23 FEBRUARIE 2021 - ISTORIE PE ZILE - Evenimente

 23 FEBRUARIE 2021 - ISTORIE PE ZILE - Evenimente

• 303: Imparatul roman Diocletian dispune distrugerea bisericii din Nicomedia. Este inceputul a opt ani de persecutii anticrestine. Gaius Aurelius Valerius Diocletianus (244–311), cunoscut ca Dioclețian, a fost împărat roman din 20 noiembrie 284 până la 1 mai 305. Pe plan politic și militar a fost unul dintre cei mai de seamă împărați romani, reformele sale asigurând continuitatea imperiului în părțile din răsărit pentru încă o mie de ani. Faptele sale sunt însă umbrite de prigoana pe care a declanșat-o împotriva creștinilor; prin cele 4 edicte (decrete) împotriva creștinilor pe care le-a dat în anii 303-304, s-a pornit cea mai mare persecuție din istoria imperiului împotriva acestei religii.

  Gaius Aurelius Valerius Diocletianus

• 532: Imparatul bizantin Justinian I ordona reconstruirea bisericii Sfanta Sofia de la Constantinopol. Prima biserică (basilica) de pe acest loc a fost construită de Constantin cel Mare  în anul 325, dar a ars într-un incendiu în anul 404. Reconstruită de Teodosiu al II-lea în anul 415, biserica a fost din nou arsă, în timpul Rascoalei Nika in anul 532. Clădirea și-a primit forma finală sub împăratul Iustinian I. Interiorul său decorat cu mozaice, coloanele de marmură și acoperișul sunt de o exceptionala valoare  artistică  si se spune ca Iustinian ar fi zis: „Νενίκηκά σε Σολομών” (Solomon, te-am depășit!)

  Hagia Sophia – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

• 1211: Printr-o diplomă a regelui maghiar Andrei al II-lea al Ungariei, Cavalerii Teutoni sunt așezați în Țara Bârsei (Numele apare sub formele Borza în diplomă și Burszam în bula papală care a aprobat-o) Se pare că au întărit cetatea Brașovia de pe Tâmpa. Cavalerii teutoni construiesc cel mai vechi edificiu din oraș, Biserica Sfântul Bartolomeu din Brașov din cartierul Bartolomeu, o biserică construită în secolul al XIII-lea (cca. 1260), cu modificări substanțiale în secolul al XV-lea. Întreaga construcție este tributară bisericii Mănăstirii Cisterciene de la Cârța. Partea originală, rămasă neatinsă, cuprinde corul și încăperile adiacente acestuia, inclusiv cele două capele pătrate cu care se închid, spre răsărit, brațele transeptului. Planul bisericii este asemănător cu cel de la Cârța, numai că acesta dispune de trei travee pătrate. La fațada vestică există două turnuri, din care doar unul este în întregime executat. Turnul de astăzi este construit în 1842, în locul turnului vechi, prăbușit la cutremurul din 1822.
• 1228: Se întemeiază la Brașov o mănăstire de surori ale ordinului călugăresc al premonstratensilor, aflată lângă Biserica Neagră de mai târziu, având ca patroană pe Sf. Catharina.
• 1271: Prima mențiune documentară a orașului Brașov. Brasu: Acest toponim este atestat într-un document in limba  latina, aflat în Arhivele Statului din Budapesta și în fotocopie la Institutul de Istorie Cluj, act prin care Ștefan, regele Ungariei, aproba contractul dintre „Chyel comes, filius Erwin de Calnuk” și „Teel, filius Ebl de Brasu cognatus eiusdem
• 1633: Matei Basarab este recunoscut domnitor al Țării Românești de către Poartă. Matei Basarab (n. 1580, Brâncoveni – d. 9 aprilie 1654) a fost domnul Țării Românești pana in anul 1654. Prin bunicul său, Vâslan din Caracal, Matei Basarab descindea din puternica familie a boierilor Craiovești. Această origine i-a justificat, de altfel, adoptarea numelui de „Basarab” imediat după urcarea pe tron, considerându-se nepot al lui Neagoe Basarab și deci urmașul acestuia. Era fiul lui „Danciul din Brâncoveni” (județul Olt), fost mare vornic, în timpul domniilor lui Ștefan Surdul (1591 – 1592) și Alexandru al III-lea cel Rău (1592 – 1593) și oștean al lui Mihai Viteazul, căzut în bătalia de la Șelimbăr și înmormântat la Alba Iulia. Mama lui a fost jupâneasa Stanca, tot din Brâncoveni. Matei Basarab a fost, la rândul lui, căpitan în oastea lui Mihai Viteazul, comandant al detașamentelor oamenilor liberi și breslașilor din Craiova. Matei Basarab a fost căsătorit cu Elena Năsturel (prenume ortografiat și Elina), a patra fiică a marelui logofăt Radu Năsturel din Fierăști (Hierăști) și sora lui Udriște Năsturel. A  fost inițiatorul și comandantul general al Ligii antiotomane, constituită din Țările Române, Polonia și Rusia, care insa  a eșuat în cele din urmă din cauza lipsei de coordonare. Lunga domnie a lui Matei Basarab a fost o epocă dedezvoltare religioasa si  culturală așa cum o arată numărul foarte mare de ctitorii voievodale și boierești. Matei Basarab a ridicat de la temelie 46 de biserici, la care se adaugă refacerea multor altora, atât în țară, cât și la Muntele Athos, precum și pe teritoriul actualei Bulgarii, la Vidin și la Șistov. Dacă Ștefan cel Mare a zidit 45 de biserici și mănăstiri, Matei Basarab a zidit 46, atestate documentar, fiind astfel cel mai de seamă ctitor bisericesc al  românilor.

  Matei Basarab - foto: ro.wikipedia.org

·         1821 - Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei, adresează o proclamaţie către locuitorii Moldovei, prin care le garantează persoana şi averea pentru perioada în care eteriştii sînt pe teritoriul statului. Alexandru Ipsilanti (n. 12 decembrie 1792, Constantinopol – d. 31 ianuarie 1828, Viena), conducătorul organizației Philiki Etaireia din 1820. Era fiul domnului Constantin Ipsilanti al Munteniei.

·         1821 – Ţarul Rusiei, Alexandru I, dezavuează revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu în Ţara Românească şi mişcarea Eteria a lui Alexandru Ipsilanti, declarându–se de acord cu interventia trupelor otomane la nord de Dunăre. Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei, adresează o proclamaţie către locuitorii Moldovei, prin care le garantează persoana şi averea pentru perioada în care eteriştii sînt pe teritoriul statului. Alexandru I Pavlovici Romanov, (n. 23 decembrie 1777 – d. 1 decembrie 1825), țarul Rusiei între 23 martie 1801 – 1 decembrie 1825, regele Poloniei între 1815 – 1825, precum și Mare Duce al Finlandei.

* 1836 - A inceput Bătălia de la Alamo (23 februarie – 6 martie 1836) – Parte a Revoluției Texane.

“Bătălia de la Alamo” (23 februarie – 6 martie 1836) – “Căderea Alamoului” (1903) de Robert Jenkins Onderdonk, îl prezintă pe Davy Crockett folosindu-și flinta drept bâtă împotriva soldaților mexicani care trecuseră de zidul misiunii – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Alamo (23 februarie – 6 martie 1836) a fost un eveniment-cheie în cadrul Revoluției Texane. După un asediu de 13 zile, soldații mexicani conduși de președintele general Antonio López de Santa Anna au lansat un asalt asupra Misiunii Alamo de lângă San Antonio de Béxar (astăzi, San Antonio, Texas).

Toți apărătorii texani au fost uciși, cu excepția a doi. Cruzimea lui Santa Anna din timpul bătăliei i-a inspirat pe numeroși texani—atât coloniști din Texas cât și aventurieri din Statele Unite, să se alăture armatei texane. Mânați de dorința de răzbunare, texanii au reușit apoi să învingă armata mexicană în Bătălia de la San Jacinto, în 21 aprilie 1836, punând capăt revoluției.

·         1856 – În numele conaționalilor săi, Nicolae Golescu a adresat plenipotențiarilor Marii Britanii, Franței și ai Regatului Sardiniei la Congresul de la Paris , un memoriu în care cerea unirea Moldovei cu Muntenia într–un stat independent, sub garanția marilor puteri europene. Nicolae Constantin Golescu (n. 1810, Câmpulung Muscel – d. 10 decembrie 1877, București) prim-ministru al României în două mandate, în 1860 și 1868.

·         1866: stil nou (11 februarie 1866 stil vechi) Alexandru Ioan Cuza este silit să abdice ca urmare a conjuraţiei pregătite de "monstruoasa coaliţie" (conservatori şi liberali radicali). Se forează o locotenenţă domnească, compusă din Lascăr Catargiu (reprezentant al Moldovei şi al conservatorilor), generalul Nicolae Golescu (reprezentant al Munteniei şi al liberarilor) şi colonelul Nicolae Haralambie (reprezentant al armatei), precum şi un guvern provizoriu, condus de Ion Ghica (prim-ministru şi ministru de externe). Unirea Principatelor este în primejdie. O parte din elita politică a noului stat România, creat în baza a două principate româneşti: Moldova şi Valahia (Muntenia), considera că reformele în stil occidental ale lui Cuza veneau prea repede. Unii dintre marii proprietari de terenuri se temeau de desproprietăriri în folosul ţăranilor. Se contura tot mai mult ideea precum că adevărata suveranitate, faţă de Imperiul Otoman, România o poate obţine doar sub un principe străin. În baza acestui ultim deziderat se va crea viitoarea coaliţie din reprezentanţii a unor tabere diametral opuse, lucru care va mira toată lumea. Coaliţia dintre conservatorii cei mai de dreapta şi liberalii cei mai de stînga, cu complicitatea comandanţilor unor unităţi militare, va fi numită ulterior şi monstruoasa coaliţie. În noapte de 22 pe 23 februarie 1866 (stil nou), la orele 5, au pătruns în palat un grup de ofiţeri cu pistolul în mînă silindu-l pe principele Cuză să semneze abdicarea. Ulterior,  domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost obligat să se îmbrace în haine civile şi a fost scos din palat, printre două rînduri de soldaţi care primiseră ordin strict să stea întorşi cu spatele pentru a nu-l vedea pe fostul domn. Atît de mari erau temerile complotiştilor în privinţa unei eventuale reacţii violente a soldaţilor, cu toţii fii de ţărani împroprietăriţi de Cuza... A doua zi, fostului domnitor i s-a permis să plece spre Austria de unde el niciodată n-a revenit şi unde niciodată făcînd vre-o plîngere, repetînd mereu că şi el dorise venirea unui principe străin. Alexandru Ioan Cuza a murit în exil la vîrsta de 53 ani, relativ tînăr, în 1873. Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; născut la 20 martie 1820, Bârlad, Moldova, astăzi în România și decedat la 15 mai 1873, Heidelberg, Germania) primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România.

Locotenenţa Domnească din 1866 s-a constituit la 11 februarie 1866, în urma abdicării forţate a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (11 februarie – 10 mai 1866) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

·         1869 – La 23-24 februarie, la Miercurea-Ciuc, are loc o conferință națională a fruntașilor politici ai românilor transilvăneni, in urma careia a fost întemeiat “Partidul Național al Românilor” din Transilvania, sub conducerea lui Ilie Măcelariu.

·  1893 – A fost patentat motorul Diesel, o descoperire a inginerului german Rudolf Diesel.

Patentul lui Rudolf Diesel din 1893 pe proiectul motorului său – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Motorul diesel este un motor cu ardere internă în care combustibilul se aprinde datorită temperaturii ridicate create de comprimarea aerului necesar arderii, şi nu prin utilizarea unui dispozitiv auxiliar, aşa cum ar fi bujia în cazul motorului cu aprindere prin scânteie. Motorul lucrează pe baza ciclului Diesel.

Numele motorului a fost dat după inginerul german Rudolf Diesel la sugestia soţiei sale, Martha Diesel, care în 1895 îl sfătuieşte cu: Nenn ihn doch einfach Dieselmotor! („numeşte-l pur şi simplu motor Diesel!”), uşurînd astfel lui Diesel căutarea după denumirea motorului, pe care l-a inventat în 1892 şi l-a patentat pe 23 februarie 1893. Intenţia lui Diesel a fost ca motorul său să utilizeze o gamă largă de combustibili, inclusiv praful de cărbune. Diesel şi-a prezentat invenţia funcţionând în 1900 la Expoziţia Universală (World’s Fair) având drept combustibil ulei de alune (vezi biodiesel).

·         1898: Romancierul francez Émile Zola a fost găsit vinovat de calomnie și a fost condamnat la închisoare pentru că a scris celebra sa scrisoare J’accuse, acuzând guvernul de anti-semitism și de faptul că l-a încarcerat fără temei pe capitanul Alfred Dreyfus. Émile Zola (n. 2 aprilie 1840 – d. 29 septembrie 1902) a fost un romancier francez, cel mai important exemplu al școlii naturaliste și o figură majoră a eliberării politice a Franței.1893 – A fost patentat motorul Diesel, o descoperire a inginerului german Rudolf Diesel.

Patentul lui Rudolf Diesel din 1893 pe proiectul motorului său – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Motorul diesel este un motor cu ardere internă în care combustibilul se aprinde datorită temperaturii ridicate create de comprimarea aerului necesar arderii, şi nu prin utilizarea unui dispozitiv auxiliar, aşa cum ar fi bujia în cazul motorului cu aprindere prin scânteie. Motorul lucrează pe baza ciclului Diesel.

Numele motorului a fost dat după inginerul german Rudolf Diesel la sugestia soţiei sale, Martha Diesel, care în 1895 îl sfătuieşte cu: Nenn ihn doch einfach Dieselmotor! („numeşte-l pur şi simplu motor Diesel!”), uşurînd astfel lui Diesel căutarea după denumirea motorului, pe care l-a inventat în 1892 şi l-a patentat pe 23 februarie 1893. Intenţia lui Diesel a fost ca motorul său să utilizeze o gamă largă de combustibili, inclusiv praful de cărbune. Diesel şi-a prezentat invenţia funcţionând în 1900 la Expoziţia Universală (World’s Fair) având drept combustibil ulei de alune (vezi biodiesel).

·         1903: Cuba a închiriat pe termen nelimitat Statelor Unite Golful Guantánamo.

·         1916: A luat ființă "Muzeul de Antichități din Iași".

* 1917 - A inceput Revoluția Rusă din Februarie.

Revoluția din Februarie (23 februarie/8 martie – 3 marte/16 martie 1917) parte din Revoluția Rusă din 1917 (23 februarie/8 martie 1917 – 26 octombrie/8 noiembrie 1917) – Putilov Factory workers protesting in the streets, 8 March [O.S. 23 February] – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Revoluția din Februarie din 1917 din Rusia a fost primul stadiu al Revoluției ruse din 1917. Rezultatul imediat al acestei revoluții a fost abdicarea țarului Nicolae al II-lea. Revoluția a apărut în mare parte ca rezultat al insatisfacției provocate de modul în care țarul conducea țara și, în mod particular, de tot mai adânca implicare în luptele primului război mondial. A fost un transfer al puterii în mare parte lipsit de vărsare de sânge. Regimul instituit a fost o alianță dintre liberali și socialiști care a vrut să inițieze reforme politice, să aducă la putere un executiv (guvern) și o Adunare Constituțională alese în mod democratic.

·         1918: A luat ființă Armata Roșie. Ziua apărătorilor patriei în Rusia.

·         1919: A fost fondat Partidul Fascist de către Benito Mussolini (Il Duce), devenit în 1922 premier al Italiei; din această poziție politică, Mussolini a trecut treptat către un regim dictatorial, impunând participarea Italiei, în cel de-al doilea război mondial, alături de Germania. Benito Amilcare Andrea Mussolini (n. 29 iulie, 1883, Predappio lângă Forlì – d. 28 aprilie, 1945, Giulino di Mezzegra lângă Como) a fost conducătorul fascist al Italiei între anii 1922 și 1943. A creat un stat fascist utilizând propaganda și teroarea de stat. Folosindu-și carisma, controlul total al mediei și intimidarea rivalilor politici, a ruinat sistemul democratic de guvernare existent. Intrarea sa în cel de-al Doilea Război Mondial alături de Germania lui Adolf Hitler a făcut din Italia o țintă pentru atacurile Aliaților, ceea ce a dus în final la căderea dictaturii fasciste mussoliniene și moartea lui. În noiembrie 2004 a fost votat al 34-lea mare italian într-un sondaj de opinie TV.

Benito Amilcare Andrea Mussolini – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

·         1925 - Mitropolia Valahiei a fost ridicată la rangul de patriarhie. Biserica ortodoxă romană a devenit autocefală

·         1929: Încep și în România concursurile de frumusețe, prin declararea Magdei Demetrescu drept „Miss România 1929". Liviu Rebreanu o descria astfel pe câştigătoarea concursului de Miss Romania : “Guriţa mică şi roşie ca o cireaşă coaptă, un corp minunat, sculptat parcă, în cea mai fină marmoră, un picioruş micuţ şi nervos, braţe pline, de o albeaţă strălucitoare, iată admirabilele elemente ce împodobesc pe aceea care va purta tricolorul frumuseţii române peste Ocean, la concursul internaţional din Galverston.” Magda Demetrescu a participat din partea Romaniei la a 10-a ediție a Miss Univers, din 1929, de la Glaveston in Statele Unite. A fost prima ediție la care a participat și a ajuns în finală (câștigând și locul 6) o româncă. A primit un premiu de 100 $ și un ceas-brățară.

* 1932 – A avut loc Masacrul de la Pădurea Olănești

Masacrul de la Padurea Olanesti, 23 februarie 1932. Români transnistreni împuşcaţi de sovietici la trecerea Nistrului. Fotografii publicate de Geo London în presa occidentală, aprilie 1932 – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Masacrul de la Pădurea Olănești (cunoscut și ca Masacrul de pe Nistru) a avut loc la 23 februarie 1932, unde aproximativ 40 de români transnistreni au fost uciși de către trupele sovietice când încercau să treacă granița din URSS în România. La ora 12 noaptea, în dreptul comunei Olăneşti, de pe malul sovietic unde era o pădure, se aude o canonadă prelungă de mitraliere şi bubuituri de grenadă.

Canonada durează vreo douăzeci de minute, după care încetează cu totul. După un timp pe malul românesc îşi face apariţia un grup de douăzeci de refugiaţi moldoveni îngroziţi, cu privirile rătăcite. Opt dintre ei sunt răniţi de gloanţe. Tremurând de spaimă, povestesc că au fost mai bine de şaizeci de români care au pornit spre malul Nistrului prin pădurea Olăneşti, dar au fost surprinşi de grănicerii sovietici şi agenţii GPU care au deschis focul fără somaţie.

Mai bine de patruzeci de români transnistreni din grupul lor au plătit cu viaţa încercarea lor de a trăi în libertate alături de fraţii lor din România. Nimeni nu era înarmat, doreau doar să fugă din „paradisul muncitorilor şi ţăranilor”, dar la ieşirea din pădurea de lângă Purcari, cerul s-a luminat de rachetele sovietice şi s-a dezlănţuit măcelul. Prinşi în focul mitralierelor care secerau vieţi omeneşti, supravieţuitorii au luat-o la fugă, urmăriţi de o unitate GPU care trăgea continuu după ei, fără să le pese de ţipetele victimelor, printre care erau femei şi copii.

·         1934: Leopold al III-lea este încoronat rege al Belgiei în urma morții tatălui său, regele Albert I, într-un accident în timp ce făcea alpinism. Leopold a abdicat în 1951 în favoarea fiului său Baudouin.

Leopold al III-lea – foto: ro.wikipedia.org

·         1937 – In România are loc remanierea guvernului Tătărăscu . Prim-ministrul Gheorghe Tătărăscu preia funcția de ministru de interne, iar V.P. Sasu, ministrul Agriculturii, devine titular și al departemntului Justiției.

·         1942: Semnarea, la Washington, a convenției dintre SUA și Marea Britaniecu privire la acordarea ajutorului reciproc împotriva agresiunii.

·         1944 – La ordinul lui Stalin incepe deportarea cecenilor si ingusetilor. Acuzati de colaborare cu Germania, cecenii au fost deportaţi în masă la ordinul  liderului sovietic. In zorii zilei, 300000 de oameni au fost deportati in Kârgâzstan şi Kazahstan. În câteva zile mai mult de 500000 vor avea  aceeaşi soartă. Mii dintre ei mor de foame si frig, sau sufocati în maşinile si vagoanele in care au fost inghesuiti pentru a fi  transportati în lagărele de muncă.

23 februarie 1944 – La ordinul lui Stalin incepe deportarea cecenilor si ingusetilor – foto: it.peacereporter.net

·         1945 – Batalia dintre americani si japonezi de la Iwo Jima, se incheie cu victoria americanilor.

·         1945 – Trupele germane din Poznan (Polonia) capituleaza in fata trupelor sovietice si poloneze

·         1945 – Dupa 20 de zile de lupte de strada,americanii zdrobesc rezistenta japoneza din Manila (Filipine).

* 1946 – Generalul japonez Tomoyuki Yamashita a fost condamnat la moarte si executat pentru crime de razboi. General Tomoyuki Yamashita, născut la 8 noiembrie 1885, a fost executat la 23 februarie 1946 prin spânzurare. Este celebru pentru că a cucerit coloniile britanice de Malaya şi Singapore, ceea ce i-a adus porecla de Tigrul din Malaya.

·         1949: Decret privind aprobarea statutului organizării și funcționării Bisericii Ortodoxe Române.

·         1956: Nikita Hrușciov denunță cultul personalității și crimele lui Stalin.

. În fotografie sărbătorirea zilei de naștere a lui Stalin în China.

·         1960 - Începe cea de-a treia Conferinţă regională a comisiilor naţionale europene pentru UNESCO, care adoptă o rezoluţie propusă de România, referitoare la eliminarea din manualele şcolare a propagandei de război şi de discriminare rasială (23.02-01.03.1960).

* 1970 – Este Ziua nationala a republicii Guyana

·         1982 - Se desfăşoară, la Bucureşti, lucrările Reuniunii internaţionale a ziariştilor pentru dezarmare, securitate şi pace.

·         1992: Crin Halaicu este ales primarul municipiului Bucuresti. Primar general al Capitalei a devenit Crin Halaicu, cu 55,88% dintre voturile valabil exprimate, (față de contracandidatul său, Cazimir Ionescu — 44,12%), primarul sectorului 1 a devenit Flor Pomponiu (PNL — 57,31%), iar primarul sectorului 2, Paul Popovăț (PAC — 58,36%). Primăria sectorului 3 i-a revenit lui Constantin Tutunaru, (PNȚCD — 56,28%), cea a sectorului 4, lui Eugen Bujoreanu (PSDR — 54,26%), în timp ce la sectorul 5 primar a devenit Nicolae Bâzoi (PNL — 52,69%), iar la sectorul 6 — Nicolae Vrăbiescu (PNȚCD — 56,61%). La Timișoara, candidatul Convenției, Viorel Oancea, fusese ales primar încă de la primul tur de scrutin din 9 februarie, iar la Brașov, Adrian Moruzzi, membru al aceleiași alianțe, a învins cu 53,7% din voturi în cel de-al doilea tur.

·         1993: Explozie devastatoare la Complexul comercial din New York, „World Trade Center", cartierul Manhatan. S-a soldat cu 6 morți și peste 1.000 de răniți.

·         1996 - Conform unui raport al OECD, România nu a scăpat de inerţia caracteristică planificării centralizate. "Este crucial pentru România", se afirmă, "de a adopta în sectorul agricol politici şi reforme orientate către dezvoltatrea pieţei".

·         1997: Un incendiu s-a declanșat la stația spațială rusă, Mir.

·         1997 - Savanţii britanici au anunţat că au creat, în premieră mondială, clona unui animal adult

·         1999: Se încheie Conferința de la Rambouillet, convocată de Grupul de Contact, în scopul negocierii unui acord interimar care să prevadă o „autonomie substanțială" pentru Kosovo. Ea se încheie prin acceptarea, în linii mari a proiectului de către cele două părți. Belgradul exclude desfășurarea unei forțe internaționale în Kosovo, iar albanezii nu renunță la pretenția lor de a organiza un referendum privind independența provinciei (6 februarie - 23 februarie 1999).

·         2008 - Naţionala de handbal feminin a Norvegiei a câştigat, pentru prima dată în istoria sa, finala Jocurilor Olimpice, în faţa campioanei mondiale Rusia, de care a dispus cu scorul de 34-27 (18-13).

·         2014 – Are loc ceremonia de inchidere a Jocurilor Olimpice de iarna de la Soci, in Rusia.