Mă găsiți zilnic cu noutăți la adresa http//:dicuoctavian.blogspot.com/

REVISTA

IMPORTANȚA ZILEI DE ASTĂZI ÎN ISTORIE, RELIGIE ȘI ARTE, NR 194 DIN 4 APRILIE 2018

ISTORIE PE ZILE 4 Aprilie

Evenimente

·         1081: Alexios I Comnenul devine împărat al Bizanțului, luându-i locul lui Nikeforos al III-lea Botaneiates. Începe astfel dinastia Comnenilor, ai cărei reprezentanți vor conduce Imperiul Bizantin mai bine de un secol. Nichifor Botaneiates a fost un împărat bizantin între 1078 și 1081, numărându-se pe sine printre urmașii neamului Phokas. Fără îndoială, el se bucura de mai multă autoritate în mediul aproape tuturor categoriilor sociale ale Imperiului decât incapabilul Mihail VII Ducas. În orice caz, după încoronarea lui Botaniates (3 aprilie 1078), el a fost recunoscut suveran până și de independentul Philaretos Bahramios.
Noul basileu l-a executat pe Nichiforitzes, care era detestat de mulți, însă în schimb i-a înălțat pe doi favoriți, nu mai puțin cruzi și lacomi, „sciții” Borilos și Germanos, foștii săi sclavi. În ciuda bătrâneții sale, Nichifor al III-lea s-a căsătorit cu frumoasa împărăteasă Maria, deși primul soț al acesteia, Mihail VII Ducas, era încă în viață. Pentru aceasta, papa Grigore al VII-lea a aruncat anatema asupra basileului

·         1147: Prima  referire documentara privitoare  la orasul Moscova, când era un orășel obscur într-o mică provincie, cu populație predominant fino-ugrică numită Merva. Intr-o veche cronică rusa se spune că prințul rus Iuri Dolgoruky l-a invitat pe  cneazul Svyatoslav  de Novhorod- Siverskii și aliatul său, pentru  sa-l viziteze : “ Vino la mine, frate, vino la Moscova”. În 1156, cneazul Iuri Dolgoruki  a fortificat orasul, înconjurandu-l  cu ziduri. După anul 1238,când mongolii lui Batu han  au  distrus orasul masacrand toti  locuitorii sai, Moscova a fost reconstruita și a devenit capitala cnezatului independent al Moscoviei 

·         1459: Se încheie Tratatul de pace moldo-polon in urma caruia Ştefan cel Mare, domnul Moldovei reîntoarce oraşul Hotin în componenţa principatului sau. Se prevedea încetarea stării de război între Moldova și Polonia, îndepărtarea lui Petru Aron de la hotarele Moldovei si recunoașterea suzeranității polone de către Ștefan. Tratatul a fost semnat de reprezentantul Poloniei, Andrei Adrowasz, după un asediu de doi ani a cetăţii Hotinului. Abia după semnarea tratatului de pace domnul Ştefan izbuteşte să pună stăpînire pe cetatea propriu zisă. Trebuie remarcat că cetatea Hotinului a fost înălţată în timpul domniei lui Alexandru cel Bun în Moldova şi a fost cedata polonezilor de Ilie, feciorul lui Alexandru, la 1436 în schimpul unui ajutor polon. Petru Aron a recastigat cetatea, dar e nevoit sa cedeze Tîrgul Siretului şi alte localităţi. După un timp Hotinul trece din nou în mîinile polonezilor, pînă la recucerirea lui de catre Ştefan cel Mare.

·         1581: După încheierea călătoriei în jurul lumii, navigatorul englez Francis Drake este înnobilat de regina Elisabeta I a Angliei. Francis Drake (n. cca. 1540, d. 27 ianuarie 1596) a fost un corsar, navigator, neguțător de sclavi și om politic englez din era elisabetană. El a fost al doilea comandant al flotei engleze ce a luptat împotriva flotei spaniole în 1588. A fost primul englez care a efectuat circumnavigația Pământului din 1577 până în 1580, iar la întoarcerea sa a fost făcut cavaler de regina Elisabeta I a Angliei. A murit de dizenterie, după ce a atacat fără succes San Juan, Puerto Rico în 1596. Faptele lui sunt semi-legendare și au făcut din el un erou pentru englezi, dar pentru spanioli el era asemenea unui diavol. Drake a fost cunoscut ca și El Draque (Dragonul), care era traducerea literară a numelui său, datorită acțiunilor sale. Regele Filip al II-lea a oferit o recompensă de 20 000 de ducați (cam 10 mil. de dolari după standardele din 2007) pentru capul lui. În timp ce în Anglia era plâns, în Spania era sărbătoare și bucurie.

·         1660: Este emisa de regele Charles al II-lea al Angliei, Declarația de Breda, în care a promis iertarea generală pentru crimele comise în timpul războiului civil englez pentru toți cei care l-au recunoscut ca rege legal, păstrarea de către actualii proprietari a proprietatilor cumpărate în aceeași perioadă; toleranță religioasă; plata arieratelor salariale armatei. Primele trei angajamentele au fost supusedezbaterilor in Parlament. La 1 mai 1660, conținutul Declarației și scrisorile însoțitoare au fost făcute publice. La 8 mai, Charles a fost proclamat rege.

·         1714 - Domnitorul Constantin Brâncoveanu este detronat la Bucureşti.

·         1796: Zoologul francez Georges Cuvier (n. 23 august 1769 – d. 13 mai 1832), fondatorul științei paleontologiei, expune primul său curs de paleontologie la École Centrale du Pantheon a Muzeului Național de Istorie Naturală din Paris. Cuvier este considerat unul din cei mai mari oameni de știință ai secolului al XIX-lea,un pioner în domeniul anatomiei comparate și părintele paleontologiei vertebratelor, fiind primul om de stiinta care a studiat sistematic fosilele vertebratelor. A încercat să facă o clasificare a animalelor, sistematizand clasele în încrengături. A fost un creationist convins și a elaborat o teorie a catastrofismului . Deși era un antievoluționist , lucrările sale în domeniul paleontologiei au fost deseori citate de către darwiniști in sprijinul teoriilor lor.

·         1818: Congresul american a decretat arborarea unui steag cu câte o stea pentru fiecare stat al SUA.

·         1841: William Henry Harrison moare de pneumonie și devine primul președinte al Statelor Unite care moare la birou și unul dintre președinții cu cele mai scurte mandate (o lună de zile).

·         1850: In Moldova s-a înființat Corpul Jandarmilor. Domnitorul Grigore Alexandru Ghica a emis un „Ofis domnesc”, la 3 aprilie 1850, „Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în Corp de jandarmi” prin transformarea slujitorilor din ținuturi. Adoptarea legii prin care au fost reglementate structurile și atribuțiile instituției a constituit izvorul noilor și numeroaselor reglementări în perioada ce a urmat. Prin această lege, Jandarmeriei i-a fost atribuit un statut juridic și s-a urmărit crearea unei instituții moderne pentru asigurarea ordinii interne în Moldova, similară instituțiilor deja existente în centrul și vestul Europei

·         1877: Se semneaza la Bucureşti, România, Convenţia româno-rusa, prin care se permitea armatelor ruseşti trecerea pe teritoriul României spre Balcani.În acelaşi timp guvernul rus se obliga să menţină şi să apere integritatea teritorială a României şi să respecte drepturile politice ale statului român.

·         1877 - Înfiinţarea Societăţii Ştiinţelor Medicale din Bucureşti.

·         1902: Se încheie la Bucureşti in România, Tratatul secret de alianţă româno – austro-ungar, care îl reînnoieşte pe cel încheiat la 13 iunie 1892. La tratat aderă în 12 iulie – Germania, iar în noiembrie – Italia. Tratatul prevedea prelungirea sa automată după cinci ani, dacă niciuna din părţi nu-l denunţă.

·         1904: În sala de festivităţi a Seminarului Teologic din Chişinău s-a desfăşurat şedinţa de inaugurare a Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti din gubernia Basarabia. Decan al Societăţii este ales protoiereul A.V.Ianovski, locţiitor – A.M.Parhomovici si şef al serviciului administrativ – Ion Halippa.

·         1905: Un cutremur care a avut loc la Kangra (India) s-a soldat cu moartea a 370.000 de oameni.

·         1920: Consiliul Dirigent al Transilvaniei se desfiinţează, atribuţiile acestuia trecînd printr-un decret-lege, asupra guvernului regal al Romaniei.

·         1920: A fost realizat primul film românesc de desen animat „Păcală în Lună”.

·         1921: S-a înființat, la București, Institutul de seruri și vaccinuri „Dr. Ion Cantacuzino”. Ion Cantacuzino (cunoscut și ca Ioan Cantacuzino, n. 25 noiembrie 1863, București – d. 14 ianuarie 1934, București), medic și microbiolog român, fondator al școlii românești de imunologie și patologie experimentală. A fost profesor universitar și membru al Academiei Române.

·         1930: Politicianul roman de origine basarbeana Constantin Stere, urmat de grupul condus de el, se retrage din Partidul Naţional-Ţărănesc din România şi constituie Partidul Ţărănesc-Democrat,

·         1931: În România guvernul naţional-ţărănesc, prezidat de G.G.Mironescu isi da demisia.

·         1931: Se crează Banca Agriculturii Româneşti pentru asanarea financiară şi economică a agricultorilor din România.

·         1939: Glen Miller înregistreaza populara melodie ”Moonlight Serenade”, care devine un standard pentru întreaga epoca big band. https://youtu.be/AQseFAcWvtE.

·         1939: Faisal al II-lea devine rege al Irakului.

·         1944: Bucureștiul  a fost ținta unui masiv bombardament al aviației americane. Au fost vizate ținte civile, cu deosebire zona Gării de Nord, dar și partea centrală a orașului, zone care nu aveau o justificare militară, deoarece frontul se afla departe, la peste 300 km, pe linia Iași-Chișinău, iar luptele încetaseră de la sfârșitul lunii martie. Mai mult, o mare parte din victime erau refugiați basarabeni, ce fugeau din calea urgiei sovietice. Tragedia a avut loc într-o marți, pe la ora prânzului. Atunci, un număr de 220 bombardiere B-17 (numite Fortărețe zburătoare) și 93 bombardiere B-24 (Libertador) au intrat în spațiul aerian al României, venind din Italia. Și au făcut prăpăd. Oficial, în bombardamentul din 4 aprilie 1944 au murit 2.942 de persoane și au fost rănite alte 2.126. Morții au fost îngropați într-o margine a Cimitirului Calvin, cu ceremonii amintind de funeralii naționale. Cimitirul va purta numele „4 aprilie”, dar va fi desființat în anii comunismului. Conform datelor oficiale, americanii au pierdut 10 avioane. Dacă de morții noștri nu își mai amintește nimeni, în București există însă doua monumente ridicate în memoria aviatorilor americani uciși în misiunile de bombardament asupra orașului: unul a fost realizat în 2002 în Cișmigiu, iar celălalt se află în Parcul Kiseleff și a fost inaugurat în 2007. „Vă închipuiți, păstrând proporțiile, cum ar arăta la Londra un monument dedicat aviatorilor germani, la Hiroshima unul dedicat celor americani și la Dresda britanicilor?” Concluziile contemporanilor sunt unanime: bombardamentele americane nu aveau nici o justificare logică. A fost măcelărită populația civilă, lipsită de apărare, au fost distruse importante bunuri materiale.

·         1944: În România, este  înlăturat  Ştefan Foriş din funcţia de secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Se constituie o conducere provizorie, în frunte cu Emil Bodnăraş, Constantin Pîrvulescu şi Iosif Rangheţ. In scurt timp, Foris avea sa fie asasinat in pur stil mafiot, in timpul luptei pentru putere din cadrul Partidului Comunist Roman. Ștefan Foriș (n. maghiară Fóris István 9 mai, 1892, Tărlungeni, Brașov – d. 1946, București; pseudonim: Marius) a fost un activist și jurnalist comunist de origine maghiara[1] din România și Ungaria. În perioada 1940-1944, Foriș a fost secretarul general al PCR.

·         1945 - Legea nr.260 extinde legislaţia română pe tot teritoriul Transilvaniei eliberat de sub ocupaţia ungară, anulînd acţiunea legislaţiei ungare.

·         1945: Al doilea război mondial: Teritoriul Ungariei a fost complet eliberat de sub ocupația fascistă, de către trupele române și sovietice.

·         1946 - O decizie a Ministerului Educaţiei Naţionale interzice elevilor din toate şcolile de stat, confesionale şi particulare orice manifestare politică de partid, atît în şcoală, cît şi în afara ei şi desfiinţează toate asociaţiile şi comitetele alcătuite din elevi, cu excepţia comitetelor de clasă şi a societăţilor culturale.

·         1947 - Are loc premiera piesei “Seringa” de Tudor Arghezi.

·         1949: Douăsprezece națiuni: Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Belgia, Olanda, Danemarca, Italia, Luxem-burg, Norvegia, Islanda, Canada și Portugalia, semnează Tratatul Nord Atlantic, creând NATO.

·         1968: Programul Apollo: NASA lansează Apollo 6.

·         1973: In  SUA  sunt finalizate lucrarile  la  New York World Trade Center – turnurile gemene, care, cu cei 1350 de metri ale lor au devenit oficial cele mai inalte cladiri din lume.

·         1983: Prima misiune orbitală a navetei spațiale „Challanger” (STS-6). Naveta Spațială Challenger, construită pentru zborul pe orbită OV-099, a fost a doua navetă spațială construită de NASA, prima fiind Columbia. Prima misiune a început pe 4 aprilie 1983. Naveta a reușit să efectueze 9 misiuni complete, cea de-a zecea lansare fiind și ultima lansare pe care a efectuat-o naveta Challenger. Pe data de 28 ianuarie 1986, naveta a explodat la doar 73 de secunde de la lansare, din explozie rezultând și decesul celor șapte membri ai echipajului. Din cauza acestui accident, timp de doi ani și jumătate nici o navetă americană nu a mai realizat vreo misiune spațială, până la lansarea lui Discovery în anul 1988, în cadrul misiunii STS-26. Challenger a fost înlocuită de Endeavour, lansată pentru prima dată în 1992.

·         1990 - La Patriarhie, are loc solemnitatea întoarcerii în scaunul patriarhal, la iniţiativa Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a Prea Fericitului Teoctist.

·         1996 - Jaguar introduce noul Jaguar XK8 Cabrio la Salonul de la New York, la o lună distanţă de lansarea modelului Jaguar XK8 Coupe prezentat pe data de 5 Martie la Geneva. Aceste modele preluau ştafeta de la Jaguar XJS, dar în special versiunea cabrio avea o responsabilitate mare, XJS Cabrio fiind un succes şi comercializându-se de două ori mai bine decât coupe-ul în perioada 1991-1996. Noul XK8 a fost practic primul model complet nou de la achiziţia mărcii de către Ford şi primul Jaguar din istorie care folosea motoare cu 8 cilindri, prin introducerea motorului AJ-V8. Cu apariţia acestei generaţii, puriştii Jaguar au contestat designul spunând că liniile tipice ale mărcii au fost alterate, dar Ford a replicat susţinând că la acest model au lucrat doar designerii Jaguar, fără alte presiuni din afară. Acest model a fost însă înrudit cu Aston Martin DB7, o altă marcă deţinută de Ford.

·         1997: A fost fondată echipa de fotbal Sheriff Tiraspol.

·         2000 - Demisionarii din PD, Victor Babiuc, Radu F. Alexandru şi George Şerban, au intrat în PNL.

·         2002: Guvernul angolez si rebelii UNITA semneaza un tratat de pace prin care se pune capat razboiului civil din aceasta tara.

·         2002 - Academia Română a organizat, cu prilejul împlinirii a 136 de ani de la înfiinţare, ”Ziua uşilor deschise”.

·         2002 - A început vizita unei delegaţii militare conduse de viceamiralul James A. King, reprezentantul militar al Canadei în NATO, la invitaţia şefului Statului Major General al Armatei, general dr. Mircea Mureşan.

·         2003: A fost inaugurat Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi – la Bucureşti. Apărut la iniţiativa primului ministru, Adrian Năstase, acest muzeu reuneşte documente rare, hărţi de o mare valoare istorică.

·         2006: In Kuweit femeile au votat pentru prima dată, dupa ce li s-au acordat drepturi politice egale în anul 2005.

Nașteri

·         188:  S-a nascut Caracalla, împărat roman din dinastia Severilor in anii 211-217; (d. 8 aprilie 217). A fost asasinat  în timpul campaniei militare din Mesopotamia, la instigarea prefectului pretoriului, Marcus Opellius Macrinus, care s-a proclamat apoi împărat.

·         1785: Bettina von Arnim, scriitoare germană (d. 1859)

·         1819: Maria a II-a, regină a Portugaliei (d. 1853)

·         1835: John Hughlings Jackson, neurolog englez (d. 1911)

·         1846: Contele de Lautréamont, scriitor francez (d. 1870)

·         1858: Remy de Gourmont, poet francez (d. 1915)

·         1876: Maurice de Vlaminck, pictor francez (d. 1958)

·         1882: Kurt von Schleicher, general și cancelar al Germaniei (d. 1934)

·         1896 - S-a născut Robert Emmet Sherwood, dramaturg american, scenarist de filme şi ziarist. Comediile şi dramele sale, piese cu implicaţii filosofice, de atitudine antirăzboinică şi de evocare istorică – dintre care cea mai cunoscută este “Pădurea împietrită” (1935) –, remarcabile prin gradaţia tensiunii dramatice şi şocul elementului neprevăzut, atestă un temperament ironic, deziluzionat şi o tendinţă spre paradoxul istorico–moral (m.14.11.1955).

·         1901 - S-a născut Ion Breazu, istoric şi critic literar (m.11.05.1958).

·         1904: Aleksandr Afinoghenov, dramaturg rus (d. 1941)

·         1907 - S-a născut chimistul Coriolan Drăgulescu, membru al Academiei Române, membru al Consiliului Uniunii Internaţionale de Chimie Pură şi Aplicată (”Teoria şi practica măsurării pH-ului”, ”Analiza chimică volumetrică”, ”Chimia structurală modernă”).

·         1911 - S-a născut Aurel Lambrino, prozator şi publicist (m.04.03.1978).

·         1912 - S-a născut Ioan Mirea, pictor şi sculptor, stabilit la Paris.

·         1914 - S-a născut scriitoarea franceză Marguerite Duras (romanul “Amantul”, scenariul pentru filmul “Hiroshima, dragostea mea”) (m.03.03.1996).

·         1915 - S-a născut Vasile Florescu, teoretician şi critic literar (“Conceptul de literatură veche”, “Retorica şi neoretorica”) (m.14.01.1982).

·         1917 - S-a născut Valeriu Ciobanu, istoric literar, folclorist şi poet (”Poporanismul: Geneză, evoluţie, ideologie”, ”Hortensia Papadat-Bengescu”) (m.21.12.1966).

·         1924 - S-a născut Lucian Ionescu, ilustrator muzical.

·         1928 - S-a născut lingvistul Florica Dimitrescu-Niculescu.

·         1931 - S-a născut poetul Petru Anghel (“Frumosule fiu”, “Final deschis”, “Firul de iarbă”).

·         1932: S-a nascut regizorul rus de film Andrei Tarkovsky; (d. 1986). Printre cele mai apreciate filme ale sale se numara : Copilăria lui Ivan (Ivanovno detstvo) (1962), Andrei Rubliov (1966 ), Solaris (1972) .

·         1932: S-a născut Anthony Perkins, actor american de teatru și film (d. 1992). Anthony Perkins (n. 4 aprilie 1932 – d. 12 septembrie 1992). A fost nominalizat pentru premiul Academy Award. Perkins a ramas in memoria publicului cinefil pentru rolul lui Norman Bates din filmul Psycho a lui Alfred Hitchcock.

·         1933: Ștefan Tapalagă, actor român de teatru și film (d. 1994). Ștefan Tapalagă (n. 4 aprilie 1933, Dorohoi – d. 21 mai 1994, București) a fost un actor român. A jucat pe scena Teatrului de Comedie București. În tinerețe a fost campion la scrimă. A fost fratele actriței Rodica Tapalagă.

·         1938: Aristide Buhoiu, realizator TV, scriitor român (d. 2006)

·         1939 - S-a născut Hugh Masekela, trompetist, vocalist, compozitor şi şef de orchestră sud-african.

·         1941 - S-a născut Major Lance, cântăreţ soul american.

·         1941: Viorel Savin, dramaturg și critic literar român

·         1942 - S-a născut Kris Jensen, cântăreţ şi chitarist american.

·         1943 - S-a născut Dragoş Gănescu, artist decorator şi ceramist.

·         1947 - S-a născut Doug Ferguson, basist britanic (Strange Brew, Brew, Camel).

·         1950 - S-a născut Dicken (Jeff Robert Pain), vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Mr. Big).

·         1950 - S-a născut Pip Pyle, baterist britanic (Hatfield & The North, National Heath).

·         1952 - S-a născut Peter Haycock, vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Climax Blues Band).

·         1952 - S-a născut Dave Hill, chitarist britanic (Ambrose Slade, Slade).

·         1954 - S-a născut Gary Moore, chitarist, vocalist şi compozitor irlandez (Skid Row, Thin Lizzy, Colosseum).

·         1954 - S-a născut Anca Maria Constantinescu, artist plastic.

·         1955 - S-a născut actorul Valentin Popescu.

·         1957: Aki Kaurismäki, regizor finlandez

·         1958 - S-a născut Julie Forsyth, cântăreaţă britanică (Guys and Dolls).

·         1968: Radu-Cătălin Drăguș, politician român

·         1973 - În această zi se naşte pilotul Loris Capirossi în Castel San Pietro Terme, Bologna. Pilotul italian deşi a debutat la categoria 500cc în anul 1995, acesta nu ţi-a adjudecat nici un titlu, ci s-a remarcat ca o tânără speranţă la clasa 125 cc şi apoi la 250 cc, acolo unde deţine trei titluri. Debutul său în motociclism a fost foarte entuziasmant, reuşind ca în primul său sezon la clasa 125 cc să ia titlul. A fost considerat astfel o mare speranţă, datorită triumfului la vârsta de doar 17 ani. Cel mai bun sezon al său în Moto GP s-a consemnat în 2006, atunci cînd a obţinut un loc trei la final de sezon, alergând pentru echipa Ducati Corse. În prezent Loris reprezintă echipa de uzină Suzuki, fiind înregimentat în 2008. Cele două sezoane au fost însă printre cele mai slabe din cariera sa , reuşind la final doar clasări pe locul 10, respectiv locul 9. Capirossi are un procentaj de sub 10% curse câştigate din cele la care a participat, având 29 de victorii din 299 de starturi.

·         1979: Heath Ledger, actor australian (d. 2008)

·         1987: Sami Khedira, fotbalist german

Decese

·         397: A murit Sfantul Ambrozie, teolog si arhiepiscop al orasului Milano  (n. cca.338).
A fost unul dintre ce patru Părinți ai Bisericii Apusene si Doctor al Bisericii. De la Sfântul Ambrozie au rămas scrieri dogmatice, scripturale, tratate de morală, de ascetism și 91 de scrisori. El a demonstratcă religia creștină poate asimila, fără a fi în primejdie să altereze mesajul său, toate valorile naturale pe care lumea păgână, îndeosebi cea romană, a știut să le exprime.

·         896: A murit, probabil otravit,  Papa Formosus (n.cca. 816).  A  fost papa  de la 6 octombrie 891 la moartea sa. Lui Formosus  i s-a aplicat  ,Damnatio memoriae “, o practică judiciară veche din Roma Antica, dupa ce,in aprilie 896 a fost numit papă un dușman înverșunat al lui Formosus,  Stefan al VI-lea până la acea dată episcop de Agnani consacrat în această demnitate chiar de către Formosus. La începutul anului 897,  papa Ștefan al VI-lea a condus într-o bazilică din Lateran un macabru proces al resturilor trupești ale fostului pontif. A fost  imbracat in vesmintele papale, așezat pe un tron si judecat  în ceea ce sa numit “Sinodul cadavrului”  si acuzat că și-a încălcat jurământul depus la Troyes și că episcop fiind și-a abandonat dioceza pentru scaunul papal. Cadavrul a fost  declarat  vinovat și condamnat, iar  măsurile adoptate în timpul pontificatului său au fost anulate. Apoi, a fost deposedat de veșminte și de atributele pontificale și i s-au tăiat trei degete de la mâna dreaptă, cele cu care creștinii binecuvântează. A fost apoi târăt de picioare afară din biserică și pus într-un mormânt comun. Un nou val de ură a făcut ca trupul lui Formosus să fie dezgropat și aruncat în Tibru, insă după câteva zile a fost găsit de niște călugări și îngropat. Papa Teodor al II-lea a ordonat ca rămășițele lui Formosus să fie mutate la Roma și înmormântate cu ceremonie solemnă în bazilica Sfântul Petru.

·         1284: Moare regele Castiliei, Alfonso al X-lea cel Înțelept; (n. 1221).

·         1292: A decedat Papa Nicolae al IV-lea; (n. 1227).

·         1588: Frederick al II-lea al Danemarcei (n. 1534)

·         1617: John Napier, matematician scoțian (n. 1550)

·         1689: Arhiducesa Maria Anna Josepha de Austria (n. 1654)

·         1761: Theodore Gardelle, pictor elvețian (n. 1722)

·         1774: Oliver Goldsmith, scriitor englez (n. 1728)

·         1817: Moare André Masséna, general și mareșal francez (d. 1758). André Masséna (Andrea Massena) n. 6. Mai 1758 in Nizza; d. 4. Aprl 1817) Masséna nu s-a numărat niciodată printre apropiații lui Napoleon, dar este probabil mareșalul pe care împăratul l-a apreciat cel mai mult, numindu-l “copilul iubit al Victoriei”. Strateg de geniu, unul dintre puținii comandanți capabili să comande independent, mareșalul este considerat astăzi de mulți istorici ca fiind una dintre cele mai strălucite minți ale epocii în domeniul militar. Mareșalul Masséna s-a stins din viață în 1817 și a fost înmormântat la cimitirul parizian Père Lachaise, unde o alee îi poartă numele.

·         1841: A incetat din viata William Henry Harrison, al 9-lea presedinte american; (n.1773). A murit în birou, in urma complicatiilor unei pneumonii si a avut cel mai scurt mandat de presedinte al Statelor Unite ale Americii din istorie (4 martie -4 aprilie 1841). William Henry Harrison (n. 9 februarie 1773 – d. 4 aprilie 1841) a fost un lider militar american, politician și cel de-al nouălea președinte al Statelor Unite ale Americii (4 martie 1841 – 4 aprilie 1841). Harrison a servit ca primul guvernator al Teritoriului Indiana și, mai târziu, ca membru al House of Representatives și senator din partea statului Ohio.

·         1870: Heinrich Magnus, chimist și fizician german (n. 1802)

·         1919: William Crookes, chimist și fizician englez (n. 1832)

·         1923: John Venn, matematician britanic (n. 1834)

·         1929 - Karl Benz moare în această zi la vârsta de 84 de ani, din cauza bronşitei acute. Germanul este văzut ca inventator al unui motor pe benzină pentru automobile în doi timpi în 1879 şi a fost unul dintre co-fondatorii constructorului Mercedes-Benz. Karl Benz a reuşit să îşi patenteze primul său automobil în 1886, aceste fiind primele automobile introduse în producţie la scară largă.

·         1930: Victoria de Baden, soția regelui Gustaf al V-lea al Suediei (n. 1862)

·         1932: Wilhelm Ostwald, chimist german, laureat Nobel (n. 1853)

·         1942 - A murit Gheorghe Adamescu, istoric literar, bibliograf şi publicist (“O istorie a literaturii române”, “Contribuţii la bibliografia românească”) (n.23.07.1869). Gheorghe Adamescu (n. 23 iulie 1869, București – d. 4 aprilie 1942, București) a fost un istoric literar, bibliograf, autorul unor manuale de literatură din perioda interbelică și membru corespondent al Academiei Române din 1921. A scris o istorie a literaturii române de la origini până în 1910.

·         1953: A murit regele Carol al II-lea, al Romaniei. A fost primul rege nascut in Romania si a  domnit  între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Aceasta decada  a domniei regelui Carol al II-lea, a reprezentat o epoca de prosperitate economica si de inflorire culturala a  tarii, dar si o epoca de ascensiune a extremismului de dreapta, a unor abuzuri si a unui regim dictatorial instaurat de rege. Principele Carol s-a nascut la Sinaia, la 3 octombrie 1893. A fost fiul Regelui Ferdinand si al Reginei Maria.  La 10 martie 1921, Principele Carol s-a casatorit cu Principesa Elena, fiica Regelui Constantin al Greciei. Casatoria nu a durat. Carol s-a indragostit de Elena (Magda) Wolf Lupescu, cu care a fugit la Paris, in decembrie 1925, renuntand la drepturile sale de mostenitor al coroanei. Regele Ferdinand l-a desemnat in aceasta situatie ca succesor la tron pe tanarul sau nepot, Mihai. Carol s-a reintors in tara la 8 iunie 1930, si-a inlaturat fiul de pe tron si s-a proclamat Rege. In 1938, Regele Carol al II-lea a dizolvat partidele politice, a abolit Constitutia si a instaurat un regim de autoritate monarhica. Lipsa de suport extern din partea aliatilor traditionali ai Romaniei, Marea Britanie si Franta, inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial si, in 1940, destramarea Romaniei Mari prin cedari teritoriale, au dus la erodarea completa a sprijinului politic pentru regimul lui Carol al II-lea. La 6 septembrie 1940, pe fondul tulburarilor interne, Regele Carol al II-lea a fost nevoit sa abdice. A  parasit tara impreuna cu Elena Lupescu si a locuit in Statele Unite ale Americii, Brazilia si Portugalia. A fost  inmormantat in capela Regilor Portugaliei din Estoril. Din anul  2003, ramasitele pamantesti ale Regelui Carol al II-lea se odihnesc la Curtea de Arges, alaturi de predecesorii sai.

·         1961: Simion Stoilov, matematician român, membru al Academiei Române (n. 1887)

·         1967 - A murit poeta Mariana Dumitrescu (n.27.08.1924).

·         1968 - A murit prozatorul Eugen Bălan (“Într-o duminecă de august”, ”Exerciţii”) (n.21.10.1904).

·         1968: Pastorul american Martin Luther King Jr., militant pentru drepturile persoanelor de culoare din SUA, a fost asasinat la Memphis- Tennessee. Martin Luther King Jr. (n.15 ianuarie 1929, Atlanta, Georgia – d. 4 aprilie 1968, Memphis, Tennessee) a fost un pastor baptist nord-american, activist politic, cunoscut mai ales ca luptător pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite ale Americii.

·         1972: Gheorghe Atanasiu, fizician român (n. 1893)

·         1976: Harry Nyquist, inginer electrotehnist și fizician american de origine suedeză (n. 1889)

·         1979 - A murit Richard Carol Oschanitzky, compozitor, pianist, dirijor (n.1901).

·         1979: In Pakistan, fostul prim-ministru Zulfikar Ali Bhutto, a fost spânzurat în ciuda apelurilor internaţionale pentru clemenţă.

·         1983: Gloria Swanson, actriță americană (n. 1899)

·         1984 - A murit Oleg Konstantinovici Antonov, constructor rus de avioane, renumit pentru construcţia cunoscutelor avioane de tip AN-10, AN-24, AN-22, AN-12 (n.07.02.1906).

·         1987: C.L. Moore, acriitoare americană (n. 1911)

·         1991: Max Frisch, romancier și dramaturg elvețian (n. 1911)

·         1992: A murit scriitorul roman Vintilă Horia, scriitor din exil, autor al romanului “Dieu est né en exil”, pentru care a primit premiul Goncourt în 1960 (“Mai sus de miazănoapte”, “Viitor petrecut”, “A murit un sfânt”); (n. 18 decembrie 1915). Vintilă Horia (pseudonimul literar al lui Vintilă Caftangioglu, n. 18 decembrie 1915 (S.N. 31 decembrie), Segarcea – d. 4 aprilie 1992, Collado Villalba, Madrid, Spania) a fost un diplomat, eseist, filozof, jurnalist, pedagog, poet și romancier român, care a scris în special în limbile română și franceză, cunoscând consacrarea internațională după exilul său.

·         2013: Roger Ebert, critic de film și scenarist american (n. 1942)

Sărbători

• În calendarul ortodox: Sfânta și Marea Miercuri (denie); Sf Cuv Iosif Imnograful; Gheorghe din Maleon; Zosima
• În calendarul romano-catolic: Isidor din Sevilla, episcop și învățător al Bisericii (ca. 560-636)
• Ziua Academiei Române. La 4 aprilie 2000, cu prilejul ”Zilei Porților Deschise” la Academia Română, prezidiul instituției a hotărât ca Ziua Academiei Române să se sărbătorească la această dată. La 1/13 aprilie 1866, a fost înființată ”Societatea Literară Română”, care și-a început activitatea în anul următor, sub numele de ”Societatea Academică Română”, se arată pe site-ul oficial al instituției. La 29 martie 1879, prin înalt decret, ”Societatea Academică Română” a fost declarată institut național, sub numele de ”Academia Română”. Academia a fost încă de la început concepută ca o instituție națională, lucru exprimat atât prin componența ei — membri aleși din toate provinciile românești: patru din Muntenia, câte trei din Moldova, Transilvania și Basarabia și câte doi din Banat, Bucovina, Maramureș și Macedonia’ — cât și prin programul anunțat. Scopul ei a fost elaborarea ortografiei și a gramaticii limbii române, începerea și realizarea unui dicționar al limbii române. Dintre primii membri putem enumera personalități importante ale vieții culturale și naționale din întreg spațiul românesc: Iosif Hodoș din Marmaureș; Timotei Cipariu și George Barițiu din Transilvania; Andrei Mocioni (Mocsony) și Vicențiu Babeș din Banat; Alexandru Hurmuzachi din Bucovina; Vasile Alecsandri și Costache Negruzzi din Moldova, Ion Heliade-Rădulescu, August Treboniu Laurian și C.A.Rosetii din Muntenia.

·         Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal și asistență în lupta împotriva acestora

·         Ziua internațională a animalelor fără stăpân

ARTE 4 Aprilie

MUZICĂ 4 Aprilie

Hugh Masekela, trompetist, vocalist, compozitor şi şef de orchestră sud-african

Major Lance, cântăreţ soul american

Kris Jensen, cântăreţ şi chitarist american

Doug Ferguson, basist britanic (Strange Brew, Brew, Camel)

Camel 

Dicken (Jeff Robert Pain), vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Mr. Big)

MR BIG 

Pip Pyle, baterist britanic (Hatfield & The North, National Heath)

Hatfield & The North - 

Peter Haycock, vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Climax Blues Band)

 Climax Blues Band 

Dave Hill, chitarist britanic (Ambrose Slade, Slade)

Slade - Full Concert - 08/04/75 - Winterland (OFFICIAL): 

Gary Moore, chitarist, vocalist şi compozitor irlandez (Skid Row, Thin Lizzy, Colosseum)

Gary Moore: 

Julie Forsyth, cântăreaţă britanică (Guys and Dolls)

Guys n' Dolls 

Richard Carol Oschanitzky, compozitor, pianist, dirijor

Richard Oschanitzky: 

 ÎNREGISTRĂRI NOI:

Beethoven - Moonlight Sonata | 2 Hours Classical Piano Music for Relaxation

No Other Love! (Henry Mancini) (Lyrics) Super Romantic & Beautiful 4K Music Video Album! H.D.

POEZIE 4 Aprilie

Petru Anghel

Biografie Petre Anghel

Experienţă profesional-didactică: Experienţă profesională:
• redactor la revista Flacara (1969-1972)
• redactor principal la revista Tribuna Romaniei (1972-1974)
• redactor de rubrica la Radioteleviziunea romana (1974-1989
• director al revistei Avanpost (1990-1998)
• profesor asociat la Universitatea Independentă Titu Maiorescu (1990-1995),
• lector la Institutul Teologic Adventist (1998-2000), 
• conferenţiar la Institutul Teologic Baptist (2001-2003)
• conferenţiar la Facultatea de sociologie si asistenta sociala
• profesor la Facultatea de sociologie si asistenta sociala (2003-prezent).

Cursuri predate:
• Stilistica limbii romane
• Sociolingvistica romana
• Antropologie culturala
• Stiluri si metode de comunicare
• Tehnici de redactare
• Comunicare si negociere.
Contribuţii la domeniul asistenţei sociale:
• Comunicarea in asistenta sociala

Titluri academice: • Doctor in filologie (1978)
• Doctor in teologie (2003). 

Specializări ştiinţifice: • Certified Seminar Leader, ASLA California (1998).
• Master Acttion Coach, California (2002) 

Stagii de documentare: • Universitatea La Siera, USA (1999).
• Sorbona, Paris (1980).
• Newbold College Bracknell, Berkshire, England (1998).

Participări la manifestări ştiinţifice: Manifestări ştiinţifice naţionale:
• Cultura, dezvoltare, identitate. Perspective actuale – Oradea 2006.
• Comunicarea intre reusita si nereusita: stiluri de comunicare – Craiova, 2004.

Manifestări ştiinţifice internaţionale:
• Andrews University Berrien Springs, Michigan, USA (1998)
• La Sierra University Riverside, California (2000). 
• 20th Annual Conference of the Association of Seventh-day Adventist Librarians, July 9-16, 2000 Andrews University
Berrien Springs, Michigan, USA.
• International Conference on the S.D.A. Philosophy of Education, Toronto (2001)
• The University and the Promotion of Communitz Justice, septembrie 2001.

Cercetare ştiinţifică academică: Programe de cercetare academică:
• Institutional Support to the Ministry of Labour and Social Solidarity. 
• Establishing an European Centre for the Integration of Institutionalized Children. Promoter: Save the Children Romania.

Lucrări publicate: • Mihai Ralea, studiu critic (1973)
• Cuvântul şi pietrele (1990).
• Cuvântul şi cuvintele, (1998)
• Stilistica limbii române, (1999)
• Etic si estetic, Bucureşti ( 2000)
• Creştinism şi culturi populare (2001).
• Sociolingvistică română (2001).
• Institutional Support to the Ministry of Labour and Social Solidarity, in colaborare cu Jess Price, Angela Taylor (2001).
• Comunicare sapienţială (2002).
• Stiluri şi metode de comunicare (2003).
• Comunicare transculturală (2003).
• Instituţii europene şi tehnici de negociere în procesul integrării, 2003.
• Communication and Teaching, Pasadena, America Seminar Leaders Association, 2004.
• Tehnici de redactare, Bucureşti (2005).
• Strategii eficiente de comunicare ( 2005).

Alte informaţii: • Premiul Uniunii Scriitorilor pentru romanul Fratele nostru Emanuel.
• Premiul revistei Avanpost
• Prezent cu 14 volume in Library of Congress American şi James White Library Catalog
• Autorul volumelor:
Duhul Pământului, Cartea Romanească. 1971.
Fratele nostru Emanuel, Editura Cartea Românească, 1976.
Prindeţi vulpile, Editura. Eminescu, 1978
Şcoala Pedepselor, Editura Junimea, 1978
Sita lui Mamona, Editura Cartea Românească, 1980
Dincolo de iubire, Editura Junimea, 1978.
Întoarcerea fiilor risipitori, Editura Cartea Românească,1982.
Moştenitorul, Editura Cartea Românească, 1986.
Dealul Viilor, Cartea Românească,1988
Zodia vărsătorului de plumbi, Ed. Militară, 1989.
Davidiada, Editura Viaţă şi Sănătate, 1998.
Umbra lui Ionatan, Editura Omega-Ideal, 2005.
Pe prag de seceră, Editura Graphe, 2006.
Carraria, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2009.
• Lucrari de pictura prezente in colectii particulare din Romania si alte tari din Europa sau U.S.A.
• Preşedinte al Asociaţiei Societatea de Mâine
• Reprezentantul în România al American Seminar Leaders Association 
• Prezent in Enciclopedia personalitatilor din Romania, Who is Who.
• Prezentat in diverse istorii ale literaturii.
• Referent stiintific al revistei Sociologie românească
• Directorul editurii Omega Ideal.

Balada lui David 

Alelei şi aleluia,
cântam Doamne pe coline,
după miale şi berbeci.
Caprele aveau doar demoni
între coarne şi în ţâţe,
era greu chiar imposibil
să le pot aduce-n turmă.

Şi-am vrut, Doamne,
să-mi pun capăt
zilelor cu soare-n cap,
nopţilor cu frica-n sân.
Pân s-a năpustit un leu
mare cât un deal cu coamă
să-mi răpească o mioară.

Eram gata să mă pierd,
inima bătea ca guşa
unei broaşte fără minte, dar mi-am zis:
cum am să fug
dinaintea unei fiare poreclite de ei leu,
nu sunt eu urmaş de Iuda,
nu sunt însumi Leul eu?
Şi l-am apucat de falcă
şi trăgeam să-i despart dinţii
şi-n adâncul gurii lui
am văzut o mână albă
care-i înfundase gâtul.

Mână albă şi curată,
netedă precum petală
unui crin din valea largă.
Doar cu-n semn de cui în mijloc.
Şi-am tăcut: Te luptai Tu
şi cu fiara
şi cu noaptea
şi cu spaima mea din oase.

Cum vor ei, bunule frate,
să mă sperii
de-un morman de carne grasă
cum e porcul uns cu ură,
îmbrăcat în za de fier.

Iată am aici o piatră
Cât un ochi fără culoare
Presărat ca un mozaic
cu lumina dintre nori
( ai Tu ce-ai cu cei ce poartă
numele
unei pietre neîmpetrite)
Voi lovi cu ea în locul
ce-i zic proştii c-ar fi cap.

Eu ţintesc,
Tu mână piatra,
ca să ştie
orbii, surzii,
filistenii şi evreii,
unguri, saşi, români (olteni, restul este viitură!)
ce răsplată are Unsul
ce se crede-n semnul Tău.

Alelei şi aleluia,
zise Domnul pentru mine,
suie-te pe dealul mare
ca să vezi Sionul Meu.
Erau gropi, scaieţi şi dune
pe o rână de pământ:
eu vedeam Ierusalimul
cel mai luminos oraş,
străveziu ca o fereastră
dintr-un templu azuriu,
şi vedeam chiar şi lumina
după ce va striga Fiul:
s-a sfârşit, terminat e!

Lumina asteptării 

S-a aratat
Nu spre ziuă
Când razele băteau cu biciul
Întunericul
Si grâul era gata să plângă cu rouă,
Ci în mijlocul tăcerii
Când nu mai mă aveam
Nici pe mine.

Am auzit singuratatea:
Vine lumina.

Avea trup de femeie
Ochi înțelept
Și neodihnă de șarpe

Amnarul a aprins așteptarea
Uscată și ștearsă mai de mult
Și m-am izbăvit
În ardere.

Maria Magdalena 

Eu n-am mângâiat mâinile bărbaţilor,
Nici braţele lor de oieri, negustori, nişte jidovi
care parfumat care coperit de năduf,
miroseam uneori
cărţile saducheilor
fiindcă-i uram
râzându-le-n nas că nu pot citi învierea.

Şi sinceri erau: cum sa creadă ei învierea când
nu se născuseră incăle.
Dar atingându-mă ei,
cu faţa în sus m-aşezam
şi, ca să nu le văd chipul (aşa se spune delicat la mutră),
priveam peste umărul lor
Pân la cer.

Apoi, când nu ştiam dacă mai sunt sau nu sunt
femeie,
Te-am văzut bântuind pe poteci.
Tu te-ai făcut a nu şti
că aş trece prin preajmă.
Te fereai să te uiţi.
(Şi ştii tu de ce te fereai, hoţule, îmi vine să zis, şi chiar zic, adică dragule şi frumosule şi neascultătorule de părinţi,
certăreţule cu bătrâni, prieten de haimanale care-au părăsit casele, sărăntocule, singurătate, iubitule), dar nu aveai încotro
să te-ntorci
(căci nimeni n-a mai avut decât un singur drum, ca tine, săracule în drumuri),
şi când te-am văzut mi-am adus aminte: ochi de cer aveai.
Pe tine te iubeam eu când îi uram pe ei.

Şi ce tânăr erai, bătrâne,
Tinere, bătrâne domn,
(dar să trecem peste asta, e chiar o problemă filozofică)
acum pot să spun adevărul:
când ţi-am văzut ochii
m-a apucat tremuratul.
Şi-am înviat.(Pun în paranteză că băietanii ceia de lângă tine
au crezut că am draci – habar n-am ce e aia. Dar ce ştiu ei, fie vorba între noi, singurii care ştim ce e cerul, suntem noi, merită să te superi pe ei?)
Dar altceva voiam să spun:
o fi păcat
că sărutându-ţi picioarele
mi-am zis:
moară Soarele,
piară mioarele.
Se uscă pleopele.
Sărută-mi genele,
Cu milă atinge-le.
Pe ele le.
Nu mă alungă-mă.
Pe mine mă,
Învie-mă.

Poeta Mariana Dumitrescu

Biografie Mariana Dumitrescu

DUMITRESCU Mariana, se naste la 27 aug. 1924, Bucuresti - moare in 4 apr. 1967, Bucuresti. 
Poeta. 

Fiica lui Nicolae Serban, functionar, si a Eufrosinei (n. Stefan). Licentiata a Facultatii de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti (1946) si a Conservatorului de Muzica si Arta Dramatica din Bucuresti, sectia arta dramatica (1947). 

Actrita la Teatrul National din Bucuresti, s-a remarcat si ca scenarista, traducatoare de librete de opera etc Multe dintre poeziile sale au (ost transpuse pe muzica. Figureaza, de asemenea, pe un disc conti nind texte recitate de actori si insotite de comentariul lui Serban Ciocu-lescu. 

Debut editorial cu placheta Poezii (1942) - dupa mai multe incercari in revista scolare Mugurasul, Universul copiilor ele. -, de altfel ramasa si singura publicata in timpul vietii. Celelalte voi., Poezii (1967) si Iarba timpului (1968). sint postume.

D. scrie o poezie discursiva, constatati va, incarcata de suspensii, soapte, notatii, propozitii nominale, propunind intreguri contigue, nu similare realitatii. Statutul de document psihologic e depasit totusi de generalitatea emotiei si a ideii, generalitate pe care indeosebi finalurile stiu s-o reliefeze. 

Metrica sincopata, tectonica libera - amintind pe alocuri de Tudor Arghe-zi - imbraca un fond de vaga descendenta blagiana (fintina, fluviul, moara, mumele, semnul, sufletul, sarpele etc). Temele preferate, timpul, dragostea, moartea, se dezvolta in fertile intrepatrunderi. Peste toate planeaza, in-fiorindu-le, obsesia marii, a profunzimilor (neptunice, celeste), a infinitului. 

Atrag atentia si unele inflexiuni ale liricii populare, prelucrate de o sensibilitate cultivata. Neintrerupta contemplare a propriului destin amenintat cu stingerea.

OPERA: (cu numele Mariana Serban), Poezii, Bucuresti, 1942; Poezii, cuvint inainte de S. Cioculescu, Bucuresti, 1967; Iarba timpului, Bucuresti, .

REFERINTE CRITICE: E. Manu, in Astra, nr. . 1967: VI. Streinii, in Luceafarul, nr. 21, 1967; M. Tarangul, in Gazeta literara, nr. 35, 1967; Mariana Vintila-Nusi, in Viata Romaneasca, nr. 9, 1967.

TEATRU/FILM 4 Aprilie

Cu Ștefan Tapalagă

Biografie Ștefan Tapalagă

Ștefan Tapalagă s-a născut la 4 aprilie 1933 la Dorohoi, oraș moldovenesc unde a făcut școala primară și apoi liceul. A urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L. Caragiale" din București. Absolvește Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică în anul 1961 la clasa profesorului Finteșteanu - Sanda Manu, Dem Radulescu și Alex Lungu.

În perioada următoare este elev la Paris pentru a studia pantomima cu Jacque Lecqoc. Este coleg de clasă cu Traian Stănescu, Candid Stoica, Ioana Manolescu, Violeta Andrei, Dorina Lazăr, Ioana Măgură Bernard, Ion Arcudeanu, regretații Jorj Voicu și Marian Hudac, Nicolae Scarlat, Alexandru Lazăr, Melania Ursu, Mitică Popescu până în anul 3 (când a fost arestat), Constantin Drăgănescu.

A jucat pe scena Teatrului din Pitești și a Teatrului de Comedie din Capitală. De la primele apariții scenice s-a afirmat ca o prezență interpretativă dotată cu reale calități comice și dramatice. De-a lungul anilor, a dat viață unui număr impresionant de personaje, în sute de spectacole, dintre care menționăm: Zăpăcitul de Molière, Rinocerii de Eugen Ionescu, Fizicienii de Dürrenmatt, Livada cu vișini de Cehov, Casa inimilor sfărâmate de G.B. Shaw, Troilus și Cressida de Shakespeare, Mătrăguna de Machiavelli și altele. A debutat pe marele ecran în filmul Alo? Ați greșit numărul (1958).

Consacrarea în cinematografie i-au adus-o Nu vreau sa mă însor (1960) și Pași spre Lună (1963). Din șirul realizărilor pe marele ecran, mai cităm: Brigada diverse în alertă (1971), Dimitrie Cantemir (1974), Cercul magic (1975) etc. Ștefan Tapalagă a fost o prezență de prestigiu la radio și televiziune, în special în spectacolele de comedie și divertisment.

Scurt timp, a îndrumat o serie de tineri învățăcei în tainele artei scenice. A participat împreună cu Sorin Poenaru și Iosif Silahy în 1954 pentru prima dată la concursurile internaționale de floretă. A fost maestru al sportului activând în domeniul scrimei și fiind campion al acestei frumoase arme. A fost căsătorit cu fosta sa profesoară de actorie d-na Sanda Manu; împreună au realizat o singură piesă de teatru, Frumoasa duminică de septembrie. A fost fratele actriței Rodica Tapalagă.

Cunoscutul actor Ștefan Tapalagă a plecat dintre noi la 21 mai 1994, în București, așa cum a fost tot timpul vieții: cu zâmbetul pe buze, sclipiri jucăușe în ochi și sufletul cald și generos.

Filme cu Ștefan Tapalagă

·         Atac in biblioteca (1992)

·         Chirița la Iași (1987)

·         Clipa de răgaz (1986)

·         Cucoana Chirița (1986) Trailer

·         Am o idee (1981)

·         Grăbește-te încet (1981)

·         Cîntec pentru fiul meu (1980)

·         Aurel Vlaicu (1977) - Traian Vuia

·         Razboiul Independentei (Serial TV) / Razboiul Independentei (1977) - ziarist

·         Roșcovanul (1976) - Chiriac

·         Cercul magic (1975)

·         Elixirul tinereții (1975)

·         Muschetarul roman (1975)

·         Muntele ascuns (1974)

·         Zestrea domniței Ralu (1972)

·         Haiducii lui Șaptecai (1971) - chefliu

·         Unul dintre noi / (1971)

·         Discurs pentru o floare / (1970)

·         Game pentru televiziune (1968)

·         Împușcături pe portativ (1968)

·         Vin cicliștii (1968) - Virgil

·         Cerul incepe la etajul III (1967)

·         Sept hommes et une garce / Șapte băieți și o ștrengăriță (1967) - voce Latouche

·         Omul și camera (1966)

·         Steaua fără nume (1966) - voce Marin Miroiu

·         Casa neterminată (1964)

·         Castelanii (1964)

·         Pași spre lună (1964) - Jules Verne

·         Nu vreau să mă-nsor (1960)

·         Alo? Ati gresit numarul! / Alo? Ați greșit numărul! (1958) - studentul Hurjui

Nu vreau să mă însor (1960): 

Am o idee (1981): 

Cu actorul Valentin Popescu

Biografie Valentin Popescu

Actorul Valentin Popescu s-a născut la 04 aprilie 1955, in Brăila.

In 1981 a absolvit Institutul de Arta Teatrală si Cinematografică din București. A fost repartizat la Teatrul Alexandru Davila din Pitești, apoi s-a mutat in capitala, la Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, unde activează si azi.

Filme cu Valentin Popescu

Vezi filme

·         Scurtcircuit (2017) Trailer

·         Atletico Textila (2016) - medic

·         Întoarcerea magilor (2016)

·         Vara s-a sfârșit (2016) - nea Ilie Trailer

·         Doar cu buletinul la Paris (2015) Trailer

·         Tamara, Echelon / Tamara Echelon (2015) - Nae

·         The Miracle of Tekir / Miracolul din Tekir (2015) - Onu Trailer

·         Vacanță la țară (2015) - Coman

·         Funeralii fericite (2013) - Cătălin Trailer

·         1 din 10 (2010)

·         Aurora (2010) - Doru Trailer

·         Capsuni in aprilie (2009)

·         Cele ce plutesc (2009) Trailer

·         Restul e tăcere (2008) - Catargiu Trailer

·         Serviciul omoruri (2008)

·         Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii (2006) - Profesorul de muzica Trailer

·         Decizie pentru toata viata (2006)

·         Legături bolnăvicioase (2006) - Domnul P Trailer

·         Offset (2006) - Cornel Codreanu Trailer

·         Second in Command / Gardă de corp (2006) - Vladimir Norkov Trailer

·         Un acoperiș deasupra capului (2006) Trailer

·         Dracula III: The Legacy / Dracula III: Moștenirea (2005) - căpitan francez Trailer

·         Lost and Found / Obiecte pierdute (2005) - in segmentul "Turkey Girl"

·         Ryna (2005) - Biris (tatal)

·         Space Race (2005) - Kremlin Official (unknown episodes)

·         Italiencele (2004) - Tatal

·         Herz ohne Krone / The Uncrowned Heart (2003)

·         Stejarii verzi (2003)

·         Aceeasi gara pentru doi (2002)

·         Case of Evil / Tanarul Sherlock Holmes (2002) - Criminal

Ticalosii [2007]:

Paul si Virginia - Saint Pierre de Bernardin 1990

Premiera - John Cromwell 1980

GÂNDURI PESTE TIMP 4 Aprilie

”Prietenia este precum banul: ușor de realizat, dar greu de păstrat!” Samuel Butler (1835 – 1902), romancier englez.

 Tudor Arghezi - Citate:

RELIGIE ORTODOXĂ 4 Aprilie

Sfânta și Marea Miercuri (denie); Sf Cuv Iosif Imnograful; Gheorghe din Maleon; Zosima

Sinaxar în Sfânta și Marea Miercuri

În Sfânta şi Marea Miercuri dumnezeieştii Părinţi au hotărât să se facă pomenire de femeia cea păcătoasă care a uns cu mir pe Domnul, pentru că lucrul aceasta s-a întâmplat cu puţin înainte de mântuitoarea patimă.

Când Iisus S-a suit în Ierusalim şi era în casa lui Simon leprosul, o femeie păcătoasă, s-a apropiat de El şi a turnat pe capul Lui acel mir de mare preţ. Pomenirea ei s-a pus în această zi, pentru ca, după cuvântul Mântuitorului, să se predice pretutindenea şi tuturor fapta ei cea plină de multă învăţătură. Ce-a îndemnat-o, oare, la asta? Dragostea pe care ea a văzut că o are Hristos pentru toţi, prietenia Lui cu toţi oamenii şi mai cu seamă faptul de acum, când L-a văzut că intră în casa unui lepros, pe care legea îl socotea necurat şi poruncea să fie îndepărtat dintre oameni.

Se gândea deci femeia că-i va vindeca şi boala ei, după cum a vindecat-o pe a aceluia. Şi într-adevăr, pe când şedea la masă, I-a turnat pe capul Lui mir în valoare cam de trei sute de dinari. Ucenicii, dar mai ales Iuda, au certat-o. Hristos însă i-a luat apărarea ca să nu îndepărteze gândul ei cel bun. în urmă, Hristos face pomenire de îngroparea Sa spre a întoarce pe Iuda de la vânzare şi a învred­nici pe femeie de marea cinste de a se propovădui pretutindeni, în toată lumea, fapta ei bună.

Trebuie să se ştie că femeia aceasta pare că este una şi aceeaşi la toţi Evangheliştii, dar nu este aşa.

După cum spune dumnezeiescul Hrisostom, la cei dintâi trei Evanghelişti este vorba de una şi aceeaşi femeie, numită îndeobşte femeia cea păcătoasă. La Evan­ghelistul Ioan însă nu e vorba de această femeie, ci de altă femeie, care are o viaţă curată, Măria, sora lui Lazăr, pe care n-ar fi iubit-o Hristos de-ar fi fost o păcătoasă. Măria, spre deosebire de celelalte, cu şase zile înainte de Paşti, pe când Domnul şedea la masă în casa ei din Betania, a întrebuinţat mir şi l-a turnat pe dumnezeieştile Lui picioare şi I le-a şters cu părul capului ei, arătând faţă de Hristos un respect nespus de mare, oferindu-i mirul ca lui Dumnezeu.

Ea ştia bine că la jertfe se aducea untdelemn lui Dumnezeu, preoţii se sfinţeau cu mir, iar Iacov altădată a uns cu untdelemn stâlpul înălţat lui Dumnezeu. I-a adus Lui acest mir şi l-a dăruit învăţătorului ca lui Dumnezeu, pentru că l-a sculat din morţi pe fratele ei. Din pricina asta nici Domnul nu-i făgă­duieşte vreo răsplată. într-adevăr, cu acest prilej numai Iuda murmură, din pricina iubirii sale de arginţi.

Cealaltă femeie, adică cea păcătoasă, după cum au istorisit Sfinţii Evanghelist! Matei şi Marcu, a turnat acel mir de preţ pe capul lui Iisus, cu două zile înainte de Paşti, pe când Iisus era tot în Ierusalim şi tot pe când stătea la masă, dar în casa lui Simon leprosul. Pe această femeie păcătoasă şi ucenicii s-au supărat, pentru că se gândeau bine la dorinţa Iui Hristos de a face miloste­nie. Mai mult: acestei femei păcătoase i s-a dat şi răsplata de a se duce vestea despre fapta ei bună în toată lumea.

Prin urmare unii spun că este vorba de una şi aceeaşi femeie, pe când învăţătorul Hrisostom spune că este vorba de două femei.

Sunt însă unii care spun că e vorba de trei femei: două cele amintite mai sus, care l-au turnat mir nu cu mult înainte de Patima Domnului, iar o a treia cu mult înainte de acestea, dar, mai bine spus, prima care a turnat mir pe Hristos, aproape pe la mijlocul predicării evanghelice; ea era şi desfrânată şi deci păcătoasă. Aceasta a venit în casa fariseului Simon, şi nu a lui Simon leprosul; i-a turnat numai mir pe picioarele lui Hristos; de fapta ei s-a scandalizat numai fariseul; şi, în sfârşit, ei îi dăruieşte Mân­tuitorul iertarea păcatelor. Despre această păcătoasă aminteşte numai dumnezeiescul Luca, pe la mijlocul Evangheliei sale, după cum s-a spus mai sus.

Căci după ce isto­riseşte fapta acestei femei păcătoase, adaugă îndată aceste cuvinte: «După aceasta Iisus a mers prin oraşe şi sate, binevestind şi pro­povăduind împărăţia Iui Dumnezeu». Din aceste cuvinte se vede că fapta acestei femei păcătoase nu s-a întâmplat în timpul Pati­milor. Prin urmare, şi din pricina timpului, şi din pricina celor ce L-au primit pe Hristos, şi din pricina persoanelor şi din pricina caselor, dar încă şi din pricina chi­pului în care au turnat mirul, urmează că au fost trei femei: două păcătoase, iar a treia, sora lui Lazăr, Măria, care strălucea printr-» viaţă curată. în privinţa caselor: una este casa fariseului Simon, alta casa lui Simon leprosul în Betania, şi alta iarăşi casa suro­rilor lui Lazăr, Măria şi Marta, tot în Betania. Din acestea rezultă iarăşi că Hristos a luat parte la două cine în Betania: una cu şase zile înainte de Paşti, în casa lui Lazăr, când a mâncat împreună cu El şi Lazăr. După cum istoriseşte Fiul tunetului, grăind aşa: «Cu şase zile înainte de Paşti, a venit Iisus în Betania, unde era Lazăr, cel ce murise şi pe care Hristos I-a înviat din morţi. Şi I-au făcut Lui acolo cină şi Marta slujea, iar Lazăr era unul din cei ce şedeau cu El la masă. Iar Măria, luând o litră de nard curat de mare preţ, a uns picioarele lui Iisus, şi I-a şters picioarele Lui cu părul capului ei».

Cealaltă cină I s-a făcut Lui cu două zile înainte de Paşti, pe când Hristos era tot în Betania, în casa Iui Simon Iepro-sul: atunci s-a apropiat de El femeia păcătoasă şi a turnat mirul cel de mare preţ. Că aceasta s-a petrecut cu două zile înainte de Paşti, o arată Sfântul Evanghelist Matei, când scrie că Hristos a spus ucenicilor: -Ştiţi că după două zile sunt Pastile». Iar mai jos puţin, Sfântul Evanghelist Matei adaugă: «Şi fiind Iisus în Betania în casa lui Simon leprosul s-a apropiat de el o femeie păcătoasă, având un alabastru cu mir de mare preţ şi 1-a turnat pe capul Lui pe când şedea la masă». Tot aşa spune şi Marcu: «Şi după două zile erau Pastile şi Azimile; şi pe când era în Betania în casa lui Simon leprosul şi şedea la masă, a venit o femeie» şi celelalte.

Sunt şi unii care susţin că femeia care a uns cu mir pe Domnul, despre care vorbesc cei patru Evanghelişti, este una şi aceeaşi persoană. Ei socotesc că Simon fariseul şi Simon leprosul sunt una şi aceeaşi persoană și fac din el tatăl lui Lazăr şi al surorilor sale. Măria şi Marta. Mai susţin că este una şi aceeaşi cină; apoi că este una şi aceeaşi casă, cea din Betania, a lui Simon, care a pregătit foişorul cel aşternut, unde a avut ioc Cina cea de taină.

Părerea acestora însă nu este dreaptă. I s-au dat lui Hristos două mese în Betania, în afară de Ierusalim; una cu şase zile, iar alta două zile înainte de Paștile evreilor, după era s-a spus. Atunci, şi femeile au adus lui Hristos mir şi l-au turnat pe El în chipuri diferite. Cina cea de taină şi foişorul cel nut au fost pregătite în Ierusalim şi cu

O zi înainte de Paștile evreilor şi de pătimirea lui Hristos. Unii spun că au pregătit cina în casa unui om necunoscut; alţii, că au pregătit-o în Sfântul Sion, în casa ucenicului Ioan, cel care şi-a rezemat capul pe pieptul lui Iisus. Aici, în adevăr, au fost ascunşi ucenicii de frica iudeilor; aici, după înviere, a pus Toma degetul în coasta lui Hristos; aici a avut Ioc Pogorârea Sfântului Duh în ziua Cincizecimii, şi încă alte fapte nespuse şi tainice.

Se pare însă, şi este adevărat, că este mai exactă susţinerea lui Hrisostom, că două sunt femeile care au turnat mir pe Hristos. Una despre care vorbesc cei trei Evan­ghelişti, o femeie desfrânată şi păcătoasă; ea a turnat mir pe capul lui Iisus. Alta, cea din Evanghelia după Ioan, este Măria, sora lui Lazăr; ea a adus mir şi l-a turnat numai pe dumnezeieştile picioare ale lui Hristos. Altele sunt cinele din Betania, şi alta este Cina cea de taină. Şi se vede asta din aceea că, după ce se istoriseşte fapta femeii păcătoase, Mântuitorul trimite pe ucenici în Ierusalim ca să pregătească Paștile: «Mer­geţi, le-a spus El, în cetate la cutare şi spuneţi-i: învăţătorul zice: La tine vreau să fac Paștile cu ucenicii». Şi iarăşi: «Şi vă va întâmpina un om cu un ulcior cu apă... şi el vă va arăta un foişor mare aşternut.

Acolo pregătiţi-l. Iar ei plecând... au aflat precum le zisese şi au pregătit Paștile» adică Paștile evreilor, care băteau la uşă. Şi Mântuitorul a venit şi le-a sărbătorit împreună cu ucenicii Lui, după cum zice dumnezeiescul Hri­sostom. Apoi după ce s-a făcut Cina cea de taină şi după ce între timp a spălat pi­cioarele ucenicilor, s-a aşezat din nou la masă şi ne-a înfiinţat pe aceeaşi masă Paștile nostru, după cum spune Ioan Gură de Aur. Dumnezeieştii Evanghelişti, Ioan împreună cu Marcu, au arătat şi cum era mirul. L-au numit «curat şi de mare preţ». Prin «curat» este obiceiul să se arate ceea ce este nefalsi­ficat şi neamestecat. Poate că acest cuvânt era numele celui mai bun mir şi de mare preţ. Marcu adaugă că femeia în grabă a spart vasul, care era strâmt la gură; un ast­fel de vas îl numeşte alabastru. Acest vas, după Sfântul Epifaniu, era de sticlă şi făcut fără toartă; un astfel de vas se numeşte amforă. Mirul acela era făcut din multe materii: flori de smirnă, scorţişoară bine mirositoare, stânjenei, trestie aromată şi untdelemn.

Iar Tu, Hristoase Dumnezeule, care ai fost uns cu mir, slobozeşte-ne de patimile ce vin asupra noastră şi miluieşte-ne pe noi ca un singur bun şi de oameni iubitor, Amin.

Sfântul Cuvios Iosif Imnograful– S-a născut în insula Sicilia, (Italia) din părinţi creştini, Plotin şi Agatia. Datorită invaziei turcilor în Sicilia, acesta a plecat împreună cu familia sa în Peloponez, Sudul Greciei, şi apoi în Tesalonic. A intrat în monahism în Mănăstirea Latomas, fiind hirotonit apoi preot. A călătorit cu Sfântul Grigorie Decapolitul la Constantinopol rămânând la Mănăstirea Sf. Serghie şi Vah. În perioada iconoclastă, în timpul împăratului Leon Armeanul (813-820) Sfântul Iosif a fost trimis la Roma de către Sfântul Grigorie Decapolitul, dar pe drum a fost prins de către soldaţi, fiind întemniţat în insula Creta. Când a fost restabilit cultul icoanelor, Sfântul Iosif a fost eliberat din închisoare şi a plecat la Constantinopol, unde a primit în dar o parte din moaştele Sfântului Apostol Bartolomeu şi a zidit, în Tesalia, o biserică în cinstea apostolului. Sfântul Iosif s-a rugat lui Dumnezeu să-i dăruiască darul de a alcătui cântări religioase şi a văzut un om cu chip de apostol, care a i-a pus Evanghelia pe piept şi apoi l-a binecuvântat. De atunci a alcătuit numeroase cântări şi canoane religioase, aflate în uzul Bisericii Ortodoxe. Fiind un apărător al Sfintelor Icoane a fost exilat în Chersonez (localitate în partea de Sud-Vest a peninsulei Crimeea), întorcându-se abia după moartea împăratului Teofil. În timpul Patriarhului Ignatie (+ 877) a fost numit schevofilax ( ecleziarh însărcinat cu păstrarea obiectelor de cult) al Patriarhiei Constantinopolului, ascultare pe care a îndeplinit-o până în anul 833, când, în luna aprilie a trecut la cele veşnice.

„Acesta este Iosif scriitorul de cântări, împodobitorul a toată Biserica, care, învrednicindu-se de darul Sfântului Duh, a urmat vieţii apostolilor şi mucenicilor şi faptele lor le-a dat în scris; drept aceea acum de la aceiaşi sfinţi primeşte cinste şi laudă”.

Preacuviosul Iosif a fost din Eparhia Siciliei, din părinţi cu numele Plotin şi Agata. Era binecredincios şi blând la obicei şi îndeletnicindu-se pururea cu deprinderea dumnezeieştilor Scripturi. Încăpând patria lui in mâinile agarenilor, a mers cu maică-sa şi cu fraţii săi la Peloponez, şi de acolo la Tesalonic, unde s-a şi călugărit şi a intrat în nevoinţele duhovniceşti. Patul lui era pământul, aşternutul lui o piele, iar haina lui proastă şi sărăcăcioasă; hrana lui, puţină pâine, şi băutură, apă. Sta în picioare toată noaptea la rugăciune şi cu îngenunchere. Totdeauna avea cântări în gura sa, lucrul mâinilor sale era caligrafia, iar când părăsea scrisul, avea citirea dumnezeieştilor Scripturi. Din acestea s-a făcut aşa de blând şi de înţelept, plecat, fără de rautate, întreg la minte, şi câte urmează acestora. Având o bogăţie ca aceasta de fapte bune, s-a hirotonit preot. Şi în scurtă vreme s-a dus la Constantinopol cu sfântul Grigorie Decapolitul, cu care s-a închis în biserica sfântului mucenic Antipa, veselindu-se în grele petreceri, şi in căile vieţii pustniceşti. Iar de vreme ce răsărise eresul cel hulitor de Hristos, al luptătorilor împotriva icoanelor, fericitul acesta încă a purces să meargă la Roma, rugat fiind de unii, şi prinzându-l corăbiile barbarilor, l-au dus legat la Creta şi l-au băgat în închisoare, unde a învăţat pe toţi calea mântuirii, şi a scăpat pe mulţi din mâinile diavolului.

Arătându-i-se acolo oarecare om cu sfinţită cuviinţă de la Mira Lichiei, i-a zis: Iată, primeşte această cărticică; şi el, luând-o, citea şi cânta acestea: „Grăbeşte, Indurate, şi sârguieşte ca un milostiv spre ajutorul nostru, că poti voind”. Şi această cântare, o minune, se făcu dimineaţa lucru aievea. Căci atunci murind Teofil ocrotitorul eresului, Biserica lui Hristos a dobândit iarăşi podoaba şi buna-cuviinţă a cinstitelor icoane. Pentru aceasta atunci şi cinstitul acesta Iosif fiind slobozit de la închisoarea din Creta, s-a dus la Constantinopol, şi dobândind de la oarecine o parte din sfintele moaşte ale sfântului apostol Bartolomeu, a făcut el împreună cu cinstitul Grigorie o biserică în numele apostolului. Pentru aceasta, aflându-se în grijă şi în gândire multă, a-i împodobi praznicul cu cântări cuvioase şi tropare, se ruga cu lacrimi şi cu suspinuri, ca să dobândească darul acesta, pe care l-a şi dobândit. Căci văzu un om înfricoşător, eu chip apostolesc, care ridică sfânta Evanghelie de pe sfânta masă, şi o puse pe pieptul lui, şi apoi îl binecuvântă.

Aceasta a fost începătura dumnezeiescului dar. Căci de atunci şi mai pe urmă fără de trudă şi prea lesne alcătuia sfintitele cântări, şi le da celor ce cereau, încât socoteau unii cum că nu le scoate de la sine, ci le învaţă întâi de la alţii, apoi le zice pe de rost, şi aşa le dă celor ce le pofteau. Dar nu era aşa pricina, precum socoteau aceia amăgindu-se, ci era dat din dumnezeiescul dar a le izvodi. Drept aceea era de gurile tuturor lăudat, şi de toti dorit şi iubit, nu numai de cei simpli şi de boieri, ci chiar şi de împăraţii cei de atunci. Şi a fost osândit la izgonire de Barda cezarul, unchiul împăratului Mihail, pentru că sfântul îl mustrase. Ci iarăşi numaidecât chemat din izgonire, îşi luă pe seama lui paza sfintelor vase ale sfintei biserici a lui Dumnezeu, fiind patriarh minunatul Ignatie. Şi nevoindu-se pentru dreapta credinţă, a fost izgonit la Cherson. Iar după moartea lui Barda a fost eliberat de acolo de Teodora împărăteasa, care a întărit Ortodoxia, şi făcând laude multor sfinti, a răposat, şi au fost îngropate cinstitele lui moaşte la mânăstirea unde şi acum se află.

Tot in această zi, pomenirea cuviosului părintelui nostru Gheorghe din Maleo.

Sf. Gheorghe a trăit în sec. al IX-lea. Părinţii au vrut să-l însoare dar el a refuzat şi s-a dus la mănăstirea din Muntele Malea, în Peloponez, adunînd în jurul său mulţi ucenici. Avea darul vederii celor ce aveau să fie în viitor şi şi-a proorocit moartea cu trei ani înainte de a se întâmpla. Sf. Gheorghe s-a dus la Domnul în sec. al VI-lea.

În slujba de pomenire Sf. Gheorghe este numit înger pământesc şi făcător de minuni.

Tot în această zi, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Zosima, care a îngropat pe sfânta Maria Egipteanca.

Sf. Zosima s-a născut la sf. sec. al V-lea, trăind într-o mănăstire pe malul Iordanului. Acesta a întâlnit-o pe Sf. Maria Egipteanca (1 aprilie), a împărtăşit-o şi după ce s-a dus la Domnul a îngropat-o.

Sf. Zosima s-a săvârşit în anul 560 la vârsta de 100 de ani.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE PENTRU POSTUL SFINTELOR PAȘTI – ZIUA 37 – 4 Aprilie

A.  PLĂCINTE, GUSTĂRI

Piroşti umplute cu varză dulce sau acră

·       1 varză mică

·       1 – 2 cepe

·       Sare

·       Piper

·       Verdeaţă

·       Ulei

Se taie varza ca fideaua, se sărează, se lasă să stea 15 minute şi se stoarce de zeama indigestă; apoi se prăjeşte în ulei încins împreună cu cepele tocate.

        Se adaugă verdeaţa şi piperul.

        Se prepară piroştile dintr-un aluat fraged de post (căutaţi în reţetele postate anterior) şi se umplu cu acest amestec.

        Când utilizăm varză murată se procedează aproape la fel cu diferenţa că nu mai adăugăm sare şi verdeaţă.

B.  SALATE

Salată în bucheţele

·       ½ sfeclă roşie

·       ½ conopidă

·       1 salată verde

·       ¼ kg fasole verde

·       Sare

·       Ulei

·       Oţet

Sfecla se fierbe şi se rade.

        Conopida se fierbe şi se rupe în bucheţele.

        Salata verde se spală şi se taie şuviţe subţiri.

        Fasolea din conservă se taie în două, iar dacă avem fasole verde proaspătă, aceasta se fierbe şi apoi se taie în două sau trei.

        Fiecare legumă, separat, se amestecă cu ulei şi oţet.

        Se aranjează pe o salatieră rotundă grămăjoare din aceste legume, astfel că salata va fi multicoloră.

        Se potriveşte gustul de sare, ulei şi oţet.

C.  SOSURI

Nici în reţeta de azi nu e necesar să pregătim un sos separat.

D.  BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Borş de ştevie

·       1 l apă

·       ½ l borş

·       400 g ştevie

·       200 g măcriş

·       2 fire ceapă verde

·       2 linguriţe mărar, pătrunjel şi leuştean tocat

·       2 linguriţe orez

·       2 linguri ulei

·       Sare

Ceapa tăiată mărunt se înăbuşe puţin în ulei.

        Se adaugă apa şi sarea.

        Când începe să clocotească se pune orezul, lăsând să fiarbă până este aproape gata.

        Se adaugă ştevia şi măcrişul tăiate subţiri, se lasă să dea un clocot, apoi se reglează focul mic şi se adaugă borşul clocotit separat.

        Se lasă să fiarbă încet până este gata orezul.

        Se adaugă verdeaţa şi nu se drege pentru că este de post.

E.  MÂNCĂRURI

Sarmale cu orez, soia şi nucă

* Frunze de varză,

* 200 g orez,

* 100 g soia măcinată,

* 150 g nucă macinată,

* 4 cepe mari,

* 1 morcov,

* piper,

* sare,

* condimente de legume,

* pastă de tomate,

* 1 lingură de zahăr,

* pătrunjel şi mărar frunze.

Se undeşte ceapa tocată mărunt, morcovul apoi orezul şi puţină apă şi se lasă să fiarbă puţin.

Se ia de pe foc şi se amestecă toate celelalte ingrediente sare şi piper după gustul fiecăruia.

Se fac sărmăluţele, se pun într-o oală de preferat de lut (dă o savoare deosebită la toate mâncărurile făcute în acea oală) se acoperă cu apă şi se dau la cuptor.

Dacă varza este proaspătă se adaugă o cană de borş sau o jumătate de lămâie stoarsă şi puţină sare.

Iese nemaipomenit.

F.  DULCIURI

Turtă dulce

·       250 g făină

·       125 g miere

·       125 g zahăr pudră

·       1 linguriţă bicarbonat dizolvat în esenţă de rom

·       Zahăr vanilat

·       Coajă rasă de lămâie

·       Puţină sare

·       1 pahar apă clocotită

·       Margarină

Se desface mierea în apă clocotită, se ia de pe foc, se adaugă coaja rasă de lămâie, zahărul, făina, bicarbonatul dizolvat în esenţă decrom şi apă, sare.

        Se frământă bine până se obţine o cocă omogenă.

        Se toarnă într-o tavă dreptunghiulară, unsă cu margarină şi tapetată cu hârtie albă unsă şi aceasta.

        Se umple forma aproape ¾ şi se dă la cuptor la foc mic.

        După o oră se răstoarnă tava, se scoate hârtia, se taie pătrate şi se pudrează cu zahăr vanilat.