darier, o boala de natura genetica, in care apare ingrosarea progresiva a tegumentelor
- lichenul plan, o boala rara, recurenta, caracterizata prin prurit tegumentar (mancarime a pielii), pete rosii violacee si piele lucioasa
- scabia (raia) norvegiana, o forma rara dar severa de scabie, poate avea semne si simptome asemanatoare onicomicozei.
Este necesar un consult
medical urgent de specialitate in cazul in care apar urmatoarele semne si
simptome specifice infectiei fungice sau bacteriene:
- durere care creste in intensitate, edem, roseata, sensibilitate accentuata sau caldura locala
- striuri rosiatice la nivelul unghiei si patului unghial
- secretie purulenta
- febra mai mare de 37.7 grade Celsius, fara o alta cauza cunoscuta.
Este necesar un consult medical, in cazul persoanelor cu onicomicoza care prezinta:
- infectie unghiala fungica care s-a extins la nivelul patului unghial si al tesuturilor periunghiale
- tesuturi periunghiale infectate, extrem de dureroase
- disconfort produs de ingrosarea excesiva a unghiei de la picior
- aspect ingrijorator al unghiei si patului unghial.
Dupa analizarea semnelor prezente, medicul trebuie sa stabileasca diagnosticul si sa recomande tratamentul corespunzator. Daca tratamentul nu este instituit precoce, afectiunea poate sa se inrautateasca.
Este recomandata o perioada de timp in care se urmareste evolutia infectiei fara folosirea vreunui tratament.
Daca unghia este decolorata dar nedureroasa, tratamentul poate sa nu fie necesar, mai ales ca medicatia antifungica nu garanteaza vindecarea iar antimicoticele cu administrare orala sunt relativ scumpe si au multe reactii adverse. Cu toate acestea, tratamentul poate sa previna complicatiile infectiei si leziunile permanente ale unghiei, poate de asemenea sa scurteze timpul necesar tratamentului si sa creasca sansele de eradicare a infectiei.
- durere care creste in intensitate, edem, roseata, sensibilitate accentuata sau caldura locala
- striuri rosiatice la nivelul unghiei si patului unghial
- secretie purulenta
- febra mai mare de 37.7 grade Celsius, fara o alta cauza cunoscuta.
Este necesar un consult medical, in cazul persoanelor cu onicomicoza care prezinta:
- infectie unghiala fungica care s-a extins la nivelul patului unghial si al tesuturilor periunghiale
- tesuturi periunghiale infectate, extrem de dureroase
- disconfort produs de ingrosarea excesiva a unghiei de la picior
- aspect ingrijorator al unghiei si patului unghial.
Dupa analizarea semnelor prezente, medicul trebuie sa stabileasca diagnosticul si sa recomande tratamentul corespunzator. Daca tratamentul nu este instituit precoce, afectiunea poate sa se inrautateasca.
Este recomandata o perioada de timp in care se urmareste evolutia infectiei fara folosirea vreunui tratament.
Daca unghia este decolorata dar nedureroasa, tratamentul poate sa nu fie necesar, mai ales ca medicatia antifungica nu garanteaza vindecarea iar antimicoticele cu administrare orala sunt relativ scumpe si au multe reactii adverse. Cu toate acestea, tratamentul poate sa previna complicatiile infectiei si leziunile permanente ale unghiei, poate de asemenea sa scurteze timpul necesar tratamentului si sa creasca sansele de eradicare a infectiei.
Personalul medical care
poate diagnostica si trata onicomicoza, include:
- medicul de familie
- medicul generalist
- dermatologul
- medicul rezident dermatolog.
- medicul de familie
- medicul generalist
- dermatologul
- medicul rezident dermatolog.
Pentru a determina etiologia
infectiei unghiale si a confirma diagnosticul de onicomocoza, medicul
specialist va trebui sa efectueze mai multe teste si investigatii, si
anume:
- anamneza si istoricul medical pozitiv pentru infectii fungice unghiale sau boli care asociaza onicomicoza (infectia HIV-SIDA, diabet zaharat)
- examinarea atenta a regiunii unghiale si periunghiale
- prelevarea de tesut afectat de infectie, direct din zona subunghiala unde pielea este sfaramicioasa, sau cu ajutorul unui bisturiu fin. Mostrele sunt apoi analizate prin diferite metode si anume:
- KOH (hidrohidul de potasiu), este folosit pentru a determina daca leziunea cutanata are o etiologie fungica. Testul poate fi efectuat de medicul dermatolog, in laborator.
- cultura fungica, care poate evidentia tipul si tulpina fungica incriminate in infectie. Dezavantajele acestei metode sunt cresterea lenta a microorganismului, astfel ca sunt necesare cateva saptamani pentru obtinerea rezultatului dorit. Se stie ca peste 90% din onicomicozele piciorului sunt cauzate de dermatofiti, de aceea daca testul cu KOH este pozitiv, se presusupune ca acesta este agentul etiologic si se poate institui tratamentul antimicotic corespunzator. Totusi, in unele cazuri, dermatologul decide ca trebuie sa cunoasca exact etiologia infectiei, astfel ca este necesara cultura fungica.
- anamneza si istoricul medical pozitiv pentru infectii fungice unghiale sau boli care asociaza onicomicoza (infectia HIV-SIDA, diabet zaharat)
- examinarea atenta a regiunii unghiale si periunghiale
- prelevarea de tesut afectat de infectie, direct din zona subunghiala unde pielea este sfaramicioasa, sau cu ajutorul unui bisturiu fin. Mostrele sunt apoi analizate prin diferite metode si anume:
- KOH (hidrohidul de potasiu), este folosit pentru a determina daca leziunea cutanata are o etiologie fungica. Testul poate fi efectuat de medicul dermatolog, in laborator.
- cultura fungica, care poate evidentia tipul si tulpina fungica incriminate in infectie. Dezavantajele acestei metode sunt cresterea lenta a microorganismului, astfel ca sunt necesare cateva saptamani pentru obtinerea rezultatului dorit. Se stie ca peste 90% din onicomicozele piciorului sunt cauzate de dermatofiti, de aceea daca testul cu KOH este pozitiv, se presusupune ca acesta este agentul etiologic si se poate institui tratamentul antimicotic corespunzator. Totusi, in unele cazuri, dermatologul decide ca trebuie sa cunoasca exact etiologia infectiei, astfel ca este necesara cultura fungica.
Tratament - generalitati
Tratamentul corect al onicomicozei
necesita eradicarea infectiei, profilaxia recurentelor si in cazurile necesare,
indepartarea chirurgicala a unghiei. Tratamentul este eficient in majoritatea
cazurilor, totusi un procent de 20%-25% dintre pacienti prezinta un esec al
tratamentului initial. Medicul dermatolog poate sa nu trateze onicomicoza
necomplicata (unghie decolorata, fragila dar nedureroasa), datorita costurilor
mari precum si a efectelor adverse a medicatiei antimicotice.
In lipsa tratamentului, infectia tinde sa se agraveze, extinzandu-se la tesuturile periunghiale. Tratamentul precoce este mai eficient deoarece necesita un timp mai scurt si creste sansa eradicarii infectiei.
Persoanele cu onicomicoza, care acuza disconfort progresiv, durere, sunt jenate de aspectul leziunii, pot cere medicului initierea tratamentului. De asemenea persoanele cu diabet zaharat care sunt predispuse pentru a dezvolta diferite leziuni cutanate si infectii fungice, trebuie sa inceapa tratamentul antimicotic, indiferent daca disconfortul si durerea sunt sau nu sunt prezente.
Tratamentul standard pentru infectiile fungice unghiale unul sau mai multe din urmatoarele medicamente:
- medicatia antimicotica orala, este tratamentul cel mai eficient, totusi necesita o monitorizare atenta in legatura cu efectele secundare potential periculoase (in special hepatotoxicitate). Aceste medicamente se folosesc de obicei in formele medii-severe de onicomicoza. Dintre antimicoticele cu administrare orala, cel mai frecvent folosite, amintim: terbinafina (Lamisil), itraconazole (Sporanox) si fluconazolul (Diflucan).
- medicatica topica antimicotica (creme, lotiuni, geluri si lacuri), se aplica la nivelul unghiei si ariei periunghiale afectate. Eficienta lor este relativ scazuta si este folosita de obicei in formele usor-moderate de onicomicoza. Se folosesc ca si tratament profilactic in onocomicozele recidivante precum ciuperca sportivului.
Dintre medicamentele antimicotice cu uz topic, amintim: terbinafina (Lamisil) si ciclopirox (Penlac).
Indepartarea chirurgicala a unghiei infectata este necesara doar in cazurile grave, recurente. Asocierea tratamentului local cu tratamentul chirurgical este mai eficient decat tratamentul antimicotic singular.
Indepartarea non-chirurgicala a unghiei infectate se realizeaza prin administrarea in prealabil a unui unguent cu uree, care inmoaie unghia, fiind astfel mult mai usor de indepartat.
Indepartarea chirurgicala a unghiei infectate se realizeaza prin indepartarea totala a unghiei (avulsie), sau partiala (debridare).
Tratamentul oral sau local antibiotic este necesar doar in cazul in care onicomicoza s-a complicat cu o infectie bacteriana.
In lipsa tratamentului, infectia tinde sa se agraveze, extinzandu-se la tesuturile periunghiale. Tratamentul precoce este mai eficient deoarece necesita un timp mai scurt si creste sansa eradicarii infectiei.
Persoanele cu onicomicoza, care acuza disconfort progresiv, durere, sunt jenate de aspectul leziunii, pot cere medicului initierea tratamentului. De asemenea persoanele cu diabet zaharat care sunt predispuse pentru a dezvolta diferite leziuni cutanate si infectii fungice, trebuie sa inceapa tratamentul antimicotic, indiferent daca disconfortul si durerea sunt sau nu sunt prezente.
Tratamentul standard pentru infectiile fungice unghiale unul sau mai multe din urmatoarele medicamente:
- medicatia antimicotica orala, este tratamentul cel mai eficient, totusi necesita o monitorizare atenta in legatura cu efectele secundare potential periculoase (in special hepatotoxicitate). Aceste medicamente se folosesc de obicei in formele medii-severe de onicomicoza. Dintre antimicoticele cu administrare orala, cel mai frecvent folosite, amintim: terbinafina (Lamisil), itraconazole (Sporanox) si fluconazolul (Diflucan).
- medicatica topica antimicotica (creme, lotiuni, geluri si lacuri), se aplica la nivelul unghiei si ariei periunghiale afectate. Eficienta lor este relativ scazuta si este folosita de obicei in formele usor-moderate de onicomicoza. Se folosesc ca si tratament profilactic in onocomicozele recidivante precum ciuperca sportivului.
Dintre medicamentele antimicotice cu uz topic, amintim: terbinafina (Lamisil) si ciclopirox (Penlac).
Indepartarea chirurgicala a unghiei infectata este necesara doar in cazurile grave, recurente. Asocierea tratamentului local cu tratamentul chirurgical este mai eficient decat tratamentul antimicotic singular.
Indepartarea non-chirurgicala a unghiei infectate se realizeaza prin administrarea in prealabil a unui unguent cu uree, care inmoaie unghia, fiind astfel mult mai usor de indepartat.
Indepartarea chirurgicala a unghiei infectate se realizeaza prin indepartarea totala a unghiei (avulsie), sau partiala (debridare).
Tratamentul oral sau local antibiotic este necesar doar in cazul in care onicomicoza s-a complicat cu o infectie bacteriana.
Optiuni de medicamente
Primul medicament
antimicotic folosit in tratamentul onicomicozei a fost Griseofulvinul (Fluvicin
U/F, Grifulvin V), insa acesta nu a putut fi folosit in tratamentul cronic
datorita efectelor adverse serioase si necesitatea folosirii acestuia pentru un
timp indelungat (12- 18 luni) pentru a eradica infectia.
Noile medicamente antimicotice sunt mult mai eficiente, mai sigure, cu putine efecte adverse si care necesita un timp de administrare mai scurt.
Persoanele cu boala cronica de ficat (hepatita, ciroza hepatica) si persoanele care consuma alcool pe perioada tratamentului au un risc crescut de a dezvolta reactii adverse severe la tratamentul cu antimicotice orale.
Noile medicamente antimicotice sunt mult mai eficiente, mai sigure, cu putine efecte adverse si care necesita un timp de administrare mai scurt.
Persoanele cu boala cronica de ficat (hepatita, ciroza hepatica) si persoanele care consuma alcool pe perioada tratamentului au un risc crescut de a dezvolta reactii adverse severe la tratamentul cu antimicotice orale.
Interactiuni medicamentoase - Medicatia
antimicotica orala, poate sa prezinte reactii incrucisate cu alte tratamente
prescrise de medic (de exemplu tratamentul cronic al afectiunilor hepatice),
aceasta poate sa creasca sau sa scada concentratia sau eliminarea altor
medicamente asociate. Medicul trebuie sa fie informat in legatura cu alte
tratamente administrate, in cazul in care doreste sa prescrie un tratament
antimicotic, pentru a se evita astfel reactiile adverse neplacute.
Dozarea tratamentului - Stabilirea tipului
de tratament, precum si dozele corespunzatoare, depind de severitatea infectiei
fungice, astfel ca se poate opta intre puls terapie (administrarea unei doze de
antimicotic o data pe saptamana, timp de 2, 3 sau 4 luni) sau terapie continua
(administrarea zilnica a antimicoticului). Desi mai indelungata, puls terapia
este mai putin costisitoare decat tratamentul antimicotic zilnic.
Tratament chirurgical
Indepartarea chirurgicala a unghiei
infectata este rezervata cazurilor grave si recurente. Odata indepartata
unghia, se poate aplica un unguent antimicotic direct la locul infectiei,
crescand astfel eficienta tratamentului onicomicozei. Cu toate acestea,
tratamentul chirurgical este rareori necesar.
Alte terapii
Unele persoane cu
onicomicoza considera eficient tratamentul adjuvant cu ulei din frunze de ceai
verde, acesta fiind folosit si in profilaxia ciupercii piciorului la atleti.
Produsele cu ceai verde, sunt folosite de asemenea in tratamentul arsurilor
minore, acneei, infectiilor fungice unghiale
minore, infectiilor micotice vaginale si problemelor
respiratorii (in ultimul caz este folosit sub forma infuziilor nazale).
Eficienta uleiului de ceai verde nu este dovedita pe deplin in cazul
onicomicozei.
Onicomicoza, este in
marea majoritate a cazurilor o infectie cu evolutie lenta, rata progresiei
infectiei depinde de mai multi factori, printre care amintim:
- starea generala de sanatate si susceptibilitatea la infectie
- temperatura si umiditatea mediului ambiant
- localizarea infectiei, deoarece locarizare cea mai frecventa, cu evolutia cea mai trenanta, este cea de la picior, acolo unde unghiile cresc mai incet.
Primele semne ale unei infectii unghiale fungice sunt decolorarea, ingrosarea sau ruperea unghiei si patului unghial. Daca nu este tratata, infectia se extinde treptat catre patul unghial si tesuturile invecinate periunghiale. In timp, infectia cuprinde unghia in totalitate si este urmata de caderea acesteia. Infectiile fungice unghiale se trateaza relativ usor, totusi, unele tipuri de onicomicoze sunt mai usor de tratat ca altele. Onicomicoza subunghiala distala, este o afectiune cronica, trenanta si greu de tratat, in contrast cu onicomicoza alba superficiala care este usor de tratat. Chiar si dupa terminarea tratamentului, unghia poate sa aiba un aspect neregulat, deformat, deseori fiind necesara o perioada mai mare de un an pana la aparitia aspectului normal initial.
Onicomicoza, este o afectiune recidivanta, dintre pacientii tratati cu medicamente antimicotice, un procent de 15%-20%, prezinta o recidiva pana la un an de la infectia initiala. Dupa terminarea tratamentului initial, este importanta profilaxia (prevenirea) infectiei, prin folosirea unguentelor antimicotice si pastrarea uscata a pielii picioarelor.
Unele persoane cu onicomicoza prezinta dificultati de mers, in special cele cu tulburari ale circulatiei sanghine periferice, care scad fluxul sanghin la nivelul extremitatilor (picior si degete de la picior). Acest lucru poate sa inrautateasca alte afectiuni asociate, favorizand aparitia ulcerelor piciorului la diabetici (leziune nedureroasa, deseori trecuta cu vederea), sau ulcerelor venoase (aparute in special la pacientii cu insuficienta venoasa si varice).
Infectia bacterina poate sa apara secundar onicomicozei. O infectie bacteriana relativ frecventa, asociata infectiei fungice unghiale, este paronichia acuta, care cauzeaza inflamatia tesutului periunghial.
Cu toate ca onicomicoza nu prezinta un pericol pentru sanatatea generala, poate sa afecteze totusi calitatea vietii. Unele persoane cu onicomicoza, evita diferite activitati, datorita aspectului neplacut al unghiilor precum si fricii de a raspandii boala in randul altor peroane. Uneori, durerea poate sa limiteze unele activitati sau chiar munca de zi cu zi. Din pacate, onicomicoza este privita ca o afectiune cosmetica si nu dermatologica, de aceea tratamentul poate fi mai scump, nefiid compensat de Casa de Asigurari Medicale.
- starea generala de sanatate si susceptibilitatea la infectie
- temperatura si umiditatea mediului ambiant
- localizarea infectiei, deoarece locarizare cea mai frecventa, cu evolutia cea mai trenanta, este cea de la picior, acolo unde unghiile cresc mai incet.
Primele semne ale unei infectii unghiale fungice sunt decolorarea, ingrosarea sau ruperea unghiei si patului unghial. Daca nu este tratata, infectia se extinde treptat catre patul unghial si tesuturile invecinate periunghiale. In timp, infectia cuprinde unghia in totalitate si este urmata de caderea acesteia. Infectiile fungice unghiale se trateaza relativ usor, totusi, unele tipuri de onicomicoze sunt mai usor de tratat ca altele. Onicomicoza subunghiala distala, este o afectiune cronica, trenanta si greu de tratat, in contrast cu onicomicoza alba superficiala care este usor de tratat. Chiar si dupa terminarea tratamentului, unghia poate sa aiba un aspect neregulat, deformat, deseori fiind necesara o perioada mai mare de un an pana la aparitia aspectului normal initial.
Onicomicoza, este o afectiune recidivanta, dintre pacientii tratati cu medicamente antimicotice, un procent de 15%-20%, prezinta o recidiva pana la un an de la infectia initiala. Dupa terminarea tratamentului initial, este importanta profilaxia (prevenirea) infectiei, prin folosirea unguentelor antimicotice si pastrarea uscata a pielii picioarelor.
Unele persoane cu onicomicoza prezinta dificultati de mers, in special cele cu tulburari ale circulatiei sanghine periferice, care scad fluxul sanghin la nivelul extremitatilor (picior si degete de la picior). Acest lucru poate sa inrautateasca alte afectiuni asociate, favorizand aparitia ulcerelor piciorului la diabetici (leziune nedureroasa, deseori trecuta cu vederea), sau ulcerelor venoase (aparute in special la pacientii cu insuficienta venoasa si varice).
Infectia bacterina poate sa apara secundar onicomicozei. O infectie bacteriana relativ frecventa, asociata infectiei fungice unghiale, este paronichia acuta, care cauzeaza inflamatia tesutului periunghial.
Cu toate ca onicomicoza nu prezinta un pericol pentru sanatatea generala, poate sa afecteze totusi calitatea vietii. Unele persoane cu onicomicoza, evita diferite activitati, datorita aspectului neplacut al unghiilor precum si fricii de a raspandii boala in randul altor peroane. Uneori, durerea poate sa limiteze unele activitati sau chiar munca de zi cu zi. Din pacate, onicomicoza este privita ca o afectiune cosmetica si nu dermatologica, de aceea tratamentul poate fi mai scump, nefiid compensat de Casa de Asigurari Medicale.
Chiar si dupa un
tratament aparent eficient cu antimicotice orale sau locale, in unele cazuri
pot aparea recurente, fie ca acestea au aceeasi localizare, fie ca apar intr-o
alta regiune si au un alt agent etiologic. Unele onicomicoze cu localizare
aparte, (de exemplu degetul mare de la picior, halucele) sunt greu de tratat si
prezinta recidive frecvente.
Profilaxia onicomocozei necesita urmarea unor pasi si anume:
- igiena corespunzatoare a picioarelor (spalarea si uscarea) si aplicarea unghiala si priunghiala a unui unguent antimicotic precum cel cu terbinafina (Lamisil), sau ciclopirox (Penlac)
- pastrarea uscata a picioarelor si aplicarea pudrei de talc dupa baie
- purtarea sosetelor din bumbac si schimbarea acestora ori de cate ori este nevoie (uneori chiar de 2-3 ori pe zi)
- evitarea pantofilor incomozi care produc leziuni la nivelul varfurilor degetelor, lucrul cel mai frecvent implicat in recurentele infectiilor de la acest nivel
- purtarea pantofilor lejeri care lasa piciorul sa respire (nu musama sau materiale care fac pielea piciorului sa transpire)
- purtarea sandalelor sau a slapilor in baile si dusurile publice
- evitarea folosirii in comun a pantofilor sosetelor sau a ustensilelor de manichiura personala
- evitarea leziunilor din regiunea periunghiala, sterilizarea ustensilelor de manichiura si pedichiura inaintea fiecarei folosiri, etc
- atentie sporita in cazul persoanelor cu diabet zaharat susceptibile la onicomicoze
- abandonul fumatului.
In cazul persoanelor cu infectii fungice unghiale usoare sau medii, care vor sa evite efectele adverse ale tratamentului oral antimicotic, este recomandata folosirea unguentelor antimicotice precum Lamisilul sau Penlacul.
Profilaxia onicomocozei necesita urmarea unor pasi si anume:
- igiena corespunzatoare a picioarelor (spalarea si uscarea) si aplicarea unghiala si priunghiala a unui unguent antimicotic precum cel cu terbinafina (Lamisil), sau ciclopirox (Penlac)
- pastrarea uscata a picioarelor si aplicarea pudrei de talc dupa baie
- purtarea sosetelor din bumbac si schimbarea acestora ori de cate ori este nevoie (uneori chiar de 2-3 ori pe zi)
- evitarea pantofilor incomozi care produc leziuni la nivelul varfurilor degetelor, lucrul cel mai frecvent implicat in recurentele infectiilor de la acest nivel
- purtarea pantofilor lejeri care lasa piciorul sa respire (nu musama sau materiale care fac pielea piciorului sa transpire)
- purtarea sandalelor sau a slapilor in baile si dusurile publice
- evitarea folosirii in comun a pantofilor sosetelor sau a ustensilelor de manichiura personala
- evitarea leziunilor din regiunea periunghiala, sterilizarea ustensilelor de manichiura si pedichiura inaintea fiecarei folosiri, etc
- atentie sporita in cazul persoanelor cu diabet zaharat susceptibile la onicomicoze
- abandonul fumatului.
In cazul persoanelor cu infectii fungice unghiale usoare sau medii, care vor sa evite efectele adverse ale tratamentului oral antimicotic, este recomandata folosirea unguentelor antimicotice precum Lamisilul sau Penlacul.
GÂNDURI PESTE TIMP 8
Decembrie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu