1. /3 IANUARIE 2022 - ISTORIE PE ZILE - Evenimente; Nașteri
Evenimente
* 1472 - Domnitorul moldovean Ștefan cel Mare a acordat un important privilegiu comercial negustorilor brașoveni – libertatea comercială deplină în întreaga țară a Moldovei și garantarea securității activității lor,pe teritoriul ţării (documentul era un semn pregătitor al reconcilierii domnului moldovean cu Matia I Corvin, regele Ungariei)
* 1496 - Leonardo da Vinci testează fara succes o invenție numita de el “masina de zburat”.
Leonardo di ser Piero da Vinci (n. 15 aprilie 1452, Vinci – d. 2 mai 1519, Amboise), cunoscut sub numele de Leonardo da Vinci, a fost cel mai de seamă reprezentant al Renașterii italiene din perioada de apogeu a acesteia. Spirit universalist: pictor, sculptor, arhitect, muzician, inginer, inventator, anatomist, geolog, cartograf, botanist și scriitor, Leonardo da Vinci este considerat adesea cel mai de seamă geniu din întreaga istorie a omenirii.
Geniul său creator și spiritul său inventiv și-au pus amprenta asupra epocii, fiind considerat arhetipul omului renascentist, un spirit animat de o curiozitate nemaiîntâlnită până atunci, animat de o imaginație fără precedent în istorie. Încă din timpul vieții, Leonardo da Vinci a fost considerat unul din cei mai mari ingineri ai timpului său.
În scrisoarea de prezentare ce-o trimisese ducelui Ludovico Sforza (Il Moro), Leonardo afirma că este capabil să construiască tot felul de mașini capabile să asigure protecția orașului în cazul unui asediu. Atunci când a fugit la Veneția în 1499, și-a găsit imediat o slujbă de inginer militar, prin concepția și construcția unui sistem mobil de baricade, care să protejeze orașul de atacuri din exterior. De asemenea, a relizat un proiect de deviere a râului Arno, proiect la care a colaborat cu Niccolò Machiavelli.
Notele artistului cuprind o mulțime de invenții, multe din ele, inutile sau fanteziste, precum un instrument muzical (viola organista), un cavaler mecanic (robot) și un tun cu abur, dar și altele utile, precum pompe hidraulice, mecanisme cu clichet reversibile și proiectile de mortier.
În 1502, Leonardo da Vinci a desenat un pod suspendat, parte a unui proiect mai amplu pentru sultanul Baiazid al II-lea, podul fiind destinat să traverseze intrarea în Bosfor, cunoscută drept Cornul de Aur. Baiazid nu a acceptat proiectul, considerându-l irealizabil. Concepția lui Leonardo a fost reînviată în 2001, atunci când podul Vebjørn Sand Da Vinci Project, ce se baza pe ideea sa, a fost realizat în Norvegia.
Însă ceea ce l-a fascinat cel mai mult de-a lungul întregii sale vieți a fost zborul. Leonardo a studiat zborul păsărilor, și a scris mai multe studii despre acesta, printre care Codexul asupra zborului păsărilor din 1505. A conceput și diverse aparate de zburat, printre care una cu aripi batante (ornitopter) și o mașină de zburat cu aripă rotativă (helicopter).
Postul de televiziune britanic Canal Four a comandat realizarea unui film documentar intitulat Leonardo’s Dream Machines, pentru o emisiune din 2003. Proiectele lui Leonardo pentru o parașută și pentru o arbaletă gigant, au fost interpretate, realizate cu mijloacele acelei epoci și testate cu succes. Multe din proiectele lui Leonardo s-au dovedit astfel fezabile.
* 1521 - Papa Leon al X-lea emite bula papala “Decet Romanum Pontificem.” prin care îl excomunică pe reformatorul religios Martin Luther.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org
Martin Luther (n. 10 noiembrie 1483, Eisleben, Saxonia – d. 18 februarie 1546), pastor și doctor în teologie, a fost primul reformator protestant ale cărui reforme au dus la nașterea Bisericii Evanghelice-Luterane. Primele idei ale Reformei protestante au fost enunțate de Martin Luther în 1517, în calitatea sa de preot catolic și profesor de exegeză la Universitatea din Wittenberg.
Excomunicarea sa din Biserica Catolică a survenit în anul 1521. (…) În 1515 a adus învinuiri clerului, că dă un rău exemplu creștinilor, care au creat, din această cauză, satiri, maxime și fabule pe seama lui. El cerea preoților să ofere oamenilor modelul divin al Scripturii și nu al pământeanului corupt de păcat.
Ciuma din 1516, l-a găsit curajos, la postul său, pe care nu a vrut să-l părăsească, în ciuda invitațiilor făcute de prietenii săi” . Totuși, lent, în cursul acestor ani (1512-1517), ideile religioase ale lui Luther s-au îndepărtat de doctrina oficială a Bisericii. A început prin a vorbi de teologia noastră, în contrast cu cea care se preda la Erfurt.
Seriozitatea cu care Luther și-a susținut vocația sa religioasă l-a condus la o criză personală profundă: se întreba cum era posibil să reconcilieze cerințele legii lui Dumnezeu cu incapacitatea omului de a le urma. El a găsit răspunsul în Noul Testament: Dumnezeu, devenind om în Isus Cristos, a împăcat omenirea cu el.
Ceea ce era cerut omenirii nu era o respectare strictă a legilor și a obligațiilor religioase, ci un răspuns de credință, răspuns acceptat de Dumnezeu. Această credință trebuia să se bazeze pe dragoste, nu pe frică. Luther este cunoscut ca „părintele Reformei”. Intenția lui însă nu a fost crearea unei biserici noi, alternative, ci înnoirea Bisericii Universale.
* 1749 - Apare la Copenhaga, cel mai vechi ziar din lume, “Berlingska Tidende”.
* 1777 - În Războiul de Independență al Statelor Unite, armata condusă de Generalul american George Washington a învins armata britanică condusă de generalul britanic Charles Cornwallis, în Bătălia de la Princeton, New Jersey.
Bătălia de la Princeton (3 ianuarie 1777) a fost o confruntare din cadrul Războiului de Independență al Statelor Unite ale Americii, în care forțele revoluționare ale generalului George Washington au învins forțele britanice lângă Princeton, New Jersey. În seara zilei de 2 ianuarie 1777, Washington, Comandantul Armatei Continentale, a respins un atac britanic în bătălia de pe Pârâul Assunpink la Trenton.
În acea noapte, el a evacuat orașul, a ocolit armata generalului Lord Cornwallis, și a atacat garnizoana britanică din Princeton. Generalul Hugh Mercer, din Armata Continentală, s-a întâlnit cu două regimente conduse de locotenent-colonelul Charles Mawhood din armata britanică. Mercer și armata sa au fost depășite, iar Washington a trimit o miliție sub comanda generalului John Cadwalader să-l ajute.
Această miliție, văzând retragerea oamenilor lui Mercer, s-a retras și ea. Washington a sosit cu întăririle și și-a adunat din nou oamenii, după care a condus atacul împotriva armatei lui Mawhood, împingându-le înapoi. Mawhood a dat ordinul de retragere și majoritatea soldaților britanici au încercat să se regrupeze împreună cu armata lui Cornwallis din Trenton.
În Princeton, generalul John Sullivan a obligat soldații britanici refugiați în Nassau Hall să se predea, punând capăt bătăliei. După bătălie, Washington și-a deplasat armata la Morristown, iar britanicii, după a treia lor înfrângere în decurs de zece zile, au evacuat sudul provinciei New Jersey.
Victoria de la Princeton a ridicat moralul americanilor și numărul voluntarilor ce se înscriau în armată a crescut. Aceasta a fost ultima acțiune majoră din cadrul campaniei din New Jersey efectuată de Washington în acea iarnă. Pe locul bătăliei, se află astăzi Parcul de Stat al Câmpului de Bătălie Princeton.
* 1805 - Restrângerea dreptului țăranilor moldoveni asupra fânețelor, pășunilor și pădurilor.
* 1815 - Austria, Marea Britanie și Franța încheie un tratat secret de alianță defensivă, îndreptat împotriva Prusiei și Rusiei.
* 1833 - Marea Britanie preia controlul asupra Insulelor Falkland.
Insulele Falkland, numite și Insulele Malvine sunt un arhipelag situat în Atlanticul de Sud, la 483 km est de coasta Americii de Sud și 940 km nord de Antarctica. Arhipelagul este format din două insule principale: Falkland de Est și Falkland de Vest plus cca 700 de insule mai mici. Capitala și orașul principal este Stanley, situat pe insula Falkland de Est. Insulele sunt un teritoriu britanic de peste mări dar sunt revendicate de Argentina încă de la independența acesteia din 1810
* 1843 - Are loc premiera operei “Don Pasquale” de G. Donizetti.
Don Pasquale este o operă bufă în 3 acte de Gaetano Donizetti, după un libret de Michele Accursi și Giacomo Ruffini. Premiera operei a avut loc în 3 ianuarie 1843, la “Teatrul Italian” din Paris. Bătrân, bogat, dar singur, Don Pasquale este hotarât să se însoare, dorindu-și soție tânără și frumoasă. Doctorul Malatesta, prieten al casei, îi vorbește despre sora lui, Sofronia, abia ieșită de la mănăstire.
Don Pasquale pare încântat. Cu ocazia acestei căsătorii el este hotărât să-l alunge din casa pe Ernesto, nepotul său, pe care îl dezmoștenește din cauza dragostei acestuia pentru o frumoasă actriță, pe nume Norina. Amuzat și neîncrezător, la început, Ernesto își va da seama că toate visele sale de fericire vor fi nemilos spulberate. În acest timp, frumoasa Norina nici nu bănuiește gravele evenimente ce se petrec.
Scrisoarea “de adio” pe care o primește de la Ernesto o nedumerește, dar sosirea doctorului Malatesta o va lămuri și liniști. Pentru a-și ajuta prietenii, pe Ernesto și pe Norina, șiretul doctor a pus la cale un plan dibaci: o va prezenta pe Norina lui Don Pasquale drept sora sa, va înscena o căsătorie, după care tinerei fete îi va reveni sarcina de a-l exaspera pe bătrânul nesăbuit care, în final, va fi fericit să afle adevărul și, mai ales, va trebui sa încuviinteze căsătoria “soției” sale cu nepotul său, Ernesto. Norina este încântată de acest plan și împreună cu prietenii săi actori, travestiți în servitori, pornesc la “atac”.
* 1848 - Joseph Jenkins Roberts depune jurământul în funcția de (primul) președinte al statului independent Republica Africană Liberia.
Joseph Jenkins Roberts (n. 15 martie 1809 – 24 februarie 1876) a fost președintele Liberiei de două ori (1848-1856 și 1872-1876). S-a născut în Norfolk, Virginia, USA, Roberts a emigrat în Liberia în 1829 în tinerețe. Și-a deschis un magazin în Monrovia, după care a intrat în politică. Când Liberia a devenit stat independent în 1847, Roberts a fost ales primul președinte al țării, și a îndeplinit această funcție până în 1856. În 1872 a fost din nou ales președinte.
* 1853 - Apare, la Sibiu, Telegraful Roman «gazeta politica, industriala, comerciala si literara», sub indrumarea episcopului de atunci Andrei Saguna, cu aparitie neintrerupta pana azi. În 1919, publicaţia a devenit organ al Mitropoliei ortodoxe de Alba Iulia şi Sibiu. Telegraful Roman a fost condus în primii ani de Florian Aaron şi apoi de dr. Pavel Vasici
Telgraful român a fost o gazetă bisăptămânală de informare socială și culturală care a apărut la Sibiu de la 3 ianuarie 1853. Primul redactor al gazetei, pentru primele opt numere, a fost Florian Aaron, înlocuit de Pavel Vasici. Gazeta a apărut scrisă cu caractere chirilice, dar publică între anii 1859 și 1863 și articole imprimate cu caractere latine.
Alți redactori ai revistei, înainte de 1900, au fost Ioan Bădilă, Visarion Roman, Ioan Rațiu, Zaharia Boiu, Nicolae Cristea. În Telegraful român au debutat Zaharia Boiu cu poezia Saluatare în 1853, Visarion Roman cu poezia Fiul grijei în 1853, Alexandru Macedonski, la 8 decembrie 1870 cu poezia Dorința poetului, trimisă de la Viena și Ilarie Chendi cu nuvela Emi la 14 iulie 1892, semnată X.
În paginile revistei au publicat numeroși scriitori români, precum Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Cezar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu, Ion Creangă, Ioan Slavici, Alexandru Vlahuță, George Coșbuc etc. În urma apariției Tribunei la Sibiu, Telegraful român se transformă într-o gazetă de știri administrative și de cultură ecleziastică, după 1900, la inițiativa lui Andrei Șaguna.
* 1861 - Războiul Civil American - Statul Delaware votează împotriva secesiunii față de Statele Unite.
* 1868 - Restaurația Meiji în Japonia: Șogunatul Tokugawa este abolit; agenți din Satsuma și Chōshū pun mâna pe putere.
Restaurarea Meiji cunoscută și ca Revoluția, Reforma sau Reînnoirea, a fost un lanț de evenimente, începând cu 1868, care au condus la lichidarea șogunatului și restaurarea conducerii imperiale în Japonia. Restaurarea a dus la schimbări enorme în Japonia asupra structurilor politice și sociale de la sfârșitul perioadei Edo (adesea numit Șogunatul târziu Tokugawa) și începutul perioadei Meiji.
Imediat după Restaurarea Meiji, șintoismul a devenit religia oficială a Japoniei, iar în 1868 îmbinarea acestuia cu budismul a fost scoasă în afara legii. În februarie 1867, împăratul Kōmei moare, urmându-i la tron fiul său Mutsuhito (Meiji), în vârstă de numai 15 ani. Tânărul monarh avea sprijinul forțelor militare ale provinciilor Satsuma și Tosa.
Shogunul Tokugawa Yoshinobu (ian. 1867 – nov. 1867) ajunsese, practic, lipsit de orice sprijin armat, fapt pentru care, pe data de 8 noiembrie 1867, a renunțat la funcțiile sale. După abdicare, acesta nu și-a făcut seppuku, așa cum ar fi cerut tradiția, ci a trăit un timp în obscuritate, și mai târziu a fost primit la curtea imperială. Liderul forțelor imperiale, Saigo Takamori, și liderul forțelor shogunale, Katsu Kaishu, s-au întâlnit și au discutat predarea pașnică a puterii.
Cu toate că shogunul a acceptat restaurația și a retras trupele la Osaka, la sfârșitul lui ianuarie 1868, alte forțe Tokugawa au încearcat să recucerească Kyoto, dar au fost înfrânte de către forțele din provinciile Satsuma, Choshu și Tosa. Războiul Boshin, între anii 1867 și 1868 a dus la desființarea șogunatului. Bătălia finală s-a dat la Toba-Fushimi.
Această bătălie practic a încheiat dominația familiei Tokugawa, cu toate că alte familii Tokugawa din nord au rezistat încă mult, iar flota din portul Hokkaido a rezistat până în anul 1869. La 3 ianuarie 1868, Matsuhito a decretat preluarea puterii precum și abolirea regimului shogunatului. La 26 noiembrie 1868 împăratul și-a instalat curtea și reședința la Edo, oraș ce primește numele de Tokyo („Capitala de Est”).
A început o nouă epocă în istoria Japoniei pe care împăratul Matsuhito, la cererea reformatorilor, a numit-o Meiji („guvernarea luminată”). Această eră s-a dorit a fi, în același timp, un continuum dar și o mare mutație socială și politică în societatea japoneză.
* 1870 - A început construcția podului Brooklyn din New York, Statele Unite.
Podul Brooklyn este unul dintre cele mai vechi poduri suspendate din Statele Unite. Finalizat în 1883, leagă cartierele Manhattan si Brooklyn din New York City, traversând East River. Având 1.825 m lungime, a fost cel mai lung pod suspendat din lume de la deschiderea sa și până în 1903, și primul pod suspendat pe cabluri din sârmă de oțel.
* 1888 - Este utilizat pentru prima oară telescopul de la Observatorul Lick, având 91 cm în diametru. Era cel mai mare telescop din lume, la acea dată.
* 1899 - Intr-un editorial din ziarul american New York Times, este folosit pentru prima data cuvantul “automobil”.
* 1918 - Consiliul Dirigent din Transilvania trimite un memoriu lui Bratianu in care se spune ca vechiul Maramures se intindea pana in Slovacime si cuprindea comitatele Ung, Bereg, Ugocea si Maramures.
Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului şi ţinuturilor româneşti din Ungaria a fost un organism politic provizoriu, cu atribuţii legislative, executive şi administrative limitate, al Transilvaniei, care a activat în perioada 2 decembrie 1918 şi 4 aprilie 1920.
La data de 2 decembrie 1918, la ora 9, în sala tribunalului din Alba Iulia a avut loc o şedinţă a Marelui Sfat Naţional în care, printre altele, s-a decis componenţa conducerii acestui organism, componenţa delegaţiei care urmau să prezinte regelui şi guvernului României hotărârile Adunării Naţionale şi s-a luat decizia înfiinţării a unui comitet executiv din rândurile sale cu activitate permanentă, care urma să conducă afacerile curente ale Transilvaniei.
În Consiliul Dirigent au fost aleşi 15 membri: Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voievod, Ştefan Cicio-Pop, Aurel Vlad, Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, Ioan Suciu, Iosif Jumanca, Romul Boilă, Emil Haţieganu, Ion Flueraş, Victor Bontescu, Vasile Lucaciu, Octavian Goga şi Valeriu Branişte.
Cei prezenţi au depus jurământul în prezenţa episcopului de Arad, Ignatie Ion Papp. Au lipsit Octavian Goga şi Vasile Lucaciu, aflaţi în străinătate, şi Valeriu Branişte. Atât sediul Marelui Sfat (adunarea legislativă a Transilvaniei), cât şi cel al Consiliului Dirigent (guvernul Transilvaniei) a fost stabilit la Sibiu.
* 1921 - Turcia încheie un tratat de pace cu Armenia.
* 1924 - Arheologul britanic Howard Carter descoperă sarcofagul lui Tutankhamun în Valea Regilor, lângă Luxor, Egipt.
* 1925 - Benito Mussolini anunță că preia puterea ca dictator, în Italia si scoate in afara legii partidele de opozitie. Partidul Fascist a ramas unicul partid activ in Italia.
Benito Amilcare Andrea Mussolini (n. 29 iulie, 1883, Predappio lângă Forlì – d. 28 aprilie, 1945, Giulino di Mezzegra lângă Como), conducătorul fascist al Italiei între anii 1922 și 1943.
* 1932 - Este declarată legea marțială în Honduras, pentru a opri revolta declanșată de muncitorii concediați de United Fruit.
* 1934 - În România s-a format un guvern liberal condus de Gheorghe Tătărescu, liderul “tinerilor liberali”.
Gheorghe Tătărăscu (n. 21 decembrie 1886, Poiana (astăzi un cartier al orașului Rovinari), Gorj – d. 28 martie 1957, București), prim-ministru al României în perioada 1934-1937 și în perioada 1939-1940. Gheorghe Tătărăscu a deținut și alte portofolii ministeriale; a fost martor al acuzării în procesul lui Lucrețiu Pătrășcanu
* 1936 - A fost alcătuit primul top de muzică pop, pe baza vînzărilor de discuri, publicat de revista “Billboard”, New York.
* 1937 - EA fost înfiinţată Federaţia Camerelor de Comerţ din Basarabia, România.
* 1956 - Scriitorul Nicolae Balota a fost arestat sub acuzatia de a fi redactat si multiplicat manifeste anticomuniste si condamnat de Tribunalul Militar Bucuresti (la data de 5 octombrie 1956) la 7 ani de inchisoare corectionala.
Nicolae Balotă (n. 26 ianuarie 1925, Cluj – d. 20 august 2014, Nice) a fost un eseist, critic, istoric și teoretician literar român Prima oară a fost arestat în 1948, pe când era proaspăt asistent, judecat și condamnat pentru deținere și răspândire de material subversiv descoperit în urma unei percheziții la domiciliu, care consta din cărțile de literatură, istorie, filosofie și politică din biblioteca proprie.
Eliberat din închisoare în 1949, el este demis din funcția didactică de la universitate, ca fost deținut politic. După 5 ani de șomaj, cu angajări temporare (între care, câteva săptămâni, învățător la un preventoriu TBC pentru copii), este din nou arestat în noaptea de 2 spre 3 ianuarie 1956 din cauza scrierii unui memoriu cuprinzând un rechizitoriu al încălcării libertăților democratice și religioase de către regimul comunist.
Desi patru exemplare ale memoriului elaborat de N. Balotă, împreună cu frații Matei, Ioan și Elena Boilă, nepoții lui Iuliu Maniu au fost distruse, o copie ajunge la Securitate, în urma trădării și denunțării autorilor de către un apropiat. Urmează 7 ani de detenție la Jilava, Făgăraș, Gherla, Pitești, Dej, precum și doi de domiciliu obligatoriu la Lățești.
Este eliberat în 1963 în schimbul unui acord de colaborare ca agent informator al Securității. Timp de 24 de ani, pânǎ la plecarea din țarǎ ca refugiat politic, va colabora în mod asiduu cu Securitatea semnînd, sub numele conspirativ de „Someșan” rapoarte în care își denunța camarazii de la cercul Cibinium. După eliberare, este redactor la revista „Familia” din Oradea, apoi cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București.
În 1979, devine profesor invitat al Universității „Ludwig-Maximilian” din München. Stabilit la Franța, în 1981, predă literatură comparată la Universitatea „François Rabelais” din Tours și la Universitatea din Le Mans (Franța). Concomitent, lucrează și la Radio „Europa Liberă” unde, între altele, potrivit unor comentatori tendențioși, Securitatea i-ar fi încredințat misiunea de a interveni pe lînga Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Nicolae Constantin Munteanu și ceilalți, de manieră a îi determina să-și atenueze discursul și a-l face mai puțin critic la adresa realităților românești.
Solicită și obține în 1987 azil politic în Franța. În 1990, devine cetățean francez. A revenit periodic în România, susținând cursuri de literatură comparată în calitate de profesor invitat la universitățile din Cluj și București. În 2003, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj i-a conferit titlul de Doctor honoris causa. În ultimii ani ai vietii a trăit la Nisa, in Franta. A fost căsătorit cu prozatoarea Bianca Balotă (1936-2005).
* 1958 - S-a format Federația Indiilor de Vest. A fost o federatie efemera formata din coloniile britanice din Insulele Antile in Marea Caraibilor, care s-a dizolvat la 31 mai 1962.
* 1959 - Alaska a devenit cel de-al 49-lea stat al SUA.
* 1961 - Statele Unite rup relațiile diplomatice cu Cuba lui Fidel Castro, ca urmare a nationalizarii bunurilor americane din aceasta tara.
* 1962 - Papa Ioan al XXII-lea îl excomunică pe liderul comunist cubanez Fidel Castro.
Ioan al XXIII-lea, născut Angelo Giuseppe Roncalli, (n. 25 noiembrie 1881, Sotto il Monte, Italia – d. 3 iunie 1963, Cetatea Vaticanului, Roma) a fost papă din 28 octombrie 1958 până la moartea sa. Canonizarea sa a avut loc în data de 27 aprilie 2014, împreună cu cea a papei Ioan Paul al II-lea
Fidel Castro, pe numele său complet Fidel Alejandro Castro Ruz (n. 13 august 1926) este un revoluționar cubanez care a participat la răsturnarea dictaturii lui Fulgencio Batista și transformarea Cubei în primul stat comunist din emisfera vestică. A deținut titlul de premier până în 1976, când a devenit președintele Consiliului Statului și Consiliului Miniștrilor. Fidel Castro Ruz a fost prim-secretar al Partidului Comunist Cubanez (PCC) de la formarea sa în 1965. Fratele său, Raúl, a devenit succesorul lui Fidel Castro în 2008.
* 1963 - Prin Decretul 5 sunt graţiaţi 2543 deţinuţi politic în România.
* 1966 - Havana – Se creează Organizația de Solidaritate a Popoarelor din Africa, Asia și America Latină la conferința celor trei continente.
* 1987 - Celebra cantareata americana Aretha Franklin a fost inclusă în “Rock and Roll Hall of Fame”, devenind astfel prima femeie din lume care a primit aceasta distincţie.
Aretha Franklin (n. 25 martie 1942, Detroit) este o cântăreață, compozitoare și pianistă americancă. Deși cunoscută pentru melodiile ei soul și fiind numită Regina muzicii Soul, cântă de asemenea jazz, blues, R&B, muzică gospel și rock. Rolling Stone a clasat-o pe primul loc în topul „100 Greatest Singers of All Time”, iar în clasamentul „100 Greatest Artists of All Time” pe locul nouă.
A câștigat 18 premii Grammy competitive și două onorifice. Are 20 de single-uri pe locul unu în topul Hot R&B/Hip-Hop Songs și două pe primul loc în Billboard Hot 100: „Respect” (1967) și „I Knew You Were Waiting (For Me)” (1987), un duet cu George Michael. Din 1961, ea a avut un total de 45 de hit-uri în top 40 pe Billboard Hot 100.
Între 1967 și 1982 a avut 10 albume R&B pe locul unu mai mult decât oricare altă femeie artist. În 1987, a devenit prima artistă femeie care a fost inclusă în Rock and Roll Hall of Fame. Conform publicației Time, este una dintre cele mai influente femei ale secolului al XX-lea.
* 1990 - Consiliul Frontului Salvarii Nationale emite un Decret-lege privind înființarea și înregistrarea oficială a partidelor politice din România, dupa peste patru decenii de interdictie comunista.
FSN a anunţat că nu este şi nu va fi un partid politic, urmând a se prezenta în alegeri ca o organizaţie politică reunind personalităţi şi grupuri care s-au afirmat în Revoluţie.
* 1990 - Fostul lider al statului Panama, Manuel Noriega, e capturat de forțele americane.
* 1993 - La Kremlin, George Bush şi Boris Elţîn, presedintii S.U.A. si ai Rusiei au semnat Acordul de dezarmare strategică START II care prevedea diminuarea în 10 ani cu două treimi a arsenalelor nucleare strategice ale celor două puteri.
Strategic Arms Reduction Treaty (Tratatul pentru Reducerea Armelor Nucleare Strategice), de obicei prescurtat START, este un acord de dezarmare semnat de Statele Unite și de Uniunea Sovietică în vederea reducerii în comun, treptată a mijloacelor de trasnport la țintă pentru armele nucleare.
Rachetele intercontinentale cu baza la sol (în silozuri) care dispun de capete de luptă multiple au un efect foarte destabilizator, deoarece fiecare dintre adversari este tentat să atace primul, după principiul “folosește-le sau pierde-le”. Să presupunem că fiecare dintre cei doi adversari dețin 100 de asemenea rachete cu câte 5 capete fiecare, și că fiecare parte are o șansa de 95% de a distruge rachetele inamice în silozuri, folosind câte 2 capete pentru fiecare siloz.
În acest caz, statul care atacă primul poate reduce arsenalul inamicului până la 5 rachete, folosind 40 de rachete cu 200 de capete în total, menținând restul de 60 în rezervă. Din cauza acestui aspect, rachetele intercontinentale cu baza la sol purtătoare de capete multiple au fost interzise în cadrul tratatului START II. Acesta însă nu a intrat în vigoare deoarece nu a fost ratificat de către Duma rusă din cauza neînțelegerilor cu SUA privind Tratatul ABM.
* 1995 - Anthony Lake, consilier pentru securitate naţională al preşedintelui Bill Clinton, a declarat că Statele Unite ale Americii îşi vor menţine poziţia în privinţa planurilor de a include în NATO fostele state ale blocului sovietic, în ciuda obiecţiilor Moscovei.
* 2004 - Un Boeing 737 aparținând companiei egiptene private Flash Airlines s-a prăbușit în Marea Roșie; accidentul aviatic s-a soldat cu 148 de morți.
* 2009 - Trupe israeliene au intrat în Fâşia Gaza, în cadrul celei de-a doua faze a operaţiunii din zonă, Israelul intenţionând să preia controlul asupra unor sectoare din Fâşia Gaza, de unde au fost lansate rachete către teritoriul israelian.
* 2018 - China a reuşit prima aselenizare realizată vreodată pe faţa nevăzută a Lunii.
China a efectuat joi cu succes prima aselenizare realizată vreodată pe faţa nevăzută a Lunii, au informat mass-media de stat, conform AFP. Modulul de explorare Chang’e-4, lansat pe 8 decembrie, a aselenizat în siguranţă la ora 10:26 ora Beijingului (02:26 GMT), a informat China New News Agency. El a trimis o fotografie a suprafeţei lunare către satelitul Queqiao, aflat pe orbită în jurul Lunii, a precizat televiziunea publică CCTV.
Spre deosebire de faţa Lunii aflată cel mai aproape de Pământ, care este întotdeauna îndreptată spre planeta noastră, nicio sondă sau modul de explorare nu au atins vreodată solul celeilalte părţi. Faţa ascunsă a satelitului natural al Terrei este montană şi accidentată, presărată cu cratere, în timp ce faţa vizibilă oferă multe suprafeţe plane, care permit aselenizarea.
Nașteri
* 106 Î.Hr. - S-a născut filosoful si oratorul roman Marcus Tullius Cicero.
Marcus Tullius Cicero (n. 3 ianuarie 106 î.Hr. – d. 7 decembrie 43 î.Hr.) a fost un filozof, politician, jurist, orator, teoritician politic, consul și constituționalist roman. El a jucat un rol important în perioada de sfârșit a Republicii romane. Activitatea sa literară și politico-socială s-a concretizat în domenii atât de numeroase, încât Cicero poate fi calificat drept un om universal, homo universalis.
El a fost autorul roman care a exercitat cea mai profundă influență asupra literaturii latine și s-a manifestat ca unul dintre cei mai prolifici scriitori, mai prolific chiar decât Seneca și Augustin. Printre lucrarile sale cele mai importante se numara cele 58 de discursuri ciceroniene, lucrari retorice (fiind considerat unul dintre fondatorii oratoriei antice), tratate (“De oratore libri tres”, “Partitiones oratoriae”) si opere filozofice ca “De republica”, “De legibus”, “De natura deorum” („Despre natura zeilor”) sau „Despre supremul bine si supremul rau”.
La acestea se adauga si nenumarate discursuri si scrisori dintre care cele mai importante: “Ad Atticum”, “Ad Familiares”, “Ad Quintum”, “Ad Brutum”. Marcus Tullius Cicero a murit la 7 decembrie 43 i.H, fiind ucis de catre oamenii lui Marcus Antonius, pe care il considera cel mai primejdios dusman al republicii.
* 1194 - S-a născut Împăratul Tsuchimikado al Japoniei; (d. 1231).
*
Alexandru Constantinidi | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 3 ianuarie 1867 |
Naționalitate | România |
Cetățenie | România |
Ocupație | ofițer |
comandant al Diviziei 2 Cavalerie | |
În funcție | |
1916 - 1918 | |
Monarh | Ferdinand I |
Prim-ministru | Ion I. C. Brătianu |
Studii | Școala Militară de Infanterie și Cavalerie, din București (1886 - 1888) Școala Superioară de Război |
Activitate | |
Ramura | Cavalerie |
Gradul | Sublocotenent (1888) Locotenent (1893) Căpitan (1898) Maior (1906) Locotenent-colonel (1911) Colonel (1914) General de brigadă (1918)[1] |
A comandat | 1916 - comandant al Diviziei 2 Cavalerie |
Bătălii / Războaie | Al Doilea Război Balcanic (1913) Primul război mondial (1916-1918) Operațiile militare postbelice (1918-1920) |
Decorații și distincții | |
Decorații | Ordinul Coroana României () Ordinul național „Steaua României” () Medalia pentru bărbăție și credință () |
Modifică date / text |
Alexandru Constantinidi - ortografiat uneori și Constantinide, (n. 3 ianuarie 1867 - d. ?) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.
A îndeplinit funcții de comandant de regiment, brigadă și divizie în campaniile anilor 1916, 1917 și 1918.[2]
Cariera militară[modificare | modificare sursă]
După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Alexandru Constantinidi a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de cavalerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Regimentului 10 Călărași și al Regimentului 8 Călărași.[3][4][5][6]
În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcțiile de comandant al Regimentului 8 Călărași, Brigăzii 5 Roșiori și Diviziei 2 Cavalerie în perioada 10/23 aprilie 1916–28 octombrie/11 noiembrie 1918.[2]
A fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, pentru modul cum a condus Divizia 2 Cavalerie în operațiile militare postbelice.
- „Pentru bravura și destoinicia cu care a condus Divizia 2 Cavalerie în luptele din regiunea Sătmarului, Mateszalka, Nyegyhaza li Czap în aprilie 1919, contribuind la depunerea armelor de către Divizia de Secui.”
- Înalt Decret no. 2189 din 6 iunie 1919[7]:p. 142
Decorații[modificare | modificare sursă]
- Ordinul „Coroana României”, în grad de ofițer (1909)
- Ordinul „Steaua României”, în grad de ofițer (1916)
- Medalia Bărbăție și Credință, cu distincția „Campania din Bulgaria 1913” (1913)[1]:p. 585
- Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, 6 iunie 1919[7]:p. 142
* 1868 - S-a nascut Franz Valerie Marie Cumont, istoric, arheolog, epigrafist şi filolog belgian, membru de onoare străin al Academiei Române; (d.25.08.1947).
* 1876 - S-a născut Wilhelm Pieck, fostul presedinte comunist al Republicii Democrate Germane, ocupata de sovietici; (d.7.09.1960).
* 1883 – S-a născut Clement Richard Attlee, conducător al Partidului Laburist şi premier al Marii Britanii (intre 1945-1951) ; (d.08.10.1967).
* 1892 - S-a nascut J.R.R. Tolkien, scriitor şi profesor britanic, autorul celebrei trilogii “Lordul Inelelor”, care a fost scrisa în 14 ani, iar în anii 60 a dat nastere unui adevarat cult “transatlantic” similar celui creat de Star Trek (“Beowulf: monstri si critici”, “The Silmarillion”); (d.02.09.1973).
John Ronald Reuel Tolkien CBE (n. 3 ianuarie 1892, Bloemfontein, Statul Liber Orange, astăzi Africa de Sud – d. 2 septembrie 1973, Bournemouth, Anglia, Regatul Unit) a fost un scriitor, poet, filolog și profesor de universitate englez, cunoscut cel mai bine pentru cărți fantastice clasice: Hobbitul și Stăpânul Inelelor.
A fost profesor de anglo-saxonă la Oxford din 1925 până în 1945 și profesor de limbă și literatură engleză din 1945 până în 1959. A fost un Romano-Catolic devotat și prietenul lui C. S. Lewis – amândoi fiind membri ai clubului de discuție cunoscut sub numele The Inklings.
* 1896 - S-a născut actorul George Calboreanu; (m. 12 iulie 1986).
George Calboreanu (n. 3 ianuarie 1896, Turnișor, Sibiu – d. 12 iulie 1986, București ) a fost un actor român de teatru și film, (“Apus de soare”, “Bădăranii”, “Titanic Vals”, “Omul cu mârţoaga”)
* 1909 - S-a născut Dan Smântânescu, scriitor, istoric şi critic literar; fost secretar particular al istoricului Nicolae Iorga în perioada 1931-1940 (m. 2000).
* 1912 - S-a născut Emil Condurachi, istoric si arheolog, Doctor Honoris Causa al Universitatii din Bruxelles, membru titular din 1955 al Academiei Romane ; (d.16.08.1987).
A fost căsătorit cu Florica (1909-1977), sora matematicianului Grigore C. Moisil.
* 1926 – S-a nascut sir George Martin, producătorul englez al discurilor trupei “The Beatles”
George Martin (n. 3 ianuarie 1926 – d. 8 martie 2016) a fost un producător muzical, compozitor, aranjor, inginer de sunet şi muzician britanic, care a devenit faimos pentru că a produs albumele de studio ale formaţiei The Beatles (cu excepţia lui Let It Be, la care a fost cooptat pentru mixaj Phil Spector).
George Martin a studiat pianul şi oboiul la Guildhall School of Music and Drama, între 1947 şi 1950. După terminarea studiilor a fost angajat pentru scurt timp în departamentul de muzică clasică al BBC, pentru a se alătura ulterior casei de discuri EMI, de care aparţinea şi Parlophone. În anii 1950 a produs discuri de comedie ale artiştilor Peter Sellers şi Spike Milligan.
Martin a fost producătorul care în numele casei de discuri Parlophone a oferit un contract formaţiei The Beatles în 1962. Este responsabil pentru eliminarea din formaţie a toboşarului Pete Best, de a cărui tehnică nu era mulţumit. În special în perioada timpurie a avut o influenţă foarte mare asupra aranjamentelor muzicale, deşi pe întreaga perioadă de colaborare cu formaţia a compus şi a dirijat acompaniamentele orchestrale ale cântecelor formaţiei (cu puţine excepţii). Pe lângă aceste funcţii, Martin a şi cântat de-a lungul timpului la diverse instrumente (pian, orgă, clavecin) pe înregistrările sonore.
* 1929 - S-a nascut regizorul italian Sergio Leone, devenit faimos datorita filmelor western pe care le-a creat si care au ajuns populare sub numele de “western-spaghetti”; (a decedat în anul 1989).
* 1930 - S-a nascut actorul american Robert Loggia.
Salvatore Loggia (n. 3 ianuarie 1930 – d. 4 decembrie 2015), cunoscut sub numele de Robert Loggia, a fost un actor și regizor american. El a fost nominalizat pentru Premiul Oscar pentru cel mai bun actor pentru Jagged Edge (1985) și a câștigat Premiul Saturn pentru cel mai bun actor într-un rol secundar pentru Big (1988).
* 1931: Aurel Sîntimbrean (n. , Sântimbru, Alba, România – d. ,[1] Sântimbru, Alba, România) a fost un inginer geolog român. Născut într-o familie de țărani, tatăl său a fost trimis la Canal de către comuniști, ceea ce i-a creat probleme în facultate. A studiat la Cluj. Înainte de Revoluția din 1989, a fost pentru peste 20 de ani conducătorul tehnic al exploatării de la Roșia Montană.
A publicat câteva cărți critice despre exploatarea plănuită de Roșia Montană Gold Corporation.
* 1936:
Eugenia Botnaru | |
Date personale | |
---|---|
Născută | Gribova, raionul Drochia, Moldova |
Decedată | (84 de ani) |
Cetățenie | Moldova |
Ocupație | actriță |
Alte premii | |
Medalia „Meritul Civic” (1996)[1] | |
Modifică date / text |
Eugenia Botnaru (n. 3 ianuarie 1936, Nădușita, jud. Soroca, Regatul României – d. 4 decembrie 2020) a fost o actriță de teatru și cinema din Republica Moldova.[2]
Și-a făcut studiile la Conservatorul de Stat „Gavriil Muzicescu” din Chișinău în ani 1958–1962, în clasa profesorilor V. Gherlac, P. Baracci, V. Cupcea.[2]
A activat în trupa Teatrului dramatic „Aleksandr Pușkin” (azi Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău) în anii 1957–1989, după care la Teatrul folcloric „Ion Creangă” până în 1996. Din 1996, evoluează în cadrul Asociației de Creație „Buciumul”. Interpretează peste 100 de roluri pe scena teatrului Pușkin.[2] Filmografia sa cuprinde aproximativ 20 de titluri, printre care:[2]
- Singur în fața dragostei (1969) în rolul Mariei;
- Povârnișul (episod, 1970);
- Durata zilei (1974) în rolul Arghirei;
- Bărbații încărunțesc de tineri (1974) în rolul Catincăi Lungu;
- Bărbatul de alături (1977) în rolul Pașăi;
- Trânta (episod, 1977);
- Călătorie de nuntă (episod, 1982);
- Luceafărul (1986);
- Polobocul, (1991).
A participat la sonorizarea în limba română a peste 200 de filme. Activează ca profesoară la Institutul de Arte și Școala nr. 28 din Chișinău în anii 1973–1976 și 1993–?. În 1994, a fost distinsă cu titlul de Maestru în Artă din Republica Moldova. A deținut, de asemenea, și Medalia „Meritul Civic”.[2]
* 1950 - S-a nascut Victoria Principal, actriţa americană.
Victoria Principal (n. 3 ianuarie 1950) este o actriță americană, care a jucat rolul lui Pamela Barnes Ewing în filmul serial distribuit de către CBS, Dallas, în perioada 1978-1987.
* 1953 - S-a nascut Gabriel Dorobanţu, interpret român de muzică uşoară.
Gabriel Dorobanțu (n. 3 ianuarie 1953), cântăreț român de muzică ușoară. („Mai vino iar în gara noastră mică”, „Te rog zâmbeşte, fată frumoasă”).
* 1956 - S-a nascut Mel Gibson, actor și regizor americano-australian.
Mel Gibson (n. 3 ianuarie 1956 în Peekskill, New York) este un actor, regizor, producător și scenarist american. (“Patriotul”, “Breaveheart”, “Ce-şi doresc femeile”) Una din marile sale realizări o constituie filmul Patimile lui Hristos, pe care l-a regizat și finanțat. S-a născut cu numele Mel Columcille Gerard Gibson într-o familie irlandeză catolică, împreună cu care se mută în Australia în 1968.
* 1963:
* 1968: Ștefan-Alexandru Băișanu (n. ) este un deputat român, ales în 2012 din partea USL Suceava. În prezent, face parte din Partidul Puterii Umaniste (social-liberal)[1]
Absolvent al Facultății de Filosofie, începând din 1993 Băișanu a fost profesor la Liceul de Arte Suceava, iar din 2002 devine cadru didactic la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava.[2] În perioada 2004-2008, Băișanu a fost subprefect al județului Suceava, iar din 2012 a devenit parlamentar.
* 1969 - S-a nascut Michael Schumacher, pilot german de Formula 1.
Michael Schumacher (n. 3 ianuarie 1969, Hürth-Hermühlheim, Republica Federală Germania) este un fost pilot de Formula 1. Statistic, prin prisma celor șapte titluri mondiale câștigate, a celor 91 de victorii, 68 de pole position-uri și 76 de cele mai rapide tururi, Michael Schumacher este considerat drept cel mai bun pilot de Formula 1 din toate timpurile.
În 2006, în urma unui sondaj efectuat de FIA, Michael Schumacher a fost votat de către fanii Formulei 1 drept cel mai popular pilot care a evoluat vreodată în acest sport. Faptul că de-a lungul carierei a încântat privirile spectatorilor și telespectatorilor cu evoluții de senzație, dar pe de altă parte a fost și implicat într-o serie de scandaluri cauzate de pilotajul său.
Michael Schumacher mai are un frate, Ralf Schumacher, cei doi fiind unicii frați care au câștigat curse în Formula 1, și au devenit primii frați care au terminat pe primele două poziții în aceași cursă, o performanță pe care au mai repetat-o de patru ori. Michael este căsătorit cu Corinna și are doi copii, Gina Maria și Mick.
În decembrie 2013, Schumacher a suferit o traumă serioasă la cap în timp ce schia în stațiunea Meribel, din alpii francezi. El a fost transportat pe cale aeriană la spital, operat și indus în stare comă artificială. După ce s-a aflat în comă din 29 decembrie 2013 până pe 16 iunie 2014, el a părăsit spitalul din Grenoble pentru a se reabilita în continuare la Spitalul Universității (CHUV) din Lausanne, Elveția.
* 1975:
Roxana Scarlat | |
Roxana Scarlat în 2015 | |
Informații personale | |
---|---|
Nume complet | Roxana Mariana Scarlat-Bârlădeanu |
Născut(ă) | (46 de ani) București, România |
Înălțime | 1,7 m |
Greutate | 54 kg |
Țară | România |
Armă | Floretă |
Antrenor național | Tudor Petruș Petre Ducu |
Club | CSA Steaua |
Retras în | 2008 |
Clasamentul FIE | clasament (arhivă) |
Modifică text |
Roxana (Scarlat) Bârlădeanu (n. , București, România) este o scrimeră română, laureată cu argint pe echipe la Jocurile Olimpice de vară din 1996 de la Atlanta. A cucerit argintul european la individual în 1997. Este și cvadruplă vicecampioană mondială și vicecampioană europeană, tot pe echipe.
Carieră[modificare | modificare sursă]
A început să practice scrima la vârsta de nouă ani, cu antrenorul Romeo Pellegrini la CS Energia.[1] A obținut primele succese sale la campionatul național cu trei titluri succesiv în 1988, 1989 și 1990. În anul 1995 a cucerit o medalie de bronz la Campionatul mondial pentru juniori de la Paris. A fost selecționată în lotul olimpic și s-a transferat la CSA Steaua, unde a fost pregătită de Tudor Petruș.[1]
La Jocurile Olimpice din 1996 de la Atlanta, a fost eliminată în sferturile de italianca Giovanna Trillini cu scorul 11–15.[2] La proba pe echipe, echipa României a trecut de Rusia, apoi de Germania, dar a fost învinsă de Italia în finala cu scorul 33–45, și s-a mulțumit de argintul.[2] În anul următor Scarlat a luat medalia de argint la Campionatul European de la Gdańsk. La Campionatul Mondial de la Cape Town, în același an, România a fost din nou înfrântă de Italia în finală, luând medalia de argint. Scenariul s-a repetat în 1998 la Campionatul Mondial de la La Chaux-de-Fonds.
Scarlat n-a putut să califice la Jocurile Olimpice din 2000 de la Sydney, în ciuda faptului că președintele al Federației Române de Scrimă, Ana Pascu, ceruse un wild-card pentru ea.[3] Prin urmare, echipa nu a putut să participe. La Campionatul Mondial din 2001 de la Nîmes Scarlat a ajuns în semifinală după ce a trecut de colega de lot Reka Szabo. A pierdut cu 4–15 în fața Valentinei Vezzali și a luat o medalie de bronz. Pentru acest rezultat a fost numită scrimera anului de către Federația Română de Scrimă.[4] În anul următor, la Campionatul Mondial de la Lisabona, echipa României a fost învinsă de Polonia în semifinală, dar a trecut de Ungaria în „finala mică” și a obținut bronzul. La Havana în 2003, Scarlat a ajuns în semifinală, unde a fost înfrântă de poloneza Sylwia Gruchała, și a luat al doilea bronz mondial din carieră. La proba pe echipe nu a putut să-și ia revanșa, România cedând în fața Poloniei în semifinală. Delegația națională s-a impus în fața Italiei, ceea ce i-a adus lui Scarlat a doua medalie de bronz.[5]
În 2004 probele care nu erau incluse în programul Jocurilor Olimpice de la Atena s-au desfășurat la New York, inclusiv proba de floretă feminin pe echipe. România a trecut ușor de Germania, apoi s-a impus în fața Poloniei, dar a fost zdrobită de Italia în finală, obținând argintul. La Jocurile Olimpice Scarlat a fost învinsă în tabloul de 16 de sud-coreeana Nam Hyun-hee.[2]
În iunie 2005 Scarlat s-a căsătorit cu avocatul Marius Bârlădeanu. Câteva luni mai târziu, la Campionatul Mondial de la Leipzig s-a oprit în tabloul de 16 în fața chinezoaicei Huang Jialing. La proba pe echipe România a trecut de Italia și de Ungaria, dar a fost învinsă la o tușă în finală de Coreea de Sud.[6] În anul 2006 Scarlat a cucerit medalia de aur la Campionatul Mondial Militar, care a avut loc la București.[7] La Campionatul European, la proba pe echipe, România a ajuns în finală după ce a învins clar Franța. Echipa a pierdut la o tușă în fața Rusiei și a rămas cu argintul.[8]
Apoi a luat o pauză în carieră și în martie 2007 a dat naștere unui fiu, Tudor-Ioan.[9] A revenit în circuitul competițional în luna iulie a aceluiași an, dar rezultatele au fost slabe. A decis să pună punct carierei după ce nu a putut să califice pentru Jocurile Olimpice de vară din 2008 de la Beijing[10]. Și-a asumat responsabilități la Federația română de scrimă. A devenit mamă a doua oară în 2011: a născut un alt fiu, Vlad-Iustin.[10] Începând cu anul 2014 a ocupat poziția de manager al secțiilor de scrimă, gimnastică și tenis la CSA Steaua, iar în perioada 2017 - 2018, funcția de vicepreședinte al CSA Steaua. Din a doua jumătate a anului 2018 este secretar general al Federației Române de Scrimă.
* 1988: Cătălin Valentin Păun (n. 3 ianuarie, 1988) este un fotbalist român care evoluează pentru echipa Alloa Atheletic.
* 1995:
Ionela-Livia Lehaci | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Ionela-Livia Lehaci |
Născută | (26 de ani) Câmpulung Moldovenesc, România |
Căsătorită cu | Marius Vasile Cozmiuc |
Cetățenie | România |
Ocupație | canotoare[*] |
Înălțime | 1,78 m |
Greutate | 57 kg |
Țară | România |
Sport | canotaj |
Club | CS Dinamo București |
Titluri și realizări | |
Jocuri olimpice | Jocurile Olimpice de vară din 2016 |
Modifică date / text |
Ionela Livia Cozmiuc (n. Lehaci, n. ,[1][2] Câmpulung Moldovenesc, Suceava, România) este o canotoare română legitimată în prezent la CS Dinamo București.
Carieră[modificare | modificare sursă]
În 2012, echipajul de două vâsle feminin — Andreea Asoltanei și Ionela Lehaci — a luat argintul la Mondialele de juniori de la Plovdiv (Bulgaria).[3]
Doi ani mai târziu, la Campionatele Europene U23 desfășurate în Varese (Italia), același echipaj a cucerit din nou medalia de argint.[4]
La regata preolimpică de la Lucerna, Lehaci s-a calificat în premieră la Jocurile Olimpice de vară din 2016 la dublu vâsle categorie ușoară, împreună cu Gianina-Elena Beleagă,[5] unde s-a clasat pe locul 8.
La Campionatele Europene din 2020 a câștigat medalia de bronz.[6] La Jocurile Olimpice de la Tokyo a obținut locul 6.
În 2019 s-a căsătorit cu canatorul Marius Vasile Cozmiuc.[7]
Palmares competițional[modificare | modificare sursă]
An | Competiție | Locație | Poziție | Eveniment | Note |
---|---|---|---|---|---|
2012 | Campionatele Mondiale de Juniori | Plovdiv, Bulgaria | JW2x | 07:23.470 | |
2013 | Campionatele Mondiale U23 | Linz, Austria | 4 | BLW2x | 07:10.580 |
2014 | Campionatele Mondiale U23 | Varese, Italia | BLW2x | 07:03.680 | |
2015 | Campionatele Mondiale U23 | Plovdiv, Bulgaria | 5 | BLW2x | 07:09.050 |
2016 | Campionatele Europene | Brandenburg, Germania | 6 | LW2x | 08:20.050 |
Regata preolimpică | Lucerna, Elveția | LW2x | 06:59.680 |
* 2003 - S-a nascut Greta Thunberg, activistă de mediu suedeză. Greta Tintin Eleonora Ernman Thunberg (n. 3 ianuarie 2003, Stockholm, Suedia) este o activistă de mediu suedeză care încearcă să oprească încălzirea globală și schimbările climatice. În august 2018, a devenit o figură proeminentă pentru începerea primei greve școlare pentru climă, în față clădirii parlamentului suedez.
În noiembrie 2018, ea a vorbit la TEDxStockholm; în decembrie același an s-a adresat Conferinței Națiunilor Unite pentru Schimbările Climatice, iar în ianuarie 2019 a fost invitată să vorbească la Forumul Economic Mondial de la Davos.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu