MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU ASTĂZI

22 DECEMBRIE 2017

RELIGIE ORTODOXĂ 22 Decembrie

+) Sf Ier Petru Movilă, mitropolitul Kievului; Sf Mare Mc Anastasia (zi aliturgică)

Sf Ier Petru Movilă, mitropolitul Kievului

Petru Movila s-a nascut la 21 decembrie 1596, fiind al patrulea fiu al voievodului Moldovei -Simion Movila. Tatal sau a murit la 1607 si sub domnia lui Stefan Tomsa (1611), familia lui Petru Movila s-a retras in Polonia, unde avea multe rude. Si-a continuat studiile la Colegiul Fratiei Ortodoxe din Liov. Petru Movila a vizitat in 1622 vestita manastire Pecerska, unde s-a imprietenit cu staretul Zaharia Copistensclii si cu mitropolitul Iov Boretchi al Kievului.

A fost tuns in monahism la Lavra Pecerska, dupa anul 1625, iar in toamna anului 1627, la varsta de 31 de ani, a fost ales egumen al manastirii. In anul 1632, la moartea mitropolitului Iov, a fost ales in unanimitate Mitropolit al Kievului, Galitiei si a toata Rusia. In aceasta calitate a alcatuit o “Marturisire Ortodoxa“, in limba latina, care a fost aprobata de Sinodul de la Iasi din 1642 si confirmata de toti patriarhii ortodocsi.

Mitropolitul Petru Movila a pus pe colaboratorii sai sa faca cunoscuta viata duhovniceasca a calugarilor si ieromonahilor din Lavra Pecerska. Astfel au aparut cartile: Patericul Sfintilor din Pecerska (Kiev 1634) si Minunile Pesterilor Kievului (Kiev 1638). De asemenea s-a scris si despre icoanele facatoare de minuni din Pecerska. El insusi a tradus si publicat tratate ale Sfintilor Parinti pentru indrumare in viata duhovniceasca si ascetica a preotimii si a conducatorilor sai. A trecut la cele vesnice pe 22 decembrie 1646.

Canonizarea Ierarhului Petru Movila a fost savarsita de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene la 6 decembrie 1996 si proclamata la 15 decembrie a aceluiasi an, dar inscrisa in calendarul acestei Biserici la 31 decembrie. Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a aprobat, in sedinta sa de lucru din 12-13 martie 2002, praznuirea Sfantului Ierarh Petru Movila, Mitropolitul Kievului, la 22 decembrie.

Tot astazi, facem pomenirea:
- Sfintei Mare Mucenite Anastasia Romana

Viaţa Sfintei Marei Mucenițe Anastasia Romana

În vremea împăraţilor Deciu şi Valerian şi a ighemonului Prov, era o mănăstire mică de fecioare în apropiere de cetatea Romei. Această mănăstire se afla la un loc deosebit şi neştiut, având câteva călugăriţe îmbunătăţite, între care era şi egumena Sofia, bătrână şi desăvârşită în fapte bune. În acea mănăstire se afla şi fericita fecioară Anastasia, de prin părţile Romei, care, rămânând orfană de părinţi la vârsta de trei ani, a fost luată de bătrâna Sofia, care a crescut-o în mănăstire, învăţând-o toate faptele bune, încât le covârşea pe toate celelalte fecioare, nu numai în frumuseţe, dar şi în post, în nevoinţe şi în toate celelalte osteneli. Ajungând cu vârsta aproape de douăzeci de ani şi aflând unii cetăţeni de frumuseţea ei, au dorit ca s-o ia în căsătorie şi foarte mult se sârguiau pentru acest lucru. Dar sfânta fecioară, socotindu-le pe toate deşertăciune, s-a făcut mireasă lui Hristos, păzindu-şi fecioria, priveghind ziua şi noaptea în rugăciuni.

Iar diavolul se silea foarte mult ca s-o abată pe fecioara lui Hristos de la viaţa ei cea asemenea cu îngerii şi s-o înduplece spre lume, ostenindu-se asupra ei cu războiul trupului, cu gânduri necurate, cu înşelăciunile şoaptelor celor viclene şi cu alte feluri de meşteşuguri ale sale. N-a sporit însă nimic împotriva aceleia în a cărei neputincioasă fire se sălăşluia puterea lui Hristos, căci călca cu feciorelnicele ei picioare blestematul trup al şarpelui iadului. Neputând diavolul s-o biruiască pe mireasa cea nebiruită a lui Hristos cu războiul cel dinăuntru şi tăinuit, s-a ridicat împotriva ei pe faţă, pornind contra fecioarei pe cumpliţii muncitori. Pentru că în acea vreme era prigoană mare împotriva creştinilor, i-a îndemnat pe necredincioşii care îi urau pe creştini, ca s-o defaime pe ea la ighemonul Prov.

Mergând aceia la necuratul ighemon, i-au spus despre Anastasia că este o fecioară cum nu se află alta mai frumoasă în toată Roma. Apoi i-au mai spus că îşi petrece viaţa într-un loc deosebit, la nişte femei sărace, care vieţuiesc fără de bărbaţi şi nevoind să se căsătorească, batjocorind viaţa păgânilor, crezând în Cel răstignit şi râzând de zeii lor. Ighemonul, auzind de frumuseţea Anastasiei, îndată a trimis pe slujitorii săi ca s-o aducă. Aceştia s-au dus, dar nu au putut să deschidă mănăstirea, până ce n-au tăiat uşile cu securile. Văzând acest lucru, pustnicele celelalte s-au speriat foarte tare şi, temându-se, au deschis o altă uşă şi au fugit. Iar egumena Sofia nu a lăsat-o pe Anastasia, zicându-i: Fiica mea, Anastasia, nu te înfricoşa, căci acum a venit vremea nevoinţei. Iată Mirele tău, Iisus Hristos, vrea să te încununeze pe tine. Deci nu vreau să fugi din mănăstire şi să te pierd, mărgăritarul meu, pe care de la trei ani luându-te, te-am crescut şi până acum te-am păzit ca pe lumina ochilor".

Deci Sofia a ieşit înaintea ostaşilor şi le-a zis: Pe cine căutaţi şi ce vă trebuie?" Iar ei au răspuns: Bătrâno, dă-ne pe fecioara Anastasia, pe care o ai aici, căci aşa voieşte ighemonul Prov". Iar Sofia a zis: Bine, cu bucurie vă voi da pe Anastasia, însă numai atât mă rog vouă, domnii mei, să mai aşteptaţi două ceasuri până ce o voi împodobi pe ea, ca să fie plăcută ochilor stăpânului vostru". Slujitorii, socotind că vrea s-o înfrumuseţeze cu podoabe şi cu îmbrăcăminte obişnuită, au aşteptat două ceasuri. însă duhovniceasca maică Sofia, vrând să-şi înfrumuseţeze pe fiica sa cu podoabe sufleteşti ca să fie plăcută Mirelui ceresc, a luat-o şi a dus-o în biserică.

Punând-o înaintea altarului, cu plângere a grăit către dânsa: Fiica mea, Anastasia, acum se cade să arăţi cu fapte dragostea ta cea mare către Domnul, acum se cade ţie să rabzi chinuri pentru Hristos, iubitul tău Mire, şi să arăţi că eşti adevărata lui mireasă. Deci mă rog ţie, iubita mea fiică, să nu te înşele limba cea ascuţită ca briciul, să nu te ameţeşti de darurile şi de slava lumii celei deşarte, nici să nu te înfricoşezi de chinurile cele vremelnice, care îţi mijlocesc ţie viaţa cea veşnică. Iată, cămara Mirelui este deschisă; iată, locul odihnei cele veşnice îţi este gătit ţie; iată, cununa cea împletită ţie; iată, acum te cheamă la nuntă Mielul. Deci mergi către Dânsul cu veselie, mergi la nunta vieţii celei veşnice. Mă rog ţie, fiica mea, ia aminte la cuvintele mele şi adu-ţi aminte de ostenelile mele şi de grija ce am avut pentru tine, căci te-am crescut luându-te din pruncie, şi toată sârguinţa o puneam pentru aceasta, ca să te pregătesc mireasă curată împăratului slavei. Pentru aceasta m-am ostenit şi m-am rugat, pentru aceasta ziua şi noaptea te-am învăţat, ca să te uneşti cu Domnul din toata inima şi din tot sufletul.

Deci acum, fiica mea, să nu mă ruşinezi pe mine, maica ta, înaintea Domnului şi să nu-mi pogori în groapă bătrâneţile mele mai înainte de vreme, pentru că, dacă voi auzi de tine ceva împotriva dragostei lui Hristos, îndată mă voi sfârşi de mâhnire, îndată voi muri. Iar dacă voi auzi că rabzi pentru dragostea lui Hristos, că îţi pui pentru Dânsul viaţa ta, atunci voi fi maica ce se bucură de fiică, atunci se va înălţa cornul meu ca al inorogului şi bătrâneţile mele în untdelemn gras. Deci, fiica mea, să nu-ţi cruţi frumuseţea ta trupească şi să nu iubeşti viaţa cea vremelnică. Ci, când te vor amăgi cu cuvinte viclene, tu să nu-ţi abaţi inima spre ele; când te vor înfricoşa cu chinurile, tu să grăieşti: De frica voastră nu mă voi teme, nici mă voi tulbura, căci cu mine este Dumnezeul meuť. Când vor începe a te bate fără milă, tu să nu te temi de cei ce ucid trupul, căci sufletul nu pot să-1 ucidă. Sau, de te vor sfâşia şi-ţi vor chinui trupul, tu să te bucuri în pătimirile tale, căci împlineşti lipsa necazurilor lui Hristos în trupul tău. De vor începe a zdrobi mădularele tale, tu să-ţi aduci aminte că şi perii capului tău sunt număraţi de Domnul, Care va păzi toate oasele tale şi nici unul dintr-însele nu va pieri.

Capul de ar voi să ţi-1 taie, tu să priveşti la Hristos, Capul a toată Biserica, Care este slava ta şi care îţi înalţă capul tău. Nu te teme, fiica mea, de pătimirea cea aspră, căci Mirele tău îţi va sta în faţă nevăzut şi o să-ţi uşureze durerile tale şi o să te scoată din chinurile cele grele. Când vei suspina, El îţi va da ţie uşurare. Când vei slăbi, El te va întări. Când vei cădea din pricina bătăilor, El te va ridica. Când în dureri te vei umple de amărăciune, El îţi va îndulci inima şi-ţi va răcori sufletul şi nu se va depărta de tine, până ce, scoţându-te din mâna chinuitorilor, te va duce în cămara Sa cea cerească şi, chemând toate puterile îngereşti şi cetele tuturor sfinţilor, îţi va face bucurie şi te va încununa ca pe o mireasă a Sa, cu cununa cea nestricăcioasă, ca să împărăteşti împreună cu El întru slava cea veşnică".

Iar Anastasia a zis: Gata este inima mea să pătimesc pentru Hristos, gata este sufletul meu ca să mor pentru Dânsul; toată dorirea şi răsuflarea mea spre El era de demult şi este şi acum, ca întru mărturia dragostei mele către Domnul meu cel iubit să-mi pun sufletul meu pentru Dânsul. Iar acum, deoarece a venit vremea dorinţei mele, cu bucurie voi merge înaintea judecătorilor şi voi mărturisi preasfânt numele Dumnezeului meu. Dar tu, stăpâna şi maica mea, nu te teme pentru mine, nici nu te îndoi de tinereţea mea, căci cred că Domnul meu Iisus Hristos mă va întări pe mine, roaba Lui, Căruia roagă-te şi tu, maica mea iubită, ca să nu mă lase şi să nu mă depărteze pe mine, până ce voi săvârşi nevoinţa chinurilor întru numele Lui şi va cădea ruşinat vrăjmaşul, care s-a ridicat asupra noastră".

Astfel vorbind între ele două ceasuri şi mai bine şi dându-şi cea mai de pe urmă sărutare, slujitorii trimişi de ighemon s-au supărat aşteptând. Şi intrând în biserică, le-au găsit nu îngrijindu-se de împodobirea trupească, ci vorbind cu umilinţă, mângâindu-se una pe alta şi întărindu-se întru Domnul. De aceea, s-au mâniat foarte tare şi, apucând pe Anastasia ca lupul pe oaie, i-au pus fiare pe grumaz şi au dus-o repede în cetate, înfăţişând-o înaintea ighemonului. Iar ea, deşi stătea cu faţa înaintea lui, cu mintea sa era mai mult înaintea lui Hristos, Mirele ei, şi cu ochii inimii privea frumuseţea Lui.

Văzând-o, toţi s-au mirat de frumuseţea ei şi de smeriţii ei ochi, precum şi de blândeţea ei. Apoi ighemonul a zis către dânsa: De ce neam eşti, de ce credinţă, şi care îţi este numele?" Iar sfânta a răspuns cu glas blând, căutând în jos: Sunt fiica unui cetăţean din cetatea Romei şi sunt crescută în dreapta credinţă, iar numele meu este Anastasia". Ighemonul a zis: Romanilor le este neobişnuit acest nume şi nu ştiu ce înseamnă Anastasia". Sfânta a răspuns: Anastasia se tâlcuieşte înviere, căci Dumnezeu m-a înviat pe mine, ca să grăiesc împotriva ta, până ce îl voi birui pe tatăl tău, satana". Ighemonul a zis: Să-mi răspunzi cu blândeţe, fecioară, ca să nu mă porneşti spre mânie, căci îţi cruţ tinereţea şi nu vreau să pierd frumuseţea ta, ci ascultă-mă ca pe un tată care vrea să te sfătuiască de bine. De ce te-ai amăgit fără de folos cu învăţătura creştinească şi îţi pierzi în deşert anii tăi, lipsindu-te de viaţa cea bună şi de desfătările pe care zeii le-au dat oamenilor, spre veselie? De ce ascunzi într-un colţ întunecat o aşa frumuseţe, care şi la boierii cei mari poate să fie plăcută? Ce mângâiere ai dacă fugi de petrecerea împreună cu oamenii şi ca o fiară locuieşti singură? Care îţi este câştigul dacă eşti chinuită şi mergi la moarte pentru Cel răstignit? Oare nu este bine să te închini zeilor noştri cei fără de moarte, să-ţi iei un bărbat cinstit, frumos şi de neam bun, să te mângâi cu bucurii şi să te veseleşti cu fiii, să vieţuieşti în cinste şi în slavă, între oamenii cei buni şi să ai multe averi, aur şi argint, şi să nu-ţi pierzi în cea mai mare trudă şi sărăcie viaţa cea dată de zei, spre bună petrecere? Deci, te sfătuiesc pe tine, apropie-te şi te închină zeilor şi îndată vei avea bărbat de neam mare şi cinstit, slăvit şi bogat, care va fi înaintea scaunului împărătesc cu multă laudă şi cu care şi tu asemenea vei fi în mare cinste şi te vei îndulci de toate bunătăţile, în toate zilele vieţii tale".

La aceste cuvinte, Sfânta Anastasia, ridicându-şi ochii săi cei plecaţi în jos şi căutând la ighemon, a zis: Bărbatul meu, bogăţia mea, viaţa şi veselia mea este Domnul meu Iisus Hristos, de la Care nu mă voi întoarce cu amăgitoarele tale cuvinte. Nu mă vei înşela precum a înşelat şarpele pe Eva, nici îmi vei îndulci chinuirea cea amară a voastră. Nu mă vei despărţi de Domnul meu nici cu frica chinurilor, pentru care de o sută de ori, de ar fi cu putinţă, sunt gata să mor". Atunci ighemonul a poruncit celor ce stăteau de faţă să o bată peste obraz, zicându-i: Oare aşa răspunzi luminatului stăpânitor?" Apoi, vrând să o facă de ruşine, a poruncit să-i rupă hainele de pe dânsa şi să fie arătată goală înaintea tuturor. Şi a zis către dânsa: Oare frumos îţi este, fecioară, ca să stai înaintea tuturor aşa goală?" A răspuns sfânta: Nebunule, neruşinatule şi de toată necurăţia plin, aceasta nu este ruşinea mea, ci a ta. Ştie Domnul meu că niciodată soarele n-a văzut goliciunea mea, iar tu, punându-mă astfel în faţa poporului, să ştii că mai mult te-ai făcut de ruşine pe tine, decât pe mine. Pentru că pe mine de ruşinea aceasta mă va acoperi Mirele meu cu veşmântul slavei, iar pe tine te va acoperi în veci ruşinea feţei tale. Acum tot omul cu minte va zice: de n-ar fi fost ighemonul fără ruşine şi plin de pofte nelegiuite, n-ar fi dezgolit în faţa tuturor trupul cel feciorelnic". Apoi a zis celor ce o dezbrăcaseră: Dacă aţi dezgolit trupul meu şi dacă aţi pus înaintea mea uneltele chinurilor, pentru ce zăboviţi? Bateţi, tăiaţi, rupeţi trupul meu cel gol, acoperiţi-1 cu bătăi şi cu sângele meu. Iată, mă vedeţi gata spre a suferi chinuri şi să nu nădăjduiţi că veţi auzi altceva de la mine, decât numai aceasta, că voiesc să mor pentru Hristos".

Atunci, la porunca ighemonului, au întins-o cu faţa în jos şi au legat-o de patru stâlpi, apoi au pus sub dânsa foc cu smoală şi cu pucioasă şi astfel au chinuit-o cu foc şi cu fum greu, iar pe spate au bătut-o cu toiege fără milă. Sfânta răbda chinurile şi, în loc de suspinuri, zicea psalmul lui David: Miluieşte-mă, Dumnezeule". Atât de mult a fost bătută, încât au obosit cei care o băteau. După aceasta au dezlegat-o de pe stâlpi şi, luând-o de pe foc, au legat-o pe o roată şi, întorcând roata, toate oasele i le-au zdrobit, iar venele i s-au rupt. Dar ea se ruga către Domnul: Scăparea mea şi scutul meu, nu Te depărta de la mine, că slăbeşte sufletul meu din pricina durerilor şi a oaselor mele zdrobite". Şi îndată, cu puterea lui Dumnezeu, roata s-a oprit şi a stat nemişcată şi Sfânta Anastasia a fost dezlegată de o mână nevăzută. Apoi cu tot trupul s-a arătat nevătămată şi sănătoasă, încât toţi se mirau de o asemenea minune. Deci ighemonul putea cu o minune ca aceasta să vină în simţire şi la cunoştinţa adevăratului Dumnezeu, dar 1-a orbit răutatea şi a început cu alte munci a o chinui pe sfânta. A poruncit ca sfânta să fie spânzurată, să-i fie strujite coastele şi să-i rupă trupul, iar ea răbda toate acestea cu bărbăţie şi numai spre Unul Dumnezeu îşi ridica ochii, zicând: Vezi durerea mea cu care pătimesc pentru Tine, Mirele meu, şi binevoieşte ca sângele vărsat de netrebnica roaba Ta să-Ţi fie bineprimit şi să nu fiu lepădată din ceata sfintelor mărturisitoare".

După aceasta au coborât-o de pe lemn şi a zis ighemonul către dânsa: Anastasia, oare bine îţi este acum?" Iar sfânta a răspuns: Foarte bine, pentru că ce chin nu-mi este mie de folos şi bineprimit de către Acela pe care îl iubesc mai mult decât viaţa şi decât sufletul meu?" Atunci ighemonul a zis: Dacă îţi place să rabzi chinuri pentru Cel răstignit, îţi voi înmulţi această plăcere". Şi a poruncit ca să-i fie tăiaţi sânii cu briciul. Sfânta, văzând sângele care curgea din ea, a început a slăbi foarte mult şi cerea apă de băut. Unul dintre cei ce erau acolo, pe nume Chirii, aducând apă, i-a dat să bea, iar ea, gustând puţină apă, a zis către cel ce i-a dat apă: Să nu te lipseşti de plată de la Domnul, după cuvântul Lui, care a zis: Oricine vă va adăpa cu un pahar de apă rece în numele Meu - căci ai lui Hristos suntem - nu-şi va pierde plata sa". Ighemonul a zis către dânsa: Îţi sunt de ajuns chinurile sau mai vrei să fii chinuită?" A răspuns sfânta: Fă ce voieşti, Dumnezeul meu este puternic ca şi pentru mai mari chinuri să întărească puterea mea cea slăbită şi să-ţi surpe mândria ta". Atunci chinuitorul a poruncit ca să-i smulgă unghiile de la degete, după aceea să-i taie mâinile şi picioarele şi apoi să-i sfărâme toţi dinţii. Sfânta a începuj iarăşi a slăbi şi a cere apă, căci din gura ei curgea mult sânge. Atunci Chirii, cel mai înainte pomenit, a adăpat-o cu puţină apă, iar ighemonul, văzându-1 pe Chirii că adapă pe muceniţă cu apă şi socotind că este creştin, căci aşa şi era, îndată a poruncit ca acesta să fie tăiat cu sabia. Şi fiind tăiat, fericitul Chirii s-a dus către Domnul ca să-şi ia plata sa pentru paharul cel cu apă rece cu care a adăpat pe muceniţa în numele lui Hristos.

Sfânta, răcorindu-se cu apă, a răsuflat puţin şi se ruga, zicând: Nu mă lăsa pe mine, Dumnezeule, Mântuitorul meu". Şi ighemonul a poruncit ca să i se taie limba. Atunci sfânta a zis: Chiar şi limba de-mi vei tăia, băutorule de sânge şi nelegiuitule, inima mea tot nu încetează a striga către Domnul, căci El, pe cei ce se roagă în tăcere, mai bine îi ascultă". Luând sluga un cleşte, 1-a băgat în gura sfintei şi i-a tras limba afară şi i-a tăiat-o. Atunci tot poporul a strigat înspăimântat, defăimând şi ocărând pe ighemon pentru o muncire atât de cumplită şi lipsită de omenie. Ighemonul, mâniindu-se pe popor, a poruncit ca sfânta să fie dusă afară din cetate şi să i se taie cu sabia cinstitul ei cap. Astfel şi-a săvârşit nevoinţa muceniciei, sfânta şi vrednica de laudă, mare muceniţă a lui Hristos, Anastasia.

Sfântul ei trup a fost lăsat neîngropat ca să fie spre mâncare fiarelor şi păsărilor, dar cu dumnezeiască acoperire se păzea neatins. Venind noaptea, îngerul s-a arătat fericitei stareţe Sofia şi i-a poruncit să ia trupul Sfintei Anastasia care zăcea în câmp, afară din cetate. Ea, luând o pânză curată, a ieşit din mănăstire şi nu ştia în ce parte să meargă. Apoi, rugându-se lui Dumnezeu cu tot dinadinsul şi fiind povăţuită de el, a mers la locul unde era aruncat sfântul trup al duhovniceştii ei fiice, şi, sărutându-1 cu dragoste şi udându-1 cu multe lacrimi, zicea: Iubita mea fiică, pe care în linişte şi cu osteneli te-am crescut; în post, în rugăciuni, în feciorie şi în curăţie te-am păzit, frica lui Dumnezeu şi sfânta Lui dragoste te-am învăţat; fiica mea cea dulce pentru care totdeauna sufeream, până ce s-a închipuit în tine Hristos, mulţumesc ţie că m-ai ascultat pe mine, sărmana ta maică, şi ai îndeplinit dorinţa mea. Nu în zadar m-am ostenit cu tine, pentru că ai stat înaintea Mirelui tău în haina cea de nuntă a fecioriei tale neprihănite, împodobindu-te cu sângele tău. Deci mă rog ţie acum, nu ca unei fiice, ci ca unei maici şi stăpână a mea, să fii sprijinul bătrâneţilor mele, cu rugăciunile către Dumnezeu, şi mă pomeneşte, bucurându-te cu Domnul. Iar când îmi va porunci să mă duc din trupul meu de lut, roagă-te bunătăţii Lui, ca să fie milostiv păcatelor mele".

Plângând astfel, se gândea ce să facă, pentru că era singură, ba şi slabă şi abia putea umbla cu toiagul. Neputând să ia şi să ducă acel trup ca să-1 îngroape, se mâhnea, nepricepându-se ce să facă. Atunci, după rânduiala lui Dumnezeu, au venit nişte oameni necunoscuţi de ea, cinstiţi la vedere, cucernici la vorbă şi creştini cu credinţa. Aceştia, găsind-o pe stareţă plângând deasupra trupului, i-au ajutat ei şi, adunând mădularele tăiate, adică mâinile şi picioarele, care erau aruncate afară din cetate, au pus sfântul cap la loc deosebit şi cinstit şi, cântând acolo deasupra gropii, au îngropat comoara cea de mult preţ, slăvind pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh. Amin.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-ne și ne mântuiește pen oi! Amin.

ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI 22 Decembrie

A. GUSTĂRI

Roşii umplute cu salată de ţelină cu maioneză de post

· 6 roşii potrivite ca mărime;

· 2 -3 ţeline;

· 1 ceaşcă maioneză de post;

· Zeama de la o lămâie;

· Sare

Se rade ţelina pe răzătoarea mică, se sărează, apoi se adaugă zeama de lămâie.

Se amestecă cu maioneza de post.

Se introduce conţinutul în roşiile cărora li s-au creat căpăcele în dreptul codiţelor şi care au fost golite de o parte din miez.

Se aşază pe platou şi se ornează cu frunze de pătrunjel sau ţelină.

B. SALATE

Salată de fasole boabe

· 400 g fasole boabe;

· 2 cepe mijlocii;

· 3 linguri ulei;

· Oţet;

· Sare;

· Piper măcinat

Se fierbe fasolea după procedeul clasic, apoi se strecoară, se pune în salatieră fierbinte şi se amestecă cu ceapa tăiată felii, uleiul şi oţetul.

Se potriveşte la gust de sare şi piper.

C. SOSURI

Sos beşamel (sos alb)

· 3 linguri margarină;

· 3 linguri făină;

· 1 ½ ceaşcă apă;

· Sare;

· Piper;

· 1 linguriţă zeamă de lămâie

În 3 linguri margarină topită se pun 3 linguri făină.

Se amestecă continuu la foc mic până când făina capătă culoare gălbuie.

Se adaugă sare, piper şi 1 ½ ceaşcă apă sau zeamă de zarzavaturi fierte şi se fierbe sosul rezultat încă 5 minute.

Se adaugă o linguriţă margarină şi o linguriţă zeamă de lămâie şi se mai fierbe încă 5 minute amestecând continuu pentru a nu se prinde.

Se obţine circa 1 ½ ceaşcă sos.

D. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Ciorbă rusească de post

· 1 ceapă;

· 2 morcovi;

· 1 rădăcină pătrunjel;

· ½ rădăcină ţelină;

· 3 – 4 roşii;

· 2 ardei;

· 1 legătură leuştean uscat;

· 1 legătură pătrunjel verde;

· Mărar conservat;

· Sare;

· ¼ varză dulce;

· 1 sfeclă;

· ¾ litri borş

Zarzavatul se taie mărunt sau se trece prin răzătoarea mare, apoi se pune la fiert într-o oală cu apă şi se lasă până sunt moi.

Se adaugă roşiile curăţate de coajă şi seminţe şi tăiate cubuleţe precum şi ardeiul tăiat felii lungi şi subţiri, ca tăieţeii şi se mai lasă să fiarbă puţin.

Separat se fierbe borşul care se adaugă la ciorbă şi se drege cu sare.

La sfârşit se presară verdeaţa tocată şi puţin ulei.

E. MÂNCĂRURI

Varză la cuptor

· 2 verze murate mici;

· 1 ceaşcă sos beşamel;

· ½ ceaşcă margarină

Se spală varza, se desărează, se taie în sferturi şi se fierbe.

Se aşază într-o tavă tapetată cu margarină, se toarnă deasupra sosul alb şi se lasă în cuptor să se rumenească bine.

F. DULCIURI

Cornuleţe de post

· 250 g margarină;

· 150 g zahăr;

· 250 g făină;

· 3 linguri rom;

· Coajă de lămâie

Se freacă margarina cu zahărul până se face spumă.

Se adaugă pe rând celelalte ingrediente, se frământă bine, astfel încât să se obţină un aluat potrivit de moale.

Se înting foi, se taie triunghiuri, se umplu cu rahat sau gem şi se împăturesc.

Se coc la foc potrivit şi se pudrează cu mult zahăr imediat ce se scot din cuptor.

ISTORIE PE ZILE 22 Decembrie

Evenimente

· 1135: Ștefan al Angliei a devenit rege al Angliei.

· 1603: Mahomed al III-lea Sultan al Imperiului Otoman moare și este succedat de fiul său Ahmed I.

· 1769: Al doilea război chino-birman, se încheie cu un armistiţiu incomod pentru China. China sub împăratul Qianlong a lansat patru invazii in Birmania (Myanmar) între 1765 şi 1769. Războiul, care a costat viata a peste 70.000 de soldati chinezi şi a patru comandanţi, este descris ca fiind razboiul de frontieră cel mai dezastruos purtat de dinastia Qing şi cel care a asigurat independenţa Birmaniei.

· 1790: Cetatea turceasca Izmail de la Dunare, este luată cu asalt şi capturata de armatele rusesti comandate de Suvorov. Forțele otomane din interiorul cetății au apărat cu disperare cetatea până la capăt, refuzând ultimatumul rușilor. Garnizoana turcească era formată din 35 de mii de soldați. Dintre aceștia, circa 26.000 au fost uciși, iar 9.000 au fost luați prizonieri. Rușii au avut aproape 4.000 de soldați morți și 6.000 de răniți. Înfrângerea a fost văzută ca o catastrofă în Imperiul Otoman, în timp ce în Rusia victoria a fost glorificată în primul imn național al țării, Să sune tunetul victoriei !. În 1792, prin Tratatul de la Iasi cetatea este cedată Turciei, care are obligația de a o demola.

· 1807: Este votata in Congresul Statelor Unite, la initiativa presedintelui Thomas Jefferson, Legea Embargoului care interzicea comerțul cu țările europenee. Embargoul a fost impus ca răspuns la încălcările neutralitatii SUA de catre Anglia, in timpul razboaielor napoleoniene, cand navele comerciale americane au fost sechestrate si incarcaturile confiscate de catre marina de razboi britanica.

· 1849: Execuția lui Fiodor Dostoievski este anulată în ultima clipă.

· 1864: Orașul american Savannah, important centru al rezistenței sudiste este ocupat de yankeii comandați de generalul W.T.Sherman

· 1885 fizicianul german Wilhelm Konrad Röntgen a efectuat prima radiografie, cea a mîinii soţiei sale. Savantul german a descoperit razele X pe 8 noiembrie a aceluiaşi an. Începînd din 1897, radiologia era inclusă în curicula de studii la majoritatea facultăţilor de medicină din ţările Europei. Totuşi la acea vreme radiologii nu cunoşteau despre riscul iradierii cu raze X şi nu se protejau de actiunea acestora.

· 1894: În Franța începe „afacerea Dreyfus", când Alfred Dreyfus a fost acuzat de trădare.

· 1904: are loc demisia Guvernului liberal din România, condus de Dimitrie A. Sturdza. Totodată se formează noul Guvern conservator (fără junimişti), prezidat de Gheorghe Grigore Cantacuzino.

· 1927: S–a înființat Societatea de Difuziune Radiofonică din România (în prezent Societatea Română de Radiodifuziune)

· 1989: Revolutia Romana a dus la schimbarea regimului comunist. Dupa o noapte insangerata pe strazile Bucurestiului, muncitorii de pe marile platforme au ocupat inca de dimineata Piata Universitatii. Cu putin inainte de ora 10.00, Nicolae Ceausescu a convocat, in sediul C.C. al PCR, ultima sedinta a CPEx. El a anuntat ca, datorita situatiei extrem de grave, a preluat conducerea armatei si a hotarat sa instituie starea de necesitate in intreaga tara. Despre generalul Vasile Milea, care a fost gasit impuscat cu putine minute in urma in sediul Comitetului Central, fostul dictator a afirmat ca a fost un tradator de tara. Putin dupa ora 10.00, postul de radio a anuntat introducerea starii de necesitate in intreaga tara, printr-un decret semnat de Ceausescu. Cetatenii – conform decretului – nu aveau voie sa se intruneasca in grupuri mai mari de 5 persoane. In ciuda interdictiilor, situatia a inceput sa se precipite in toata Romania unde au izbucnit proteste anticomuniste. In Capitala, manifestantii stransi in fata sediului C.C. al PCR au fortat usile si au patruns in cladire, determinandu-l pe Ceausescu sa fuga cu un elicopeter de pe acoperis. La orele amiezii, la radio si televiziune s-a transmis vestea fugii dictatorului, ceea ce a provocat valuri de bucurie in intreaga tara. Sute de romani au iesit pe strazile marilor orase pentru a saluta caderea regimului comunist. In aceeasi zi a fost constituit Frontul Salvarii Nationale (FSN), din Consiliul de conducere al acestuia facand parte 39 de persoane. Ion Iliescu a citit la posturile de radio si televiziune “Comunicatul catre tara al Consiliului FSN”, care avea ca principale obiective: instaurarea unui sistem democratic si pluralist de guvernamant; organizarea de alegeri libere in luna aprilie 1990; separarea puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca in stat. Armata a trecut de partea demonstrantilor insa acest lucru nu a impiedicat varsarea de sange si in zilele urmatoare ale revolutiei.

· 1989 - A fost deschisă Poarta Brandenburg din Berlin, simbolul unităţii germane. Imediat după aceea, au fost deschise şi graniţele dintre cele două state germane.

· 1990: Lech Wałęsa depune jurământul ca președinte al Poloniei.

· 2008: Emil Boc devine prim-ministrul României.

Nașteri

· 244: S-a nascut la Salona, pe coasta Dalmată, imparatul roman Diocletian; (d. 3 decembrie 311). Gaius Aurelius Valerius Diocletianus, a fost imparat roman de la 20 noiembrie 284 până la 1 mai 305. A incercat sa reformeze viața religioasă prin reactivarea vechilor culte (cultul lui Jupiter devine obligatoriu pentru întregul imperiu). In anii 303-304 a promulgat 4 edicte anticreștine, care au condus la declanșarea celei mai mari persecuții din istoria imperiului împotriva acestei religii, rămase în istorie sub denumirea de persecutia lui Diocletian.

· 1095: S-a nascut regele normand al Siciliei, Roger al II-lea, din dinastia Hauteville, fiul contelui Roger I și succesor al fratelui său mai mare Simon. El și-a început domnia fiind conte de Sicilia din 1105, devenit apoi duce de Aquila si Calabria (1127), apoi rege al Siciliei (1130). Incoronarea lui Roger al II-lea,mozaic in biserica Martorana din Palermo. Imaginea contine inscriptia ‘Rogerios Rex’ in alfabetu grec. Până la moartea sa, petrecută la vârsta de 58 de ani, Roger reușise deja să unească toate cuceririle anterioare ale normanzilor din sudul Italiei într-un regat unic cu o conducere puternic centralizată. A decedat i ziua de 26 februarie 1154 si a fost succedat pe tron de către cel de al patrulea fiu al său, Guillaume I supranumit „cel Rau”.

· 1178: S-a nascut imparatul Antoku (d. 25 aprilie 1185). A fost al 81-lea imparat al Japoniei in conform ordinii traditionale de succesiune si a domnit din 21 martie 1180 pana la 20 august 1183. Numele sau era Kotohito.

· 1639: S-a nascut Jean Racine, poet şi dramaturg francez; este considerat, alături de Corneille, fondatorul tragediei clasice franceze (piesele “Andromaca”, “Ifigenia”, “Fedra”); (m. 21 aprilie 1699).

· 1666: Guru Gobind Singh, al zecelea și ultimul guru al sikhismului (d. 1708)

· 1723: Carl Friedrich Abel, compozitor german (d. 1787)

· 1735: Ulrich Bräker, scriitor elvețian (d. 1798)

· 1768: John Crome, pictor britanic

· 1807: Johan Sebastian Welhaven, scriitor norvegian (d. 1873)

· 1811: Ludwig Philippson, scriitor german și rabin (d. 1889)

· 1819: Franz Abt, compozitor și dirijor german (d. 1885)

· 1821: Giovanni Bottesini, compozitor italian și contrabasist (d. 1889)

· 1823: Thomas Wentworth Higginson, scriitor american (d. 1911)

· 1828: Eduard Schönfeld, astronom german (d. 1891)

· 1839: John Nevil Maskelyne, iluzionist și inventator britanic (d. 1917)

· 1849: Christian Rohlfs, pictor german (d. 1938)

· 1853: Jewgraf Stepanowitsch Fjodorow, cristalograf rus (d. 1919)

· 1853: Teresa Carreño, pianistă și compozitoare (d. 1917)

· 1856: Frank Billings Kellogg, jurist și diplomat american (d. 1937)

· 1858 - S-a născut compozitorul Giaccomo Puccini (opere: "Tosca", "La Boheme", "Madame Butterfly", "Turandot") (m. noiembrie 1942)

· 1859: Otto Hölder, matematician american (d. 1937)

· 1867: Joseph Maria Olbrich, arhitect austriac (d. 1908)

· 1869: Nicolae Ghica–Budești, arhitect român, membru de onoare al Academiei Române (d. 1943)

· 1874: Franz Schmidt, compozitor austriac (d. 1939)

· 1876: Filippo Tommaso Marinetti, poet italian d. 1944)

· 1881: Franz Springer, compozitor și dirijor german (d. 1950)

· 1883: Edgar Varèse, compozitor și dirijor fracez-american (d. 1965)

· 1884: Albin Grau, producător german de film, grafician și autor (d. 1971)

· 1887: Srinivasa Aiyangar Ramanujan, matematician indian (d. 1920)

· 1889 - S-a născut Nichifor Crainic (pseudonim pentru Ion Dobre), eseist şi poet, director al revistei "Gândirea" (1928-1944) şi principalul teoretician al ortodoxismului autohton ("Nostalgia Paradisului", "Ortodoxie şi etnocraţie")

· 1890: Nol van Berckel, fotbalist olandez (d. 1973)

· 1892: Lawrence Sperry, pilot și inventator american (d. 1923)

· 1900 - S–a născut regizorul francez Marc Allégret. Succesul îndelungatei sale cariere se datorează preciziei şi competenţei sale de bun meşteşugar, precum şi capacităţii sale de a descoperi talente actoriceşti (Michčle Morgan ”, Daničle Delorme, Gérard Philipe, Jeanne Moreau, Simone Simon) (filme : “Frumoasa aventură“, “Ştrengăriţa”, “Chemarea primăverii”) (m.03.11.1973).

· 1900: John C. Slater, fizician american (d. 1976)

· 1903: Haldan K. Hartline, fiziolog american (d. 1983)

· 1905: Pierre Brasseur, actor francez (d. 1972)

· 1905: Pierre Levegh, pilot francez (d. 1955)

· 1907: Peggy Ashcroft, actriță britanică (d. 1991)

· 1908: Giacomo Manzù, sculptor, grafician și desenator italian (d. 1991)

· 1908: Max Bill, arhitect, artist și designer elvețian (d. 1994)

· 1912: S-a nascut Lady Bird Johnson, prima doamnă a Americii, sotia predeintelui american Lyndon B.Johnson;(d.11.07.2007).

· 1912: Oscar Moret, compozitor elvețian (d. 2003)

· 1921: Hawkshaw Hawkins, cântăreț country american (d. 1963)

· 1922: Peter Lorenz, politician german (d. 1987)

· 1929: Hugo Loetscher, scriitor elvețian

· 1930 - S–a născut Radu Aneste Petrescu, scenarist de film şi profesor.

· 1931: Gisela Birkemeyer, atletă germană

· 1936: Hector Elizondo, actor puertorican

· 1937: Renate Welsh, scriitoare austriacă

· 1937 - S-a născut Corneliu Cezar, compozitor şi profesor.

· 1940: Cristina Deleanu, actriță româncă dew teatru și film

· 1942 - S-a născut Jorge Ben, chitarist, cântăreţ şi compozitor brazilian.

· 1943: S-a nascut Paul Wolfowitz, politician american, fost presedinte al Bancii Mondiale.

· 1944 - S-a născut Barry Jenkins, baterist şi compozitor britanic (Animals).

· 1944: Maurizio de Angelis, cântăreț și textier italian

· 1944 - S–a născut Dan Mutaşcu, poet şi prozator (volum de proză „Ipoteca şi alte povestiri”).

· 1946 - S-a născut Rick Nielsen, vocalist şi chitarist american (Cheap Trick).

· 1947: Mitsuo Tsukahara, gimnast japonez

· 1949 - S-au născut Robin & Maurice Gibb, vocalişti şi compozitori britanici (Bee Gees).

· 1949: Anton Anton, politician român

· 1950 - S-a născut Alan Williams, chitarist, pianist şi flautist britanic (Rubettes).

· 1952: Mircea Grabovski, handbalist din România

· 1953 - S–a născut compozitorul Dan Alexandru Bălan; a compus muzică de cameră, corală, muzică uşoară.

· 1955 - S–a născut Aurel (Leluţ) Vasilescu, membru al formaţiei de muzică “Compact” (toboşar).

· 1963: S-a nascut la Gherla, jud Cluj, omul de afaceri si politicianul roman Silviu Prigoana.

· 1967: Dan Petrescu, fotbalist și antrenor roman

· 1974: S-a nascut Andreea Marin, vedeta romana de televiziune. S-a nascut in orasul Roman, judetul Neamt, si a absolvit cursurile liceului cu profil de matematica-fizica din localitatea natala – actualmente Colegiul National “Roman-Voda”. S-a inscris apoi la Facultatea de informatica din cadrul Universitatii “Al. Ioan Cuza” din Iasi. A debutat pe micul ecran la studioul teritorial din Iasi al TVR, unde a prezentat stiri si a realizat diverse emisiuni si a urmat cursuri de specializare in jurnalism. S-a transferat in Bucuresti, unde cariera ei a cunoscut o ascensiune fulminanta. A ajuns director de programe la postul public de televiziune TVR si realizator al emisiunii de divertisment “Surprize, surprize”, care a avut prima editie in 1998. A facut si documentare in Thailanda, Cuba, Irak si pe Muntele Kilimanjaro.

Decese

· 69: Împăratul roman Vitellius este capturat şi ucis de fortele lui Vespasian. Aulus Vitellius Germanicus (nascut la 24 septembrie 15) a fost împărat roman din 17 aprilie 69 si unul din împărații care au domnit in asa numitul “An al celor patru împărați”. După proclamarea ca împărat a lui Vespasian, la 1 iulie 69, de către legiunile din Orient, depășit de evenimente, Vitellius rămâne inactiv la Roma. Legiunile trimise de Vespasian, obțin la 24 octombrie o victorie categorică la Cremona. Este ucis în timpul luptelor de stradă pentru cucerirea Romei.

· 1095: A murit Roger al II-lea (n.26 februarie 1154), rege al Siciliei, fiul lui Roger I al Siciliei și succesor al fratelui său Simon. Și-a început domnia în 1130 si până în momentul morții sale, la vârsta de 58 de ani, Roger a reusit sa uneasca toate cuceririle normande din Italia într-un singur regat, cu o puternica administratie centralizata.

· 1603: Moare Mahomed al III-lea, sultan al Imperiului Otoman din 1595, până la moartea sa (n. 26 mai 1566). A fost succedat pe tron de de fiul său Ahmed I. Si-a executat prin stramgulare cei nouăsprezece frați și frați vitregi ai sai, pentru a-si asigura puterea.

· 1646: Petru Movilă, teolog, om de cultură, mitropolit al Kievului, sprijinitor al tiparului în spațiul românesc și fondator a mai multe tipografii (n. 1596). A desfășurat o bogata activitate bisericească și culturală, tipărind mai multe cărți care aveau rostul de a apăra Ortodoxia în fata prozelitismului catolic. A pus bazele unui colegiu, întâi la Lavra, apoi la Mănăstirea Bratska, din care se va dezvolta vestita Academie Duhovnicească de la Kiev în 1633. A pus la dispoziția Academiei și domeniile sale de la Rubejovka . A semnat la 16 august 1628 declarațiile Sinodului Eclesiastic de la Kiev în care erau condamnați clericii care au aderat la Uniația din 1596. A sprijinit alegerea ca rege al Poloniei a lui Wladislav I în 1632, care a recunoscut drepturile eparhiilor Ortodoxe din Mitropolia Kievului și a menținut “Frățiile Ortodoxe”.

· 1867: Théodore Rousseau, pictor francez (n. 1812)

· 1867 - A încetat din viaţă Jean-Victor Poncelet, matematician francez, fondatorul geometriei proiective

· 1880 - A încetat din viaţă George Eliot (Mary Ann Evans), scriitoare britanică, reprezentativă pentru epoca victoriană a culturii britanice

· 1914: A murit Ion Bălăceanu, memorialist şi om politic liberal; (n.25.01.1828). A fost ministru de externe al Romaniei, bunicul patern al lui Constantin Balaceanu-Stolnici. Ion Bălăceanu a fost primul diplomat român căruia i-a fost recunoscut statutul de ambasador (reprezentant al unui stat suveran), la 11 septembrie 1878,de către Austro-Ungaria.

· 1930: Vintilă I.C. Brătianu, politician și economist român, membru de onoare al Academiei Române (n. 1867)

· 1939 - A murit Ma Rainey (Gertrude Malissa Pridgett), cântăreaţă americană de blues (n.26.04.1886).

· 1942 - A murit Franz Boas, părintele antropologiei americane (n.09.08.1858).

· 1956 - A încetat din viaţă Nicolae Labiş, poet-simbol al anilor 50, numit de criticul Eugen Simion "buzduganul unei generaţii" ("Primele iubiri", "Moartea căprioarei") (n. 2 decembrie 1935)

· 1979 - A încetat din viaţă Darryl F. Zanuk, producător de filme, întemeietor al studiourilor "20th Century Fox" (n. 5 septembrie 1902)

· 1982 - A murit Traian Gheorghiu, publicist şi dramaturg (n.16.03.1906).

· 1989 - A încetat din viaţă Samuel Beckett, dramaturg irlandez, reprezentant al teatrului absurdului ("Aşteptându-l pe Godot", "O, ce zile frumoase"); laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1969 (n. 13 aprilie 1906)

· 1993 - A murit regizorul britanic Alexander Mackendrick (n.1912).

· 2001 - A murit Jacques Mayol, celebru scufundător francez.

· 2002 - A încetat din viaţă Joe Strummer, solistul trupei punk britanice Clash.

· 2014: Joe Cocker, cântăreț englez (n. 1944)

Sărbători

· Sfântul Ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului; Sf. Mare Mc. Anastasia (zi aliturgică) (calendar ortodox)

· Sfânta Francisca Cabrini; Sfântul Flavian (calendar romano-catolic)

· Sfântul Mucenic Anastasia (calendar greco-catolic)

ARTE 22 Decembrie

INVITAȚIE LA OPERĂ 22 Decembrie

Giaccomo Puccini (opere: "Tosca", "La Boheme", "Madame Butterfly", "Turandot")

Giacomo Puccini: Tosca

Giacomo Puccini -- La Bohème

Giacomo Puccini /// Madama Butterfly: https://youtu.be/3MfiVfoa3wo;

Turandot,

MUZICĂ 22 Decembrie

Colinde

Carl Friedrich Abel, compozitor german

Carl Friedrich Abel Symphonies: https://youtu.be/c7kVfDN-Qho.

Franz Abt, compozitor și dirijor german

Giovanni Bottesini, compozitor italian și contrabasist

Giovanni Bottesini - Concerto No.2 for double bass & orchestra in B minor (h moll): https://youtu.be/AMspC3mCpiI.

Teresa Carreño, pianistă și compozitoare

Giaccomo Puccini

Puccini: Great Opera Arias: https://youtu.be/JN_664GsRNk.

Franz Schmidt, compozitor austriac

Franz Schmidt: Variationen und Fuge über ein eigenes Thema (Königsfanfaren aus Fredegundis): https://youtu.be/eBUPGRVvxPQ.

Ma Rainey (Gertrude Malissa Pridgett), cântăreaţă americană de blues

Edgar Varèse, compozitor și dirijor fracez-american

Edgard Varèse, Amériques - Ensemble intercontemporain - Matthias Pintscher: https://youtu.be/Upo5FStElCc.

Oscar Moret, compozitor elvețian

Diaporama Oscar Moret: https://youtu.be/KQaZcSyQNh8.

Hawkshaw Hawkins, cântăreț country american

Corneliu Cezar, compozitor şi profesor

FLACARI SI ROTI, de Corneliu Cezar, in interpretarea corului Cantores Amicitiae: https://youtu.be/TjF1SdEmUec.

Jorge Ben, chitarist, cântăreţ şi compozitor brazilian

Jorge Ben - 10 Anos Depois (Disco Completo): https://youtu.be/0Ble-7BFVTQ.

Barry Jenkins, baterist şi compozitor britanic (Animals)

Rick Nielsen, vocalist şi chitarist american (Cheap Trick)

RICK NIELSEN (Cheap Trick) - ain't that a shame: https://youtu.be/Yc5OdQwOdv0.

Robin & Maurice Gibb, vocalişti şi compozitori britanici (Bee

Gees)

The Best Of Robin Gibb: https://youtu.be/aBnEsKi0fK0;

The Best Of Maurice Gibb: https://youtu.be/jX4yafOAEwI;

Alan Williams, chitarist, pianist şi flautist britanic (Rubettes)

ALAN WILLIAMS RUBETTES. LIVE IN URMSTON .2ND AUGUST 2015 .H.P.L: https://youtu.be/cuJhgIKNB0M.

Aurel (Leluţ) Vasilescu, membru al formaţiei de muzică “Compact” (toboşar)

Compact - Zambetul din ochii tai: https://youtu.be/yZfQrjWM_sE.

Joe Strummer, solistul trupei punk britanice Clash

The Clash - London Calling (Official Video): https://youtu.be/EfK-WX2pa8c.

Joe Cocker, cântăreț englez

Joe Cocker Greatest Hits (Full Album) - The Best Of Joe Cocker: https://youtu.be/I3TQ6qJCIXA.

POEZIE 22 Decembrie

Jean Racine

Jean Racine (n. 22 decembrie 1639 la La Ferté-Milon, azi în departamentul Aisne, Franța, d. 21 aprilie 1699 la Paris, Franța) a fost un dramaturg francez.

Date biografice

S-a născut într-o familie de mici funcționari. Orfan la 4 ani, mama sa murind în anul 1641 iar tatăl său în 1643, el a fost crescut de bunicii săi acasă până la moartea bunicului său în 1649. Cu bunica sa s-a mutat la mănăstirea din Port Royal. Această serie de întâmplări nefericite i-a permis însă să primească o educație aleasă Jansenistă (curent moral al secolului al XVII-lea care a culminat la sfârșitul secolului, și care consta în relația dintre liberul arbitru al omului și grația eficace promovată de biserica Calvinistă. Apare și în opera Fedra: "Creștin care a încălcat grația...") care nu era permisă în școli. A acumulat o cultură vastă, incluzând literatura, și în special învățarea limbilor greacă și latină.

Vârsta de 18 ani îl găsește pe Racine orfan și sărac, dar cu o cultură vastă și cu o serie de relații în rândul Janseiștilor. A studiat filozofia în liceul Harcourt. Acum scrie primele poezii. Ca un prim pas el încearcă să concilieze aspirațiile literare și cariera ecleziastică, dar în final, după un eșec în cariera ecleziastică, s-a devotat în întregime literaturii.

În 1664 a fost introdus curții regale, scriind un poem în care îl lăuda pe Ludovic al XIV-lea. Apoi a jucat într-o piesa de Molière, în acelasi an, însa fără prea mare succes. În 1665 l-a jucat pe Alexandru cel Mare, care a fost primul său succes.

Racine publică două pamflete împotriva mănăstirii din Port Royal, și în special a fostei sale profesoare, care se opunea carierei sale teatrale.

Imensul succes al tragediei Andromaca (1667), jucată sub protectia Doamnei Henriette a Angliei îi asigură reputația lui Racine. După o singură comedie, "Apărătorii", în 1668, revine permanent la tragedii și scrie Britannicus (1669), Bérénice (1670), Ifigenia (1674) si Fedra (1677).

Zdruncinat de critici, Racine renunță la teatru, în ciuda succesului capodoperei sale, Fedra. Membru al Academiei Franceze înca din 1673, Racine a fost înaltat la rang de cavaler în 1690. Este deasemenea trezorier al Franței, funcție care îi aduce venituri considerabile. Deasemenea este numit historiograf al regelui în 1677. Racine decide să se așeze la casa lui iar soția sa Catherine de Romanet îi dăruiește 7 copii. Însa căsătoria sa a fost una din interes.

La cererea Damei de Maintenon scrie tragediile biblice Esthera (1689) și Athalia (1691). La acea vreme Racine era tot împotriva teatrului, dar considera aceste piese ca opere pedagogice și poetice.

Racine a murit în anul 1699 la Paris în urma unei tumori. La cererea sa, a fost înmormantat în Port Royal, dar dupa distrugerea localitații, cenușa sa a fost mutată la biserica Saint-Etienne-du-Mont din Paris.

Stil

Teatrul lui Racine a zugrăvit pasiunea ca o forță fatală ce îl distruge pe cel care o poseda. Găsim aici teoriile janseniste: fie omul primește grația divină, fie este fără griji, nimic nu îi poate schimba destinul, este condamnat din naștere. Realizând idealul tragediei clasice, teatrul racinian are trasături simple, clare, cu aventuri născute din aceeași pasiune a personajelor.

Tragediile păgane (fără Esthera și Athalia) prezintă un cuplu de tineri inocenți, atât unite, cât și despărțite de o iubire imposibilă, deoarece femeia este dominată de rege (Andromaca, Britannicus, Bajazet, Mithridates), sau deoarece face parte dintr-un clan rival (Aricie din Fedra). Rivalitatea este adesea dublată de o rivalitate politică, pe care însă Racine nu insistă.

În acest cadru aristocratic, care de la Bajazet devine un loc comun de pretext pentru nașterea unei crize, personajele află că regele este ori mort, ori învins, astfel simțindu-se libere să își dezvaluie pasiunile. Dar, informația este foarte repede negată. Întoarcerea regelui pune personajele în fața greșelilor lor și îi împinge, depinzând de natura sufletului, să regrete, sau să pună capăt rebeliunii lor.

Seriile neîntrerupte de capodopere ale lui Racine (Andromaca, Britannicus, Bérénice, Bajazet, Fedra, Mithridate) se compun din tragedii având ca temă dragostea. În aceste tragedii este vorba despre dragostea senzuală în forma sa extremă. Tragedia sa a suscitat o mare admirație și a creat o cultură a pasiunii, pregătită deja de Corneille și romanul de dragoste. Pasiunile descrise în tragediile raciniene ating o intensitate pe care nu o mai întâlnim decât la el. Violenței sentimentelor îi corespunde o limbă de o deosebită eleganță și armonie. Tragediile sale, cu acțiune mai simplă și evenimente mai puține, interesează, mai ales, prin viața interioară a eroilor. În teatrul lui Corneille apar personaje pline de curaj, voluntare, capabile de eroism; la Racine se impun tipurile feminine, capabile de pasiuni devastatoare. Prin operele lui Corneille și Racine, tragedia s-a impus ca gen major al clasicismului modern.

Opere

· Tebaida (1664)

· Alexandru cel Mare (1665)

· Andromaca (1667)

· Britannicus (1669)

· Bérénice (1670)

· Baiazid (1672)

· Mitridate (1673)

· Ifigenia (1674)

· Fedra (1677)

· Esther (1689)

· Athalia (1691)

Nichifor Crainic

MOS CRÃCIUN

Mos cu barba de zapada,
Fara daruri, mos sarman,
Tineretea ta gramada
N'o s'o vada
Nici ãst an.

Torc paianjenii sub grinda,
Tara-i fara de baieti, -
Nu-ti mai vin cu ceata'n tinda
O colinda
Sa-i inveti.

De cu seara'naripatii
Ingeri nu mai canta prin
Singuraticele spatii
Si-asteptatii
Nu mai vin.

Plange biata gospodina,
Bratele in gol se'ntind,
Nu e ceara de-o lumina,
Nici faina
De-un colind.

Tu, cel vesel de-altadata
Strangi pustiul astui an
La colinda'ndatinata
Fara ceata,
Mos sarman.

Garbov pribegesti prin sate,
Te strecori pe la oras,
Gemi pe ziduri de cetate
Daramate
De vrajmas.

Cu tropare si podobii
Faci popas intr'un catun,
Sgribulit la gura sobii
Plangi ca robii,
Mos Craciun.

Plangi incet! Sta la uluca
Paznicul sub coif de fier
Si e'n stare, Mos-Naluca
Sa te duca
Prizonier!

Rugaciunea din amurg

Mã rog si pentru viii si pentru mortii mei.
Tot una-mi sunt acuma partasii si dusmanii,
Cu ei deopotriva mi-am sfaramat eu anii,
Si dragostea si vrajba le-am impartit cu ei.

Pe morti în rugaciunea de seara mi-i culeg.
Acestia sunt, Doamne, iar eu printre morminte.
Au fost în ei avanturi si-au fost si pogoraminte.
Putin în fiecare, în toti am fost intreg.

De viforele vietii ei sunt acum deserti,
Dar dragostea, dar vrajba, din toate ce ramane?
Zdrobita rugaciune la mila ta, Stapane,
Sunt si eu printre mortii rugandu-mã sã-i ierti.

Si adunandu-mi viii, la mila ta recurg,
Când crugul alb al zilei pamantul incununa:
Tu da-le, Doamne, da-le cu toata mana buna
Tarzia-ntelepciune din tristul meu amurg.

Unde Sunt Cei Care Nu Mai Sunt?

Intrebat-am vantul, zburatorul
Bidiviu pe care-alearga norul
Catre-albastre margini de pământ:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a vantul: Aripile lor
Mă doboara nevazute-n zbor.

Intrebat-am luminata ciocarlie,
Candela ce legana-n tarie
Untdelemnul cantecului sfant:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a ciocarlia: S-au ascuns
In lumina celui nepatruns.

Intrebat-am bufnita cu ochiul sferic,
Oarba care vede-n intuneric
Tainele necuprinse de cuvant:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a bufnita: Când va cadea
Marele-ntuneric, vei vedea.

Dan Mutaşcu

MUTASCU Dan, se naste la 22 dec. 1944, Slatina, judetul Olt.

Poet si prozator.

Fiul lui Traian Mutascu, ofiter, si al Virginiei (n. Iorga).

Liceele „Mihai Viteazul" (1957-l960) si „G. Cosbuc" din Bucuresti (1960-l962). Absolvent al Institutului Pedagogic, Facultatea de Filologie (1965), dupa care urmeaza doi ani Facultatea de Filosofie a Univ. din Bucuresti.

Licenta in filologie (1975). Din 1970, ret actor principal la revista Saptamtna.

Debuteaza in Ramuri (1965).

Debut editorial cu Substratum (1970).

Publica numeroase volum de versuri: Oglinda lui Cagliostro, 1972; Calatoriile lui Sindbad Marinarul, 1972; Ochiul lui Zamolxe, 1972; Levlcy, 1973; Stema din inimi, 1973; Scrisori bizantine, 1974; Tara ca meditatie, 1975; Cerbul din oglinda, 1984; Clipe si regi, 1984; Fastele oglinzilor, 1987, dominate de fantezism si calofilie.

Autor de romane (Bunul cetatean Arhimede, 1975; Lunea cea mare, 1977; Dans sub splnzuratoare, 1978; Vara si iarna, 1980; Mirii cei tristi, 1982) si povestiri (Ipoteca si alte povestiri, 1979; Casatorie din dragoste, 1981) ce mizeaza pe pitorescul balcanic. Lumea ca literatura (1979) aduna eseuri si art. prin care autorul isi precizeaza optiunile estetice. Premiul „Mihai Eminescu" al Acad. pe 1975.

Dan Mutascu este, in poezie, un fantezist livresc, un artizan ce cultiva o poezie rece, impersonala, construita cu abilitate metaforica. Volumele lui se caracterizeaza prin imagism si o calofilie disimulata in catifeaua unui vers barochist ce-si agita cu solemnitate „prapurii epitetelor", scaldat de „aurul fluid al adjectivului". Libera asociere a imaginilor ce par sa tisneasca dintr-un „havuz de cuvinte" (Scrisori bizantine, 1974), absenta unui centru ideatic iradiant au facut ca tehnica sa sa fie apropiata de cea suprarealista. Acumularea de imagini traduce la autorul Oglinzii lui Cagliostro (1972) nevoia specifica poetului barochizant de a multiplica la nesfirsit punctele de vedere ale unei imaginatii multiforme.

Compozita, plina de asociatii neasteptate, poezia lui Dan Mutascu decade, printr-un clasic paradox al imaginatiei, in pretiozitate, inventia se transforma in mecanica: „Si astfel devii chiriasul propriei tale sintaxe". Nu lipsit de abilitati de eseist in Lumea ca literatura (1979), Dan Mutascu se dovedeste un povestitor virtuoz in Ipoteca si alte povestiri (1979) sau in Casatorie din dragoste (1981). Predomina in aceste „schite" de atmosfera falsa detasare a povestitorului sedus de voluptatea descriptiei, a aviditatii de detalii, lirismul imaginii si al sugestiei. intr-un spatiu insolit se agita personaje stranii, pe care povestitorul le descrie din afara, cu un sentiment de melancolie si ironie ce nu le submineaza incarcatura poetica. in schimb. Bunul cetatean Arhimede (1975), Lumea cea mare (1977) (evocind ziua de capitulare a Plevnei), Dans sub spanzuratoare (1978), Vara si iarna (1980) sint romane istorice cladite pe investigatie documentara si bazate pe o reconstituire cit mai fidela.

Daca Bunul cetatean Arhimede este o evocare a epocii marelui geometru si a razboiului dintre Roma si Syracusa, Dans sub spinzuratoare figureaza o parabola a esecului vointei diabolice de putere. in linia Princepelui lui E. Barbu, Despot-Voda este vazut aici ca un fabulos personaj de Renastere, „om de carte si de condei, calatorit, scolit si subtilf], in corespondenta cu filosofi si alchimisti". O mitologie a personajului pitoresc poate fi descifrata si in microromanul Vara si iarna, cane cu un pronuntat caracter cinematografic, derulind istoria unei vendetta petrecute in epoca revolutiei lui Tudor Vladimirescu. Metoda de inregistrare a evenimentelor este caleidoscopica, privirea incercind sa capteze o avalansa de amanunte. in Lunea cea mare, detasata de evenimente, privirea romancierului patrunde deodata in cele trei tabere, inregistrind reactii, psihologii, controverse, comploturi, pregatiri febrile in vederea atacului Plevnei. Pitoresti, dar lipsite de viata interioara, personajele sint uneori schematice, alteori sufocate de amanuntele descriptiei. Cu certa vocatie a pamfletului, a grotescului si cu gustul imaginilor terifiante (scena executarii prizonierilor romani), Dan Mutascu cultiva si in romanele istorice o scriitura artista.

OPERA:
Substratum, versuri, Bucuresti, 1970;
Ochiul lui Zamolxe, versuri, Bucuresti, 1972;
Oglinda lui Cagliostro, versuri, Cluj-Napoca, 1972;
Calatoriile lui Sindbad Marinarul, versuri, Bucuresti. 1972;
Levky, versuri. Bucuresti, 1973;
Stema din inimi, versuri. Bucuresti, 1973;
Scrisori bizantine, versuri, Bucuresti, 1974;
Tara ca meditatie, versuri. Bucuresti, 1975;
Bunul cetatean Arhimede, roman. Bucuresti, 1975;
Lunea cea mare, roman, Bucuresti, 1977;
Dans sub spinzuratoare, roman. Bucuresti, 1978;
Ipoteca si alte povestiri, Bucuresti, 1979;
Lumea ca literatura, eseuri, optiuni, repere. Timisoara, 1979;
Vara si iarna, roman. Bucuresti, 1980;
Casatorie din dragoste, schite. Timisoara, 1981;
Mirii cei tristi, roman. Bucuresti, 1982;
Cerbul din oglinda, versuri. Bucuresti, 1984;
Clipe si regi, versuri, Bucuresti, 1984;
Fastele oglinzilor, versuri, Bucuresti, . Traduceri: S. Salminen, Katrina, roman, in romaneste de -, Bucuresti, 1974.

Nicolae Labiş

Am Iubit...

Am iubit de când mă ştiu
Cerul verii,
străveziu,
Despletitele răchite,
Curcubeiele pe stânci
Ori
pădurile adânci
Sub ger alb încremenite.
Mi-a fost drag pe
bărăgane
Să văd fetele morgane
Ori pe crestele din
munte
Joc de trăsnete rotunde,
Scurgerea cocorilor,
Pacea
înălţimilor,
Semeţia pinilor
Plini de scama norilor.

Am
iubit iubirea pură,
Floare roşie pe gură
Şi în
inimă arsură,
În priviri zăpezi candide
Şi-n piept
voci necontenite.

M-a înfiorat ades
Tot ce gândurile ţes:
Pe al
filelor polei
Dansuri repezi, legănate,
De pe arcuri
înstrunate,
Săgetarea de idei...

Toată-această
măreţie
Ne-a fost dată din vecie...

Iarna

Totu-i alb în jur cât vezi
Noi podoabe pomii-ncarca
Si vibreaza sub zapezi
Satele-adormite parca.
Doamna Iarna-n goana trece
În calesti de vijelii –
Se turtesc de geamul rece
Nasuri cârne si hazlii.
Prin odai miroase-a pâine,
A fum cald si amarui
Zgreaptana la usa-un câine
Sa-si primeasca partea lui…
Tata iese sa mai puna
Apa si nutret la vaca;
Vine nins c-un fel de bruma
Si-n mustati cu promoroaca.
Iar bunicul desfasoara
Basme pline de urgie,
Basme care te-nfioara
Despre vremuri de-odinioara,
Vremi ce-n veci n-au sa mai fie.

Mama

N-am mai trecut de mult prin sat si-mi spune
Un om ce de pe-acasa a
venit
Cum c-a-nflorit la noi malinul
Si c-ai albit, mamuca, ai
albit.

Alt om mi-a spus c-ai stat la pat bolnava.
Eu nu stiu cum
să cred atatea vesti,
Când din scrisori eu vad precum matale
Din zi
în zi mereu intineresti.

TEATRU/FILM 22 Decembrie

Cu Cristina Deleanu, actriță româncă dew teatru și film

Biografie

Cristina Deleanu s-a nascut pe 25 Decembrie 1940, a studiat la liceul Gheorghe Lazar din Bucuresti, a fost atrasa din copilarie de pictura si desen, iar in timpul liceului s-a hotarat sa devina actrita.

A urmat cursurile teatrale la Institutul de Arta teatrala si Cinematografica din Bucuresti, la clasa actorului George Carabin, iar in 1962 a absolvit. A interpretat numeroase roluri de teatru, de teatru radiofonic, teatru de televiziune si film.

Dupa ce a absolvit IATC a afost repartizata la Teatrul National “Vasule Alecsandri” din iasi, unde a jcuat timp de cinci ani de zile, pana in 1967, cand s-a transferat la Teatrul Regional Barbu Delavrancea, unde a jucat pana in 1981.

Din 1981 s-a mutat la Teatrul National I.L. Caragiale din Bucuresti, de unde a iesit la pensie in 2001. Ulterior, a mai jucat pe scena Nationalului bucurestean in “Revelion la Terzo Mondo”. A colaborat in mod constant la teatrul radiofonic, vocea ei fiind auzita in numeroase piese de teatru ca “Drumul lui Orfeu”, “Orfeu in Infern”, “Ceaiul nostrum cel de toate zilele” si “Zadarnicele necazuri de iubire”. Anul 1981 a marcat debutul actritei in cinematografie, in filmele “Destine romantice” si “Orgolii”. A mai jucat si in seriale de televiziune printre care se numara “Om bogat, om sarac” in 2006.

Intre anii 1992-2000 a activate ca profesoara de actorie la Academia de arta “Luceafarul”, deasemenea a publicat cartea “Despre maestri si extraordinarele lor vieti” in 2006.

Filme cu Cristina Deleanu

· Aniela (2009) - Lisaveta

· Om sarac, om bogat (2006)

· Vrei sa fii mama mea? (2006)

· Fata babei si fata mosului (2005) - voce

· Harap Alb (2005) - voce

· Aleodor Imparat / Aleodor imparat (2004) - voce Peste

· Tu ne marcheras jamais seul (2001) - madam Holban

· Besat (1999) - Rumanian Doctor

· Biznes sta Valkania (1997)

· Moartea unui artist (1991)

· Taina jocului de cuburi (1989)