8. /11 FEBRUARIE 2022 - TEATRU/FILM
PAUL BARBĂNEAGRĂ
| Paul Barbăneagră | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Tulcea, România |
| Decedat | (80 de ani)[1] Paris, Franța |
| Cetățenie |  România Franța |
| Ocupație | regizor de film jurnalist scenarist |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Paul Barbăneagră (n. 11 februarie 1929, Isaccea, județul Tulcea, Regatul României – d. 13 octombrie 2009, Paris, Franța) a fost un regizor, autor, cineast, eseist, jurnalist și scenarist francez de origine română, colaborator al canalelor de televiziune „France 2”, „France 3” și al postului „Radio Europa Liberă”.
S-a stabilit în Franța în 1964[2][3] după ce a cerut azil politic cu ocazia participării la un festival de film la Tours.
Este înhumat în parcela românească a cimitirului parizian de la Thiais.[4]
Activitate filmică, premii[modificare | modificare sursă]
Paul Barbăneagră a câștigat premiul întâi pentru scenariul filmului său Versailles Palais-Temple du Roi Soleil ("Palatul Versailles, templu al Regelui Soare") la Festival International du Film d’Art (Festivalul internațional al filmului de artă). Acest film a devenit primul dintr-o serie numită Architecture et Géographie sacrée ("Arhitectură și geografie sacră") din care mai face parte și documentarul Mircea Eliade et la Redécouverte du Sacré ("Mircea Eliade și redescoperirea sacrului").[5]
În anul 1990 a câștigat Marele Premiu francez al artelor audiovizuale pentru întreaga sa activitate.[6]
Premii și distincții[modificare | modificare sursă]
- Ordinul „Meritul Cultural”[2]
- Premiul pentru scenariul filmului Versailles Palais-Temple du Roi Soleil (la Festivalul filmului de artă, 1976).
- Marele Premiu al Audiovizualului francez (pentru toată activitatea, 1990)
Cărți[modificare | modificare sursă]
- Arhitectură și geografie sacră. Mircea Eliade și redescoperirea sacrului, Editura Polirom, 2000
- Symbolique de Paris: Paris sacré, Paris mythique cu Félix Schwarz, Les Éditions du Huitième Jour, 2004
Am revăzut aseară filmul lui Paul Barbăneagă cu și despre Mircea Eliade. Bătrânul savant, profesorul celebrat in toată lumea academică, iși compusese o figură jungiană, de intelept nedespărțit de pipa sa legendară. El nu făcea știință cantitativă, empirică și analitică. Se instalase într-un mod hermeneutic total, integrator.
Teza sa – profeții evrei au dezvrăjit natura magică a timpurilor preistorice – oprind timpul ciclic și exilând omul din mitologie (adică din ritualizarea existenței ca imitare a arhetipurilor divine) – e totuși in contradicție cu ideea “revoluției monoteiste”. Cum rupea revelația biblică ideea de arhetip, de vreme ce miza pe o antropologie creaționistă, axată pe conceptul de ”imago Dei”?
Eliade cultiva un secret resentiment nietzcheean, pro-orgiastic. Prin aplecarea sa spre primordialitatea gândirii mitice, el nega, de fapt, singularitatea exclusivă a adevărului intrupat. Uita, prin urmare, că expresia sa preferată (“in illo tempore”) figura in Vulgata ieronimiană.
Asta nu scade impactul ideii sale de căpătâi: experiența sacrului definește condiția umană. Intalnirea cu divinul nu e un stadiu din istoria conștiinței, ci insăși structura acesteia.
VASILE NIȚULESCU
| Vasile Nițulescu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | București, România |
| Decedat | (65 de ani) București, România |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | actor |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Vasile Nițulescu (n. 25 aprilie 1925, București – d. 11 februarie 1991, București) a fost un actor român. Desfășoară o prestigioasă activitate teatrală (Teatrul Mic). În film, ca și în teatru, compune personaje stranii, adesea maladive, care își asumă și rol de rezoneuri ai tramei.
Studii[modificare | modificare sursă]
A studiat la Institutul de teatru, București (1952).
Roluri în teatru[modificare | modificare sursă]
- Unchiul Vania (Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică 'I.L.Caragiale' - București, 28 iunie 1949)
- Mitrea Cocor (Teatrul Mic București, 17 ianuarie 1951)
- Bolnavul închipuit (Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică 'I.L.Caragiale' - București, 03 iulie 1951)
- Poemul lui octombrie (Teatrul Mic București, 17 noiembrie 1951)
- Un flăcău din orașul nostru (Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică 'I.L.Caragiale' - București, 10 ianuarie 1952)
- Micii burghezi (Teatrul Mic București, 30 martie 1952)
- Patru schițe și o piesă într-un act (Teatrul Mic București, 09 aprilie 1952)
- O scrisoare pierdută (Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică 'I.L.Caragiale' - București, 22 aprilie 1952)
- Fîntîna Blanduziei (Teatrul 'Constantin I. Nottara' - București, 05 iunie 1955)
- Ultima generație (Teatrul Național 'Marin Sorescu' - Craiova, 10 aprilie 1957)
- Ani de pribegie (Teatrul Național 'Marin Sorescu' - Craiova, 15 mai 1957)
- Tudor din Vladimiri (Teatrul Național 'Marin Sorescu' - Craiova, 02 octombrie 1957)
- Mormolocul (Teatrul Național 'Marin Sorescu' - Craiova, 15 noiembrie 1957) - o piesă scrisă chiar de Vasile Nițulescu
- Tragedia optimistă (Teatrul Național 'Marin Sorescu' - Craiova, 21 februarie 1958)
- În august cerul e senin (Teatrul 'Constantin I. Nottara' - București, 22 august 1959)
- În numele revoluției (Teatrul 'Constantin I. Nottara' - București, 06 noiembrie 1959)
- Logodnicul de profesie se-nsoară (Teatrul Mic București, 15 decembrie 1962)
- Cîntăreața cheală și Cinci schițe de Caragiale (Teatrul Mic București, 18 martie 1965)
- Jacques Prevert (Teatrul Mic București, 21 mai 1965)
- Incident la Vichy (Teatrul Mic București, 28 aprilie 1966)
- Richard al II-lea (Teatrul Mic București, 05 octombrie 1966)
- Amintirea a două dimineți de luni (Teatrul Mic București, 15 decembrie 1967)
- Baltagul (Teatrul Mic București, 24 martie 1968)
- Îngrijitorul (Teatrul Mic București, 05 octombrie 1968)
- Emigrantul din Brisbane (Teatrul Mic București, 27 februarie 1970)
- Don Juan moare ca toți ceilalți (Teatrul Mic București, 08 octombrie 1970)
- Dansul sergentului Musgrave (Teatrul Mic București, 08 noiembrie 1970)
- Pisica sălbatică (Teatrul Mic București, 21 mai 1971)
- Antigona (Teatrul Mic București, 26 noiembrie 1971)
- Simfonie pentru destinul meu (Teatrul Mic București, 07 mai 1972)
- Philadelphia ești a mea (Teatrul Mic București, 03 octombri 1973)
- Viața e ca un vagon (Teatrul Mic București, 20 ianuarie 1974)
- Cu cărțile pe față (Teatrul Mic București, 12 octombrie 1974)
- Matca (Teatrul Mic București, 25 octombrie 1974)
- Răspîntia cea mare (Teatrul Mic București, 26 noiembrie 1974)
- Galileo Galilei (Teatrul Mic București, 17 octombrie 1975)
- Dosarul Andersonville (Teatrul Mic București, 05 februarie 1976)
- Rața sălbatică (Teatrul Mic București, 05 mai 1976)
- Oamenii cavernelor (Teatrul Mic București, 15 ianuarie 1977)
- Două ore de pace (Teatrul Mic București, 15 mai 1977)
- Nebuna din Chaillot (Teatrul Mic București, 09 iunie 1978)
- Evul mediu întîmplător (Teatrul Mic București, 26 februarie 1980)
- Niște țărani (Teatrul Mic București, 19 mai 1981)
- Ca frunza dudului... (Teatrul Mic București, 20 noiembrie 1982)
- Trestia gînditoare (Teatrul Foarte Mic - București, 17 februarie 1984)
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- Viața nu iartă (1958) (r. Manole Marcus, Iulian Mihu)
- Setea (1960) (r. Mircea Drăgan);
- Soldați fără uniformă (1960) (r. Francisc Munteanu)
- Poveste sentimentală (1961) (r. Iulian Mihu)
- Printre colinele verzi (1971) (r. Nicolae Breban)
- Sfînta Tereza și diavolii (1972)
- Chemarea aurului (1973) (r. Sergiu Nicolaescu, Wolfgang Staudte)
- Întoarcerea lui Magellan (1974)
- Dincolo de nisipuri (1974)
- Un comisar acuză (1974)
- Cireșarii (1974) (r. Andrei Blaier) - serial TV;
- Tatăl risipitor (1974) (r. Adrian Petringenaru)
- Filip cel bun (1975)
- Toamna bobocilor (1975)
- Osînda (1976)
- Ultima noapte a singurătății (1976)
- Tănase Scatiu (1976) - boierul Dinu Murguleț
- Toate pînzele sus (serial TV, 1977) - ep. 1-2
- Iarna bobocilor (1977)
- Iarba verde de acasă (1977)
- Curcanii (1977), de Grigore Ventura, regia Virgil Bradateanu, Anca Ovanez-Dorosenco
- Buzduganul cu trei peceți (1977) (r. Constantin Vaeni);
- Profetul, aurul și ardelenii (1978)
- Pentru patrie (1978)
- Doctorul Poenaru (1978)
- ''Clipa (1979) (r. Gheorghe Vitanidis);
- Falansterul (1979)
- Burebista (1980)
- Munții în flăcări (1980)
- Porțile dimineții (1980) (r. Radu Gurău)
- Întoarce-te și mai privește o dată (1980) (r. Dinu Tănase)
- Ștefan Luchian (1981)
- Concurs (1982)
- Singur de cart (1982) (r. Tudor Mărăscu)
- Faleze de nisip (1983)
- Întoarcerea din iad (1983)
- Misterele Bucureștilor (1983)
- Încrederea (1984) (r. Tudor Mărăscu);
- Emisia continuă (1984) (r. Dinu Tănase);
- Moara lui Călifar (1984) (r. Șerban Marinescu)
- Dreptate în lanțuri (1984)
- Masca de argint (1985)
- Căsătorie cu repetiție (1985)
- Cantonul părăsit (1985) (r. Adrian Istrătescu-Lener);
- Punct și de la capăt (1985) (r. Alexa Visarion);
- 1985 Atkins, regia Helge Trimpert (film DEFA)
- Căutătorii de aur (1986) (r. Alecu Croitoru)
- Noiembrie, ultimul bal (1987) (r. Dan Pi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu