4. /6 OCTOMBRIE 2022 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT
CLAUDIA PĂTRĂȘCANU
| Claudia Pătrășcanu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Claudia Pătrășcanu |
| Născută | (42 de ani) Constanța, România Constanța, România  |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | cântăreață dansatoare |
| Activitate | |
| Gen muzical | Pop, disco, house |
| Instrument(e) | voce[*] |
| Ani de activitate | 1998- prezent |
| Case de discuri | MediaPro (1998 - 2000) |
| Interpretare cu | Exotic (1998 - 2000) Sexxy (2001 - 2005) |
Modifică date / text  | |
Claudia Pătrășcanu (n. 6 octombrie, 1978 în Constanța, România [1]), numită și Claudette[2][3] este o cântăreață română. Și-a început cariera muzicală în anul 1998 cu trupa Exotic, în care a fost colegă cu Andreea Bănică și Julia Chelaru.[4] În 2001, după ce Andreea Bănică a părăsit trupa pentru a forma grupul Blondy împreună cu Cristina Rus, Claudia Pătrașcanu și Julia Chelaru au format trupa Sexxy, care a existat până în mai 2006.[5]
În decursul ultimilor ani, numele Claudiei Pătrășcanu a continuat să fie în atenția publicului mai degrabă prin apariția în tabloide decât pe scenă.[6]
În anul 2011 a decis să-și relanseze cariera muzicală sub pseudonimul Claudette.[6
Claudia Patrascanu - Bolnava de amor (Official Video)
Claudia Patrascanu - A ofilit iubirea mea (Official Single)
CLEOPATRA STRATAN
| Cleopatra Stratan | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | (18 ani) Chișinău, Moldova |
| Părinți | Pavel Stratan |
| Căsătorită cu | Edward Sanda (din ) |
| Cetățenie |  Moldova România |
| Ocupație | Cântăreață, actriță |
| Activitate | |
| Alte nume | Cleo |
| Gen muzical | Folk, pop |
| Ani de activitate | 2006 - prezent |
| Case de discuri | Cat Music |
| Prezență online | |
| Site web pagină Facebook | |
| Modifică date / text | |
Cleopatra Stratan (n. 6 octombrie 2002, Chișinău, Republica Moldova) este o cântăreață și actriță română, născută în Republica Moldova.[1]
Este fiica cântărețului Pavel Stratan. Primul ei album se intitulează „La vârsta de trei ani”. Aceasta deține 6 recorduri mondiale. A revenit pe scena muzicală românească în 2017 după câțiva ani de pauză într-o colaborare alături de fratele ei, Cezar Stratan, la melodia „MAMI”. Anul următor a lansat piesa „Te las cu inima” care se bucură de un real succes, în doar 10 zile a atins pragul de 5 milioane de vizualizări și staționează de mai multe zile pe primul loc în „cele mai ascultate piese pe YouTube”. Aceasta a cântat melodia „Ghiță” care a făcut furori pe Internet în anul 2010. În prezent, Cleopatra este căsătorită cu cântărețul Edward Sanda.
DISCOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
La vârsta de 3 ani (2006)[modificare | modificare sursă]
| Melodie | Durată[2] |
| Ghiță | 3' 17'' |
| Cuțu | 3' 07'' |
| Te-am întâlnit | 2' 38'' |
| Șansa | 2' 22'' |
| Noapte bună! | 3' 54'' |
| Număr pân' la unu | 2' 45'' |
| Mama | 3' 58'' |
| Surprize | 3' 28'' |
| Zuzu-zuzu | 2' 08'' |
| Oare cât? | 2' 01'' |
| Pasărea pistruie | 3' 44'' |
La vârsta de 5 ani (2008)[modificare | modificare sursă]
| Melodie | Durată[2] |
| Zunea-Zunea | 2' 59'' |
| Elefantul și furnica | 3' 04'' |
| Lupul, iezii și vizorul | 4' 17'' |
| Vino, te aștept | 3' 00'' |
| Cățeluș cu părul creț | 3' 28'' |
| Dăruiește | 3' 45'' |
| Gâște-gâște | 2' 43'' |
| Melc-melc | 2' 42'' |
| Refrenul dulcilor povești | 3' 00'' |
| Va veni o zi-ntr-o zi | 3' 27'' |
Colinde Magice (2009)
Piese (2018-prezent)[modificare | modificare sursă]
| Melodie | Durată |
|---|---|
| „Te las cu inima“ [1] | 3' 17'' |
| „Pupă-mă“ [2] | 3' 16'' |
DUBLAJ[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Cei Patru Fantastici-Susan Storm(Sue)/Femeia Invizibilă
Secretele Familiei Sâmbătă-Wadi
Robotboy-Robotgirl
Cleopatra Stratan 💍 Edward Sanda - Cel puțin o veșnicie (Official Video)
Cleopatra Stratan & Edward Sanda - Dragoste, va rog! (Official Video)
Cleopatra Stratan - O mie de fiori (Official Video)
MARIA DRĂGAN
| Maria Drăgan | |
 Imaginea Mariei Drăgan pe o marcă poștală din Republica Moldova | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 23 august 1947 Bălăurești, Nisporeni, RSS Moldovenească Bălăurești, raionul Nisporeni, Moldova |
| Decedată | (39 de ani) Bălăurești, Nisporeni, RSS Moldovenească Bălăurești, raionul Nisporeni, Moldova |
| Cauza decesului | crimă |
| Cetățenie |  URSS |
| Ocupație | cântăreață |
| Activitate | |
| Gen muzical | Muzică populară moldovenească |
| Ani de activitate | 1966-1986 |
| Modifică date / text | |
Maria Drăgan (n. , Bălăurești, raionul Nisporeni, Moldova – d. , Bălăurești, raionul Nisporeni, Moldova)[1] a fost o interpretă moldoveană de muzică populară românească.
BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Copilăria și studiile[modificare | modificare sursă]
S-a născut în 23 august 1947 în satul Bălăurești, raionul Nisporeni. Maria era mezina familiei cu șase copii a lui Anastas și a Alexandrei Drăgan.[2] După absolvirea școlii medii din sat (8 clase), studiază un an la Școala medie de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1964-1965).[1] Aici este descoperită și apreciată de Isidor Burdin, violonist, compozitor și conducătorul artistic al ansamblului de tineri din cadrul școlii.
Debutul și activitatea artistică[modificare | modificare sursă]
După terminarea studiilor, în 1965, Maria Drăgan evoluează în formația lui Isidor Burdin de pe lângă Casa de Cultură din sectorul Buiucani (Chișinău), plecând într-un turneu în Italia.[3]
Întoarsă în țară, în 1966, află că la Filarmonica de Stat din Republica Moldova s-a anunțat crearea unui ansamblu de muzică populară: Orchestra „Mugurel”. Este admisă cu succes pentru postul de solist vocal la concursul organizat de filarmonică. Activează la acest ansamblu, sub conducerea muzicală a violonistului Valeriu Negruzzi (menționat uneori ca Negruți sau Negruță), până în 1974, când Orchestra „Mugurel” se desființează. Din orchestră au făcut parte instrumentiști ca: Alexandru Vacarciuc (acordeon), Petru Dabija (țambal), Liusic Rozman (vioară), Sergiu Cojoc (taragot), Ion Ciobanu (violă), Vasile Chilcic (contrabas).
Se bucură de succes în Ungaria, la Festivalul de artă al RSS Moldovenești (1971), unde este distinsă cu Premiul special.[4]
În perioada 1975-1976 este solistă a Orchestrei „Lăutarii” a Filarmonicii de Stat din Chișinău.
De-a lungul carierei artistice, a întreprins numeroase turnee în URSS.
Declinul[modificare | modificare sursă]
Maria Drăgan a suferit de tuberculoză, boală care i-a pricinuit și moartea.[5] Ajunge să cânte în 1977 la restaurantul „Beciul Vechi” din sectorul Botanica, iar în 1978-1979 la Orchestra „Ciocârlia” a Palatului Sindicatelor din sectorul Râșcani, condusă de Valeriu Negruzzi.[6]
Decesul[modificare | modificare sursă]
Se stinge prematur din viață în satul natal la vârsta de 39 de ani.[3][1]
REPERTORIU[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Repertoriul Mariei Drăgan era alcătuit din cântece populare din Basarabia, cântece populare românești preluate de la interprete precum Maria Tănase, Ioana Radu, Aurelia Fătu-Răduțu etc. și romanțe românești.
| Repertoriu propriu (muzică populară basarabeană) | Preluări (muzică populară românească) | Romanțe românești |
|---|---|---|
|
|
|
DISCOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Maria Drăgan a avut ocazia foarte rar să înregistreze, în ciuda repertoriului său cuprinzător. A înregistrat 12 piese la TeleRadio-Moldova și nu a avut nicio apariție discografică antumă. În memoria ei, în 1999, s-a editat la Muzic Master caseta audio „Vai, sărmana turturică...” cu 10 din cele 12 piese înregistrate la Radio Moldova.
Înregistrări TeleRadio Moldova[modificare | modificare sursă]
| An | Piese | Acompaniament | Note |
|---|---|---|---|
| 1967 | 1. Doina (De s-ar afla cineva) | Orchestra „Mugurel”, dirijor Valeriu Negruzzi | aranjor Dumitru Blajinu (1, 3) |
| 1969 | 1. Cine nu-i de veselie | Orchestra „Mugurel”, dirijor Valeriu Negruzzi | |
| 1972 | Toarce, lele, toarce | Orchestra „Folclor”, dirijor și aranjor Dumitru Blajinu | |
| indisp. | De-ar fi după mine, bade | indisp. |
Caseta Muzic Master[modificare | modificare sursă]
| An | Piese | Acompaniament | Note |
|---|---|---|---|
| 1999 | 1. Vai, sărmana turturică (1969) | Orch. „Mugurel”, dir. Valeriu Negruzzi (1-4, 6-10) | aranjor Dumitru Blajinu (4, 5, 6) |
FILMOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
În 1967 a realizat la Televiziunea din Moldova filmări pentru piesele „Foaie verde, bob năut”, „Hop, lele, hop” și „Leliță Ioană”, cu Orchestra „Mugurelul”, dirijată de Valeriu Negruzzi.
Maria Drăgan a participat la realizarea peliculelor Tablouri muzicale (Telefilm-Chișinău, 1970) și Călătorie la Nehvoraisk (Moldova-Film, 1971).[7]
În 1988 s-a produs filmul documentar color Vai, sărmana turturică... (scenariul Iurie Bălan, regia Vlad Druc), în semn de omagiu Mariei Drăgan.[7]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu