MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU

LUNI 22 OCTOMBRIE 2018

Bună dimineața, prieteni și mulțumesc pentru că intrați în casa mea virtuală și citiți articolele prezentate de mine! Nu uitați: vă aștept zilnic cu alte articole!

Când nu vedeți materialele selecționate de mine căutați-le la adresa dicuoctavian.blogspot.com pentru că un așazis binevoitor mi-a restricționat dreptul de a posta în grupurile în care sunt membru, că așa a vrut mușchii lui !

Să aveți o săptămână rodnică!
Începem programul cu muzică bună:

Relaxing Music - Instrumental Music Italy- ITALIANA- Beautiful Italian- Música ITALIANA instrumental

ISTORIE PE ZILE 22 Octombrie

Evenimente

· 362: Templul lui Apollo din Daphne este distrus de un foc misterios. Apollo sau Apolo este, în mitologia greacă și în mitologia romană, zeul zilei, al luminii și al artelor, protector al poeziei și al muzicii, conducătorul corului muzelor, personificare a Soarelui. Era numit și Phoebus-Apollo.

· 794: Împăratul japonez Kanmu mută capitala Japoniei de la Heijō-kyō (actualmente, Nara), la Heiankyo (astazi Kyoto).

· 1575: Este fondat orasul Aguascalientes, actualmente centrul administrativ a statului mexican cu acelasi nume din anii 1850. Este numit și La Ciudad Perforada (orașul perforat), datorită unui labirint subteran de tunele construite de o populație precolumbiană, necunonscută.

· 1707: Dezastrul naval din Sicilia: navele Marinei Regale britanice se deplasau, prin manevre riscante, printre recifele aflate la vest de Insulele Siciliei. Patru nave s-au scufundat și aproximativ 2.000 de oameni și-au pierdut viața.

· 1784: Rusia a fondat o colonie pe Insula Kodiak, în Alaska.

· 1797: Francezul André-Jacques Garnerin a efectuat în premieră mondială o săritură cu parașuta dintr-un balon. André-Jacques Garnerin (n. 31 ianuarie 1769 – d. 18 august 1823, (54 ani)), aeronaut francez și primul parașutist din lume. Este soțul lui Jeanne-Genevieve Lyabross (1775-1847). La 22 octombrie 1797 a efectuat în premieră mondială o săritură cu parașuta dintr-un balon. Ideea confectionarii unei parasute s-a regasit in scrierile lui Leonardo da Vinci, iar Louis-Sybastien Lenormand a confectionat in 1783 un fel de parasuta din doua umbrele si a sarit dintr-un copac, insa primul salt oficial i-a apartinut lui Andre-Jacques Garnerin. Doi ani mai tarziu, sotia francezului, Jeanne Geneviève Garnerin, a devenit prima femeie din lume care a sarit cu parasuta.

· 1836: Sam Houston e ales ca primul președinte a Republicii Texas independente. Samuel Houston, cunoscut sub numele de Sam Houston (n. 2 martie 1793 – d. 26 iulie 1863), a fost un om politic și ofițer american din secolul al XIX-lea. S-a născut la Timber Ridge în valea Shenandoah din Virginia, fiind de origine scoțian-irlandeză. Houston a devenit o personalitate de referință în istoria Texasului, fiind ales de două ori în funcția de președinte al Republicii Texas, fiind senator al SUA din partea Texasului după aderarea sa la Statele Unite, și, în cele din urmă, guvernator al statului Texas. El a refuzat să depună jurământ de loialitate Confederație atunci când Texasul s-a separat de SUA în perioada Războiului Civil, și a demisionat din funcția de guvernator. Pentru a evita vărsarea de sânge, a refuzat oferta de a conduce o armată a Uniunii. El s-a retras la Huntsville, Texas, unde a murit înainte de sfârșitul războiului. În tinerețe, a emigrat în Tennessee din Virginia, a petrecut o perioadă în compania indienilor Cherokee (care l-au adoptat ca cetățean și din rândul căruia și-a găsit soție), a servit în armată în Războiul din 1812, și a participat la viața politică din Tennessee. Houston este singura persoană din istoria SUA care a fost guvernator a două state diferite (deși și alții au servit drept guvernatori ai mai multor teritorii diferite). O ceartă cu un congressman american, urmată de un proces intens mediatizat a dus la emigrarea sa în 1832 în Texasul Mexican. Acolo, a devenit rapid lider al Revoluției Texane. El a susținut unirea Texasului cu Statele Unite. Orașul Houston a fost botezat după el.

· 1844: Milleriţii, adeptii sectei lui William Miller, anticipeaza in aceasta zi sfârşitul lumii, legata de a doua venire a lui Hristos. Ziua următoare, a devenit cunoscuta sub numele de Marea Dezamăgire. William Miller (n. 15 februarie 1782 – d. 20 dexembrie 1849), a fost un predicator un baptist american , care a anunțat cea de-a doua veniri a lui Iisus Christos în 1843-1844, întemeiat pe o serie de studii biblice, în special profetice și apocaliptice. Deoarece în limba engleză venirea lui Christos se numește Advent, adepții lui William Miller (milleriții) au fost numiți adventiști, iar curentul religios și teologic s-a numit adventism. Confesiunile care își au originea în această mișcare sunt clasificabile ca adventiste, indiferent dacă mențin numele de adventist sau caracterul și teologia inițială.

· 1865: A fost fondat primul ziar muncitoresc cubanez La Aurora.

· 1873: La Palatul Schönbrunn, Kaiserul Wilhelm I al Germaniei, împăratul Franz Joseph I al Austro-Ungariei și țarul Alexandru al II-lea al Rusiei semnează acordul celor trei împărați, care vizează izolarea Franței.

· 1883: A fost inaugurată Opera Metropolitan din New York, unul dintre centrele culturii muzicale mondiale. Cu acest prilej s-a interpretat opera Faust, a compozitorului francez Charles Gounod (1818-1893). Metropolitan Opera este un teatru de operă situat în renumitul Lincoln Center for the Performing Arts în New York. „Metropolitan Opera Association” este cea mai mare organizație de muzică clasică din America, prezentând anual aproximativ 240 de spectacole de operă. Sediul companiei este Metropolitan Opera House, una dintre cele mai importante scene de operă din lume. „MET”, cum mai este numită uneori, este doar una din cele 12 organizații rezidente la Lincoln Center.

· 1884: A fost introdus “Timpul Universal” (UTC); s-a stabilit drept meridian “zero” (meridianul de origine), de-a lungul meridianului Greenwich. Timpul Universal Coordonat este măsurat la şase ceasuri atomice standard, la Biroul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi (BIPM) în Paris, Franţa. Pus în aplicare în 1964. Ora universală coordonată sau timpul universal coordonat, abreviat internațional ca UTC (compromis între engleză Coordinated Universal Time – CUT și franceză Temps Universel Coordonné – TUC), este un hibrid între timpul civil al meridianului 0 (timpul calculat după mișcarea aparentă a Soarelui, numit timp universal) și timpul fizic determinat cu cea mai mare precizie posibilă (timpul atomic internațional – TAI).

· 1886: S-a adoptat la Berna, in Elvetia, prima Convenţie pentru protecţia operelor literare şi artistice.

· 1895: În Gara Montparnasse din Paris, un tren a deraiat, a depășit capătul liniei, a pătruns 30 m pe peron și a ieșit prin fațada gării.

· 1911: Apărea (cu întreruperi, până în iunie 1923, săptămânal, apoi bilunar), la Bucureşti, revista literară, artistică şi socială „Flacăra”, cu un rol important în mişcarea literară şi artistică din anii premergători Primului Război Mondial, condusă la început de Constantin Banu, apoi de Ion Pillat, Adrian Maniu şi Horia Furtună. Tipărită în atelierele Socec, publicația era saptămânală, având ziua de apariție sâmbăta. Revista avea, încă de la lansare, colaboratori de prestigiu: G. Coşbuc, Şt. O Iosif, M. Sadoveanu, O. Goga, Ion Minulescu, Demostene Botez, G. Bacovia, Al. Macedonski, Ion Pillat, Liviu Rebreanu şi alţii. Criticul de autoritate al revistei era Eugen Lovinescu. „Flacăra” revistă de cultură, gândită de fondatorul său ca o publicaţie de orientare elitistă şi liberală, „furată” ulterior in anii comunismului si reorientată după Revoluţie, a supravieţuit dificultăţilor până la centenarul sau, fiind una dintre cele mai longevive reviste româneşti, trecută prin diverse orientări ideologice, care de multe ori l-au tradat pe ctitorul sau. A ramas un loc de întâlnire a celor mai importante nume din cultura română.

· 1927: Savantul de origine istro-romana Nikola Tesla a expus 6 noi invenţii, printre care un motor electric monofazat de conceptie proprie. Nikola Tesla (n. 10 iulie 1856, satul Smiljan, în apropiere de Gospić, Croatia, pe atunci în Imperiul Austro-Ungar – d. 7 ianuarie 1943, New York), inventator, fizician, inginer mecanic, inginer electrician și unul dintre promotorii cei mai importanți ai electricității comerciale. Tesla este considerat ca fiind unul dintre cei mai mari oameni de știință ai sfârșitului de secol XIX și începutului de secol XX.[judecată de valoare] Invențiile, precum și munca teoretica ale lui Tesla au pus bazele cunoștințelor moderne despre curentul alternativ, puterea electrică, sistemele de curent alternativ, incluzând sistemele polifazice, sistemele de distribuție a puterii și motorul pe curent alternativ, care au determinat cea de-a doua Revoluție Industrială.

· 1932: Are loc la Bucureşti, in România, a treia Conferinţă Balcanică la care participa Albania, Grecia, Iugoslavia, România şi Turcia. Conferinţa a durat pînă pe 28 octombrie si a pus bazele unui pact politic balcanic, bazat pe principiul neagresiunii , la aceasta adăugându-se încercarea de a realiza o înţelegere cu Uniunea Sovietică. S-a hotărât crearea a două comisii care aveau să găsească cea mai bună parte a pactului balcanic. Pe ordinea de zi au fost incluse şi cererile Germaniei privitoare la drepturile de înarmare. Spre sfârşitul anului 1932, situaţia internaţională se agravase, mai ales că Franţa a fost presată de englezi să accepte noua situaţie creată în jurul Germaniei, iar Italia ducea o campanie de presă dură la adresa Iugoslaviei. În aceste condiţii, România a început încă din vara anului 1933, să strângă relaţiile cu Turcia.

· 1933: In comuna Chiperceni, jud.Orhei, România, este dezvelit monumentul consacrat ostaşilor căzuţi pe cîmpul de luptă în Primul Război Mondial, băştinaşi din satele Chiperceni, Bieşti, Slobozia-Hodorogea, Cihoreni şi Voroteţ.

· 1938: Americanul Chester F. Carlson, inventeaza aparatul de fotocopiat. El a reusit sa imprime cuvintele “10-22-38 ASTORIA”. Prima masina de fotocopiat a fost comercializata in 1954 sub numele XEROX 914 .

· 1941: Al Doilea Război Mondial. Luptatorul din Rezistenţa franceza Guy Moquet şi alti 29 de ostatici, sunt executati de către germani drept represalii pentru moartea unui ofiţer german.

· 1941: S-a declanşat Masacrul de la Odesa, în urma aruncării în aer a Comandamentul militar român din Odessa de căre partizani sau militari sovietici din armata regulată, explozie în care au fost omorâţi 16 ofiţeri români, inclusiv comandantul militar al oraşului, generalul Ion Glogojanu, 46 soldaţi şi subofiţeri, mai mulţi civili şi 4 ofiţeri germani de marină. Militarii români nu au reuşit să-i prindă pe autorii atentatului şi s-au răzbunat pe populaţia civilă locală. Drept represalii au fost ucişi, la întâmplare, localnici civili, majoritatea evrei, in perioada 22 – 24 octombrie 1941. Alți aproximativ 45 000 de evrei au fost trimiși de la Odesa în lagărul de concentrare Bogdanovca, unde multi dintre ei au murit mai târziu

· 1943: Al Doilea Război Mondial: Un raid de bombardament britanic asupra Germaniei provoaca distrugeri enorme orasului Kassel , omorând 10.000 persoane si lasand alte 150.000 fără adăpost.

· 1949: Atletul ceh Emil Zatopek doboară recordul mondial în proba de 10,000 m; (29:21.2).

· 1953: Laos își câștigă independența față de Franța

· 1962: Criza rachetelor din Cuba a capatat amploare, presedintele american J.F. Kennedy sustinand un discurs televizat in care a precizat ca avioane de spionaj ale SUA au descoperit ca sovieticii isi instaleaza baze militare in Cuba. Presedintele Statelor Unite a informat populatia ca rusii au amplasat rachete nucleare in zona care ameninta siguranta tarii, astfel incat a luat decizia supravegherii navale a coastelor cubaneze. Începe blocada economică a SUA împotriva Cubei. Kennedy l-a avertizat pe Hrusciov sa ia masuri pentru a impiedica o actiune militara. Criza rachetelor, izbucnita pe 15 octombrie cand americanii au intrat in posesia primelor dovezi care indicau dislocarea de arme sovietice in Cuba, era sa degenereze in razboi nuclear intre cele doua mari puteri ale lumii. A doua zi dupa aparitia televizata, presedintele SUA a ordonat restrangerea ariei de supraveghere a apelor teritoriale ale Cubei pentru a permite navelor rusesti sa se retraga. Petrolierul rus “Bucuresti”, care se presupunea ca transporta arme nucleare, a depasit insa linia de “carantina”, ceea ce a facut ca tensiunea sa creasca si mai mult. SUA au decis sa invadeze Cuba, iar Hrusciov a cedat aratand ca va retrage rachetele. Cand lumea credea ca situatia va reveni la normal, un avion de spionaj american a fost doborat deasupra Cubei, americanii planuind o actiune de razbunare. Tot atunci, secretarul general al ONU a cerut cu insistenta evitarea unui conflict. Sovieticii au cedat, criza ajungand la final pe 28 octombrie, criza inarmarilor continuind insa atat in SUA, cat si in URSS.

· 1964: Jean-Paul Sartre a refuzat Premiul Nobel pentru Literatură, declarând că nu dorește să fie „transformat” de acest premiu. Jean-Paul Sartre, pe numele complet Jean-Paul Charles Aymard Sartre; n. 21 iunie 1905, Paris – d. 15 aprilie 1980, Paris) a fost un filozof francez, reprezentant al existențialismului, scriitor (Premiul Nobel 1964), jurnalist și militant social. A influențat profund generația care i-a urmat, în special tineretul din perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, nu doar prin filozofia și opera sa literară, ci mai ales ca intelectual angajat. Diversele sale angajamente sociale sunt inseparabile de gândirea sa filozofică.

· 1966: Un agent dublu sovietic evadeaza dintr-o inchisoare britanica. Spionul George Blake, a evadat dintr-o închisoare din Londra, unde se afla inchis in urma sentintei date in procesul său, in care el a pledat vinovat pentru cinci capete de acuzare privind vanzarea de secrete de stat către autorităţile sovietice. A fost condamnat la un total de 42 de ani inchisoare, cel mai lung termen închisoare dat de o instanţă britanică până la data aceea. Fusese noua ani agent dublu, după ce s-a convertit la comunism, în timpul războiului din Coreea. În acest timp, a trădat sovieticilor numele a peste 40 de agenţi britanici. Acţiunile sale au distrus operaţiunile serviciilor secrete britanice în Orientul Mijlociu.

· 1968: Apollo 7 a aterizat conform planului, coborând în Oceanul Atlantic după ce a orbitat de 163 de ori în jurul Terrei.

· 1968: Trupa rock Led Zeppelin a lansat albumul Led Zeppelin II. Led Zeppelin II este al doilea album de studio al trupei hard rock engleze Led Zeppelin. A fost lansat la 22 octombrie 1969 la casa de discuri Atlantic Records. Înregistrările au avut loc în diferite locații în Marea Britanie și America de Nord din ianuarie până în august 1969. Ca producător Jimmy Page, chitaristul și compozitorul formației, a fost creditat aproape în totalitate. Temele lirice de pe Led Zeppelin I (1969) sunt reluate și pe cel de-al doilea disc devenit mult mai de succes și mai apreciat decât primul conținând de asemenea elemente de blues și muzică folk.

· 1974: A fost inaugurat Centrul Național de Fizică București.

· 1991: Arhiepiscopul Bartolomeu I este ales cel de–al 270–lea patriarh ecumenic al Constantinopolului, liderul spiritual al ortodocșilor din întreaga lume. Bartolomeu I (numele său laic fiind cel de Demetrios Arhontonis) (n. 29 februarie 1940, insula Imbros, Turcia) este, din 2 noiembrie 1991, cel de-al 270-lea patriarh ecumenic al Patriarhiei de Constantinopol. Poartă titlul de „arhiepiscop de Constantinopol, Noua Romă și patriarh ecumenic”, este considerat succesorul Sfântului Apostol Andrei, „primul între egalii săi” (primus inter pares) în raport cu conducătorii Bisericilor Ortodoxe. Cu cetățenie turcă, el aparține minorității grecești din Turcia.

· 1992: S-a inaugurat Centrul Cultural Român de la New York.

· 1997: S-au schimbat instrumentele de ratificare si a intrat în vigoare Tratatul româno-ucrainean.

Nașteri

· 1071: S-a nascut Guillaume al IX – lea de Poitiers (m. 1 februarie 1127) supranumit „Trubadurul”. A fost conte de Poitiers si duce al Aquitaniei si Gasconiei. Este primul poet care a scris in limba occitana.

· 1631: S-a născut poetul si traducatorul francez Gilles Boileau. A fost fratele mai mare al mult mai celebrul Nicolas Boileau – Despreaux, traducător și membru al Academiei Franceze. Boileau a fost privit ca un clasicist de contemporanii săi și a publicat o traducere din cartea a patra a Eneidei, precum si a scrierilor lui Diogene Laertius si Epictet, despre a cărui viață a scris. El a primit o sinecură regala, functia de contrôleur de l’argenterie du Roi și a fost ales printre “nemuritorii” Academiei Franceze, în ianuarie 1659. A decedat la 18 martie 1669.

· 1659: Georg Ernst Stahl, chimist german

· 1689: Ioan al V-lea al Portugaliei (d. 1750)

· 1701: Maria Amalia a Austriei, împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman (d. 1756)

· 1811: S-a nascut pianistul si compozitorul ungur de factura romantica, Franz Liszt. A studiat la Viena si Paris, fiind elevul lui Czerny si Salieri. Naționalitatea lui a fost o temă controversată. Unii susțineau ca ar fi de etnie germana, alții de etnie maghiara, dar au fost și unii care susțineau originea lui slovaca. Inainte de caderea Imperiului Austro – Ungar, când aceasta nu era o temă controversată, era acceptată naționalitatea sa în concordanță cu biografia de 3 volume scrisă de Lina Ramann, conform careia „tatăl lui era maghiar, mama austriacă”. A sustinut concerte in intreaga Europasi a compus 12 poeme simfonice, doua simfonii si un numar mare de piese pentru pian, totalizind peste 1.000 de compozitii. Prin lucrarile sale, Liszt a contribuit enorm la dezvoltarea pianisticii si a tehnicii de interpretare, el fiind unul dintre cei mai insemnati inovatori in domeniul armoniei. A avut trei copii cu contesa d’Agoult, cu care a stat impreuna in perioada 1835-1839. In 1847 a cunoscut-o pe printesa Caroline de Sayn-Wittgenstein, langa care a ramas pana la sfirsitul vietii sale; (m. 31 iulie 1886). A întreprins mai multe turnee în Muntenia, Moldova si Transilvania unde a fost primit cu mare căldură, înregistrând succese notabile. În urma contactului cu muzica populara românească, a compus o Rapsodie română. Franz Liszt a fost socrul compozitorului Richard Wagner; el și-a petrecut ultima parte a vieții sale la Bayreuth. A murit la 31 iulie 1886, la patru ani după decesul ginerelui său, Richard Wagner, la Bayreuth, unde a fost înmormântat.Casa în care a murit (Bayreuth, Wahnfriedstr. 9) a devenit „Muzeul Franz Liszt”.

· 1818: S-a născut poetul Charles Leconte de Lisle, principalul reprezentant al şcolii parnasiene (“Poeme tragice”); (m. 18 iulie 1894). A fost un teoretician al „artei pentru artă“ și al interdependenței dintre poezie si stiinta. Charles Marie René Leconte de Lisle (n. 22 octombrie 1818 – d. 18 iulie 1894) a fost un poet francez, reprezentant recunoscut al curentului parnasianist, teoretician al „artei pentru artă“ și al interdependenței dintre poezie și știință. Leconte de Lisle (pseudonimul lui Charles-René-Marie Leconte) s-a născut într-o îndepărtată colonie franceză, a cunoscut îndeaproape cultura Indiei și peisajul exotic, ceea ce se va reflecta în poezia sa. A fost adept al fourierismului și a participat la Revoluția de la 1848. Creația sa poetică se caracterizează prin evocarea nostalgică a marilor mituri și civilizații străvechi orientale și occidentale, cu elemente meditative asupra condiției umane, propunându-și să ofere un ideal etic superior contemporaneității. Susține impersonalitatea în artă, descrierea exactă, reprezentările precise, expresia a unei erudiții riguroase, cultul frumosului și perfecțiunea formală. Scrie ciclurile de versuri Poeme antice, Poeme și poezii, Poeme barbare, considerate opera sa cea mai valoroasă. Poemele inspirate din peisajul tropical și descrierea animalelor exotice îl singularizează în contextul liricii franceze.

· 1844: S-a nascut actrita franceza Sarah Bernhardt; (d. 216 martie 1923). Sarah Bernhardt (n. 22/23 octombrie 1844, Paris, Franţa – d. 26 martie 1923, Paris) a fost o renumită actriţă franceză, pe numele său real Henriette-Rosine Bernard. Fiica nelegitimă a unei curtezane, a fost încurajată să urmeze o carieră artistică de către unul dintre amanţii mamei sale, ducele de Morny. După o scurtă apariţie la Comedia Franceză (1862-1863), a intrat în trupa teatrului Odeon (1866-1872) unde a jucat în Kean, de Alexandre Dumas (tatăl), şi în Ruy Blas, de Victor Hugo, fermecînd publicul cu „vocea ei de aur”. Revenind la Comedia Franceză (1872-1880), Sarah Bernhardt a jucat în Fedra (Phedre) de Jean Racine, obţinînd un mare succes la Paris şi Londra. În 1880 şi-a înfiinţat propria companie de teatru şi a făcut un turneu în jurul lumii cu Dama cu camelii (La Dame aux camélias) de Alexandre Dumas fiul, Adrienne Lecouvreur de Eugene Scribe, patru piese scrise special pentru ea de Victorien Sardou şi „Puiul de vultur” (L’Aiglon) de Edmond Rostand. În 1879 Sarah Bernard a invitatat pe marii nostri actori Aristizza Romanescu si Grigore Manolescu la Paris, ca bursieri ai Comedie Franceze. După un accident suferit la un picior, care a dus la amputarea acestuia (în 1915), a purtat o proteză de lemn şi a jucat roluri în care putea să stea aşezată cît mai mult. A fost una dintre cele mai cunoscute figuri din istoria scenei franceze, fapt pentru care a primit Legiunea de Onoare în 1914.

· 1846: Dimitrie Brândză, medic, naturalist și botanist român, membru al Academiei Române și fondator al Grădinii Botanice din București (d. 1895). Dimitrie (Demetrius) Brândză (10/22 octombrie 1846, Bivolu, azi Viișoara, Botoșani – 3 august 1895, Slănic Moldova) medic, naturalist și botanist român.

· 1852: Adam Müller-Guttenbrunn, scriitor austriac

· 1859: Augusta Viktoria de Schleswig-Holstein, prima soție a împăratului Wilhelm al II-lea al Germaniei (d. 1921). Prinţesa Augusta Viktoria de Schleswig-Holstein (22 octombrie 1858 – 11 aprilie 1921), a fost ultima împărăteasă a Germaniei şi regină a Prusiei. A fost fiica cea mare a lui Frederic al VIII-lea, Duce de Schleswig-Holstein şi a Prinţesei Adelheid de Hohenlohe-Langenburg. Bunicii materni au fost Ernst I, Prinţ de Hohenlohe-Langenburg şi Prinţesa Feodora de Leiningen, sora vitregă a reginei Victoria.

· 1866: Aglae Pruteanu, actriță română (d. 1941)

· 1870: S-a nascut scriitorul rus Ivan Alexeevici Bunin, laureat al Premiului Nobel; (d. 1953). Ivan Alekseievici Bunin (n. 22 octombrie (stil vechi 10 octombrie), 1870 – d. 8 noiembrie, 1953) a fost primul scriitor rus laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1933. Motivația Juriului Nobel
„pentru artisticitatea viguroasă, prin care a dezvoltat tradițiile prozei ruse clasice”

· 1873 - S-a născut Dimitrie D. Pompeiu, unul dintre creatorii şcolii matematice româneşti, membru al Academiei Române (22.09/4.10) (m.07.10.1954).

· 1881: Clinton Davisson, fizician american, laureat al premiului Nobel

· 1882: Jean Giraudoux, prozator și dramaturg francez (d. 1944)

· 1888 - S-a născut Lucia Mantu (pseudonim pentru Camelia Nădejde), prozatoare şi traducătoare din literatura rusă (m.nov. 1971).

· 1900: John Sherman, om politic american, senator

· 1900: Paul Wittmann, cantor, organist și compozitor român de etnie germană

· 1903: George Wells Beadle, cineast nord-amercan (m. 1989)

· 1907: S-a nascut Cella Serghi, scriitoare româncă, una dintre cele mai importante prozatoare române ale literaturii interbelice; (d. 19.09.1992). Cella Serghi (n. 4 noiembrie S.V. 22 octombrie 1907, Constanța, d. 19 septembrie 1992, București), scriitoare, publicistă și traducătoare română, una dintre cele mai importante prozatoare române ale literaturii interbelice. A debutat cu romanul Pânza de păianjen, fiind susținută de scriitori faimoși ai epocii, ca Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian, si camil Petrescu. În anul 1977 a publicat la editura cartea Romaneasca un volum autobiografic intitulat Pe firul de păianjen al memoriei. Cella Serghi sau o viaţă ca un roman - Daniela Titire – jurnalul.ro – 13 aprilie 2009; Post-scriptum la romanul unei vieţi - Carmen Dragomir – jurnalul.ro – 15 aprilie 2009

· 1913: Robert Capa, fotograf american/ungur

· 1913: Bao Dai, ultimul împărat al Vietnamului (m. 1997)

· 1915: Yitzhak Shamir, om politic israelit (m. 2012)

· 1917: Joan Fontaine, actriță americană

· 1919: Doris Lessing, scriitoare engleză, laureată a premiului Nobel (d. 2013). Doris Lessing născută Doris May Tayler (22 octombrie 1919 – 17 noiembrie 2013), a fost o romancieră, poetă, dramaturgă din Marea Britanie, laureată a Premiului Nobel pentru literatură în anul 2007.

· 1920: Timothy Leary, psiholog american

· 1921: Georges Brassens, poet, cântăreț-compozitor francez

· 1925: Robert Rauschenberg, artist plastic american (d. 2008)

· 1927: S-a născut Constantin Olariu, poet şi traducător; a tradus peste 40 de volume (proză, poezie, teatru) aparţinând unor scriitori maghiari, clasici şi contemporani, din România sau Ungaria; (m. 1997).

· 1929: S-a nascut celebrul jucator de fotbal rus, Lev Iasin. Lev Ivanovici Iașin a fost un jucător de fotbal rus, considerat drept unul dintre cei mai buni din istoria acestui sport. A fost votat de IFFHS ca fiind cel mai bun portar al secolului XX. A decedat la 20 martie 1990.

· 1936: S-a născut soprana Cleopatra Melidoneanu.

· 1942 - S-a născut Annette Funicello, cântăreaţă şi actriţă americană.

· 1943: S-a nascut Catherine Deneuve (Catherine Fabienne Dorléac), actriţă franceză de film (“Umbrelele din Cherbourg”, “Viata la castel”, “Piele de magar”). Catherine Deneuve (născută Catherine Fabienne Dorléac la 22 octombrie 1943) este o actriță franceză de film – Catherine Deneuve (născută Catherine Fabienne Dorléac la 22 octombrie 1943), actriță franceză de film.

· 1945 - S-a născut Leslie West (Weinstein), chitarist, vocalist şi compozitor american (Mountain, West, Bruce & Laing).

· 1946 - S-a născut Eric Brigati, vocalis şi compozitor american (Young Rascals, Rascals).

· 1948 - S-a născut Chira Iorgoveanu, poetă şi traducătoare, autoarea unei valoroase antologii de lirică populară aromână.

· 1949: Corneliu Stroe, percuționist român

· 1949: Arsène Wenger, antrenor de fotbal francez

· 1952: Jeff Goldblum, actor american

· 1952: Mircea Sandu, fotbalist român, fost președinte al FRF

· 1954: Ionel Tudor, compozitor și dirijor român

· 1958: Dan Creimerman, compozitor român

· 1967: Ana Beatriz Nogueira, actriță braziliană

· 1968: Shaggy, cântăreț jamaicano-american de reggae

· 1969: Spike Jonze, regizor american

· 1973: Andrés Palop, fost fotbalist spaniol

· 1974: Claudiu Adrian Pop, politician român

· 1975: Míchel Salgado, fotbalist spaniol

· 1977: Grit Jurack, jucătoare de handbal germană

· 1986: Ștefan Radu, fotbalist român

· 1987: Mikkel Hansen, jucător de handbal danez

· 1992 Sofia Vassilieva, actriță americană

Decese

· 741: A murit Charles Martel, erou al francilor, intrat in legenda prin lupta dusa impotriva invadatorilor mauri; (n. 23 august 686). Charles Martel (n. 23 august 686 – d. 22 octombrie 741) a fost majordom și duce al francilor (dux francorum), având atribuțiile unui rege. Și-a extins stăpânirea peste toate teritoriile france: Austrasia, Neustria și Burgundia. S-a născut la Herstal, în Belgia de astăzi, fiul nelegitim al lui Pepin cel Mijlociu și a concubinei sale Alpaida (sau Chalpaida). Este cunoscut mai ales pentru victoria sa de la Tours din 732 asupra unei armate invadatoare musulmane. Această victorie este considerată ca fiind salvarea restului Europei de expansionismul islamic care cucerise deja Iberia. În afară de victoria de la Tours, Charles Martel a fost și un mare general, care a pus bazele cavaleriei grele medievale, a cavalerismului, a Imperiului Carolingian, și un catalizator al sistemului feudal care a existat în Europa din Evul Mediu. Martel nu și-a asumat titlul de rege, dar a împărțit Francia, precum un rege, între fii săi, Carloman și Pepin. Nepotul lui Martel, Carol cel Mare, a extins teritoriile francilor, incluzând cea mai mare parte a vestului Europei, devenind primul împărat de la căderea Romei.

· 1383: A murit Regele Ferdinand I al Portugaliei, supranumit Cel Frumos (portugheză: o Formoso); (n. 31 octombrie 1345). A fost al nouălea rege al Portugaliei, al doilea fiu, al lui Petru I al Portugaliei și a Constanței de Castilia. A urcat pe tron în 1367. Intre 1383-1385 în Portugalia au avut loc mari tulburari, ca urmare a faptului ca regele Fernando a murit fara a avea un moştenitor la tron, ceea ce a condus la izbucnirea unui război civil, iar dinastia burgundiană, care ocupa tronul din timpul contelui Henric (cca.1112, avea să fie înlocuită.

· 1872: A încetat din viaţă poetul, prozatorul şi criticul literar Theophile Gautier, promotor al teoriei “artă pentru artă” (“Comedia morţii”, “Căpitanul Fracasse”); (n. 31 august 1811). Théophile Gautier (* 30 august 1811, Tarbes – † 23 octombrie 1872, Neuilly-sur-Seine), scriitor francez, la început reprezentant al romantismului, popular prin romanul istoric Le Capitaine Fracasse (1863), devine unul din teoreticienii „artei pentru artă” și unul din maeștrii școlii parnassiene.

· 1882: A decedat Ion Andreescu, membru de onoare post-mortem al Academiei Române. Aderent la înnoirile aduse de arta reprezentanţilor Şcolii de la Barbizon, Andreescu este recunoscut ca unul dintre cei mai importanţi peisagişti români; (n.15.02.1850). Ion Andreescu (n. 15 februarie 1850, București — d. 22 octombrie 1882, București), pictor și pedagog român, membru post-mortem al Academiei Române (1948).

· 1882: János Arany, scriitor maghiar (n. 1817)

· 1906: A murit Paul Cézanne, pictor francez (n. 1839). Paul Cézanne (n. 19 ianuarie 1839, Aix-en-Provence – d. 23 octombrie 1906, Aix-en-Provence) a fost un pictor francez, considerat în prezent cel mai mare înnoitor al picturii la sfârșitul secolului al XIX-lea. Reducerea perspectivei la valorile termice ale culorilor și directa sa referire la formele geometrice au făcut ca pictura lui Cézanne să reprezinte puntea de trecere de la impresionism spre cubism, prima perioadă a acestei ultime orientări fiind numită de către unii teoreticieni ai artei, „faza cézanniană”. Opera lui Cézanne, sinteză ideală a reprezentării naturaliste, marchează cu pregnanță evoluția artei moderne, al cărei limbaj o revoluționează în direcția unor experiențe neașteptate.

· 1916: A murit Ion G. Sbierea, filolog şi folclorist; a realizat culegeri de folclor din Bucovina, ediţii de texte româneşti vechi (Codicele voroneţean), monografii; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866; (n. 1836).

· 1941: Al Doilea Război Mondial. Luptatorul din Rezistenţa franceza Guy Moquet şi alti 29 de ostatici, sunt executati de către germani drept represalii pentru moartea unui ofiţer german.

· 1942: A murit Octavian C. Tăslăuanu, critic literar, memorialist, publicist şi om politic; aflat la conducerea „Luceafărului” între anii 1903 şi 1919, a jucat, prin poziţia deţinută la cea mai de seamă revistă culturală a românilor transilvăneni, un rol deosebit de important în lupta dusă pe tărâm cultural pentru realizarea dezideratului de desăvârşire a unităţii naţionale; (n. 1876)

· 1972: George Demetru Pan, poet, prozator și traducător român (n. 1911)

· 1973: A încetat din viaţă violonistul spaniol Pablo Casals; (n. 29 decembrie 1876).

· 1975: A încetat din viaţă Arnold Joseph Toynbee, istoric britanic; (n. 14 aprilie 1889).

· 1977 - A murit arheologul Gheorghe Cantacuzino (n.21.02.1900).

· 1982 - A murit dramaturgul Mircea Ştefănescu (“Micul Infern”) (n.11.04.1898).

· 1985: A decedat in Austria, la Ehrwald, in Tirol, soprana română, Viorica Ursuleac, fiica unui arhidiacon ortodox, născută la Cernăuți, Bucovina, in ziua de 26 martie 1894. După ce și-a terminat studiile la Viena, Viorica Ursuleac a debutat în anul 1922 pe scena operei din Zagreb si a apărut apoi la Volksoper din Viena (1924-1926), la Opera din Frankfurt (1926-1930), Berlin Staatsoper (1935-1937) și Opera din München (1937-1944). S-a căsătorit cu dirijorul austriac Clemens Krauss la Frankfurt. A fost soprana favorită a lui Richard Strauss, care a numit-o „die treueste aller Treuen” („cea mai fidelă dintre fidele”) si a cântat în premierele a patru dintre operele sale: Arabella (1933), Friedenstag (pe care a dedicat-o ei și lui Krauss, 1938), Capriccio (1942) și repetiția publică cu costume la Die Liebe der Danae (1944). A apărut la Festivalul de la Salzburg (1930-1934 și 1942-1943) și o stagiune la Covent Garden (1934), unde a cântat în prima reprezentație din Anglia a operei Schwanda the Bagpiper de Jaromír Weinberger și Arabella (rolul ei favorit). A apărut de asemenea la Royal Opera. Ursuleac a cântat la Teatro alla Scala din Milano. Singura ei apariție din America a fost în 1948, la Teatro Colón din Buenos Aires. A primit distincția austriacă Kammersängerin (1934) și distincția germană Kammersängerin (1935). Spectacolul de adio l-a susținut în 1953, la Wiesbaden, în Der Rosenkavalier. A fost numită profesoară la Salzburg Mozarteum în 1964.

· 1986: A decedat Albert Szent-Gyorgyi, medic si biochimist maghiar, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1937; (n. 16 septembrie 1893). Lui i se datorează izolarea vitaminei C și a vitaminei B6, descoperirea vitaminei P si insemnate contribuții la descoprerirea componentelor și reacțiilor din ciclul acidului citric, la descoperirea substratului chimic al contractiei musculare. Tatăl său Miklós Szent-Györgyi s-a născut la Târgu Mureș. A jucat un rol în eforturile diplomatice nereușite ale regimului lui Horthy de a ajunge la un acord de armistitiu cu puterile aliate în anul 1944. In 1947, dupa venirea comunistilor la putere s-a exilat în SUA, iar in 1955 a primit cetățenia americana.

· 1987: A încetat din viaţă actorul francez de origine italiana Lino Ventura (Angiolino Joseph Pascal Ventura) cunoscut pentru rolurile sale din filmele “Cadavre de lux”, “Mizerabilii”; (n. 14 iulie1919). Lino Ventura (născut Angiolino Joseph Pascal Ventura la 14 iulie 1919 – d. 22 octombrie 1987) a fost un actor italian de film.

· 1995: S-a sinucis, poeta si eseista Gabriela Negreanu; (numele sau la nastere era Gabriela Vasilache; prin casatorie, Negreanu). S-a nascut la 6 iulie 1947, la Bucuresti. A urmat liceul la Botosani si Calarasi. In 1970 a absolvit Facultatea de Limba si Literatura Româna a Facultatii din Bucuresti. A scris poezii de la vârsta de 8 ani şi a activat în echipele de teatru ale şcolilor frecvantate. A debutat cu poezia Dunăre, în Luceafărul, 1983. Participă la cenaclurile bucureştene Junimea, Labiş etc şi la echipele de teatru studenţesc. Timp de cincisprezece ani (intre 1970 si 1985) a fost redactor la Editura Albatros. După Decembrie 1989 va lucra la redacţia Culturală a Televiziunii Române, realizatoare a emisiunii Logos şi Ethos. Opera literară: Paul Valery şi modelul Leonardo; Decorul şi prezenţa, 1979; Elegii pentru sufletul înflorit, 1981; Jurnal. Eul peregrin, 1984; Partea omului, 1987; Incinte, 1988;Viziune cu logofagi, 1994; Memoria unui creier, 1995; Noaptea iniţiaţilor, 1995. A incetat din viata la 22 octombrie 1995 la Bucuresti si a fost inmormântata la Cimitirul Straulesti II.

· 2002: A încetat din viaţă Richard Helms, directorul CIA, serviciul american de spionaj, în perioada 1966-1973 (n.30 martie 1913).

· 2008: Nicolae Boșcaiu, biolog român, membru al Academiei Române (n. 1925). Nicolae Boșcaiu (n. 23 iulie 1925, Caransebeș – d. 22 octombrie 2008, Cluj) a fost un biolog român, membru titular al Academiei Române.

· 2010: A incetat din viata violonistul, dirijorul şi profesorul Radu Zvorişteanu, fost concertmaistru al Orchestrei Naţionale Radio timp de 24 de ani;(n. 1926). In 1945, la 19 ani a fost angajat violonist al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii iar in 1962 a fost numit concertmaestru al acestui ansamblu, post pe care l-a deţinut pană la pensionarea sa, din 1986. Personalitate activă, permanent cercetătoare, Radu Zvorişteanu nu s-a limitat doar la activitatea sa din cadrul orchestrei, ci a iniţiat o serie de proiecte camerale, cum ar fi cvartetul infiinţat in 1958, Orchestra de Cameră fără dirijor a Radiodifuziunii, pe care a fondat-o in 1967 sau Orchestra de cameră „Pro-Mozart”, ansamblu specializat in interpretarea lucrărilor marelui compozitor austriac, in cadrul căruia a activat ca dirijor. Radu Zvorişteanu a apărut şi in ipostază solistică alături de Orchestra Naţională Radio şi a fost de asemenea, in anii 70 – 80, profesor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, conducand Orchestra de Studenţi a instituţiei. Talentul său a fost moştenit şi de cei doi fii, Virgil Zvorişteanu, in prezent concertmaestru al Orchestrei Naţionale Radio şi Bogdan Zvorişteanu, de asemenea concertmaestru al prestigioasei Orchestre Suisse Romande. Radu Zvorişteanu a fost inmormantat astăzi la Cimitirul Evanghelic din Bucureşti.

· 2011: Sultan bin Abdul-Aziz Al Saud, prinț al Arabiei Saudite (n. 1930). Sultan bin Abdul Aziz Al Saud (n. 30 decembrie 1930 — d. 21 octombrie 2011), prințul moștenitor al Arabiei Saudite. El a îndeplinit funcțiile de viceprim-ministru și Ministru al Apărării și Aviației. Pentru Arabia Saudită, el a supravegheat miliarde de dolari din contracte de apărare cu firmele de apărare. În anii precedenți, a fost acuzat de corupție și poreclit de către criticii săi „Sultanul hoților”.

Sărbători

În calendarul ortodox: Sf Ier Averchie, episcopul Ierapolei, cel întocmai cu Apostolii; Sf 7 tineri din Efes

· În calendarul romano-catolic: Sf. Maria Salome

· Vatican: Sărbătoarea națională a Statului Vatican. Întreaga țară are o suprafata de aproximativ jumătate de kilometru pătrat. Statul este condus de către episcopul Romei, Papa,fiind un stat ecleziastic, condus de clerici. În zilele noastre, Vaticanul este cel mai mic stat independent din punct de vedere al suprafetei si numarului de locuitori. Este reședința teritorială a Sfantului Scaun, principala reședință ecleziastică a Bisericii Catolice.

· Ziua mondială a misionarilor

RELIGIE ORTODOXĂ 22 Octombrie

Sf Ier Averchie, episcopul Ierapolei, cel întocmai cu Apostolii; Sf 7 tineri din Efes

Sfântul Ierarh Averchie, cel întocmai cu Apostolii, a fost episcop în Ierapoli pe vremea împăratului Marcu Aureliu (161-180), pe când zeul Apolo era cinstit de către păgânii din acel oraș. Într-o noapte, Averchie a distrus toate statuile care împodobeau templul zeului. Deși era urât de păgâni pentru fapta sa, el a avut curajul să iasă să propovăduiască pe Mântuitorul Iisus Hristos. Prin tămăduirea minunată a trei tineri a reușit să potolească mânia multor păgâni și să boteze pe cinci sute dintre ei. Episcopul Averchie a mai vindecat la Roma pe Lucilia, fiica împăratului Marcu Aureliu, care era logodită cu Lucius Verus. Din Roma, Averchie a călătorit în Siria, Antiohia, Apamia și în celelalte orașe din jurul lor. Trecând Eufratul, a mers în Bisericile din Nisibe și Mesopotamia. De aici s-a întors în Cilicia, Pisidia și Sinad. Întorcându-se în episcopia sa din Ieropolis a trecut cu pace la Domnul în anul 167, pe când avea 72 de ani.

Biserica Ortodoxă sărbătorește astăzi pe Sfinții 7 tineri din orașul Efes.

În timpul împăratului Deciu (249-251), în toamna anului 249, a fost emis un edict de persecuție generală a creștinilor. În acest context al declanșării unei persecuții generalizate în Imperiul Roman împotriva creștinilor, împăratul Deciu vine în jurul anului 250 în Efes și impune aplicarea imediată a Edictului de persecuție dat împotriva creștinilor.

Între cei identificați ca fiind creștini au fost și cei șapte tineri: Maximilian, Exacustodian, Iamblic, Martinian, Dionisie, Antonin și Constantin. Ei au fost legionari importanți în trupele imperiale romane, iar Maximilian era chiar fiul guvernatorului orașului Efes. Împăratul Deciu, aflând că acești tineri sunt creștini, a încercat printr-un interogatoriu direct să-i determine să apostazieze, însă, văzând că aceștia refuză, le-a dat un timp de reflecție pentru a alege între a muri pentru Hristos sau a-și păstra funcțiile în cadrul armatei romane. Cei șapte tineri s-au retras într-o peșteră din muntele Ohlon (azi muntele Pion) din imediata apropiere a Efesului. Cel mai tânăr dintre ei, Iamblic, cobora din când în când în Efes pentru a cumpăra hrană și pentru a aduce haine de schimb.

Împăratul Deciu, întorcându-se în Efes, și aflând că cei șapte nu au apostaziat, ci din contră s-au ascuns, a ordonat să fie zidită intrarea în peșteră pentru ca cei șapte tineri să moară prin asfixiere și lipsa hranei. Această sarcină ingrată a revenit unor ofițeri din armata romană, Teodor și Rufin, care erau creștini în ascuns. Ei s-au aflat între ceilalți soldați romani care au îndeplinit ordinul împăratului și au scris pe două tăblițe de plumb pătimirea celor șapte tineri și le-au ascuns între pietrele puse la intrarea în peșteră. Pe firul relatării Sinaxarului aflăm că cei șapte tineri au adormit în peșteră timp de 372 de ani.

După această perioadă, un anume Adolie care stăpânea muntele Ohlonului a luat pietrele cu care fusese zidită intrarea în peșteră pentru a fi folosite la o anumită construcție și a descoperit astfel intrarea. Trezindu-se ca dintr-un somn de o noapte, cei șapte tineri l-au trimis ca de obicei pe Iamblic să cumpere de mâncare. Acesta, ajungând în Efes, a fost uimit văzând atâtea biserici și atâtea simboluri creștine peste tot și ajungând la piață și arătând moneda cu efigia împăratului Deciu a aflat că nu este de nici un folos, pentru că atunci erau alte monede în circulație, cu efigia altui împărat. Ba, chiar mai mult, a fost arestat și dus la guvernatorul orașului Efes crezându-se că este un hoț care a descoperit o comoară din timpul împăratului Deciu. Guvernatorul, aflând de la tânăr despre faptul că este încă din timpul împăratului Deciu, l-a dus la episcopul Ștefan, și Iamblic, realizând din convorbirea cu episcopul că nu mai trăiește sub domnia lui Deciu, i-a condus pe toți în peșteră la ceilalți șase sfinți. Cu acest prilej au descoperit tăblițele de plumb cu numele sfinților și atunci, atât episcopul, cât și guvernatorul au scris împăratului despre minunea cu cei șapte tineri din Efes. După scurt timp, cei 7 tineri au trecut la Domnul.

Rugăciune pentru izbăvirea de vrăji, blesteme și de toată lucrarea diavolească

Stăpâne Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Creatorule și Chivernisitorule a toate, Sfânt și slăvit ești; Împăratul împăraților și Domnul domnilor, slavă Ție! Tu, Cel ce locuiești în lumina cea nepătrunsă și neapropiată, pentru rugăciunea mea, a smeritului și nevrednicului robului Tău, depărtează demonii și stinge viclenia lor de la robii Tăi; revarsă ploaie la bună vreme peste tot pământul și fă-l să-și dea roadele lui; copacii și viile să-și dea deplin rodul lor; femeile să fie dezlegate și eliberate de nerodirea pântecelui; acestea și toată lumea mai întâi fiind dezlegate, dezleagă și toată zidirea de toate legăturile diavolești. Și dezleagă pe robul Tău (numele), împreună cu toate ale casei lui, de toate legăturile satanei, ale magiei, ale farmecelor și ale puterilor potrivnice. Împiedică Tu, Doamne Dumnezeul părinților noștri, toată lucrarea satanei, Tu, Cel ce dai dezlegare de magie, de farmece, de vrăji și de toate lucrările satanicești și de toate legăturile lui, și distruge toată lucrarea vicleană prin pomenirea Prea Sfântului Tău nume, al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh!

Așa, Doamne, Stăpâne a toate, auzi-mă pe mine nevrednicul slujitorul Tău și dezleagă pe robul Tău (numele) de toate legăturile satanei și dacă este legat în Cer, sau pe pământ, sau cu piele de animale necuvântătoare, sau cu fier, sau cu piatră, sau cu lemn, sau cu scriere, sau cu sânge de om, sau cu al păsărilor sau cu al peștilor, sau prin necurăție, sau în alt chip s-au abătut asupra lui, sau dacă din altă parte au venit, din mare, din fântâni, din morminte, sau din orice alt loc, sau dacă au venit prin unghii de om, de animal, sau gheare de pasăre, sau prin șerpi (vii sau morți), sau prin pământul morților, sau dacă au venit prin străpungere de ace, dezleagă-le pentru totdeauna, în ceasul acesta, Doamne, cu puterea Ta cea mare!

Tu Doamne, Dumnezeul nostru, Care cunoști și știi toate, dezleagă, sfărâmă și distruge acum lucrările magiei, iar pe robul Tău (numele) păzește-l, cu toți ai casei lui, de toate uneltirile diavolești.

Zdrobește cu însemnarea cinstitei și de viață făcătoarei Cruci toate puterile potrivnicilor. Pustiește, distruge și depărtează pentru totdeauna toate lucrările magiei, vrăjitoriei și fermecătoriei de la robul Tău (numele).

Așa, Doamne, auzi-mă pe mine păcătosul slujitorul Tău și pe robul Tău, cu toți ai casei lui, și dezleagă-i de demonul de amiază, de toată boala și de tot blestemul, de toată mânia, nenorocirea, clevetirea, invidia, farmecele, nemilostivirea, lenea, lăcomia, neputința, prostia, neînțelepciunea, mândria, cruzimea, nedreptatea, trufia, și de toate rătăcirile și greșelile, știute și neștiute, pentru Sfânt numele Tău, că binecuvântat ești în veci.

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție! Amin.

ARTE 22 Octombrie

INVITAȚIE LA OPERĂ 22 Octombrie

Faust de Charles Gounod

Faust este o operă în cinci acte (7 tablouri). Muzica este compusă de Charles Gounodpe un libret de Jules Barbier și Michel Carre (după drama „Faust” a lui Johann Wolfgang von Goethe).

Premiera operei a avut loc la 19 martie 1859, la „Théâtre Lyrique” din Paris.

Durata operei: cca 3 ore.

Acțiunea

Acțiunea se petrece în Germania secolului al XVI-lea.

Actul I

Tabloul 1

Singur, în cabinetul său de lucru, doctorul Faust își recunoaște înfrângerea la sfârșitul unei vieți în care munca intensă în domeniul științei (filosofie, medicină, chiar și teologie) i-a impus renunțarea la toate bucuriile și plăcerile omenești. Cupa cu otravă i se oprește lângă buze, când, de afară răzbate până la el un cântec vesel ce slăveste natura și dragostea. Nefericitul Faust blestemă, invocându-l pe Satan (Spiritul Pământului). Acesta apare sub înfățișarea unui senior ce se pune în slujba lui, gata să-i împlinească orice dorință. Imaginea unei minunate fete pe care Mefisto i-o arată pentru o clipă, frânge ultimele forțe de rezistență ale lui Faust. Pactul între cei doi e semnat cu sânge. Mefisto îi va dărui lui Faust tinerețe și frumusețe, luându-i în schimb sufletul, care îl va sluji pe el pe tărâmul celălalt, de dincolo de viață. La un semn al lui Satan, bătrânul Faust se transformă într-un chipeș cavaler în floarea vârstei.

Actul II

Tabloul 2

În mijlocul unei mulțimi vesele și gălăgioase care petrece, tânărul ofițer Valentin (bariton) stă retras suferind la gândul că, nevoit să plece la război, o va lăsa singură pe sora lui, Margareta. Valentin imploră cerul s-o ocrotească. Tânărul student Wagner (bariton) începe un cântec vesel de pahar care este întrerupt brutal de Mefisto. Acesta îi uimește pe toți făcând să curgă în pahare vin venit de nu se știe unde, antrenându-i pe toți într-un cântec în care preaslăvește puterea aurului. Contrariat și revoltat de purtarea lui Mefisto, Valentin îl provoacă la duel, dar sabia îi cade sfărâmată. Speriați, oamenii se retrag, iar soldații îndreaptă spre necunoscut mânerul sabiei cu semnul crucii. Satan este nevoit să dea înapoi. După acest incident petrecerea reîncepe. Apare Margareta (soprană). Faust îi iese în cale și se oferă să o însoțească până acasă. Tânăra refuză cu modestie, dar ferm.

Tabloul 3

În grădina Margaretei, tânărul Siebel (soprană) vine cu un buchet de flori pe care-l lasă pe o bancă, semn al curatei sale iubiri. După plecarea sa, în grădină pătrund Faust și Mefisto. Impresionat de atmosfera de liniște și pace a aceștui lăcaș, Faust încearcă o puternică emoție. Mefisto așază o casetă cu bijuterii alături de florile lui Siebel, după care cei doi se ascund în spatele unor boschete. Sosește Margareta tulburată de imaginea frumosului cavaler necunoscut căruia îi refuzase brațul. Așezându-se la roata de tors, ea cântă vechea Baladă a regelui din Thule, cel rămas până la moarte credincios iubirii sale. Deodată zărește caseta pe care nu se poate stăpâni să n-o deschidă. Împodobită cu bijuteriile minunate, Margaretei i se pare ca seamănă cu o fiică de rege. Faust și Mefisto se apropie. O vecină mai vârstnică, Martha, extaziată în fața unor asemenea bogății este discret îndepărtată de către Mefisto care se preface că o curtează. Rămași singuri, Faust și Margareta sfârșesc prin a se îndrăgosti unul de celălalt. Odată cu căderea noptii Faust vrea să plece, dar, reținut de Mefisto, ascultă glasul Margaretei care de la fereastra camerei își cântă dragostea stelelor chemându-și iubitul. Faust răspunde la chemarea ei și cei doi se pierd într-o îmbrățișare pătimașă. Cu un zâmbet sarcastic Mefisto își admiră victoria.

Actul III

Tabloul 4

Părăsită de Faust, Margareta se refugiază în biserică. Dar chiar și în sfântul lăcaș, glasul lui Mefisto se face auzit, învinovățind-o.

Tabloul 5

Valentin se înapoiază acasă odată cu toti soldații, cântând gloria obținută în bătălii. La întrebările lui, puse în pripă, Siebel răspunde evaziv. Valentin aleargă spre casă, cuprins de bănuieli. Pradă mustrărilor de conștiință pentru fapta săvârșita, Faust nu are curajul să bată la poarta iubitei. Mefisto, care îl însoțește ca o umbră, cântă o serenadă, dar la fereastra ce se deschide nu apare Margareta, ci Valentin care vrea sa spele în sânge dezonoarea surorii sale. În duelul cu Faust, Valentin este rănit mortal de spada lui Mefisto și, înainte de a-și da sufletul, își blestemă sora.

Actul IV

Tabloul 6

„Noaptea Valpurgiei”. Vrând să-l facă să uite dragostea Margaretei, Mefisto l-a dus pe Faust în împărația sa unde, într-un dans fantastic, i se perindă prin față cele mai frumoase femei. Faust nici nu le vede. Gândurile sale sunt tot la blânda și curata Margareta. El îi cere lui Mefisto să îl ducă la ea, pentru a o salva.

Actul V

Tabloul 7

Faust și Mefisto pătrund în celula în care a fost întemnițată Margareta, cu mințile rătăcite, după ce și-a ucis copilul. Fericită la auzul glasului iubitului ei, Margareta se retrage îngrozită la vederea lui Mefisto, refuzând categoric sa părăsească celula. Cu ultimele puteri ea cheamă îngerii să-i salveze sufletul chinuit. În fața trupului ei lipsit de viată se aude glasul lui Mefisto: "E OSANDITA!!! HAI VINO VINO ", dar de sus, din înălțimile cerului, voci limpezi rostesc: "E MANTUITAAA... !!!". Sufletul Margaretei se înalță la cer. EPILOG (in traducerea lui LUCIAN BLAGA) : TOT CE ESTE VREMELNIC E NUMAI SIMBOL, CE ESTE CHIP INDOIELNIC AICI S-A IMPLINIT, NESPUSUL DEPLINUL IZBANDEI, ETERN FEMININUL NE INALȚĂ IN TĂRIE

FAUST Gounod

Cu soprana Viorica Ursuleac:

Biografie

Viorica Ursuleac (n. 26 martie 1894, Cernăuți, Bucovina, Austro-Ungaria - d. 22 octombrie 1985, Ehrwald, Tirol) a fost o soprană română, fiica unui arhidiacon ortodox, născută la Cernăuți.

După ce și-a terminat studiile la Viena, Viorica Ursuleac a debutat în anul 1922 pe scena operei din Zagreb în rolul Charlotte din Werther de Massenet. Soprana a apărut apoi la Volksoper din Viena (1924-1926), Opera din Frankfurt (1926-1930), Berlin Staatsoper (1935-1937) și Opera din München (1937-1944). S-a căsătorit cu dirijorul austriac Clemens Krauss la Frankfurt, pe parcursul șederii sale acolo.

Viorica Ursuleac a fost soprana favorită a lui Richard Strauss, care a numit-o "die treueste aller Treuen" ("cea mai fidelă dintre fidele"). Ea a cântat în premierele a patru dintre operele sale: Arabella (1933), Friedenstag (pe care a dedicat-o ei și lui Krauss, 1938), Capriccio (1942) și repetiția publică cu costume la Die Liebe der Danae (1944).

A apărut la Festivalul de la Salzburg (1930-1934 și 1942-1943) și o stagiune la Covent Garden (1934), unde a cântat în prima reprezentație din Anglia a operei Schwanda the Bagpiper de Jaromír Weinberger și Arabella (rolul ei favorit). A apărut de asemenea în Desdemona din Otello de Giuseppe Verdi la Royal Opera, cu Lauritz Melchior în rolul titular și Sir Thomas Beecham dirijor.

Ursuleac a cântat la Teatro alla Scala în Die Frau ohne Schatten (rolul Împărătesei) și Elektra (rolul Chrysothemis) de Richard Strauss, Così fan tutte de Wolfgang Amadeus Mozart și Die Walküre (rolul Sieglinde) de Richard Wagner. Singura ei apariție din America a fost în 1948 la Teatro Colón din Buenos Aires, în rolul Brangäne din Tristan und Isolde de Richard Wagner, avându-l ca partener pe Kirsten Flagstad. În repertoriul ei s-au regăsit și rolurile: Contessa Almaviva (Nunta lui Figaro), Donna Elvira (Don Giovanni), Leonore (Fidelio), Senta (Olandezul zburător, cu Hans Hotter), Amelia Grimaldi (Simon Boccanegra), Amelia (Bal mascat), Leonora (Forța destinului), Élisabeth de Valois (Don Carlos), Tosca, Minnie (La fanciulla del West), Turandot (cu Erna Berger în rolul Liù), Der Rosenkavalier, Ariadne auf Naxos (prima dată în rolul Compozitorului, apoi ca Ariadne), Die ägyptische Helena etc.

Primadona a primit distincția austriacă Kammersängerin (1934) și distincția prusacă Kammersängerin (1935). Spectacolul de adio l-a susținut în 1953, la Wiesbaden, în Der Rosenkavalier. Ea a fost numită profesoară la Salzburg Mozarteum în 1964.

Vocea lui Ursuleac nu a fost de o frumusețe neobișnuită, după cum reiese din înregistrări, dar ea a fost apreciată ca o bună muziciană și actriță. Colega ei, soprana Hildegard Ranczak, spunea despre ea: "Cu toate că ea avea un acut seducător și facil, am fost uimită tot timpul de faptul că petrecea două ore de vocalize înaintea fiecărei apariții pe scenă. Ea a fost, în opinia mea, uimitor construită, fără o voce cu adevărat naturală, dar pe care a folosit-o cu o inteligență misterioasă."Ursuleac a murit la vârsta de 91 de ani, în satul Ehrwald din Tirol, unde s-a stabilit încă înainte de 1954, anul morții lui Krauss.

Discografie selectivă

· Strauss: Ariadne auf Naxos [without Prologue] (Berger, Roswaenge; Krauss, 1935) [live]

· Strauss: Friedenstag (Hotter; Krauss, 1939) [live]

· Strauss: Arabella (Krauss, 1942) [live]

· Strauss: Der Rosenkavalier (Kern, Milinkovič, Weber; Krauss, 1944) [live]

· Wagner: Der fliegende Holländer (Hotter; Krauss, 1944) [live]

· Wagner: Tristan und Isolde [as Brangäne] (Flagstad, Svanholm, Hotter; E.Kleiber, 1948) [live]

Tristan și Isolda (1948):

Răpirea din Serai – Mozart

Răpirea din serai (conform titlului original Die Entführung aus dem Serail) este o operă a cărei muzică a fost scrisă de Wolfgang Amadeus Mozart pe un libret de Stephanie Gottlieb, care a revizuit libretul cu același titlu scris de Christoph Friedrich Bretzner.

Premiera absolută a operei a avut loc la 16 iulie 1782, la "Teatrul Național" din Viena.

Acțiunea

Acțiunea se petrece în Turcia.

Actul I

(În palatul lui Selim Pașa se găsesc închise Constanța și camerista ei Blonda. Curând apare Belmonte, un tânăr nobil spaniol, iubitul Constanței, sosit pentru a o elibera. Pedrillo, valetul său, prizonier și el, îi promite ajutorul......)Dar intrarea în palat îi este închisă de Osmin, căpetenia ienicerilor. Profitând de faptul că Pașa Selim este mare amator de arhitectură, Pedrillo ajuns grădinar îl recomandă pe Belmonte drept unul dintre cei mai renumiți arhitecți italieni ai timpului, reușind astfel să-i asigure accesul în serai. Inima lui Belmonte este plină de speranță. Constanța, dimpotrivă, singură și prizonieră în palat, își cântă dragostea pe care o crede pierdută.

Actul II

(În interiorul seraiului, Blonda își bate joc de caraghiosul Osmin. Deprimată și înspăimântată de amenințările lui Selim, Constanța își exprimă gândurile triste. ...)Dar iată că apare Pedrillo care anunță celor două femei sosirea lui Belmonte și planul lor de a fugi în aceeași noapte. Osmin va fi adormit cu un praf pe care Pedrillo i-l va turna în vin. Pentru moment cei patru îndrăgostiți se regăsesc fericiți.

Actul III

(La miezul nopții, Belmonte și Pedrillo pătrund în grădina palatului. Cu ajutorul unei scări, Constanța și Blonda coboară și cele două perechi se îndreaptă către o barcă acostată la țărm...) Osmin însă se trezește și îi surprinde. Selim Pașa sosește. Pe rând, Belmonte și Constanța iau vina asupra lor, fiecare dorind să-l salveze pe celălalt. Impresionat de puterea dragostei lor, Selim Pașa îi iartă și le redă tuturor libertatea.

Mozart: Die Entführung aus dem Serail (The Abduction from the Seraglio), part 1

MUZICĂ 22 Octombrie

1811: S-a nascut pianistul si compozitorul ungur de factura romantica, Franz Liszt. The Best of Liszt: https://youtu.be/Pqalsz_jmqY.

1900: Paul Wittmann, cantor, organist și compozitor român de etnie germană

1921: Georges Brassens, poet, cântăreț-compozitor francez The Best of Georges Brassens (full album): https://youtu.be/1QiXvQ98aJw.

1936: S-a născut soprana Cleopatra Melidoneanu. CLEOPATRA MELIDONEANU –Soprano: https://youtu.be/UvFMV5v0Ld8.

1942 - S-a născut Annette Funicello, cântăreaţă şi actriţă americană. Annette Funicello A Tribute: https://youtu.be/gPFp3kdKqw4.

1945 - S-a născut Leslie West (Weinstein), chitarist, vocalist şi compozitor american (Mountain, West, Bruce & Laing). LESLIE WEST + ULI JON ROTH -- "HOUSE OF THE RISING SUN": https://youtu.be/olTVvB4Mb44.

1946 - S-a născut Eric Brigati, vocalis şi compozitor american (Young Rascals, Rascals).

1949: Corneliu Stroe, percuționist român. Corneliu Stroe Balcanamera Armando's Rumba: https://youtu.be/yexifSSEcnM.

1954: Ionel Tudor, compozitor și dirijor român
1958: Dan Creimerman, compozitor român
1968: Shaggy, cântăreț jamaicano-american de reggae

1973: A încetat din viaţă violonistul spaniol Pablo Casals; (n. 29 decembrie 1876). J.S. Bach - The six cello suites - Pau Casals, 1936/39: https://youtu.be/wqhR37qSUMA.

1985: A decedat in Austria, la Ehrwald, in Tirol, soprana română, Viorica Ursuleac. Viorica Ursuleac; Helge Rosvaenge; Erna Berger; "ARIADNE AUF NAXOS"; Richard Strauss: https://youtu.be/-3k4H-QOKkU.

2010: A incetat din viata violonistul, dirijorul şi profesorul Radu Zvorişteanu, fost concertmaistru al Orchestrei Naţionale Radio timp de 24 de ani

ÎNREGISTRĂRI NOI:

Scarlatti: 6 Sinfonie di Concerto Grosso, 3 Concerti (I Musici, William Bennett)

Best Classic Male Country Songs - The Greatest Country Music By Male Country Singers

So Beautiful Guitar, Piano, Flute, Saxophone Love Songs - 24/7 Relaxing Music

TRIBUTO ORQUESTADO A ROBERTO CARLOS. Selección de Cecil González

Romantic Piano Love Songs - The Best Piano Instrumental Music

Feel Good Jazz - Uplifting & Gypsy Jazz Music for Work, Study, Happiness

POEZIE 22 Octombrie

Chira Iorgoveanu, poetă şi traducătoare

Biografie

Kira (Chiraţa, Chira) Iorgoveanu s-a născut la 22 septembrie 1948, în comuna Başkioi, azi Nicolae Bălcescu, din judeţul Tulcea.

Mama, Maria (născută Caracota) şi tatăl, Sima Iorgovan, funcţionar, erau aromâni originari din Curtova, localitate bulgărească în Munţii Rodopi. Bunicii erau orginari din Kavala, port grecesc la Marea Egee. Părinţii şi bunicii s-au stabilit în România în 1938.

K. I. studiază în satul natal şi apoi la Liceul „Matei Basarab" din Bucureşti (1962-1966). În capitală absolvă în 1971 Facultatea de Limba şi Literatura Română.

Este o cunoscătoare a tuturor graiurilor aromânei.

Lucrează ca redactor sau lector la Editura Minerva, unde activează în publicarea de literatură română.

În 1985 se stabileşte în Germania de vest, lucrând la compania Sëets Blackëell din Frankfurt.

K. I. este prima poetă aromână.

Colaborează cu poezii la revistele literare româneşti „Luceafărul", „Ramuri", „Flacăra", „Steaua" şi „Tribuna", precum şi la postul naţional de radio, cât şi la revistele aromâneşti „Zborlu a nostru", „Deşteptarea", „Frânza vlahă" şi „Dimândarea".

Volumul Steaua di dor (1983) are un titlu de rezonanţă eminesciană, fără a fi vorba de o înrudire structurală. În această carte au apărut poeziile Minduieri, Steaua pîpînilor, Grailu armânrscu, Pîpînil'i-a mei, Cînticu ti paplu-a meu, Moscopolea, Fumeal'ie, Aduţerea di-aminte, Fîntîna farăl'ei, Al Eminescu, V'is cu Alexandru Makedon, Cînticu di vreari, Luna nu-s priimnă, Maşi mîni di-arcoari, Distihurii şi Noaptea iara-ni tal'i, ca ună pîni.

Aceleaşi poezii, alături de Ali dadi şi Sîptămîna fîră dumînică, au apărut şi în antologia publicată de scriitoare împreună cu Hristu cândroveanu în 1985.

În acelaşi timp, în ''Luceafărul'' din 12 februarie 1983 apăreau Minduieri, Cînticu ti paplu-a meu, Fîntîna farăl'ei, Al Eminescu, V'is cu Alexandru Makedon, Cînticu di vreari, Distihuri. În 1982 apăruse în ''Ramuri'' poezia Fumeal'ie.

În 1976 realizează cea mai cuprinzătoare antologie de lirică populară aromână, în prefaţa căreia subliniază unitatea aromânilor cu românii.

Poeta a transpus mult din Eminescu în aromână şi, la iniţiativa sa, împreună cu I. Cutova, C. Guli şi G. Perdichi (primul traducător al Luceafărului), a publicat volumul Poezii - Puizii (1981), semnat Chiraţa Iorgoveanu.

Saitul ''Crispedia'' îi caracterizează astfel creaţia: ''Versurile îi sunt înfiorate de nostalgii, regrete şi doruri pentru graiul „de-acasă", vorbit, cum spune poeta, de „părinţâli" ei. Autoarea vibrează la cântecele aromânilor, la frumuseţea rostirii lor, cu inflexiuni de cronică străveche. Adevărata măsură şi-o dă însă în lirica erotică (...) În Ramura de măslin (1985) simbolul păcii, ocrotitor al vieţii şi al armoniei, este proiectat în desfăşurări lirice care recuperează elogiul rădăcinilor, al străbunilor, bucuria existenţei bucolice, refuzul însingurării şi aspiraţia spre împlinire.''

Poeta a vizitat în mai multe rânduri locurile natale ale strămoşilor săi, mergând pe firul amintirilor părinţilor şi bunicilor. H. C. aprecia astfel impactul acestor călătorii asupra operei K. I.: ''Lecţia de suflet însă, a acestor contacte ale poetei cu universul concret şi cu spiritualitatea aromână balcanică, au ajutat-o pe Kira Iorgoiveanu să realizeze, surprinzător de fidel, atmosfera aromânesc, în specifica lui arhaitate, pe care ni-l şi restituie în poemele sale, copleşitor de autentic în pregnanţa lui, de învăluitor, în sonurile şi maginile ce îl circumscriu.'' Poemele sale''înfiorate de nostalgii, de regrete şi doruri pentru graiul de acasă, vorbit de pîpînnil'i (buniciii) poetei, ca şi faţă de locurile, meleagurile de departe, din sud, ale părinţilor, faţă de datinile lor străvechi, venind neapărat de la traci, din negura vremii''. Poezii ca Cînticu ti paplu-a meu, Moscopolea,V'is cu Alexandru Makedon, sînt ''străbătute de sentimentul istoriei şi încărcate de o profundă reflecţie''. De asemenea, poeta ''vibrează la cîntecele aromânilor, la frumuseţea, la euforia aspră-dulce a acestui grai romanic, cu inflexiuni de cronică moldavă''. În ceea ce priveşte peozia de dragoste, H. C. este de acord cu ''Crispedia'': ''Excelenţa acordurilor erotice ale autoarei rămînînd preeminentă însă! Kira Iorgoveanu avînd, în cazul lor, în mod subliniat, şi ştiinţa şi darul coborîrii sentimentului iubirii într-însele atît de învăluitor, în toată plenitudinea lui, deşi mereu cu discreţia caracteristică poeziei aromâne de dragoste, şi folclorice şi srise. Îmbinînd tradiţia şi modernitatea sonurilor prozodice şi ale versului liiber, într-o spunere mereu metaforică şi de substanţă, aşa cum nu au făcut-o mulţi pînă acum, dintrte cei care au scris şi mai scriu în grai aromân.''

Poetul aromân Atanasie Nasta aprecia că poezia K.I. se remarcă prin ’’imaginaţie şi lirism profund’’, fiind o poezie ’’tradiţională şi intimistă rară’’, aşa cum se observă şi în volumul Steauă di Dor din 1983. A.N. o considera ’’reprezentativă’’ pentru poezia feminină cultă aromână. De aceea i-a inclus 10 poezii în antologia sa lirică publicată în 1985: Minduieri (Gânduri), Steaua chirută (Steaua pierdută), Cînticu ti paplu-a meu (Cântec pentru bunicul meu), Fumeal’ie (Familie), Zîrcada (Căprioara), Fîntîna farăl’ei (Fântâna neamului), Tahinima (Dimineaţa), Aduţirea di-aminti (Aducerea aminte) şi Picurarlu-a cupiilor di zboară (Păstorul turmelor de vorbe).

Opera

Antologie de poezie populară aromână, prefaţa editorului, Bucureşti, 1976;

Dacica, prefaţă de Paul Anghel, Bucureşti, 1978;

Mihai Eminescu, Poezii - Puizii, ediţia româno-aromână, Bucureşti, 1981 (în colaborare).

Vaja Pşavela, Cântăreţii naturii, Bucureşti, 1982. traducere în colaborare cu Zaira Samharadze

Steaua di dor, Bucureşti, 1983;

Un veac de poezie aromână, introducere de Hristu Cândroveanu, Bucureşti, 1985 (în colaborare cu Hristu Cândroveanu).

Ahapsi lingvisticâ – Condamnare Lingvistică, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1997.

Steaua di doru, a doaua editsi, adâvgatâ, Editura Zborlu a Nostru, Freiburg, 2004.

YISU CU ALEXANDRU

Armatili-alu Alexandru
Îńi cutreairâ minduierili…
Batu vimturi fuviroasi şi-ańiľi
Ca seamchili-a gârnului azboairâ…
,,Machidunia!” ,,Machidunia!” Cari aurlâ
Noapti di noapti tu yisili-a meali?
Dişcľidu poarţili-a ocľiloru
Ş-tu-Antunearicu ţi mi-anvârligheadzâ
Vedu prosuplu-a lui ţi-alagâ:
Elu, Marili, Machiduneanlu,
Singurlu-a meu vrutu di daimâ,
Ţi va-lu hârneamu cathi dzuâ
Cu suflitlu-a meu,
Şi va-ľi lamu cathi dzuâ cicioarili
A calui a lui, pi cari
Ma multu ca pi mini va-lu hârsea!
Ma elu di multu easti alargu
Ş-câmeaşea lui di multu-i putridzâtâ!
Voiu s-mi facu-nveastâ dealihea
Ş-mi-nvescu cu Machidunia
Cameaşea-a mea albâ şi-ascurâ
Ş-imnu s-lu-andâmusescu pri elu
Machiduneanlu-anyiatu!

(Ditu cartea “Steaua di dor”, 1984)

PAPLU

Elu ştia tuti căľiurli tu munti ş-tu suflitu.
Elu azbura tuti limbili-a Balcańiloru…
Elu acâchisea boaţea di chipuri ş-di caľi…

Elu nu-avea chiro s-mutreascâ ţerlu:
Soarli-lu-avea-ancârfâsitâ
Tu intrata a cutarlui…
Luna eara tenda sumu cari durńia
Ş-cathi ńealâ şi-eara unâ steauâ.

Elu nu-avea chiro la bisearicâ s-ducâ
Şi s-ancľina la cruţea ditu framtea-ali maie…
Elu nu-avea chiro s-minduiascâ
Câ bana treaţi ayońia, multu-ayońia …
Şi câ nu-ľi pitricu canâoarâ ali maie
Bârţati di zboarâ di vreari,
Şi câ ńeľiľi-ľi hârsi cama multu
Di taifa-ľi-ţi u videa maşi tu somnu!

Elu nu-avu chiro s-minduiascâ la moarti …
Ş-cându s-andâmâsirâ
Elu s-teasi tu câmpu, cu ocľi-ndzeanâ,
Şi-atumţea vidzu ţerlu, cu luna, cu steali …
Şi, cu-aestâ muşuteaţâ-ntru-ocľi,
S-dusi, isihu, câtâ Amirâriľia Niştiutâ.

George Demetru Pan, poet, prozator și traducător

Biografie

DEMETRU PAN George (pseod. lui Gheorghe Dumitru), se naste la 21 oct. 1911, Piatra Neamt - moare in 22 oct. 1972, Bucuresti.
Poet, prozator si traducator.

Fiul lui Vasile Dumitru, plutas, si al Ecaterinei (n. ?). Liceul „Petru Rares" din Piatra Neamt, intrerupt dupa doi ani din cauza unei maladii si abandonat.

Debuteaza in revista Petrodava din Piatra Neamt (1932).

Redactor la Frontul plugarilor. Functioneaza multa vreme ca bibliotecar. Colaboreaza la Cuvintul liber. Asa, Azi, Santier, Lumea romaneasca etc. Pina sa se decida a fi in primul rind poet, Pan George Demetru a scris teatru {ingerul clin butoi, 1947; Mos Ion Roata, 1948), povestiri (Ion poarta pacea-n desaga, 1947; Mos Simion da binete tractoarelor, 1948; Ce surubarea Manolache, 1948; Bate vint de primavara, 1949; Ca sa traiasca padurea, 1949; Ciotul, 1950 etc), a cules folclor nou (Plugarii ctnta Republica Populara, 1948) si a tradus din Jorge Amado, Pablo Ne-ruda, M. Bedel, Lytton Strachery, Upton Sinclair s.a. Autor al unei poezii umanitariste (Umanitas, 1962; Iubirea iubirilor, 1964; Dincolo de mine insumi, 1967; Gingasul Ariei, 1968; Ultima Thule, 1970), Pan George Demetru a evoluat spre o poezie cerebrala, impinsa adesea pina la ermetism (Ultima Thule, 1970).

Colaborind la reviste de stinga ale perioadei interbelice cu versuri umanitariste si protestatare, de condamnare a asupririi sociale, a revizionismului si pericolului fascist, lui Pan George Demetru nu i-a fost greu sa se inscrie dupa 1944 printre „tobosarii timpurilor noi". Citeva povestiri ocazionale (Ion poarta pacea-n desaga, 1947; Mos Simion da binete tractoarelor, 1948; Ce surubarea Manolache, 1948; Bate vint de primavara, 1949) si piese de teatru fara valoare, scrise pentru uzul brigazilor artistice (ingerul din butoi, 1947; Mos Ion Roata, 1948), surprind schimbarile sociale si politice ale tarii si reflecta fidel teze din ideologia vremii.

Aceeasi aderare la schimbarile timpului o evidentiaza si ampla culegere retrospectiva Umanitas (1962), elogios prefatata de Paul Georgescu, si Iubirea iubirilor (1964), volum inchinat amintirii lui Al. Sahia. Poezia este polarizata in jurul ideilor de om, patrie si partid, carora li se subsumeaza toate celelalte simboluri. O schimbare neasteptata a registrului liric se produce o data cu volumul Dincolo de mine insumi (1967), in care starile poetice se diversifica, iar expresia se decanteaza. Poetul este cuprins de neliniste si incertitudini, de teama si obsesii, care se vor potenta in Gingasul Ariei (1968). Desi se mai pastreaza ecouri ale vechilor teme (devotamentul fata de cauza omului, pledoaria pentru pace), tonul devine reflexiv si grav, grefat adesea pe sugestii livresti si mitologice, reflexe ale intelectualului pasionat de lectura. Dar treapta cea mai originala a poeziei lui Pan George Demetru o da Ultima Thule (1970), conturare a unui univers boreal, care devine spatiul spiritualizat, tarimul transcendent echivalind cu Mecca ma-cedonskiana. Pentru realizarea atmosferei nordice, poetul foloseste o recuzita adecvata (ghetari, reni, banchize, ger, viscol), un limbaj bizar si exotic (empuza, nidare, umiacele, floe, silu-rian) sau nume proprii stranii (Frigga, Gimli, Hofwarfnir, Iotunheim, Akka de la Kabnakaj-se), insasi versificatia bazindu-se citeodata pe unele silnicii ale limbii.

Noua Uvedenrode nu ajunge insa la tensiunea poeziei barbiene, asemanarea impunindu- se mai mult sub aspect exterior. Daca poezia din primele volume esueaza adesea in prozaism si discursivitate, versurile sint pindite acum de ermetism si manierism. Opera lirica a lui Pan George Demetru oscileaza astfel intre tendinte poetice diametral opuse.

OPERA:
ingerul din butoi, comedie intr-un act, Bucuresti, 1947;
Ion poarta pacea-n desaga. Povestire, Bucuresti, 1947;
MosSimion dabine[etractoarelor. Povestire, Bucuresti, 1948;
Ce surubarea Manolache. Povestire, Bucuresti, 1948;
Mos Ion Roata. Reconstituire istorica intr-un act, inspirata dupa I. Creanga, Bucuresti, 1948;
Bate vint de primavara. Povestire, Bucuresti, 1949;
Ca sa traiasca padurea, povestire, Bucuresti, 1949;
Ciotul, povestire. Bucuresti, 1950;
Umanitas. Poezii si poeme, cuvint inainte de P. Georgescu. Bucuresti, l%2;
Iubirea iubirilor. Poezii si poeme, Bucuresti, 1964;
Dincolo de mine insumi. Poeme, Bucuresti. 1967;
Gingasul Ariei. Poezii si poeme. Bucuresti, 1968;
Ultima Thule. Poeme, Bucuresti, . Traduceri: A. Ph. D' Ennery, Cele doua orfeline, prelucrare. Bucuresti, 1943;
L. Strachery, Elisabeth si Essex, Bucuresti, 1942;
M. Bedel, Logodnica norvegiana. Bucuresti, 1943;
U. Sinclair, Mocirla (Abatoarele din Chicago), Bucuresti, 1945;
J. Ama-do. Pamint fara lege, Bucuresti, 1948 (ed. II, 1949);
idem. Prima zi de greva. Bucuresti, 1949;
Charlotte Bronte, Mascarada, Bucuresti, 1949;
P. Neruda, Sa se trezeasca padurarul. Bucuresti, 1949;
Osman schiopul si alte povestiri ale scriitorilor turci, in colab. cu Ala Petrescu, Bucuresti, 1956;
Ed. Wal-lace. Gentlemanul, Bucuresti, f.a.;
idem, Misterul trenului de aur, Bucuresti, f.a.

REFERINTE CRITICE:
D. Micu, in Contemporanul, nr. 27, 1963;
Perpessicius, Alte mentiuni. II: A. Sasu, in Tribuna, nr. 39, 1970;
C. Baitazar, in Viata Romaneasca, nr. 3, 1971;
Al. Raicu, in Romania literara, nr. 4, 1972;
*** in Contemporanul, nr.44, 1972.

TEATRU/FILM 22 Octombrie

Mircea Ştefănescu

Biografie

n. 11 apr. 1898, Bucuresti-m. 23 oct. 1982, Bucuresti.

Dramaturg si prozator.

Fiul generalului Dumitru Stefanescu si al Vasikcai (n. Scarlates-cu).

Absolva in 1917 Liceul "Gheorghe Lazar" din Bucuresti, facand apoi, o vreme, studii juridice, la care renunta pentru a se putea dedica teatrului si ziaristicii.

Debuteaza cu proza in rev. Cuvantul liber (1920). In 1924 i se joaca, la Braila, prima piesa, Roba alba, scrisa in colab. cu cronicarul teatral I. Lazaroneanu. Colaboreaza la Epoca, Vremea, indreptarea, Curentul etc. Primul succes important il obtine cu Comedia zorilor (1930), care cuprinde patru tablouri din "comedia adolescentei". Drama pasionala Veste buna (1936), apreciata in mod deosebit de E. Lovinescu, este distinsa cu Premiul Teatrului National. in 1939 i se reprezinta "romanul dramatic" Acolo, departe, axat pe problema artistului. Celelalte drame notabile ale lui STEFANESCU sunt Casa cu doua fete (1946) si Ave Maria (1947). Comedia Vis de secatura (1946) surprinde pitorescul mahalalei bucurestene, iar comedia Micul infern (1948) - adevarat "roman dramatic", caci actiunea se petrece de-a lungul a patruzeci de ani - urmareste tribulatiile triunghiului conjugal. Dupa 1948, STEFANESCU se consacra frescelor dramatice, al caror nucleu il formeaza teatralizarea biografiei unor personalitati: Barbu Lautaru in Rapsodia tiganilor (1948), Matei Millo si Mihail Pascaly in Caruta cu paiate (1953); aceleasi intentii le revela si piesele Ciprian Porumbescu (1952), Cuza Voda (1959, Procesul domnului Caragiale (1962), Eminescu (1964) s. a. In ultimii ani s-a dedicat memorialisticii: Un dramaturg isi aminteste (1980). Premiul "I. L. Caragiale" al Acad. (1949). Premiul special al Uniunii Scriitorilor (1978).

Desi este posesorul unei remarcabile tehnici dramatice, avand simtul replicii si stiinta piesei bine facute, STEFANESCU ramane totusi numai un dramaturg agreabil. intre cele circa cincizeci de creatii dramatice ale sale, foarte scenice altfel, nu exista, din pacate, nici o piesa mare, cu un ecou mai profund, peren, asa cum este, de pilda, Patima rosie pentruMihail Sorbul sau Domnisoara Nastasia pentru G. M. Zamfirescu. Si in comedii, si in drame, mecanismul teatral, pus in functiune de abilitatea unui excelent profesionist al scenei, se deregleaza treptat, fie din cauza invaziei lirismului edulcorat si a efectelor melodramatice, fie, mai ales, din cauza precaritatii ideatiei problematice. Importanta in evolutia dramaturgului este Comedia zorilor, caci aici apare o prima schita a "secaturii" (poet mai curand in viata decat in arta) care reprezinta cel mai original personaj lansat de acest teatru. Cu mijloace specifice comediei se prefigureaza un portret al artistului tanar care isi modeleaza existenta intr-un mod estetic, folosind in mod sistematic visul ca un corectiv al realitatii si indepartand astfel "fiorul vulgar al vietii". O deplina materializare a temei vietii ca vis si, simultan, a visului ca viata se realizeaza in comedia Vis de secatura. Dudu Zamfirescu - "secatura" fara domiciliu stabil si care are ca imn personal Balada chiriasului grabit a lui G. Topirceanu - este un poet si un boier al mahalalei, ce-si poarta consecvent stindardul eroicomic al conditiei sale: "Secatura moare, dar nu se preda" (dramaturgul comite, in finalul comediei, eroarea de a diminua in eroul sau profilul pur de "artist" al vietii, banalizandu-1 prin transformarea intr-un simplu nedreptatit social). "Secatura" descinde din bufon in genere si din paradoxalul Sbilt in particular (cu observatia ca e doar copia edulcorata a acestuia): "De cand regii nu mai au bufoni, oamenii destepti, guralivi si veseli au trecut in slujba oamenilor incruntati si cu parale. Noi nu cerem nimic. Ni se cuvine. Pentru ca noi spargem monotonia vietii." Omul care aduce iluzia isi lasa "visul de secatura" in sufletul celorlalti si se reintoarce numai cand "victimele" lui au devenit apte sa treaca din viata banala in irealitatea modelata. Prin comediile sale sentimentale, imbibate de lirism, in care se face apologia reveriei, STEFANESCU este precursorul lui Mihail Sebastian, in Comedia zorilor existand in germene Steaua fara nume: "Ai vazut cum fug in departare liniile ferate una langa alta din ce in ce mai aproape una de alta de-ti pare ca se vor intalni undeva intr-un punct dincolo de vederea noastra Se vede ca exista si suflete la fel in stare sa mearga alaturi chiar si o viata intreaga fara sa se ciocneasca fara sa se patrunda vreodata suflete paralele Si, daca fug spre minciuna e ca le amageste in departare iluzia punctul mincinos in care nu se vor intalni niciodata". Acolo, departe -"roman dramatic" prin epicizarea timpului scenic ca in comedia Micul infern - reia si redefineste aceeasi problema a iluziei. Scriitorul din aceasta piesa, Silviu, crede ca, pentru completa sa dezvoltare artistica, trebuie sa plece "acolo, departe", intr-o metropola a artelor, dar, in momentul in care se implineste ca artist, nostalgia sa isi inverseaza obiectul, eroul facand elogiul provinciei ca forma de viata spirituala: " eu am venit cu burghezia mea in arta. Sunt un om legat de pamant si de oamenii mei. Spunea tata: «Aici, baiete aici!» Acolo, Le Per-nod! Acum, aici inseamna acolo dupa cum, pe vremuri, acolo insemna aici Iluzia, s-a intors in dor" Boemul Le Pernod, actorul "imbatabil in rolurile de ratati", dezvolta aici o teorie asupra iluziilor, pe care "le pierzi in momentul in care, poate, fara sa stii, le-ai realizat. Cele nerealizate nu se pierd niciodata. Eu, daca traiesc in iluzia sinuciderii, e ca n-am realizat inca sinuciderea" Daca ziua joaca pentru altii, noaptea, Le Pernod o face numai pentru sine, repetand si perfectionand, la modul fictional, gestul fatal, apropiindu-se pas cu pas de materializarea lui ce va coincide cu curatirea de zgura oricarei iluzii: "Mie daca nu-mi place sa figurez noaptea, e ca eu noaptea am alta treaba - ma sinucid. incerc mereu pana voi realiza gestul. Ma suprim in rate. De fiecare data omor ceva din mine, tot ce a fost izvor de iluzii" Cea mai puternica drama a lui STEFANESCU ramane Veste buna. Aici -ca si in comediile Pe urmele lui Demetrian si Micul infern sau in drama Casa cu doua fete - reapare "lupta sexelor", de sorginte strindbergiana, in amestecul inextricabil de iubire, ura si senzualitate violenta. Tudor, proprietarul unei mosii pe malul marii, un fel de Platonov al acestei lumi, cu "viata salbatic de plina", e o forta sti-hiala, de o "inconstienta uriasa", care supune totul in jurul sau, devenind un simbol al fertilitatii aproape mar-quezian: "Stie sa sece baltile, sa impadureasca malurile, sa creasca pe langa casa lui mii de animale si de oratanii, sa vaneze, sa pescuiasca, sa fie un om al campului si al marii!" Toti ceilalti (si in special sotia lui, Jeana), striviti de vigoarea acestui barbat, se refugiaza in "spectacolul fortei lui Tudor" ca in "visul ratat" al propriei lor existente. Eroul e surprins in momentul de criza, de intomnare vitala, cand in loc sa se vada de acum "umbland dupa dragoste pe patru labute, ca un catel dupa o aripa de gasca", prefera sa se sinucida, punand la cale, ca si personajul absent din Pe urmele lui Demetrian, o razbunare postuma. De aceea, exuberanta descatusarii celorlalti si speranta lor ca pot, in fine, sa-si realizeze "visul ratat" al vietii e doar o iluzie de o clipa. S-a spus despre aceasta piesa ca e o drama ibseniana; in realitate, unicul motiv ibsenian prezent aici e acela al "mortului viu" care retraieste in copilul sau, marcand "biruinta celor care supravietuiesc si mortii".

OPERA

Comedia zorilor, patru tablouri din "Comedia adolescentei", Bucuresti, 1930; Revelatia, Bucuresti, 1932; Acolo, departe, roman dramatic in doua parti, Bucuresti, 1939; Casa cu doua fete, drama in patru acte si epilog, Bucuresti, 1946; Vis de secatura, comedie in trei acte, Bucuresti, 1946; Secatura mahalalei, piesa in doua tablouri, si Ave Maria, drama in 5 acte, Bucuresti, 1947; Jos Tudorache! Sus Tudorache! , comedie intr-un act, Bucuresti, 1952; Matei Millo (Caruta cu paiate), piesa in trei acte, Bucuresti, 1953; Zestrea Ilenutei, piesa in doua acte. Bucuresti, 1953; Patriotica Romana, comedie in trei acte si un tablou, Bucuresti, 1956; Teatru, cu o pref. de M. Gafita, Bucuresti, 1959 ; Joc de noapte, joc de zi. 27 insomnii. Bucuresti, 1971; Teatru, cu un cuvant inainte de N. Carandino, Bucuresti, 1973; Caruta cu paiate, Bucuresti, 1976; Teatru, Bucuresti, 1979; Un dramaturg isi aminteste, I, Bucuresti, 1980; Amintirile unui dramaturg. Bucuresti, 1998. Traduceri: D. N. Mamin-Sibirjak, Milioanele lui Privalov, Bucuresti, 1952 (trad. in colab. cu Isabela Dumbrava).

REFERINTE CRITICE

Camil Petrescu, Teze si antiteze, 1936; E. Lovinescu, Istoria literaturii romanecontemporane 1900-1937, 1937; Perpessicius, Opere, IV; Val Condurache, in Convorbiri literare, nr. 10, 1973; N. Carandino, Autori, piese si spectacole, 1973; F. Faifer, in Cronica, nr. 9, 1974; M. Ghitulescu, in Tribuna, nr. 36, 1974; Ov. STEFANESCU Crohmalniceanu, in Literatura, III; M. Ghitulescu, in Steaua, nr. 5, 1978; N. Carandino, in Teatrul, nr. 1, 1979; idem, in Flacara, nr. 45, 1982; C. Isac, Permanente in dramaturgie, 1982; M. Mancas, in Luceafarul, nr. 45, 1982; I. Zamfirescu, in Rominia literara, nr. 44, 1982; F. Faifer, Dramaturgia intre clipa si durata, 1983; Alice Voinescu, intalniri cu eroi din literatura si teatru, 1983; V. Silvestru, in Romania literara, nr. 16, 1985; V. Bradateanu, in Teatrul, nr. 4, 1987; M. Ghitulescu, in Steaua, nr. 11, 1988; Al. Raicu, Descoperirea pasarii Sitela, 1989.

Micul Infern HQ: https://youtu.be/aLSDm9TRcaU;

Acolo, departe - Mircea Stefanescu: https://youtu.be/g2gkzhz38sA;

Mircea Stefanescu - Viata Ca O Iluzie: https://youtu.be/3q3VjML6R_Y;

Mircea Stefanescu - Procesul domnului Caragiale: https://youtu.be/HSh7nd004z0;

Mircea Ștefănescu - "Pachetul cu acțiuni" (cu: George Constantin, Virgil Ogășanu, Mitică Popescu): https://youtu.be/FNoCBUoB6YA;

Mircea Stefanescu – Romanta: https://youtu.be/TzoASZF9qY8;

EVADATUL Elliot Robert Burns

GÂNDURI PESTE TIMP 22 Octombrie

Jean-Paul Sartre - Citate:

Theophile Gautier - Citate:

SFATURI UTILE 22 Octombrie

DESPRE CATARACTĂ

Ce reprezinta cataracta?
Cristalinul reprezinta o lentila transparenta. Insa se poate intampla ca acesta sa devina opac. Afectiunea care provoaca opacifierea cristalinului se numeste cataracta.

Modificarea transparentei cristalinului impiedica patrunderea razelor de lumina in interiorul ochiului si vederea omului se inrautateste. Cataracta poate afecta cristalinul in intregime sau doar o parte din acesta.

Exista o parere larg raspandita, si anume: cataracta reprezinta un val, care se extinde incontinuu si impaienjeneste ochiul. Aceasta parere nu corespunde realitatii. Aparitia cataractei contribuie la aparitia modificarilor ireversibile in insasi cristalin. Afectiunea poate aparea la unul sau la ambii ochi, insa nu trece de la un ochi la altul. Aparitia cataractei nu este legata de efortul vizual excesiv. Aparitia acesteia nu semnifica faptul, ca pe dumneavoastra va ameninta orbirea completa.

Se disting doua tipuri de cataracta: cataracta congenitala si cea dobindita. Cataracta dobindita (primitiva) poate aparea la un ochi sanatos – care nu a suferit nici o afectiune- sau in urma unui traumatism (cataracta traumatica).
Cauze
Cauzele aparitiei cataractei pot fi diferite: poate fi o trauma, o dereglare a alimentatiei tesutului ochiului, legata de varsta, actiunea radiatiei, diabet, unele afectiuni ale ochiului (de exemplu, glaucomul) sau particularitatile ereditare ale organismului dumneavoastra.
Simptomele cataractei
In functie de dimensiunile si amplasarea zonei de opacifiere in cristalin, puteti observa sau, din contra, puteti sa nu banuiti – ca la dumneavoastra se dezvolta cataracta.

In cazul, cand cataracta se afla la periferia cristalinului, in mod subiectiv Dumneavoastra nu simtiti nici un fel de modificari ale vederii. Cu cat mai aproape de centrul cristalinului se afla opacifierea cu atat mai serioase devin problemele vederii.

Puteti remarca faptul, ca obiectele din jur nu se vad clar, au conturi sterse, indeosebi la lumina orbitoare. Imaginea incepe sa se dubleze. Frecvent apare fotofobia. Un ochi poate sa vada mai bine decat altul. Pupila, care de obicei este neagra, se poate deveni alba sau poate capata o nuanta galbuie.

Amplificandu-se, aceste fenomene va obliga sa schimbati mai frecvent ochelarii cu altii mai puternici.
Diagnosticarea
Adresati-va neaparat medicului! Numai specialistul poate stabili, daca suferiti de cataracta.

Investigatia are loc absolut fara dureri. In cadrul Complexul Tehnico Stiintific Interramural “Microchirurgia ochiului”, cu ajutorul aparaturii speciale, medicul va examina ochii dumneavoastra si va determina tipul, forma si locul modificarilor in cristalin.

La efectuarea diagnosticului, se determina acuitatea vederii, se masoara presiunea intraoculara, se examineaza campul vizual, se efectueaza investigatii cu ultrasunet si electrofiziologice ale retinei.
Tratamentul cataractei
Unica metoda de tratament al cataractei este inlaturarea cristalinului opacifiat pe cale chirurgicala. Nu sperati ca diferite picaturi, ochelari speciali, dieta sau exercitiile Va vor ajuta sa scapati de aceasta afectiune.

In prezent, in cadrul Complexul Tehnico Stiintific Interramural “Microchirurgia ochiului” metoda operatiei este elaborata detaliat, medicii dispun de cea mai desavarsita tehnica si in majoritatea covarsitoare a cazurilor operatia da rezultate pozitive.

Nu va ingrijorati, aveti incredere in medicul dumneavoastra. Dupa operatie va veti putea intoarce la viata normala: sa lucrati, sa cititi, sa priviti televizorul, samd. Daca suferiti de afectiuni asociate ale nervului optic sau ale retinei, efectul operatiei poate fi diminuat.
Operatia de cataracta In timpul operatiei, chirurgii din cadrul Complexul Tehnico Stiintific Interramural “Microchirurgia ochiului” vor inlocui cristalinul dumneavoastra opacifiat cu un cristalin, calitativ diferit, sigur si perfect, nu mai rau decat cel natural.

In perioada de pregatire catre operatie, cu cateva zile inainte de aceasta, se efectueaza analizele obisnuite ale sangelui si urinei, electrocardiograma, radiografia cutiei toracice, se efectueaza consultului unui medic stomatolog, otorinolaringolog si terapeut.

Absenta in organismul dumneavoastra a proceselor inflamatoare acute si a exacerbarilor bolilor cronice reprezinta chezasia succesului operatiei iminente.

Operatia se efectueaza, de obicei, in ziua internarii bolnavului in stationar. Dimineata, in ziua operatiei, in ochi se picura colire, care dilata pupila. Puteti, de asemenea, primi un sedativ usor, pentru a va ajuta sa va relaxati si sa nu aveti emotii. In sala de operatii, langa dumneavoastra se vor afla chirurgul, asistentul acestuia, asistenta de operatie, anestezistul si asistenta anestezistului.

Metodele actuale de anestezie, utilizate in cadrul Complexul Tehnico Stiintific Interramural “Microchirurgia ochiului”, permit excluderea completa a senzatiilor dureroase. Inlaturarea cataractei se va efectua, utilizand microscopului de operatie.

Operatia se efectueaza in modul urmator: dupa efectuarea anesteziei locale si asigurarii imobilitatii ochiului se realizeaza o incizie cu instrumente microchirurgicale cu lame din diamant (safir, rubin, etc.)

Dupa aceasta, se deschide capsula (membrana) cristalinului si se inlatura. cristalinul opacifiat. Preparate speciale viscoelastice asigura protectia tesuturilor ochiului in procesul operatiei.

In cadrul Complexul Tehnico Stiintific Interramural “Microchirurgia ochiului” se utilizeaza cele mai moderne metode de inlaturare a cataractei: facoemulsificarea (fragmentarea cristalinului opacifiat cu ajutorul aparatului cu ultrasunet – facoemulsificatorului) sau fragmentarea cataractei cu laser si aspirarea ulterioara a fragmentelor cristalinului. In cadrul acestor operatii incizia este atat de mica, incat aceasta nu trebuie suturata.

Intr-o serie de cazuri, cand facoemulsificarea sau inlaturarea cataractei cu laser nu sunt posibile, chirurgul utilizeaza alte metode de inlaturare a cristalinului opacifiat, in cadrul carora incizia de operatie este suturata cu fire ultrafine.
Metode de restabilire a vederii dupa inlaturarea cataractei
Dupa inlaturarea cataractei, pentru restabilirea vederii dumneavoastra, in locul cristalinului inlaturat se pot utiliza: ochelari, lentila de contact sau cristalin artificial.

Dupa inlaturarea cataractei ochiul devine afac, adica lipsit de cristalin. Aceasta nu inseamna ca dumneavoastra nu veti vedea de loc. Ati deschis candva ochii sub apa? Aproximativ asa arata pentru pacient lumea dupa eliminarea cataractei.

Va veti putea orienta in spatiu si indeplini actiuni simple. Pentru restabilirea vederii dumneavoastra, dupa eliminarea cataractei, se pot utiliza: ochelari, lentila de contact sau cristalini artificiali (lentile intraoculare, prescurtat LIO), care se introduc (implanteaza) in interiorul ochiului in locul cristalinului opacifiat inlaturat.

Implantarea lentilei intraoculare este cel mai eficient procedeu de corectare a vederii dupa eliminarea cataractei. Aceasta permite nu numai de a obtine o acuitate inalta a vederii, dar si izbaveste de sentimentul disconfortului, incercat la purtarea ochelarilor cu lentile groase. In afara de aceasta, introducerea in ochi a cristalinului artificial va scuteste de necesitatea de a cumpara lentile de contact si mijloace de ingrijire a acestora sau ochelari scumpi.

Insa chiar si dupa implantarea lentilei intraoculare la unii pacienti acuitatea vederii poate fi slaba, ceea ce este legat de prezenta bolilor asociate ale ochilor.
Cristalini artificiali pentru ochii dumneavoastra
Lentila intraoculara consta din partea optica si elemente de sprijin, care mentin lentila in ochi. In ce priveste proprietatile sale optice, lentila intraoculara se aseamana cu un cristalin natural. Aceasta este foarte sigura si se poate mentine in ochiul d-voastra toata viata.

Exista multe tipuri de lentile intraoculare. Principalele dintre acestea sunt cele pentru camera posterioara, amplasate dupa iris, si cele pupilare, fixate pe pupila. Ce tip de lentila se potriveste mai bine pentru ochiul dumneavoastra, decide chirurgul.

Puterea optica a cristalinului artificial se alege in mod individual pentru fiecare bolnav si depinde de particularitatile anatomice si optice ale ochiului.

In afara de aceasta, medicul va lua in considerare specificul profesiei dumneavoastra si a conditiilor sociale. Daca conduceti masina, sunteti pasionati de vanatoare sau sport, va vor alege o astfel de lentila, incat sa va puteti lipsi de ochelari, atunci cand apare necesitatea de a privi in departare.

Daca aveti nevoie sa cititi si sa scrieti mult, cristalinul artificial va va scuti de necesitatea de a purta ochelari si pentru o astfel de activitate.

In cazuri extrem de rare, in prezenta unei patologii grave insotitoare a ochiului, medicul poate lua decizia despre inoportunitatea implantarii lentilei intraoculare.

Lentile intraoculare, elaborate si utilizate in cadrul Complexul Tehnico Stiintific Interramural “Microchirurgia ochiului”. Specialistii complexului au creat mai mult de 30 de modele de cristaline artificiale, cu structuri originale.
Perioada postoperatorie
Dupa operatie, toti pacientii se afla internati in stationar, sub supravegherea medicului curant. In ziua externarii, ar fi rezonabil sa rugati rudele sau apropiatii sa va ajute sa ajungeti pana acasa.

In primele zile dupa operatie, obiectele inconjuratoare pot parea intrucatva denaturate. Aceasta se intampla din cauza faptului, ca pupila este dilatata si in unele cazuri in ochi raman suturi. Atunci, cand pupila se va contracta, veti simti o ameliorare a vederii, iar peste cateva saptamani dupa operatie vederea dumneavoastra se va restabili complet.

In cazuri rare, peste cateva luni dupa operatie, capsula posterioara a cristalinului inlaturat poate deveni opaca. Bolnavul poate simti o anumita inrautatire a vederii cu ochiul operat. Un astfel de fenomen se numeste cataracta secundara. Cauze pentru neliniste exagerata nu exista: dupa efectuarea unei proceduri corespunzatoare, cu utilizarea laserului, vederea se va restabili peste cateva ore.
Mod corect de administrare a colirelor
In prima luna si jumatate dupa operatie va fi necesar sa va picurati picaturi de ochi antiinflamatoare in ochiul operat. Invatati sa faceti aceasta corect!

La administrarea colirelor, dati putin capul peste spate. Totodata, trebuie sa priviti in sus. Trageti putin pleoapa inferioara in jos si picurati picaturile. Sunt suficiente 1-2 picaturi. Straduiti-va sa nu atingeti cu capatul pipetei pielea pleoapelor si a sprancenelor.

Daca medicul va prescris cateva medicamente, acestea vor trebui administrate cu un interval de 20-30 secunde. Pentru fiecare preparat trebuie sa aveti pipeta sa. In cazul cand utilizati pipete este necesar sa le fierbeti o data pe zi in decurs de 15-20 de minute.

In cadrul Complexul Tehnico Stiintific Interramural “Microchirurgia ochiului” puteti cumpara picaturi de ochi in complet cu pipete sterile, care se imbraca pe flacon. Aceasta este foarte comod si va va economisi timpul.
Sfaturi pentru insanatosire grabnica
Pentru ca perioada de dupa operatie sa treaca repede si fara complicatii, urmati sfaturile specialistilor nostri:

· Primele doua-trei saptamani dupa operatie, incercati sa nu dormiti pe partea ochiului operat;

· Nu frecati ochiul operat cu maniile si nu apasati asupra lui;

· Cand faceti dus sau baie, aveti grija, ca apa sau spuma de sapun sa nu patrunda in ochi. Pentru aceasta, ochiul poate fi acoperit cu o compresa de sterila de tifon si cu leucoplast. Dupa dus, este de dorit sa picurati colire dezinfectante;

· Pe strada purtati ochelari de soare;

· Straduiti-va sa nu supuneti ochiul operat oscilatiilor bruste de temperatura: primele trei luni dupa operatie abtineti-va de la frecventarea bailor fierbinti, bazinului si baii cu abur;

· Nu ridicati greutati;

· In decurs de trei luni dupa operatie, abtineti-va de la efectuarea muncii fizice, indeosebi legate de aplecarea capului;

SE INTERZIC URMATOARELE!
Pentru a ridica ceva de jos nu va aplecati, ci folositi genuflexiunea;
Cosmetica pentru ochi poate fi folosita nu mai devreme, decat peste o luna dupa operatie;
In decursul primelor trei luni dupa operatie se va exclude cu desavarsire practicarea sportului. Cu timpul, puteti incepe sa faceti gimnastica de dimineata, sa practicati inotul, alergatul in trap marunt si alte exercitii fizice, care nu sunt legate cu zguduirea brusca si incordarea corpului (se va exclude cu desavarsire alergatul pe distante mici, sarituri in apa, hipismul, ridicarea greutatilor, boxul)
Nu conduceti masina pana cand ochiul nu se va vindeca complet.

M-am hotărât: mă operez după 19 Noiembrie 2018!

MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU ASTĂZI

vineri, 19 octombrie 2018

Relaxing Music - Instrumental Music Italy- ITALIANA- Beautiful Italian- Música ITALIANA instrumental

Mozart: Die Entführung aus dem Serail (The Abduction from the Seraglio), part 1

Scarlatti: 6 Sinfonie di Concerto Grosso, 3 Concerti (I Musici, William Bennett)

Best Classic Male Country Songs - The Greatest Country Music By Male Country Singers

So Beautiful Guitar, Piano, Flute, Saxophone Love Songs - 24/7 Relaxing Music

TRIBUTO ORQUESTADO A ROBERTO CARLOS. Selección de Cecil González

Romantic Piano Love Songs - The Best Piano Instrumental Music

Feel Good Jazz - Uplifting & Gypsy Jazz Music for Work, Study, Happiness

EVADATUL Elliot Robert Burns

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

PERIOADA ROMANTICĂ 8. louis spohr

Raportați un abuz