MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU JOI 1 OCTOMBRIE 2020
PARTEA ÎNTÂI - ISTORIE PE ZILE
B. Decese; Sărbători
Decese
· 1499: A murit filosoful italian Marsilio Ficino (n.19 octombrie 1433), unul dintre cei mai influenți filosofi umaniști ai Renașterii italiene. Este întemeietorul faimoasei Academii platoniciene si primul traducător al operei filosofului antic grec Platon, în limba latina.
· 1578: Ioan de Austria, fiul nelegitim al împăratului Carol Quintul (n. 1547). Ioan al Austriei (cunoscut și ca Don Juan de Austria, n. 24 februarie 1547, Regensburg – d. 1 octombrie 1578, Bruges), principe, general și amiral spaniol.
· 1684: Pierre Corneille, dramaturg francez, creatorul tragediei clasice în Franța (n. 1606). Pierre Corneille (n. 6 iunie 1606, d. 1 octombrie 1684) scriitor francez, unul dintre cei trei mari dramaturgi francezi ai secolului al XVII-lea, alături de Molière și Racine.
· 1899 - A încetat din viaţă Anton Bacalbaşa, ziarist, prozator şi traducător român, creatorul personajului literar Moş Teacă (n. 1865).
· 1935: A decedat generalul roman Grigore Crăiniceanu, specialist în fortificaţii, cu deosebite merite în timpul Războiului de independenţă (1877) şi al celui de reîntregire naţională (1916-1918). De numele său se leagă punerea bazelor “Revistei armatei” (1883) şi ale “Cercului publicaţiunilor militare” (1889); membru al Academiei Române (n.1852).
· 1972 - A murit Louis Seymour Bazett Leakey, arheolog şi antropolog englez de origine kenyană. A realizat lucrări ştiinţifice semnificative cu privire la originile omului pe continentul Africa şi Asia (n.07.08.1903).
- 2018: Charles Aznavour, cântăreț, actor, compozitor francez, ambasador al culturii franceze și armene în lume (n. 1924)
- 2019: Karel Gott, cântăreț și compozitor ceh (n. 1939)
Sărbători
· Ziua Internațională a Medicului
· Ziua Internațională a Muzicii
· Ziua Internațională a Persoanelor în Vârstă (Rezolutia nr. 45/106 a Adunarii Generale a ONU din 1991).
· Ziua Mondială a Arhitecturii
· Ziua Mondială a Habitatului
· Ziua scafandrului roman. La 1 octombrie 1976 s-a înfiinţat Centrul de scafandri Constanţa, prima unitate de scafandri militari româna. Primii scafandri români au fost atestaţi între anii 1978 şi 1980, ca specialişti în utilizarea echipamentelor de scufundare şi a celor hiperbarice. Ulterior, beneficiind de tehnologie franceză, Centrul 39 Scafandri a pus bazele activităţii cu scafandri de intervenţie şi lucru la mare adîncime. De-a lungul timpului, scafandrii romani au dus la bun sfîrşit misiuni îndrăzneţe, multe dintre ele în premieră naţională, cum sînt investigarea platoului continental submarin, intervenţii în zone calamitate, în ţară şi în străinătate, executarea unor lucrări de instalare a platformelor de foraj marin, montarea conductelor submarine, asistenţa de specialitate pe timpul construirii reactorului nr. 1, de la Cernavodă.
· Sărbători religioase:
- Calendar crestin ortodox:
(+) Acoperământul Maicii Domnului; Sf Ap Anania; Sf Cuv Roman Melodul; +) Sf Cuv Iosif și Chiriac de la Bisericani
(+) Acoperământul Maicii Domnului; Sf Ap Anania; Sf Cuv Roman Melodul; +) Sf Cuv Iosif și Chiriac de la Bisericani
DESPRE BRUMĂREL
Venirea lunii octombrie, denumită Brumărel în calendarul popular, deoarece începe să cadă bruma, anunță venirea sezonului rece. Lucrările din această perioadă au în vedere pregătirea pentru iarnă.
Brumărel este ultima lună dinaintea sosirii zăpezilor, este considerată și ultima șansă de a termina treburile specifice, cunoscute ca ”Muncile lui Brumărel”. Acestea erau împărțite după tipurile de activitate, astfel: în bătătură, se repara acoperișul casei, se dregeau celelalte stricăciuni; era măcinată făina pentru iarna întreagă; se puneau în pivniță, pe grătare și în nisip, pătrunjel, morcovi, țelină, sfeclă, iar în paie, bostani. Țăranii de altădată știau că acum fierb vinurile. Treceau vitele la nutreț uscat, duceau două-trei scroafe la vier.
* Gromovnicul lui Brumărel
Înainte de a porni la treabă, oamenii satelor de altădată consultau semnele vremii specifice lui Brumărel. În această lună, bătrânii satelor priveau cu atenție cerul și pământul, iar observațiile meteorologice pe care le făceau erau luate în seamă de întreaga comunitate.
Străbunicii aflau că va fi iarnă timpurie dacă frunzele copacilor cădeau în prima parte a lunii, iar dacă ploua mocănește, ei știau că vor fi viscole năpraznice în decembrie.
Pe de altă parte, dacă bruma acoperea câmpurile și mai și fulguia din când în când, spuneau că prima lună a anului viitor va fi însorită, întocmai ca primăvara.
Cerul lui octombrie avea – și are – și el semnele lui, care așteaptă să fie citite și înțelese.
Bunicii, împreună cu nepoții, căutau, la vreme de seară, ”stelele ce se numesc Cloșca”. Ei explicau nepoților localizarea ei pe cer: ”În jurul stelei mari cu foc roșu e alcătuirea Taurului, în cap cu îngrămădirea de steluțe. Aceasta-i Cloșca cu pui”.
Tainele timpului erau descifrate astfel: dacă înainte de apusul acestei constelații era vreme bună, însemna că vara viitoare va fi timpurie și plină de rod.
Dacă la apusul ei ploua, însemna că ”va fi roadă de mijloc la semănături”.
Unii spuneau că, de or să fie ploi după apusul constelației, era semn clar că vara se va lăsa așteptată.
Citind cerul înstelat, pomii, comportamentul animalelor, oamenii pământului, fiii Geei, cunoșteau de cât fân au nevoie, când trebuia să semene pământul, câte lemne de foc să-și pregătească pentru iarnă.
Se spunea că va fi iarnă grea dacă, în noaptea de ”Sâmedru”, oile se culcă grămadă, șoarecii de câmp se retrag spre sat, nucii și gutuii sunt prea încărcați de rod.
Dacă tuna în octombrie, era semn de iarnă blândă, iar ceața deasă însemna zăpadă din belșug la sfârșit de an.
* Tradiții – Nunta oilor
Perioada cuprinsă între 29 septembrie și 14 octombrie este denumită, conform volumului ”Tradiții și Obiceiuri Românești”, vara târzie sau Vara lui Mioi.
Există o legendă care spune că, pe vremuri, trăia un cărăuș sărac, pe nume Mioi. El s-a rugat lui Dumnezeu să-i mai dea câteva zile de vară, ca să termine de treierat grâul. Lui Dumnezeu i s-a făcut milă de el și i-a îndeplinit rugămintea. Se pare că legenda are un sâmbure de adevăr, deoarece ține cont de realitățile satului.
În luna octombrie, se desfășoară o serie de activități importante: se însămânțează pământul pentru recolta ce va să vină, se îngrijesc pomii din livezi și se primenește gospodăria.
Vara lui Mioi mai poartă denumirea de ”Nunta Oilor” sau ”Năpustitul Berbecilor”. La Vinerea Mare, pe 14 octombrie, se amestecau berbecii (arieții) cu oile, pentru împerechere, datina fiind numită, după activitatea respectivă, Năpustirea Berbecilor, Nunta Arieților sau Nunta Oilor.
BRUMĂREL – de Ion Pillat
Cu soarele azi galben ca fagurii de miere,
În jurul meu se-nchide un măr boltit de mere.
Din ram eu rup ca-n basme un rod de aur și
O, pom vrăjit de toamnă, nu poți să mă reții.
Prin ramuri desfăcute ușor de mîna mea,
Zăresc comoara viei și-odihna ei mă vrea.
Sub un butuc de viță rămîn culcat pe spate -
Privesc în gol la cerul cu ape neschimbate.
În mîna iau ciorchina cu bob de chilimbar
Și o ridic spre soare, sus. Raza lui cu jar
Fantastic o pătrunde : un lampion aprins ;
Îi sug lumina dulce și focu-i m-a cuprins.
Beau soare. Dar un piersic cu brațul gol m-agață
Și îmi lipsește sînul, pietros și mic, pe față.
Eu îl sărut cu dinții, și poama lui cu sînge
Stropește pătimașa iubire ce o frînge.
O, toamnă, vrăjitoare mai tare decît moartea
La tine intru-n slujbă cît mă va ține soarta.
Dă-mi frunza ta ce sună cu galbenii din lună,
Dă-mi pe covorul foilor iar coborîtul oilor ;
Dă-mi în zăvoi sitarii, pe miriște ogarii,
Și peste zarea drumului, albastru, sulul fumului ;
Dă-mi în iatac sulfină, pe ceruri dă-mi lumină,
Și scîncetul cucoarelor pe liniștea ogoarelor ;
Și dă-mi un muc stufos, la umbră să stau jos,
Să scriu pe fruntea gliei tot calendarul viei.
Cu soarele azi galben ca fagurii de miere,
În jurul meu se-nchide un măr boltit de mere.
Din ram eu rup ca-n basme un rod de aur și
O, pom vrăjit de toamnă, nu poți să mă reții.
Prin ramuri desfăcute ușor de mîna mea,
Zăresc comoara viei și-odihna ei mă vrea.
Sub un butuc de viță rămîn culcat pe spate -
Privesc în gol la cerul cu ape neschimbate.
În mîna iau ciorchina cu bob de chilimbar
Și o ridic spre soare, sus. Raza lui cu jar
Fantastic o pătrunde : un lampion aprins ;
Îi sug lumina dulce și focu-i m-a cuprins.
Beau soare. Dar un piersic cu brațul gol m-agață
Și îmi lipsește sînul, pietros și mic, pe față.
Eu îl sărut cu dinții, și poama lui cu sînge
Stropește pătimașa iubire ce o frînge.
O, toamnă, vrăjitoare mai tare decît moartea
La tine intru-n slujbă cît mă va ține soarta.
Dă-mi frunza ta ce sună cu galbenii din lună,
Dă-mi pe covorul foilor iar coborîtul oilor ;
Dă-mi în zăvoi sitarii, pe miriște ogarii,
Și peste zarea drumului, albastru, sulul fumului ;
Dă-mi în iatac sulfină, pe ceruri dă-mi lumină,
Și scîncetul cucoarelor pe liniștea ogoarelor ;
Și dă-mi un muc stufos, la umbră să stau jos,
Să scriu pe fruntea gliei tot calendarul viei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu