6. /3 SEPTEMBRIE 2023 - MUZICĂ, PE O ARIPĂ DE CÂNT, INVITAȚIE LA OPERĂ, OPERETĂ, BALET
MARINA VOICA
| Marina Voica | |
 Marina Voica - ”A fost odată ca niciodată” (CD) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Marina Aleksandrovna Nikolskaia  |
| Născută | (86 de ani) Ivanovo, RSFS Rusă, URSS |
| Căsătorită cu | Marcel Voica Viorel Teodorescu |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | cântăreață |
| Limbi vorbite | limba rusă limba română |
| Activitate | |
| Gen muzical | muzică ușoară |
| Tipul de voce | soprană |
| Instrument(e) | voce[*] |
| Ani de activitate | 1960—prezent |
| Case de discuri | Electrecord |
| Interpretare cu | Margareta Pâslaru |
| Colaborare cu | Valeriu Lazarov |
| Premii | Ordinul „Coroana României” în grad de cavaler[*][1] |
| Prezență online | |
| site web oficial Internet Movie Database | |
Modifică date / text  | |
Marina Voica (născută Marina Alexandrovna Nicolskaia; n. , Ivanovo, RSFS Rusă, URSS) este una dintre cele mai importante și îndrăgite soliste de muzică ușoară / pop din România. Vedeta face parte din generația de aur a muzicii pop-soul românești, fiind și o stea a emisiunilor de divertisment profesionist.
Artist complex, cant-autoarea Marina Voica are o carieră artistică impresionantă, de peste cinci decenii. Din palmaresul său se pot aminti:
1)- cele cca. 850 de melodii înregistrate și lansate pe o serie de 27 discuri, 3 casete, 6 CD-uri și la radio, tv, cântate în turnee în țară și în străinătate,
2)- nenumărate și neuitate apariții tv, programe de divertisment și varietăți, revelioane, călătorii muzicale,
3)- premii la concursuri naționale și internaționale, un lung șir de premii de excelență din partea mai multor posturi de televiziune, radiouri, case de discuri și a unor importante reviste și publicații din România și din străinătate.
4)- 9 stagiunii jucate la Teatru de revistă Constantin Tănase, actriță de film, cu un rol principal în filmul Țărmul n-are sfârșit, în regia lui Mircea Săucan.
5)- apariții în peste 300 de emisiuni tv
6)- mentorat artistic-muzical - a ajutat tineri talentați să promoveze.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Marina Voica a fost îndrăgostită de muzică încă din copilărie, în anii studenției fiind prezentă pe scenă ca interpretă la numerose evenimente artistice. În alegerea repertoriului și a prestației artistice a fost influențată de Lolita Torres. Pe plan profesional a trebuit să aleagă între muzică, gimnastică și economie. După anii petrecuți pe băncile facultății, a absolvit Facultatea de Finanțe și Credit de la Moscova, unde a făcut cunoștință cu un român, Marcel Voica, cu care s-a căsătorit. După terminarea facultății s-a stabilit definitiv în România și a fost angajată la ADAS.
Pe plan muzical, Marina Voica a atins consacrarea imediat după lansarea sa în emisiunea „Tinere talente” a lui Valeriu Lazarov de la TVR, cu piesa Pe aripa vântului lansată în 1960. De atunci Marina Voica a devenit foarte îndrăgită, ajungând una dintre cele mai iubite soliste, o adevărată stea în muzica ușoară românească și europeană.
De-a lungul carierei a abordat un reportoriu muzical extrem de divers, evoluând de la piese antrenante cu tentă disco-pop până la piese de linie soul, piese de largă amplitudine vocală, lansând melodii devenite șlagăre celebre dar și piese de factură latino-americană, samba, cumbia, merequetengue etc.
Încă de la lansare, Marina Voica a atras atenția celor mai importanți compozitori, care i-au încredințat spre interpretare inspirate melodii pe care artista, cu un farmec aparte, le-a transformat în adevărate hituri ale generațiilor care au urmat din anii ’60 și până astăzi.
Muziciana Marina Voica are o voce inimitabilă, cu un timbru extrem de cristalin, delicat și plăcut.
Artista este și autoare de versuri, scriind texte mai cu seamă pentru compozițiile proprii.
De reținut că Marina Voica este printre puținele soliste autohtone cu accentuată personalitate și cu un temperament artistic aparte, care s-a impus nu doar pe scenă, în concursuri și festivaluri de muzică pop, ci și în cele mai importante topuri și clasamente de specialitate. Ca atare, Marina Voica a dominat valoric în toate topurile muzicale românești de muzică pop ale anilor ’60,’70, ’80 și chiar ’90.
Cariera[modificare | modificare sursă]
Marina Voica a figurat în paginile faimoasei reviste de top-uri muzicale americane, Billboard, primind Diploma Star of the year - Music week, în 1974.
A participat la mai multe ediții ale festivalului-concurs Șlagăre în devenire, în cadrul căruia a lansat șlagărul lui Marcel Dragomir Ce vrei tiu mare albastră. La festivalul Mamaia a fost premiată în 1973 pentru piesa Încrederea, compusă de Ion Cristinoiu și în 1975 pentru piesa La malul mării, de Temistocle Popa.
Între 7-12 iulie 1972 Marina Voica a participat la ediția a 14 -a Festivalului Internațional al Cântecului de la Knokke (Belgia) - Cupa Europei, Din echipa României au mai făcut parte Dida Drăgan și Anda Călugăreanu, iar din juriul internațional al festivalului a făcut parte și compozitorul Vasile Veselovski.
În 1983 Marina Voica a câștigat Marele Trofeu al festivalului de muzică ușoară Mamaia cu piesa compusă de Marius Țeicu, intitulată Să cântăm azi omenirii, iar la ediția Mamaia ’84 a lansat piesa Ore de Ionel Tudor.
Marina Voica a susținut recitaluri și a efectuat turnee în Germania, Italia, Franța, SUA, Belgia, Polonia, Israel, Canada, Spania, Cehoslovacia, Cuba, Rusia, Republica Moldova, Turcia, Bulgaria etc.
În cariera reputatei artiste au existat și numeroase obstacole și piedici. În 1980, Marina Voica împreună cu soțul ei de atunci, medicul Viorel Teodorescu, a decis să părăsească țara, având intenția de a se stabili în Germania. După doar un an de zile petrecut în Germania, intervenind îmbolnăvirea gravă a soțului ei și, apoi, decesul acestuia, Marina Voica a revenit în România. Autoritățile politice ale vremii nu i-au iertat însă îndrăzneala de a pleca din țară și, cu toate tentativele de a reveni în prim planul vieții artistice și muzicale românești, Marina Voica a avut de suportat un nedrept boicot politcio-ideologic, care s-a manifestat sub forma interdicției de a mai apărea în emisiuni de televiziune și de a mai fi difuzată la radio, lucru cu care artista se mai întâlnise pe perioade scurte, având de suferit pe fondul tensiunilor și disputelor politice româno-ruse din anii ’60. Dar în 1983, când Televiziunea Română transmitea în direct festivalul de la Mamaia, aflându-se că Marina Voica a cucerit Marele Trofeu, radio și televiziunea au decis ca evoluția artistei să fie cenzurată și netransmisă pe post, astfel încât publicul telespectator să nu afle cine obținuse laurii concursului. De întâmpinat o situație similară a avut parte Marina Voica și la radio.
Doar scrisorile fanilor ei și insistențele lor repetate au făcut ca unii redactori ceva mai curajoși (Lucia Popescu Moraru) de la Radio România să mai difuzeze, din când în când, dar, oricum, foarte rar, șlagărele Marinei Voica. Solista s-a confruntat nu doar cu interdicția ca atare, dar și cu faptul că unii compozitori au ezitat să-i mai ofere piese, atâta timp cât acestea, oricum, nu puteau ajunge pe filiera mass-media la iubitorii genului muzicii pop.
Practic, între 1981-1990 Marina Voica a trebuit să se mulțumească cu aparițiile sporadice pe plan concertistic. Din acest motiv ea a dispărut din actualitatea muzicală vreme de aproape un deceniu, după 1990 fiind pusă în ingrata condiție de a nu fi cunoscută de noile generați, care nu erau născute în anii ’60 și ’70. Consecința a fost că multe din cântecele pe care le lansase, totuși, în deceniul 8 al secolului trecut să rămână în anonimat și să nu mai fie recuperate și redescoperite corespunzător niciodată în cultura muzicală și nici în voga hit-urilor românești.
Compozitori ca George Grigoriu, Victor Arsene, Dan Dimitriu, Dan Stoian, Marcel Dragomir, Ion Cristinoiu, Ionel Tudor și Marius Țeicu au continuat să-i propună piese, chiar dacă cu o oarecare rezerve, știind că acestea nu vor putea fi difuzate pe post din cauza cenzurii. Dealtminteri și Electrecordul i-a editat în anii ’80 albumul Să nu-mi vorbești de iubire + casetă audio cu același titlu și alte 2 piese pe discul celor „trei Marine”, din 1987, Marina Voica, Marina Florea, Marina Scupra.
După 1990 i-au fost editate, la diferite case de discuri, LP-uri și CD-uri, Marina Voica, Cântece vechi, cântece noi, Într-un colț de cafenea (Și afară plouă, plouă), albume ce reunesc mai cu seamă compozițiile proprii ale artistei. Iar in 2019 este inca apreciata si apare la "vorbeste lumea"
- Relația cu compozitorii
Marina Voica a fost agreată de majoritatea marilor compozitori. A cântat piesele lor și a avut cele mai fertile colaborări cu Radu Șerban, Marius Țeicu, Ion Cristinoiu, George Grigoriu, Marcel Dragomir, Camelia Dăscălescu, Gabriel Mărgărint, Temistocle Popa, Vasile V. Vasilache, Bujor Rișcuția, Vasile Veselovschi, Laurențiu Profeta, Dan Dimitriu, Petre Mihăescu, Victor Arsene, Horia Moculescu, Dan Stoian, Ileana Toader, Andrei Proșteanu, Remus Teodorescu, Cornel Fugaru, Gherase Dendrino, Aurel Giroveanu, Paul Urmuzescu, Mihai Constantinescu, Ionel Tudor s.a.
Discografie[modificare | modificare sursă]
- Pentru-a nu știu câta oară, Nopți, La Țărmul iubirii (compozitor Vasile Veselovschi),
- Joc de taină, Pentru ce, Învățați-mă să râd (compozitor Gabriel Mărgărint)
- A fost odată ca niciodată (compozitor Petre Mihăescu)
- La malul mării (compozitor Temistocle Popa),
- Dacă nu te-ntâlneam (compozitor Andrei Proșteanu)
- Prieten drag, Balada - duet cu Margareta Păslaru (compozitor Radu Șerban)
- Pentru voi îndrăgostiții lumii, Trebuia să vii, Pasărea albă, Într-o zi cu soare, E frumos, e atât de frumos, În luna florilor (compozitor Camelia Dăscălescu),
- I-am spus inimii să cânte, Fetele cu ochi albaștri (compozitor George Grigoriu),
- Clipe de viață, Albă ca Zăpadă și cei șapte pitici, O romantică fată, Dincolo de nori, Soarele apare iar, Dacă eu, dacă tu, dacă noi, Da, da, da (compozitor Marius Țeicu)
- Aș vrea să fiu, Hei, voi nopților (compozitor Vasile V. Vasilache)
- Frumoasele amintiri Margareta Pâslaru și Marina Voica la primul duplex București - Belgrad - regia Alexandru Bocăneț
- Încrederea, Of de dragoste, Uneori, îmi pare rău (compozitor Ion Cristinoiu)
- Vacanță albă neuitată, Greu de ghicit, Orice iubire, Uneori, îmi pare rău, Dacă priviți, Ce vrei tu mare albastră, Rămân cu tine (compozitor Marcel Dragomir)
- Dor (compozitor Horia Moculescu),
- Dacă vei veni înapoi la mine, Despre vorbe, Tu vei rămâne tu (compozitor Dan Dimitriu)
- Să nu-mi vorbești de iubire, Gargarita (compozitor Laurențiu Profeta)
- Un singur da, un singur nu, Ore (compozitor Ionel Tudor)
- Tinerețe, nu pleca (compozitor Remus Teodorescu),
- Dacă inima mea ar putea să vorbească, Romanța dragostei (compozitor Aurel Giroveanu),
- Om lângă om, O pânză-n depărtare, Un tren într-o gară (compozitor Paul Urmuzescu)
- Cântec suav (compozitor Dan Stoian)
- Din oaza de soare duet cu Cornel Fugaru ( compoziție Cornel Fugaru)
- Dor călător, Cântecul meu, Și afară plouă, plouă, Acordeonul, Uită-te în ochii mei, Gelozie, Doar focul, Apartament 23, Bucureștiul e micul Paris, Lacrimi de fericire, (compoziții proprii)
- Cifre, cifre (compoziție proprie), interpret Laurențiu Duță
- Frunze-n vânt (compozitor Victor Arsene),
- Chem în noapte visul,(Laurențiu Cazan)
- Să nu ne despărțim (compozitor Gherase Dendrino)
- Frumoasă fată (compozititor Ileana Toader)
- Sanie cu zurgălai (compozitor Richard Stein)
- Ce cuvânt (compozitor Mihai Constantinescu)
- De ce ai plecat (compozitor Bujor Rișcuția)
Cele mai de succes cover-uri realizate de Marina Voica
- Vivat veselia
- Turlai
- Vino, vino seniorina
- Calul Troian
- Tico Tico
- Strunelor, voi strunelor
- Ce-ai de zis
- Trei panglici albe
- La Cumbia
- Ce mai faci tu
- Singură iar
- Merequetengue
- Dragoste bine ai venit
- Bomboleo
- Oameni buni, vă rog
- Iute, iute,
- Samba tengi ter pandeiro
- Cosita Linda
- Omul nostalgic
- No me digas adios
- Știu cum ești tu- duet cu Cornel Constantiniu
- Milonga
- La bamba
- Un, dos, tres
- Common people
- Patru flăcăi si-o armonică
- La tărmul iubirii
- Omul melancolic
- Baila negra
Cu ocazia Zilei regalității, în anul 2013, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc la Castelul Peleș , Marina Voica a primit din partea Casei Regale a României Ordinul Coroana României în grad de Cavaler. Decorația a fost înmânată de Alteța Sa Regală principesa Moștenitoare Margareta a României.[2][3]
Marina Voica aparține generației de aur a muzicii ușoare românești alături de Margareta Pâslaru, Aurelian Andreescu, Dida Drăgan, Dan Spătaru, Corina Chiriac.
MARINA VOICA, artistă prin definiție 🔝 Șlagăre de neuitat
MARIA CIOBANU
| Maria Ciobanu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Maria Diaconu |
| Născută | (84 de ani), comuna Roșiile, județul Vâlcea, România Vâlcea, România |
| Căsătorită cu | Ion Dolănescu |
| Copii | Leontina Văduva, Camelia Ciobanu, Ionuț Dolănescu |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | Cântăreață |
| Alte nume | Maria Ciobanu |
| Origine | Română |
| Gen muzical | Folclor |
| Instrument(e) | Voce |
| Ani de activitate | 1962 - prezent |
| Case de discuri | Electrecord, Eurostar (casă de discuri), Oltenia Star Music |
| Interpretare cu | Ion Dolănescu, Liliana Ciobanu, Camelia Ciobanu, Ionuț Dolănescu |
| Premii | Ordinul Național „Serviciul Credincios” Ordinul Meritul Cultural în grad de mare ofițer[*][1] |
| Discografie | |
| Listă completă | Discografia Mariei Ciobanu |
| Modifică date / text | |
Maria Ciobanu (n. 3 septembrie 1937, Roșiile, județul Vâlcea) este o interpretă de folclor românesc. Repertoriul său cuprinde peste 600 de piese înregistrate pe discuri, la Radio și TV: „Lie, ciocârlie”, „Aurelu’ mamei...”, „Vântul de vară mă bate”, „Lângă poartă am un tei”, „Cei mai frumoși ani ai mei”, „Ce n-aș da să mai fiu mică”, „Roată, roată...” ș.a.m.d. A fost căsătorită cu Ion Dolănescu.
STUDII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
- Școala de Artă Populară din București (1965)
ACTIVITATE PROFESIONALĂ[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
- Debut pe Scena Ateneului Român alături de Orchestra „Barbu Lăutaru” a Filarmonicii „George Enescu” (1961)
- Solistă la Ansamblul „Ciocârlia” (1962-2004)
- Colaborează cu toate marile orchestre de muzică populară din țară, cântând sub bagheta unor dirijori maeștri: Ionel Budișteanu, Paraschiv Oprea, Gheorghe Zamfir ș.a.
- A concertat în toată lumea, cunoscând personalități marcante ale lumii muzicale: Placido Domingo, Jose Careras, Luciano Pavarotti, Viorica Cortez, Roberto Alagna ș.a.
DISCOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
PREMII ȘI DISTINCȚII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
- Distinsă de 2 ori cu „Discul de Aur"
- Președintele României Ion Iliescu i-a conferit artistei Maria Ciobanu, la 29 noiembrie 2002, Crucea națională Serviciul Credincios clasa a III-a, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”.[2] Tot el i-a conferit, la 7 februarie 2004, și Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, Categoria D - „Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.[3]
În data de 23 octombrie 2014, într-o ceremonie care a avut loc la Castelul Peleș din Sinaia, a primit din partea Casei Regale a României decorația Ordinul Coroana României în grad de Cavaler, cu ocazia celei de-a 93-a aniversări a Regelui Mihai I al României, decorație înmânată de Principesa Moștenitoare Margareta a României. După eveniment a urmat un dineu în Sufrageria de Stat a Castelului Peleș. Printre personalitățile care au mai fost decorate s-au aflat Draga Olteanu-Matei și Stelian Tănase, președintele-director general al Televiziunii Române, care au primit Ordinul Coroana României în grad de Ofițer, și interprera de muzică populară Sofia Vicoveanca.[4]
Maria Ciobanu și Ion Dolănescu, duetul de aur al folclorului românesc
Maria Ciobanu - Lie ciocârlie 🕊 Album INTEGRAL
GHERASE DENDRINO
Gherase Dendrino (n. 2 septembrie 1901 Turnu Măgurele – d. 4 ianuarie 1973, București) a fost un compozitor și dirijor român. Acesta a fost elevul lui Dumitru Georgescu-Kiriac și Alfonso Castaldi. A compus operete (Lăsați-mă să cânt, Lysistrata), muzică ușoară, muzică de film ș.a.
COMPOZIȚII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
- În lipsa unor informații cronologice, titlurile nedatate vor fi așezate la capătul listei și ordonate alfabetic.
| Titlul piesei | Forma muzicală | Versuri | Anul apariției | Interpretări mai cunoscute |
|---|---|---|---|---|
| Cântă o mandolină | romanță | Aurel Felea | Surorile Kosak | |
| Ce faci astă seara tu? | tango | D. Dubae, P. Sabin | Dorel Livianu | |
| Drum bun | tango | Puiu Maximilian | ||
| În cârciumioara unde cântă un cobzar | romanță | Mihai Maximilian | Doina Badea | |
| În satu-n care m-am născut | romanță | Gherase Dendrino, Ștefan Cristodulo, Vasile Vasilache | Gică Petrescu, Gliceria Gaciu | |
| În vals ne-am întâlnit | ușoară | Aurel Felea | Mihaela Runceanu | |
| Mai spune-mi odată "te iubesc" | tango | R. Costăchescu | Nicolae Nițescu | |
| Plouă | ușoară | Ștefan Cristodulo | Mihaela Runceanu | |
| Poate cânți și tu | tango | Nicolae Kirițescu | Jean Moscopol, Nicolae Nițescu | |
| Să nu ne despărțim | romanță | Gherase Dendrino | Mia Braia | |
| Să nu te superi dacă plâng | romanță | Puiu Maximilian | Ion Luican, Lavinia Slăveanu | |
| Un gondolier cânta o melodie | tango | Aurel Felea, Gherase Dendrino | Gică Petrescu | |
| Vor trece anii | romanță | Aurel Felea | Nicolae Nițescu |
Lăsați-mă să cânt - Gherase Dendrino (Premiera 05.04.2015)
Să nu ne despărțim-Constantin Drăghici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu