MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU
SÂMBĂTĂ 15 DECEMBRIE 2018
Bună dimineața, prieteni!
În continuare sunt restricționat și nu pot posta decât în grupurile pe care le administrez!
Voi continua să prezint colinde:
SÂMBĂTĂ 15 DECEMBRIE 2018
Bună dimineața, prieteni!
În continuare sunt restricționat și nu pot posta decât în grupurile pe care le administrez!
Voi continua să prezint colinde:
Colinde 2019 - Asta-i sara de Ajun
RELIGIE ORTODOXĂ 15 Decembrie
Sf Sfințiți Mc Elefterie, episcopul Iliriei, Sf Mc Antia; Sf Mc Suzana (dezlegare la pește)
Sfântul Mucenic Elefterie a trăit în timpul împăratului Adrian (117-138) şi era din Roma cea Veche. Orfan de tată, a fost crescut de mama sa, Antia, care a primit pe Hristos de la Sfântul Apostol Pavel. Datorită credinţei sale, Elefterie a fost hirotonit diacon la 15 ani, preot la 18 şi episcop al Iliriei la 20 de ani.
Pentru că a atras pe mulţi păgâni la creştinism, împăratul Adrian l-a supus la chinuri. Împăratul a fost sfătuit de prefectul Coremon să facă un cuptor cu ţepuşe ascuţite. Însă, la rugăciunea sfântului, Coremon, umplându-se de Duh Sfânt, a intrat el mai întâi în cuptor. Ieşind nevătămat şi mărturisindu-L pe Hristos, i s-a tăiat capul. Elefterie, legat apoi de un car tras de cai sălbatici, a fost dezlegat de îngeri şi s-a dus într-un munte înalt, unde a trăit cu fiarele sălbatice. Însă pe soldaţii trimişi după el i-a îndrumat la Hristos şi i-a botezat.
După ce a fost totuşi prins şi supus din nou la chinuri, Sfântul Elefterie a fost ucis cu suliţele. Mama sa, Antia, a fost ucisă şi ea cu sabia când îşi săruta fiul mort.
Viaţa Sfintei Mucenițe Antia
Când împărăţea în Roma Elie Adrian, slujind cu sârguinţă idolilor, în acea vreme minunatul Elefterie s-a cunoscut ca o stea strălucită, a cărei patrie era marea cetate a Romei. Părinţii lui erau de bun neam, străluciţi şi bogaţi, iar maica lui s-a învrednicit de mai mare cinste şi slavă pentru credinţa în Hristos, învăţată fiind de Sfântul Apostol Pavel, care a botezat-o şi numele ei era Antia. Dânsa, născând pe acest sfânt, i-a pus numele de Elefterie şi l-a crescut bine întru bună credinţă.
Deci, ajungând el în vârstă, l-au dat lui Dumnezeu, prin mâinile arhiepiscopului Romei, Anichit, ca un dar cu adevărat vrednic lui Dumnezeu. Iar arhiepiscopul, văzând pe copil cu deprinderi bune, l-a pus în rânduiala clericilor şi, în al cincisprezecelea an al vârstei lui, l-a făcut diacon, iar în al optsprezecelea an, l-a hirotonit preot şi în al douăzecilea an al vieţii lui, l-a ales episcop al Iliricului.
Dar să nu se mire cineva că l-a făcut episcop aşa de tânăr, căci arhiepiscopul a văzut în acest tânăr mari fapte bune, fiind atât de înţelept şi de cuvântător, încât atrăgea către dreapta-credinţă, cu învăţătura lui, pe cei ce se întâmplau a vorbi cu dânsul. Pentru ca să se pună făclia în sfeşnic şi să nu se ascundă sub obroc - după cum zice Sfânta Evanghelie -, ca să lumineze multe suflete şi să întoarcă pe cei întunecaţi către cinstirea de Dumnezeu, pentru aceasta l-a suit în scaunul episcopiei, ştiind că mulţi se vor lumina printr-însul, precum s-a şi făcut. Căci s-au întors mulţi elini şi s-au botezat, fiindcă dulceaţa şi înţelepciunea cuvintelor lui îndemna pe toţi ascultătorii să cunoască adevărul.
Diavolul care zavistuieşte totdeauna mântuirea omului, turba asupra lui şi scrâşnea cu dinţii săi, necuratul. Însă, neputând să-l omoare pe dânsul, a invitat pe răucredinciosul împărat Adrian a se ridica asupra adevărului şi a prigoni pe creştini. Dar mai întâi se silea a lua dintre creştini pe Elefterie, voind a pierde pe învăţătorii cei mai aleşi ai dreptei-credinţe şi a-i smulge ca pe nişte spice mai alese din holda lui Hristos. Împăratul a trimis cu cumplită poruncă pe un voievod Felix, ca să aducă cu sila pe Elefterie la judecata împărătească. Acela, ajungând la Iliric, a nimerit în acea vreme când bunul păstor hrănea, în biserica Domnului, oile sale cele cuvântătoare cu păşunea duhovniceştilor cuvinte.
Deci, înconjurând biserica cu ostaşi, a intrat singur înăuntru, căutând cu sălbăticie şi cu chipul arătând cruzimea celui ce-l trimisese. Dar, văzându-l pe Elefterie cu atâta bună podoabă şi auzind dulcea limbă şi preaînţeleapta învăţătură, s-a minunat foarte mult că ieşea din gura sa un dulce izvor de învăţătură, învăţându-i pe cei ce-l ascultau bunăcredinţa. De aceea a stat şi el şi a ascultat cu luare-aminte cele ce se spuneau despre Hristos şi despre puterea Lui. Apoi, schimbând iuţimea în blândeţe, căci avea holda inimii lesnicioasă către primirea cuvântului lui Dumnezeu, din lup s-a făcut oaie şi din prigonitor, ucenic, uitând cele dintâi; din tâlhar s-a făcut slugă bună şi credincioasă lui Hristos, pe care-L prigonea.
Trecând cu vederea porunca cea împărătească, a căzut la picioarele sfântului şi din acel ceas nu se depărta de învăţătorul său, luminându-se cu cuvintele lui şi întărindu-se în buna-credinţă. Astfel, Felix, schimbându-se din păgânătate în dreapta-credinţă, nu se mai gândea să se întoarcă la cel care-l trimisese; iar Sfântul Elefterie, dorind să rabde până la sânge pentru credinţa în Hristos, se sârgui să meargă împreună cu Felix la împărat. Acesta, nu ca un voievod ducea pe cel legat, ci ca pe un mieluşel urmând păstorului. După ce au ajuns la o apă, Felix - ca şi famenul Candachiei, care a primit botezul de la apostolul Filip - s-a botezat şi el de dumnezeiescul Elefterie şi s-a dezbrăcat de întunericul închinării idoleşti ca de o haină putredă.
Venind ei în Roma, Felix n-a fost cunoscut de credincioşi cum că s-a unit cu Biserica lui Hristos şi le-a povestit toate cele despre Elefterie. Iar acesta, fiind adus după porunca împăratului înaintea judecăţii, a stat fără frică şi cu mărime de suflet.
Căutând spre el împăratul şi văzându-l tânăr, frumos la faţă, cu ochii luminoşi şi împodobit cu toate darurile fireşti, a zis: "Pentru ce o! Elefterie, ai lăsat credinţa părintească şi, socotind întru nimic cinstirea zeilor, cinsteşti un Dumnezeu nou, care nu numai că a murit, ci şi cu o moarte preacumplită a murit". Dar Elefterie nu voia să răspundă celui ce vorbea fără-de-minte, urmând lui Hristos, care tăcea în patima Să înaintea lui Pilat şi chiar înaintea lui Irod nimic nu răspundea. Împăratul iarăşi a zis: "Răspunde, pentru ce te-ai făcut aşa fără-de-minte, amestecându-te cu credinţa creştinească? Pleacă-te mie şi jertfeşte zeilor. Dacă te vei întoarce, cu mare cinste te voi cinsti; iar de nu, grele munci voi aduce asupra ta".
Elefterie, chemând pe Domnul Care a zis: Nu vă îngrijiţi cum, sau ce veţi grăi, că Eu vă voi da vouă înţelepciune, căreia nu vor putea să se împotrivească, a răspuns: "Cum pot să slujesc unor zei nesimţitori ca aceştia şi unor idoli fără suflet sau să mă unesc cu voi, care le slujiţi lor. Eu vă şi plâng pe voi, care vă închinaţi lor; căci Dumnezeul cel adevărat cinstindu-vă pe voi cu cuvântarea, voi v-aţi făcut mai necuvântători şi mai necinstiţi decât lemnele şi pietrele, încât pe acelea le socotiţi a vă fi vouă zei, lăsând pe adevăratul Dumnezeu, care cu înţelepciune ne-a făcut pe toţi şi toată lumea a zidit-o. Pentru că cerul şi pământul sunt zidirile Lui, iar noi suntem, dintr-acele lucruri care le-a creat, lucrul cel mai frumos şi mai cinstit, măcar că ne rătăcim, umblând în neştiinţă ca într-o noapte şi necunoscând ce este de folos şi ce nu este, ridicăm război împotriva Dumnezeului nostru. Iar pe aceia care sunt cu adevărat vrăjmaşii şi potrivnicii noştri, adică diavolii, o! nebunie! îi socotiţi a fi domni şi zei şi îi slăviţi cu daruri şi cu jertfe! Eu mă lipesc de Domnul meu şi sunt unit pururea cu El şi Stăpânului meu Hristos îi slujesc. Iar cinstirile şi darurile tale pe care mi le făgăduieşti, cum şi muncile şi caznele cele înfricoşate şi cumplite cu care ne îngrozeşti, le socotesc că pe nişte jucării şi săgeţi de copii; căci eu m-am lepădat de lume şi m-am răstignit, ca învăţătorul meu Pavel şi moartea pentru Hristos o socotesc desfătare, slavă şi veselie".
Auzind împăratul, s-a umplut de mânie şi a poruncit să aducă un pat de aramă şi dedesubt să pună mulţime de jăratec; iar deasupra să-l întindă gol pe mucenic şi să aprindă neîncetat cărbuni dedesubt, până când va muri. Fiind pregătit patul, s-a suit sfântul mucenic şi s-a întins cu tot trupul. Poporul care se adunase ocăra pe împărat pentru acea tiranie, zicând: "Pentru ce piere rău, ca unul din făcătorii de rele, acest bărbat cinstit şi slăvit, de bun neam şi preaînţelept?" Dar Dumnezeu din înălţime uşura durerile mucenicului care sta, parcă ar fi stropit de rouă şi aşezat pe trandafiri, pe acel pat. Îmblânzindu-se, împăratul a poruncit să-l ia de pe acel pat, parându-i că ar fi de acum mort. Dar acesta s-a sculat de pe pat viu şi sănătos, nevătămat de foc, vesel şi plin de bucurie, cântând: Înălţa-Te-voi, Dumnezeul meu, Împăratul meu şi bine voi cuvânta numele Tău în veci; lăuda-voi pe Dumnezeul care veseleşte tinereţile mele; toate neamurile vor lăuda lucrurile Tale, Doamne, puterea şi minunile Tale vor povesti.
Sfântul Elefterie, lăudând pe Dumnezeu, stătea cu îndrăzneală înaintea tiranului, zicând: "Caută, o! împărate, asupra mea, care socoteşti că sunt mistuit de foc şi cunoaşte pe Hristos cel propovăduit de mine, cunoaşte şi neputinţa zeilor tăi". Împăratul, socotindu-se luat în râs şi aducîndu-i-se acea ocară, se gândea cum să-l pedepsească mai cumplit. S-a adus din nou un grătar de fier încins în foc, iar deasupra turnau untdelemn încins; dar nici de astă dată n-a lăsat Dumnezeu pe mucenicul său, pentru că, fiind pus pe grătar, îndată s-a stins focul, grătarul s-a răcit şi nu mai ardea untdelemnul pe el, iar mucenicul era nevătămat. Dar împăratul nu s-a liniştit, ci mai aprig s-a pornit asupra sfântului. Căci ca un orb numai această avea înaintea sa, ca, muncind pe sfântul, să facă spre plăcerea zeilor săi, care sunt diavoli ucigători de oameni.
A poruncit apoi să aducă o tigaie şi s-o umple cu ceară, smoală şi cu seu, s-o pună pe foc şi să-l bage pe sfânt într-însa. Elefterie de-abia aştepta, dar împăratul l-a oprit, zicându-i: "Nu zăbovi, o! Elefterie, stând în pragul morţii, ci, alege-ţi cele ce-ţi sunt de folos. Pentru că eu foarte mult mă îngrijesc de tine ca să nu pieri şi te iubesc ca pe fiul meu şi nu voiesc, pe zeii mei mă jur, să se dea singur la pierzare un bărbat aşa de bun şi de neam, dulce vorbitor şi cu faţa frumoasă şi nu pentru altceva, decât numai pentru neplăcerea cea deşartă a grumazului său celui împietrit".
Mucenicul însă îi răspundea cu bărbăţie, îl defăima, numindu-l lup care pândeşte oile lui Hristos. Apoi a zis: "Orice vei face nu mă vei putea pleca de la dreapta credinţă". Atunci, mâniindu-se Adrian, a poruncit să-l întindă în tigaie. Acestea făcându-se, iarăşi dumnezeiasca pronie a făcut ceea ce a făcut întâi, adică focul l-a prefăcut în rouă şi un vânt răcoros bătea peste acest bărbat. Adrian, neştiind ce să mai facă, văzând că tot ce face i se întoarce împotrivă, se minună, nedumerindu-se. Atunci era eparh al cetăţii Coremon, bărbat ales care era maestru şi ştia multe feluri de munci. Văzând pe împărat foarte tulburat că nu ştie ce să-i mai facă mucenicului ca să-l îndoaie, a zis: "Eu, împărate, voiesc să te scot din grijă şi osteneală pentru Elefterie şi să-l fac ori să împlinească voia ta, ori să moară".
Acestea zicând, a poruncit să facă un cuptor de aramă cu fiare ascuţite şi să-l bage pe Elefterie într-însul. Eparhul ştia credinţa în Hristos, învăţat fiind de Felix, dar fiind prieten al împăratului, pentru slavă cea vremelnică, nu s-a lepădat de credinţa idolească. Pregătind el acea cumplită caznă pentru mucenic, sfântul şi-a ridicat ochii săi sufleteşti şi trupeşti şi toată mintea şi-a îndreptat-o spre Dumnezeu, umplându-se de o bucurie fără seamăn şi zicând: "Mulţumescu-ţi Ţie, Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, că m-ai învrednicit de atâtea bunătăţi; căci cu mâna Ta cea tare m-ai învrednicit a răbda toate, pentru numele Tău cel sfânt. Deci, acum caută din cer şi vezi ce au făptuit asupra mea cei ce mă urăsc, izbăveşte sufletul meu de înţepăturile lor şi de bărbaţii sângelui mă păzeşte, ca un bun, ca să Te cunoască toţi pe Tine unul Dumnezeu, până la toate marginile pământului".
Apoi, rugându-se pentru cei ce-l munceau, ca şi Sfântul Ştefan pentru cei ce-l ucideau cu pietre, a zis: "Atinge-te de inimile lor o! Stăpâne, cela ce eşti bogat întru milă, iar numele Tău cel sfânt fă-L lor cunoscut şi adu-i către voia Ta cea sfântă, ca să Te cunoască pe Tine, unul adevăratul Dumnezeu şi să lase închinăciunea idolească cea pierzătoare, că bine eşti cuvântat în veci. Amin".
Rugându-se astfel mucenicul, Coremon, eparhul asculta cu luare-aminte cuvintele grăite de cel în rugăciune şi îndată s-a aprins în el dreapta credinţă, cea mai dinainte primită şi schimbându-l deodată, ca şi cum n-ar fi fost acela care dorea moartea mucenicului, apropiindu-se de împărat a zis: "Pentru ce se dă Elefterie cel fără de vină spre nişte munci ca acestea? Pentru care pricină se osândeşte spre o moarte cumplită ca aceasta?"
Împăratul, mirându-se de cuvintele lui, s-a tulburat şi căutând cu iuţime asupra lui, l-a întrebat de ce şi-a schimbat gândul aşa degrabă? Apoi îi zicea: "Eu pe tine te-am cinstit mai mult decât pe oricare alt boier al palatului meu, ţi-am dat bogăţie multă, te-am făcut eparh. Oare eşti iubitor de argint şi ai luat de la mama lui Elefterie aur şi acela te-a schimbat deodată? Dar nu-ţi ajung darurile mele, bogăţia, slava, averea, cinstea cu care te-am făcut cunoscut în toată Roma? Iar de pofteşti ceva mai mult de la mine, iată, toate visteriile mele sunt deschise înaintea ta; ia cu amândouă mâinile precum îţi place şi nu te lăsa cumpărat de o femeie pe ascuns, pentru puţin aur".
Coremon, umplându-se cu totul de Duhul Sfânt şi cu rugăciunile cele muceniceşti având mintea luminată, a strigat: "Cinstea ta să fie cu tine spre pierzare şi aurul tău să-l ardă focul care te aşteaptă în muncă; căci te-ai făcut orb de voia ta, faţă de adevăr şi nu cunoşti neputinţa zeilor tăi, care nu pot izbăvi de focul acesta pe nici unul din voi; iar Dumnezeul acela, pe care îl cinsteşte Elefterie, l-a făcut pe el mai tare decât focul şi mai presus decât orice fel de munci".
Cu acele cuvinte s-a pornit împăratul spre negrăită mânie, căci aşa este obişnuit ca prieteniile mari să nască vrăjmăşii mari. Deci a poruncit să arunce pe eparh în cuptorul acela pe care l-a pregătit mucenicului Elefterie şi când s-a apropiat Coremon de cuptor şi a văzut înfricoşata văpaie a strigat către Sfântul Elefterie: "Roagă-te pentru mine şi mă înarmează şi pe mine cu aceeaşi armă a lui Hristos, cu care ai înarmat pe voievodul Felix". Şi fiind înarmat de mucenic cu semnul Sfinte Cruci, s-a aruncat în cuptor şi nevătămat s-a aflat acolo; iar după un ceas a ieşit sănătos, mulţumind şi lăudând pe Domnul.
Adrian, ostenind cu muncile, a poruncit să-i taie capul lui Coremon; şi astfel au luat sfârşit pătimirile sale şi în puţină vreme a luat comoara cea veşnică şi bucuria cea negrăită. După această a aruncat pe Sfântul Elefterie în acel cuptor, iar focul s-a stins îndată, fiarele s-au răcit şi s-au rupt cele ascuţite ca şi cum s-au sfiit de trupul mucenicului, mustrând orbirea cea sufletească a aceluia ce-l muncea şi atrăgând pe cei ce stăteau împrejur, spre cunoştinţa lui Dumnezeu, Celui ce făcea acele minuni preaslăvite. Atunci au strigat cei ce erau împrejur: "Mare este Dumnezeul creştinilor, cel mărturisit de Elefterie". Dar muncitorul rămase în nepricepere şi a hotărât să-l bage în temniţă şi apoi a adunat pe slujitori să se sfătuiască cum să-l omoare pe Elefterie.
Sfântul mucenic Elefterie a fost chinuit cu foame în temniţă multe zile; iar cel ce a trimis altădată hrană lui Daniil prin Avacum şi lui Ilie prin corb, Acela n-a trecut cu vederea nici pe Elefterie, care se topea de foame, ci îl hrănea cu hrană îngerească. După această a poruncit tiranul să aducă nişte cai sălbatici şi să-l lege de ei, ca fiind târât de dânşii şi rupându-se, să moară. Dar în zadar îşi pierdea vremea şi se muncea, căci pe când el, neînţeleptul, nepriceputul, necuratul nu înceta cele rele a cugeta asupra sfântului, Domnul cel Atotputernic nu întârzia a trimite din înalt ajutor. Şi a venit îngerul Domnului şi a dezlegat pe Elefterie şi, răpindu-l din mâinile celor ce-l munceau, l-a suit într-un munte, aproape de cetate, la loc pustiu unde sălăşluiau fiarele sălbatice. Acolo sfântul mucenic, înălţând laude lui Dumnezeu, vieţuia împreună cu fiarele, blânde ca nişte oi, fără frică, pentru că leii şi urşii îl înconjurau şi se gudurau auzind glasul său şi, că robii, urmau domnului său, slujindu-l şi păzindu-l.
După câtăva vreme, au aflat de dânsul şi vânătorii care umblau după vânat prin pustie şi au spus împăratului Adrian, care a trimis ostaşi îndată că să-l prindă pe Elefterie. Mergând şi năvălind asupra lui ostaşii, au năvălit fiarele asupra lor şi i-ar fi sfâşiat pe dânşii, de nu le-ar fi oprit sfântul şi de nu le-ar fi trimis în pustie; iar el a purces cu ostaşii spre împărat, bucurându-se de parcă ar fi mers la ospăţ, vorbind cu dânşii pe drum despre Împărăţia lui Dumnezeu şi despre focul gheenei, care era pregătit închinătorilor de idoli, încât i-a făcut creştini şi i-a botezat pe cei ce erau cu dânsul, fiind aproape cinci sute şi au venit la împăratul Adrian, la Roma. Iar acesta l-a osândit spre mâncarea fiarelor - trimiţând asupra sa o leoaică foarte sălbatecă şi neîmblânzită, care mai întâi s-a pornit cu iuţeală asupra sfântului, dar pe urmă s-a domolit şi şi-a plecat botul la picioarele lui şi i-a lins talpele, de parcă ar fi avut glas şi a înţeles de sfânt, smerindu-se înaintea lui.
Nici aceste minuni nu le-a crezut tiranul împărat, ci a crezut că leoaica era parte femeiască, care nu are atâta putere şi de aceea n-a vătămat pe sfânt. Deci a poruncit să aducă un leu de parte bărbătească, dar şi acesta, văzând pe sfânt, s-a arătat mai blând ca leoaica; şi acesta îi lingea şi-i săruta picioarele, se juca şi se gudura pe lângă el bucurându-se, arătând înţelegere şi dragoste către sfânt. Cei din jur, care aveau ochii sufleteşti deschişi, văzând şi aceste minuni, au strigat: "Mare este Dumnezeul creştinilor".
Cei orbi ziceau că este vrăjitor şi fermecător; pe aceştia i-a pedepsit Dumnezeu după dreptate, ca să se astupe - după cum zice dumnezeiescul părinte David - buzele cele viclene, care grăiesc asupra dreptului fărădelege şi defăimare. Căci îndată ce au zis cuvintele cele de hulă, nevăzut rănindu-se, au murit.
Tiranul, nepricepând ce să mai facă, văzând pe sfânt că biruieşte toate muncile, a poruncit să-i taie capul cu sabia; şi aceasta făcându-se şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. Iar maica sfântului, fericită Antia, care privea cu bucurie spre nevoinţa sfântului, cuprinzând trupul lui cel mort, îl săruta, veselindu-se cu duhul şi mulţumind că sângele fiului său cel luat dintr-însa, s-a vărsat pentru Hristos; apoi a căzut moartă lângă el, ucisă fiind cu sabia de cei necredincioşi. Iar credincioşii ce erau din Iliric şi cei din Avlona, adică din episcopia mucenicului, luând sfintele lor trupuri şi cu miresme ungându-le, le-au îngropat cu cinste, lăudând pe Dumnezeu, Căruia I Se cuvine slava în veci. Amin.
Tot în această zi, pătimirea Sfintei Muceniţe Suzana.
Sfânta Muceniţă Suzana a trăit pe vremea împăratului Maximian. Era de loc din Palestina. Tatăl ei era păgân şi mama evreică. Sfânta însă a fugit de necredinţa celor doi; a alergat la Hristos şi a primit botezul de la episcopul Silvan. După moartea părinţilor ei, a împărţit toată averea la săraci şi a slobozit din jugul robiei pe robii şi roabele sale. S-a îmbrăcat în haine bărbăteşti, şi-a tuns părul şi a intrat într-o mănăstire de călugări, schimbându-şi numele în Ioan. După ce a trăit acolo douăzeci de ani, a fost clevetită. Venise la mănăstire o schimnică. Socotind că e bărbat, a îndemnat-o la desfrânare. Suzana n-a vrut, aşa că schimnica a pârât-o că a încercat să o necinstească. Sfânta s-a plecat bârfelii şi a cerut să i se dea canon pentru păcatul de care era învinuită. Când episcopul Elefterupolei a aflat de aceasta, s-a dus la mănăstire şi a mustrat pe stareţ. Stareţul atunci a vrut s-o descălugărească. Fericita, găsindu-se într-o nevoie ca aceasta, a cerut să vina la ea două fecioare şi două diaconiţe. Şi lor le-a destăinuit toată taina ei. Când s-a aflat aceasta, episcopul s-a umplut de uimire; a hirotesit-o diaconiţă şi a poruncit să fie stareţă.
Multe minuni a făcut ea în numele lui Hristos. Când a venit ighemonul Alexandru în Elefterupole şi a adus jertfe idolilor, sfânta, de bunăvoie, s-a dus acolo şi numai prin rugăciunea ei a dărâmat la pământ idolii. Pârâtă ighemonului, a fost dusă înaintea lui şi a fost supusă la felurite chinuri şi la sfârşit a fost aruncată în foc. Acolo şi-a dat lui Dumnezeu duhul.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
ARTĂ CULINARĂ – REȚETE PENTRU DEZLEGARE LA PEȘTE 15 Decembrie
A. GUSTĂRI
Scrumbii
în ulei
· 4 scrumbii
· 2 lămâi
· 8-10 boabe de piper
· 4-5 boabe de ienibahar
· 2 linguri sare
· Ulei
Scrumbiile
se curăţă, se taie capetele şi cozile şi se spală bine.
Se taie în bucăţi potrivite şi se sărează.
După două ore se aşază într-un vas rezistent la căldură – tip
Jena.
Peste bucăţile de peşte se toarnă zeama de lămâie.
Printre bucăţi se aşază boabele de piper, ienibahar, foile de
dafin, sarea şi se adaugă uleiul.
Se
lasă să stea o oră, apoi se pune un capac şi se fierbe în baie de abur timp de
30-35 minute de la primul clocot.
Se lasă să se răcească.
Se serveşte rece.
B. SALATE
Salată
de scrumbie afumată
· 1 scrumbie afumată
· 2 cartofi potriviţi fierţi în coajă
· 2 linguri ulei
· 2 linguri muştar
· 2 linguri mărar tocat
· Oţet sau zeamă de lămâie
· 10-12 măsline
Scrumbia
curăţată de piele şi oase se taie în bucăţi potrivit de mari.
Cartofii se fierb în apă cu sare, apoi se curăţă de coajă şi
se taie în felii rotunde subţiri; se sărează puţin.
Muştarul se amestecă cu ulei.
Toate se amestecă uşor cu mărarul şi se aşază în salatieră.
Se garniseşte cu măsline.
C. SOSURI
Nu e
necesar să preparăm un sos separat.
D. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME
Ciorbă
din cap şi coadă de crap
· capul şi coada crapului utilizat pentru mâncare
· 1 morcov
· 1 pătrunjel
· 1 ceapă
· 2-3 roşii
· 1 lingură orez
· 1 lingură ulei
· Mărar
· Leuştean
· Sare
· borş
Zarzavatul
împreună cu ceapa se pun la fiert în 2 l de apă clocotită cu sare.
Când este pe jumătate fiert se adaugă capul şi coada, orezul
şi roşiile bucăţi.
Când este gata se adaugă borşul fiert separat şi apoi
verdeaţa.
Se serveşte fierbinte.
E. MÂNCĂRURI
Marinată
de crap cu sos de roşii
· 1 kg crap
· 1 morcov
· 800 g roşii sau 1 pahar bulion
· 1 pătrunjel
· 1 ceaşcă ulei
· 3 linguri făină
· Sare
· Piper
· Foi de dafin
· Oţet sau vin
Peştele
curăţat şi spălat se taie în bucăţi.
Se lasă la zvântat pe un prosop 10-15 minute.
Se trece prin făină şi se prăjeşte în ulei.
În uleiul rămas se adaugă o lingură de făină şi se
înfierbântă bine, apoi se stinge cu bulion.
Se potriveşte de sare şi se aşază într-o cratiţă bucăţile de
peşte, foile de dafin, boabele de piper, zarzavatul curăţat, tăiat în rondele
şi fiert în apă cu sare, vinul sau oţetul, după gust.
Se lasă la cuptor 10-15 minute.
Se serveşte cu verdeaţă şi felii de lămâie tăiate în
sferturi, aşezate, separat pe o farfurioară.
Reteta Plachie de peste
F. DULCIURI
Mere
umplute cu orez
· 4 mere mari frumoase
· ½ pahar orez
· 4 linguri zahăr
· Coajă de lămâie
· Zahăr vanilat
· Puţină sare
Se
fierbe orezul pe jumătate, în apă clocotită cu puţină sare.
Se scurge bine, apoi se fierbe mai departe într-un sirop
preparat din 4 linguri zahăr şi 4 linguri apă.
Se scobesc merele de miez, se amestecă miezul cu orezul
însiropat în care se adaugă coaja rasă de lămâie şi zahărul vanilat.
Cu acest amestec se umplu merele, se rumenesc la cuptor ½
ore, se pudrează cu zahăr vanilat şi se servesc reci.
ISTORIE PE ZILE 15 Decembrie
Evenimente
· 533: Generalul bizantin Belisarius infrange oastea vandalilor comandata de regele Gelimer, in bătălia de la Ticameron. Razboaiele Imperiului Roman de Rasarit (numit mai tarziu Imperiul Bizantin) cu vandalii s-au desfasurat in anii 533-534 si s-a incheiat prin anexarea regatului vandalilor de catre romani. Acesta a fost primul dintre războaiele purtate de imparatul Iustinian I lui pentru recucerirea teritoriilor pierdute ale Imperiului Roman de Apus.
· 687: Este ales Papa Sergiu I (n. la Palermo, data nasterii necunoscuta; d. 8 septembrie 701). După decesul papei Conon, doi candidați, arhidiaconul Paschali și arhipreotul Teodor al II-lea s-au confruntat pentru episcopatul Romei, insă poporul roman și clerul simplu l-au ales pe Sergiu. Papa Sergiu a intrat în conflict cu împăratul Bizantului Iustinian al II-lea, cand a refuzat să semneze actele Conciliului „Quinisext”. Din chestiunile de conflict au făcut parte și mult discutata egalitate protocolară a Patriarhului de la Constantinopol cu Papa de la Roma, precum și interzicerea de a se ține post în zilele de sâmbătă și înfățișarea lui iisus ca Agnus Dei. Incercarile împăratului Iustinian al II-lea de a-l aresta pe papă și de a-l transporta la Constantinopol, au eșuat datorită rezistenței milițiilor cetățenilor din Roma și a exarhului de la Ravenna. Papa Sergiu a întreprins multe călătorii, sfințind mai multe biserici noi, a îmbogățit slujba liturghiei, adăugând de pildă cântarea Agnus Dei la aceasta. Biserica Catolică îl sărbătorește pe 8 septembrie.
· 1467: Doua coloane de ostasi moldoveni ataca frontal si din flancul drept Cetatea Baia, aparata de oastea maghiara condusa de regele Mathias, dupa ce mai intai ii dadusera foc. In noaptea de 14 spre 15 decembrie 1467, armata moldoveană (circa 12.000 de oşteni), comandată de Ştefan cel Mare, dă foc oraşului Baia, fosta capitală a Ţării Moldovei, şi ii atacă pe invadatorii unguri. Campania ungară la est de Carpaţi a fost organizată cu scopul de a-l înlocui pe Ştefan cel Mare de pe tron şi pentru readucerea Moldovei în sfera de influenţă ungară. Regele ungar Matei Corvin, atacă cu un efectiv de 25.000 oameni, armată mai bine echipată decît cea a lui Ştefan, precum şi dotată cu artilerie, inclusiv de asediu. Pînă la Bătălia de la Baia, Şefan cel Mare a adoptat o strategie defensivă permiţînd ungurilor să înainteze. Ştefan-Vodă a atacat Baia dîndu-i în prealabil foc, avînd loc lupte crîncene stradale nocturne (o strategie nouă pentru acea perioadă) soldate cu mari pierderi omeneşti de ambele părţi (după sursele ungare Ştefan a pierdut mai mult de jumătate din efectivul armatei).Totuşi trebuie menţionat că o parte din armată lui Ştefan cel Mare nu a atacat, precum era convenit – trădare care l-ar fi putut costa pe domnitor victoria şi chiar viaţa. Defecţiunea era expresia nemulţumirii unei părţi a marii boierimi faţă de politica lui Ştefan. După bătălie, Ştefan cel Mare a omorît 24 mari boieri trădători printre care şi pe vornicul Crasneş, alţi 40 boieri de rang inferior fiind traşi în ţeapă. Regele Mathias, a fost ranit in spate, langa coloana, de o sageata cu trei varfuri si la picior de o lance. Încheiată cu mari pierderi umane pentru unguri, Bătălia de la Baia a constituit ultima mare tentativă a coroanei ungare de a reinstitui prin forţa armelor suzeranitatea sa asupra Ţării Moldovei. Matia Corvin (în maghiară Hunyadi Mátyás, în latină Matthias Corvinus, în germană Matthias Corvinus, în croată Matija Korvin; n. 23 februarie 1443, Cluj – d. 6 aprilie 1490, Viena), născut Matia de Hunedoara, cunoscut și ca Mateiaș în cronicile Moldovei sau Matei Corvin a fost unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei. A condus Regatul Ungariei între anii 1458-1490.
· 1840: Rămășițele pământești ale lui Napoleon I, au fost aduse în Franța de pe Insula Sfânta Elena, locul în care a murit, și depuse în Domul Invalizilor din Paris. Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica – d. 5 mai 1821, în insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea.
· 1860: Împăratul Austriei, Franz Joseph I, hotărăște alipirea Banatului la Ungaria fără a ține seama de cererea românilor bănățeni de a se înființa în Banat un "Căpitănat român"
· 1862: A apărut la Bucureşti (iniţial de două-trei ori pe săptămână, iar de la 1/13.VIII.1863, cotidian), gazeta politică şi literară „Buciumul” (care continuă gazeta cu acelaşi nume apărută la Paris în 1857), sub redacţia lui Cezar Bolliac; gazeta sprijină reformele promovate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza; criticând, de pe poziţii liberal-moderate, atât pe conservatori, cât şi pe „roşii” (liberalii), devine, în cele din urmă, oficiosul Opoziţiei (îşi încetează apariţia la 5/17decembrie 1864).
· 1868: Concertul inaugural al "Societății Filarmonice Române", sub bagheta lui Eduard Wachmann, primul director al orchestrei. În program au fost lucrări de Mozart, Haydn, Beethoven, Mendelssohn Bartholdy. „Filarmonica Română” a fost înfiinţată la 29.aprilie/11 mai 1868, la Bucureşti, prin strădaniile medicului şi omului politic Constantin Esarcu şi ale profesorului Eduard Wachmann, care a fost şi primul dirijor şi director al Filarmonicii (1868-1906).
· 1876: A luat ființă Cercul Militar al ofițerilor din garnizoana București, actualul Cerc Militar Național; Construcția Palatul Cercului Militar Național, sediul de astăzi al instituției, a început în anul 1911 și s–a încheiat în 1923
· 1885: Apare, la București, revista modernistă "Analele literare", editată de Mircea C. Demetrescu (până 1888)
· 1887: Apare primul număr al publicației lunare "Revista Nouă", condusă de Bogdan Petriceicu Hasdeu. Bogdan Petriceicu Hasdeu, născut Tadeu Hîjdeu, (n. 26 februarie 1838, Cristinești, Hotin, actualmente în Ucraina – d. 25 august 1907, Câmpina) scriitor și filolog român din familia Hâjdău, pionier în diferite ramuri ale filologiei și istoriei românești. Academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric și om politic, Hasdeu a fost una dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile.
· 1914: In timpul Primului Razboi Mondial, armata sarba alunga trupele austro-ungare invadatoare din Belgrad. Capitala Serbiei, Belgrad, fusese cucerita de armata austro - ungara comandata de generalul Oskar Potiorek pe 30 noiembrie. Pe 15 decembrie Belgradul a fost recâștigat de trupele sârbe conduse de mareșalul Radomir Putnik, după o luptă îndelungată, în care a fost distrusă o mare parte a orașului. Intre 6 si 9 octombrie 1915, Belgradul a căzut din nou sub ocupația trupelor germane și austro-ungare, comandate de mareșalul August von Mackensen, fiind eliberat de trupele sârbe și franceze pe 5 noiembrie 1918.
· 1914: O explozie de gaz la mina Mitsubishi Hōjō din Kyushu, Japonia, a ucis 687 de oameni.
· 1917: Primul Razboi Mondial – Se incheie un armistiţiu între noul guvern bolşevic rus şi Puterile Centrale
· 1919: La Bălţi, in România Mare, apare revista bilunară “Uniunea literară“.
· 1938: Memorandumul românilor din Transilvania (Ardeal, Banat, Crișana, Satu Mare, Maramureș), semnat de Iuliu Maniu, Mihai Popovici și încă 48 de fruntași ai PNȚ, este prezentat regelui Carol al II–lea. În document se cerea "o schimbare de regim radicală" și respectarea principiilor democratice conform hotărârilor de la Alba Iulia din 1918
· 1938 - Prin Decret Regal al lui Carol al II-lea s-a înfiinţat Frontul Renaşterii Naţionale ca unică organizaţie politică permisă
· 1939: Debutul poetului Geo Dumitrescu în revista "Cadran" (nr. 4) cu poezia "Cântec", sub pseudonimul Vladimir Ierunca
· 1939: La Atlanta a avut loc premiera filmului "Pe aripile vântului", în regia lui Victor Fleming, avându–i ca protagoniști pe Vivien Leigh și Clark Gable
· 1944: Reapare la Bucureşti, zilnic, ultima serie a revistei „Bilete de papagal”, director Tudor Arghezi (16 dec. 1944 – 12 feb. 1945).
· 1945: Generalul Douglas MacArthur emite în calitate de comandant suprem al Forțelor Aliate în Pacific un ordin prin care shintoismul nu mai este religie de stat în Japonia. Douglas MacArthur (n. 26 ianuarie 1880 – d. 5 aprilie 1964 ), general american și mareșal al Armatei Filipineze, care a avut o carieră lungă, începând cu campania SUA în Mexic și terminându-se în Războiul din Coreea.
· 1950: Marea Adunare Naţională (Parlamentul) Republicii Populare Române adopta Legea planului cincinal de dezvoltare a economiei naţionale pentru anii 1951-1955 (primul din seria planurilor cincinale ale perioadei 1951-1989).
· 1961: In Tel Aviv, Israel, a fost condamnat la moarte pentru crime de razboi ofiterul nazist Adolf Eichmann, responsabil de producerea holocaustului. Eichmann, care s-a alaturat SS-ului in noiembrie 1932, a fost insarcinat de catre Adolf Hitler sa se ocupe de politicile de exterminare. De altfel, dupa anexarea Austriei la Germania in 1938, ofiterul nazist a fost insarcinat sa “curete” orasul Viena de evrei, iar un an mai tarziu a avut o misiune similara in Praga. El a avansat ideea holocaustului ca “solutie finala la problema evreiasca” in luna ianuarie a anului 1942, la o intalnire cu Hermann Goering. La scurt timp, ofiterul nazist a inceput sa se ocupe de identificarea si transportarea miilor de evrei de pe teritoriul Europei in lagarele de exterminare. Imediat dupa incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial, Eichmann a fost capturat de catre trupele americane, insa a reusit sa fuga din inchisoare in 1946. El a ajuns in Orientul Mijlociu, iar de acolo s-a deplasat in Argentina, tara in care mai multi criminali de razboi nazisti si-au gasit refugiul datorita legilor privitoare la extradarea persoanelor date in urmarire. In 1957, un procuror german a aflat locul in care se afla Eichmann iar dupa trei ani agentii secreti ai Mossad-ului l-au localizat intr-o suburbie a orasului Buenos Aires. Acesta se ascundea sub numele de Ricardo Klement. Pe 11 mai, agenti ai Mossad l-au capturat pe Eichmann, iar pe 20 mai acesta a fost scos din tara in secret pentru ca operatiunea nu era autorizata de catre autoritatile argentiniene. Procesul ofiterului nazist a inceput pe 11 aprilie 1961, iar sentinta a fost data pe 15 decembrie. Pe 31 mai 1962 Eichamann a fost spanzurat langa Tel Aviv, dupa care a fost incinerat si cenusa sa a fost aruncata in mare.
· 1964: Oficialitățile canadiene au arborat pentru prima dată actualul lor steag, reprezentând o frunză roșie de arțar
· 1973: Asociaţia Americană de Psihiatrie elimina homosexualitatea din lista oficială a tulburărilor psihice.
· 1989 - Declanşarea Revoluţiei anticomuniste şi anticeauşiste din România: în faţa casei pastorului Tokes se adună mulţimea ca semn de sprijin împotriva termenului de evacuare dictat de Judecătoria Timişoara. La un moment dat un securist este luat la bătaie. Seara se cântă "Deşteaptă-te române" şi se strigă lozinci.
· 1990 - S-a constituit Convenţia Naţională pentru Instaurarea Democraţiei la care au aderat: Partidul Ecologist Roman, PNL, PNŢCD, PSDR, UDMR. Programul prevedea instaurarea unei societăţi profund democratice.
· 1995: Madrid: La Conferința Uniunii Europene, șefii de stat și de guvern au convenit asupra noii monede europene. Aceasta a fost denumită "EURO" și a înlocuit moneda națională din Germania, Franța, Belgia, Olanda, Luxemburg, Italia, Spania,Portugalia, Austria, Irlanda, Finlanda, Grecia la 1 ianuarie 2002
· 1997: Este semnat Tratatul de la Bangkok prin care sud-estul Asiei devine o zona libera de arme nucleare.
· 1999: Germania acceptă să plătească 10 milioane de mărci drept compensații persoanelor care au fost supuse la muncă forțată în timpul nazismului
· 2000: A fost închisă definitiv centrala atomoelectrică rusă de la Cernobîl – Ukraina. In ziua de 26 aprilie 1986, ora 01:23:58 am, la Centrala atomo-electrica de la Cernobâl, aflata la 200 km de Kiev, in Ucraina sovietica, a avut loc cel mai grav accident nuclear din istoria omenirii, atunci cand unul din cele patru reactoare ale centralei a explodat. Vartejuri de foc si praf s-au ridicat la inaltimea de aproape doi kilometri in atmosfera, cu o puterea egala cu o suta de explozii atomice de la Hiroshima si Nagasaki luate impreuna, iar din reactorul afectat au fost aruncate pana la 1 miliard curie de energie radioactiva si aproximativ 156 tone de produse suprimate. Norul radioactiv de la centrala a ajuns pana in Marea Britanie si Suedia. Se afirma ca efectele nu vor disparea nici in 300 de ani. Conducerea sovietica nu a recunoscut in primele zile dimensiunea si gravitatea accidentului si nu a ordonat evacuarea populatiei decat mai tarziu.
· 2002: Pentru prima dată, România a fost nominalizată în cadrul galei Premiilor MTV Europa (Barcelona) prin introducerea secțiunii "Cel mai bun artist român"; câștigătoare a fost trupa "Animal X"
· 2003 - Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a hotărît, prin hotărîre judecătorescă definitivă, reconstituirea sau înlocuirea dosarului referitor la judecarea şi executarea soţilor Elena şi Nicoae Ceauşescu, în decembrie 1989. Preşedintele instanţei militare, general magistrat Ion Panaitescu, a dispus declanşarea procedurii pentru recuperarea actelor din dosarul privind executarea cuplului Ceauşescu.
· 2004: Biroul Electoral Central a transmis Curţii Constituţionale, pentru validare, rezultatele centralizate în urma turului doi de scrutin pentru alegerea preşedintelui României, care îl stabileau ca învingător pe Traian Băsescu, candidatul Alianţei D.A. PNL-PD.
· 2008: In urma alegerilor legislative din 2008, liderul PDL Emil Boc, a fost desemnat pentru postul de prim-ministru al guvernului României de preşedintele Traian Băsescu, în locul lui Theodor Stolojan, care a renunţat la această funcţie. A fost validat prin votul Parlamentului la 22 decembrie 2008.
Nașteri
· 37: S-a născut Nero (Claudius Drusus Germanicus Caesar), împărat roman între anii 54-68 d.Hr. Nero a rămas în istorie pentru cruzimea de care a dat dovadă si este banuit ca ar fi provocat, în anul 64, vestitul incendiu al Romei de care i-a făcut răspunzători pe creştini împotriva cărora a declanşat prima persecuţie din istoria Romei. Era bănuit ca si-ar fi violat mama. Nero face parte din acei împărați care au fost foarte aspru judecați în literatura antică. Doar în Grecia au existat voci preocupate de o imagine diferită; astfel, pentru Pausanias, Nero era un exemplu pentru justețea afirmației lui Platon, conform căreia marea nedreptate “nu pornește de la oameni obișnuiți, ci dintr-un suflet nobil corupt printr-o educație greșită”. S-a sinucis in ziua de 9 iunie 68.
· 130: S-a nascut la Roma, imparatul Lucius Ceionius Commodus Verus Armeniacus ( d. 169), cunoscut simplu ca Lucius Verus. A domnit împreună cu Marcus Aurelius între anii 161 si 169 cand murit de ciumă, în timpul războiului cu marcomanii pe Dunare.
· 1567: S-a nascut compozitorul scriitorul și poetul german Johann Christoph Demantius (d.20 aprilie 1643). A fost contemporan cu Monteverdi, și a reprezentat o fază de tranziție în muzică luterana germana de la stilul polifonic renascentist, la începutul celui baroc.
· 1802: S-a nascut Janos Bolyai, matematician maghiar nascut in localitatea Cluj-Napoca. Si-a urmat tatal pe plan profesional, Farkas Bolyai – de asemenea un reputat matematician, in ciuda faptului ca in tinerete a lucrat ca inginer militar. A surprins prin faptul ca inca dinainte de a merge la scoala facea calcule matematice complicate. Dupa ce a absolvit Academia Tehnica Militara din Viena a fost detasat la garnizoana din Timisoara ca ofiter-tehnic si a inceput sa se ocupe tot mai mult timp cu studiul matematicii. Spre sfarsitul anului 1823 a reusit sa descopere formula geometriei neeuclidiene pe care el a caracterizat-o intr-o scrisoare adresata tatalui drept o “lume noua”, creata “din nimic”. In alt capat al lumii, un alt matematician, rusul Nikolai Lobacevski, a definit si el o teorie similara, astfel incat aceasta a intrat in istorie cu numele de Geometria Lobacevski-Bolyai. Studiul tanarului matematician maghiar a fost publicat, ca anexa, intr-o carte scrisa de tatal sau si a fost extrem de apreciata. Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca si-a luat numele si dupa el. Matematicianul s-a stins din viata pe 27 ianuarie 1860, in Tirgu Mures.
· 1832: Gustave Eiffel, inginer și arhitect francez (Turnul Eiffel) (d. 1923)
* 1840: Grigore Mithridate Buiucliu (n. 15 decembrie 1840, Iași - 13 decembrie1912, București) a fost un jurist și om politic român de origine armeană.
* 1840: Grigore Mithridate Buiucliu (n. 15 decembrie 1840, Iași - 13 decembrie1912, București) a fost un jurist și om politic român de origine armeană.
· 1852: S-a nascut Antoine Henri Becquerel, fizician francez, laureat al Premiului Nobel în anu l 1903, ca urmare a descoperirii fenomenului de radioactivitate spontană; (d. 25 august 1908). Antoine Henri Becquerel (n. 15 decembrie 1852, Paris — d. 25 august 1908, Le Croisic, Loire-Atlantique), fizician francez, laureat al Premiului Nobel în domeniul fizicii, în anul 1903, ca urmare a descoperirii fenomenului de radioactivitate spontană.
· 1857: S-a nascut Julius Popper, inginer, cartograf și explorator român de etnie evreiască. (d. 5 iunie 1893, Buenos Aires). Julius Popper (n. 15 decembrie 1857, București – d. 5 iunie 1893, Buenos Aires), inginer, cartograf și explorator român de etnie evreiască. Pentru activitățile sale de exploatări aurifere, cartografiere, colonizare și organizare civică a Țării de Foc, determinante pentru definitivarea situației geo-politice până în prezent, a fost supranumit „Conchistadorul român al Patagoniei”
· 1859: S-a nascut Lejzer Ludwik Zamenhof, supranumit ”Doktoro Esperanto”, medic şi lingvist polonez. Ludovic Lazar Zamenhof (Ludovic Lazarus, Ludwik Lejzer, Ludwik Łazarz) (Białystok n. 15 decembrie 1859 – Varșovia d. 14 aprilie 1917), polonez de origine evreiasca nascut în Rusia țaristă, a fost oftalmolog, filolog. Este recunoscut drept creatorul limbii esperanto,o limbă artificială, bazată pe o gramatică schematizată şi pe un vocabular împrumutat din cele mai răspîndite limbi europene, inventată cu scopul de a deveni limbă internaţională. În 1887, a publicat (în limba rusă), sub numele de Doktoro Esperanto, volumul ”Limba internaţională. Prefaţă şi manual complet”;(d.14.04.1917).
· 1883 - S-a născut Gavriil Galinescu, compozitor, dirijor şi muzicolog (m. 10 iulie 1960)
· 1887: S-a nascut Adolf de Herz, dramaturg, membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români; (d.9.03.1936). Ca scriitor, a abordat mai toate genurile literare: poezii, piese teatru, gazetărie, cronici dramatice, librete de operetă, texte de revistă, traduceri. A editat cotidianul teatral Scena. Între 1930 – 1935 s-a aflat la conducerea Teatrului Naţional din Craiova. Depune eforturi pentru clădirea unui nou teatru.
· 1887: S-a născut Cella Delavrancea, distins om de cultură, pianistă, prozatoare, fiica scriitorului Barbu Stefanescu Delavrancea (scrieri “O vară ciudată”, “Dintr-un secol de viaţă”); (m. 9 august 1991). Cella Delavrancea (n. 15 decembrie 1887 – d. 9 august 1991) pianistă, scriitoare și profesoară română de pian, fiica cea mare a scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea, soră a arhitectei Henrieta Delavrancea, a Niculinei Delavrancea și a lui „Bebs” Delavrancea, membră a cenaclului lui Eugen Lovinescu.
· 1887: Constantin Cândea, profesor universitar doctor inginer în chimie, rectorul Universității „Politehnica” Timișoara (d. 1971)
· 1914: S-a născut Gheorghe Dumitrescu, compozitor, dramaturg, reprezentant al “realismului socialist” in muzica; (opere: “Răscoala”, “Tudor Vladimirescu”, muzică simfonică, vocală); (m. 20 februarie 1996).
· 1914 - S-a născut la Cernăuți, Ion Bostan, unul dintre cei mai importanţi regizori români de film documentar ("Aur de Voroneţ", "Impresii din Deltă") (m. 29 mai 1992)
· 1926: S-a nascut Mircea Olteanu, unul dintre primii chirurgi oftalmologi din lume care a operat sub anestezie generală nou născuţi sub două săptămâni; lui i se datorează înfiinţarea, în România, a unui centru de transplant de cornee, în care s–au realizat peste 3 500 de astfel de operaţii.
· 1926 - S-a născut Rose Maddox, cântăreaţă country americană.
· 1928 - S-a născut Jerry Wallace, cântăreţ pop-country american.
· 1933 - S-a născut Jesse Belvin, cântăreţ, pianist şi compozitor american.
· 1937: Dionisie Vitcu (n. 15 decembrie 1937, comuna Ibănești, județulinterbelic Botoșani) este un actor român, care a fost ales ca deputat de Iași în legislatura 1992-1996, pe listele partidului FDSN.
· 1939 - S–a născut Smaranda Jelescu, realizatoare de emisiuni TV, poetă şi prozatoare.
· 1939 - S-a născut Cindy Birdsong, vocalistă americană (The Supremes).
· 1942 - S-a născut Dave Clark, baterist şi compozitor britanic (Dave Clark Five).
· 1945 - S–a născut Cornel Nistorescu, prozator, publicist
· 1946 - S-a născut Harry Ray, vocalist american (Moments, Ray, Goodman & Brown).
· 1947: S-a născut George Mihail Pruteanu, lingvist, om de televiziune, jurnalist, critic literar, traducător şi politician (m. 27 martie 2008).
· 1948: S-a născut soprana Gabriela Cegolea. A debutat cu rolul Floria din Tosca pe scena Teatrului Regal din Copenhaga în 1976, iar din 1982, devine solistă a Teatrului „La Scala” din Milano; membră a Consiliului Naţional pentru Cercetări Fonetice, Departamentul lingvistică, al Universităţii din Padova (Italia); membră a Asociaţiei italiene de acustică. Este câştigătoare a şase concursuri internaţionale de canto („Cristine Nilson” şi „Jussi Biorling” la Stockholm; Lonigo, Peschiera del Garda şi Parma оn Italia) şi fondatoare a Şcolii de canto „Vox mentis”.
· 1949: S-a nascut actorul american Don Johnson.
· 1950 - S–a născut Cristian Ioan, regizor, director al Teatrului Naţional din Târgu Mureş.
· 1951 - S–a născut Andrei Corbea Hoisie, istoric, germanist.
· 1951: S-a nascut Ioan Luchian Mihalea, fondatorul grupurilor „Song”, „Minisong” (d. 1993).
· 1955: Paul Simonon, basist englez (The Clash)
* 1971: Octavian Grama (n. 15 decembrie 1971, Soroca) este un medic, politician și funcționar public din Republica Moldova, care din 4 septembrie 2015 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XX-a (2014-2018) din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM).[1] Din noiembrie 2009 până în februarie 2011 și apoi din aprilie 2012 până în august 2015 Octavian Grama a fost Viceministru al Sănătății. Anterior a mai fost consilier raional în raionul Dondușeni(iunie 2011–ianuarie 2013) și consilier orășenesc în orășelul Codru (iunie 2007–iunie 2011).[2]
* 1971: Octavian Grama (n. 15 decembrie 1971, Soroca) este un medic, politician și funcționar public din Republica Moldova, care din 4 septembrie 2015 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XX-a (2014-2018) din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM).[1] Din noiembrie 2009 până în februarie 2011 și apoi din aprilie 2012 până în august 2015 Octavian Grama a fost Viceministru al Sănătății. Anterior a mai fost consilier raional în raionul Dondușeni(iunie 2011–ianuarie 2013) și consilier orășenesc în orășelul Codru (iunie 2007–iunie 2011).[2]
Din 2007 până în prezent este vicepreședinte PLDM, responsabil de sănătate, voluntariat, formare continuă și promovare.[2]
La alegerile parlamentare din noiembrie 2014 din Republica MoldovaOctavian Grama a candidat de pe locul 29 din lista candidaților PLDM[3]și inițial nu a reușit să acceadă în parlament, însă după învestirea cabinetului de miniștri condus de Valeriu Streleț și renunțarea acestuia la funcția de deputat în favoarea celei de premier, în septembrie 2015 Grama l-a înlocuit pe acesta în parlament.[4][5]
Octavian Grama a fost participant la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova (1991-1992). A fost distins cu medalia „Crucea comemorativă”.[2]
Este căsătorit și are un copil.[6]
· 1973: s-a nascut Constantin Popescu, scenarist, regizor şi producător la casa de producţie cinematografică „FILMEX”. În anul 2002 a debutat la editura Cartea Românească cu romanul „Mesteci şi respiri mai uşor…” (Premiul de debut „Radu G. Ţeposu” şi cel al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, precum şi premiul Prometheus al Fundaţiei Anonimul).
* 1978: Florin Gheorghe (n. 15 decembrie 1978) este un deputat român, ales în 2012 din partea Partidului Democrat Liberal.
Pe 3 februarie 2014 a trecut în deputați neafiliați, apoi s-a mutat în grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (pe data de 9 septembrie 2014).
* 1978: Dorel Stoica este un fotbalist român, ce evoluează în prezent la Viitorul Șimian.[1] Între 2005 și 2009 în sezonul 2010-2011 și a evoluat la FC Universitatea Craiova, fiind și căpitanul acestei echipe în prima perioadă.
Este un fost component al echipei naționale a României pentru care a debutat în meciul România - Luxemburg 3-0. Stoica a ajuns la U Craiova odată cu revenirea echipei în Liga 1. El a fost transferat la U.Craiova alături de alți colegi de la FC Caracal.
Pe 28 decembrie 2009 și-a reziliat contractul cu U.Craiova, iar la începutul lunii iunie 2010 a semnat o înțelegere pentru 2 sezoane cu Steaua București.
Pe 31 august 2010 a părăsit Steaua și s-a întors alături de Victor Pițurcă la FC Universitatea Craiova. În 2013 semnează cu Gaz Metan Serverin.[2] Între 2015 și 2017 evoluează la FC Dunărea Cetate din liga a IV a, județul Dolj.
* 1984: Eugen Sturza (n. , Republica Moldova) este un politician din Republica Moldova. Prin jurământul depus la 24 octombrie 2017, a devenit cel mai tânăr membru din Guvernul Pavel Filip, în vârstă de 33 de ani, desemnat în funcția de Ministru al Apărării al Republicii Moldova.[1]
* 1988: Andreea Georgiana Andrei (n. 15 decembrie 1988) este o scrimeră română specializată pe floretă. A fost laureată cu argint pe echipe la Campionatul Mondial din 2005 și la Campionatul European din 2006, și laureată cu bronz pe echipe la Campionatul European din 2005.
A început scrima la CS Olimpia în anul 1996, apoi s-a transferat la CS Dinamo București în 2008. A absolvit în 2010 la UNEFS București.
* 1993: Alina Eremia (n. , Buftea, România) este o actriță și cântăreață română, membră a formației Lala Band, cunoscută pentru evoluția din serialul Pariu cu viața, difuzat pe postul de televiziune Pro TV și pentru telenovela muzicală românească O nouă viață, difuzată pe postul Acasă TV.
Decese
· 1025: A murit imparatul bizantin Vasile al II-lea, supranumit Bulgaroctonul (omoratorul de bulgari); (n. 958). A consolidat cuceririle predecesorilor săi în Siria si s-a confruntat cu statul bulgar condus de Samuil în lupte care au durat mai multe decenii, 991–1014. În 1014 înfrânge pe bulgari în regiunea Struma. După bătălie orbește 14.000 de prizonieri bulgari, lasand unui bulgar din 100 un singur ochi, pentru a-i conduce pe ceilalți înapoi la tarul lor, Samuil. Având nevoie de ajutor, Vasile al II-lea a apelat la marele cneaz de Kiev, Vladimir, conducător puternic, dar păgân, caruia i-a oferit să i-o dea de soție pe sora sa Anna, dacă prințul vareg se va converti la creștinism. Vladimir si-a dorit o căsătoria cu o prințesa bizantină astfel ca a fost botezat, s-a căsătorit cu Anna, iar creștinismul a devenit religia oficială a statului rus kievean, Biserica Rusă kieveana punându-se sub autoritatea Patriarhiei din Constantinopol. Vladimir a trimis împăratului bizantin 6000 de soldați, aceștia constituind un corp permanent de luptatori numit Garda Varegă.
· 1072: A murit sultanul turc Alp Arslan; (n. 1029). Alp Arslan (n. 1029 – d. 15 decembrie 1072, Oxus, Turkmenistan) a fost al treilea sultan (din 27 aprilie 1064) al dinastiei Seljuq și stră-nepotul lui Seljuq, fondatorul dinastiei ce-i poartă numele. El a preluat numele de Muhammad bin Da’ud Chaghri atunci când a adoptat Islamul. Pentru priceperea sa militară, vitejia personală și abilitățile în luptă a obținut numele de familie Alp Arslan, care înseamnă Leu Războinic în turcă. Alp Arslan a condus turcii selgiucizi în victoria contra Imperiului Bizantin din 1071
· 1675: A murit pictorul olandez Johannes Vermeer, unul dintre cei mai cunoscuți reprezentanți ai stilului baroc din secolul al XVII–lea, ale cărui lucrări se disting prin claritatea culorilor şi prin esenţializarea compoziţiei; (n.31.10.1632). Johannes Vermeer, cunoscut mai ales ca Jan Vermeer van Delft (botezat 31 octombrie, 1632, Delft, Țările de Jos, d. 15 decembrie 1675, Delft, Țările de Jos), pictor olandez, unul din cei mai cunoscuți reprezentanți ai stilului baroc. Mult timp ignorat, Vermeer se bucură astăzi de mare popularitate. Întrega sa operă, considerată autentică, cuprinde 37 de tablouri. Cele mai multe reprezintă scene de fiecare zi sau alegorii.
· 1740: Georg Haner (n. 28 aprilie 1672, Sighișoara, Imperiul Austriac, d. 15 decembrie 1740, Biertan, Imperiul Austriac) a fost un teolog și istoric al bisericii sas.
După ce a urmat Gimnaziul din Sighișoara, a studiat începând cu 1691 la Universitatea din Wittenberg. După un an a obținut diploma de „magistru” al Facultății de Filosofie. La Wittenberg a scris prima carte, o istorie a bisericii luterane transilvănene.
În ianuarie 1695 a fost numit rector al gimnaziului din orașul natal, iar în 1698 a preluat postul de pastor al aceluiași oraș. În 1701 a fost numit preot la Apold, în 1706 la Saschiz, în 1708 la Cincu, în 1713 la Mediaș, iar în 1736 la Biertan și episcop al Bisericii Luterane Săsești din Transilvania. A fost opozant al pietismului.
* 1874: Iosif Szabo (uneori Sabo, n. martie 1803, Marosbogát, Transilvania, Imperiul Austro-Ungar – d. 15 decembrie 1874, Iași) a fost un botanist, farmacist și medic, membru de onoare al Academiei Române.
· 1885: A murit Regele Ferdinand al II-lea al Portugaliei (n. 1816)
* 1899: Constantin Jiquidi (n. 22 mai 1865, Iași - d. 15 decembrie 1899, București) a fost un desenator și caricaturist român, tatăl graficianului Aurel Jiquidi (1896 - 1962).
* 1899: Constantin Jiquidi (n. 22 mai 1865, Iași - d. 15 decembrie 1899, București) a fost un desenator și caricaturist român, tatăl graficianului Aurel Jiquidi (1896 - 1962).
Părinții săi, Panait Jiquidi și Ecaterina, născută Cartu-Romano, țineau la Iași un hotel-restaurant modest, denumit „Au Château des Fleurs”.[1]
Constantin Jiquidi a debutat la vârsta de 17 ani cu Tipuri din Iași, apoi a colaborat la revista umoristică ieșeană „Bobârnacul”, fiind recunoscut ca un mare talent. Consacrarea definitivă s-a produs odată cu apariția, tot la Iași, a primului volum al albumului Caricaturi (1889).[1]
În 1889 s-a stabilit definitiv în București[1], unde a fost pentru o scurtă perioadă unul dintre cei mai apreciați desenatori ai capitalei, până la decesul său la numai 34 de ani, cauzat de ftizie.[2]
A fost probabil primul desenator care a publicat benzi desenate în România, în revista „Amicul Copiilor”, în 1893.[4]
* 1944: Alton Glenn Miller (n. 1 martie 1904 – d. 15 decembrie 1944) a fost un muzician american de muzică jazz. Printre cele mai cunoscute compoziții ale sale se numără „In the Mood”, „Moonlight Serenade”, „Pennsylvania 6-5000”, „Chattanooga Choo Choo”, „A String of Pearls”, „At Last”, „(I've Got a Gal In) Kalamazoo”, „American Patrol”, „Tuxedo Junction”, „Elmer's Tune” și „Little Brown Jug”.[4]
· 1958: A încetat din viaţă fizicianul atomist Wolfgang Pauli, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în anul 1945; (n. 25 aprilie 1900). Wolfgang Ernst Pauli (n. 25 aprilie, 1900 — d. 15 decembrie, 1958), fizician austriac care s-a remarcat prin teoria spinului, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1945.
· 1966: A încetat din viaţă Walt Disney (Walter Elias), desenator, regizorul şi producătorul filmelor de desene animate “Mickey Mouse”, “Bambi”. A fost fondatorul unui vast imperiu comercial, creatorul parcului de distracţii “Disneyland”, inaugurat în 1955 (lăngă Los Angeles); ultimul parc de distracţii “Disneyland” a fost deschis la Paris, în 1992 Walt Disney (n. 5 decembrie 1901).
· 1968: A murit Theofil Simenschy, filolog, eseist şi traducător (“Un dicţionar al înţelepciunii”, “La construction du verbe dans les langues indo-européennes”) ; (n.27.01.1892).
· 1969: A murit medicul Nicolae Nestorescu; în 1942 a înfiinţat primul centru de transfuzie şi sânge conservat din România; şi-a orientat activitatea spre producţia de seruri, vaccinuri şi alte preparate biologice; membru corespondent al Academiei Române din 1963;(n. 1901).
· 1986 - A încetat din viaţă Serge Lifar, dansator, coregraf, profesor şi teoretician al dansului. Lifar a fost rector la Institutul de coregrafie din Paris, profesor la Sorbona şi preşedinte al Consiliului internaţional de dans (n. 2 aprilie 1905)
· 1989: Knut Kolsrud, etnolog norvegian (n. 1916)
* 1994: Gheorghe Guțu (n. 15 aprilie 1906, Galați – d. 15 decembrie 1994, București) a fost un traducător și clasicist român, specialist în limba și literatura latină, conferențiar universitar. A redactat și a publicat, între altele, un cuprinzător dicționar latin-român, considerat[de cine?] cel mai important dicționar de acest gen apărut în România. A tradus din mari clasici ai literaturii sau istoriografiei latine.
* 1994: Gheorghe Guțu (n. 15 aprilie 1906, Galați – d. 15 decembrie 1994, București) a fost un traducător și clasicist român, specialist în limba și literatura latină, conferențiar universitar. A redactat și a publicat, între altele, un cuprinzător dicționar latin-român, considerat[de cine?] cel mai important dicționar de acest gen apărut în România. A tradus din mari clasici ai literaturii sau istoriografiei latine.
· 2008: A decedat in SUA, economistul american de origine română Anghel Rugină; (n.24 mai 1913, Vizurești, județul Galați). Gândirea și concepțiile sale economice s-au format sub călăuza unor profesori și economiști excepționali, ca Virgil Madgearu, Ion Răducanu și Grigore Mladenatz, iar de la Victor Slăvescu și Cezar Partheniu. In Germania, sub îndrumarea lui Walter Eucken, profesorul Rugină a dezvoltat o metodă de cercetare simultană de echilibru față de dezechilibru. Cel de-al IV-lea Congres Mondial de Economie Socială susținut la Toronto, în august 1986, a fost organizat în onoarea lui Anghel Rugină, având ca temă principală: „Drumul înainte – a treia revoluție în gândirea economică”. A fost ales ca membru al Academiei Româno-Americane de Științe și Arte și a primit la Congresul de la Montreal Diploma de onoare a acestei academii. După Revoluția din decembrie 1989, Anghel Rugină a revenit în România și a propus un plan de refacere și stabilizare economică, monetară și financiară pentru a realiza un „miracol economic”, pe care el îl credea posibil. El propunea instaurarea unui sistem de economie socială liberă, cu o monedă de argint convertibilă în relațiile cu străinătatea și convertibilă în diferite produse naționale pe piața internă, care reprezenta, în opinia sa, calea de ieșire din criză și de renaștere economică a României. În anul 1990 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. De asemenea, i s-au acordat titlurile de Doctor honoris causa din partea Academiei de Studii Economice din București, a Universității din București, a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a Universității „Ovidius” din Constanța, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, a Universității „Petre Andrei” din Iași, a Universității de Vest din Timișoara, a Universității „Dunărea de Jos” din Galați.
· 2014:
În cariera de antrenor, a cucerit în 1998 Cupa României și în 1999campionatul, ambele trofee la Rapid, din postura de secund al lui Mircea Lucescu. A mai ocupat la Rapid posturile de secretar general (2007), director tehnic, administrator delegat sau director general adjunct al clubului (2008).
În octombrie 2009 a fost instalat în funcția de antrenor principal la Rapid[3]pe care a condus-o până în martie 2010, când, odată cu venirea lui Ioan Andone pe banca tehnică, a preluat funcția de vicepreședinte. După un an în conducerea Rapidului, a semnat un contract ca antrenor cu Gloria Bistrița[4], unde a stat 3 ani. În 2013, a semnat cu Corona Brașov[5]. Atât la Gloria Bistrița, cât și la Corona Brașov, Manea a suferit înfrângeri în meciurile cu Concordia Chiajna.
La începutul anului 2014 a fost diagnosticat cu cancer hepatic, decedând pe data de 15 decembrie, în același an, la București, în același loc în care s-a născut.
Sărbători
· Sf. Sfintit Mc. Elefterie, episcopul Iliriei și mama sa, Sf. Mucenită Antia; Sf Mc Suzana - dezlegare la pește (calendar creștin-ortodox)
· Sf. Silvia (calendar romano-catolic)
· S Eleuteriu (calendar greco-catolic)
ARTE 15 Decembrie
INVITAȚIE LA OPERĂ 15 Decembrie
Gabriela Cegolea
Turandot - Puccini
Verdi - Traviata
ARTE 15 Decembrie
INVITAȚIE LA OPERĂ 15 Decembrie
Gabriela Cegolea
Turandot - Puccini
MUZICĂ 15 Decembrie
Cella Delavrancea, pianistă
Gheorghe Dumitrescu, compozitor
Rose Maddox, cântăreaţă country americană
Rose Maddox – 200 videoclipuri: https://youtu.be/uEB1fD1jEA8?list=PLpAs8h1hn_x4kDzl1wTOA26SOmmk2Lisp.
Jerry Wallace, cântăreţ pop-country american
Jerry Wallace – 200 videoclipuri: https://youtu.be/KrjdpSj6SQU?list=PL1nBSQ5cZiouYo3A0l6OxeUqdMBPgeOUy.
Jesse Belvin, cântăreţ, pianist şi compozitor american
Cindy Birdsong, vocalistă americană (The Supremes)
Dave Clark, baterist şi compozitor britanic (Dave Clark Five)
The Dave Clark Five - The Very Best Of 1976 (Double Vinyl) Full Album: https://youtu.be/QSDdq5y0f6o.
Harry Ray, vocalist american (Moments, Ray, Goodman & Brown)
Moments, Ray, Goodman & Brown - https://youtu.be/-eNGkt2DE78?list=PLUDlgmmkiPn9j8EbC4oRHHD6V0SCGD0Jy.
Cântăreaţa de operă Gabriela Cegolea
Soprana Gabriela CEGOLEA - Concert Ateneul Roman Bucuresti - live-part 1: https://youtu.be/0Vj_-DcgCMU;
Soprana Gabriela CEGOLEA - Concert Ateneul Roman Bucuresti - live-part 2: https://youtu.be/Vcu6MgCAzEE.
Paul Simonon, basist englez (The Clash)
Paul Simonon Recalls A Great Moment in P Bass History: https://youtu.be/1cZzYSgFAlY?list=RD1cZzYSgFAlY.
ÎNREGISTRĂRI NOI:
muzica veche romaneasca de neuitat, melodii vechi superbe romanesti
ЗИМНЯЯ РОМАНТИЧЕСКАЯ 💗 СУПЕР КОЛЛЕКЦИЯ ДЛЯ ДУШИ
Nichelmann: Harpsichord Sonatas
Chopin - Nocturne in E flat major Op. 9 No. 2
Top 100 Beautiful Instrumental Love Songs: Accordion, Piano, Saxophone, Guitar, Violin Music
Mozart - Orchestral Works
Grieg - Peer Gynt, Norwegian Dances, Holberg Suite (reference recording : Fernando Rossano)
POEZIE 15 Decembrie
Geo Dumitrescu (Vladimir Ierunca)
Inscriptie pe piatra de hotar
"Cin' se ia cu mine bine,
îi dau haina de pe mine..."
(Cîntec popular)
Slav as fi fost, de nu eram latin,
latin as fi, de n-as fi fost si dac -
dar a iesit asa : sa fiu român,
si eu cu soarta asta ma împac !
Mi-au dat si altii sînge si cuvinte -
nisipuri galbene trecura-n zbor,
purtate-n vîntul Asiei, fierbinte,
sa-ngrase primitorul meu ogor.
Si din Apus, din Miazazi, venira
umane pulberi, umbre si lumini,
cu bine si cu rau ma vremuira -
pe toate le-am sorbit în radacini.
Si nu-i nimic strain - a' mele-s toate,
dator nu sînt : platit-am cu prisos ! -
ca tot platind uitucilor la rate,
cutitul mi-ajunsese pîn' la os !
Dar am ramas asa cum scrie-n carte -
priviti-ma, si-o sa vedeti usor
ca nu-s asemeni nimanui în parte,
desi, -ntr-un fel, va seman tuturor.
Sînt bucuros de oaspeti si prieteni ;
deschisa-i poarta, inima si ea ;
binevenit vei fi sub mîndre cetini,
în muntii mei, la calda marea mea.
Îmi dai un sfat ? Te-ascult cu luare-aminte.
O mîna de-ajutor îmi dai ? Multam !
Dar nu cumva sa-ti bîiguie prin minte
ca asta-i tara cailor de ham !
Poftiti, deci, stati la masa, stati la soare ! -
un loc prielnic va pastrez, amici;
v-astept cu mintea plina, gîndu-n floare
(ca nu-i de lipsa fosforul pe-aici !...)
Întind spre toata zarea poduri bune :
primesc si dau întregului Pamînt;
nu-i gînd viclean în mine sa rasune,
dar nici stapîn nu caut: eu îmi sînt!
Învat, cîntînd sau nu, si limbi straine,
mi-or folosi - în mintea mea socot -
dar ma gîndesc de-asemeni ca e bine
sa ma pricep întîi si-ntîi sa-not !...
Si, iata, simt asa cum scrie-n carte -
priviti-ma, si-o sa vedeti usor
ca nu-s asemeni nimanui, în parte,
desi, -ntr-un fel, va seman tuturor.
Ca slav eram, de n-as fi fost latin,
latin as fi, de nu mi-ar zice dac -
dar a iesit asa : sa fiu român -
si vreau cu toata lumea sa ma-mpac !
îi dau haina de pe mine..."
(Cîntec popular)
Slav as fi fost, de nu eram latin,
latin as fi, de n-as fi fost si dac -
dar a iesit asa : sa fiu român,
si eu cu soarta asta ma împac !
Mi-au dat si altii sînge si cuvinte -
nisipuri galbene trecura-n zbor,
purtate-n vîntul Asiei, fierbinte,
sa-ngrase primitorul meu ogor.
Si din Apus, din Miazazi, venira
umane pulberi, umbre si lumini,
cu bine si cu rau ma vremuira -
pe toate le-am sorbit în radacini.
Si nu-i nimic strain - a' mele-s toate,
dator nu sînt : platit-am cu prisos ! -
ca tot platind uitucilor la rate,
cutitul mi-ajunsese pîn' la os !
Dar am ramas asa cum scrie-n carte -
priviti-ma, si-o sa vedeti usor
ca nu-s asemeni nimanui în parte,
desi, -ntr-un fel, va seman tuturor.
Sînt bucuros de oaspeti si prieteni ;
deschisa-i poarta, inima si ea ;
binevenit vei fi sub mîndre cetini,
în muntii mei, la calda marea mea.
Îmi dai un sfat ? Te-ascult cu luare-aminte.
O mîna de-ajutor îmi dai ? Multam !
Dar nu cumva sa-ti bîiguie prin minte
ca asta-i tara cailor de ham !
Poftiti, deci, stati la masa, stati la soare ! -
un loc prielnic va pastrez, amici;
v-astept cu mintea plina, gîndu-n floare
(ca nu-i de lipsa fosforul pe-aici !...)
Întind spre toata zarea poduri bune :
primesc si dau întregului Pamînt;
nu-i gînd viclean în mine sa rasune,
dar nici stapîn nu caut: eu îmi sînt!
Învat, cîntînd sau nu, si limbi straine,
mi-or folosi - în mintea mea socot -
dar ma gîndesc de-asemeni ca e bine
sa ma pricep întîi si-ntîi sa-not !...
Si, iata, simt asa cum scrie-n carte -
priviti-ma, si-o sa vedeti usor
ca nu-s asemeni nimanui, în parte,
desi, -ntr-un fel, va seman tuturor.
Ca slav eram, de n-as fi fost latin,
latin as fi, de nu mi-ar zice dac -
dar a iesit asa : sa fiu român -
si vreau cu toata lumea sa ma-mpac !
Biografie
Bucureştean dintr-o familie de români (tatăl, Vasile Oprea, cismar, proprietarul unui magazin de încălţăminte, şi-a schimbat numele în Dumitrescu), a făcut liceul între 1930-1939, apoi Literele şi Filosofia, terminată în 1944, fără să-şi treacă licenţa. Încă din liceu editase o revistă, cu Marin Sârbulescu, publicându-şi primele poezii. Foarte activ ca poet şi gazetar încă din studenţie, debutase în revista Cadran, cu orientare de stânga; în 1941 scoate revista Albatros (9 numere), în jurul căreia s-a format o grupare din care nu lipseau Ben Corlaciu, Constant Tonegaru, Radu Stanca, Dimitrie Stelaru, Virgil Ierunca şi cărora li s-a alipit Ion Caraion. Unul dintre cei care, în anii de incredibilă sărăcie ai începutului l-a susţinut pe marin Preda.
O primă plachetă de versuri, Aritmetică, în 1941, semnată Felix Anadam (dar semnase cu diverse pseudonime, printre care Vladimir Ierunca, împrumutat apoi viitorului Virgil Ierunca.). A colaborat încă pe atunci la mari reviste ale vremii: Revista Fundaţiilor Regale, Kalende, Fapta şi a frecventat cenaclul Sburătorul; a fost redactor la Timpul, 1944-1946.
O primă plachetă de versuri, Aritmetică, în 1941, semnată Felix Anadam (dar semnase cu diverse pseudonime, printre care Vladimir Ierunca, împrumutat apoi viitorului Virgil Ierunca.). A colaborat încă pe atunci la mari reviste ale vremii: Revista Fundaţiilor Regale, Kalende, Fapta şi a frecventat cenaclul Sburătorul; a fost redactor la Timpul, 1944-1946.
Între 1944 şi 1950 este inspector la Direcţia teatrelor, iar din 1947 redactor şef adjunct laFlacăra. Încă în 1943 prezentase unei edituri manuscrisul volumului Pelagra, respins de cenzura antonesciană. Abia în 1946 apare la Fundaţiile Regale un volum reunind textele din Aritmetică şi Pelagra, sub titlul Libertatea de a trage cu puşca. (În mod ironic, 5 decenii mai târziu, la un Târg de carte din Frankfurt, acest titlu a declanşat scandal, părând o carte ce îndeamnă la violenţă...). În 1950 GD merge la Cluj, pentru a preluaAlmanahul literar, înfiinţat de Miron Radu Paraschivescu, care pe moment se internase la psihiatrie... Va pregăti acest Almanah pentru a deveni revista Steaua. . De la Cluj merge la Bicaz, unde scoate un ziar de şantier. De acolo la Iaşi, revenind apoi la Bucureşti. Aceste schimbări de adresă se pot pune pe seama firii insurgente a poetului, dar pot fi şi consecinţe ale faptului că, înscris în Partid în 1946, din convingere şi dovedind pe moment deosebită râvnă ideologică-propagandistică, desigur nocivă, totuşi în 1953 este exclus din pardid şi reprimit abia în 1963. Un interval în care, lipsit de mijloace, se ocupă de stilizări ale unor traduceri la Editura Cartea Rusă. Libertatea de a trage cu puşca îl impusese ca voce distinctă în lirica vremii, deşi contestat de oficiali, depreciat şi de foştii comilitoni. E de notat faptul că un al doilea volum de poezii îi va apărea după 17 ani,Aventuri lirice. ceea ce fusese sinceră opţiune politică nu se împacă în fapt cu aspiraţiile estetice ale autorului, care nu se acomoda cu partizanatul în literatură, chiar titlul noului volum sugerând riscul poetului atent observat de culturnici... Iar în fapt, GD se individualizează printr-un stil foarte personal, care a contribuit substanţial la înnoirea liricii vremii; s-a renunţat, cu sarcasmul de rigoare, şi cu rece luciditate, la formele prestabilite ale poeziei, la găselniţe stilistice, la floricelele de orice fel, trecându-se la un limbaj frust, de ardentă sinceritate, în care concretul este exprimat direct, dezabuzat, încadrat apoi într-un sistem de parabole, atrăgând atenţia asupra faliei dintre vremurilor marcate de antiromantism, de renunţarea la idealuri, cu instaurarea unei lumi a viloenţei congenere, a robotizării, a înstrăinării şi aspiraţiile poetului în general. O mizantropie ce se adresează omului cu "cap de nucă". Nevoia de cercuri continuă acest mod de abordare a liricii; îndoiala, anecdoticul, ironia, spiritul cârtitor, zeflemist, miticist, strict dâmboviţean - toate acestea prinse într-o construcţie parabolică, ca o atenţionare a dezertării de la mersul firesc al umanităţii.
A susţinut la rubrica Poştar redacţiei de la Gazeta literară, Luceafărul şi Contemporanul, vreme de peste 2 decenii, cu o competenţă şi o generozitate încă neegalate la noi, primii paşi ai unor succesive generaţii de debutanţi. Dintre toţi scriitorii care au susţinut astfel de rubrici, doar Constanţa Buzea i-a călcat cu hotărâre pe urme.
A susţinut la rubrica Poştar redacţiei de la Gazeta literară, Luceafărul şi Contemporanul, vreme de peste 2 decenii, cu o competenţă şi o generozitate încă neegalate la noi, primii paşi ai unor succesive generaţii de debutanţi. Dintre toţi scriitorii care au susţinut astfel de rubrici, doar Constanţa Buzea i-a călcat cu hotărâre pe urme.
Geo Dumitrescu a tradus din marii scriitori ai lumii. Este autorul unei antologii bilingve Baudelaire, Les fleurs de mal- Florile răului, cuprinzând toate traducerile în româneşte ale operei marelui liric francez. O carte care a făcut epocă şi care, printre altele, a repus în circulaţia literară nume prohibite, uitate, marginalizate. A pus la îndemâna publicului şi specialiştilor, un instrument important de înălţare pe scara valorică.
În cele două istorii ale literaturii pe care le am spre consultare, prestaţia lui GD este tratată cu deosebită asprime, Marian Popa, desfăşurându-se pe 7 pagini (304-311), cu grave acuze mai ales privind faptul că poetul, repede epuizat creativ, şi-a ascuns sterilitatea precoce republicându-şi aceleaşi poeme din anii 39-45 reciclate, ajustate, reorganizate, primind titluri noi şi grupate sub noi denumiri ale volumelor, intens susţinute promoţional, la apariţie. Afilierea la stânga i se pare lui MP de la început suspectă şi cu consecinţe de durată; mai pe scurt, dar poate încă şi mai tranşant, N. Manolescu confirmă sterilitatea poetului, faptul că în 1968 a pus punct creaţiei poetice. Că, în schimb, militantismul din vremea realismului socialist, pe linia Maria Banuş-Mihai Beniuc a adus mari de-servicii literaturii dar şi societăţii. Nu este recunoscută vreo influenţă benefică a acestui autor cu aere de rebel în înnoirea mijloacelor de expresie ale poeziei postbelice, dimpotrivă, GD este pus în descendenţa lui Geo Bogza, mai radical, însă fără audienţă la vremea respectivă. Tzara şi Vinea făcuseră paşi anteriori şi mult mai importanţi în avangarda românească. Este acuzat "cabotinismul şi histrionismul" acestor "poeme lungi şi vorbăreţe, abundând în întrebări şi răspunsuri, uneori doar retorice", etc, (p. 939), lungite în stilul pletoric al lui Neruda şi Maiacovski.În mod suprrinzător mă trezesc în faţa unui caz Geo Dumitrescu, judecat nu doar pentru literatura sa, ci punându-se în cauză moralitatea persoanei auctoriale. Sau, totuşi, cei doi inchizitori vor fi având dreptate să pună astfel problemele?
În cele două istorii ale literaturii pe care le am spre consultare, prestaţia lui GD este tratată cu deosebită asprime, Marian Popa, desfăşurându-se pe 7 pagini (304-311), cu grave acuze mai ales privind faptul că poetul, repede epuizat creativ, şi-a ascuns sterilitatea precoce republicându-şi aceleaşi poeme din anii 39-45 reciclate, ajustate, reorganizate, primind titluri noi şi grupate sub noi denumiri ale volumelor, intens susţinute promoţional, la apariţie. Afilierea la stânga i se pare lui MP de la început suspectă şi cu consecinţe de durată; mai pe scurt, dar poate încă şi mai tranşant, N. Manolescu confirmă sterilitatea poetului, faptul că în 1968 a pus punct creaţiei poetice. Că, în schimb, militantismul din vremea realismului socialist, pe linia Maria Banuş-Mihai Beniuc a adus mari de-servicii literaturii dar şi societăţii. Nu este recunoscută vreo influenţă benefică a acestui autor cu aere de rebel în înnoirea mijloacelor de expresie ale poeziei postbelice, dimpotrivă, GD este pus în descendenţa lui Geo Bogza, mai radical, însă fără audienţă la vremea respectivă. Tzara şi Vinea făcuseră paşi anteriori şi mult mai importanţi în avangarda românească. Este acuzat "cabotinismul şi histrionismul" acestor "poeme lungi şi vorbăreţe, abundând în întrebări şi răspunsuri, uneori doar retorice", etc, (p. 939), lungite în stilul pletoric al lui Neruda şi Maiacovski.În mod suprrinzător mă trezesc în faţa unui caz Geo Dumitrescu, judecat nu doar pentru literatura sa, ci punându-se în cauză moralitatea persoanei auctoriale. Sau, totuşi, cei doi inchizitori vor fi având dreptate să pună astfel problemele?
Opera literară: Aritmetică, Bucureşti, 1941; Libertatea de a trage cu puşca, Bucureşti, 1946; Bicazul ieri, azi, mâine, Bucureşti, 1963; Aventuri lirice, Bucureşti, 1963; Nevoia de cercuri, Bucureşti, 1966; Jurnal de campanie, Bucureşti, 1974; Africa de sub frunte,prefaţă de Eugen Simion, Bucureşti, 1978;
Versuri, prefaţă de Lucian Raicu, Bucureşti, 1981; Biliard, ediţie bilingvă, traducere de Micaela Slăvescu, Bucureşti, 1981; Libertatea de a trage cu puşca şi celelalte versuri,Bucureşti, 1994; Libertatea de a trage cu puşca - The Freedom to Pull the Trigger, ediţie bilingvă, traducere de Dan Duţescu, prefaţă de Lucian Raicu, Bucureşti, 1996; Câinele de lângă pod, Bucureşti, 2000; Poezii, prefaţă de Eugen Simion, Bucureşti, 2000; ediţia II, prefaţă de Daniel Cristea-Enache, Bucureşti, 2002.
Antologii: 1917. Antologie lirică, Bucureşti, 1957; Charles Baudelaire, Les Fleurs du mal - Florile răului, ediţie bilingvă, Bucureşti, 1967; ediţia introducere de Vladimir Streinu, Bucureşti, 1968; ediţia introducere de Vladimir Streinu, Bucureşti, 1978.
Traduceri: Isadora Duncan, Viaţa mea, Bucureşti, 1946 (în colaborare cu Ben Corlaciu); Romain Gary, Groapa bunei speranţe, Bucureşti, 1946; Demian Bednîi, Figuri cunoscute,Bucureşti, 1953, Versuri alese, Bucureşti, 1958; Rafael Alberti, Între garoafă şi spadă,Bucureşti, 1957, Versuri alese, Bucureşti, 1958, Poezii, prefaţă de Mihai Beniuc, Bucureşti, 1964 (în colaborare cu Veronica Porumbacu); Irving Stone, Bucuria vieţii,Bucureşti, 1962 (în colaborare cu Liana Dobrescu), Agonie şi extaz, prefaţă de Dan Grigorescu, I-II, Bucureşti, 1966 (în colaborare cu Liana Dobrescu); Harold Courlander şi Wolf Leslau, Focul de pe munte, Bucureşti, 1963 (în colaborare cu Bianca Schăchter); Ivo Cipiko, Păianjenii, Bucureşti, 1964 (în colaborare cu Milivoi Gheorghievici); Eduardas Miezelaitis, Omul, Bucureşti, 1964; Curzio Malaparte, Soarele e orb, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1967.
Smaranda Jelescu
Biografie
Smaranda Jelescu (15 decembrie 1942, Murfatlar, judeţul Constanţa) este o poetă, prozatoare şi eseistă. Este fiica Floricăi (născută Lupescu), învăţătoare, şi a lui Iordan Jelescu, funcţionar. Face şcoala primară şi liceul la Constanţa şi urmează cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1958-1962). Lucrează apoi ca redactor la Editura Meridiane (1964-1966), redactor, publicist, comentator la „Scânteia tineretului" (1967-1974), în fine, ocupă diverse funcţii în Televiziunea Română şi la MondoFilm. Debutează în „Contemporanul" (1964), colaborând ulterior la „România literară", „Luceafărul", „Vatra" etc.
Prima ei carte de versuri, Totdeauna marea (1969), defineşte temperamentul delicat-dinamic al unei poete înzestrate, care construieşte un univers liric complex. Centrul trăirilor este dragostea sub multiplele ei chipuri, de la bucuria deplină până la tristeţea cea mai adâncă: „Plecările din sentimente! / Cu câmpuri şi cer şi tăcere. / Plecările din sentimente / Cu şuieratul trenului ca un geamăt lung / Sau ca o meditaţie" (Poem). Se conturează viitoarele „obsesii" tematice ale scrisului său, care reface fără încetare o lume tutelată de triada dragoste-feminitate-natură. În volumul următor, Coloană dorică (1972), poeta îşi nuanţează discursul prin amplificarea imaginarului. Se configurează şi mai clar acel tip de feminitate fluidă, „marină", de care Jelescu se va servi şi în romane. Antitezele solid (materialitatea coloanei)-lichid (infinitatea acesteia, pierdută în albastrul cerului), viaţă-moarte, dragoste-ură, fericire-tristeţe fluctuează în permanenţă. Proza se înscrie în aceleaşi coordonate.
Romanul Impact (1987) reia simbolurile din poezie, procedeu evident încă de la titlurile capitolelor: În lumina soarelui de vară, Lângă asprele valuri de mare, Incertitudini sau Verde, verde, iarba mea. Feminitatea, dragostea, problema cuplului, sondarea lumilor interioare, intelectualismul şi muzicalitatea au, toate, ca fundal de rezonanţă, marea. În postura de eseistă, Jelescu încearcă să dezvăluie „dedesubturile" Televiziunii Române în Alo, televiziunea! (1992). Trăind în acest mediu, autoarea vrea să-i descifreze specificitatea. Ea prezintă un „jurnal de front", oameni reali, şi nu personaje, relaţii veridice, şi nu pilde, chiar dacă eseul tinde adesea să ia forma unui roman, unul care are drept subiect diferenţele dintre ceea ce era televiziunea înainte de '89 şi ceea ce a devenit ea după.
Jelescu va construi o lume complexă în următorul roman, Măcar un singur foc de armă (1994), care păstrează şi pune în valoare elemente din scrisul ei anterior, poezie, proză sau eseu. Pasiunea lecturii (în special literatura secolului al XIX-lea), fascinaţia televiziunii, feminitatea şi tipologiile ei, regresia în timp, sexualitatea, muzica, obsesia sinuciderii, „crima morală" - toată această varietate de aspecte aparent eterogene se armonizează ca univers al unui eu feminin energic, dominator, trăind între extreme. Lumea reală şi cea a coşmarului sunt despărţite de un prag îngust, amândouă lăsându-se stăpânite obsesiv de simbolul mării: „Totdeauna marea mi-a dat senzaţia verticalei. E un mediu abstract. Singurul peisaj abstract."
Volumul de poezie Cifrul pierdut (1996) îmbină, într-un registru muzical, întoarcerea într-un timp imemorial şi „religia iubirii": „în parfumul lichid de iasomie / Căzută în verdele palpitând - o albină a rămas vie // Oh, soarele printre perdele curgând / Pe albina cea vie! // Spre grâul învins tremură macul / La tandra atingere moare / Sperând că-i ucis de albină cu acul // Oh, cum stă în moarte, visând răcoare / Toropit de miresme, macul! // Cade lumina în iasomie / Ca o albină vie..." (Antonin Dvorak - temă de cvartet). La Jelescu condiţia de vedetă de televiziune, cu avantajele şi dezavantajele pe care le comportă, a pus în umbră valoarea scrisului.
Opera literară
• Totdeauna marea, Bucureşti, 1969;
• Coloană dorică, Bucureşti, 1972;
• Eroii verii, Bucureşti, 1978;
• Patimi, Bucureşti, 1978;
• Impact, Bucureşti, 1987;
• Alo, televiziunea! Un „Jurnal de front" pe programul 1, Bucureşti, 1992;
• Măcar un singur foc de armă, Bucureşti, 1994;
• Cifrul pierdut, Bucureşti, 1996;
• Angela - cântec şi rugă, Bucureşti, 1998.
TEATRU/FILM 15 Decembrie
Petit in stil rural (1983) - George Bernard Shaw
Calin Gruia - Mariuca (1974)
GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 15 Decembrie
doi vulpoi dem radulescu, marian hudac, vasile muraru
SFATURI UTILE 15 Decembrie
DESPRE MEDICAMENTELE ANTICOAGULANTE
Medicamentele anticoagulante – cand se prescriu, ce tipuri exista, cum se administreaza
Medicamentele anticoagulante reduc riscul de formare a cheagurilor de sange. Tratamentul anticoagulant prelungeste durata de timp in care sangele se coaguleaza. In limbajul popular, se spune ca “subtiaza sangele” (definitie incorecta). Majoritatea medicamentelor de acest tip necesita stabilirea dozelor in functie de o analiza lunara de sange (numita INR). Fara valorile INR lunare exista riscul de a supradoza medicatia (cu risc mare de sangerari) sau de a o subdoza (cu risc de formare a cheagurilor periculoase).
Medicatia anticoagulanta se prescrie in cazul in care exista afectiuni care predispun la formarea de cheaguri de sange periculoase. Pericolul vine din posibilitatea ca un cheag sa se desprinda din locul de origine si sa se deplaseze in circulatia sanguina. In momentul in care intalneste un vas de sange suficient de mic, il va bloca. Tesuturile care depind de acel vas de sange pentru oxigen si nutrimente nu pot supravietui in aceste conditii (in absenta tratamentului rapid).
Exemple de afectiuni cu risc mare de formare a unor cheaguri periculoase:
1. fibrilatia atriala – contractii haotice a camerelor superioare ale inimii (atriile), care provoaca turbulente in circulatia sangelui prin inima (predispune la formarea de cheaguri). Aceste cheaguri pot sa se desprinda din atrii si sa ajunga in orice organ din corp. Frecvent, acestea ajung in creier unde provoaca un accident vascular cerebral
2. tromboza venoasa profunda – anumite persoane sunt predispuse sa dezvolte cheaguri in venele de la picioare sau din pelvis. Cheagurile desprinse de la acest nivel pot ajunge in plamani unde pot bloca circulatia sangelui (provoaca ceea ce se numeste embolie pulmonara)
3. prezenta de valve artificiale in inima – inlocuirea chirurgicala a valvelor inimii cu valve artificiale prezinta risc mare de formare a cheagurilor. Pacientii cu valve artificiale au nevoie de tratament anticoagulant permanent pe toata durata vietii.
 |
Exista doua tipuri principale de anticoagulante care se iau oral (pastile):
1. medicamente antivitamina K (AVK) – cumarinice
Acestea blocheaza actiunea vitaminei K, necesara in ficat pentru producerea unor substante cu rol in coagulare (factori de coagulare). Sunt cele mai folosite anticoagulante, medicii avand experienta considerabila in prescrierea acestora. In cazul supradozarii, administrarea de vitamina K poate opri sangerarile. In Romania, cel mai frecvent se foloseste medicamentul numit Acenocumarol (Sintrom, Trombostop).
Tratamentul cu AVK necesita o analiza de sange, numita INR, care trebuie luata in fiecare luna pentru ajustarea dozei de medicament. INR trebuie de regula mentinut intre 2 si 3. In cazul valvelor cardiace artificiale, valoarea INR este mentinuta de regula peste 3, in functie de tipul protezei valvulare. INR este o analiza esentiala deoarece poate varia mult de la o luna la alta in functie de alte tratamente prescrise, regim alimentar etc.
2. anticoagulante moderne
Aceste noi medicamente anticoagulante au fost relativ recent introduse pe piata. Reprezinta o alternativa la AVK pentru anumiti pacienti.
Avantajele: nu necesita analize lunare (INR) si sunt mai usor de administrat persoanelor care nu pot mentine valorile adecvate ale INR (cu risc de supra- sau subdozaj). Se iau precum orice alt medicament, fara o urmarire speciala.
Dezavantajele:
- pretul este ridicat si nu sunt compensate momentan de sistemul de asigurari de sanatate din Romania (dar exista demersuri in acest sens)
- nu exista la fel de multe studii precum in cazul AVK, deci nu pot fi prescrise momentan decat pentru anumite afectiuni
- pacientii cu boala cronica de rinichi trebuie sa primeasca aceste noi tratamente cu prudenta
Medicamentele anticoagulante moderne includ Dabigatran (Pradaxa), Rivaroxaban (Xarelto), Apixaban (Eliquis) etc.
Ce urmeaza?
Tratamentul anticoagulant este inceput punand in balanta riscurile potentiale (sangerare) si beneficiile urmarite (reducerea riscului de accident vascular cerebral, de embolie pulmonara etc.). Medicul va initia un tratament anticoagulant avand in vedere toate bolile de care suferiti sau ati suferit recent.
In functie de tipul de anticoagulant ales, veti primi recomandari diferite la externare. Pentru AVK (care sunt cele mai frecvent prescrise), este foarte important sa va faceti lunar INR-ul. Pentru anticoagulantele moderne, administrarea este mult mai usoara insa raman precautiile comune pentru toate anticoagulantele:
- evitati sa faceti injectii intramusculare sau subcutanate (sunt permise doar injectiile intravenoase direct in vena)
- spuneti medicilor care va trateaza ulterior ca sunteti sub tratament anticoagulant oral
- evitati traumatismele, loviturile, caderile etc. Este intr-adevar greu de evitat asemenea accidente insa puteti sa incetati practicarea sporturilor de contact (lupte, fotbal etc.) si sa aveti grija mai mare in momentul in care faceti munca fizica.
- tineti minte ca orice rana va sangera mai mult timp cand sunteti sub tratament anticoagulant: apasati pe locul ranii mai mult timp, iar daca nu puteti opri sangerarea mergeti de urgenta la spital
- luati celelalte medicamente care v-au fost prescrise pe langa anticoagulante. De exemplu, daca nu tratati tensiunea arteriala mare, riscati sa sangerati la nivelul organelor interne, in creier etc.
Cum se incepe si cum se mentine un tratament anticoagulant?
Tratamentul anticoagulant este prescris de medic si in majoritatea situatiilor este inceput in spital (in special daca se folosesc AVK). Internarea este necesara pentru analize repetate de sange (probe de coagulare, in special INR). Dupa stabilizarea valorilor INR in intervalul dorit (de regula intre 2 si 3) pacientul merge acasa cu o schema de tratament care trebuie respectata cat mai precis.
Luati tratamentul in fiecare zi, avand grija sa luati mereu dozele exact asa cum v-au fost indicate (chiar daca vi se recomanda doar un sfert, o jumatate sau trei sferturi de pastila in anumite zile). Aveti grija sa corespunda dozele in miligrame (mg) cu felul in care impartiti pastilele. De exemplu, o pastila de Sintrom contine 4mg, deci un sfert va contine 1mg. O pastila de Trombostop contine 2mg, deci jumatate va contine 1mg. Chiar si variatii mici ale dozelor pot influenta foarte mult INR-ul, cu risc de sangerare (supradozaj – prea mult) sau aparitie de cheaguri (subdozaj – prea putin).
Veniti lunar la spital sau mergeti la un cabinet privat pentru a face analiza INR. Cu acest rezultat, adresati-va medicului pentru a stabili schema de tratament pentru luna care urmeaza.
Veniti lunar la spital sau mergeti la un cabinet privat pentru a face analiza INR. Cu acest rezultat, adresati-va medicului pentru a stabili schema de tratament pentru luna care urmeaza.
Foarte important este ca femeile care planuiesc sa ramana insarcinate sa semnaleze acest fapt medicului care a prescris anticoagularea. Medicamentele AVK (ex. acenocumarol) au risc mare de a produce malformatii, in special in primul trimestru de sarcina. Discutati situatia cu medicul pentru a stabili alte optiuni de tratament sau daca se pot opri medicamentele. De asemenea, daca sunteti sub tratament anticoagulant, aveti grija sa folositi metode contraceptive eficiente pentru a evita o sarcina inceputa in timpul tratamentului.
Informatiile de mai sus reprezinta doar o sinteza a beneficiilor si limitelor tratamentului anticoagulant. Discutati cu medicul dumneavoastra pentru a intelege exact motivul pentru care va este prescris si cum puteti evita complicatiile.
GÂNDURI PESTE TIMP 15 Decembrie
Citate diverse:
Citate diverse:
George Pruteanu - Citate:
Invitaţia, pe care o adresez tuturor, de a vizita pagina mea, dicuoctavian.blogspot.com are caracter permanent. Apar zilnic articole noi și nu trebuie să pierdeți nimic. Toți prietenii Dumneavoastră trebuie să afle ce se găsește aici! Spuneți-le!
Mulţumesc pentru timpul petrecut împreună! Toate cele bune!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu