MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU DUMINICĂ 2 MAI 2021 /TEATRU/FILM

 5. /2 MAI 2021 - TEATRU/FILM

BOGDAN DUMITRACHE

Biografie

Bogdan Dumitrache (n. 2 mai 1977, București) este un actor român de teatru, voce, film și televiziune, fiind însă cunoscut publicului larg în special pentru rolurile sale de pe marele ecran.

Dumitrache a terminat facultatea de teatru în anul 1999 la clasa profesorului Mircea Albulescu, debutând la teatrul „Constantin Nottara” în anul 2000 cu piesa Trilogie Belgrădeană. În 2002 înființează împreună cu actorul Dragoș Bucur agenția de casting ExitFilms.

Filmografie:

• Poziția copilului (2013)
• Din dragoste cu cele mai bune intenții (2011)
• Loverboy (2011)
• În derivă (2010)
• Tabasco (2010)
• Captivi de Crăciun (2010)
• Oul de Cuc (2009)
• Portretul luptătorului la tinerețe (2009)
• Lecția de Box (2007)
• Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii (2006)
• Crash Test Dummies (2005)
• Le tramway d'Andréa (2005)
• Moartea domnului Lăzărescu (2005)
• Trafic (2004)
• Accords et à cris (2002)

MARIA DINULESCU

Biografie

Maria Dinulescu (n. 2 mai 1981, Ploiești) este o actriță din România. A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale din București, Facultatea de Teatru, Secția Actorie, clasa profesorilor Sanda Manu și Ion Cojar. A jucat în filme de mare succes, precum „California Dreamin’“ și „Poveste de la scara C“ ale regretatului regizor Cristian Nemescu, „Trafic“ al lui Cătălin Mitulescu și în „Pescuit sportiv“ al lui Adrian Sitaru, rol ce i-a adus premiul de Cea mai bună actriță la Festivalul de la Buenos Aires

FILMOGRAFIE

• Dublu (2016)
• #Selfie 69 (2016)
• Smokers Die Slowly Together (2016)
• Far from here (2016)
• În derivă (2010)
• Doina (2010, scurt)
• Aproape de cinema (2009)
• Casanova, identitate feminina (2009)
• Concertul (2009)
• Pescuit sportiv (2009)
• Dincolo de America (2008)
• Târziu în noapte (2008)
• The Dot Man (2008)
• Blood and Chocolate / Pasiune și destin (2007)
• California Dreamin' (nesfârșit) (2007)
• Examen (2006)
• Reboot 57 (2006)
• Vocea inimii (2006)
• Return of the Living Dead: Rave from the Grave (2005)
• Gadje (2005)
• Păcatele Evei (2005)
• Milionari de weekend (2004)
• Andreea și tramvaiul (2004)
• Camera ascunsă (2004)
• Trafic (2004)
• Forme aberante (2003)
• Poveste la Scara C (2003)
• Stejarii verzi (2003)
• 17 minute întârziere (2002)
• Dust (2001)
• București-Wien ora 8:15 (2000)
• Floare albă, floare neagră (2000)

ALFRED DE MUSSET

Biografie

Alfred de Musset (n. 11 decembrie 1810, Paris, Primul Imperiu Francez – d. 2 mai 1857,Paris, Franța) a fost un scriitor și dramaturg francez recunoscut ca unul dintre reprezentanții marcanți ai romantismului în această țară.

Scrierile sale au ca temă predilectă meditația asupra condiției creației artistice și aversiunea față de mediocritatea burgheziei. În special în poezie, a ilustrat predispoziții sufletești contradictorii, capriciile sentimentului erotic în aspirația spre fericire, înclinația romantică a răului veacului (mal du siècle) și dialogul dintre poet și muze.

A rămas cunoscut și pentru relațiile sale afective cu scriitoarele George Sand și Louise Colet. Romanului său autobiografic „Confesiunea unui copil al secolului” („La Confession d'un enfant du siècle”), George Sand îi replică prin romanului epistolar „Ea și el” („Elle et Lui”). O jumătate de an mai târziu, Paul de Musset simte nevoia să îi ia apărarea fratelui vizat nu altfel decât prin romanul „El și ea” („Lui et Elle”). Ecourile acestor relații de famile ajunse publice vor fi sintetizate de Louise Colet prin romanul „Ei” („Lui”).

Poezie[modificare | modificare sursă]

• 1831: Cântec ("Chanson")
• 1833: Rolla
• 1835 - 1837: Nopțile ("Les nuits")
• 1839: Niciodată ("Jamais")
• 1840: Poezii complete ("Poésies complètes")
• 1840: Tristețe ("Tristesse")
• 1850: Poezii noi ("Poésies nouvelles")

Teatru[modificare | modificare sursă]

• 1833: Un spectacol în fotoliu ("Un spectacle dans un fauteuil")
• 1833: Capriciile Mariannei ("Les Caprices de Marianne")
• 1834: Cu dragostea nu-i de glumit ("On ne badine pas avec l'amour")
• 1834: Lorenzaccio
• 1834: Fantasio
• 1836: Să nu spui vorbe mari ("Il ne faut jurer de rien")

Roman și nuvele[modificare | modificare sursă]

• 1836: Confesiunea unui copil al secolului ("La Confession d'un enfant du siècle")
• 1845: Mimi Pinson

Eseistică[modificare | modificare sursă]

• 1836/1837: Scrisorile lui Dupuis și Cotonet ("Lettres de Dupuis et Cotonet").

ILINCA TOMOROVEANU

Ilinca Tomoroveanu

Biografie

Ilinca Tomoroveanu (n. 21 august 1941, București d. 2 mai 2019, Bucuresti) este o actriță română de teatru și film. Din anul 2005 este director adjunct artistic al Teatrului Național „Ion Luca Caragiale”, unde își continuă și cariera de actor. În 1990 a devenit membră a UNITER, iar din 1999 este membră în senatul UNITER. A fost distinsă, în anul 2004, cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor. Este nepoata poetului Octavian Goga. A incetat din viata in data de 2 Mai 2019, in urma unei indelungate suferinte.

Ilinca Tomoroveanu a studiat la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, promoția 1964 (clasa profesor Costache Antoniu, asistent Ion Cojar).

A debutat pe scena cinematografică în filmul "Darclee" (figuratie), apoi in 1960, în filmul „Mândrie” (regia Marius Teodorescu), iar pe scena teatrală a debutat în anul 1964, la Teatrul Național București în rolul Cristinei din piesa „Moartea unui artist”, de Horia Lovinescu (regia Horea Popescu).

După debut are o bogată carieră actoricească, jucând atât pe scena Teatrului Național din București, cât și în piese de teatru la Televiziunea Română sau în filme.

În stagiunea 2008–2009, Ilinca Tomoroveanu a interpretat la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” personajul Ilina Romescu din piesa Jocul ielelor, de Camil Petrescu. Piesa a avut premiera în 12 mai 2007.

Ilinca Tomoroveanu a fost distinsă pentru activitatea sa cu Medalia Comemorativă Mihai Eminescu (2000) și cu Ordinul Meritul Cultural în grad de comandor (2004).

Ilinca Tomoroveanu devine membră a Uniunii Cineaștilor din România (UCIN) în anul 1980, iar a Uniunii Teatrale din România (UNITER) din anul 1990. Din 1998 face parte și din senatul UNITER.

Din 1999 este președinte de onoare al Fundației Culturale „Zilele Octavian Goga”.

Din anul 2005 îndeplinește și funcția de director adjunct artistic al Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București.

ROLURI

Pe scena Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București

An	Rol	Piesă
1964	Cristina	„Moartea unui artist”, de Horia Lovinescu, regia Horea Popescu
1964	Rosette	„Să nu te joci cu dragostea”, de Alfred de Musset, regia Moni Ghelerter
1965	Ruja	„Doamna lui Ieremia”, de Nicolae Iorga, regia Nicolae Massim
1965	Anca	„Vlaicu Vodă”, de Alexandru Davila, regia Sică Alexandrescu
1965	Crina	„Patima roșie”, de Mihail Sorbul, regia Cornel Todea
1966	Dona Ana	„Castiliana”, de Lope de Vega, regia Horea Popescu
1966	Nuntașa	„Nuntă însângerată”, de Federico Garcia Lorca, regia Miron Nicolescu
1967	Oana	„Apus de soare”, de Barbu Ștefănescu Delavrancea, regia Sică Alexandrescu și Marietta Sadova
1968	Kathie	„Heidelbergul de altădată”, de Wilhelm Meyer Forster, regia Victor Moldovan
1969	Iulia	„Al patrulea anotimp”, de Horia Lovinescu, regia Mihai Berechet
1971	Silvia Domnișor	„Să nu-ți faci prăvălie cu scară”, de Eugen Barbu, regia Sanda Manu
1972	Viorella Vidrighin	„Un fluture pe lampă”, de Paul Everac, regia Horea Popescu
1972	Ina	„Iadul și pasărea”, de Ion Omescu, regia Alexandru Finți
1972	Celesta Finley	„Dulcea pasăre a tinereții”, de Tennessee Williams, regia Mihai Berechet
1974	Lucille Desmoulins	„Danton”, de Camil Petrescu, regia Horea Popescu
1977	Roxana	„Cyrano de Bergerac”, de Edmond Rostand, regia N. Al. Toscani
1978	Berta	„Generoasa fundație”, de Antonio Buero Vallejo, regia Horea Popescu
1979	Naștenka	„Însemnările unui necunoscut”, după Fiodor Mihailovici Dostoievski, regia Ion Cojar
1980	Florence	„Cavoul de familie”, de Pierre Chesnot, regia Sanda Manu
1983	Natașa Golubeva	„Între patru ochi”, de Alexandr Ghelman, regia Dan Necșulea
1986	Maria Sinești	„Jocul ielelor”, de Camil Petrescu, regia Sanda Manu
1984	Gizi	„Papa Dolar”, de Andor Gabor, regia Mihai Berechet
1989	Mara de Cylli, Tomlmay	„Moștenirea”, de Titus Popovici, regia Mihai Manolescu și Horea Popescu
1990	Clitemnestra	„Trilogia antică”, după Euripide și Sofocle, regia Andrei Șerban
1993	Uma	„Ghetou”, de Josua Sobol, regia Victor Ioan Frunză
1998	Doamna Alving	„Strigoii”, de Henrik Ibsen, regia Nicolae Scarlat
2001	Ana Dmitrievna Karenina	„Cadavrul viu”, de Lev N. Tolstoi, regia Gelu Colceag
2002	Salomia	„Crimă pentru pământ”, după Dinu Săraru, regia și dramatizarea Grigore Gonța
2003	Mașa	„Mașinăria Cehov”, de Matei Vișniec, regia Cristian Ioan
2007	Irena Romescu	„Jocul ielelor”, de Camil Petrescu, regia Claudiu Goga

În teatru la televiziune

• Smaranda - „Ochii care nu se văd”, regia Dan Necșulea
• Dona Sol - „Hernani”, de Victor Hugo, regia Cornel Popa
• Vanda - „Gaițele”, de Alexandru Kirițescu, regia Matei Alexandru
• Gena - „Titanic vals”, de Tudor Mușatescu, regia Horea Popescu
• Tița - „Bălcescu”, de Camil Petrescu, regia Horea Popescu

Cinematografie

• „Mândrie", regia Marius Teodorescu, 1960 (debut)
• „Dragoste lungă de-o seară", regia Horea Popescu, 1963
• „La porțile pământului", regia Geo Saizescu, 1965
• „Runda 6", regia Vladimir Popescu-Doreanu, 1965
• „Castelanii", regia Gheorghe Turcu, 1966
• „Frumoasele vacanțe", regia Karoly Makk, 1967
• „Războiul Domnițelor", regia Virgil Calotescu, 1969
• „Pentru că se iubesc", regia Mihai Iacob, 1971
• „Dincolo de orizont", regia Ștefan Traian Roman, 1978
• De-aș fi Peter Pan, regia Gheorghe Naghi, 1991

Viața personală:

Căsătorită din 1977 cu actorul Traian Stănescu, au împreună un fiu, Mihai Stănescu. Este fiica lui Alexandru Tomoroveanu, economist cu studii la Paris, fost director general al CEC (1941-1948)

Președintele României Ion Iliescu i-a conferit artistei Ilinca Tomoroveanu la 7 februarie 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D - "Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.

MIRELA OPRIȘOR

Sari la navigareSari la căutare

Mirela Oprișor
Date personale
Născută	12 mai 1973 (47 de ani)[1]
Cetățenie	România
Ocupație	actriță
Prezență online
Identificator titlu IMDb
Modifică date / text

Mirela Oprișor (născută la 12 mai 1973) este o actriță română de teatru, televiziune, voce și film. Este cunoscută pentru rolul Aspirinei din Las Fierbinți.^[2] În 2011 a primit premiul Gopo pentru cea mai bună actriță pentru rolul Adrianei Hanganu din filmul Marți, după Crăciun.^[3]

• 
  

  Biografie

  Mirela Oprișor este actriță la Teatrul de Comedie din București. A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București în anul 2000, la clasa profesorului Florin Zamfirescu.^[4]

  S-a angajat la Teatrul de Comedie după terminarea facultății, dar a rămas într-un con de umbră în perioada în care s-a născut fiica ei. Rolul care a readus-o în atenția publicului și a regizorilor este cel al Adrianei Hanganu din filmul „Marți, după Craciun”, regizat de Radu Muntean.^[3] Pentru acest rol a primit și Premiul pentru cea mai bună actriță la Festivalul de Film de la Sarajevo.^[5][6]

  Actriță de scenă și film, Mirela Oprișor este căsătorită cu actorul și scriitorul Mimi Brănescu.^[7] Au împreună o fiică.

  Roluri în teatru
  

  • A douăsprezecea noapte, la Teatrul de Comedie, București
  • Chirița of Bârzoieni, la Teatrul de Comedie, București
  • Delir în doi, la Teatrul de Comedie, București
  • Dumnezeul de a doua zi, Teatrul Act din București
  • Flori, fete, filme sau băieți, Teatrul Act din București
  • Peste tot acasă, la Teatrul de Comedie din București
  • Țara lui Abuliu, Teatrul de Comedie
  • All inclusive de Alexandru Popa
  • Pe o pânză de paianjen de Alexandru Popa

  Film și televiziune

  Filmografie

  • Fragile (2000)
  • La bani, la cap, la oase (2010) — sora Agatha
  • 2011 — Marți, după Crăciun, regia Radu Muntean
  • 2002 — Ajutoare umanitare, regia Hanno Hoffer^[9]

  Televiziune

  • Serialul de televiziune Las Fierbinți, regia Dragoș
  5
  
  
•  Buliga^[10] - Aspirina