REVISTA MEA DIN 2 NOIEMBRIE / 2.

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU LUNI 2 NOIEMBRIE 2020

PARTEA A DOUA - RELIGIE ORTODOXĂ

RELIGIE ORTODOXĂ 2 Noiembrie

Sf Mc Achindin, Pigasie, Aftonie, Elpidifor și Anempodist

La început, regii Persiei au acordat libertate creștinismului în țara lor, însă o dată cu venirea la tron a Sfântului Împărat Constantin cel Mare creștinismul a devenit religie ocrotită de statul roman, iar perșii au început să devină bănuitori, crezând că romanii vor prin mijlocirea religiei creștine să infiltreze spioni în persoana preoților sau a călugărilor. Regele persan Sapor al II-lea a început persecuția împotriva creștinilor care a ținut 27 de ani. După o perioadă de liniște, un Episcop din Suza, pe nume Abdas, a îndemnat pe câțiva creștini să dea foc unui templu păgân, fapt care a dus la pornirea unei alte prigoane împotriva creștinilor care a durat 30 de ani. Prin voia Bunului Dumnezeu această persecuție a încetat prin mijlocirea Episcopului Acachie din Amida care a răscumpărat 7 000 de prizonieri persani cu banii săi și cu banii luați din vânzarea sfintelor vase ale Bisericii.Acest lucru l-a îmbunat pe regele persan care a încetat persecuția.

Şi marele Anempodist zicea: „Picioarele mele au stat spre îndreptare şi legea Ta este făclie picioarelor mele şi lumină cărărilor mele”.

Sfinţii Mucenici Achindin, Pigasie şi Anempodist au fost slujitori la curtea regelui Sapor al II-lea (309-379), cel care a început prigonirea creştinilor. Acestia au fost oameni de frunte şi întăriţi în credinţă, care aduceau pe mulți la Hristos. Însă, fiind pârâţi, i-au prins şi i-au adus în faţa regelui Sapor. După ce şi-au mărturisit credinţa, au fost supuși la chinuri. Dar sfinţii, întăriţi de harul dumnezeiesc, au rămas nevătămaţi şi, prin rugăciune, au dărâmat un idol de seamă al perşilor. Mâniați, păgânii i-au supus la chinuri și mai aspre. Şi din toate acestea scăpând întregi, sfinţii au adus la credinţă şi pe alţi curteni de seamă, ca Aftonie şi Elpidifor, acesta fiind cel dintâi din sfatul regelui. Atunci, le-au tăiat capetele Sfinţilor Aftonie şi Elpidifor şi la încă 7.000 de creştini în frunte cu mama regelui. Iar Sfinţii Achindin, Pigasie şi Anempodist au fost martirizaţi într-un cuptor ars în foc.

Încă şi unul din cei care-i chinuia pe dânşii, pe nume Aftonie, văzând acea minune, a crezut în Hristos şi a strigat: „Mare este Dumnezeul creştinilor”.

 Fericitul Pigasie grăia: „La Tine este izvorul vieţii, întru lumina Ta, vom vedea lumină.”

Acesti sfinti erau din pamântul Persiei, fiind mai de frunte si mai de cinste lânga Sapor II (339-379), regele persilor, si erau întariti în dreapta credinta. Dar fiind prinsi, au fost batuti si chinuiti. Dar începând regele sa huleasca pe Hris-tos, sfintii l-au facut mut si apoi i-au dezlegat din nou gura. Apoi i-au întins pe paturi de fier arse în foc, dar pogorându-se ploaia a stins focul. Iar ei prin rugaciuni au surpat jos idolul lui Die. Pentru aceea i-au supus la felurite chinuri si din multe iesind nevatamati au pricinuit îmbratisarea credintei în Hristos de catre multi, care pentru aceasta au fost ucisi.

Iar ostaşii, înconjurându-i, au început a-i tăia. Şi au căzut de sabie, în acel ceas, până la şapte mii din cei ce au crezut în Hristos, împreună cu Sfântul Elpidifor.

Iar fericitul Achindin grăia: „Cuprinsu-ne-au durerile morţii, primejdiile iadului ne-au înconjurat pe noi şi, de vreme ce am trecut prin foc, Însuţi ne scoate, Doamne, pe noi întru odihnă”.

Sfântul Mucenic Agapie a pătimit în timpul împăratului Liciniu (307-323) în orașul Sevastia Capadociei (Asia Mică). A fost chinuit de Avxanie, conducătorul orașului, de ducele Marcel, precum și de Marcu Agricola.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.