MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU

MIERCURI 7 NOIEMBRIE 2018

Bună dimineața, prieteni!

Astăzi se împlinesc 101 ani de la Marea Revoluție Socialistă din Octombrie (îi spune așa pentru că a avut loc pe 25 Octombrie pe stil vechi).

ISTORIE PE ZILE 7 Noiembrie

Evenimente

· 680: A început al treilea Sinod Ecumenic de la Constantinopol, cunoscut si ca al șaselea Sinod Ecumenic. S-a ținut la Constantinopol în anii 680-681 d.Hr., fiind convocat de Sf. Constantin cel Nou împotriva monoteliţilor. Monoteliţii afirmau că Hristos avea o sigură voinţă, întrucât El este o singură Persoană, deşi are două naturi. Sinodul a declarat că, întrucât Hristos este Dumnezeu adevărat şi Om adevărat, El trebuie să aibă două voinţe: una divină şi una umană. Monotelismul a fost condamnat ca erezie, convenindu-se asupra naturii duale a lui Iisus, una divină şi una umană.

· 1480: Prima mențiune documentară a "sulgerului" în Țara Românească: denumire dată dregătorului din Țara Românească și Moldova în secolul al XV-lea, care avea ca sarcină aprovizionarea curții domnești cu carne, lumânări și alte provizii

· 1492: Meteoritul Ensisheim, cel mai vechi meteorit cu o dată cunoscută de impact, loveşte pământul în jurul prânzului, într-un câmp în afara satului de Ensisheim, Alsacia, Franţa.

· 1619: Elisabeta Stuart este încoronată regină a Boemiei. Elisabeta, regină a Boemiei (născută Elisabeta a Scoției; 19 august 1596 – 13 februarie 1662) a fost al doilea copil și prima fiică a regelui Iacob I al Angliei și a reginei Ana a Danemarcei.

· 1665: A apărut primul număr din revista London Gazette, cea mai veche publicație în limba engleză care încă mai funcționează.

· 1783: In Londra a avut loc ultima executie publica, un barbat condamnat pentru fals fiind spanzurat in centrul orasului.

· 1801: Alessandro Volta prezintă prima baterie electrică. Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta (n.18 februarie 1745, Como, Ducatul Milanului, astăzi în Italia – d. 5 martie 1827, Camnago lângă Como, Lombardia-Veneția), fizician italian, a inventat pila electrică, iar numele său a fost dat unității de tensiune electrică (volt).

· 1822: Ţarul rus Alexandru I aprobă decizia Consiliului de Miniştri privind scutirea coloniştilor nemţi şi bulgari stabiliţi în Basarabia ţaristă, de la plata taxei către stat pe lemnul adus din Herson, pentru a-l utiliza la construcţia caselor personale şi a clădirilor publice. Alexandru I Pavlovici Romanov, (n. 23 decembrie 1777 – d. 1 decembrie 1825), țarul Rusiei între 23 martie 1801 – 1 decembrie 1825, regele Poloniei între 1815 – 1825, precum și Mare Duce al Finlandei.

· 1829: La 7 / 19 noiembrie 1829 Generalul Pavel Dmitrievici Kiseleff, comandant al trupelor ruseşti în principatele româneşti în timpul războiului ruso-turc, este numit preşedinte plenipotenţiar al Divanurilor Moldovei şi Valahiei pînă la 20 martie / 1 aprilie 1834. Contele Pavel Dmitrievici Kiseliov, cunoscut mai bine sub numele în forma franceză Kisseleff (8 ianuarie 1788, Moscova — 14 noiembrie 1872, Paris), general rus. Între 1829 și 1834 a condus administrația militară rusească a Țării Românești.

· 1848: Zachary Taylor a fost ales presedinte al Statelor Unite in urma primului scurtin care s-a desfasurat in aceeasi zi pe intreg teritoriul SUA.

· 1874: Partidul Republican din SUA a fost reprezentat de imaginea unui elefant, publicată inițial în revista "Harper's Weekly"

· 1877: In timpul razboiului pentru independenta Romaniei , trupele române comandate de colonelul George Slăniceanu ocupă orasul puternic fortificat Rahova, în urma unor lupte grele desfasurate in zilele de 7-9 noiembrie 1877. Gheorghe Slăniceanu (n. 23 aprilie 1835, București; d. 12 ianuarie 1885, San Remo, Italia), general român care a participat la activități militare și politice.

· 1899: Guvernul român contractează un împrumut pe cinci ani cu o valoare nominală de 175 de milioane lei si o dobîndă de 5% anual. Convenţia de împrumut interzice guvernului român încheierea unui alt împrumut pînă la lichidarea acestuia şi anularea creditelor deja votate pentru suma de 83 de milioane de lei.

· 1912: Este inaugurata Casa Operei din Berlin (Deutsche Opernhaus), cu opera Fidelio de Beethoven.

· 1917: A început Revoluția Bolșevică din Rusia, care a dus la curmarea monarhiei din această țară. Iată câteva date mai puţin cunoscute: Instaurarea comunismului in Rusia, la 7 noiembrie 1917, nu a fost – câtuși de puțin – un act spontan, ci rezultatul unui amplu proiect secret (“Planul Marburg”), pregătit minuțios în afara Rusiei. Si finantat generos de marii “bancheri internationali”. In primul rand de cei de pe Wall Street: Jacob Schiff, J.P. Morgan, Otto Kahn, Paul Warburg, John D. Rockefeller, Edward Henry Harriman, Frank Vanderlip. Finantarea bolsevicilor de Wall Street era intermediata de banca suedeza “NYA Banken”, condusa de bancherul promarxist Olof Aschberg. Dolari pentru revolutii La inceputul secolului XX, Andrew Carnegie a finantat un plan secret prin care guvernele statelor importante sa fie “comunizate”. Adica trecute, economic, la forma “monopolismului de stat”. Controlat de “bancherii internationali” de pe Wall Street, sistemul “monopolismului de stat” le-ar fi permis acestora sa trateze economic si financiar direct cu guvernele impuse de ei prin “revolutii”.
In 1905, acest sindicat al “bancherilor internationali” – sindicat numit, la vremea aceea, la New York, “Trust of money” (“Trustul banilor”) – si Iacob Schiff au finantat “duminica sangeroasa” de la St. Petersburg. Revolutie condusa de un agent al Ohranei (politia secreta rusa), Parintele Gapon, si incheiata cu un esec. “Trustul banilor” – mai ales “Guaranty Trust” al lui J.P. Morgan – a finantat revolutia lui Pancho Villa din Mexic, in urma careia SUA au luat de la Spania un vast teritoriu. Apoi, exista o documentatie vasta privind implicarea “bancherilor internationali” in revolutia lui Sun Yat-sen. Charles B. Hill, care conducea trei filiale ale lui “Westinghouse”, a tratat direct cu Sun Yat-sen aspectele financiare ale revolutiei chineze.
Mai tarziu, in 1917, acelasi Charles B. Hill a folosit filiala “Westinghouse” din Rusia pentru a-i finanta generos pe bolsevici. In 1923 – cand URSS si-a creat prima banca internationala “Ruskombank” – asociatul lui J.P. Morgan, bancherul suedez Olof Aschberg, a devenit presedintele bancii sovietice. Iar Max May, vicepresedinte la “Guaranty Trust” (J.P. Morgan), a preluat functia de director al “Ruskombank”. Primul ambasador sovietic in SUA – Ludwig Martens – a fost sustinut financiar de “Guaranty Trust” al lui J.P. Morgan.
Prin aceste manevre, “bancherii internationali” de pe Wall Street urmareau sa instaureze in Rusia un guvern care sa practice “monopolismul de stat”. Astfel ca intelegerile directe cu guvernul sovietic sa le garanteze “bancherilor internationali” exploatarea pe termen cat mai lung – si cu garantii guvernamentale – a fabuloaselor bogatii ale Rusiei. “Bolsevismul” a fost prima forma de “globalizare” prin crearea unor structuri supranationale. Cominternul nu este altceva decat “bunicul” Uniunii Europene. Un cont pentru “tovarasul Trotki” La 21 septembrie 1917, o telegrama de la Stockholm anunta oficial deschiderea unui cont curent la “NYA Banken” “pentru actiunile tovarasului Trotki”. Iata textul:
“Stockholm, 21 septembrie 1917
Domnului Rafael Scholan
Stimate tovarase,
Casa bancara Warburg, in urma unei telegrame trimise de presedintele Sindicatului Renano-Westfalian a deschis un cont curent pentru actiunile tovarasului Trotki.
Un avocat, probabil domnul Kestroff, a primit munitii, al caror transport, impreuna cu banii, l-a organizat… Si caruia i se va da suma ceruta de tovarasul Trotki.”
“Tovarasul Trotki”, cel la care se refera telegrama, se numea in realitate Leiba Davidovici Bronstein si era fiul unui negustor originar de langa Elisabetgrad (Krivoirog – Ucraina). Era insurat cu fiica bancherului Jivtovski, cel care il pusese in legatura si cu cercurile bancare de pe Wall Street. In primul rand, cu Iacob Schiff, presedintele bancii “Kuhn, Loeb & Co”. Iacob – Henry Schiff, nascut in 1847 la Frankfurt pe Main (Germania), emigrase in 1865 in America, unde va reusi, datorita talentului sau financiar, sa ajunga in fruntea “Kuhn, Loeb & Co”. Cea care va finanta reconstructia cailor ferate din America (“Union Pacific”), folosind mana de lucru ieftina, chineza.
In 1904-1905, firma “Kuhn, Loeb & Co” a finantat Japonia in razboiul contra Rusiei, permitand astfel Japoniei sa obtina o victorie care a destabilizat serios Imperiul Rus. Prizonierii rusi au fost preluati apoi de la japonezi de Schiff, iar o parte dintre acestia, antrenati pe un teren apartinand lui Standard Oil (SUA), il vor insoti pe “tovarasul Trotki” atunci cand acesta va reveni de la New York in Rusia, in 1917, la bordul vasului “Cristianja”. Din 1916, Iacob Schiff devine principalul conducator al operatiunii de implantare a bolsevismului in Rusia. Nepotul sau, John Schiff, estima in “New York Journal American” (3 februarie 1949): “Batranul a cheltuit circa 20.000.000 de dolari pentru triumful final al bolsevismului in Rusia”. O suma imensa la acea vreme. Prima revolutie din Rusia avusese loc, de fapt, in februarie (martie) 1917, sprijinita de G. Buchanan – ambasadorul Angliei la Petersburg – si avusese un caracter pasnic. Urmarise, intre altele, instaurarea in Rusia a unei monarhii constitutionale: tarul urma sa fie controlat de Duma (parlament).
Guvernul provizoriu constituit atunci ii cuprindea, intre altii, pe printul Lvov, pe istoricul Miliukov si pe avocatul (social-democrat) A.F. Kerenski. Guvernul provizoriu – de comun acord cu Tarul Nicolae al II-lea, care abdicase – a propus fratelui acestuia, Marele Duce Mihail, sa-i urmeze la tron tarului.
Marele Duce se bucura, in februarie (martie) 1917, de sprijinul soldatilor, taranilor, muncitorilor, ca sa nu mai vorbim de clasa conducatoare a Rusiei. El a declinat insa propunerea. Trotki a recunoscut mai tarziu, in 1922, intr-o scrisoare catre S.R. Mstislaviski ca: “Revolutia (din februarie – n.n.) ne-a surprins in plin somn, ca pe fecioarele nebune din Evanghelie”.
Adevarul este ca la data veritabilei revolutii – cea din februarie 1917 – corifeii “revolutiei” bolsevice din octombrie erau aproape toti – bine mersi – in Occident: Trotki la New York, iar Lenin ori Zinoviev in Elvetia. Prin refuzul Marelui Duce Mihail de a prelua puterea in Rusia incepe ceea ce istoricii numesc perioada de “dvoevlastie” (“dualitate a puterii”) dintre “Comitetul provizoriu al Dumei” (proaspat constituit) si “Comitetul executiv provizoriu”. Ceea ce va afecta, treptat, deciziile si autoritatea guvernului provizoriu.
Bolsevicii, aflati atunci aproape toti in Occident, au “mirosit” momentul favorabil. Dar nu numai ei, cum vom vedea: bancherii de pe Wall Street, interesati de bogatiile enorme ale Rusiei – si din motive strict militare Germania – sunt cele doua forte care vor facilita bolsevicilor accesul la putere. Consilierul lui Wilson Eminenta cenusie care a facut posibila reintoarcerea lui Trotki in Rusia din SUA a fost unul dintre cei mai importanti masoni de stanga ai secolului XX: colonelul Edward Mandel House (in realitate nu era colonel, asa i se spunea).
Fara sa intram prea mult in detalii, este totusi cazul sa mentionam ca presedintele american Woodrow Wilson, reales prin diverse manevre in 1916, a fost permanent vidat politic de House, un apropiat al comunitatii bancherilor de pe Wall Street, mai ales al bancii “Kuhn, Loeb & Co”. Presedintele Wilson insusi recunostea: “Domnul House este a doua mea personalitate. El este celalalt ego. Gandurile lui si ale mele sunt aceleasi”.
House, un marxist, scrisese, inca din 1912, un roman profetic, “Philip Dru, Administrator”, in care personajul principal, Philip Dru, incerca sa instaureze in lume “socialismul asa cum l-a visat Karl Marx”.
Ce-i drept, impozitul pe venit si ideea de banca centrala fusesera propuse chiar de Karl Marx in “Manifestul Partidului Comunist”, manifest inspirat de programul “Lojei Iluminatilor” al lui Weishaupt. Din cele zece puncte ale “Manifestului Partidului Comunist”, punctul al doilea prevedea “un impozit gradat pe venit”, iar punctul al cincilea – “centralizarea creditului in mainile statului prin intermediul unei banci nationale cu capital de stat si monopol exclusiv”.
Inca inainte de intrarea SUA in razboi (“provocata” prin incidentul cu vasul “Lusitania”, scufundat de un submarin german, cu 128 de americani morti), ancheta si Presedintele Wilson ascunsesera faptul ca “Lusitania” transporta 6 milioane de cartuse la bord pentru Anglia, in timp ce SUA se declarasera, oficial, in neutralitate. Colonelul House negociase un acord secret cu Anglia, garantand participarea SUA la razboi.
In 1917, tot House a format la New York grupul “The Inquiry”, care a eleborat planurile acordului de pace din 1919. Douazeci de membri ai grupului l-au insotit apoi pe Presedintele Wilson la Paris, la Conferinta de Pace. Printre acestia, House, bancherii Paul Warburg si Bernard Baruch. Celebrul punct al Conferintei – “asociatia generala a natiunilor”, din care s-a nascut Liga Natiunilor – a fost tot ideea lui House. Ulterior, House va deveni consilierul lui F.D. Roosevelt.
In 1917, dupa evenimentele din februarie (martie), House, sustinut de bancherii Iacob Schiff si Paul Warburg – il expediaza pe Trotki cu un grup de 276 de oameni instruiti, la bordul vasului “Cristianja” in Rusia, cu misiunea de a-i aduce la putere pe bolsevici.
Un incident este semnificativ: arestat in portul Halifax de catre autoritatile canadiene ca “anarhist” (3 aprilie 1917), Trotki va fi eliberat urgent la interventia personala a colonelului House. Fratele bancherului american Paul Warburg, anume Max Warburg – care era seful serviciului secret militar german – il expedia pe Lenin cu un grup de bolsevici, care parazitau de ani de zile in Elvetia, in Rusia. Intr-un tren special (“vagonul plumbuit”), in scopul de a organiza la Petersburg o lovitura de stat care sa scoata Rusia din razboi. Bolsevicii urmau apoi sa incheie rapid o pace separata cu Germania.
Pachetul Lenin pentru Rusia Winston Churchill, in cartea “The World Crisis” (“Criza mondiala”), vol. IV, pag. 72-73 scrie urmatoarele: “Catre mijlocul lui aprilie, germanii au luat o decizie sinistra. Ludendorff isi cobora vocea cand venea vorba despre ea. E adevarat, trebuie tinut cont si de riscurile disperate pe care comandantii militari germani si le asumasera. Ei se gaseau in aceeasi stare de spirit care ii condusese la declansarea unui razboi submarin, stiind prea bine ca acesta va provoca intrarea in razboi a Statelor Unite contra Germaniei. Totusi, nu fara un sentiment de teroare, au indreptat impotriva Rusiei arma cea mai respingatoare dintre toate: Lenin. L-au transportat pe Lenin din Elvetia in Rusia, intr-un vagon plumbuit, ca pe un mort. Decizia germana de a sprijini un puci bolsevic in Rusia era dictata, in martie (aprilie) 1917, de iminenta intrare a SUA in razboi de partea Angliei. Germania avea, de aceea, interesul sa incheie urgent o pace separata in Est, cu Rusia.
Dupa revolutia din februarie si instituirea guvernului provizoriu, Lenin (stabilit de ani de zile intr-un exil comod in Elvetia, departe de Rusia, lecturand tihnit prin marile biblioteci) intrase in legatura cu Max Warburg si serviciul secret german, prin intermediul “polonezului” Ganetki (adica al lui Furstenberg) si al socialistului elvetian Karl Platten.
“Trocul” propus de Lenin lui Max Warburg era simplu: Germania sa-l ajute sa preia puterea la Petersburg, in schimbul promisiunii lui Lenin de a incheia imediat o pace separata, in conditiile dictate de germani. Ceea ce s-a si intamplat ulterior, la Brest – Litovsk, in 1918. Hotararea de a-l expedia pe Lenin cu bolsevicii sai in Rusia a fost supusa de Max Warburg examinarii Statului Major german. La intrunire au participat, intre altii, generalul Erich Ludendorff (seful de Stat Major), ministrul de Interne Diego von Bergen si secretarul de stat din Ministerul de Externe Arthur Zimmermann. S-au discutat rezultatele operatiunilor de destabilizare a Rusiei, organizate de Von Bergen, cu ajutorul cercurilor socialiste ruse. Sume intre 40 si 80 de milioane de marci fusesera folosite de Von Bergen pentru finantarea unor miscari subversive, produse de anarhisti, nationalisti si grupari antitariste, dar fara succes.
La mijlocul discutiilor, Diego von Bergen a rostit o fraza care a hotarat soarta secolului XX: “Cred ca cel mai bine ar fi sa auziti parerea dr. Helphand despre intreaga problema”. Dr. Helphand, alias Parvus, s-a recomandat participantilor drept “purtatorul de cuvant al unor cercuri financiare bine plasate”. In realitate, Parvus era spionul lui Max Warburg in Rusia, de mult timp. El conducea o intreaga retea, infiltrata mai ales in anturajul tarinei (din care facuse parte si celebrul Rasputin). Dar, in aceeasi masura, Parvus era la fel de bine infiltrat si in cercurile bolsevice. Preocupat de ocultism si fenomene parapsihologice, dr. Helphand mai era si membru important al Lojei Marelui Orient.
Imediat ce a inceput discutia, Parvus a expus planul expedierii lui Lenin si a bolsevicilor din Elvetia, cu un tren special, in Rusia. Parvus a solicitat pentru toata afacerea 5.000.000 de marci. Cu un an inainte, Parvus primise de la Max Warburg si serviciul secret german 1.000.000 de marci pentru organizarea unei greve generale la Petersburg, care a adunat, in ianuarie 1916, vreo 55.000 de participanti. Suma solicitata acum de Parvus urma sa fie procurata de Max Warburg de la diversi bancheri europeni, legati de magnatul Rotschild, ca Olaf Aschburg, Alfred Milner etc. Bani pentru bolsevici Trebuie sa mentionam ca, pana in 1918, Max Warburg le-a asigurat bolsevicilor lui Lenin o finantare “europeana” (asadar diferita de ceea ce primea Trotki din Wall Street) de 40.580.997 de marci. Ulterior, expediindu-le alte 15.000.000 de marci, sume considerabile la acea vreme. In plus, Max Warburg si colonelul Nicolai din serviciul secret german au “legendat” cateva zeci de ofiteri ai acestui serviciu cu nume rusesti si i-au expediat la Petersburg, ca principali experti in organizarea puciului. Acesti ofiteri germani, “legendati” ca rusi de Max Warburg si colonelul Nicolai, au ocupat, ulterior, pozitii de conducere in Armata Rosie, in tot cursul Razboiului Civil. Ei au alcatuit, pana in 1921, corpul de garda al conducerii bolsevice, asigurandu-i securitatea, fapt trecut, sistematic, sub tacere de istorici.
Din cauza acestor legaturi cu bolsevicii, colonelul Nicolai a fost mai tarziu respins de Hitler si, dupa al Doilea Razboi Mondial, s-a refugiat in URSS, al carei spion devenise. Lenin si grupul sau de bolsevici a parasit Zürich-ul, cu un tren special, pe 9 aprilie 1917, orele 15.10, data fixata de serviciul secret german.
Despartirea bolsevicilor de ceilalti socialisti rusi, aflati in exilul elvetian, a fost violenta, bolsevicii fiind catalogati drept “canalii”, “tradatori” si “porci”. Voiajul de reintoarcere s-a facut pe linia Singen, Offenburg, Mannheim, Frankfurt, Berlin, Bergen si Sassnitz. Ulterior, prin Telleborg, Malmo, Stockholm si Bielo-Ostrov, Lenin si grupul sau au sosit la Petersburg, la 3/16 aprilie 1917, seara.
In total, prepararea politico-diplomatica si tehnica a expedierii lui Lenin cu grupul sau in Rusia, de catre germani, n-a durat decat vreo trei saptamani. In timpul calatoriei, Lenin si grupul sau de bolsevici n-au avut voie sa se angajeze in discutii cu alte persoane. Li s-a asigurat hrana suficienta, inclusiv laptele necesar copiilor mici. Cu titlu de curiozitate, sa remarcam ca serviciul secret german a suportat, in tot cursul anului 1917, toate cheltuielile de propaganda ale bolsevicilor. Printre altele, Max Warburg a finantat si “Pravda”. 7 august 1917: “Crucea Rosie” americana la Petersburg In august 1917 – cu doua luni inainte de “revolutie” – la Petersburg isi face aparitia o asa-zisa “misiune a Crucii Rosii” americane: 36 de persoane, toate imbracate in halate albe, cu insemnele si simbolurile Crucii Rosii. Misiunea afisa scopuri strict umanitare. In realitate, lucrurile stateau putin diferit.
“Misiunea Crucii Rosii” americane descinsese la Petersburg direct de pe Wall Street: 26 dintre “misionari” se numarau printre cei mai mari bancheri, oameni de afaceri si industriasi americani, deghizati in “medici”, incadrati fantezist in serviciul sanitar al armatei americane. “Misiunea” fusese expediata in Rusia chiar de colonelul Edward Mandell House, consilierul presedintelui Wilson. Acelasi care il expediase de la New York la Petersburg si pe Trotki, cu grupul sau de mercenari, la bordul vasului “Cristianja”, ca sa organizeze puciul bolsevic planuit.
In fruntea misiunii Crucii Rosii americane, “medicul” William Boyce Thompson, nimeni altul decat directorul lui “Federal Reserve” a SUA. Alaturi de Thompson, alti “medici” si “infirmieri” vestiti pe Wall Street, ca Robert Barr (presedintele lui “Chase National Bank”), Corse (de la “National City Bank”), Averell Harriman (de la firma “Harriman”, cu mari investitii in mine si petrol) ori ca Thomas Thacher, Henry Davison, Alan Wardwell, Harold Swift. Amestecati printre cei 10 medici (si cateva infirmiere) autentici.
Acestia din urma vor pleca, de altfel, o luna mai tarziu. “Medicii” de pe Wall Street vor ramane insa la Petersburg pana in noiembrie 1917. Adica se mai aflau acolo in timpul puciului bolsevic. Cine erau “translatorii rusi” ai grupului de “medici” de pe Wall Street? Primul, “capitanul Ilovaiski”, se numea Boris Reinstein (viitorul secretar al lui Lenin). Alt “translator”: Alexandr Grunberg (nume real Mihail Gruzenberg, al carui frate, Zorin, va deveni ministrul-comisar al lui Lenin si va face apoi o lunga cariera in diplomatia sovietica).
Cei 26 de “medici” de pe Wall Street si “translatorii rusi”, condusi de Ilovaiski, sunt primiti, in august 1917, in audienta de Lenin, la insistentele lui Trotki. Se pun la cale fabuloase afaceri postrevolutionare, ca si sprijinul secret pe care Wall Street-ul urma sa-l acorde bolsevicilor, dupa preluarea puterii de acestia, prin puciul planificat.
Colaborarea secreta a Wall Street-ului cu bolsevicii se va concretiza, dupa puci, printr-o serie de mari contracte: “General Electrics”, de pilda, va obtine un contract fabulos pentru electrificarea Rusiei. La randul sau, “Standard Oil Company”, imperiul lui Rockefeller, cumpara 50% din campurile de petrol de la rusi, cu toate ca oficial se spunea ca au fost nationalizate. In 1927, Standard Oil, prin partenerul său «Vacuum Oil Company» obţine si dreptul exclusiv de vânzare a petrolului rusesc în ţările europene si construieste prima rafinarie din Rusia.Iata alte cateva din firmele americane profitoare ale puciului bolsevic: Gillette, Du Pont, Harriman, Hammer, Singer, Harvester, Westing House, Ford, Caterpillar, General Electrics, firmele englezesti Royal Dutch, Shell, Metro-Vickers, Birmingham Arms, Stery, Ferguson, firmele franceze Duverger, Schlumberger, Duralumin si firmele italiene Fiat, Nobile, Montefiore. Multi dintre “medicii” de pe Wall Street vor face apoi, decenii la rand, colosale afaceri cu URSS. Ca, de pilda, Armand Hammer (“miliardarul rosu”) ori Averell Harriman.
Harriman a format cu statul bolsevic o firma maritima, care opera in regim de monopol. A capatat concesii pentru exploatarea (cu mana de lucru ruseasca, foarte ieftina, impulsionata de activisti si ofiteri CEKA) imenselor zacaminte de mangan din muntii Caucaz. Nu intamplator, acelasi Harriman va deveni trimis al SUA la Moscova si confidentul lui Stalin pe relatia cu SUA.

· 1917: Fortele armate britanice au capturat Gaza, invingand fortele Imperiului Otoman in timpul luptelor din Primul Razboi Mondial.

· 1918: Este publicat Manifestul Marelui Sfat Naţional din Transilvania privind convocarea la 1 decembrie a Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia.

· 1919: Peste 10.000 de comunişti şi anarhişti au fost arestaţi în douăzeci şi trei oraşe diferite din SUA.

· 1929: Muzeul de Arta Moderna din New York a fost deschis publicului.

· 1931: In China este proclamata Republica Sovietică Chineză în orasul Ruijin, provincia Jiangxi, o “Conferință Națională a Delegaților Sovietici ai Poporului”, care a luat hotărârea proclamării unei republici sovietice chineze, cu orașul Ruijin drept capitală. Comunistul Mao Zedong a fost ales președinte al acestei formațiuni statale Republica Sovietică Chineză s-a extins treptat, ajungând la o suprafață de peste 30000km²și o populație de peste 3 milioane locuitori. A încetat să existe pe 15 octombrie 1934, când armata nationalista chineza (Kuomintang), condusă de Chiang Kai-shek, a supus orașul Ruijin unei blocade. Comuniștii chinezi au părăsit provincia Jiangxi și s-au refugiat în provincia Shaanxi, printr-o acțiune care este cunoscută în istoriografia chineză sub numele de Marșul cel Lung. Mao Zedong (n. 26 decembrie 1893, d. 9 septembrie 1976) a fost un revoluționar chinez, teoritican politic și lider al Partidului Comunist Chinez.

· 1944: Franklin Delano Roosevelt a câștigat cel de-al patrulea mandat de președinte SUA

· 1950: A fost inaugurat Teatrul de Operetă din Bucureşti, actualul Teatru Naţional de Operetă „Ion Dacian”.

· 1956: Adunarea Generala a ONU a cerut Marii Britanii, Frantei si Israelului sa-si retraga de urgenta fortele militare de pe teritoriul Egiptului.

· 1956: Generalul american Dwight Eisenhower a fost reales in functia de presedinte al Statelor Unite cu un procent record. Politicianul a ramas in Casa Alba dupa ce a inregistrat cea mai importanta victorie a republicanilor de la Abraham Lincoln incoace, adica cu aproape 100 de ani in urma. Eisenhower a obtinut 58% din votul americanilor, reusind sa obtina victoria in 41 de state. Contracandidatul sau, guvernatorul de Illinois Adlai Stevenson, a obtinut un rezultat mai mult decat modest, fiind votat in doar sapte state de pe teritoriul SUA.

· 1983: O bomba a explodat in cladirea Capitoliului din SUA.

· 1987: În Tunisia, preşedintele Habib Bourguiba este răsturnat de la putere şi înlocuit de prim-ministrul Zine El Abidine Ben Ali.

· 1989: Prim-ministrul comunist est-german Willi Stoph, împreună cu intregul guvern, este nevoit să demisioneze după uriaşele proteste anti-guvernamentale desfasurate in intreaga tara. Dupa demisia guvernului condus de Willi Stoph, liderul comunist Egon Krenz formeaza un nou guvern. La data de 3 octombrie 1990 Germania de Est şi Germania de Vest s-au unit, Republica Democrata Germana, creatie comunista a lui Stalin disparand de pe harta politica a lumii.

· 1994: Philippe Seguin, presedintele Adunarii Nationale a Republicii Franceze, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii Bucuresti cu prilejul vizitei facute in Romania.

· 1996: NASA lansează sonda spațială Mars Global Surveyor

· 1996: Lagos, Nigeria, se prăbușește un avion Boeing 727. Au murit toți cei 143 de oameni aflați la bord

· 1996: Biroul Electoral Central (BEC) a comunicat rezultatele finale ale alegerilor parlamentare si prezidentiale din 3 noiembrie. Rezultatele alegerilor prezidentiale au fost: Ion Iliescu-32,25%; Emil Constantinescu-28,21%; Petre Roman-20,54%. Rezultatele alegerilor pentru Senat au fost: CDR-30,70%; PDSR-23,08%; USD-13,16%; UDMR-6,81%; PRM-4,54%; PUNR-4,22%. Rezultatele alegerilor pentru Camera Deputatilor au fost: CDR-30,17%; PDSR-21,52%; USD-12,93%; UDMR-6,64%; PRM- 4,46%; PUNR-4,36%.

· 1996: CD-R si USD au semnat un acord de colaborare guvernamentala prin care se proclama drept obiectiv fundamental al acestei aliante "inlaturarea totala a regimului Iliescu".

· 1997 - Conducerea Bisericii Ortodoxe Române a respins acuzaţiile aduse unora dintre ierarhi, potrivit cărora unii membri ai Sfântului Sinod ar fi fost colaboratori ai Securităţii.

· 2000: Agentia de lupta antidrog americana descoperă unul dintre cele mai mari laboratoare clandestine de fabricare a LSD, în interiorul unui fost siloz de rachete în Wamego, Kansas.

· 2001: Operarea regulată Concorde între Paris/Londra și New York va reîncepe după accidentul din 2000

· 2001: Compania aeriană naţională a Belgiei, Sabena, intră în faliment.

· 2007 - Senatorii au aprobat propunerea legislativă pentru instituirea Programului de stimulare a înnoirii parcului naţional de tractoare - "RABLA" pentru tractoare.

Nașteri

· 630: S-a nascut imparatul bizantin Constans (Konstantinos) al II-lea, poreclit “Pogonatos” (Barbosul), fiul lui Constantin al III- lea; (d. 15 septembrie 668). Era fiul lui Constantin al III-lea si a domnit intre anii 641-668. De asemenea, el a fost ultimul împărat din istorie care a detinut si titlul de consul (dîn anul 642). Pe 15 septembrie 668, el a fost asasinat în baie de catre slujitorii sai. În timpul domniei lui, arabii fac multe jafuri în insulele din Marea Mediterana si Marea Egee. Constans s-a confruntat și cu monofizitii, precum și cu revoltele exarhului Catarginei, Grigore (646- 647) și a exarhului de Ravenna, Olimpius. În acest timp, arabii au intrat în Armenia si Capadocia, iar in 648 ei au pustiit Frigia, iar în 649 au făcut prima lor incursiune în insula Creta. In anul 655, la Phoinike (în Lycia), 500 de nave bizantine au fost distruse în timpul bătăliei, iar împăratul a fost pe cale să moară. În 658 i-a înfrânt temporar pe slavi și bulgari în Balcani și în 659 a făcut pace cu Califatul Arab. După această pace, papa Martin I a condamnat monotheismul. Împăratul i-a ordonat exarhului Ravennei să-l aresteze pe papă, dar acesta a refuzat, fiind înlocuit, iar papa exilat la Cherson. În 659, Constans i-a asociat la domnie pe fii săi, Constantin, Heraclius si Tiberius, iar el s-a retrasla Siracusa in Sicilia. În restul domniei, Constans s-a angajat în luptă cu statele longobarde din Italia. În 663 Constans a vizitat timp de 12 zile Roma, fiind primul împărat bizantin, dupa doua secole, care a vizitat orasul, fiind primit cu mare cinste de către Papa Vitalian. În 668, a fost asasinat în baie de către slujitorii săi. Fiul său cel mare, Constantin, a devenit împărat.

· 994: S-a nascut in Cordoba (Spania de azi), savantul arab Ibn Hazm; (d.15 august 1064). A avut preocupări multiple ca: filosofie, istorie, literatura, teologie.

· 1598: Francisco Zurbarán, pictor spaniol (d. 1664). Zurbarán este cunoscut în primul rând pentru picturile sale religioase reprezentând călugări, călugărițe, și martiri. Datorită stilului său auster și sumbru, precum și a folosirii tehnicii de “clarobscur”, a fost supranumit “Caravaggio al Spaniei”.

· 1728: S-a nascut Căpitanul James Cook, ofiter in marina britanică, explorator si cartograf ; (d. 14 februarie 1779). James Cook (n. 7 noiembrie 1728 – d. 14 februarie 1779) explorator, navigator și cartograf englez ce a ajuns la rangul de căpitan în Marina Regală.

· 1810: S-a nascut scriitorul german Fritz Reuter; (d. 12 iulie 1874).

· 1810: Ferenc Erkel, compozitor ungur (d. 1893)

· 1818: S-a nascut Emil Du Bois-Reymond, medic şi fiziolog german, descoperitorul potenţialului de acţiune al neuronului şi întemeietorul electrofiziologiei experimentale; (d. 26.12.1896).

· 1854 - S-a născut arheologul şi numismatul francez Ernest Babelon, membru de onoare străin al Academiei Române (m.03.01.1924).

· 1855: Edwin Hall, fizician american (d. 1938)

· 1866: S-a nascut Paul Lincke, compozitor german (d. 1946). Carl Emil Paul Lincke (n. 7 noiembrie 1866 în Berlin – d. 3 septembrie 1946 în Clausthal-Zellerfeld, Germania), compozitor german.

· 1867: S-a nascut in Varsovia, Maria Sklodowska-Curie, chimista franceza de origine poloneza, laureata cu premiul Nobel in Chimie si Fizica. S-a nascut in Varsovia, emigrand in Franta in 1891. A urmat studii la Sorbona, unde l-a si intalnit pe viitorul sot. S-a casatorit cu Pierre Curie in 1895 si a inceput sa lucreze alaturi de el. A fost profesor universitar la Sorbona. Impreuna cu sotul ei, Pierre Curie, a avut o contributie deosebita in studiul radioactivitatii si a pus bazele radioterapiei. Cei doi cercetatori au reusit sa descopere si sa izoleze poloniul si radiul in 1898. Primul premiul Nobel in Fizica le-a fost atribuit in 1903, cei doi impartindu-l cu Becquerel, care, de asemenea, a avut o contributie la descoperirea radioactivitatii. Dupa ce, in 1906, sotul ei a murit in urma unui accident de circulatie, Maria Sklodowaska-Curie i-a urmat acestuia in postul de sef al Departamentului de cercetari de la Sorbona. Ea a publicat teza sa fundamentala legata de radioactivitate in 1910, un an mai tarziu fiind recompensata cu un al doilea Premiu Nobel, de data aceasta in Chimie. S-a stins din viata dla 4 iulie 1934, in Sancellemoz, Franța, la varsta de 67 de ani din cauza unei leucemii cauzate probabil de expunerea indelungata la radiatii radioactive.

· 1867 - S-a născut medicul pediatru Mihail Manicatide. Cercetări în domeniul meningitei cerebrospinale la copii, a seroterapiei tusei convulsive (m.17.02.1954).

· 1869: Teodor Balasel, preot și folclorist (d. 1941)

· 1875: Mihail Ivanovici Kalinine, politician rus (d. 1946)

· 1878: S-a nascut Lise Meitner, fiziciană austriacă. Împreună cu Otto Hahn şi Fritz Strassmann a descoperit fisiunea uraniului. Laureată a premiului Enrico Fermi, în anul 1966; (d.27.10.1968).

· 1879: S-a nascut comunistul Leon Trotsky ( Leiba Davidovici Bronștein), figura proeminenta a revolutiilor ruse de la 1905-1907 si 1917; (d.21.08.1940). Lev Davidovici Troțki (n. 26 octombrie 1879 (S.N. 7 noiembrie) – d. 21 august 1940), născut Léiba sau Leib Bronștéin, revoluționar bolșevic și intelectual marxist rus născut într-o familie de evrei așkenazi din Ucraina.

· 1881 - S-a născut Peter Neagoe, scriitor şi publicist (m.28.10.1960).

· 1885: S-a nascut Frank Knight, economist american. A fost unul dintre fondatorii şcolii economice de la Chicago impreună cu Milton Friedman şi George Stigler ; (d. 15.04.1972).

· 1888: Chandrasekhara Venkata Raman, fizician indian (d. 1970).

· 1897: S-a nascut Herman J. Mankiewicz, scriitor, regizor si producator de film american.

· 1903 - S-a născut Konrad Lorenz, fondatorul austriac a etiologiei moderne : „Aşa-zisul rău (despre istoria naturală a agresiunii)” (m.27.02.1989).

· 1905: S-a nascut William Alwyn, compozitor englez.

· 1913: S-a nascut Albert Camus, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1957; (d.04.01.1960). Albert Camus (n. 7 noiembrie 1913, Mondovi, Algeria franceză, azi Dréan, Algeria – d. 4 ianuarie 1960, Villeblevin, departamentul Yonne, Franța), romancier, dramaturg și filozof francez, reprezentant al existențialismului.

· 1914 - S–a născut poetul Ion Bănuţă (m.30.12.1986).

· 1915: Philip Morrison, fizician american (d. 2005)

· 1916: S-a nascut Mihai Şora, eseist si filosof, membru fondator al Grupului pentru Dialog Social şi al Alianţei Civice, al „Solidarităţii universitare” şi al Asociaţiei „România viitoare”; după 1989 a fost ministru al Învăţământului (volume: „Despre dialogul interior”, „Firul ierbii”). Mihai Șora (n. 7 noiembrie 1916, Ianova, județul Timiș), filosof și eseist român. Din 24 octombrie 2012 este membru de onoare al Academiei Române.

· 1918: Billy Graham, evanghelist creștin american de orientare neoprotestantă

· 1922: S-a nascut Al Hirt, trompetist american.

· 1925: Ernst Mosch, muzician volk german (d. 1999)

· 1926: Joan Sutherland, cântăreață australiană de operă

· 1927: Hiroshi Yamauchi, ex-preșdintele japonez a firmei de jocuri Nintendo

· 1932 - S-a născut scriitorul francez de origine rusă Vladimir Volkoff („Reîntoarcerea”) (m.14.09.2005).

· 1936: Gwyneth Jones, cântăreață britanică de operă

· 1937: S-a nascut Mary Travers, cantareata americana, a cantat in Peter, Paul and Mary.

· 1938 - S-a născut istoricul literar Eliza Botezatu („Poezia meditativă moldovenească”, „Compunerea”, „Poezia şi dialectica vieţii”).

· 1939: Lene Mayer-Skumanz, scriitor austriac

· 1940 - S–a născut, la Hunedoara, actriţa Dorina Lazăr, fost director al Teatrului „Odeon” din Bucureşti (“Lumini şi umbre”, “Angela merge mai departe”, “Balanţa”).

· 1941: Angelo Kardinal Scola, cardinal, patriarh de Veneția

· 1942 - S–a născut, la Bucureşti, Mariana Mihuţ, actriţă cu o remarcabilă activitate teatrală la Teatrul Bulandra (film: “Moartea unui artist”, “Balanţa”, “Cel mai iubit dintre pământeni”, „De ce trag clopotele, Mitică?”).

· 1942: Helen Garner, romancieră și jurnalistă australiană

· 1942: Johnny Rivers, cântăreț american

· 1942 : André Armand Vingt-Trois, arhiepiscop de Paris

· 1943 - S-a născut Joni Mitchell (Roberta Joan Anderson), vocalistă, chitaristă, pianistă şi compozitoatre canadiană.

· 1948 - S-a născut britanicul Jonathan Scheele, din octombrie 2001 este şeful Comisiei Uniunii Europene la Bucureşti.

· 1951: Nick Gilder, cântăreț și compozitor canadian

· 1951: S-a nascut in Bucuresti, dr.Sorin Oprescu, fost primarul general al Bucurestiului.

· 1957: S-a nascut Christopher Knight, actor american.

· 1964: S-a nascut Dana Plato, actrita americanca.

· 1967: Sharleen Spiteri, vocalist, chitarist și compozitor scoțian (Texas)

· 1967: David Guetta, House-DJ și producător francez

· 1968: Liviu Almășan, politician român

· 1969: Hélène Grimaud, pianistă franceză

· 1970: Marc Rosset, jucător elvețian de tenis

· 1972: Christopher Daniel Barnes, actor american

Decese

· 1550: A murit Jon Arason, ultimul episcop romano-catolic din Islanda; (n.1484). Este un erou popular islandez intrat in legenda pentru lupta dusa impotriva danezilor.

· 1773: Prințesa Anne Charlotte de Lorena (n. 1714)

· 1827: Maria Theresa de Austria, regină a Saxoniei (n. 1767)

· 1877: Constantin Ene, maior român, Erou al Războiului de Independență, căzut în luptele de la Rahova (n. 1837)

· 1908: Gangsterii americani Butch Cassidy şi Sundance Kid sunt ucişi în San Vicente, Bolivia.

· 1910: S-a stins din viaţă la varsta de 82 de ani, (20 noiembrie s.n.), marele scriitor rus Lev Nicolaevici Tolstoi, autorul romanelor “Război şi pace” şi “Anna Karenina”, dar şi a mai multe piese de teatru, povestiri, lucrări de memorialistică şi morală. S-a nascut la 28 august (s.v)/ 9 septembrie (s.n) 1828. Căsătorit în 1862 cu Sofia Andreevna Bers, cu care a avut treisprezece copii, contele scriitor n-a fost prea fericit în căsătorie, după cum notează A. N. Wilson. Capodopera sa, romanul “Război şi pace”, este considerat unul dintre cele mai complete şi complexe romane care s-au scris vreodată, în paginile sale întreţesându-se poveştile a 580 de personaje istorice şi fictive. După 1880, Tolstoi s-a dedicat unei vieţi trăite după concepte proprii, un fel de creştinism primar, “bogumilism”, şi a scris o seamă de broşuri în care şi-a expus ideile asupra religiei, bisericii, artei, şcolii, educaţiei, vieţii, muncii, progresului şi altor chestiuni sociale, scrieri care constituie ceea ce s-a numit “tolstoism”. Succesul literaturii sale a fost atât de răsunător în întreaga lume, încât în 1901 a fost propus pentru Nobel, dar el a refuzat premiul.

· 1918 - A murit compozitorul Mihai Burada (n.01.03.1841).

· 1944: Spionul sovietic Richard Sorge este spânzurat de japonezi. Richard Sorge (în limba rusă Рихард Зорге) (4 octombrie 1895 – 7 noiembrie 1944) a fost un revoluționar, jurnalist care a lucrat în Germania și Japonia și spion al Uniunii Sovietice în Japonia înaintea și în timpul celui de-al doilea război mondial. Numele de cod dat în cadrul NKVD a fost „Ramsay.”

· 1962: Eleanor Roosevelt, prima doamnă a SUA (n. 1884)

· 1977 - A murit Al. Dimitriu-Păuşeşti, publicist şi traducător. A semnat traducerea romanului lui Roger Martin du Gard, "Familia Thibault" (n.24.02.1909).

· 1980: Steve McQueen, actor american (n. 1930)

· 1983: Ion Jalea, sculptor român, membru al Academiei Române (n. 1887)

· 1990 - A murit scriitorul britanic Lawrence Durrell (n.27.02.1912).

· 1992 - A încetat din viaţă politicianul slovac Alexander Dubček. După numai opt luni de la instalarea sa în funcţia de prim-secretar al CC al PC (5 ianuarie 1968-17 aprilie 1969), trupele Pactului de la Varşovia, cu excepţia celor române, au pus capăt regimului său comunist moderat (1968). În 1989, în urma schimbărilor radicale petrecute în ţara sa, Dubček a fost reabilitat (n. 27 noiembrie 1921)

· 2000: Ingrid a Suediei soția regelui Frederick al IX-lea al D anemarcei (n. 1910)

· 2002 - A murit Rudolf Augstein, important jurnalist german, fondator şi director al prestigiosului cotidian „Der Spiegel” (n.05.11.1923).

· 2003 - A încetat din viaţă scriitorul Iosif Naghiu, unul dintre cei mai importanţi dramaturgi contemporani (n.11 martie 1932)

· 2011: A decedat campionul mondial american de box la categoria grea, Joseph William „Joe“ Frazier ( n. 12 ianuarie 1944). Joseph William „Joe“ Frazier (n. 12 ianuarie 1944, Beaufort, Carolina de Sud – d. 7 noiembrie 2011), campion mondial american de box, la categoria grea. Era poreclit Smokin’ Joe („Joe, cel care dă gaz”). Înainte de a deveni profesionist, Frazier a fost campion olimpic de box amator (1964, Tokio), iar cele trei meciuri de box pe care le-a susținut împotriva lui Muhammad Ali (alias Cassius Clay), aparțin meciurilor clasice din istoria boxului.

Sărbători

· Rusia: Ziua consensului și a reconcilierii

· Calendar religios 7 noiembrie
- Calendar crestin ortodox:
Sfintii 33 de Mucenici din Melitena; Cuviosul Lazar din Muntele Galisiei
- Calendar crestin greco-catolic:
Sfintii 33 martiri din Melitina; Cuviosul Lazar
- Calendar crestin romano-catolic:
Sfanta Carina

RELIGIE ORTODOXĂ 7 Noiembrie

Sf 33 Mucenici din Melitina; Sf Cuv Lazăr din Muntele Galisiei

Sf 33 Mucenici din Melitina

În timpul prigoanei împăratului Diocleţian tânărul Ieron a fost întemniţat împreună cu alţi treizeci şi trei de creştini, deoarece nu au dorit să jertfească zeilor. După multe chinuri la care au fost supuşi aceşti creştini au suferit moarte martirică pentru credinţa în Domnul Iisus Hristos. Acesti sfinti s-au nevoit pe vremea împaratilor Diocletian si Maximian. Si era acest Ieron viteaz si puternic la trup si blând la suflet. Si fiind el plugar, l-au gasit într-un loc slujitorii idolilor si, vrând sa-l ucida ca niste tâlhari, nu au putut. Ca scotând sfântul fierul plugului, a luat grindeiul în loc de arma si s-a pornit asupra lor de i-a gonit pe toti, scapând ei cu sudori si cu sânge. Deci s-a dus sfântul de bunavoia sa la domn si stând la cercetare, i s-a taiat mâna dreapta din cot. Iar pe ceilalti sfinti punându-i pe jos, i-au batut cu vine de bou. Si dimineata iarasi batându-le trupurile câteva ceasuri, le-au taiat capetele afara din cetatea Melitinei.

Sf Cuv Lazăr din Muntele Galisiei

Sfântul Cuvios Lazăr S-a născut într-un sat din apropierea Magnesiei (Asia Mică). Părinţii lui erau de neam bogat şi s-au îngrijit să-i ofere o educaţie aleasă. Încă din tinereţe îşi dorea nespus de mult să meargă la Ierusalim. S-a călugărit şi după ce s-a aşezat în diferite mănăstiri a intrat mai târziu în Mănăstirea „Sfântul Sava” din Palestina. Aici a rămas şase ani, iar însuşi patriarhul Ierusalimului l-a hirotonit preot. Agarenii au năvălit apoi mănăstirea, iar Cuviosul Lazăr s-a dus în Efes şi s-a aşezat în muntele Galisiul din apropierea cetăţii. Aici a zidit o nouă mănăstire în cinstea Sfintei Învieri. Cuviosul a mai trăit încă 15 ani în munte săvârşind multe minuni. A trecut la cele veşnice la vârsta de 72 de ani. La sfârşitul lui s-au petrecut lucruri minunate. Căci îndată ce s-a despărţit de trup dumnezeiescul lui suflet şi s-a suit la cele cereşti, s-a pogorât de sus un nor luminos, asemenea celui ce s-a arătat la naşterea lui, vestind săvârşirea prea fericitului şi chemând pe toţi ucenicii la stâlp, cu prea slăvita lumină ce strălucea într-însul.

Acest de trei ori fericit parinte al nostru Lazar era din pamântul Asiei, dintr-un sat ce era aproape de Magnesia, în anul 1030, numit cu imnele Nascatoarei de Dumnezeu si avea parinti prea evlaviosi: Nichita si Irina cu numele. Iar când era sa se nasca el, a facut Dum-nezeu sa se arate din cer o dumnezeiasca lumina, care a umplut toata casa sa cea parinteasca. Din a carei stralucire de lumina spaimântându-se femeile cele adunate, au iesit afara si a ramas singura maica-sa. Iar dupa ce s-a nascut pruncul, o, minune, a stat îndata drept si s-a închinat spre rasarit, avându-si mâinile cu buna rânduiala strânse la piept, mai înainte aratând Dumnezeu prin aceasta curatenia cuviosului si sârguinta prin care sufletul lui avea sa primeasca dumnezeiasca stralucire. Si când s-a facut de cinci ani, l-au dat la un dascal ca sa învete Sfintele Scripturi. Si în putina vreme a covârsit pe toti copiii.

Drept aceea si de toti era laudata ascutimea mintii sale, si când a ajuns în vârsta a luat dumnezeiesc dor în sufletul sau ca sa mearga la Ierusalim si sa vada Sfintele Locuri unde a patimit Hristos; dar mergea pe ascuns de toti în dorita lui calatorie si calatorea cu oarecare monahi amestecându-se. Iar când a ajuns la sate, s-a unit cu alt monah si se ducea la Ierusalim. Si ajungând la Atalia, pomenitul monah a pus viclesug în mintea sa împotriva-i, ca sa-l vânda pe el. Iar cu pronia lui Dumnezeu, unul din calatori a facut cunoscut tânarului si acesta aflând a fugit calatorind pe calea sa ca mai înainte. Si ajungând la Sfintele locasuri si înconjurându-le pe toate si închinându-se, s-a întors la biserica Sfintei Învieri, si a fost gazduit de arhidiaconul ei, prin care a fost asezat în Mânastirea Sfântului Sava.

Deci vazându-l pe acesta, proiestosul, ca este împodobit cu toata întelepciunea si fapta buna (caci mai pe toti cei de acolo îi întrecuse slujind bine si purtând jugul ascultarii), l-a trimis la patriarhul Ierusalimului care l-a hirotonit preot. Si dupa aceea a zabovit în mânastire mai multi ani, pâna la ridicarea agarenilor, care au stricat toata Palestina si sfânta mânastire de acolo, având ei povatuitor pe spurcatul Aziz care a surpat înfrumusetata biserica a Sfintei Învieri si crucea cea din turla a sfarâmat-o si a aruncat-o la pamânt si multe a hulit împotriva lui Dumnezeu. Acestea vazându-le cuviosul cu ochii sai împreuna si cu ceilalti parinti, au hotarât sa mearga la Roma; dar ajungând la Efes si închinându-se iubitului de Dumnezeu cuvântator si evanghelist, a auzit sfântul glas de sus, care îi arata lui învederat sa se suie la muntele cel din preajma Efesului care se chema Galisiul, fiind neumblat de multi pentru asprime si îndemânatic pentru linistea dorita de cuvios.

Deci suindu-se într-însul si mai presus de puterile omenesti nevoindu-se, suferind ispite nenumarate de la demonii care navaleau asupra simturilor si gândurilor lui ziua si noaptea, cu puterea lui Dumnezeu i-a surpat. Iar oarecând, savârsindu-si el rugaciunea pe la miezul noptii, i s-a aratat stâlp de foc întins de la pamânt la cer, si a vazut multime de îngeri, care cu dulceata cântau: „Sa învieze Dumnezeu si sa se risipeasca vrajmasii Lui„.

Drept aceea acolo a zidit biserica învierii, unde a vazut temelia stâlpului celui de foc, pentru care si biserica se cheama Sfânta înviere, ridicata fiind de împaratul Constantin Monomahul, care a trimis de la sine atunci multi bani, împreuna cu doua scrisori ale sale si sfinte odoare si cinstitul lemn si Sfânta Evanghelie împodobita cu aur si dumnezeiesti icoane si a afierosit destule metocuri si sate la mânastirea aceasta, cu scrisori împaratesti; caci multa credinta si evlavie avea împaratul catre Parintele Lazar. Pentru ca în vremea când împaratul era surghiunit la ostrovul Lisveei, mai înainte cu trei ani, prin oarecare ucenici ai sai cuviosul i-a vestit si scaparea din surghiun si chemarea a doua oara la împaratie.

Deci era savârsind fericitul si minuni prea mari. Si ajungând la culmea virtutii si învrednicindu-se darului proorociei si-a cunoscut mai înainte sfârsitul sau; dar fiii sai cei duhovnicesti cu lacrimi îl rugau si cereau ca sa mai ramâna înca în viata pentru mai marele folos si sporire a lor. Atunci el a cerut de la Nascatoarea de Dumnezeu adaugire vietii sale cincisprezece ani si câstigând cererea a vietuit pâna la saptezeci si doi de ani; a ajuns numarul ucenicilor sai peste noua sute. Si de vreme ce se savârsise si anul al cincisprezecelea ce i s-a dat lui de Nascatoarea de Dumnezeu, s-a mutat catre Domnul. Iar sfintele lui moaste cele vrednice cinstindu-le ucenicii lui cu cântari de laude si cu miruri si cu faclii, le-au asezat în sicriul de mult pret aproape de stâlpul pe care sedea fericitul în dreapta bisericii Sfânta înviere. Si a lucrat sfântul si dupa moarte tot felul de minuni, întru slava adevaratului Dumnezeu si Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Caruia se cuvine cinstea si lauda în vecii vecilor. Amin.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE DE POST PENTRU 7 Noiembrie

A. PLĂCINTE
Plăcintă cu soia

• foi de plăcintă;
• ½ pachet soia granule;
• 1 ½ ceaşcă apă pentru înmuiat soia;
• ½ linguriţă sare;
• 1 ceapă mare rasă pe răzătoarea mică;
• 1 fir de praz tocat foarte fin;
• 250 g ciuperci tocate mărunt (facultativ);
• ¾ ceaşcă ulei;
• 2 linguri pesmet;
• 1 ardei verde tocat fin (facultativ);
Se călesc în ulei ceapa, prazul şi ardeiul. Se adaugă soia, înmuiată în prealabil şi toate celelalte ingrediente. Se lasă la foc mic să scadă.
Se unge cu ulei o formă potrivită, se aştern jumătate din foi ungându-se fiecare foaie, se toarnă compoziţia şi se acoperă cu restul de foi. Deasupra se unge bine şi se taie cu vârful cuţitului până jos.
Se dă la cuptor până se rumeneşte bine.

B. SALATE

Salată de conopidă

• 1 conopidă de mărime medie;
• 4 linguri de ulei;
• 2 linguri oţet sau zeamă de lămâie
Conopida se spală, se îndepărtează frunzuliţele verzi şi se fierbe în apă cu sare fără să se lase prea mult să nu se zdrobească.
Se lasă să se răcească, se desface bucheţele, se aşază în castron şi se toarnă deasupra amestecul de ulei şi oţet sau lămâie.

C. SOSURI

Sos cu muştar

Într-o ceaşcă de sos alb se amestecă bine o lingură de muştar.

Se încălzeşte sosul fără a se lăsa să fiarbă.

D. BORŞURI, SUPE, CRÈME DE LEGUME

Cremă de zarzavat

· 3 morcovi;

· 3 rădăcini pătrunjel;

· 3 ţeline mici;

· 3 fire praz (partea albă);

· 6 cartofi;

· 6 bucheţele conopidă;

· 3 linguri margarină;

· Mărar;

· Pătrunjel;

· Sare;

· Piper măcinat

Se curăţă zarzavaturile, se spală şi se fierb în apă cu sare. După ce fierb foarte bine se dau prin sită şi se adaugă zeama care s-a scurs de la fiert.

Margarina, verdeaţa, sarea şi piperul se adaugă înainte de a se servi.

Se serveşte cu crutoane.

E. MÂNCĂRURI

Ghiveci

· 1 kg cartofi tăiaţi felii subţiri;

· ½ kg dovlecei curaţaţi şi tăiaţi rondele;

· ¼ kg bame;

· 1 ½ ceaşcă ulei;

· 3 – 4 cepe tăiate solzi;

· 1 legătură mărar;

· 1 legatură pătrunjel;

· 4 – 5 roşii date pe răzătoare;

· Sare;

· Piper

· 5 – 6 căţei de usturoi

Se curăţă, se taie zarzavaturile şi se aşază straturi alternative în formă, presărând sare şi piper după fiecare strat.

Ceapa se căleşte bine în ulei, se adaugă roşiile, usturoiul şi se toarnă peste zarzavaturi.

Deasupra se pun 2 – 3 roşii tăiate felii şi restul de verdeaţă.

Se dă la cuptor la foc potrivit aproximativ o oră.

F. DULCIURI

Chec cu cacao

· ¾ ceaşcă ulei;

· 2 ceşti zahăr;

· 2 ceşti apă rece;

· 3 linguri oţet;

· 6 linguri cacao;

· 1 linguriţă sare;

· 2 vanilii;

· 3 ceşti făină;

· 2 linguriţe bicarbonat;

· 1 linguriţă praf de copt

Se bate uleiul cu zahărul, se adaugă oţetul, apa, vanilia, făina în care se amestecă bicarbonatul şi praful de copt.

La sfârşit se adaugă sare şi cacao.

Se răstoarnă compoziţia în tava unsă şi tapetată cu făină şi se dă la cuptor, la foc potrivit timp de 45 minute.

Când este copt se pudrează cu zahăr.

ARTE 7 Noiembrie

INVITAŢIE LA OPERĂ 7 Noiembrie

Fidelio de Beethowen

Fidelio este singura operă lirică scrisă de Ludwig van Beethoven. Fidelio este o dramă în două acte, după libretul german al lui Joseph Sonleithner, care ilustrează triumful dragostei asupra tiraniei. În catalogul creațiilor muzicale ale lui Beethoven, Fidelio este notată Op. (Opus) 72.

Personajele principale sunt Leonora și soțul ei, Florestan. Florestan este luat prizonier, iar din dragoste pentru el, Leonora se travestește într-un bărbat numit „Fidelio”. După mai multe aventuri, Leonora îl salvează pe Florestan din închisoare.

Premiera mondială 23 mai 1814, Kärntnertortheater, Viena

Roluri[modificare | modificare sursă]

Roluri	voci	Actori - premiera 1805
Florestan	tenor	Friedrich Christian Demmer
Leonora	soprană	Anna Milder
Rocco	bas	Rothe
Marzelline	soprană	Louise Muller
Jaquino	tenor	Cache
Don Pizzaro	bas-bariton	Sebastian Mayer
Don Fernando	bas	Weinkopfer

Sinopsis
Actul I

Marzelline, fiica temnicerului Rocco, refuză avansurile lui Jaquino, ajutorul tatălui ei. Ea îl iubește pe Fidelio, noul angajat. Acesta sosește cu cumpărături și corespondență, dar e necăjit de interesul Marzellinei față de el. Fidelio este, de fapt, Leonora, o femeie nobilă care a venit la închisoare deghizată în bărbat, pentru a-și găsi soțul, Florestan, un prizonier politic. Când Rocco spune că în celulele subterane se află un bărbat în pragul morții, Leonora bănuieşte că ar putea fi Florestan şi îl roagă pe temnicer să o lase să-l însoțească când își face rondul. Acesta e de acord, deși guvernatorul închisorii, Don Pizarro nu-i permite decât lui accesul în acea zonă.

În timp ce soldații se adună în curte, Pizarro află că Don Fernando, ministru de stat, vine în inspecție la închisoare. La aflarea acestei vești, guvernatorul decide să-l ucidă cât mai rapid pe Florestan, dușmanul său, și-i ordonă lui Rocco să sape o groapă în temniţă. Leonora, auzind planul, își dă seama de natura diabolică a lui Pizarro. Ea îl imploră din nou pe Rocco să o lase să-l însoțească în celula condamnatului. De asemenea, îl roagă să-i lase pe ceilalţi prizonieri să iasă câteva clipe în curte, la aer. Rocco acceptă, dar, după ce prizonierii sunt scoși din temnițe, Pizarro apare și îi ordonă lui Rocco să-i trimită inapoi și să se grăbescă să sape groapa lui Florestan. Rocco se duce în temniță, iar Leonora îl urmează.

Actul al II-lea

Într-una dintre cele mai joase celule din închisoare, Florestan se luptă să rămână în viață și, pentru a nu-și pierde mințile, el visează cum vine Leonora să-l salveze. Rocco și Leonora sosesc și încep să pregătească mormântul. Florestan se trezește, nu-și recunoaște soția, iar Leonora îşi pierde cumpătul la auzul vocii lui. Florestan îl convinge pe temnicer să-i dea ceva de băut, iar apoi Leonora îi dă o bucată de pâine și îl îndeamnă să nu-și piardă credința. Rocco îl anunță pe Pizarro că totul este pregătit, iar guvernatorul vine cu un pumnal să îl înjunghie pe Florestan, dar Leonora îl oprește, amenințându-l cu un pistol. Chiar în acest moment o trompetă anunță că a sosit ministrul. Rocco îl conduce pe Pizarro afară, în timp ce Leonora și Florestan se îmbrăţişează.

În curtea închisorii, Don Fernando proclamă dreptate pentru toți. El este mirat când, din temniţă, îi este adus vechiul prieten Florestan, iar Rocco îi povestește despre curajul Leonorei. Florestan este eliberat, iar Pizarro, arestat.

Fidelio (full opera)

Joan Sutherland

Biografie

Joan Sutherland sa născut în Sydney , Australia, părinților scoțieni și a participat la școala St Catherine din suburbiaWaverley, New South Wales . Ca un copil, ea a ascultat și a imitat exercițiile de cântat ale mamei sale. Mama ei, o mezzo-soprană , a luat lecții de voce, dar nu a considerat niciodată o carieră de cântăreață profesionistă. Sutherland avea 18 ani când a început să studieze serios vocea cu John și Aida Dickens. Ea a debutat în Sydney în Sydney, ca Dido într - o producție a lui Dido și Aeneas a lui Henry Purcell , în 1947. În 1951, ea a debutat în scenă în Judith Eugene Goossens . În 1951, după ce a câștigat cea mai importantă competiție din Australia, Sun Aria (cunoscută astăzi sub numele de Sydney Eisteddfod McDonald's Operatic Aria) în 1949. În același an, a ajuns a treia după baronul Ronal Jackson în radio Quest MobilB , Care a câștigat un an mai târziu, în 1950. Apoi a mers la Londra pentru a-și continua studiile la Scoala de Opera a Colegiului Regal de Muzică cu Clive Carey . Ea a fost angajată de Royal Opera House , Covent Garden, ca o soprană de utilitate, și a debutat acolo la 28 octombrie 1952, ca Prima Doamnă în flautul magic , urmată în noiembrie de cîteva spectacole ca Clotilde în filmul lui Vincenzo Bellini opera Norma , cu Maria Callas ca Norma.

Fiind un admirator al lui Kirsten Flagstad în cariera sa timpurie, sa antrenat să devină o soprană dramatică wagneriană . În decembrie 1952, ea a cântat primul rol principal la Opera Regală, Amelia în Un ballo in maschera . Alte roluri au fost Agathe în Der Freischütz , Contesa în Căsătoria lui Figaro , Desdemona în Otello , Gilda în Rigoletto , Eva în Die Meistersinger von Nürnberg și Pamina în The Magic Flute . În 1953, ea a cântat rolul Lady Rich în filmul lui Benjamin Britten Gloriana la câteva luni după premiera mondială și a creat rolul lui Jennifer în Căsătoria de vară a lui Michael Tippett, la 27 ianuarie 1955.

Sutherland sa căsătorit cu dirijorul și pianistul australian Richard Bonynge la 16 octombrie 1954. Fiul lor, Adam, sa născut în 1956. Bonynge ia convins treptat că Wagner nu ar putea fi Fach și că, din moment ce ar putea produce note mari șicoloratura cu mare ușurință, ea ar trebui să exploreze probabil repertoriul belgonului . În cele din urmă, sa stabilit în acest Fach , petrecând cea mai mare parte a carierei sale, cântând dramă colorată soprană .

În 1957, ea a apărut în Alcina Handel cu Societatea Handel Opera și a cântat selecții de la Emilia di Liverpool de la Donizetti într - o emisiune radio, în care au fost demonstrate în mod clar potențialul ei bel canto. În anul următor a cântat-o pe Donna Anna în Don Giovanni din Vancouver.

În 1958, la Opera Regală, după ce a cântat "Lăsați serafimii luminători" de la oratorio Samson , Handel a câștigat o ovație în picioare de zece minute.

La 11 octombrie 2010, familia lui Sutherland a anunțat că a murit la domiciliul ei la Les Avants din Elveția în ziua anterioară de eșec cardio-pulmonar - "inima tocmai a dat afară ... Când sa ajuns la punctul că ea fizic nu a putut face nimic , nu voia să mai trăiască, dorea să meargă, era fericită să meargă și în cele din urmă a murit foarte, foarte liniștită. ^[25] ^[26] ^[27] Deși a revenit din căderea ei în 2008, a condus la probleme de sănătate mai grave. ^[28] O declarație din partea familiei sale a spus: "Are o viață lungă și a dat o mulțime de plăcere multor oameni". Sutherland a cerut un serviciu funerar mic, privat. ^[25]Înmormântarea sa a avut loc la 14 octombrie, iar Opera Australia și-a planificat un tribut. ^[28] Directorul artistic al Opera Australia, Lyndon Terracini , a spus: "Nu o vom mai vedea din nou, ea a avut o gamă fenomenală, mărime și calitatea vocii, pur și simplu nu mai auzim asta". ^[28] Sutherland este supraviețuit de soțul, fiul, nora și doi nepoți. ^[29] ^[30]

Premierul australian, Julia Gillard , a declarat: "Desigur, ea a fost una dintre marile voci de operă ale secolului XX", adăugând că Dame Joan a arătat o mulțime de "valori australiene chintesente". În numele tuturor australienilor, aș dori să adresez condoleanțele soțului meu Richard și fiului Adam și familiei lor extinse în această perioadă dificilă.Știu că mulți australieni vor reflecta astăzi activitatea vieții ei.

Deși ea este în general descrisă ca o dramatică soprană coloratura , "clasificarea vocii lui Sutherland a fost întotdeauna extrem de dificilă, atât dimensiunea, cât și sunetul prezent al problemelor de definire [...] Pe lângă cântând unele roluri populare printre sopranele coloratura, vocea lui Sutherland nu putea fi mai diferite. " ^[2]

Într-un profil din 1961 în revista The New York Times , Sutherland a spus că inițial avea o "voce destul de sălbatică", care nu era destul de grea pentru Wagner, deși nu și-a dat seama că până nu a auzit "Wagner cântat cum ar trebui să fie". ^[8]

În ceea ce privește dimensiunea vocii lui Sutherland, Opera Britannia laudă "o voce cu dimensiuni cu adevărat eroice ce cântă bel canto.Este îndoielnic dacă orice soprană din acest repertoriu a cântat atât de multă putere și tonă ca Dame Joan și aceasta include Callas și Tetrazzini. contrastul cu alți soprani care cântă aceleași roluri este în mod adecvat suficient de uimitor, cu rivale prima donnas producând puncte mici de sunet în comparație cu cascade aparent fără sfârșit ale lui Sutherland de ton plin. ^[2] În 1972, criticul muzical Winthrop Sargeant descrie vocea ei "la fel de mare ca cea a unui sopran wagnerian de top" în The New Yorker . ^[38] Soprana franceză Natalie Dessay afirmă: "Ea avea o voce uriașă și uriașă , ea reușind să se lumineze brusc și să ia această coloratură rapidă și avea de asemenea notele de sus ca o soprană coloratura, dar cu o voce mare și uriașă , care este foarte rar ". ^[39]

Gama vocală a lui Sutherland sa extins de la G sub personal ( G ₃ ) ^[8] până la înalt F (F ₆ ) sau F high-sharp (F ♯ ₆ ), deși nu a cântat ultima notă într-o performanță publică

Roluri [ editați ]

Sutherland a interpretat în direct următoarele roluri complete. ^[52]

Prima performanță	Compozitor	Muncă	Rol	casă	Conductor	Director	Comentarii
20 iunie 1947	Handel	Acis și Galatea	Galatea	Eastwood Masonic Hall, Sydney			Concert de performanță
30 august 1947	Purcell	Dido și Aeneas	didona	Lyceum Club, Sydney			Concert de performanță
15 iulie 1950	Handel	Samson	Dalila și femeia israelită	Primăria din Sydney			Concert performanță;Sutherland a făcut debutul rolului său profesional ca femeie israelită la 14 octombrie 1958
9 iulie 1951	Goossens	Judith	Judith	Sydney Conservatorul de muzică	Goossens		Sutherland este prima operă completă în scenă
16 iulie 1952	Puccini	Il tabarro	Giorgetta	Teatrul Parry, RCM	Richard Austin	Peter Rice / Pauline Elliot
28 octombrie 1952	Mozart	Flautul Magic	Prima Doamna	ROH , Covent Garden	Pritchard	Messel	Debutul profesional al lui Sutherland
3 noiembrie 1952	Verdi	Aida	Mare preoteasă	ROH, Covent Garden	Barbirolli	Cruddas
8 noiembrie 1952	Bellini	Norma	Clotilde	ROH, Covent Garden	Gui	Barlow
29 decembrie 1952	Verdi	Un ballo in maschera	Amelia	ROH, Covent Garden	Pritchard	Barlow / piatra	Principalul rol principal al lui Sutherland
24 februarie 1953	Mozart	Căsătoria lui Figaro	Contesa Almaviva	Turneul ROH, Edinburgh	J Gibson	Gerard
13 mai 1953	Strauss	Elektra	Supraveghetor	ROH, Covent Garden	Kleiber	Lambert
11 august 1953	Britten	Gloriana	Lady Rich	Turul ROH, Bulawayo
19 octombrie 1953	Wagner	Die Walküre	Helmwige	ROH, Covent Garden	Stiedry	Pemberton
2 noiembrie 1953	Bizet	Carmen	Frasquita	ROH, Covent Garden	Pritchard	Wakhévitch
4 februarie 1954	Verdi	Aida	Aida	ROH, Covent Garden	E Young	Cruddas
23 martie 1954	Weber	Der Freischütz	Agathe	ROH, Covent Garden	Downes	FURSE
30 aprilie 1954	Piccinni	La buona figliuola	Lucinda		Mackerras		Emisiunea BBC radio
27 mai 1954	Wagner	Der Ring des Nibelungen	Woglinde și Woodbird	ROH, Covent Garden	Stiedry	Grabă	Sutherland a cântat și rolul lui Helmwige, pe care la cântat anterior;celelalte date ale ciclului au fost 2, 8 și 17 iunie
17 noiembrie 1954	Offenbach	Les contes d'Hoffmann	Antonia	ROH, Covent Garden	Downes	Wakhévitch
27 ianuarie 1955	Tippett	Căsătoria de vară	Jenifer	ROH, Covent Garden	Pritchard	Hepworth	Premiera mondiala;Sutherland a creat rolul
28 februarie 1955	Offenbach	Les contes d'Hoffmann	giulietta	ROH turneu, Glasgow	Downes	Wakhévitch
19 iunie 1955	Offenbach	Les contes d'Hoffmann	Olympia	ROH, Covent Garden	Downes	Wakhévitch
30 septembrie 1955	Weber	Euryanthe	Euryanthe		Stiedry		Emisiunea BBC radio
30 octombrie 1955	Bizet	Carmen	Micaela	ROH, Covent Garden	Downes	Wakhévitch
11 martie 1956	Mozart	La clemenza di Tito	Vitellia		Pritchard		Emisiunea BBC radio
10 noiembrie 1956	Mozart	Flautul Magic	Pamina	ROH, Covent Garden	J Gibson	Messel
28 ianuarie 1957	Wagner	Die Meistersinger von Nürnberg	Eva	ROH, Covent Garden	Kubelík	Wakhévitch
19 martie 1957	Handel	Alcina	Alcina	Primăria orașului St Pancras	Farncombe
8 iunie 1957	Verdi	Rigoletto	Gilda	ROH, Covent Garden	Downes	Gellner
5 iulie 1957	Mozart	Der Schauspieldirektor	Doamna Hertz	Festivalul Opera Glyndebourne	Balkwill	Orez
16 august 1957	Scarlatti	Mitridează Eupatore	Laodice		Appia		Emisiunea BBC radio
8 septembrie 1957	Donizetti	Emilia di Liverpool	Emilia		Pritchard		Emisiunea BBC radio
21 decembrie 1957	Verdi	Otello	Desdemona	ROH, Covent Garden	Downes	Wakhévitch
16 ianuarie 1958	Poulenc	Dialogurile Carmelitelor	Doamnă Lidoine	ROH, Covent Garden	Kubelík	Wakhévitch
24 mai 1958	Haydn	Applausus Musicus	Temperantia		Newstone		Emisiunea BBC radio
26 iulie 1958	Mozart	Don Giovanni	Donna Anna	Opera din Vancouver	Goldschmidt	Maximowna
17 februarie 1959	Donizetti	Lucia di Lammermoor	Lucia	ROH, Covent Garden	Serafin	Zeffirelli	Această performanță a marcat începutul carierei internaționale a lui Sutherland
24 iunie 1959	Handel	Rodelinda	Rodelinda	Teatrul lui Sadler Wells	Farncombe	Pidcock
8 ianuarie 1960	Verdi	La traviata	Violetta Valéry	ROH, Covent Garden	Santi	Fedorovitch
24 mai 1960	Bellini	Eu puritani	Elvira	Festivalul Opera Glyndebourne	Gui	Heeley
19 octombrie 1960	Bellini	La sonnambula	Amina	ROH, Covent Garden	Serafin	Sanjust
21 februarie 1961	Bellini	Beatrice di Tenda	Beatrice	Primăria din New York	Rescigno		Concert performanță;Sutherland a interpretat pentru prima dată acest rol pe scenă la 10 mai 1961
4 ianuarie 1962	Mozart	Flautul Magic	Regina Noii	ROH, Covent Garden	Klemperer	Eisler
28 mai 1962	Meyerbeer	Les Huguenots	Maguerite de Valois	La Scala	Gavazzeni	Nicola Benois
17 decembrie 1962	Rossini	Semiramide	Semiramide	La Scala	Santini
20 iunie 1963	Handel	Giulio Cesare	Cleopatra	Teatrul lui Sadler Wells	Farncombe	Warre
17 octombrie 1963	Bellini	Norma	Norma	Opera din Vancouver	Bonynge	McLance / mizerie
9 martie 1965	Gounod	Faust	părăluțe	Opera din Connecticut	Bonynge	Roma / Brooks van Horne
2 iunie 1966	Donizetti	La fille du régiment	Marie	ROH, Covent Garden	Bonynge	Anni / Escoffier
10 aprilie 1967	Delibes	Lakmé	Lakmé	Opera din Seattle	Bonynge
21 mai 1967	Haydn	L'anima del filosofo	Euridice	Teatru an der Wien	Bonynge	Ludwig
12 noiembrie 1971	Donizetti	Maria Stuarda	Maria Stuarda	Opera din San Francisco	Bonynge	Pizzi
26 octombrie 1972	Donizetti	Lucrezia Borgia	Lucrezia	Opera din Vancouver	Bonynge	Varona
14 septembrie 1973	J.Strauss II	Die Fledermaus	Rosalinde	Opera din San Francisco	Bonynge
23 octombrie 1974	Massenet	Esclarmonde	Esclarmonde	Opera din San Francisco	Bonynge	Montressor
12 septembrie 1975	Verdi	Il trovatore	Leonora	Opera din San Francisco	Bonynge	Hager / Skalicki
22 aprilie 1976	Lehár	Vaduva veselă	Hanna Glavari	Opera din Vancouver	Bonynge	Varona
16 iulie 1977	Puccini	Suor Angelica	Suor Angelica	Opera din Sydney	Bonynge	Digby
23 septembrie 1977	Massenet	Le Roi de Lahore	Sita	Opera din Vancouver	Bonynge	Mariani
4 iulie 1979	Mozart	Idomeneo	Electra	Opera din Sydney	Bonynge	Truscott
2 iulie 1980	Verdi	Am masnadieri	Amalia	Opera din Sydney	Bonynge	Lees / Stennett
22 mai 1983	Cilea	Adriana Lecouvreur	Adriana	Opera din San Diego	Bonynge	O'Hearn / mizerie
22 iunie 1984	Donizetti	Anna Bolena	Anna Bolena	Compania canadiană de operă , Toronto	Bonynge	Pascoe / Stennett
4 octombrie 1985	Thomas	Cătun	Ophélie	Compania canadiană de operă, Toronto	Bonynge	Shalicki / Digby / Ste

Lucia di Lammermoore

Norma

Gwyneth Jones

(traducere automata de la Wikipedia)

Jones sa născut în Pontnewynydd , Țara Galilor. Înainte de a deveni cântăreață profesionistă, ea a lucrat ca secretar la turnătoria Pontypool . A studiat muzica la Royal College of Music , Londra, la Accademia Musicale Chigiana (Siena), precum și la Studio International Opera (Zürich). După ce a debutat în 1962 ca mezzo-soprană în opera Gluck Orfeo ed Euridice , a fost angajată de Opera din Zurich . Ea a descoperit că gama sa de top a putut să-i permită să cânte rolurile sopranei și a trecut la repertoriul sopranei din jurul anului 1964, primul ei rol principal fiind soprana Amelia în Un ballo in maschera lui Verdi . ^{[ citare necesară ]}

Jones a devenit proeminentă în 1964 când a stat în picioare pentru Leontyne Price ca Leonora în " Il trovatore " a lui Verdi la Opera din Royal , Covent Garden . Cariera ei sa dezvoltat rapid, iar ea a cunoscut succese ca Aïda , Leonore (în Fidelio), Desdemona (în Otello ), Elisabeth ( Don Carlos ), Donna Anna (în Don Giovanni ), Cio-cio-san ), Lady Macbeth (în Verdi's Macbeth ), Santuzza (în Cavalleria rusticana ), Octavian (în Der Rosenkavalier ), Médée (în versiunea italiană) și Tosca . ^{[ citare necesară ]}

Din acestea, ea a continuat treptat la roluri mai grele, cum ar fi Chrysotemis (în Elektra ), Salome , Marschallin (în Der Rosenkavalier ), Eva (în Die Meistersinger von Nürnberg ), Senta (în Der Fliegende Holländer ), Kundry (în Parsifal ) Venus și Elisabeta (în Tannhäuser ), Helena (în Die ügyptische Helena ), Ariadne (în Ariadne pe Naxos ) și Sieglinde, precum și Brünnhilde (în Die Walküre ). A apărut frecvent la aproape toate casele de operă din lume, inclusiv Opera de Stat din Viena, Opera din Zurich, Opera Regală, Covent Garden, Bayerische Staatsoper, Opera din San Francisco, Deutsche Oper Berlin, Paris Opéra, Teatro alla Scala, Opera Los Angeles, Opera Metropolitană, Gran Teatrul del Liceu, Grand Théâtre de Genève, Opera Lyrică din Chicago, precum și numeroase festivaluri de operă și muzică proeminente.

Ea a debutat la Teatro alla Scala ca Leonora la Il Trovatore la 4 aprilie 1967. Sa intors la La Scala ca rol principal al Salomein ianuarie 1974. La 24 noiembrie 1972, ea a debutat la Metropolitan Opera House din New York ca Sieglinde în Die Walküre . Până la ultima sa apariție la Met la 22 aprilie 1995 (ca Kundry în Parsifal ), ea a cântat 11 părți în 10 opere de 93 de ori la Met; cea mai frecventă parte a fost Marschallin în Der Rosenkavalier (de 20 de ori). În august 1979, ea a debutat la Festivalul de Vară de la Salzburg ca Marschallin.

O voce puternică, puternică, puternică a sopranei, o voce puternică, puternică, neobișnuit de puternică, prezența scenică și abilitățile de actorie au fost admirate pe scară largă.

Una dintre cele mai cunoscute ^[ de
cine? ^{] a} fost interpretarea interpretării lui Brünnhilde în anul 1976 în Bayreuth Jahrhundertring ( Centenarul Ring ), sărbătorind centenarul festivalului și al primului spectacol al ciclului complet, realizat de Pierre Boulez și realizat de Patrice Chéreau . A fost înregistrată și filmată în 1979 și 1980 pentru discurile video și audio. Înregistrarea a câștigat un premiu Grammy în 1983.

Cariera ei la Festivalul de la Bayreuth este după cum urmează:

· 1966: Sieglinde în Die Walküre

· 1968: Eva în Die Meistersinger von Nürnberg

· 1969: Senta în Der Fliegende Holländer , Kundry în Parsifal

· 1970: Sieglinde în Die Walküre , Senta în Der Fliegende Holländer , Kundry în Parsifal

· 1971: Sieglinde în Die Walküre , Senta în Der fliegende Holländer

· 1972: Elisabeta și Venus în Tannhäuser , Sieglinde în Die Walküre

· 1973: Elisabeta și Venus în Tannhäuser , Sieglinde în Die Walküre

· 1974: Elisabeta și Venus în Tannhäuser , Brünnhilde in Götterdämmerung

· 1975: Brünnhilde în ciclul Der Ring des Nibelungen

· 1976: Brünnhilde în ciclul Der Ring des Nibelungen ( Jahrhundertring )

· 1977: Brünnhilde în ciclul Der Ring des Nibelungen , Elisabeth și Venus în Tannhäuser

· 1978: Brünnhilde în ciclul Der Ring des Nibelungen

· 1979: Brünnhilde în ciclul Der Ring des Nibelungen

· 1980: Brünnhilde în ciclul Der Ring des Nibelungen

· 1982: Senta în Der Fliegende Holländer

Mai târziu, în cariera sa (începând cu 1980), ea a preluat rolul principal al lui Elektra , precum Isolde (în Tristan und Isolde ), soția lui Dyer (în Die Frau ohne Schatten ), Turandot și Minnie (în La fanciulla del West ). În timp ce era cunoscută cel mai bine pentru repertoriul Wagner-Strauss-Puccini, versatilitatea ei ia permis să preia alte roluri, cum ar fi Poppea (în L'coronazione di Poppea ), Hanna Glawari (în The Merry Widow ) și Norma . Începând cu anii '90, în afara pieselor menționate mai sus, ea a continuat să cânte Widow Begbick ( Mahagonny ), Ortrud (în Lohengrin ), Femeia din ArwoldSchoenberg , Erwartung , Kostelnicka (în Jenůfa ), Kabanicha (în Káťa Kabanová ), femeia din La voix humaine a lui Poulenc , Ruth (în Pirații din Penzance ), Gertrud (în Hänsel und Gretel ), Herodias (în Salome ) și Klytemnästra (în Elektra). A aparut ca sotia Dyers in Die Frau ohne Schatten la Opera din Köln in 1980 intr-o productie a lui Jean Pierre Ponnelle , condusa de John Pritchard , cu Walter Berry ca Dyer, Róbert Ilosfalvy ca Imparat, Siv Wennberg ca Imparateasa si Helga Dernesch ca Amme . ^[1]

Jones a făcut roluri care exemplifică soprana dramatică wagneriană, cum ar fi Brünnhilde, Isolda, Elektra, Soția lui Dyer și Turandot, parte a repertoriului său principal, și le-a interpretat pe parcursul anilor 1980 și 1990. Ea a preluat odată rolurile lui Elisabeth și Venus în producția lui Götz Friedrich de Tannhäuser la Festivalul de la Bayreuth în anii 1970 și a fost creditată și cu realizarea rară a realizării pe scena a tuturor celor trei mari roluri feminine de la Elektra .

De asemenea, a interpretat recitaluri de concerte și liederi , emisiuni de televiziune și radio și a participat la mai multe proiecte de film, inclusiv seria epică de televiziune Wagner , în care a interpretat prima Isolde, Malvina Schnorr von Carolsfeld . Ea a creat, de asemenea, pentru ea o pereche de spectacole teatrale muzicale de o singură femeie - O, Malvina! și Die Frau im Schatten - care sunt inspirate de adevărate personaje istorice, și anume, Malvina Schnorr von Carolsfeld și Pauline de Ahna (soția lui Richard Strauss ). Partea soprană din Simfonia nr. 9, intitulată "Viziunea eternității", a compozitorului galez Alun Hoddinott a fost scrisă pentru ea și a fost premiată de ea.

În 2003, Jones a debutat ca regizor și designer de costume într-o producție scenică de Der Fliegende Holländer dinWeimar , Germania. De asemenea, a oferit cursuri de masterat pentru tinerii cântăreți și a jucat rolul de adjudecator la concursurile internaționale de voce, printre care concursul BBC Cardiff Singer al lumii 2009 și, mai recent, sezonul 2017 al concursului de cântărire a reality-ului din Rusia-Kultura TV Channel, "The Big Opera" (întreaga serie de concurs fiind acum disponibilă pentru vizionare pe YouTube). În ciuda anilor înaintării și a cerințelor extraordinare ale repertoriului ei ales, ea rămâne un interpret activ pe scena, luând diverse roluri soprano, mezzo-soprane și chiar contralto cu autoritate vocală și convingere dramatică. În iunie 2007, ea a creat rolul reginei inimilor în premiera mondială a noii opere a lui Unsuk Chin , Alice in Țara Minunilor , la Opera de Stat din Bavaria . În februarie 2008 a cântat rolul lui Herodias în producția lui Stephen Langridge, " Salome " a lui Richard Strauss, la Opera Malmö din Suedia. Ea a repetat acest rol în august 2010, alături de Salome de Deborah Voigt , într-o concert la Festivalul Verbier din Verbier, Elveția, și a interpretat piesa pe scenă la Opera de Stat din Viena în mai 2012. Jones a participat de asemenea la o piesă de teatru muzical despre femeile din clanul Wagner și influențele lor asupra Festivalului de la Bayreuth, intitulat Wagnerin. Ein Haus der Kunstmusik , regizat de Sven Holm la Festivalul de Operă din Munchen. În ea, ea a portretizat partea lui Cosima Wagner . În martie 2016, la vârsta de 79 de ani, Jones și-a făcut debutul în rolul contesei din The Queen of Spades al lui Ceaikovski într-o nouă producție a operei de la Staatstheater Braunschweig , Germania. În aprilie 2017, a preluat rolul Naratorul în filmul lui Richard Strauss, Enoch Arden, într-un concert la Landsberg.

Jones face o invitație în Cvartet , un film al lui Dustin Hoffman , bazat pe comedia lui Ronald Harwood despre mai mulți cântăreți de operă pensionați care intenționează să lanseze un concert pentru a sărbători ziua de naștere a lui Verdi. Își asumă rolul lui Anne Langley, un fost rival opera cu Jean Horton, jucat de Maggie Smith . Filmul a fost premiat pentru recenzii în mare parte favorabile pe 9 septembrie la Festivalul Internațional de Film de la Toronto din 2012, iar performanța lui Jones a fost apreciată critic.

Ea a fost numită Comandantă a Ordinului Imperiului Britanic (CBE) în 1976 și a fost promovat în funcția de Dame Commander al Ordinului Imperiului Britanic (DBE) în 1986. De asemenea, ea a primit numeroase distincții muzicale / culturale și onoruri de la mulți diferite țări și organizații, inclusiv Verdienstkreuz 1. Klasse din Republica Federală Germania, Medalia de Aur de Onoare de la Viena, Crucea de Onoare a Austriei de Aur, Premiul Shakespeare și Premiul Puccini.

Ea este Kammersängerin atât la Opera de Stat din Viena, cât și la Opera de Stat din Bavaria și a fost fondată în Franța, comandant de L'Ordre des Arts et des Lettres . Ea a fost, de asemenea, conferite doctorate onorifice de către Universitatea din Țara Galilor și de la Universitatea Glamorgan . În prezent este președintele Societății Wagner din Marea Britanie.

Rossini - The Barber of Seville

MUZICĂ 7 Noiembrie

Paul Lincke

Paul Lincke : Bis früh um Fünfe Marsch for Orchestra - Historic Old Recording: http://youtu.be/rKP2t7X8-sU;

Paul Lincke - Hochzeit Tanze Walzer/Wedding Dance Waltz/Vals Baile de la Boda: http://youtu.be/3uGGJBUiQXw;

PAUL LINCKE: Melodienfolge aus Frau Luna: http://youtu.be/DL75F3YAy9M.

William Alwyn, compozitor englez

William Alwyn: Symphony #3: https://youtu.be/tG9gVQKWFy0?list=PLCSmW-1SUlc0wm9ocaM9-s1EvC0KoRgnF.

Al Hirt, trompetist american

Al Hirt – Popular: https://youtu.be/ja__BzO-mwk?list=PL2929D81E6C70EE60.

Ernst Mosch

Ernst Mosch - Goldene Klänge aus Böhmen II: http://youtu.be/EORgBX_8oRs;

Ernst Mosch ( Herzweh,Rosamunde,Die Heimat im Herzen ): http://youtu.be/WYoT6pv65wI;

Ernst Mosch - Deutschland, wie bist du schön I: http://youtu.be/oKzgA_T8bAg.

Mary Travers, cantareata americana, a cantat in Peter, Paul and Mary

Peter, Paul & Mary_ In The Wind (1963) full album: https://youtu.be/-nOse2wE1BQ.

Johnny Rivers

Johnny Rivers - 20 Greatest Hits: http://youtu.be/FhTjAmqdy2M;

Coletanea Johnny Rivers - Só as Melhores: http://youtu.be/ZBbhio0xdxI.

Joni Mitchell

Joni Mitchell - Clouds (1969) (Full Album): http://youtu.be/yoA0Fe2hStk;

Joni Mitchell - Come in From the Cold videotape (1991): http://youtu.be/1_Lvt1EMKgM.

Nick Gilder

Nick Gilder - Roxy Roller: http://youtu.be/nEYwmfd65C8;

Nick Gilder - Here Comes the Night: http://youtu.be/UaFzbzUGk0E.

Sharleen Spiteri

Sharleen Spiteri - I wonder: http://youtu.be/_EnuO_lujQs;

Sharleen Spiteri - Where did it go wrong: http://youtu.be/hfwnYqvFyRQ;

Sharleen Spiteri - All The Times I Cried – Official: http://youtu.be/pUtnQTzimMw.

Hélène Grimaud

Hélène Grimaud Chopin Ballade No.1 In G Minor: http://youtu.be/upQ911nlCzw.

ÎNREGISTRĂRI NOI:

Música ITALIANA instrumental - Beautiful, Venetian Lute, Relax, Sleep, Study - 2 Hour Italian Music

Concertos for 4 Violins (Musica Antiqua Koln, Reinhard Goebel)

muzica veche romaneasca ritmata 2, melodii vechi, superbe, româneşti

POEZIE 7 Noiembrie

Ion Bănuţă

Biografie

Ion Bănuţă (7 noiembrie 1914, Siliştea, judeţul Argeş - 30 decembrie 1986, Bucureşti) - poet. Este fiul Radei (născută Georgescu) şi al lui Dumitru Bănuţă, ţărani. Urmează o şcoală de arte şi meserii, fiind, în paralel, ucenic şi muncitor la Uzinele „Griviţa”. Participă la grevele din 1933, iar în 1941 este arestat pentru activitate în cadrul PCR. După 1944, devine primul preşedinte al Sindicatului Ziariştilor din Banat. Urmează liceul în particular şi studiază ziaristica la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1959.

Între 1960 şi 1968, este director al Editurii pentru Literatură, unde s-a distins printr-o preocupare eficientă pentru literatura clasică, din care a iniţiat ediţii de opere, ca şi pentru literatura contemporană (a patronat debutul multor scriitori tineri în colecţia „Luceafărul”). Este demis în anul 1968 pentru că tipărise, în colecţia „Biblioteca pentru toţi”, antologia Poezia română modernă. De la G. Bacovia la Emil Botta (I-II), alcătuită de Nicolae Manolescu, în care figurau poeţi indezirabili regimului comunist: Aron Cotruş, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Ştefan Baciu etc. A fost trimis redactor-şef la „Albina”. A colaborat la „Viaţa românească”, „România literară”, „Tomis”, „Cronica”, „Familia”, „Astra” etc.

Bănuţă debutează editorial în 1946, la Lugoj, cu placheta de versuri Cetatea tăcerii, dedicată experienţei carcerale şi memoriei celor căzuţi în „lupta pentru progres”. Publică, în anii ’40, în „Presa liberă”, pe care el însuşi o înfiinţează, articole şi reportaje care servesc ideologia comunistă. O serie de volume (Izvoare, 1956, La hotarul dintre lumi, 1960; Am rechemat iubirea, 1962; Scrisoare către anul 2000, 1963) conturează profilul unui poet militant în stilul rudimentar al epocii, ce abordează tematica socială, în versuri agitatorice, conjuncturale.

Angajarea, enunţată cu un neistovit retorism, vizează evenimentul imediat, chiar dacă notaţii lirice cu un caracter diferit (erotică, introspecţie, reflexivitate) îşi semnalează uneori prezenţa. Bunăoară, pe o temă dată, pacea, timbrul e susţinut de „angajamente” viguroase: „Te apărăm / că suntem mulţi / noi, robitorii, / de noapte cu noapte, / zi cu zi, / vom fi aci, / mereu prezenţi, / mereu în stare de alarmă [...] noi vom fi mulţi, / vom fi o mie de milioane”. Bănuţă va trece însă de la cronica rimată şi exaltarea conformistă a „biruinţelor” şi a „steagului leninian” la un tip de poezie reflexivă, care atrage în gesticulaţia amplă motive cu reverberaţie general umană.

Evoluţia către un lirism mai elaborat începe odată cu Lacrima diavolului (1965), unde poetul, depăşind faptul concret, încearcă o viziune de ansamblu asupra lumii, diavolul, spirit răzvrătit, semnificând setea de cunoaştere a omului. Punctul de sus al scrisului lui Bănuţă este Olimpul Diavolului, lucrare ce se vrea monumentală, concepută în zece volume intitulate „panorame”, din care au fost realizate: Panorama efemeridelor (1967), Panorama sărutului (1969), Panorama focului albastru (1972), Panorama iubirii zugravului (1974), Panorama duhului meu (1976), Panorama-n dor de domnişoara Pogany (1977) şi Panorama-n sălcii plângătoare (1981).

Sub semnul lui Dante Alighieri, Infernul, Purgatoriul, Paradisul sunt aici compartimente ale „scenei lumii”, iar diavolul - un simbol al naturii contradictorii a fiinţei omeneşti şi un posibil alter ego al poetului. Pe de altă parte, invocând pactul faustic, poetul-ateu respinge inerţia, starea de lâncezeală şi-şi „cumpără” de la diavol ferventa, „sublimul neastâmpăr”, „germenele frumos al furtunii”, neliniştea şi dreptul de a fi „greier cântăreţ al Universului”, pentru a glorifica omul şi valorile lui. Nu este vorba aici doar de o schimbare de registru tematic, doar de lăsarea în urmă a poeziei ocazionale, a cărei caducitate poetul o va fi înţeles într-un târziu, ci şi de un alt mod de a scrie, de recuperarea unor teritorii lirice şi a unor posibilităţi ale versului.

Poetul prea grăbit, admonestat altădată pentru „multele stângăcii, facilităţi şi contradicţii în imagini” (George Călinescu), este acum un ludic, un candid fermecat de cuvinte („Plânge diavolul din mine / În candoare de sabine. // Plânge iarba în nesaţiu / Şi mi-e dor de un Horaţiu [...] Plânge-un om în joc de roate / Spiţele sunt rupte toate.”). E preocupat nu de versul pletoric, ci de exprimarea lapidară, sentenţioasă, astfel încât scrisul supravegheat, rafinamentul exerciţiului stilistic din „panoramele” sale îl înscriu între poeţii devotaţi ideii de virtuozitate.

Opera literară

· Cetatea tăcerii, Timişoara, 1946;

· Izvoare, Bucureşti, 1956;

· La hotarul dintre lumi, Bucureşti, 1960;

· Am rechemat iubirea, Bucureşti, 1962;

· Scrisoare către anul 2000, Bucureşti, 1963;

· Versuri, prefaţă de George Călinescu, Bucureşti, 1963;

· Lacrima Diavolului, Bucureşti, 1965;

· Olimpul Diavolului. Panorama efemeridelor, Bucureşti, 1967;

· Olimpul Diavolului. Panorama templului meu, Bucureşti, 1968;

· Olimpul Diavolului. Panorama sărutului, Bucureşti, 1969;

· Olimpul Diavolului. Panorama focului albastru, Bucureşti, 1972;

· Olimpul Diavolului. Panorama iubirii zugravului, Bucureşti, 1974;

· După flori, Bucureşti, 1975;

· Olimpul Diavolului. Panorama duhului meu, Bucureşti, 1976;

· Olimpul Diavolului. Panorama-n dor de domnişoara Pogany, Bucureşti, 1977;

· Olimpul Diavolului. Panorama-n sălcii plângătoare, Bucureşti, 1981.

Traduceri

· Pablo Neruda, Gloria şi moartea lui Joaquin Murieta, Bucureşti, 1972 (în colaborare cu Rosalia Bianu).

Cu Dante Prin Infern

M-am dus o clipă în Infern,
în bolgiile-adânci, dar Dante,
ce zugrăvi în vers etern
escroci, şi papi, şi duci, bacante,
pe când mă însoţea, în pas uşor,
şi-i povesteam de Hitler, negru nor,
se-nvârteji-n coroana lui de laur
şi-mi spuse : - Astfel de balaur
mi-a întrecut şi mie-nchipuirea,
dar deapănă-ţi, amice, povestirea !
- Pe feudalii tăi, părinte,
i-ai pus la stâlp, şi iadul îi desfată
cu smoală neagră şi fierbinte,
dar ei nu sunt decât copii în vată,
părinţii lor acuma s-au născut!
Ciudat ! Să aibă taţii fiii în trecut !
Au ars cuptoarele, pe întrecute,
şi mii de oameni s-au sfârşit în vânt,
privind sticlos la şirul lung de brute.
Se răscula şi recele pământ !

Şi mă uitai cu scârbă-n vechea ladă,
ce-o iau în seamă numai cronicarii.
Pe tronuri mari de oase : Hitler, carii,
ce rod mărunt, căci vremea i-a mutat din lemn
în ţeasta lui, să toace crudul semn
ce-a-ncins amarnic fruntea omenirii.
Dar, când umblam pe vântul pustiirii,
O pajură cu moartea-n aripi blege
veni din Bonn, scheletul să-i închege.
Os lângă os şi gheară lângă gheară,
să-i dea din nou puterea ei de fiară,
şi crucea strâmbă, înecată-n ură,
să verse-n lume cea mai neagră zgură!

Pe când priveam la Hitleri noi şi vechi,
mi s-a părut ca Dante s-a urnit din lut,
strigând : « În cartea de atunci n-au încăput,
şi filele sunt roase şi străvechi ».
Prietene! Să mergem! Turmei de tâlhari
să-i fim în veacul XX slăviţi gropari!
Din tobele iubirii şi-ale urii
să cânte apele şi trubadurii
şi să răscoale munţii-ncremeniţi de veci,
să fie furnicar de oameni pe poteci,
şi trăsnetul cumplit să se prăvale,
să-ngroape crima-n marşuri epocale.

(“Cu Dante prin infern “)

Mi-e dor de ea

Mi-e dor de ea ca nimanui
Ca unui vechi nomad de drumul lui
Port rani adânci în ochi si-n trup,
Vesmintele de-argint le rup.

Astept trecutele iubiri,
Conturul bratelor subtiri
Si parul amintind de ploi,
Si vechea urma din noroi.

Dar urma ei s-a sters demult
De cine azi sa prea-ascult?
De vântul ce-mi închide usi
De greieri sau de carabusi?

Mi-e dor de ea ca nimanui
Ca unui vechi nomad de drumul lui
Port rani adânci în ochi si-n trup,
Vesmintele de-argint le rup.

Toamna

Fără vrere, fără vină,
mă aflai în miez de toamnă.
Dulce eşti, cumplită doamnă !
Bruma grea, diamantină
a tăiat cu mii de seceri
frunzele de pe cărare,
poticnindu-le de zare.

Să mă-ncumet în petreceri ?
Ori să scot, din foi de jale,
vremea care-mi fură anii,
cum scot peştii atamanii
de sub apele domoale ?!

Alergai pe-un drum de sită
după-un dram de primăvară,
ce cu viaţa se măsoară
şi cu clipa infinită.

Mai pe drum, mai prin sulcină,
mă aflai în miez de toamnă.
Dulce şi cumplită doamnă,
nu-mi căta la ani pricină !

TEATRU/FILM 7 Noiembrie

Cu Dorina Lazăr:

Biografie Dorina Lazăr

Dorina Lazăr (n. 7 noiembrie 1940) este o actriță de teatru și film. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, Facultatea de Teatru, secția Actorie la clasa profesorului Ion Finteșteanu, având ca asistenți pe Sanda Manu și Dem Rădulescu.

A debutat în 1961 la Teatrul Regional București, iar din 1969 este actriță la Teatrul Odeon. Pe marele ecran a debutat în 1974 în filmul „Păcală” al regizorului Geo Saizescu. Printre cele mai importante filme în care a mai jucat se numără Angela merge mai departe (1981), Liceenii (1986), Balanța (1991) și Amen (2001).

În anul 1979 a primit premiul Leul de bronz la Festivalul International de Teatru de la Arezzo, pentru spectacolul „Năpasta”. În anul 1982 a primit premiul Cea mai bună actriță de film din partea Asociației Cineaștilor din România pentru rolul Angela din Angela merge mai departe (1981). În anul 2000 a fost decorată cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de cavaler.

Filme cu Dorina Lazăr

Ascunde

· Proiecte de trecut (2019) - bunica

· București NonStop (2015) - bătrâna Trailer

· Ana (2014) Trailer

· Funeralii fericite (2013) - Tanti Nela Trailer

· Youth Without Youth / Tinerețe fără tinerețe (2007) Trailer

· The Detonator / Detonatorul (2006) - Receptionist

· Modigliani (2004) Trailer

· Saint Ange (2004) - Helenka

· Zbor deasupra unui cuib de curci (2003)

· Amen. / Amen (2002) - Sotia primului ofiter SS

· Binecuvântată fii, închisoare (2002) - Directoare de inchisoare Trailer

· Tandretea lacustelor (2002) - Florica

· Valsul lebedelor (2002)

· Roberta (2000)

· Phantom Town / Orasul fantoma (1999) - Bar Girl

· Subspecies 4: Bloodstorm (1998) - Old Woman

· The Shrunken City / Orasul in miniatura (1998) - Ramona

· Une mere comme on n'en fait plus (1997) - Mme Gomez

· Leapin' Leprechauns (1995) - Doctor Mrs. Voyzniac

· Crucea de piatră / Crucea de piatră - ultimul bordel (1994) - Mache's wife

· Neînvinsă-i dragostea (1994) - Elizabeta Lazar

· Titanic vals (1994) - Dacia, a doua sotie a lui Spirache

· Un été inoubliable / O vară de neuitat (1994) Trailer

· Balanța (1992)

· Divorț... din dragoste (1991) - avocata Nicoleta

· Dreptatea (1989)

· Liceenii (1987) - mama lui Şerban

· Niste baieti grozavi (1987) - Teofila

· Să-ți vorbesc despre mine (1987)

· Năpasta / Napasta (1985)

· Acordați circumstanțe atenuante? (1984)

· Lansarea (1984)

· Un saltimbanc la Polul Nord (1984)

· Dragostea și revoluția (1983)

· Fram (1983)

· O lebădă iarna (1983)

· Ochi de urs (1983)

· Stop cadru la masă (1982) - Clara Halunga

· Ana și "hoțul" (1981)

· Angela merge mai departe (1981) - Angela

· Saltimbancii (1981)

· Semnul Șarpelui (1981)

· Ștefan Luchian (1981) Trailer

· Drumuri în cumpănă (1979) - Primarita Saveta

· Mastodontul (1975) - Floarea

· Păcală (1974) - Carciumareasa

· Plicul / (1974)

· Rapirea preafrumoaselor sabine / (1970)

Angela merge mai departe

Film - Angela merge mai departe (1981) :

Cu Mariana Mihuţ:

Biografie Mariana Mihuţ

MARIANA MIHUT nu este o actrita romanca de teatru si film , ci o imensa „valoare”, un adevarat „diamant” al teatrului si filmului romanesc.

S-a nascut in Bucuresti pe 7 noiembrie 1942. Cînd era în şcoală, acasă, familia sa cumpărase un televizor şi făcea tot felul de comentarii la adresa unor mari nume care interpretau personaje celebre.

A avut intotdeauna aceasta speranta ascunsa (de a deveni actrita), de cand juca in spectacole la scoala – erau spectacole modeste, recitari de poezii, cantece, dansuri. Dar ele erau facute de o profesoara minunata – de educatie fizica. La 11 ani, a dansat si pe poante, intr-un spectacol de balet.

A jucat chiar si la Teatrul de Stat din Pitesti, apoi la Curtea de Arges. Baiatul profesoarei, cu care s-a imprietenit, canta la pian; mergeau intr-un camion, stateau pe niste banci improvizate – si se bucurau, la ora aceea, in 1950, de toate „progresele tehnicii”… Asta i-a dat un mare curaj, chit ca era doar un spectacol scolar.

Era un om ingrozitor de timid (dupa cum afirma in diverse interviuri) si faptul ca a iesit pe scena au incurajat-o sa se gandescasca ca ar putea fi actrita. dar pentru ca făcuse realul , parintii nu i-au îngăduit să de-a decat o singură dată admiterea în speranţa că o să-i treacă povestea cu actoria. Numai că a intrat la clasa profesorilor Pop Marţian şi Octavian Cotescu.

A absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica „Ion Luca Caragiale” din Bucuresti, fiind in promotia 1964 alaturi de Ion Caramitru, Valeria Seciu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Rodica Mandache, Virgil Ogasanu… si este „de o viata” actrita a teatrului Lucia Sturza Bulandra din Bucuresti si in tinerete, era considerata una dintre frumusetile Bucurestiului.

În 1964, a dat concurs ca să ocupe un post de actriţă în Bucureşti, la Teatrul Giuleşti – actualmente Odeon. Din fericire, a reuşit. Pe vremea aceea se rămânea mult mai greu în Bucureşti. Acesta a fost primul miracol. N-a stat în provincie. A început din prima să joace cu parteneri extraordinari, să lucreze cu regizori mari şi aşa a continuat.

Acelaşi ritm a fost şi din 1972, când s-a mutat la Teatrul Bulandra, unde

am fost invitată să joc în spectacolul „Revizorul” al lui Lucian Pintilie, spectacol prezentat doar de trei ori şi interzis. La Bulandra mi-am dorit foarte mult să ajung, pentru că aici erau Lucian Pintilie, Liviu Ciulei. Mulţi şi-ar fi dorit să lucreze cu ei.

Inca din 1963 din ultimul an de facultate debuteaza in teatru cu rolul Audrey, Rosalinda – din „Cum vă place” de William Shakespeare la , Studioul Casandra si este imediat remarcata pentru talentul ei desavarsit, puritatea si inocenta ei interpretativa dar si pentru puterea de convingere a spectatorului, care inca de la inceput a avut o mare incredere in realele ei posibilitati , ceea ce s-a dovedit si prin incredintarea rolului Marta din filmul de neuitat al marelui regizor Liviu Ciulei : ” Padurea Spanzuratilor ” unde joaca alaturi de cel ce va deveni marea ei dragoste, omul cu care se casatoreste in acelasi an 1965, actorul desavarsit VICTOR REBENGIUC, proaspat divortat de actrita Anca Veresti care-i fuse-se colega din anul I de Institut, o fata extraordinar de frumoasa, cu reale calitati pentru teatru.

Cel mai mare succes cinematografic românesc „Pădurea spînzuraţilor” avea să fie şi debutul unui cuplu fascinant, cel al Marianei Mihuţ cu Victor Rebengiuc. Atunci cînd maestrul Liviu Ciulei a ales-o pentru rolul viitoarei soţii a lui Apostol Bologa, Mariana Mihuţ încă nu jucase pe scenă. Era studentă.

Cea care avea să devină o remarcabilă actriţă de teatru a început cu cinematograful. Mărturiseşte chiar că preferă să se uite la filme (dacă se poate de Ingmar Bergman), dar totuşi să joace seară de seară în faţa unui public viu.

Se casatoresc, si casnicia dureaza pana-n prezent

Roluri în piese de teatru TV

· "Idioata"

· "Cadavrul viu"

· "Aici nu doarme nimeni"

· "Nebunia lui Pantalone"

· "Ciuta"

· "O scrisoare pierdută"

· "Improvizația de la Versailles"*

· "Îngerii triști"

· "Ursul"

· "D-na Ministru"

· "Piatra din casă"

Roluri în teatru

· Audrey, Rosalinda - Cum vă place? de William Shakespeare, Studioul Casandra, 1963

· Pălăria florentină de Labiche, regia Lucian Giurchescu

· Nunta lui Figaro de Beaumarchais, regia Dinu Cernescu

· Îngerii triști de D.R. Popescu, regia Geo Saizescu

· Visul unei nopți de iarnă de Tudor Mușatescu, regia Geta Vlad

· Rosaura - Mincinosul de Goldoni, regia Sanda Manu, Teatrul Bulandra București, 1971

· Cecily - Bună seara domnule Wilde de Oscar Wilde, Teatrul "C.I. Nottara" București, 1971

· Fiica primarului - Revizorul de Gogol, regia Lucian Pintilie, Teatrul Bulandra București, 1972

· Maria - A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra București, 1973

· Primărita - Interviu de Ecaterina Oproiu, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra București, 1976

· Eliza Doolite - Pygmalion de G.B. Shaw, regia Moni Ghelerter, Teatrul Bulandra București, 1974

· Cathleen - Lungul drum al zilei către noapte de Eugene O'Neill, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra București, 1976

· Mașa - Pescărușul de A.P. Cehov, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra București, 1977

· Miranda - Furtuna de Shakespeare, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra București, 1978

· Zoe - O scrisoare pierdută de I.L.Caragiale, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra București, 1979

· Nicola Davies - Cum se numeau cei patru Beatles de Stephen Poljakoff, regia Florian Pittiș, Teatrul Bulandra București, 1980

· Josie Hogan - Luna dezmoșteniților de Eugene O'Neil, regia Sanda Manu, Teatrul Bulandra București, 1983

· Regina Ginevra - Merlin de Tancred Dorst, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra București, 1991

· Kathleen - Home de David Storey, regia Ion Caramitru, Teatrul Bulandra București, 1992

· Placida - Teatrul comic de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcărete, Teatrul Bulandra București, 1992

· Enea - A șaptea poruncă de Dario Fo, regia Gelu Colceag, Teatrul Bulandra București, 1993

· Claire Zachanassian - Vizita bătrânei doamne de Friederich Durrenmatt, regia Felix Alexa, Teatrul Bulandra București ,1993

· Esther - Victor sau copiii la putere de Roger Vitrak, regia Gelu Colceag, Teatrul Bulandra București, 1994

· Halie - Copilul îngropat de Sam Shepard, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra Buucrești, 1996

· Cezara - O batistă în Dunăre de D.R. Popescu, regia Ion Cojar, Teatrul Național București

· Nikita Zotov - Petru de Vlad Zografi, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra București, 1998

· Zoe - Levantul de Mircea Cărtărescu, regia Cătălina Buzoianu, Teatrum Mundi și Tetarul Bulandra București, 1999

· Anna Fierling - Mutter Courage de Bertolt Brecht, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra București, 1999

· Dădaca - Unchiul Vania de A.P. Cehov, regia Yuri Kordonsky, Teatrul Bulandra București, 2001

· Fiokla Ivanovna - Căsătoria de Gogol, regia Yuri Kordonsky, Teatrul Bulandra București 2003

· Inna Rasadina - Sorry de Aleksandr Galin, regia Yuri Kordonsky, Teatrul Bulandra București 2004, premiul UNITER pentru cea mai bună actriță în rol principal

Filmografie

· Pădurea spânzuraților (1965), regia Liviu Ciulei - Marta

· Diminețile unui băiat cuminte (1967) - blonda

· Regizorul (1968), regia Dan Necșulea

· Revizorul (1972), regia Lucian Pintilie - fiica primarului

· Păcală (1974)

· Capcana (1974), regia Manole Marcus

· Mușchetarul român (1975), regia Gheorghe Vitanidis

· Profetul, aurul și ardelenii (1978)

· Ultima frontieră a morții (1979), regia Virgil Calotescu

· Echipaj pentru Singapur (1981), regia Nicu Stan

· De ce trag clopotele, Mitică? (1981), regia Lucian Pintilie - Mița

· O scrisoare pierdută (spectacol de televiziune, 1982)

· Fructe de pădure (1983)

· Cei care plătesc cu viața (1991), regia Șerban Marinescu

· Balanța (1992), regia Lucian Pintilie

· Cel mai iubit dintre pământeni (1993), regia Șerban Marinescu

Balanţa

Balanta ( 1992 ):

Moartea unui artist

Moartea unui artist (1991)

SFATURI UTILE 7 Noiembrie

GUTUIA – ALIMENT ŞI MEDICAMENT

Iubiţi prieteni, ne aflăm în plin sezon al gutuilor şi e bine să aflăm şi să utilizăm în folosul nostru proprietăţile binefăcătoare ale acestor fructe! Iată ce spun specialiştii:

In ultima vreme, accentul se pune pe rolul activ al alimentatiei in terapie, urmarindu-se si folosirea de alimente-medicament. Dupa cum se mentioneaza in recente lucrari internationale, fiecare clinica are tendinta de a folosi alimente-medicament in conformitati: cu propria conceptie terapeutica, aceasta fiind o orientare foarte moderna de tratament, care castiga tot mai multi partizani. Aceste produse au fost numite alimente de protectie, deoarece se recomanda si colectivitatilor care sunt expuse la anumiti factori de risc, ca urmare a conditiilor specifice de munca si viata. in consecinta, ele au un spectru mult mai larg, and un rol profilactic si reprezentand un instrument eficace, poate cel mai eficace, in caracterizarea spirilului nou al medicinei, acela de a preveni boala, nu numai de a o trata. Alimentatia arc un rol protector important, actionand ca antidot datorita unor componenti existenti in alimente; accelereaza sau incetineste meolismul toxinelor; franeaza substantele de absorbtie ale substantelor toxiee din tractul gastroinlestinal; accelereaza eliminarea acestora; protejeaza diferite organe; mareste rezistenta generala a organismului. Alimentele de protectie sunt bogate in substante biologice active, in special proteine, vitamine, bioioni si antioxidanti.
Fata de tratamentul clasic cu vitamine, prezinta avantajul existentei echilibrate natural, a complexelor vitaminice si a bioionilor, concomitent cu prezenta unor sisteme antioxidante ce actioneaza la diferite niveluri. Produsele intermediare dintre medicament si aliment au proprietatea sa completeze disponibilitatile terapeutice ale medicinci, putand fi utilizate timp indelungat fara fenomene secundare si, totodata, pot fi bine agreate de catre bolnavi. In alimentatia unor categorii de populatie care necesita un plus de trofine — copii, gravide, batrani, sportivi, muritori care lucreaza in mediu toxic si altii —, unele alimente de protectie (germenii de grau, drojdia de bere, produsele din catina si macese) pot reprezenta un aport important, cu atat mai mult cu cat, se stie, vitaminele naturale sunt mai eficiente decat cele de sinteza.In germeni depune si concentreaza ta substantele utile dezvoltarii viitoarei te, motiv pentru care germenii constituie o aderata rezer de trofine. Contin o cantitate importanta de proteine (20-28%), calitatea lor fiind foarte apropiata de a proteinelor etalon. Lipidele (8-l0% pentru grau si 20-29% pentru porumb), fiind formate in special din acizi grasi ncsaturati, au o puternica actiune de reducere a acumularilor de colesterol. Germenii de grau au un continut ridicat de vitamine din complexul B si vitamina E, reprezentand o aderata polivitamina naturala, cea mai concentrata sursa din natura. Datorita faptului ca vitamina E este implicata in numeroase procese fiziologice, se recomanda in diferite afectiuni cardiosculare (insuficienta cardiaca, hipertensiune, atero-scleroza, debite), in psihiatrie, diabet, in diferite boli ale pielii (colagenoza sculara, sclerodermie, leziuni cutanate inflamatorii), in boli ale aparatului digestiv, in geriatrie si, in ultimul timp, in tratarea cancerului.
Un rol profilactic important in bolile tractului intestinal il pot avea, dupa cum este cunoscut, substantele pectice (pectina din legume si fructe) asociate cu magneziu, si s-a obtinut in acest sens un pectinat de magneziu. Dar trebuie luata in consideratie si posibilitatea combinarii laptelui degresat cu suc de sfecla rosie, sub forma de produs complex. Ca vector pentru alimente desintate afectiunilor renale, in special ca protector in litiaza renala, s-a propus utilizarea sucului de coacaze imbogatit cu magneziu. Acesta poate fi utilizat in pediatrie, unde se inregistreaza frecvent deficit de magneziu, in special la prematuri.
Deficienta de fier determina doua afectiuni majore - anemia feri-pri si scaderea capacitatii imunitare. Produsele vegetale, in special sucurile de coacaze, catina, macese etc. pot fi folosite ca aliment-medica-nent in tratarea anemiilor, deoarece asimilarea fierului, in acest caz, este luperioara. Oficiul farmaceutic din Tg, Mures realizeza un astfel de produs pe baza de suc de coacaze.
Multi cititori sunt interesati sa-si prepare si sa-si asigure singuri o lerie de alimente de protectie pana vor ajunge sa le gaseasca in magazine ori,cine stie,in farmacii. Le recomandam,in special, sucurile din fructe fi legume. Printre atatea substante biologice sunt, totodata, principala sursa de vitamine si saruri minerale, mai ales strugurii, coacazele, afinele, in special strugurii rosii contin deriti ai flavonelor si antocianelor, care •U o actiune asemanatoare cu vitamina P, evitand fragilizarea selor capilare, ceea ce ii face sa fie foarte recomandati in diferite boli de circulatie. Cea mai mare cantitate de constituenti cu actiune vitaminica se gaseste in pielita si seminte.
Un alt concentrat deosebit de bogat, Alium, se extrage din foliile de ceapa. Are efect de protectie a capilarelor, inclusiv a celor cerebrale, actiune cardiotonica, reduce nivelul colesterolului, previne aparitia trom-boflebitei. a hematoamelor, a edemelor. Totodata, exercita o influenta poziti asupra ficatului, accelereaza excretia bilei si exercita un efect diuretic, foarte important pentru detoxifiere. Suplimentar, quercitina pe care o contine are efecte bacteriostatice si antiinflamatoare.

Miezul de gutuie era folosit din cele mai vechi timpuri în tarile din Orientul Apropiat, în cazul afectiunilor tubului digestiv si intestinal însotite de diaree si hemoragii, iar medicina tibetana considera ca nu exista un remediu mai bun decât gutuia în cazul bolilor de urechi.

Gutuia contine 8,9 grame hidrati de carbon la suta de grame si are 355 calorii.
În gutuie se gasesc provitamina A, vitaminele B1, B2, B6, C, E, PP, calciu-55 mg, fosfor - 95mg, fier - 4.3mg, sodiu - 25mg, potasiu -125mg.

Fructul este foarte bogat în acid citric si în pectina, cu efect benefic asupra sistemului circulator, determinând diminuarea tensiunii arteriale.
În medicina alternativa, gutuia este utilizata pentru proprietatile sale antiinflamatorii, astringente, analgezice, antispasmodice, emoliente, digestive, diuretice, expectorante, tonice si stimulente.

Infuzia preparata din coaja gutuiului este utilizata în tratamentul ulcerului.
Toate soiurile de gutui au o influenta favorabila asupra psihicului: dau curaj si îmbunatatesc starea de spirit.

Stimuleaza apetitul

Consumate ca atare, gutuile stimuleaza pofta de mâncare si amelioreaza infectiile respiratorii si chiar astmul. Sub forma de decoct, se folosesc în cazurile de diaree la copii, în stari de greata sau dureri articulare: câteva bucati de gutuie se fierb timp de 5 minute în 250 ml de apa, la foc mic. Se bea caldut, eventual îndulcit.
Cu gust astringent, siropul preparat din fructul necopt este folosit în tratamentul diareei, fiind foarte sanatos pentru copii.

Taie greata

Gutuia, cu aciditatea ei, neutralizeaza grasimile. De asemenea, semintele de gutui, oparite, sunt un bun pansament gastric, iar fructul mestecat pe îndelete taie greata. Înca din Evul Mediu s-a constatat ca ajuta digestia, astfel ca în Spania, de exemplu, marmelada de gutui este servita alaturi de brânzeturi.

Gemul, dulceata si marmelada pregatite din gutui sunt recomandate în afectiunile inflamatorii ale intestinului (cuvântul "marmelada" provine din portughezul "marmelo", care înseamna gutuie). Fructul poate fi fiert, copt sau uscat, îmbunatateste sosurile pe baza de vin rosu si este minunat ca umplutura pentru pui. Daca îl prepari la cuptor, pune un pic de miere peste felii, înainte de a le servi. Vor fi mai aromate.

Sucul

Sucul din gutuie se pregateste din fructe bine coapte si are proprietati fortifiante, antiseptice, hemostatice, astringente si diuretice. Sucul de gutuie este recomandat anemicilor, cardiacilor, astmaticilor, în afectiuni ale cailor respiratorii si ale tubului digestiv. Se bea în doze de câte o jumatate de pahar, pâna la un pahar, înainte de masa. Compresele cu suc de gutuie se folosesc în cazul afectiunilor rectului si al crapaturilor anusului.

Proprietati:

- astrigent
- aperitiv
- fortifiant
- hepatic

Indicatii - uz intern:

- dizenterie
- diaree
- voma
- tuberculaza
- guturai
- insuficienta hepatica

Indicatii - uz extern:

- fisuri anale
- plasnituri ale pielii, iritatii

Mod de folosire - uz intern:

- compoturi
- suc in sirop (50-100 g intr-o infuzie de menta sau de salvie)
- enterite, digestii anevoioase, in tuberculoza:
1gutuie (felii subtiri) + 1 litru apa
se fierbe pana se reduce la jumatate
se strecoara prin presare
se adauga 50 g zahar

Mod de folosire - uz extern:

- spalaturi:
1gutuie (felii subtiri) + 1 litru apa
se fierbe pana se reduce la jumatate
se strecoara prin presare
se adauga 50 g zahar
- degeraturi, arsuri, iritatii:
o mana de samburi de gutui pisati
macerat in 1/2 pahar de apa calda
- contra ridurilor -cojile de gutui + putin rachiu (macerate 15 zile)

Gutuile contin substante care stimuleaza ficatul si pancreasul, incetinesc procesele de imbatranire si combat incredibil de eficient teribilul cancer .

Fructe de livada, gutuile nu sunt apreciate doar de gospodine, cand pregatesc dulceturile de peste iarna , ci si de specialistii in medicina naturista pentru extraordinarele valente terapeutice.

Sucul proaspat de gutui face adevarate minuni in vindecarea insuficientei pancreatice, altfel foarte dificil de tratat prin metode clasice. Se bea de trei ori pe zi cate o jumatate de pahar de suc de gutui.

Bolnavii de hepatita pot beneficia de virtutile vindecatoare ale gutuilor, daca tin o cura timp de o luna cu nectar proaspat de gutui, din care se bea cate un litru.

Substantele continute de pufoasele gutui stimuleaza activitatea hepatica si maresc gradat pofta de mancare. De asemenea, consumul ca atare de gutui are efecte exceptionale in tratarea cancerului.

GÂNDURI PESTE TIMP 7 Noiembrie

PROVERBE, MAXIME ŞI CUGETĂRI

“Omul trebuie să aibă şi prieteni şi duşmani. Prietenii îl învaţă ce trebuie să facă, iar duşmanii îl obligă să facă ce trebuie.” [Nicolae Iorga (06.06.1871-27.11.1940) istoric, om politic, poet, dramaturg, critic literar]

“Ca să înţelegi că eşti prost trebuie totuşi să-ţi meargă mintea”. [Georges Brassens (22.10.1921-19.10.1981) poet-autor, interpret şi compozitor francez]

“Este de o mie de ori mai bine să fii optimist şi să te înşeli, decât să fii pesimist şi să ai dreptate.” [Jack Penn (14.08.1909-27.11.1996) chirurg plastician, sculptor şi autor]

“Nu judecaţi oamenii după cei cu care se adună. Nu uitaţi ca Iuda avea amici ireprosabili.” [Ernest Hemingway (21.07.1899 - 02.07.1961) scriitor american]

“Dacă ceea ce ai de făcut pare simplu, înseamnă că nu ai aflat încă totul.” [Donald Westlake (12.07.1933 - 31.12.2008) scriitor american]

“Înainte să vă supăraţi pe cel care vă pune la treabă, amintiţi-vă că fără presiune nu se formează diamantele.” [Mary Case (1947-....) consultant independent]

“Dacă găseşti un drum fără obstacole, probabil că drumul acela nu duce nicăieri.” [John Fitzgerald Kennedy (1917-1963) om politic, preşedinte al SUA]

“Oamenii eficienţi sunt cei mai mari leneşi, dar sunt nişte leneşi inteligenţi.” [David Dunham]

“Viaţa poate fi înţeleasă numai privind înapoi, dar trebuie trăită privind înainte.” [Søren Kierkegaard (05.05.1813-11.11.1855) scriitor şi teolog danez]

“Timiditatea – un defect al oamenilor mari, tupeul – defectul oamenilor mici.” [Maurice Coyaud (1934-....) autor francez]

“Nu trebuie să fii trist că n-ai fost remarcat. Fii trist că n-ai facut nimic remarcabil.” [Confucius (550 î.Hr.-470 î.Hr.), filozof chinez]

“Munca în echipă presupune în primul rând să-ţi pierzi jumatate din timp explicându-le celorlalţi de ce nu au dreptate.” [Georges Wolinski (1934-....) scriitor, caricaturist francez]

“Oamenii sunt ca vinurile. Cu timpul, fie devin din ce în ce mai buni, fie se transformă în oţet.“[ Papa Ioan al XXIII-lea (25.11.1881-03.06.1963), Papă între anii 1858-1963]

“Lenea este mama tuturor viciilor, dar – fiind o mamă – trebuie respectată.” [Robert Frost (26.03.1974-29.01.1963) poet american]

“E loc sub soare pentru toată lumea. Mai ales că toată lumea vrea să stea la umbră.” [Jules Renard (22.02.1964-22.05.1910) scriitor francez]

“Primul om care a preferat să înjure decât să dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizaţiei.” [Sigmund Freud (06.05.1856-23.09.1939) medic neurolog, fondatorul şcolii psihologice de psihanaliză]

“Râsul e ca ştergătorul de parbriz: nu opreşte ploaia, dar îţi permite să îţi vezi de drum.” (Jeanne Wasbro)

“Căsătoria este triumful imaginaţiei asupra inteligenţei. A doua căsătorie este triumful speranţei asupra experienţei” [Oscar Wilde (16.10.1854-30.11.1900) scriitor irlandez

"Cine vrea să spună ceva interesant, trebuie să mintă puţin." [Antoine de Saint Exupery) (29.06.1900-31.08.1944) scriitor francez]

“Critica este un lucru pe care poţi să-l eviţi nespunând nimic, nefăcând nimic şi nefiind nimic.” (anonim)

“Toată lumea se plânge că nu are memorie, dar nimeni nu se vaită că nu are logică.” [François de la Rochefoucauld (15.09.1613-16.03.1680) filozof şi moralist francez]

“Când vezi că ai aceeaşi părere cu majoritatea e bine să mai reflectezi o dată.” [Mark Twain (30.11.1830-21.04.1910) scriitor şi umorist american]

“România este o ţară pe care cu cât o cunoşti mai bine, cu atât o înţelegi mai puţin.” [Jonathan Scheele (07.11.1948-....) diplomat britanic, ambasador al U.E.în România (2001-2006)]

“Anumite lucruri sunt imposibil de cunoscut .Dar este imposibil de aflat care sunt acestea.” (legile lui Murphy)
“Să fii liber nu înseamnă să faci tot ce vrei, ci să ştii că poţi să vrei.” [Jean Paul Sartre (21.06.1905-15.04.1980) scriitor şi filozof francez]

“Când munceşti, joacă-te. Munca, dacă este o datorie, te ucide.” [Max Jacob (12.07.1876-05.03.1944) scriitor, pictor şi critic de artă francez]

“Când ai 10 paşi de făcut, 9 paşi sunt jumătatea drumului.” (proverb chinez)

“Prea multe informaţii îţi crează impresia de vid.” [Jean Pierre April (16.08.1948-....) scriitor şi critic literar canadian]

“Nimeni nu e destul de inteligent ca să poată convinge pe un prost că e prost.” [Jean de La Fontaine (08.07.1621-13.04.1695) scriitor francez]

“În politică, prostia nu e un handicap” [Napoleon Bonaparte (15.08.1769-05.05.1821) lider politic, general, Împărat al Franţei]

“Când statul nu plăteşte profesorii, copii sunt cei care vor plăti.” [Guy Bedos (15.06.1934-....) actor francez]

Albert Camus - Citate:

MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU ASTĂZI

duminică, 4 noiembrie 2018

Rossini - The Barber of Seville

Música ITALIANA instrumental - Beautiful, Venetian Lute, Relax, Sleep, Study - 2 Hour Italian Music

Concertos for 4 Violins (Musica Antiqua Koln, Reinhard Goebel)

muzica veche romaneasca ritmata 2, melodii vechi, superbe, româneşti

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Raportați un abuz