MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU
DUMINICĂ 15 MARTIE 2020
PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; SFATURI UTILE
DUMINICĂ 15 MARTIE 2020
PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; SFATURI UTILE
Bună dimineața!
ARTE 15 Martie
MUZICĂ 15 Martie
Don't You Know! 1O1 0rchestra! Ultra-Romantic 2-Hr. H.D. Music Video Album! #ProfHowdy
CAFE BOLEROS 10, MUSICA PARA RELAJACION, ESTUDIAR , TRABAJAR Y PARA EL HOGAR, INSTRUMENTAL
Bartók: String Quartets
The Best Of Leo Rojas | Leo Rojas Greatest Hits Full Album 2020
Don Williams, Kenny Rogers, Alan Jackson ,George Strait - Country Music Playlist 2020
POEZIE 15 Martie
Vasile Demetrius, poet, prozator şi traducător
Biografie
DEMETRIUS Vasile (pseudonimul lui Vasile Dumitrescu), se naste la I oct. 1878, Scheii Brasovului - moare in 15 mart. 1942, Bucuresti.
Prozator, poet si traducator.
Fiul lui Dumitru Ogea, sobar, si al Elisabetei (n. Bratu-Stinghe).
Tatal Luciei Demetrius. Numele i se schimba la scoala in Dumitrescu, iar ca scriitor, in 1899, va fi botezat Demetrius de catre Gala Galaction.
Scoala primara si trei luni de gimnaziu la Bucuresti; autodidact. Muncitorintr-o fabrica de tricotaje, ajutor de macelar, librar la C. Sfetea, corector la ziarul Nationalul, chimist la o fabrica din Chiti la, invatator suplinitor in satul Vintila Voda, linga Buzau, administrator al mosiei contelui Robert de Roma in Ialomita, functionar la Domenii, initiator al col. „Caminul" (1916) si director al „Bibliotecii pentru toti" (1923 (.Debuteaza ca poet in Adevarul lui C. Miile. in 1904 scoate impreuna cu T. Arghezi revista Linia dreapta. O mare prietenie il leaga de Arghezi, N. Vasile Demetrius Cocea si Galaction.
Colaboreaza la Viata sociala. Viitorul, Dimineata, Facla, Flacara, Scena, Luceafarul, Sburatorul, Rampa ctc; este autorul a numeroase traduce din Maupassant, Balzac, Merejkovski, Blasco Iba-fiez, Stendhal s.a. Lipsita de originalitate este poezia din volum Versuri (1901), Trepte rupte (1906), Sonete (1914), Canarul mizantropului (1916), Fecioarele (1925) si Cocorii (1942). in schimb proza, cu deosebire romanele (Tineretea Casandrei, 1913; Orasul bucuriei, 1920; Domnul colonel, 1920; Domnul deputat, 1921), anticipeaza pe unele laturi ale lor realismul interbelic.
A publicat si citeva volum de nuvele (Puterea farmecelor si alte nuvele, 1914; Ctntareata, 1916; Nuvele alese, 1925 etc). Premiul Acad. (1916); Premiul Soc. Scriitorilor Romani (1928).
Dintr-o activitate literara bogata (sase plachete de poezii, peste cincisprezece volume de nuvele si romane si un numar foarte mare de traduceri), poezia este partea cea mai putin realizata.
Versuri (1901), Trepte rupte (1906), Sonete (1914), Canarul mizantropului (1916), Fecioarele (1925) sau Cocorii (1942) nu depasesc o anumita faza de compuneri stingace si devitalizate expresiv, in umbra marilor scriitori ai vremii. Lirica simpla, cu o simbolistica saraca, bazata in special pe muzicalitate si notatie realista.
Umorul sentimental al inceputurilor e inlocuit cu un fel de album naturalist in Canarul mizantropului si Fecioarele, unde poetul surprinde diferite siluete din lumea orasului: tocilarul, sacagiul, orbul, golanul, femeia de strada, groparul etc, intr-un fel de inventar urban transpus in registru caricatural sau compasiv, uneori cu autentica sensibilitate si delicatete. Viziunea asupra vietii este, in genere, sumbra, asemanatoare celei pe care Vasile Demetrius o instituie si in proza. in acest sector, scriitorul isi muta curajos cimpul de observatie in mijlocul orasului, fata in fata cu o fauna interesanta si bogat diversificata, plina de pitoresc si cu o marcata apetenta a vietii.
Viziunea restrictiv-samanatorista e inlocuita cu una noua, comprehensiva, care nu vede in oras un mediu in exclusivitate al perditiei si imoralitatii, ci un spatiu al confruntarilor morale deschise, un depozitar de suflete delicate si alese, jinduind spre lumina si implinire, intr-o dramatica inclestare cu fortele mizeriei si rapacitatii sociale. Interesul pentru lumea periferica, de vagabonzi si lumpen-proletari, punerea in lumina a bogatelor ei resurse de umanitate il indica drept cap de serie al unei intregi directii din scrisul romanesc interbelic: Carol Ardeleanu", I. Peltz, Ion Calugaru", G. M. Zamfirescu, Ury Benador s.a. Volumele Puterea farmecelor si alte nuvele (1914), Ctntareata (1916), Dragoste neimpartasita (1919), Vagabondul (1922) vadesc preocuparea pentru radiografierea atenta a acestor medii, din diverse unghiuri. Vagabondul Marcu Stiubei, ajuns sa-si realizeze visul de a deveni bacan, e lichidat din cauza concurentei (Viata felurita a lui Marcu Stiu-bei); cintareata Didina, ajunsa celebra pe scene internationale, se comporta neomeneste cu propria-i mama bolnava, pentru a nu ramine o prizoniera (Cintareata); pinzarul Iordan isi instraineaza fiul spre a deveni domn, dar acesta ajunge doar un biet trepadus (Trufie); cosarul Petre Dobrila isi schimba profesiunea pentru capriciul unei fete de nimic (Dragoste neimpartasita); sacagiul Moise Hanina, simtin-du-se inutil, se spinzura in indiferenta tuturor (Caratorul de apa); ocnasul Stoian, desi vrea sa ajunga om de treaba, infunda din nou puscaria (La urma lui) etc. O lunga galerie de tipuri din toate categoriile sociale, pe care ulterior scriitorul o adincesle in romane. Tineretea Ca-sandrei (1913), primul dintre ele, insista asupra vietii mahalalei bucurestene, a mediului mic-burghez si a celui industrial prin care trece tinara Casandra Casimcea in dorinta ei de-a iesi la lumina, ca in final sa fie silita sa se intoarca in lumea din care a plecat.
Asemenea incercari inutile ale eroilor de a-si depasi conditia ni se prezinta si in Orasul bucuriei (1920), Domnul colonel (1920) si Domnul deputat (1921), alcatuind in intentia lui Vasile Demetrius un singur ciclu, dedicat vietii social-politice de la inceputul veacului, marcat de lupta pentru putere a partidelor politice, de rascoalele taranesti si de primul razboi mondial. In primul caz, personajul propriu-ziseBucurestiul, „orasul bucuriei". al mizeriei si contrastelor sociale, iar exponentul sau tipic - politicianul demagog si venal Matei Dumbarau; in cel de al doilea, actiunea se muta la tara, in mijlocul unei zguduitoare exploatari sociale patronate cu salbaticie de deputatul Marin Voiculescu; ultimul are in centru figura odioasa a colonelului Ilie Chiria-nescu, tradator de patrie in timpul razboiului, cele trei ipostaze alcatuind de fapt fatetele unui singur personaj, ale omului politic burghez de la inceputul veacului. Intentia e de fresca, dezbaterea politico-sociala are suficienta patrundere, facind din Vasile Demetrius unul dintre interesantii romancieri ai vremii si un virtual precursor al lui Cezar Petrescu.
Prozator, poet si traducator.
Fiul lui Dumitru Ogea, sobar, si al Elisabetei (n. Bratu-Stinghe).
Tatal Luciei Demetrius. Numele i se schimba la scoala in Dumitrescu, iar ca scriitor, in 1899, va fi botezat Demetrius de catre Gala Galaction.
Scoala primara si trei luni de gimnaziu la Bucuresti; autodidact. Muncitorintr-o fabrica de tricotaje, ajutor de macelar, librar la C. Sfetea, corector la ziarul Nationalul, chimist la o fabrica din Chiti la, invatator suplinitor in satul Vintila Voda, linga Buzau, administrator al mosiei contelui Robert de Roma in Ialomita, functionar la Domenii, initiator al col. „Caminul" (1916) si director al „Bibliotecii pentru toti" (1923 (.Debuteaza ca poet in Adevarul lui C. Miile. in 1904 scoate impreuna cu T. Arghezi revista Linia dreapta. O mare prietenie il leaga de Arghezi, N. Vasile Demetrius Cocea si Galaction.
Colaboreaza la Viata sociala. Viitorul, Dimineata, Facla, Flacara, Scena, Luceafarul, Sburatorul, Rampa ctc; este autorul a numeroase traduce din Maupassant, Balzac, Merejkovski, Blasco Iba-fiez, Stendhal s.a. Lipsita de originalitate este poezia din volum Versuri (1901), Trepte rupte (1906), Sonete (1914), Canarul mizantropului (1916), Fecioarele (1925) si Cocorii (1942). in schimb proza, cu deosebire romanele (Tineretea Casandrei, 1913; Orasul bucuriei, 1920; Domnul colonel, 1920; Domnul deputat, 1921), anticipeaza pe unele laturi ale lor realismul interbelic.
A publicat si citeva volum de nuvele (Puterea farmecelor si alte nuvele, 1914; Ctntareata, 1916; Nuvele alese, 1925 etc). Premiul Acad. (1916); Premiul Soc. Scriitorilor Romani (1928).
Dintr-o activitate literara bogata (sase plachete de poezii, peste cincisprezece volume de nuvele si romane si un numar foarte mare de traduceri), poezia este partea cea mai putin realizata.
Versuri (1901), Trepte rupte (1906), Sonete (1914), Canarul mizantropului (1916), Fecioarele (1925) sau Cocorii (1942) nu depasesc o anumita faza de compuneri stingace si devitalizate expresiv, in umbra marilor scriitori ai vremii. Lirica simpla, cu o simbolistica saraca, bazata in special pe muzicalitate si notatie realista.
Umorul sentimental al inceputurilor e inlocuit cu un fel de album naturalist in Canarul mizantropului si Fecioarele, unde poetul surprinde diferite siluete din lumea orasului: tocilarul, sacagiul, orbul, golanul, femeia de strada, groparul etc, intr-un fel de inventar urban transpus in registru caricatural sau compasiv, uneori cu autentica sensibilitate si delicatete. Viziunea asupra vietii este, in genere, sumbra, asemanatoare celei pe care Vasile Demetrius o instituie si in proza. in acest sector, scriitorul isi muta curajos cimpul de observatie in mijlocul orasului, fata in fata cu o fauna interesanta si bogat diversificata, plina de pitoresc si cu o marcata apetenta a vietii.
Viziunea restrictiv-samanatorista e inlocuita cu una noua, comprehensiva, care nu vede in oras un mediu in exclusivitate al perditiei si imoralitatii, ci un spatiu al confruntarilor morale deschise, un depozitar de suflete delicate si alese, jinduind spre lumina si implinire, intr-o dramatica inclestare cu fortele mizeriei si rapacitatii sociale. Interesul pentru lumea periferica, de vagabonzi si lumpen-proletari, punerea in lumina a bogatelor ei resurse de umanitate il indica drept cap de serie al unei intregi directii din scrisul romanesc interbelic: Carol Ardeleanu", I. Peltz, Ion Calugaru", G. M. Zamfirescu, Ury Benador s.a. Volumele Puterea farmecelor si alte nuvele (1914), Ctntareata (1916), Dragoste neimpartasita (1919), Vagabondul (1922) vadesc preocuparea pentru radiografierea atenta a acestor medii, din diverse unghiuri. Vagabondul Marcu Stiubei, ajuns sa-si realizeze visul de a deveni bacan, e lichidat din cauza concurentei (Viata felurita a lui Marcu Stiu-bei); cintareata Didina, ajunsa celebra pe scene internationale, se comporta neomeneste cu propria-i mama bolnava, pentru a nu ramine o prizoniera (Cintareata); pinzarul Iordan isi instraineaza fiul spre a deveni domn, dar acesta ajunge doar un biet trepadus (Trufie); cosarul Petre Dobrila isi schimba profesiunea pentru capriciul unei fete de nimic (Dragoste neimpartasita); sacagiul Moise Hanina, simtin-du-se inutil, se spinzura in indiferenta tuturor (Caratorul de apa); ocnasul Stoian, desi vrea sa ajunga om de treaba, infunda din nou puscaria (La urma lui) etc. O lunga galerie de tipuri din toate categoriile sociale, pe care ulterior scriitorul o adincesle in romane. Tineretea Ca-sandrei (1913), primul dintre ele, insista asupra vietii mahalalei bucurestene, a mediului mic-burghez si a celui industrial prin care trece tinara Casandra Casimcea in dorinta ei de-a iesi la lumina, ca in final sa fie silita sa se intoarca in lumea din care a plecat.
Asemenea incercari inutile ale eroilor de a-si depasi conditia ni se prezinta si in Orasul bucuriei (1920), Domnul colonel (1920) si Domnul deputat (1921), alcatuind in intentia lui Vasile Demetrius un singur ciclu, dedicat vietii social-politice de la inceputul veacului, marcat de lupta pentru putere a partidelor politice, de rascoalele taranesti si de primul razboi mondial. In primul caz, personajul propriu-ziseBucurestiul, „orasul bucuriei". al mizeriei si contrastelor sociale, iar exponentul sau tipic - politicianul demagog si venal Matei Dumbarau; in cel de al doilea, actiunea se muta la tara, in mijlocul unei zguduitoare exploatari sociale patronate cu salbaticie de deputatul Marin Voiculescu; ultimul are in centru figura odioasa a colonelului Ilie Chiria-nescu, tradator de patrie in timpul razboiului, cele trei ipostaze alcatuind de fapt fatetele unui singur personaj, ale omului politic burghez de la inceputul veacului. Intentia e de fresca, dezbaterea politico-sociala are suficienta patrundere, facind din Vasile Demetrius unul dintre interesantii romancieri ai vremii si un virtual precursor al lui Cezar Petrescu.
OPERA:
Versuri. Buzau, 1901 (ed. II, Bucuresti, 1929): Trepte rupte, versuri. Bucuresti, 1906: Tineretea Casandrei, roman, Bucuresti, 1913 (ed II. 1924); Puterea farmecelor si alte nuvele. Bucuresti. 1914 (ed. II, Puterea vrajitor si alte nuvele. 1929); Sonete, Bucuresti, 1914; Cintarea[a, nuvele. Bucuresti, 1916 (ed. II. 1928); Canarul mizantropului, versuri, Bucuresti, 1916; Scoala profesionala „Arhiereul Gherasim", Bucuresti, 1916 (ed. II, 1923); Motanul ucigas. Bucuresti, 1918; Dragoste ne'un-partasita, nuvele. Bucuresti, 1919 (ed. II, 1930); Pacatul rabinului. Bucuresti. 1920: Strigoiul, Bucuresti. 1920 (ed. II, 1929); Orasul bucuriei. roman. Bucuresti, 1920; Matei Dumbarau. Urmarea si srirsitul romanului Orasul bucuriei. Bucuresti, 1920; Paradisul rusinos (Orasul bucuriei. Matei Dumbarau), Bucuresti. 1920; Domnul colonel. Din epoca neutralitatii romane, 1914-l916, roman. Bucuresti, 1920; Domnul deputat, roman. Bucuresti, 1921 (ed. noua, 1957); Pentru parerea lumii, Bucuresti, 1921: Vagabondul, nuvele, Bucuresti. 1922 (ed. II, 1936): Unchiul Nastase si nepotul sau Petre Nlcodim, Bucuresti, 1923; Fecioarele, versuri. Bucuresti, 1925; Nuvele alese. Bucuresti, 1925: Norocul cucoanei Frosa. Bucuresti. 1926; Vieti zdrobite, Bucuresti, 1926; Monahul Damian, Bucuresti, 1928 (ed. II, 1933); Cocorii, versuri, Bucuresti, 1942; Versuri alese. Bucuresti, 1943; Nuvele, pref. de I. Manole, Bucuresti, 1952: Scrieri alese. l-II, ed. ingrijita, pref. si note de Margareta Feraru, Bucuresti, 1967; Poezii, ed. si pref. de E. Manu, Bucuresti, . Traduceri: G. de Maupassant, Horla, Bucuresti, 1914; H. de Balzac, Neamul Marana, Bucuresti, 1916; D. Merejkovski, Moartea teilor, Bucuresti, 1916; B. Ibafiez, Floare de mai. Bucuresti, 1919 (ed. II, 1937); idem, Coliba fermecata. Bucuresti, 1919; D. Merejkovski, Leo-nardo da Vinci, Bucuresti, 1920; idem, invierea zeilor. Bucuresti, 1921 (ed. II, 1924); Stendhal, Schitul din Parma, Bucuresti. 1922; D. Merejkovski, Petru cel Mare, Bucuresti, 1923; idem, Giocon-da. Braila, 1924; B. lbanez, Flaminzll La Horla, Bucuresti, 1923; Ch. Dickens, David Copperfwld. I-III, Bucuresti, 1929; Blasco lbanez, O tragedie de pomina. Bucuresti, 1929 (ed. II, 1931); J. H. Fabre, Minunile instinctului la ginganii. Paianjenul. Lacusta verde. Bucuresti, 1931; W. A. Hoffman. O mireasa la loterie, Bucuresti, f. a.; Blasco Ibahez, In padurea de portocali. Bucuresti, 1932; idem, Don Rafael, Bucuresti, 1937; W. Shakespeare, Macbeth, Bucuresti, f.a.; idem, Hamlet, Bucuresti, f.a.; H. Taine. Despre Balzac si despre Stendhal. Bucuresti, f.a.; Povestiri si povesti pentru copiii destepti, Bucuresti, 1940; II. de Balzac, Jupin Cor-nelius. Bucuresti, 1941; L. Bromfield, Vin ploile, MI, Bucuresti, 1947. |
REFERINTE CRITICE:
I. Trivale, Cronici literare, 1915; N. Davidescu, Aspecte. II: E. Lovinescu, Istoria, IV; Perpessicius, Mentiuni, I; G. Cali-nescu, Istoria; G. Galaction, Oameni si ginduri din veacul meu, 1955; M. Sadoveanu, Marturisiri, 1960; G. Galaction, Opere alese, II, 1961; D. Micu, inceput; V. Eftimiu, Portrete si amintiri, 1965; Perpessicius, Opere, II, 1967; C. Ciopraga, Literatura; I. Peltz, Amintiri din viata literara, 1974; F. Aderca, Contributii, I; R. Boureanu, Vazuti in oglinda timpului. 1987; I. Chendi, Scrieri, II. 1989. |
Vremea rea
Calaretu-n crasma, calu sade-n ploaie
Ulita-i pustie, fara felinare;
Singur face semne noptii, se-ncovoaie,
Un copac ce-ti scuipa frunza neagra, mare.
Crasma, c-o fereastra, s-ar putea sa piara
Sub acoperisul tras pe ochi, hoteste;
Gata e lumina-i sa se stranga: gheara,
Sa se sfarme casa, ca strivita-n cleste.
Tot mai mult grumazul calului se pleaca;
L-a uitat stapanul, ieslea e departe.
Ploaia, fara preget, galgaie, se-neaca!
Diavolul framanta nori, in ciururi sparte.
Ulita-i pustie, fara felinare;
Singur face semne noptii, se-ncovoaie,
Un copac ce-ti scuipa frunza neagra, mare.
Crasma, c-o fereastra, s-ar putea sa piara
Sub acoperisul tras pe ochi, hoteste;
Gata e lumina-i sa se stranga: gheara,
Sa se sfarme casa, ca strivita-n cleste.
Tot mai mult grumazul calului se pleaca;
L-a uitat stapanul, ieslea e departe.
Ploaia, fara preget, galgaie, se-neaca!
Diavolul framanta nori, in ciururi sparte.
Cămătăreasa
Din prag te-ntampina mirosul de tamaie;
Icoane pretutindeni, ca pe-o catapeteasma:
Latra de langa soba un
Bubi ros de raie,
O ramura de salce se vestejea-n agheazma.
In mijlocul odaii, ca din podea ivita,
Facandu-si ochii roata pe mobile, batrana isi odihnea pe tine privirea-i ascutita,
Pe cand, cu dibacie, si-o mai umbrea cu mana.
Te masura din guler, treptat, pana la ghete
Apoi, ingrijorata, se ghemuia pe-o lada,
Intr-un ungher.
Cu sila, priveai pe un perete
Sau in tavanul vanat, ce-ameninta sa cada.
Batrana-si facea cruce cu limba-n cerul gurii,
Stangaci rupeai tacerea, scotandu-ti amanetul.
Zambea cu mila baba; iar setea cautaturii
Si-o potolea-n facutul tigarii: tabietul.
«Ceasornicul acesta l-am cumparat in vara,
E nou si umbla bine, cu nouazeci de lei!»
Batrana-si facea
cruce, ofta cu jale-amara,
Privea la sfantul
Gheorghe si te-ntreba: «Cat vrei?»
Si, ca si cum aflatul acela deschisese
O rapa: asteptarea, grabitele nevoi
Ce te-adusese-n casa unei camatarese,
Se pravaleau nauce, ca turmele de oi.
Cucernicia, varsta camataresei, jocul
Privirilor, vestmantul din petece carpit,
Nu-ngaduiau sa fie de partea ta
Norocul,
Primeai ori cat, si iute! ca de-un lesin zorit.
Te petrecea batrana, trecandu-si limba fina
Pe buzele-i uscate, facandu-si cruci mereu.
Apoi, in fata lazii de amaneturi plina, isi infigea privirea, adanc, spre
Dumnezeu!
Icoane pretutindeni, ca pe-o catapeteasma:
Latra de langa soba un
Bubi ros de raie,
O ramura de salce se vestejea-n agheazma.
In mijlocul odaii, ca din podea ivita,
Facandu-si ochii roata pe mobile, batrana isi odihnea pe tine privirea-i ascutita,
Pe cand, cu dibacie, si-o mai umbrea cu mana.
Te masura din guler, treptat, pana la ghete
Apoi, ingrijorata, se ghemuia pe-o lada,
Intr-un ungher.
Cu sila, priveai pe un perete
Sau in tavanul vanat, ce-ameninta sa cada.
Batrana-si facea cruce cu limba-n cerul gurii,
Stangaci rupeai tacerea, scotandu-ti amanetul.
Zambea cu mila baba; iar setea cautaturii
Si-o potolea-n facutul tigarii: tabietul.
«Ceasornicul acesta l-am cumparat in vara,
E nou si umbla bine, cu nouazeci de lei!»
Batrana-si facea
cruce, ofta cu jale-amara,
Privea la sfantul
Gheorghe si te-ntreba: «Cat vrei?»
Si, ca si cum aflatul acela deschisese
O rapa: asteptarea, grabitele nevoi
Ce te-adusese-n casa unei camatarese,
Se pravaleau nauce, ca turmele de oi.
Cucernicia, varsta camataresei, jocul
Privirilor, vestmantul din petece carpit,
Nu-ngaduiau sa fie de partea ta
Norocul,
Primeai ori cat, si iute! ca de-un lesin zorit.
Te petrecea batrana, trecandu-si limba fina
Pe buzele-i uscate, facandu-si cruci mereu.
Apoi, in fata lazii de amaneturi plina, isi infigea privirea, adanc, spre
Dumnezeu!
Șarpele și ea
Un muschi intr-o camasa de cortel
Pestrita, lucitoare, ca de moar,
E taratorul sarpe.
Limba doar
E mladioasa, agera ca el.
Dar sarpele-i de gheata, ca un brat intepenit de moarte.
S-ar parea
Ca nici la sanul tau nu ar putea
Sa-si incalzeasca recele lui lat.
Femeie cu picioarele fierbinti,
Cu pantecul: camin dogoritor,
Ca sarpele de incolacitor
Te impletesti pe sufietu-mi si-l minti!
Iti fura date numai pentru mers
Picioarele, doi boa matasosi
Care sugruma lung, nesatiosi, -Cand mi se darma-ntregul univers?
Ce-asemanare-adanca e-ntre voi,
Reptila si femeie, de-ai stiut
Limbagiul veninos de la-nceput;
Pe cand mergeam alaturi calmi si goi?
Asemeni lui de mladioasa si
De-acatatoare, dulce, printre legi
Cu tine aspre, pe artisti, pe regi
Ii stapanesti cu voluptati de-o zi.
Si rece ca jivina, doar atunci
Cand vreai sa-l umilesti sau sa-l aprinzi,
iti tii departe omul, i te vinzi!
Ca vlaguit din brate sa-l arunci!
Pestrita, lucitoare, ca de moar,
E taratorul sarpe.
Limba doar
E mladioasa, agera ca el.
Dar sarpele-i de gheata, ca un brat intepenit de moarte.
S-ar parea
Ca nici la sanul tau nu ar putea
Sa-si incalzeasca recele lui lat.
Femeie cu picioarele fierbinti,
Cu pantecul: camin dogoritor,
Ca sarpele de incolacitor
Te impletesti pe sufietu-mi si-l minti!
Iti fura date numai pentru mers
Picioarele, doi boa matasosi
Care sugruma lung, nesatiosi, -Cand mi se darma-ntregul univers?
Ce-asemanare-adanca e-ntre voi,
Reptila si femeie, de-ai stiut
Limbagiul veninos de la-nceput;
Pe cand mergeam alaturi calmi si goi?
Asemeni lui de mladioasa si
De-acatatoare, dulce, printre legi
Cu tine aspre, pe artisti, pe regi
Ii stapanesti cu voluptati de-o zi.
Si rece ca jivina, doar atunci
Cand vreai sa-l umilesti sau sa-l aprinzi,
iti tii departe omul, i te vinzi!
Ca vlaguit din brate sa-l arunci!
AL. O. TEODOREANU (PĂSTOREL)
Biografie
Păstorel Teodoreanu (pseudonimul lui Alexandru Osvald Teodoreanu, n. 30 iulie 1894, Dorohoi - d. 17 martie1964) a fost un avocat și scriitor român, cunoscut epigramist, gurmand și iubitor de vinuri, membru de seamă alboemei ieșene și bucureștene. A rămas în literatura română prin epigramele sale. Romanul său cel mai cunoscut este Hronicul măscăriciului Vălătuc, pe care criticul literar George Călinescu îl compară cu Gargantua și Pantagruel. Este fratele romancierului Ionel Teodoreanu.
Poetul și prozatorul
Debutează cu versuri în săptămânalul Capitala al lui Ion Th. Florescu, apoi colaborează la mai multe reviste (Viața românească, Versuri și proză, Însemnări literare, Adevărul, Adevărul literar și artistic, Gândirea, Lumea, Opinia, Contimporanul, Lumea literară și artistică, Bilete de papagal, România literară, Jurnalul literar, Revista Fundațiilor Regale, Universul literar, Vremea și la multe alte publicații, iar după a doua conflagrație mondială la Lumea lui George Călinescu și mai târziu la Magazin). Primul volum publicat a fost Hronicul măscăriciului Vălătuc, aducându-i scriitorului prețuirea unor critici prestigioși, precum Paul Zarifopol. Activitatea literară a continuat însă mai mult intermitent. În anii '30 i-au apărut două volume de epigrame: Strofe cu pelin de mai pentru/contra Iorga Neculai șiVin și apă, trei cărți de proză: Mici satisfacții, Un porc de câne și Bercu Leibovici și două volume de publicistică diversă, sub genericul Tămâie și otravă. Poeziile apar în volumul Caiet din 1938. A scris în colaborare cu Adrian Maniu basmul dramatizat Rodia de aur[1], pus în scenă la Naționalul bucureștean în stagiunea 1929/1930. În 1957, 1966 și 1989 au apărut antologii din proza sa, iar în 1972 un volum, tot antologic, de Versuri. În anul 1973 apare postum volumul Gastronomice, reeditat în 2000.
Opera lui Al. O. Teodoreanu a circulat și oral, iar în timpul regimului comunist chiar clandestin. După 1989, epigramistul a fost redescoperit, mai ales cu acele versuri celebre prin opoziția spirituală față de ordinea de lucruri din regimul comunist. Din păcate, unele dintre textele ce i se atribuie, mai mult vulgare decat spirituale, nu îi aparțin, iar altele circulă în mai multe variante care nu îi mai pot fi atribuite epigramistului.
Al. O. Teodoreanu a realizat (în colaborare cu Jean Grosu) o traducere în limba română a romanului Peripețiile bravului soldat Švejk de Jaroslav Hašek, publicată in 1956. Textul acestei traduceri a fost republicat de mai multe ori, bucurându-se de un deosebit succes. Neîndoielnic, savoarea acestei traduceri se datorează geniului satiric al lui Al. O. Teodoreanu.
Oenologul
Pasiunea sa de gurmand și iubitor de vinuri se baza pe calitățile sale gustative remarcabile. Este îndeobște cunoscut faptul că Păstorel Teodoreanu era chemat întotdeauna să arbitreze orice dispută în domeniul identificării și categorisirii degustării produselor obținute din struguri, adică vinuri și coniacuri.
Calitățile sale gustative și experiența deosebit de variată și complexă pe care o avea în degustarea vinurilor românești, în special, îl făcea capabil să identifice cu o "precizie uluitoare" nu numai soiul de vin, podgoria și anul fabricației, dar și alte amănunte, cum ar fi orientarea geografică a locului pe care se găsea via din care se fabricase vinul, cât de pur era acesta (în sensul folosirii unei singure varietăți de, să zicem, Muscat Otonel), regimul pluvial al anului respectiv în locul unde se găsea via etc.
A scris și un Tratat despre vinuri, coniacuri și tehnica degustării acestora, care din păcate, rămânând doar în manuscris, este astăzi considerat pierdut.
În anii comunismului
Arestat fiind în perioada comunismului de către Securitate, la interogatorii i s-a cerut să divulge adevaratele sentimente ale prietenilor săi despre regimul politic. A evitat un răspuns direct, dar în cele din urmă a informat Securitatea despre lipsa aparentă de loialitate a Mariei Tănase.[2]
Opera
· Hronicul mascariciului Valatuc București, (1928); ediția II, București, 1930; ediție îngrijită și prefață de Titus Moraru, Cluj, 1972; ediție îngrijită și postfață de Gheorghe Hrimiuc, Iași, 1989; ediție îngrijită și postfață de Petre D. Anghel, București, 1992;
· Strofe cu pelin de mai contra Iorga Nicolai. Cu o scrisoare inedită de la Dante Alighieri, cu ilustrații de Ion Sava și gravuri de Teodor Kiriacof, Iași,(1931)
· Tămâie și otravă (1934)-(1935), I-II, București; ediție îngrijită de Alexandru Ruja, Timișoara, 1994;
· Versuri (1972), ediție îngrijită de Ilie Dan, prefață de D.I. Suchianu, introducere de Ion Rotaru, București;
· Gastronomice (1973), ediție îngrijită de Grigore Damirescu și Valentin Borda, postfață George Muntean, București;
· De re culinaria (1977), ediție îngrijită de Rodica Abrudan-Pandele și Aristița Avramescu, București;
· Epigrame și alte rime vesele (1997), ediție îngrijită de Rodica Pandele, prefață de Alexandru Paleologu, București;
|
Mihail Cosma, poet, prozator, jurnalist
Biografie
Ernest Spirt (n. 24 mai 1902, Tîrgu-Ocna, d. 15 martie 1968, Paris), mai cunoscut sub pseudonimele Mihail Cosma şi Claude Sernet, este un scriitor român avangardist. În scrierile lui Stephan Roll şi altor prieteni din perioada Integral, apare sub numele de alint Nesty.
Debutează în 1921 la "Sburătorul literar", iar după 1923 colaborează la "Punct", "Integral" şi "unu". A fost editor şi al unei reviste efemere numite "Discontinuite". În 1928 se stabileşte în Franţa, unde va participa la mişcare de rezistenţă - ceea ce îi va atrage inserarea de către Paul Éluard în "Antologia rezistenţei franceze".
În perioada interbelică a publicat sub mai multe pseudonime în Elveţia, Franţa, Algeria, Brazilia. Unele poezii au mai apărut însă şi în România, în "Revista Fundaţiilor Regale" (sub numele de Mihai Cosma) şi în cele două caiete-supliment ale aceleaşi reviste.
A rămas în istoria literaturii franceze sub pseudonimul de Claude Sernet.
Până în 1968 i-au apărut mai multe volume de poezii, precum şi traduceri în limba franceză a unor scrieri de Zaharia Stancu, Eusebiu Camilar şi Tudor Arghezi. De asemenea, a tradus în franceză primele poeme ale lui Tristan Tzara. A mai colaborat cu Cahiers de Sud. În 1964 a fost distins cu Premiul Salonului de la Paris.
Debutează în 1921 la "Sburătorul literar", iar după 1923 colaborează la "Punct", "Integral" şi "unu". A fost editor şi al unei reviste efemere numite "Discontinuite". În 1928 se stabileşte în Franţa, unde va participa la mişcare de rezistenţă - ceea ce îi va atrage inserarea de către Paul Éluard în "Antologia rezistenţei franceze".
În perioada interbelică a publicat sub mai multe pseudonime în Elveţia, Franţa, Algeria, Brazilia. Unele poezii au mai apărut însă şi în România, în "Revista Fundaţiilor Regale" (sub numele de Mihai Cosma) şi în cele două caiete-supliment ale aceleaşi reviste.
A rămas în istoria literaturii franceze sub pseudonimul de Claude Sernet.
Până în 1968 i-au apărut mai multe volume de poezii, precum şi traduceri în limba franceză a unor scrieri de Zaharia Stancu, Eusebiu Camilar şi Tudor Arghezi. De asemenea, a tradus în franceză primele poeme ale lui Tristan Tzara. A mai colaborat cu Cahiers de Sud. În 1964 a fost distins cu Premiul Salonului de la Paris.
Privelişti pentru o domniţă medievală. Blazon
Pădure smaraldină, pe care fremătase
Amurgul unui soare temut de hiacint,
Şi crini de-nsingurare sau limpede mătase
În glastre chinuite de-un glorios argint.
Castel cu ziduri moarte şi trudnice arcade,
Şi zare biruită de-un lăturalnic drum:
(- Priveşte-adânca noapte cum, fără margini, cade
Pe liniştea cu stele cucernice de scrum).
O stranie şi verde cunună de ferigă
Umbrind, pe culmi de aur, regatul fără nor,
Şi punte mohorâtă, în searbăda verigă;
Pe-un neted turn de stâncă; amarul Koh-I-noor.
- Acolo, înserarea e cea din urmă ţară
Cu lebede cărunte şi lacuri de safir;
Căci vremuri de-ntuneric, spre tine, se-nălţară
Mărindu-ţi amintirea cu-n negru trandafir.
Poveşti nelămurite, prin gândul tău, gemură,
Înfiorând, albastru, un zbor necunoscut;
Resfrângeri potolite undi-vor sub armură,
Şi neguri vor descinde pe gârbovul meu scut
Încât, prin întomnarea cărărilor înguste
Când luna va descreşte pe-un vânăt orizon,
Spre calda cruciadă a zorilor înguste
Voi rătăci, fugarnic, eternul tău blazon.
Amurgul unui soare temut de hiacint,
Şi crini de-nsingurare sau limpede mătase
În glastre chinuite de-un glorios argint.
Castel cu ziduri moarte şi trudnice arcade,
Şi zare biruită de-un lăturalnic drum:
(- Priveşte-adânca noapte cum, fără margini, cade
Pe liniştea cu stele cucernice de scrum).
O stranie şi verde cunună de ferigă
Umbrind, pe culmi de aur, regatul fără nor,
Şi punte mohorâtă, în searbăda verigă;
Pe-un neted turn de stâncă; amarul Koh-I-noor.
- Acolo, înserarea e cea din urmă ţară
Cu lebede cărunte şi lacuri de safir;
Căci vremuri de-ntuneric, spre tine, se-nălţară
Mărindu-ţi amintirea cu-n negru trandafir.
Poveşti nelămurite, prin gândul tău, gemură,
Înfiorând, albastru, un zbor necunoscut;
Resfrângeri potolite undi-vor sub armură,
Şi neguri vor descinde pe gârbovul meu scut
Încât, prin întomnarea cărărilor înguste
Când luna va descreşte pe-un vânăt orizon,
Spre calda cruciadă a zorilor înguste
Voi rătăci, fugarnic, eternul tău blazon.
Prefata pentru un baedecker
Atlas geografic cea mai frumoasa poezie
zambet acid peste oceane si trenuri
viata sau succesiune de gari si debarcadere
duc gandul mai departe dupa cum un hamal o valiza.
zambet acid peste oceane si trenuri
viata sau succesiune de gari si debarcadere
duc gandul mai departe dupa cum un hamal o valiza.
Tudor Măinescu, poet, prozator satiric, epigramist
Biografie
MAINESCU Tudor (prenumele la nastere: Constantin), se naste la 23 febr. 1892, Caracal - moare in 15 mart. 1977, Bucuresti.
Poet, prozator si traducator.
Fiul lui Vasile Mainescu, functionar la posta, si al Theoniei (n. Dobritescu).
Clasele primare si gimnaziale la Craiova, Bucuresti si Mizil, iar liceul la Ploiesti si Galati. Urmeaza un an la Facultatea de Medicina din Bucuresti, altul la Conservatorul de Arta Dramatica (clasa CI. Nottara), apoi Facultatea de Drept, inceputa la Bucuresti si terminata la Iasi (licenta in 1923).
Intra in magistratura (1924), ca ajutor de judecator la Celari, apoi judecator la Tribunalul din Slatina, urcind ulterior toate treptele ierarhiei, pina la cea de consilier la Curtea de Apel din Bucuresti.
Debuteaza cu versuri satirice la revista Scena (1916).
Remarcat de G. Topirceanu, este prezentat si publicai in revista insemnari literare (1919).
Debut editorial cu volum de versuri O picatura de parfum (1929), bine primit de Al. A. Philippide, T. Arghezi. D. Botez, s.a.
Publica apoi epigrame (Suris, 1931), versuri (O fata mica se inchina, 1935), schite si povestiri (Intimplari vesele pentru oameni tristi, 1943) si colaboreaza intens la Viata Romaneasca. Gindul nostru, Adevarul literar si artistic, Vremea, Universul literar, Bilete de papagal.
Curentul literar, Universul, Veac nou etc. Dupa 1944, scriitorul devine mai prolific, publicind noi volum de versuri (Flori si ghimpi 1956; Florile prieteniei, 1959; Versuri clare, 1961; Florile vietii, 1962; Soare cu dinti, 1972), satire, fabule si epigrame (Muzica usoara, 1961), schite satirice si povestiri (Schite oarecum vesele, 1966; Curatitorii de pete, 1974), carti pentru copii (Bagaje usoare, 1961; Azi, Neptun si Nicusor vor sa faca un vapor, 1965; Pataniile fratilor Chit-Chit, 1965; 3 si cu Roseam 4, 1968; Dana, Dan si Robotei, 1976).
A prefatat si ingrijit o ed. din epigramele lui Cincinal Pavelescu (1966). Traduce din O. Ceciotchina, G. Boiko, V. Hugo, A. Seghers, P. Antokolski, S. Marsak, Racine, Martial, La Fontaine, VI. Ciocov, Tudor Mainescu Ayme, Si. Leacock, Juvenal s.a. Colaboreaza la Gazeta literara. Steaua, lasul literar. Orizont, Tribuna, Albina, Tinarul scriitor, Familia, Presa noastra, Cravata rosie. Luminita, Arici Pogonici, Urzica etc.
Situat de G. Calinescu „in traditia lui Cincinat Pavelescu, iar de Al. A. Philippide „intre Caleidoscopul lui A. Mirea si versurile lui Topirceanu", Tudor Mainescu a cultivat cu predilectie epigrama, fabula, schita si povestirea cu finalitate educativa, dar mai ales lirica umoristica. in conceptia sa, poezia este o „indeletnicire galanta"
Poet, prozator si traducator.
Fiul lui Vasile Mainescu, functionar la posta, si al Theoniei (n. Dobritescu).
Clasele primare si gimnaziale la Craiova, Bucuresti si Mizil, iar liceul la Ploiesti si Galati. Urmeaza un an la Facultatea de Medicina din Bucuresti, altul la Conservatorul de Arta Dramatica (clasa CI. Nottara), apoi Facultatea de Drept, inceputa la Bucuresti si terminata la Iasi (licenta in 1923).
Intra in magistratura (1924), ca ajutor de judecator la Celari, apoi judecator la Tribunalul din Slatina, urcind ulterior toate treptele ierarhiei, pina la cea de consilier la Curtea de Apel din Bucuresti.
Debuteaza cu versuri satirice la revista Scena (1916).
Remarcat de G. Topirceanu, este prezentat si publicai in revista insemnari literare (1919).
Debut editorial cu volum de versuri O picatura de parfum (1929), bine primit de Al. A. Philippide, T. Arghezi. D. Botez, s.a.
Publica apoi epigrame (Suris, 1931), versuri (O fata mica se inchina, 1935), schite si povestiri (Intimplari vesele pentru oameni tristi, 1943) si colaboreaza intens la Viata Romaneasca. Gindul nostru, Adevarul literar si artistic, Vremea, Universul literar, Bilete de papagal.
Curentul literar, Universul, Veac nou etc. Dupa 1944, scriitorul devine mai prolific, publicind noi volum de versuri (Flori si ghimpi 1956; Florile prieteniei, 1959; Versuri clare, 1961; Florile vietii, 1962; Soare cu dinti, 1972), satire, fabule si epigrame (Muzica usoara, 1961), schite satirice si povestiri (Schite oarecum vesele, 1966; Curatitorii de pete, 1974), carti pentru copii (Bagaje usoare, 1961; Azi, Neptun si Nicusor vor sa faca un vapor, 1965; Pataniile fratilor Chit-Chit, 1965; 3 si cu Roseam 4, 1968; Dana, Dan si Robotei, 1976).
A prefatat si ingrijit o ed. din epigramele lui Cincinal Pavelescu (1966). Traduce din O. Ceciotchina, G. Boiko, V. Hugo, A. Seghers, P. Antokolski, S. Marsak, Racine, Martial, La Fontaine, VI. Ciocov, Tudor Mainescu Ayme, Si. Leacock, Juvenal s.a. Colaboreaza la Gazeta literara. Steaua, lasul literar. Orizont, Tribuna, Albina, Tinarul scriitor, Familia, Presa noastra, Cravata rosie. Luminita, Arici Pogonici, Urzica etc.
Situat de G. Calinescu „in traditia lui Cincinat Pavelescu, iar de Al. A. Philippide „intre Caleidoscopul lui A. Mirea si versurile lui Topirceanu", Tudor Mainescu a cultivat cu predilectie epigrama, fabula, schita si povestirea cu finalitate educativa, dar mai ales lirica umoristica. in conceptia sa, poezia este o „indeletnicire galanta"
(„Eu nu scriu pentru domnii critici care
Analizeaza toate si complica, Eu scriu aicea pentru cea mai mica Si cea mai neatenta cititoare" Unui critic) |
, a carei orchestratie este cronica rimata, aceasta insa „cerind verva, spirit, inteligenta vie". Primele volume de versuri (O picatura de parfum, 1929; Suris, 1931; O fata mica se inchina, 1935) contin numeroase madrigaluri, romante si lieduri, cu multe sonuri si motive din Bacovia, Cerna, Minulescu, Topirceanu sau Anghel. Nu lipsesc parodiile originale (bunaoara la Rapsodiile lui Topirceanu":
„Vintul a scapat din arc
Pe soseaua Viilor Leganind usor prin parc Stuful mustariilor" sau la poezia bacoviana: „Iubita mea, da-mi mina. Priveste, toamna vine Prin vinturi reci de seara, asculta cum respira N-ai auzit ce straniu si ce uscat fosnira Copacii plini de frunze? Da-mi mina Fara tine Mi-e frica-n clipa asta. O! recile surdine imi par preludiul mortii. Bolnavii azi tusira Mai mult. Noian de frunze sub soare-ngalbenira"). |
in plina expansiune simbolista, poetul retine sinestezia de culori („E-atita alb in albele petale"), miresme („parfumul de narcise si garoafe") si sunete („Usor si linistit, cu mersul moale,/ Se-apropie plapind, inabusit./ Ascult Si-aerienele sandale/ Par molcome silabe-ntr-un soptit" -Seara), poetizind parcul cu „linistitele alei", interioarele luxoase sau tinuturile exotice.
Volumele de versuri Florile prieteniei (1959) si Florile vietii (1962) elogiaza realizarile poporului in anii democratiei populare, in contrast cu „timpurile urite si umilitoare". Subiectele sint cele comune epocii: santierele, uzinele, viata ostaseasca etc, primul volum incluzind si un ciclu de traduceri din poetii unor tari socialiste.
Foarte apreciata la vremea respectiva a fost verva epigramistica a lui Tudor Mainescu Vizibila inca in Surls (1931), aceasta coordonata va predomina in Muzica usoara (1961), in Bagaje usoare (1961), precum si in cele doua culegeri cu caracter antologic, sugestiv intitulate Flori si ghimpi (1956) si Soare cu dinti (1972). Uneori acide pina la sarcasmul pamfletului, alteori bonome si delicate, epigramele vizeaza cel mai adesea moravuri din viata noastra literara, fiind insa prea legate de ocazional. Schitele si povestirile umoristice din Intimplari vesele pentru oameni tristi (1943), cu multe titluri reluate in Schite oarecum vesele (1966) si Curatitorii de pete (1974), contin satire virulente la adresa unor personaje si mentalitati luate de obicei din lumea judecatoreasca sau din cea a unei umanitati umile (mica functionarime). Daca adaugam la acestea si cartile de versuri pentru copii (Bagaje usoare, 1961; Azi, Neptun si Nicusor vor sa faca un vapor, 1965; Pataniile fratilor Chit-Chit, 1965; 3 si cu Roscatu 4, 1968 -replica la proza lui Minulescu, 3 si cu Rezeda 4; Dana, Dan si Robotei, 1976), precum si numeroasele sale traduceri, mai cu seama din scriitori latini si francezi, obtinem profilul unui scriitor fecund, al carui loc in istoria literara ramine cel fixat de el insusi intr-un Autoportret:,.Putin poet, putin artist,/ Si chiar putin epigramist".
OPERA:
O picatura de parfum, versuri. Bucuresti, 1929; Surls, versuri. Bucuresti, 1931; O fata mica se inchina, versuri, Bucuresti, 1935; Intimplari vesele pentru oameni tristi, schije si povestiri, Bucuresti, 1943; Flori si ghimpi, versuri. Bucuresti, 1956 (ed. II, 1967); Florile prieteniei, versuri, Bucuresti, 1959; Bagaje usoare, cronici rimate, ghicitori, epigrame, Bucuresti, 1961; Muzica usoara. satire, fabule, epigrame, Bucuresti, 1961; Versuri clare. Bucuresti, 1961; Florile vietii, poezii, cuvint catre cititori de D. Botez, Bucuresti, 1962; Azi, Neptun si Nicusor vor sa faca un vapor. Bucuresti, 1965; Pataniile fratilor Chit-Chit (pe muzica de M. Neagu, cu desene de Clelia Otone si FI. Obreja), Bucuresti, 1965; Schite oarecum vesele. Bucuresti, 1966; 3 si cu Roscatu 4, Bucuresti, 1968; Soare cu dinti, versuri, cuvint inainte de F. Bailesteanu, Bucuresti, 1972; Curatitorii de pete, nuvele. Bucuresti. 1974; Dana, Dan si Robotei, Bucuresti, . Traduceri: Olga Ceciotchina, China eliberata, trad. de P. Bandrabur si ~, Bucuresti. 1951; G. Boiko, Vom fi mineri, in romaneste de ~, Bucuresti, 1954; Victor Hugo. Mizerabilii, roman. trad. din lb. fanceza de Lucia Demetrius, - si I. Costin, l-V, Bucuresti, 1954-l955; Anna Seghers, Nunta Ia Haiti, nuvele. in romaneste din lb. germana de -, Bucuresti, 1955; Pavel Antokolski, Pe-o ulicioara dincolo de Arbat, poem, in romaneste de - si A. Antonescu. Bucuresti, 1956; Victor Hugo. Marion Delorme, drama in cinci acte, in romaneste de ~, Bucuresti, 1957; Racine, Teatru. Fedra, in romaneste de -, pref. de Elena Vianu. Bucuresti, 1959; G. Boiko, Surorile strengarite, in romaneste de ~, Bucuresti, 1960; S. Marsak, Despre un hipopotam. Cum sa te porti. Poveste despre doi pisoi, trad. de ~, Bucuresti, 1960; Marcus Valerius Martialis, Epigrame, trad. de ~, note de T. Costa, Bucuresti, 1961: La Fontaine, Fabule, trad. de ~, Bucuresti, 1961; Vladimir Ciocov, Versuri, in romaneste de ~. Bucuresti, 1964; Marcel Aymel Omul care trece prin zid, schite, trad. si cuvint inainte de ~, Bucuresti. 1965; Stephen Leacock, Povestiri umoristice, trad. de ~ si Michaela Ghitescu, pref. de ~, Bucuresti, 1965; Juvenal, Epigrame, in romaneste de ~ si Al. Hodos, pref. de I. Fischer, Bucuresti, 1967: |
REFERINTE CRITICE:
Al. A. Philippide, in Adevarul literar, nr. 463, 1929; T. Arghezi, in Ramuri, nr. 10-l1, 1929; D. Botez, in Viata Romaneasca, nr. 1l-l2, 1929; E. Jebeleanu, in Dimineata, 20 ian. 1936; I. Oarcasu, in Steaua, nr. 9, 1956; D. Costea, in lasul literar, nr. 10, 1956; M. Petroveanu, in Gazeta literara, nr. 32, 1956; AI. Hanta, in Tinarul scriitor, nr. . 1957; C. Baltag, in Gazeta literara, nr. 28, 1959; Gh. Ciompec, in Luceafarul, nr. 13, 1959; M. Tomus, in Steaua, nr. 12, 1961; L. Ulici, in Contemporanul, nr. 51, 1965; E. Manu, in Luceafarul, nr. 20, 1968; Perpessicius, Opere, IV-V, 197l-l972; Al. Raicu. in Romania literara, nr. 12, 1977. |
Unui confrate care scrie cam mult
Prea mult scrie maestrul, poate
Confiscând o rubrică.
Dar te-nşeli profund, confrate,
El nu scrie, publică.
Confiscând o rubrică.
Dar te-nşeli profund, confrate,
El nu scrie, publică.
Unui confrate care scrie cam mult
Prea mult scrie maestrul, poate
Confiscând o rubrică.
Dar te-nşeli profund, confrate,
El nu scrie, publică.
Confiscând o rubrică.
Dar te-nşeli profund, confrate,
El nu scrie, publică.
Unei cochete
Ai o inimă ce-mi pare
Schimbătoare-n sentimente.
Ca şi părul tău, ea are
Ondulaţii permanente.
Schimbătoare-n sentimente.
Ca şi părul tău, ea are
Ondulaţii permanente.
Duritate
Igrec cam brutal a fost
Când i-a spus lui Ics pe drept:
"Nu eşti prost fi'ndcă eşti prost,
Prost eşti de te crezi deştept!"
Când i-a spus lui Ics pe drept:
"Nu eşti prost fi'ndcă eşti prost,
Prost eşti de te crezi deştept!"
Avertisment
Se supără cei proşti de-o glumă bună,
Iar cei inteligenţi de una rea;
Cum nu ştiu despre-a mea ce-o să se spună,
Tu fii prudent şi nu te supăra.
Iar cei inteligenţi de una rea;
Cum nu ştiu despre-a mea ce-o să se spună,
Tu fii prudent şi nu te supăra.
TEATRU/FILM 15 Martie
Cu Alexandru Giugaru
Biografie Alexandru Giugaru
Marele actor Alexandru Giugaru s-a nascut la 23 iunie 1897, in Huși. A absolvit Liceul Cuza Voda din orașul natal si in 1916 era absolvent al Conservatorului de Arta Dramatica din București.
A jucat împreuna cu o trupa de artiști la cinematografele bucureștene, în pauza dintre filme, numere de revista, dar si pe scena Teatrului Armatei.
La Teatrul Național din Bucuresti a jucat in spectacole ca cele din Trilogia satirică a lui I.L. Caragiale, în regia lui Sică Alexandrescu : O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, D`ale carnavalului, alaturi de Grigore Vasiliu Birlic, Ion Finteșteanu, Radu Beligan, Elvira Godeanu, etc, Revizorul de Gogol, cu care a mers in turneu la Moscova, Bădăranii de Carlo Goldoni, in turneu la Veneția, Conu Leonida față cu reacțiunea, interpretată în travesti alături de Grigore Vasiliu Birlic, Coana Chirița de Tudor Mușatescu Take, Ianke și Cadâr regizata de Ion Fintesteanu, Nevestele vesele din Windsor, etc.
Primul film in care a apărut este Nabadaile Cleopatrei, in 1925.
Alexandru Giugaru a fost căsătorit si a avut doi copii, un fiu si o fiică. A murit la 15 martie 1986.
· Balcescu / (1974)
· Frații Jderi (1974) - Parintele Dragomir Trailer
· Răpirea fecioarelor (1968) - Boierul Manolache Belivaca
· Vin cicliștii (1968) - mecanic de locomotiva
· Corigenta domnului profesor (1966)
· Haiducii (1966) - Boier Belivaca
· Mofturi 1900 (1964)
· Tudor (1963) - Boierul Glogoveanu
· Doi băieţi ca pâinea caldă (1962)
· Post restant (1961)
· Bădăranii (1960) - Negustorul Lunardo
· Băieții noștri (1959)
· Telegrame (1959)
· D'ale Carnavalului / D'ale carnavalului (1958) - Iancu Pampon
· Două lozuri (1957)
· Directorul nostru (1955)
· Popescu 10 / Popescu 10 în control (1955)
· O scrisoare pierduta (1953) - Zaharia Trahanache
· Bulevardul 'Fluieră Vântu' (1950)
· O noapte furtunoasa / O noapte furtunoasă (1943) - Negustorul de cherestea Jupan Dumitrache
· Casatoria (1929)
· Venea o moara pe Siret / Venea o moara pe Siret / Sturmfluth der Liebe (1929) - primar
· Cererea in casatorie (1926)
· Pacala si Tandala la Bucuresti (1926) - vardist
· Legenda celor doua cruci (1925) - logofat Gheorghe
· Nabadaile Cleopatrei (1925)
Cu Eusebiu Ștefănescu
Biografie Eusebiu Ștefănescu
Eusebiu Stefanescu s-a nascut in data de 3 mai 1944 la Ploiesti. El a jucat in filme importante precum: Colierul de turcoaze, Ringul etc. Actorul Eusebiu Ștefănescu a murit, în noaptea de 14 spre 15 martie 2015, la Spitalul Militar din București, la vârsta de 70 de ani.
· Lumea lui Geo Saizescu (2014)
· Mr. Peabody & Sherman / Dl. Peabody și Sherman (2014) - judecător (dialog versiune dublată) Trailer
· Saving Santa / Salvându-l pe Moș Crăciun (2013) - (dublaj română) Trailer
· The Smurfs 2 / Ștrumpfii 2 (2013) - Papa Ştrumpf (versiune română) Trailer
· Iubire elenã (2012)
· Winnie the Pooh / Winnie de pluș (2011) - narator (dublaj) Trailer
· Iubire elenă (2010)
· Păcală se întoarce (2006) - deputat 'Câinii cu covrigi în coadă' Trailer
· Despre morți numai de bine (2005)
· Hacker (2004)
· Merge și așa (2004)
· Bolondok éneke (2003) - Head of the Hospital
· Ce lume veselă... (2002)
· Triunghiul Morții (1999)
· Trahir (1993) - Militian
· Ce zi frumoasa! / (1992)
· Liceenii Rock 'n' Roll (1992)
· Vinovatul (1991)
· Miss Litoral (1990)
· Momentul adevarului (1989)
· Maria și marea (1988)
· Figurantii (1987)
· Noi, cei din linia întâi (1986)
· Pădurea de fagi (1986)
· Colierul de turcoaze (1985)
· Ringul (1985)
GÂNDURI PESTE TIMP 15 Martie
Citate Păstorel Teodoreanu:
Citate Tudor Măinescu:
SFATURI UTILE 15 Martie
Despre varice
Varicele sau venele varicoase reprezinta una dintre cele mai frecvente boli ale venelor care afecteaza populatia. Varicele se definesc ca fiind vene marite, largite, noduroase. Orice vena poate deveni varicoasa, dar cel mai des acestea se intalnesc la nivelul membrelor inferioare, in zona coapselor, in partea posterioara a genunchilor si pe muschii gambelor.
Femeile sunt mai predispuse sa se confrunte cu varice. Schimbarile hormonale din timpul sarcinii, premenstruatiei sau de la menopauza pot fi factori care favorizeaza aparitia varicelor. Hormonii feminini tind sa relaxeze peretii venelor. Tratamentul cu hormoni sau anticonceptionalele cresc riscul aparitiei venelor varicoase.
Care sunt cauzele aparitiei varicelor?
Varicele apar in momentul in care venele nu mai functioneaza corespunzator. Daca arterele au rolul de a conduce sangele oxigenat de la inima spre fiecare celula din organism, venele duc sangele incarcat cu dioxid de carbon la inima, pentru ca acesta sa ajunga apoi la plamani si sa fie oxigenat.
Asa cum am mentionat mai sus, varicele ce intalnesc cel mai des la nivelul membrelor inferioare. Aici sangele urca spre inima impotriva gravitatiei, deci are nevoie de ajutor pe care il primeste din partea elasticitatii venelor, a contractiilor musculare care imping sangele si a unor valve ce se gasesc la nivelul venelor. Cand aceste valve nu isi mai indeplinesc functia, sangele se acumuleaza si stagneaza la nivelul venelor, in loc sa sa se reintoarca la inima.
· Predispozitia genetica – determina slabiciunea peretelui venos si a valvelor.
· Varsta – cu cat se inainteaza in varsta, cu atat se pierde din elasticitatea vaselor sanguine, iar valvele se slabesc permitand sangelui, care ar trebui sa se indrepte spre inima, sa se intoarca spre picior.
· Sarcina – unele dintre femeile insarcinate dezvolta vene varicoase. Sarcina duce la cresterea volumului de sange in corp, dar descreste fluxul sanguin de la membrele inferioare spre pelvis. Aceasta schimbare circulatorie este realizata pentru a ajuta cresterea fatului, dar creste riscul producerii acestor varice care pot sa apara mai ales in al treilea trimestru de sarcina, cand uterul poate apasa pe vena cava inferioara in abdomen, impiedicand fluxul normal al sangelui dinspre membrele inferioare. Varicele care apar in timpul sarcinii in general dispar fara tratament, dupa nastere, intre 3 si 12 luni.
· Statul in picioare pe perioade indelungate – impiedica intoarcerea sangelui spre inima daca nu exista contractura musculara (pasit, alergat etc).
· Presiunea la nivelul abdomenului – la pacientii care au ascita de exemplu.
· Obezitatea
Care sunt semnele si simptomele varicelor?
Debutul afectiunii este de obicei lent. In general, varicele nu provoaca durere si apar inchise la culoare, rasucite si umflate. Cand provoaca durere, se asociaza cu mai multe semne si simptome precum:
· Senzatie de greutate in gambe mai ales la mers
· Crampe musculare
· Umflaturi
· Durere care se acutizeaza in pozitie sezanda dupa o perioada indelungata de stat in picioare
· Mancarimi in jurul venei afectate
· Ulcere cutanate (indica o problema grava cardiovasculara si necesita atentia imediata a unui medic)
Foarte frecvent, primele varice apar la nivelul gambei, apoi la coapsa.
Care sunt metodele de diagnostic ale varicelor?
Examinarea fizica – se examineaza membrul sau membrele afectate cu pacientul stand in picioare (pentru a vedea daca exista umflaturi) sau in pozitie sezanda. De asemenea, este important sa ii spuneti medicului cu ce semne sau simptome va confruntati.
Ecografia Doppler – este o metoda neinvaziva pentru a vedea daca exista o insuficienta valvulara, dar nu permite aprecierea severitatii acesteia.
Flebografia – in examinarea varicelor este doar uneori recomandata, fiind o metoda complexa ce necesita personal experimentat si foloseste substanta de contrast. Investigatia se realizeaza cu pacientul in pozitie ortostatica (adica in picioare). Flebografia este esentiala atunci cand se are in vedere o interventie chirurgicala asupra sistemului venos profund.
Varicografia – presupune injectarea de contrast la nivelul varicelor. Pacientul este asezat in pozitie orizontala, iar picioarele sunt tinute usor mai sus fata de nivelul capului. Metoda permite vizualizarea traiectului venelor modificate varicos si eventual evidentierea „sursei” acestora. Poate fi combinata cu flebografia.
Care sunt modalitatile de tratament al varicelor?
Se recomanda ca tratamentul varicelor sa se inceapa de la aparitia primelor simptome.
Evitarea statului in picioare sau tinutului picioarelor incrucisate pentru mult timp.
Un stil de viata sanatos care implica o alimentatie echilibrata si miscare previne aparitia in continuare a varicelor sau incetineste dezvoltarea celor deja existente.
Se recomanda sa se tina picioarele usor ridicate in timpul somnului pentru a ajuta fluxul sanguin.
Ciorapii compresivi – sunt accesibili, se gasesc de cumparat la orice farmacie. Acestia se muleaza pe picior si creeaza presiune astfel incat sa imbunatateasca circulatia sanguina. Folosirea lor este utila in formele moderate.
In cazul varicelor voluminoase sau daca metodele deja mentionate nu functioneaza, daca durerea devine severa si apar alte complicatii medicul poate recomanda alte tratamente precum:
Scleroterapia – prin aceasta procedura se injecteaza o solutie in venele cu varice. In scurt timp varicele incep se estompeze. Chiar daca deseori este necesar sa se aplice procedeul de mai multe ori la aceeasi vena, atat timp cat scleroterapia este efectuata corect, se observa imbunatatiri.
Macroscleroterapia – se bazeaza pe acelasi mecanism ca si scleroterapia, dar se foloseste pentru varicele mari.
Terapia cu laser – in prezent se utilizeaza o noua tehnologie – tratamentele cu laser pentru venele varicoase de tip panza de paianjen sau cele foarte mici. Operatia cu laser presupune trimiterea unor fascicule de laser pe regiunea afectata. In timp, varicele se estompeaza si dispar. Nu implica incizii.
Folosirea unui cateter – se utilizeaza un tub subtire (cateter) care se introduce in vena marita si al carui varf se incalzeste. Odata cu scoaterea lui, caldura distruge vena varicoasa. Se obicei se utilizeaza pentru venele mai mari.
Flebectomie – se indeparteaza vene mici cu varice prin efectuarea unor punctii la nivelul pielii. Cicatricile sunt minime si se poate realiza in ambulator.
Smulgerea venelor (stripping) – asa cum ii spune si numele, aceasta procedura presupune indepartarea unei vene. Desi poate parea ceva de speriat, circulatia nu este afectata deoarece venele profunde preiau volumul de sange a celei indepartate.
Operatia endoscopica – aceasta interventie este necesara doar in cazul in care membrele prezinta ulceratii. Chirurgul foloseste o camera video mica, pe care o introduce in membrul afectat pentru a putea vizualiza venele, dupa care le indeparteaza prin mici incizii.
Care sunt complicatiile asociate varicelor?
Complicatiile desi sunt rare, indica o problema cardiovasculara grava si este obligatorie prezentarea la spital. Exista mai multe tipuri de complicatii precum:
Tromboflebita – inseamna formarea unui cheag de sange care poate fi situat intr-un vas de sange superficial si atunci vorbim despre o tromboflebita superficiala sau exista posibilitatea ca acel cheag de sange sa se formeze intr-un vas profund si atunci apare tromboflebita profunda.
Tromboflebita superficiala se manifesta prin:
· Senzatie de caldura in zona afectata
· Durere
· Roseata si umflaturi
· Prezenta unui nodul dureros si dur
· Are risc redus de a cauza embolii pulmonare.
Tromboflebita profunda este insotita de:
· Durere spontana
· Edeme si caldura locala
· Febra (37-39)
· Tahicardie (uneori)
· Sensibilitate la palpare
Aceasta trebuie corect diagnosticata si tratata cat mai repede. Netratarea la timp, creste riscul dislocarii cheagului de sange care migreaza spre plamani cauzand embolie ce poate conduce in final la deces. Se instituie de urgenta tratament cu anticoagulante (heparina, trombostop), indepartand astfel riscul declansarii unei embolii, ducand totodata la vindecare.
Ulceratii – rani deschise care presupun pierderi de substanta la nivelul pielii. Apar in imediata vecinatate a venelor varicoase, dar mai ales la nivelul gleznelor. Initial apar sub forma unui punct decolorat. Si in aceasta situatie este necesar sa va adresati unui medic!
Edeme gambiere – se refera la acumularea de lichid in tesuturile de la nivelul gambei. Se insotesc cu:
· Inflamatie
· Disconfort
· Prurit (mancarime).
Foarte rar se intampla sa apara rupturi ale venelor.
In timp varicele se pot agrava chiar daca se schimba sau se imbunateste modul de viata. Desi au un aspect neplacut mai ales pentru femei, de regula nu cauzeaza probleme medicale majore. Totusi, pentru a evita orice complicatie care ar putea sa apara, este bine sa va adresati medicului dumneavoastra inca de la primele simptome.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu