MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU

SÂMBĂTĂ 28 MARTIE 2020

PARTEA A DOUA - RELIGIE ORTODOXĂ; ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI

RELIGIE ORTODOXĂ 28 Martie

Sf Cuv Ilarion cel Nou, egumenul Pelechitului și Ștefan, făcătorul de minuni; Pomenirea morților

Viața Sfântului Cuvios Ilarion cel Nou, egumenul Pelechitului

   Cuviosul Ilarion din tinereţe s-a călugărit, purtându-şi crucea şi urmând lui Hristos Cel răstignit, patimile trupeşti supunându-şi cu înfrânare. El pe toţi monahii i-a covârşit cu fapta bună şi, într-o chilie întunecoasă închizându-se, fără tulburare a petrecut mulţi ani şi s-a luminat cu nepătimirea. Pentru aceea şi de rânduiala preoţească s-a învrednicit şi a fost egumen al mânăstirii ce se numea Pelichit, în Asia, aproape de Elespont. Şi a făcut minuni alese, că jivinele care vătămau seminţele roditoare le certa şi le izgonea cu cuvântul din ţarini şi din grădini, grindina a potolit-o cu rugăciunea şi pământul cel însetat cu ploaie l-a adăpat, iar curgerea râului, ca şi Elisei proorocul, a despărţit-o; mâna cea uscată a unui om a tămăduit-o, pe un orb l-a făcut să vadă şi şchiopilor le-a dăruit tămăduire; pe diavoli i-a izgonit, iar pescarilor, care în zadar se osteneau, cu peşti mulţi le-a umplut mrejele.

    Despre dânsul scrie Cuviosul Iosif, scriitorul de cântări, în a opta pesnă a canonului, că pentru cinstirea icoanei Mântuitorului a răbdat prigoniri de la muncitori şi îl numeşte mucenic. Pentru că a vieţuit, precum se povesteşte într-o cuvântare, pe vremea împărăţiei lui Leon Armeanul (813-820), care a călcat sfintele icoane. Altora li se pare, cu adevărat, că a trăit pe vremea împărăţiei lui Leon Isaurul (717-741) şi a lui Copronim, fiul lui (741-775), care cu mulţi ani mai înainte de Leon Armeanul a fost, şi că a pătimit pentru sfintele icoane în acea vreme când voievodul lui Copronim, la Hanodracon, a năvălit fără veste cu oaste asupra mânăstirii ce se numea Pelichit, în sfânta şi marea joi a mântuitoarelor Patimi, când se săvârşea dumnezeiasca Liturghie. Şi, intrând în biserică şi în Altar cu îndrăzneală, a poruncit să tacă cântarea şi a răsturnat la pământ Sfintele şi dătătoarele de viaţă Taine ale lui Hristos. După aceea, prinzind pe cei mai aleşi monahi, patruzeci şi doi la număr, i-a ferecat cu legături de fier, iar celorlalţi, cu bătăi cumplite chinuindu-i, le-a rupt trupurile; pe alţii, bărbile şi feţele lor cu smoală ungându-le, i-a aprins şi altora nasurile le-a tăiat. După aceea a aprins mânăstirea şi biserica, iar pe cei ferecaţi, patruzeci şi doi de părinţi, i-a surghiunit în ţara de la marginea Efesului şi acolo, într-o baie veche încuindu-i, i-a chinuit cu silă de moarte.

    Deci, în acea vreme, şi Cuviosul Ilarion, ca un mai mare între părinţii aceia, având rânduiala egumeniei, se ştie că a pătimit mult şi şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu pentru sfintele icoane.

Cuviosul Ştefan, făcătorul de minuni (sec. IX) a fost stareţ la Mănăstirea Triglia, lângă Constantinopol, în vremea împăratului Leon Armeanul (813-820).

Acesta îl forţa să renunţe la închinarea sfintelor icoane şi să semneze apostazia sa. Cuviosul s-a împotrivit şi pe împărat l-a mustrat, numindu-l păgân şi străin de adevărata credinţă. Pentru aceasta a fost supus la chinuri. În anul 1815, fiind exilat, a trecut la cele veşnice.

Deci a fost muncit cu bătăi şi cu legături în temniţă, apoi, în surghiun trimiţându-l şi cu rele pătimiri şi dureri fiind chinuit, a trecut către Hristos Dumnezeu, pentru Care multe nevoinţe a suferit şi multe munci a răbdat.

Sf. Ştefan Mărturisitorul, egumenul Mănăstirii Triglia a pătimit în timpul împăratului urâtor de icoane Leo Armeanul (813-820).

Sfântul şi-a dedicat viaţa lui Dumnezeu încă de când era copil şi a fost tuns călugăr la o vârstă fragedă, devenind, mai târziu, conducătorul mănăstirii Triglia de lângă Constantinopol.

Când prigoana împotriva sfintelor icoanelor a reînceput, sfântul egumen a fost chemat la interogatoriu, încercând să-l forţeze să semneze un act prin care ar renunţa la cinstirea sfintelor icoane. Sf. Ştefan era foarte hotărât să nu trădeze Ortodoxia, acuzându-l cu curaj pe împărat de necredinţă. Sfântul a fost supus unor torturi inimaginabile după care l-au închis în închisoare în anul 815. Slăbit şi bolnav, Sfântul Ştefan Mărturisitorul a murit după scurt timp în închisoare.

PSALMII

PSALMII 96 - 100

Psalmul 96

1.	Domnul împărăţeşte! Să se bucure pământul, să se veselească insule multe.
2.	Nor şi negură împrejurul Lui, dreptatea şi judecata este temelia neamului Lui.
3.	Foc înaintea Lui va merge şi va arde împrejur pe vrăjmaşii Lui.
4.	Luminat-au fulgerele Lui lumea; văzut-a şi s-a cutremurat pământul.
5.	Munţii ca ceara s-au topit de faţa Domnului, de faţa Domnului a tot pământul.
6.	Vestit-au cerurile dreptatea Lui şi au văzut toate popoarele slava Lui.
7.	Să se ruşineze toţi cei ce se închină chipurilor cioplite şi se laudă cu idolii lor.
8.	Închinaţi-vă Lui toţi îngerii Lui; auzit-a şi s-a veselit Sionul
9.	Şi s-au bucurat fiicele Iudeii, pentru judecăţile Tale, Doamne.
10.	Că Tu eşti Domnul Cel Preaînalt peste tot pământul; înălţatu-Te-ai foarte, mai presus decât toţi dumnezeii.
11.	Cei ce iubiţi pe Domnul, urâţi răul; Domnul păzeşte sufletele cuvioşilor Lui; din mâna păcătosului îi va izbăvi pe ei.
12.	Lumină a răsărit dreptului şi celor drepţi cu inima, veselie.
13.	Veseliţi-vă, drepţilor, în Domnul şi lăudaţi pomenirea sfinţeniei Lui! Psalmul 97 1. Cântaţi Domnului cântare nouă, că lucruri minunate a făcut Domnul. 2. Mântuitu-l-a pe el dreapta Lui şi braţul cel sfânt al Lui. 3. Cunoscută a făcut Domnul mântuirea Sa; înaintea neamurilor a descoperit dreptatea Sa. 4. Pomenit-a mila Sa lui Iacob şi adevărul Său casei lui Israel; 5. Văzut-au toate marginile pământului mântuirea Dumnezeului nostru. 6. Strigaţi lui Dumnezeu tot pământul; cântaţi şi vă bucuraţi şi cântaţi. 7. Cântaţi Domnului cu alăută, cu alăută şi în sunet de psaltire; 8. Cu trâmbiţe şi în sunet de corn, strigaţi înaintea Împăratului şi Domnului. 9. Să se zguduie marea şi plinirea ei, lumea şi cei ce locuiesc în ea. 10. Râurile vor bate din palme, deodată, munţii se vor bucura de faţa Domnului, că vine, vine să judece pământul. 11. Judeca-va lumea cu dreptate şi popoarele cu nepărtinire. Psalmul 98 1. Domnul împărăţeşte: să tremure popoarele; şade pe heruvimi: să se cutremure pământul. 2. Domnul în Sion este mare şi înalt peste toate popoarele. 3. Să se laude numele Tău cel mare, că înfricoşător şi sfânt este. Şi cinstea împăratului iubeşte dreptatea. 4. Tu ai întemeiat dreptatea; judecată şi dreptate în Iacob, Tu ai făcut. 5. Înălţaţi pe Domnul Dumnezeul nostru şi vă închinaţi aşternutului picioarelor Lui, că sfânt este! 6. Moise şi Aaron, între preoţii Lui şi Samuel între cei ce cheamă numele Lui. 7. Chemat-au pe Domnul şi El i-a auzit pe ei, în stâlp de nor grăia către ei; 8. Căci păzeau mărturiile Lui şi poruncile pe care le-a dat lor. 9. Doamne, Dumnezeul nostru, Tu i-ai auzit pe ei; Dumnezeule, Tu Te-ai milostivit de ei şi ai răsplătit toate faptele lor. 10. Înălţaţi pe Domnul Dumnezeul nostru şi vă închinaţi în Muntele cel sfânt al Lui, că sfânt este Domnul, Dumnezeul nostru! Psalmul 99 1. Strigaţi Domnului tot pământul, slujiţi Domnului cu veselie, intraţi înaintea Lui cu bucurie. 2. Cunoaşteţi că Domnul, El este Dumnezeul nostru; El ne-a făcut pe noi şi nu noi. 3. Iar noi poporul Lui şi oile păşunii Lui. Intraţi pe porţile Lui cu laudă şi în curţile Lui cu cântări lăudaţi-L pe El. 4. Cântaţi numele Lui! Că bun este Domnul; în veac este mila Lui şi din neam în neam adevărul Lui. Psalmul 100 1. Mila şi judecata Ta voi cânta ţie, Doamne. 2. Cânta-voi şi voi merge, cu pricepere, în cale fără prihană. Când vei veni la mine? 3. Umblat-am întru nerăutatea inimii mele, în casa mea. 4. N-am pus înaintea ochilor mei lucru nelegiuit; pe călcătorii de lege i-am urât. 5. Nu s-a lipit de mine inima îndărătnică; pe cel rău, care se depărta de mine, nu l-am cunoscut. 6. Pe cel ce clevetea în ascuns pe vecinul său, pe acela l-am izgonit. 7. Cu cel mândru cu ochiul şi nesăţios cu inima, cu acela n-am mâncat. 8. Ochii mei sunt peste credincioşii pământului, ca să şadă ei împreună cu mine. Cel ce umbla pe cale fără prihană, acela îmi slujea. 9. Nu va locui în casa mea cel mândru; cel ce grăieşte nedreptăţi nu va sta înaintea ochilor mei. 10. În dimineţi voi judeca pe toţi păcătoşii pământului, ca să nimicesc din cetatea Domnului pe toţi cei ce lucrează fărădelegea.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE PENTRU POSTUL SFINTELOR PAȘTI – ZIUA 27 – 28 Martie

A.  GUSTĂRI

Chiftele crocante de post

Ingrediente

1 cartof mare
1 dovlecel
1 ceapa
100 g spanac congelat
4 linguri cu faina
1 lingura cu zahar
Ulei

Mod de preparare

1: Curata legumele si da pe razatoarea mica doar ceapa si cartoful, iar pe cea mare, dovlecelul.

2: Dezgheata spanacul si taie-l in bucati mari.

3: Amesteca toate legumele (rase si taiate) cu zaharul si faina.

4: Incinge ulei si pune cu lingura amestecul de legume, apoi preseaza cu lingura.

5: Prajeste chiftelele pe ambele parti, scoate-le si lasa-le sa se scurga pe o hartie absorbanta.

B.  SALATE

Salată de păstârnac şi ţelină

Ingrediente necesare:

400 g pastarnac

200 g telina

100 g morcovi

250 g praz

1 lamaie

50 g ulei

sare

Mod de preparare:

Se curata prazul, se spala si se foloseste numai partea alba.

Aceasta se taie fasii subtiri.

Se curata apoi telina si pastarnacul si se spala.

Se rad pe razatoarea mare.

Se stropeste cu putin suc de lamaie morcovul curatat si ras.

Intr-un castron se amesteca toate legumele cu ulei, sare si suc de lamaie.

C.  SOSURI

Sos beşamel

·       7 linguri margarină sau ulei

·       10 linguri făină

·       7 ceşti apă

·       Sare

În margarina topită se pune făina, se amestecă continuu până devine aurie.

Se adaugă cu mare grijă apa (câte puţină) şi se amestecă cu telul.

Când este gata se adaugă sarea.

D.  BORŞURI, SUPE CREME DE LEGUME

Borş de urzici

·       ½ kg urzici

·       2 linguri zarzavat de ciorbă

·       1 l borş de putină

·       1 ceapă

·       ½ ceaşcă orez

·       Sare

·       Verdeaţă

Se curăţă, se spală, sa toacă şi se fierb urzicile cu ceapa, zarzavatul de ciorbă şi orezul.

        Se adaugă borşul, sarea şi verdeaţa şi se mai dă în câteva clocote.

E.  MÂNCĂRURI

Sărmăluţe în frunze de ştevie

·       20 frunze de ştevie

·       1 ceaşcă orez

·       2 cepe tăiate mărunt

·       ½ ceaşcă ulei

·       1 lingură de bulion

·       1 legătură mărar tocat fin

·       Sare

·       Piper

·       Cimbru

·       2 ceşti borş

Se căleşte ceapa în ulei, se adaugă orezul bine spălat, se căleşte 2 – 3 minute, după care se stinge cu 2 ceşti de apă clocotită.

        Se lasă pe foc până înghite toată apa, se adaugă sarea, condimentele, bulionul şi mărarul.

        Se lasă să se răcească.

        Între timp se pregătesc frunzele de ştevie care se spală fiecare în parte şi apoi se opăresc cu apă fiartă în care s-a adăugat puţin oţet şi sare.

        Se împăturesc sarmalele şi se aşază într-o oală cu fundul gros.

        Pe fundul oalei se pun foi de ştevie sau un grătar; se acoperă cu câteva frunze întregi de ştevie, se adaugă borşul, încă ½ ceaşcă ulei şi se completează cu apă astfel încât să acopere toate sarmalele.

        Se lasă să fiarbă la foc potrivit la început, apoi la foc foarte mic.

        Se pot aşeza într-o tavă rotundă sau o cratiţă mare şi se scad la cuptor.

F.  DULCIURI

Brioşe cu fructe

Ingrediente

aluat de cozonac de post
400 g fructe de padure (congelate)
2-3 linguri cu miere
zahar pudra

Mod de preparare

Din aluatul de cozonac de post, formeaza bile de dimensiunea unui ou mai mic. Apasa cu degetul in mijloc pentru a obtine o gropita. Umple locul cu fructe decongelate si modeleaza din nou bila pana se acopera complet fructele.

Pune bilele astfel obtinute in formele de briose tapetate cu hartiute speciale de briose. Coace-le la cuptor, la foc moderat, aproximativ 35-40 de minute. Lasa-le sa se raceasca si pudreaza-le cu zahar sau unge-le cu putina miere.

VA URMA