Mă găsiți zilnic cu noutăți la adresa http//:dicuoctavian.blogspot.com/

REVISTA

IMPORTANȚA ZILEI DE ASTĂZI ÎN ISTORIE, RELIGIE ȘI ARTE, NR 197 DIN 7 APRILIE 2018

ISTORIE PE ZILE 7 Aprilie

Evenimente

·         451: O armata de  huni condusa de  Attila, cucereste cetatea Metz si  ataca alte orase din Galia.

·         529: Prima aparitie a Corpus Juris Civilis, opera  juridica fundamentala a  imparatului bizantin  Justinian I.

·         611: Regele mayas Uneh Chan al Calakmul, ataca orașul-stat Palenque din sudul Mexicului, provocandu-i distrugeri grave.

·         1141: Urca pe tron impărăteasa Matilda (n.cca 7 februarie 1102 – d.10 septembrie 1167), cunoscută ca Matilda a Angliei sau Maude,  fiica și moștenitoarea regelui Henric I al Angliei. Decesul fratelui ei în 1120 a lăsat-o pe Matilda ca singura moștenitoare. Prin căsătorie  a devenit împărăteasă a Sfântului Imperiu Romano-German, apoi contesă d’Anjou, ducesă de Normandia și aspirantă la coroana Angliei. După moartea regelui Henric I în 1135, vărul ei Ștefan a deposedat-o de moștenire și a uzurpat tronul Angliei. Acest eveniment a condus la un război civil în Anglia numit uneori Anarhie. Nu s-a declarat formal regina a Angliei, luandu-si titlu de Lady of the English (Doamna englezilor).

·         1348: A fost fondata de împăratul Carol al IV-lea de Luxemburg, Universitatea Caroline din Praga, („Alma Mater Carolina“). prima universitate din spațiul central european. De asemenea, este considerata cea mai veche universitate din Germania, datorita originilor sale, Praga fiind capitala Sfântului Imperiu Romano- German  în momentul fondării acestui lacas de cultura de catre  împăratul Carolal IV- lea, al cărui nume îl poartă până în prezent.

·         1521: Expeditia lui Ferdinand Magellan ajunge la Cebu, o insulă din Filipine  unde se afla cel mai vechi oraș din aceasta tara. Incepe epoca de colonizare spaniola. Ajungând în Cebu  Magellan, s-a împrietenit Rajah Humabon, regele din Cebu și i-a convins pe localnici sa se supuna regelui Carol I  al Spaniei. Humabon și soția sa au fost   botezati cu numele crestine  Carlos și Juana.  La 14 aprilie, Magellan a ridicat o cruce mare de lemn  si ulterior  aproximativ 700 de insularii au fost botezați.

·         1655: Urca pe tronul pontifical Fabio Chigi (n. 13 februarie 1599 – d.22 mai 1667). A fost papa   pana la moartea sa in anul 1667. Papa Alexandru al VII-lea (n. Fabio Chigi) (n. 13 februarie 1599 Siena – d. 22 mai 1667 Roma) a deținut funcția de papă între anii 1655-1667. Familia Chigi din Sienna a fost una din cele mai puternice familii din Italia.

·         1701: Declarația mitropolitului unit ardelean Atanasie Anghel prin care nu-l mai recunoaște pe arhiepiscopul ortodox al  Bucureștilor ca superior al său, rupand astfel total de Biseica Ortodoxa o parte dintre romanii ortodocsi ardeleni. Fusese hirotonit episcop ortodox în ziua de 22 ianuarie 1968 de către mitropolitul Teodosie (cca. 1620 -1708), al Ungrovlahiei și de patriarhul Dositei al Ierusalimului. Cu această ocazie, patriarhul Dositei al Ierusalimului (1641 – 1707) i-a dat proaspătului hirotonit instrucțiuni precise, între care: „Trebuie, arhieria Ta, slujba bisericei, adecă Octoihul, Mineele și alte cărți, ce se cântă duminicile și sărbătorile și slujba de toate zilele să te nevoiești cu deadânsul să se citească toate pre limba slovinească sau elinească, iară nu românească sau într-alt chip.” Atanasie Anghel (născut la Bobâlna, Hunedoara, d. 19 august 1713, Alba Iulia) a fost un episcop român. Urmaș al lui Teofil Seremi în scaunul Mitropoliei Bălgradului (Alba-Iuliei), a continuat și desăvârșit eforturile acestuia de unire a românilor transilvăneni cu Biserica Romei, pentru crearea Bisericii Române Unite cu Roma, cunoscută și sub numele de Biserica Greco-Catolică Română.

·         1795: Franța adoptă metrul ca unitate de măsură pentru lungime.

·         1805: La Viena are loc premiera Simfoniei a III-a, Eroica, a lui Beethoven.

·         1827: În Marea Britanie, chimistul John Walker inventează chibriturile de lemn.

·         1831: Împăratul Pedro I al Braziliei abdică în favoarea fiului său, Pedro II. Dom Pedro I al Braziliei și al IV-lea al Portugaliei (numele complet: Pedro de Alcântara Francisco António João Carlos Xavier de Paula Rafael José Miguel Joaquim Gonzaga Pascoal Cipriano Serafim de Bragança e Bourbon, n. 12 octombrie 1798 Queluz — d. 24 septembrie 1834 Queluz), primul Împărat al Braziliei (1822–1831) și al douăzeci și optulea Rege al Portugaliei (timp de șapte zile în 1826). Pedro al II-lea (n. 2 decembrie 1825 – d. 5 decembrie 1891), al doilea și ultimul împărat al Braziliei.

·         1858 - Semnarea Convenţiei de la Paris, care prevedea că cele două ţări române se vor numi Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, fiecare cu domnitor, guvern şi adunare legiuitoare proprii.

·         1862: In timpul Razboiului civil american, bătălia de la Shiloh se încheie cu victoria forțelor unioniste.

·         1863: Are loc, la Sibiu, un Congres național al românilor, care deleagă zece personalități, în frunte cu mitropolitul Andrei Șaguna, pentru a expune împăratului Franz Joseph I, la Viena, revendicările politice ale românilor. Andrei Șaguna (n. 20 decembrie 1808, Mișcolț, Ungaria — d. 28 iunie 1873, Sibiu) a fost un mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocșilor și ale românilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din Brașov (1851), membru de onoare al Academiei Române. Franz Joseph al Austriei (n. 18 august 1830, Viena – d. 21 noiembrie 1916, Viena) împărat al Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei și Boemiei, rege al Croației, mare duce al Bucovinei, mare principe de Transilvania, marchiz de Moravia, mare voievod al Voievodatului Serbia etc. din 1848 până în 1916.

·         1864 - A luat fiinţă Primăria oraşului Bucureşti. Primul primar ales a fost Barbu Vlădoianu (7/19).

·         1866 - A început construcţia căii ferate Bucureşti-Giurgiu, primul drum de fier din România.

·         1881: Se înfiinţează la Bucureşti, in România, Şcoala specială de artilerie şi geniu pentru formarea şi pregătirea ofiţerilor celor două arme.

·         1889: apare volumul Teatru a dramaturgului român Ion Luca Caragiale, prefaţat de Titu Maiorescu. Ion Luca Caragiale (n. 1 februarie 1852, Haimanale, județul Prahova, astăzi I.L.Caragiale, județul Dîmboviţa, d. 9 iunie 1912, Berlin) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român, de origine greacă. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru al Academiei Române post-mortem.

·         1904: La 7-13 aprilie  are loc greva generală a feroviarilor din Transilvania, revendicînd mărirea salariilor şi acordarea de alocaţii speciale pentru familie şi chirie.

·         1906: Vulcanul Vezuviu a erupt si a provocat pagube mari in orasul  italian Neapole.

·         1913: La Chişinău, in  gubernia ruseasca Basarabia, apare primul număr al săptămînalului Glasul Basarabiei, sub redacţia lui Gr. D. Constantinescu.
Glasul Basarabiei va apărea pînă la 16 august 1917.

·         1917: La 6-7 aprilie  la Chişinău s-a desfăşurat Congresul Cooperatorilor din Basarabia, care s-a pronunţat pentru autonomia Basarabiei.

·         1918: Se înfiinţează la Paris, Franţa, Comitetul naţional al românilor din Transilvania şi Bucovina, sub preşedinţia lui Traian Vuia, iar mai apoi a dr. Ion Cantacuzino. Comitetul a militat pentru independenţa Transilvaniei şi unirea acesteia cu România.

·         1921: S-a infiintat la Cluj “Asociatia femeilor universitare romane”, cu scopul declarat in statut: “de a stabili si intari legatura de prietenie intre femeile universitare ale tuturor natiunilor, indeosebi intre femeile universitare romane”.

·         1922 - Sig Haugdahl reuşeşte să atingă din prima încercare viteza record de 289,6 km/h, un record îmbunătăţit cu 38,6 km/h faţă de precedentul record de viteză la sol stabilit în acele vremuri. Norvegianul a reuşit să îşi înscrie numele în istorie cu un vehicul construit chiar de el însuşi şi denumit Wisconsin Special, pentru că folosea un motor provenit de la un avion Wisconsin. Acest vehicul avea o lăţime de doar jumătate de metru, "înşurubarea" la volan fiind un adevărat chin pentru pilot.

·         1927: A fost efectuată cu succes prima transmisie televizată la mare distanță, în Statele Unite ale Americii. Secretarul Departamentului comerțului din SUA, Herbert Hoover, a ținut un discurs la Washington. Herbert Hoover, pe numele său complet Herbert Clark Hoover, (n. 10 august 1874 – d. 20 octombrie 1964), cel de-al treizeci și unulea președinte al Statelor Unite ale Americii (1929 – 1933) a fost inginer minier, umanitarist și administrator plin de succes. Hoover este unul dintre cei care a fost un exemplu al „Mişcării pentru eficienţă”, parte a „Erei progresului”, argumentând că soluțiile inginerești eficiente vor fi soluțiile tuturor problemelor economice și sociale. Poziția și perspectiva sa au fost zdruncinate de marea criză economică, care a început în timpul președinției sale.

·         1930: În Uniunea Sovietică ia naștere, oficial, Gulagul – Administrația Generală a Lagărelor de muncă forțată.

·         1930: Antoine de Saint-Exupery primește ordinul “Cavaler al Legiunii de Onoare” pentru activitatea sa aviatică.

·         1934: In  România, este adoptată legea pentru apărarea ordinii de stat, în baza căreia orice grupare politică considerată că periclitează ordinea politică şi socială putea fi imediat dizolvată.

·         1939: Al doilea război mondial: Albania este atacată de Italia fascistă și este ocupată în cursul aceleiași luni.

·         1940: La București, a avut loc deschiderea oficială a "Institutului Cultural German".

·         1940: Booker T. Washington a devenit primul american de origine africana a carui imagine a aparut pe un timbru postal american.

·         1945: cuirasatul japonez Yamato, aflată într-o misiune în Okinawa este scufundat de avioanele și submarinele americane. Din punct de vedere tactic, misiunea cuirasatului japonez era una suicidală, deoarece nu beneficia de nici un sprijin aerian, având doar o escortă formată din opt distrugătoare şi un crucişător uşor. Era prevăzut ca Yamato să navigheze spre est şi să atace flota americană din Okinawa, iar apoi să acosteze pe insulă şi să joace rolul unei masive baterii de artilerie care să lovească navele americane din zonă. Cuirasatul Yamato a fost una din cele mai mari nave de luptă construite vreodată, având un deplasament de 72.800 de tone, o lungime de 263 metri, fiind  înzestrat cu 9 tunuri de 460 mm (cele mai mari tunuri navale montate vreodată pe un cuirasat) dispuse pe 3 turele, principale, proiectilele trase de unul dintre cele noua tunuri, având o greutate 1,5 tone, ce ajungeau până la 44 de km distanță. Armamentul secundar era compus din 6 tunuri de 155 mm, care ulterior vor fi înlăturate pentru a face loc mai multor tunuri antiaeriene. La momentul lansării la apă, în august 1940, cuirasatul Yamato nu era echipat cu radar, dar ulterior a fost dotat cu un astfel de dispozitiv, nava de război japoneză putând transporta 6 hidroavioane, având de asemenea instalate și trei catapulte de lansare a avioanelor de pe bordul navei. Pe 7 aprilie 1945, submarinele americane au localizat poziţia cuirasatului și au transmis datele aviației americane, care a lansat un masiv  atac aerian asupra navei japoneze. Avioanele americane au atacat în trei valuri, puntea cuirasatului, cu bombe şi rachete, în timp ce submarinele și torpiloarele americane de atac au atacat babordul navei cu torpile autopropulsate. Se estimează că nava japoneză a fost lovită de cel puţin 11 torpile şi 6 şase bombe, iar în timp ce Yamato a început să se răstoarne, compartimentul de muniţie de la pupă a luat foc, provocând o imensă explozie.În acel moment pe cuirasat se găseau peste 2700 de membri ai echipajului, dintre care doar 280 au mai fost salvaţi.

·         1947: Crearea Partidului Baas Arab Socialist din Irak.

·         1948: Crearea Organizației Mondiale a Sănătății. OMS „Organizația Mondială a Sănătății” (sau WHO – acronimul în limba engleză a denumirii World Health Organization) cu sediul central la Geneva a fost înființată la 7 aprilie 1948, având în prezent 193 de state membre. Are reprezentanțe în 147 de țări și 6 birouri regionale. Bugetul pe anul 2009 a fost de aproape 5 miliarde de dolari americani. Este o organizație internațională care are rolul de a menține și coordona situația sănătății populațiilor pe glob. Finanțarea bugetului se face prin cotizații plătite de către țările membre, contribuții voluntare ale țărilor membre sau donații. Cotizațiile sunt calculate conform unei scări mobile: țările bogate plătesc mai mult iar cele sărace mai puțin (de ex. Belize plătește doar câteva mii de dolari americani pe an).

·         1953: Diplomatul suedez Dag Hammarskjoeld a fost ales secretar general al Natiunilor Unite cu 57 de voturi pentru, un vot impotriva (1953-1961). A murit intr-un accident aviatic, in timpul unei misiuni in Congo. Postum i s-a acordat Premiul Nobel pentru Pace in anul 1961.

·         1956: A fost semnat un protocol hispano-marocan, conform caruia Spania a renuntat la protectoratul sau asupra unei zone din nordul Marocului. Marocul a devenit independent in 1957.

·         1963: Iugoslavia este proclamată republică socialistă și Josip Broz Tito este numit președinte pe viață. Iosip Broz Tito (7 sau 25 mai 1892 – 4 mai 1980) a fost un revoluționar iugoslav și om de stat. A fost secretarul general (ulterior președinte) al Ligii Comuniștilor din Iugoslavia (1939-1980) și a condus partizanii iugoslavi, mișcare gherilă iugoslavă în Al Doilea Război Mondial (1941-1945). După sfârșitul războiului, a devenit autoritarul prim-ministru (1943-1963) și președinte al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. Din 1943 până la moartea sa în 1980, deținea gradul de Mareșal al Iugoslaviei, având funcția de comandant suprem al Armatei Populare Iugoslave (JNA). Tito a fost arhitectul-șef al celei de-„a doua Iugoslavii”, o federație socialistă care a existat din Al Doilea Război Mondial până în 1991. Cu toate că a fost unul dintre fondatorii Cominformului, a fost de asemenea primul (și singurul cu succes) membru Cominform care a sfidat autoritatea sovietică. Ca susținător independent al căii către socialism (numită uneori „comunism național” sau „Titoism”), a fost principalul fondator și promovator al Mișcării de Nealiniere și primul secretar general. Astfel, susținea politica de nealiniere dintre cele două blocuri ostile în timpul Războiului Rece

·         1964: IBM prezintă primul model din seria 360.

·         1978: În SUA, la New York, în cadrul unei licitatii, un exemplar al Bibliei Guttenberg este vândută cu 2.000.000 $

·         1980: Statele Unite ale Americii au rupt relatiile diplomatice cu Republica Islamica Iran si au impus sanctiuni economice impotriva acesteia, in urma luarii de ostatici americani la 4 noiembrie 1979.

·         1985: Lovitură de stat în Sudan.

·         1989: A avut loc un incendiu la bordul submarinului torpilor sovietic cu propulsie nucleara ”Komsomolet”, care s-a scufundat la 180 de kilometri sud-vest de Insula Ursului din Marea Norvegiei. Au murit 42 din cei 69 membri ai echipajului.

·         1990: Are loc prima Conferință Națională a FSN în care Ion Iliescu, este desemnat candidat la președenția țării.

·         1992: Sarbii din Bosnia si Hertegovina au proclamat republica independenta a populatiei sarbe – Republica Srpska.

·         1994: Extremiștii Hutu din Rwanda au început să militeze pentru politica lor, ucigând, în decurs de o sută de zile, peste 800.000 de opozanți. Genocidul din Rwanda a fost o crimă împotriva umanității, în care au fost masacrați între 800.000 – 1 milion de etnici Tutsi și etnici Hutu moderați. Genocidul a fost săvârșit într-o perioadă de 100 de zile (7 aprilie – mijlocul lui iulie 1994) de către două miliții hutu, Interahamwe și Impuzamugambi, în urma revoltei populației hutu împotriva etniei tutsi. Genocidul s-a putut întâmpla și din cauza pasivității comunității internaționale, deși în acel moment în Rwanda era staționată o misiune de pace (UNAMIR), sub egida Națiunilor Unite. Masacrarea etnicilor tutsi s-a declanșat după ce la 6 aprilie 1994, avionul în care se afla președintele Rwandei din acel moment, Juvénal Habyarimana, și președintele Burundi-ului, ambii etnici hutu, s-a prăbușit în condiții neelucidate, lângă capitala Kigali.

·         1995:  Primul Război Cecen: trupele paramilitare rusești încep masacrul  civililor din Samashki, in  Cecenia.

·         1998: Comitetul pentru probleme sociale al Adunării Parlamentare a CE organizează o audiere în problema Cartei Sociale a Consiliului Europei.

·         1998 - Ambasadele americane din Nairobi, Kenya şi Dar es Salaam, Tanzania au fost bombardate.

·         1999: Fundația Națională pentru Știință și Artă, împreună cu Academia Română, a acordat regizorului Andrei Șerban, Premiul de Excelență în Cultura Românească

·         2000 - Semnarea de către PNŢCD, UFD şi FER a protocolului de înfiinţare a unei noi alianţe politice de centru-dreapta, Convenţia Democrată Română 2000.

·         2003 - Trupele americane ocupă Bagdadul. Regimul lui Saddam Hussein se prăbuşeşte două zile mai târziu.

·         2005: Preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, a depus jurământul în calitate de şef al statului (n. 25 mai 1941); a fost preşedintele Moldovei până pe 11 septembrie 2009

·         2005: Liderul kurd Jalal Talabani (71 ani) a depus juramantul de presedinte al Irakului, devenind primul sef de stat nearab al unui stat arab si primul presedinte irakian ales democratic in peste 50 ani.

·         2009:  Manifestații violente au avut loc la sediul Parlamentului și Președinției Republicii Moldova din Chișinău, simpatizanții opoziției contestând corectitudinea alegerilor din urmă cu două zile.

·         2009 - Alexandru Darie, director al Teatrului Bulandra din Bucureşti, este reales în funcţia de preşedinte al Uniunii Teatrelor din Europa.

·         2010: Lansarea televiziunii PublikaTV în Republica Moldova.

Nașteri

·         1652: S-a născut Papa Clement al XII-lea (d. 1740)

·         1765: Johann Christian Baumgarten, medic și botanist german (d. 1843, Sighișoara)

·         1770: S-a nascut William Wordsworth, poet englez (d. 1850). William Wordsworth (n. 7 aprilie 1770, Cockermouth, Cumberland, Lake District – d. 23 aprilie 1850, Rydal Mount) a fost un poet englez din prima perioadă a romantismului. Împreună cu Coleridge și Southey aparține de așa zisă „Școală a lacurilor”, Wordsworth fiind cel mai vârstnic dintre poeții acestui grup.

·         1772: S-a nascut Charles Fourier, filosof utopist și economist francez; (d. 1837).

·         1779 - S-a născut Carl Ritter, om de ştiinţă german, considerat fondatorul geografiei moderne (m.28.09.1859).

·         1803: Flora Tristan, feministă, socialistă franceză (d. 1844)

·         1840: Angelo de Gubernatis, filolog și scriitor italian (d. 1913)

·         1848 - S-a născut Ieronim G. Bariţiu, publicist şi traducător (m.06.03.1899).

·         1853: Leopold, Duce de Albany (d. 1884)

·         1876 - S–a născut Mata Hari (acuzată de spionaj în favoarea Germaniei) (m.15.10.1917).

·         1881 - S-a născut compozitorul George Enescu. Strălucit reprezentant al muzicii româneşti, a fost membru corespondent la Academie des Beaux - Arts din Paris (1929), al Academiei “Santa Cecilia” din Roma (1931), al Institutului francez din Paris (1936), al Academiei de Ştiinţe şi Arte din Praga (1937); la 12 august 1948 a devenit membru onorific al Academiei Române. Creaţia sa muzicală cuprinde lucrări pentru orchestră (Poema Română, Simfonia concertantă pentru violoncel şi orchestră”, cele două Rapsodii Române, cinci simfonii, Uvertura pentru concert, Uvertura triumfală, concerte pentru pian şi orchestră), muzică de cameră, piese instrumentale, piese vocale cu acompaniament de pian, muzică corală, muzică vocal - simfonică (cantatele “La vission de Saul”, “L'Aurore”), opera “Oedip”. Lucrările sale au fost distinse cu prestigioase premii internaţionale (Premiul de compoziţie Pleyel din Paris - 1903, Premiul discului, oferit de revista “Candide” din Paris - 1933 (n. 7/19) (m.4.05.1955, Paris).

·         1887 - S-a născut Marc Chagall, pictor, scenograf şi ilustrator de carte francez. A realizat decoraţia plafonului Operei din Paris, la comanda lui André Malraux (m.28.03.1985).

·         1889: S-a nascut Gabriela Mistral, poetă chiliană, laureată a Premiului Nobel (d. 1957) Motivația Juriului Nobel „… pentru poezia ei, care, inspirată de emoții puternice, i-a transformat numele într-un simbol al celor mai pure aspirații ale întregii lumi latino-americane”. Gabriela Mistral (n. 7 aprilie 1889, Vicuña, Chile – d. 10 ianuarie 1957, New York) este pseudonimul lui Lucila de María del Perpetuo Socorro Godoy Alcayaga, poetă din Chile, premiată cu Premiul Nobel pentru literatură în anul 1945. Creația sa este profund feminină, meditativă, de înaltă emoție lirică și tonalitate post-romantică și uneori simbolistă, în care transfigurează natura aspră a ținutului natal, valorile naționale, copilăria ca vârstă a fragilității, exuberanța tinereții și iubirii, durerea solitară, meditația asupra morții.

·         1893: Vasil S. Vasilko, regizor, actor și pedagog ucrainean

·         1899: Robert Casadesus, pictor francez (d. 1972)

·         1903 - S-a născut Louis Seymour Bazett Leakey, arheolog şi antropolog englez de origine kenyană. A realizat lucrări ştiinţifice semnificative cu privire la originile omului pe continentul Africa şi Asia (m.01.10.1972).

·         1904 - S-a născut Ralph J. Bunche, diplomat american, fondatorul Uniunii Naţiunilor, laureat al Premiului Nobel pentru Pace pe anul 1950 (m.1971).

·         1907 - S-a născut Ion Zamfirescu, personalitate a culturii române, istoric de teatru („Istoria universală a teatrului”, „Teatrul european în secolului european în secolul luminilor”) (m.31.12.2001).

·         1915: S-a nascut Billie Holiday (Lady Day), cântăreață americană de jazz (d. 1959)

·         1915: Henry Kuttner, scriitor american (d. 1958)

·         1920: Ravi Shankar, compozitor și chitarist indian

·         1922 - S-a născut scriitorul Aurel Mihale.

·         1925: Oltea Ionescu, pictoriță româncă (d. 1993)

·         1925 - S-a născut Felice Bryant, compozitoare (împreuna cu soţul ei, Boudleaux) americană de mare succes.

·         1926 - S-a născut Stan Freberg, radio DJ american.

·         1928: James Garner, actor american

·         1928: S-a nascut Alan J. Pakula, regizor american de film; (d. 1998).

·         1930: Yves Rocher, om de afaceri francez, fondatorul brand-ului de cosmetice Yves Rocher (d. 2009)

·         1931: S-a nascut in localitatea Bailesti, judetul Dolj, Amza Pellea, actor roman, celebru pentru rolurile din ”Dacii”, ”Mihai Viteazul”, dar mai ales pentru seria ”Nea Marin”. Amza Pellea a fost unul dintre cei mai importanti actori romani, un reprezentant al Promoției de aur a teatrului românesc. A absolvit, in 1956, IATC-ul (Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica) in Bucuresti si  debutat  in acelasi an  pe scena Teatrului National din Craiova. A câștigat în 1977 premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, pentru rolul său excepțional (Manlache Preda) din filmul Osânda,  într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu  după “Velerim și Veler Doamne” de Victor Ion Popa.  A fost  profesor la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica si director al Teatrului Național Craiova. Este tatăl actriței Oana Pellea. A decedat în data de 12 decembrie 1983 la București în vârstă de 52 de ani. Este înmormântat la Cimitirul Bellu.

·         1932 - S–a născut celebrul atlet african Bikila Abebe (m.15.10.1973).

·         1933: S-a nascut Nestor Rateș, cunoscut jurnalist român la postul de radio Europa Libera.

·         1936 - S-a născut Charles Pope, cântăreţ american (Tams).

·         1938: S-a nascut muzicianul american Spencer Dryden, (Jefferson Airplane, New Riders of the Purple Sage, The Dinosaurs,si The Peanut Butter Conspiracy) (d. 2005)

·         1939: Francis Ford Coppola, regizor american de film

·         1939 - S-a născut Ron Holden, cântăreţ american cu un singur succes - "Love You So".

·         1941 - S-a născut scriitorul şi traducătorul Anatol Ghermanschi ("Mihai Sebastian interpretat…", "Despre vechimea şi continuitatea românilor", "Se căsătoresc dovleceii") (m.08.01.2001).

·         1942 - S-a născut B.J. (Billy Joe) Thomas, cântăreţ american.

·         1943: S-a nascut in  orașul Hotin, azi în Ucraina,  regizorul, scenaristul și actorul român Mircea Daneliuc.

·         1944: S-a nascut Gerhard Schröder, fost cancelar al Germaniei. A fost cancelar federal al Germaniei din 1998 până în 22 noiembrie 2005.

·         1948: S-a nascut Ecaterina Andronescu, politician român.

·         1949:  S-a născut Alexandru-Radu Timofte, fost director al Serviciului Român de Informaţii; (m. 19 octombrie 2009).

·         1949 - S-a născut Tim Renwick, chitarist, compozitor şi muzician de studio britanic (Albion Country Band, Sutherland & Quiver).

·         1952: Nichita Danilov, poet român

·         1952 - S-a născut Andy Fraser, basist, clăpar, vocalist şi compozitor englez (John Mayall, Free, Toby, Sharks, Andy Fraser Band).

·         1954: În orașul Leova din R.S.S. Moldovenească, s-a născut Ion Aldea-Teodorovici, compozitor şi cantăreţ legendar din Republica Moldova. Dragostea pentru muzică, manifestată timpuriu, i-a fost cultivată de părinți. Tatăl său, Cristofor Teodorovici, a fost preot. De la tatăl său, Ion a moștenit dragostea față de muzica sacră, care l-a inspirat în piesele pe care avea să le scrie mai tîrziu. Împreună cu soția sa, Doina, a militat pentru reunirea Republicii Moldova cu România si pentru revenirea la limba română și grafia latină. Soții Ion și Doina Aldea Teodorovici sunt primii care în anii 90′ au cantat frumusetea limbii române, despre Eminescu si despre  libertate. Ei au decedat  în urma unui tragic accident rutier de pe șoseaua DN2 în noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992. Mașina în care se deplasau Ion și Doina spre Chișinău a intrat într-un copac în apropierea localității Coșereni, la 49 de kilometri de București, România. Doina era însărcinată și aștepta o fetiță. Moartea celor doi a fost percepută la data respectivă ca o tragedie națională. Cu toate acestea autoritățile nu au investigat cazul, catalogîndu-l drept un nefericit accident, în ciuda faptului că cele mai multe indicii duceau către crimă. Înmormantarea lui Ion și Doina Aldea Teodorovici a avut loc la 3 noiembrie 1992 la Cimitirul Central Ortodox din mun. Chișinău. O asemenea mulțime n-a mai fost adunată de la proclamarea independenței R.Moldova.

·         1954: S-a născut actorul chinez stabilit in America Jackie Chan.

·         1958 - S-a născut Bruce Dickinson, cântăreţ şi compozitor britanic (Samson, Iron Maiden).

·         1960 - S-a născut actorul american David Duchovny (supranumit şi “Mulder”, datorită personajului principal interpretat în serialul SF “Dosarele X”, care i-a adus celebritatea).

·         1964: S-a nascut actorul australian Russell Crowe, una din mandriile Hollywoodului contemporan.

·         1978: S-a nascut cantaretul, compozitorul si actorul englez Duncan James (Blue)

·         1990: S-a nascut jucătoarea româncă de tenis Sorana Cîrstea.

Decese

·         858: A murit Papa Benedict al III-lea

·         924: Moare Berengario de Friuli (845-7 aprilie 924), margraf de Friuli din 874 până între 890-896, rege al Italiei (sub numele de  Berengario I) din 887 și împărat al Imperiului Carolingian din 915, până la moartea sa. A fost fiul lui Eberhard de Friuli și al fiicei lui Ludovic cel Pios, Gisela. La moartea fratelui său Unruoch al III-lea în 874 moștenește Marca Friuli, o poziție cheie în Imperiul carolingian la frontiera cu slavii ce amenințau constant peninsula Italiană. În calitate de margrav, participă la lupta pentru dominația Peninsulei Italice dintre Carol cel Pleșuv și Ludovic Germanicul. Domnia sa de 36 de ani a fost întreruptă de nenumărate ori de alți pretendenți: Guido al III-lea Spoleto, Lamberto al II-lea Spoleto, Arnulf de Carintia, Ludovic cel Orb și Rudolf al II-lea de Burgundia. Tot în această perioadă Italia suferă primele incursiuni ale triburilor  maghiare, chemate fie de Arnulf, fie de Berengario însuși. În decembrie 915 ste încoronat impărat de către Papă, dar nu reușește să își exercite puterea în întreg imperiul. Spre sfârșitul domniei sale este acuzat de incompetență și a fost atacat de trupele lui Rudolf al II-lea de Burgundia care îl înving în 923,  fiind detronat de facto, în 924 murind, fiind ucis de unul dintre oamenii săi.

·         1498: Regele Charles al VIII-lea al Franței (n. 1470)

·         1614: A murit pictorul spaniol de origine greaca El Greco (Domenicos Theotokopoulos; (n.1541 in  Candia, azi Iraklion / Creta). El Greco (nume în spaniolă influențat de italienescul- „Il Greco” – Grecul), (* 1541, Candia azi Heraklion / Creta – † 7 aprilie 1614, Toledo / Spania), a fost un pictor spaniol manierist de origine greacă, personalitate misterioasă, atât sub aspectul specificului stilului său, cât și din pricina biografiei lui incomplete. Cunoscut mai ales datorită picturilor sale pe teme religioase și ca portretist, contribuțiile lui în domeniul sculpturii și arhitecturii au fost, din păcate, date uitării.

·         1668: William Davenant, poet englez (n. 1606)

·         1761: Thomas Bayes, matematician englez (n. 1702)

·         1789: A murit sultanul Abdul Hamid I. Sub domnia  lui s-a accentuat decadența Imperiului Otoman. Abdul Hamid I (n. 20 martie  1725), a fost al 27  sultan a Imperiului Otoman, fiul sultanului Ahmed al III- lea; (1703-1730). Mama lui a fost Rabia Șermi Sultan. În urma înfrângerilor suferite în  razboiul ruso-turc  din 1768-1774, a fost nevoit să încheie in 1774 Pacea de la Kuciuk Kainargi. A cedat Bucovina Austriei si Crimeea Rusiei.

·         1803: Moare eroul revoltei antifranceze a haitienilor – Pierre-Dominique Toussaint Louverture ; (n.20 mai 1743).  A fost marele  lider al revoluţiei de eliberare  a sclavilor din colonia Haiti, in urma careia aceasta  colonie franceză a devenit primul stat independent american cu populatie neagra. Napoléon a decis sa trimita in Haiti un corp expeditionar pentru a restabili suveranitatea franceză. O flotă de 36 de nave care transportau o armată de 23.000 de oameni a ajuns în februarie 1802 in Haiti, sub comanda generalului Charles Leclerc. Pe 7 iunie 1802, Leclerc ii cere o intrevedere lui Toussaint Louverture si il aresteaza acuzandu-l de trădare. Francois Toussaint Louverture şi familia lui a părăsit Haiti  (pe o navă numită Hero!). Inainte de a ajunge pe navă, prizonierul  rostit aceste cuvinte celebre: “Trunchiul copacului libertatii, va creste la loc, deoarece rădăcinile sale sunt adânci şi numeroase. “ Francois-Dominique Toussaint Louverture a fost încarcerat fără judecată într-unul din cele mai reci locuri care există în Franţa, Fort de Joux în muntii Jura. Dupa moartea lui, camaradul sau de arme, Jaclues Dessalines, ii alunga pe francezi si proclama independenta Haiti-ului in 1804.

·         1848 - A murit Jons Jakob Berzelius, chimist suedez, unul dintre fondatorii chimiei moderne (n. 20.08.1779).

·         1911 - A murit Gheorghe Cârţan (Badea Cârţan), ţăran român autodidact, luptător pentru eliberarea naţională a românilor din Transilvania şi răspânditor de cărţi româneşti la sate. A călătorit pe jos până la Roma, pentru a vedea Columna lui Traian şi alte mărturii despre originea latină a poporului român (n.24.01.1849).

·         1938 - A murit K.S.Stanislavski, om de teatru, regizor şi teoretician rus (n.17.01.1863).

·         1938: Suzanne Valadon, pictoriță franceză (n. 1865)

·         1941: A murit Lazar Edeleanu, unul dintre  promotorii petrochimiei moderne in Romania; (n. 1 septembrie 1862, București). A fost un chimist român,autor al procesului de rafinare selectivă a fracțiunilor de petrol pe baza solubilității specifice a diverselor clase de hidrocarburi în dioxid de sulf lichid. În anul 1887 a obținut  titlul de doctor în chimie cu cercetarea „Asupra unor derivați ai acizilor fenilmetacrilici și fenilizobutirici”, în cadrul căreia a descoperit  fenilizopropilamina, cunoscută în medicină sub numele de „benzedrină”, cu o importantă acțiune stimulatoare asupra sistemului nervos. Efectul farmacologic psihostimulant al amfetaminei a fost descoperit mai târziu în anii 1920. Începând din 1910 s- a stabilit in Germania unde s-a consacrat  industrializării procesului de rafinare a petrolului cu bioxid de sulf lichid, fiind și director la „Allgemeine Gesellschaft für Chemiche Industrie”, care, în onoarea inventatorului român, a primit numele de „Edeleanu Gesellschaft” și care funcționează și astăzi în Frankfurt. Această firmă a înregistrat în 1932 marca „Edeleanu” (reînnoită până în zilele noastre) – marcă pentru grupele de produse: hidrocarburi, carburanți pentru motoare, uleiuri pentru transformator, uleiuri pentru întrerupătoare și turbine, ulei alb, instalații și elemente de instalații pentru îmbunătățirea hidrocarburilor. In timpul regimuluinazist  din Germania compania Edeleanu a fost cumparată de firma Deutsche Erdöl-AG, iar ulterior a trecut din mână în mână până ce în anul 2002 a fost cumpărată de firma Uhde, aparținând concernului Thyssen- Krupp.

·         1941 - A murit Rabindranath Tagore, poet, dramaturg, romancier, pictor, filosof şi compozitor indian (supranumit “Sufletul Bengalului” şi “Profetul Indiei moderne”), laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1913 (“Întoarcerea primăverii”, “Oleandrii roşii”) (n.6.05.1861).

·         1947 - Pionierul auto Henry Ford, cel care a dezvoltat prima maşină accesibilă produsă în serie, Ford Model T, moare în această zi la moşia din Dearborn, la vârsta de 83 de ani. Ford a început cariera ca şi ucenic maşinist, în 1890 devenind inginer. În 1903 americanul a reuşit să îşi înfiinţeze propria companie, Ford Motor Company. În 1908 visul său de a fabrica primul automobil pentru mase s-a împlinit şi Ford a lansat Model T. La acea vreme Ford Model T avea un preţ de comercializare de 850$, fiind cel mai ieftin automobil adresat maselor din perioada sa. Automobilul a fost un mare succes şi în următorii 10 ani aproape 50 % din modelele de pe şoselele americane erau Model T. În 1913, uzina din Highland, Michigan, a intordus prima bandă de producţie, în cadrul procesului de fabricaţie muncitorii ocupând o poziţie fixă şi fiecare asamblând o singură componentă. Procesul eficient a făcut ca la fiecare 93 de minute să apară un nou model, un record absolut.Ford a mai reuşit să crească şi nivelul salariilor pentru muncitorii săi impunând un venit minim de 5 dolari pe zi. Astfel muncitorii au putut să îşi achiziţioneze maşinile pe care le produceau şi să aibă un standard de viaţă confortabil, instaurându-se astfel clasa de mijloc americană.

·         1957 - A murit actorul american Oliver Hardy (celebrul “Bran”). Cuplul Oliver Hardy - Stan Laurel cunoaşte o mare şi nestinsă celebritate mondială, deţinând timp de douăzeci de ani supremaţia în comedia de tip slapstick (n.18.01.1892).

·         1961 - A murit Tudor Tănăsescu, inginer, membru corespondent al Academiei Române. A avut un rol important în dezvoltarea radiodifuziunii şi a industriei române de electronică (n.02.03.1901).

·         1966: A murit Gheorghe Anghel, sculptor român („Eminescu”, „Andreescu”, „Cărturar”); (n.22.08.1904).

·         1967: A decedat  lingvistul român George Giuglea, membru al Academiei Române („Elemente străvechi în limba română”, „Din literatura populară de astăzi a Basarabiei”); (n.29.01.1884).

·         1968 - Jim Clark, unul dintre cei mai glorioşi piloţi de Grand Prix din toate timpurile, moare într-un accident în timpul unei curse de Formula 2 pe circuitul Hockenheim, maşina sa părăsind în mod misterios circuitul şi zdrobindu-se de un copac. Britanicul a rămas în istorie pentru faptul că în sezonul 1965 a reuşit să fie primul pe fiecare tur de pistă în cadrul tuturor curselor la care a participat. Clark a stabilit acest record imposibil de doborât astăzi alături de echipa Lotus.

·         1983 - A murit astronomul american Bart J. Bok, expert în studiul Căii Lactee (n.28.04.1906).

·         1987: Alexandru Bîlciurescu, jurist, scriitor și publicist român (n. 1901)

·         2002 - A murit cel mai mic actor, Joshua Ryan Evans, „actorul de un metru” de la Hollywood. Pentru rolul „Timmy” din serialul „Pasiuni”, în care interpreta o păpuşă vie, Evans a primit două premii pentru cea mai bună interpretare dintr - un serial (n.1982).

·         2011: A decedat Victor Surdu (Raul-Victor SURDU-SOREANU) om politic român (n. 1947)

Sărbători

·         În calendarul ortodox: Sfânta și Marea Sâmbătă; Sf Mc Caliopie; Sf Ier Gheorghe Mărturisitorul, episcopul Mitilenei

·         În calendarul romano-catolic: Sf. Ioan Baptist de la Salle, preot (1651-1719)

·         Ziua Mondială a Sănătății (din 1950). Ziua mondială a sănătății este marcată, în fiecare an la 7 aprilie, începând din 1950. În 1948, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a găzduit prima întrunire la nivel mondial dedicată sănătății, în cadrul căreia s-a hotărât aniversarea, la 7 aprilie a Zilei mondiale a sănătății. OMS este o instituție specializată a Națiunilor Unite, fiind creată la 22 iulie 1946, cu sediul la Geneva. Tema principală din 2017 a Zilei mondiale a sănătății este depresia în cadrul campaniei — „Depression: let’s talk”, care vizează eliminarea stigmatizării și conștientizarea importanței apelării la ajutor specializat de către persoanele afectate de depresie. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, mai mult de 300 de milioane de oameni suferă de depresie, iar în ultimii ani s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului acestora. În România, la finalul anului 2015, figurau aproximativ 42.000 de cazuri noi de îmbolnăvire, țara noastră poziționându-se astfel pe locul 29 din 30 de state incluse în analiză, conform Indicelui de Integrare a Sănătății Mintale, precizează Administrația Prezidențială.

·         Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda. Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (1994) este marcată la 7 aprilie. La data de 23 decembrie 2003, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția (A/RES /58/234) prin care decreta data de 7 aprilie, la care a început, în 1994, genocidul din Rwanda, drept zi internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda, potrivit www.un.org. În fiecare an, în această zi sau în jurul acestei date, ONU organizează evenimente comemorative la sediul său din New York, precum și la reprezentanțele ONU din întreaga lume. Anul acesta se organizează inclusiv în Tanzania (Dar es Salaam), Elveția (Geneva), Nigeria (Lagos), Zambia (Lusaka), Kenya (Nairobi), Burkina Faso (Ouagadougou), Africa de Sud (Pretoria), Iran (Teheran). Ceremonia de comemorare de la sediul ONU din New York are loc anul acesta la 7 aprilie, între orele 16:00-17:00, iar discursul este susținut de secretarul general al ONU António Guterres. Evenimentul este transmis în direct la webtv.un.org.

RELIGIE ORTODOXĂ 7 Aprilie

Sfânta și Marea Sâmbătă; Sf Mc Caliopie; Sf Ier Gheorghe Mărturisitorul, episcopal Mitilenei

Sfânta și Marea Sâmbătă

Sinaxar în Sfânta și Marea zi Sâmbătă

În Sfânta și Marea Sâmbătă prăznuim îngroparea dumnezeiască și trupească a Mântuitorului nostru Iisus Hristos și pogorârea la iad, prin care neamul nostru fiind chemat din stricăciune a fost mutat spre viață veșnică.

Cele patruzeci de zile ale Postului Mare întrec pe celelalte zile; iar săptămâna mare este cea mai importantă; şi iarăşi săptă­mâna mare culminează cu Sfânta şi Marea zi de Sâmbătă. Se numeşte săptămâna mare nu pentru că zilele ei ar fi mai mari sau ar avea mai multe ceasuri, ci pentru că de-a lungul ei s-au săvârşit, şi mai cu seamă azi, minunile mari şi mai presus de fire şi faptele neobişnuite ale Mântuitorului nostru.

Căci, după cum la întâia facere a lumii, Dum­nezeu, săvârşind toate lucrurile, şi în urmă, în ziua a şasea, a creat pe om, făptura cea mai de seamă, iar în ziua a şaptea S-a odih­nit de toate lucrurile Lui şi a sfinţit ziua, numind-o Sâmbătă, care se tâlcuieşte odihnă, tot aşa şi la facerea lumii celei spiri­tuale, săvârşind toate în chipul cel mai bun, în ziua a şasea a creat din nou pe omul stri­cat şi, înnoindu-l iarăşi prin Crucea cea de viaţă purtătoare, S-a odihnit încă o dată cu o odihnă desăvârşită, de toate lucrurile Lui, dătătoare de viaţă şi mântuitoare.

Cuvântul lui Dumnezeu a stat cu trupul în mormânt, iar cu sufletul Lui curat şi dumnezeiesc Se pogoară şi în iad. Sufletul a fost despărţit prin moarte de trup şi 1-a dat în mâinile Tatălui.

Tot Tatălui I-a dat şi propriul Său sânge, fără să-I fie cerut; iar sângele Lui a fost preţ de răscumpărare pentru noi. Sufletul Domnului n-a fost ţinut în iad ca sufletele celorlalţi sfinţi. Cum putea, oare, să fie ţinut, o dată ce n-avea asupra Lui, ca ceilalţi drepţi, nimic din păcatul strămoşesc? Dar nici duşmanul nostru, diavolul, n-a luat sângele prin care am fost răscumpăraţi, cu toate că noi eram în stăpânirea lui. Cum putea, oare, să ia sângele Lui din altă parte decât de la Dumnezeu? Dar, oare, tâlharul de diavol putea să-L ia chiar pe Dumnezeu? Domnul nostru Iisus Hristos a locuit trupeşte în mormânt şi cu Dumnezeirea, care era strâns unită cu trupul.

A fost împreună cu tâlharul în rai; a fost şi în iad, după cum s-a spus, împreună cu sufletul Lui îndumnezeit. într-un chip mai presus de fire Hristos Dumnezeu necuprins era cu Tatăl, împărăţind împreună cu Duhul. Era pre­tutindeni; Dumnezeirea n-a suferit nimic în mormânt, după cum n-a suferit nimic pe Cruce. Trupul Domnului a suferit şi stricăciune, adică despărţirea sufletului de trup, dar nicidecum stricăciune în înţelesul unei putreziri a trupului şi o nimicire desă­vârşită a mădularelor. Iar Iosif, coborând de pe Cruce sfântul trup al Domnului, l-a înmormântat într-un mormânt nou, astu­pând cu o piatră intrarea mormântului. în adevăr, iudeii s-au dus Vineri la Pilat şi i-au spus: «...Ne-am adus aminte că înşelătorul acela a spus pe când trăia că după trei zile se va scula.

Ni se pare că este bine ca prin puterea ta să porunceşti să se întărească mormântul cu ostaşi». Dacă este un înşelător, pentru ce, iudeilor, I-aţi ascultat cu râvnă cuvintele Lui pe când trăia? Dar când a spus Hristos: «Mă voi scula»?. Poate că iudeii au scos asta din pilda cu Iona. Negreşit ei sunt fără de judecată când cer să fie întărit mormântul ca să nu se fure cumva trupul. O, cât sunt de lipsiţi de judecată! Nu ştiau că ceea ce făceau în sprijinul lor, o făceau împotriva lor! Pilat a dat poruncă, şi ei împreună cu o ceată de ostaşi au întărit mormântul şi l-au şi pecetluit. Şi s-a făcut asta pentru a nu se pune la îndoială învierea Domnului, o dată ce erau străine şi paza şi pecetea. Dar deodată iadul se strânge şi se cutremură, când simte puterea mai tare a Domnului; şi după puţină vreme S-a sculat Hristos, piatra cea tare şi din capul unghiului, şi a scos pe cei ţinuţi din veac din iad.

Cu pogorârea Ta nespusă, Hristoase Dum­nezeul nostru, miluieşte-ne pe noi, Amin.

Sf Mc Caliopie; Sf Ier Gheorghe Mărturisitorul, episcopal Mitilenei

Sfântul Mucenic Caliopie (304) – S-a născut în orașul Perga din Pamfilia (Asia Mică). Tatăl său făcea parte din administrația imperială, având funcția de senator. A rămas orfan de tată la câteva zile după naștere, iar mama sa, Teoclia, femeie credincioasă, i-a dat o educație aleasă. În timpul persecuție pornite împotriva creștinilor de către împăratul Maximian (285-305), Sfântul Caliopie a fugit în orașul Pemoropoli din Cilicia. Aici, refuzând să aducă jertfă zeilor, din porunca guvernatorului Maxim a fost supus supliciilor, apoi întemnițat. Teoclia, aflând ce se întâmplă cu fiul ei, și-a împărțit averile și a plecat în orașul Pemoropoli să-i aducă mângâiere singurului copil. Fiind adus din nou la judecat și îndemnat să jertfească zeilor păgâni, sfântul a refuzat și a fost pedepsit cu moartea prin răstignire. Teoclia, fiind alături, le-a dat ostașilor cinci bani de aur ca să-l răstignească pe fiul ei cu capul în jos, din smerenie pentru a nu suferi aceeași moarte ca Mântuitorul Hristos. După ce au dat jos trupul Sfântului Caliopie, în Vinerea Mare (7 aprilie 304), Teoclia a trecut la cele veșnice.

Acest sfânt mucenic a fost pe vremea împăratului Maximian, fiu al Teocliei, învăţat în credinţa lui Hristos, şi era din Perga Pamfiliei, crescut lângă maică-sa cu dreapta credinţă şi nevoindu-se cu dumnezeieştile Scripturi. Fiind pornită prigoană asupra creştinilor, întărindu-se pe sine, şi luând învăţături şi sfătuire de la maicăsa, ca să moară pentru mărturisirea lui Hristos, s-a dus însuşi, nechemat, la guvernatorul Maxim în cetatea lui Pompie, şi propovăduind înaintea lui numele lui Hristos, a fost legat cu coatele mâinilor îndărăt şi bătut cu plumb, întins pe o roată şi ars dedesubt cu foc. Dar arătându-se îngerul Domnului, a oprit roata şi focul s-a răcit şi s-a arătat îngerul cu groază, pentru cei ce-l priveau. Iar pe sfântul l-au luat şi l-au băgat în temniţă cu carnea sfărâmată, unde intrând maică-sa, îi ştergea sângele de pe răni.

Şi, împărţindu-şi ea toată averea la săraci, şi iertându-şi robii şi roabele, care erau până la cinci sute şi cincizeci cu toţii, s-a alăturat fiului ei şi cântau împreună. Iar la miezul nopţii, s-a făcut lumină în temniţă, şi a venit glas de sus, care fericea îndrăznirea şi mărturisirea mucenicului, care mai vârtos se înălţa spre lupte. Deci rămânând întru acestea neclintit, a fost osândit să fie răstignit; şi a devenit părtaş la patimile Stăpânului, nu numai cu chipul morţii, ci şi cu vremea în care se întâmplau acestea, fiindcă era în sfânta Joia cea mare, înaintea Învierii lui Hristos, Dumnezeului nostru. Răstignindu-l cu capul în jos, că şi maică-sa poftise aceasta, dând încă şi cinci galbeni de aur chinuitorilor pentru aceasta; a doua zi, în Vinerea cea mare, la trei ceasuri, şi-a dat sufletul lui Dumnezeu. Iar după ce l-au pogorât de pe cruce, a căzut maică-sa peste dânsul şi, leşinând, şi-a dat şi ea sufletul, şi a fost îngropată cu sfântul mucenic şi fiul ei la un loc.

Sfântul Mucenic Gheorghe Mărturisitorul – S-a născut din părinți binecredincioși, Constantin și Irina. A intrat în monahism și, datorită vieții curate pe care a dus-o, Dumnezeu l-a învrednicit cu darul vindecării de boli și al izgonirii duhurilor necurate. A fost numit mitropolit de Mitilena (insula Lesbos, Marea Egee). În timpul împăratului iconoclast Leon Armeanul (813-820) a suferit multe chinuri, fiind un apărător al sfintelor icoane, fapt pentru care a primit numele de ‘Mărturisitorul’. În anul 816 a fost exilat în orașul Cherson (Crimeea de astăzi), aproape de Sevastopol, unde a și trecut la cele veșnice.

Acest sfânt, din mică vârstă iubind pe Hristos, s-a călugărit. Şi plinind tot felul de virtute, a câştigat mai mult decât alţii smerenie. Şi fiind foarte milostiv, a fost înălţat în scaunul Mitilinei. Întru care binestrălucind şi biruind cu multa înţelepciune pe luptătorii împotriva icoanelor, şi făcându-i a-şi cunoaşte rătăcirea, şi măcar că se afla în trup, dar pentru covârşitoarea sa cumpătare cu îngerii se aduna, s-a mutat din viaţa aceasta. Şi dăruind izvor de minuni din dumnezeieştile sale moaşte, este vrednic a fi iubit de toţi.

ARTĂ CULINARĂ - REŢETE PENTRU POSTUL SFINTELOR PAȘTI – ZIUA 40 – 7 Aprilie

A.  PLĂCINTE

PIZZA CU BRÂNZĂ TOFU

Sosul de pizza:
1 ceapă mică
3 linguri ulei
100 g pastă de roşii
3-4 căţei de usturoi
1/2 linguriţă oregano
1/2 linguriţă busuioc
1-2 ardei iuţi
1/2 linguriţă sare
1 linguriţă zahăr.

 
Blat pizza (din comerţ) sau pregătit în casă:

2/3 pahar apă caldă
1/2 linguriţă sare
3 linguriţe zahăr
2 linguri ulei
2 pahare de făină, drojdie.

Adaosuri pizza:

300 g brânză Tofu
ardei
roşii decojite
ceapă
ciuperci
măsline etc.

Cumpărăm blatul de pizza sau pregătim coca din ingredientele de mai sus şi punem coca la crescut.

După ce creşte se întinde în strat subţire şi se pune în tavă.

 
Pregătim sosul de pizza astfel: se toacă mărunt ceapa, se pune la călit în ulei, se adaugă usturoiul tocat mărunt, ardeiul iute curăţat de sâmburi şi tocat şi restul ingredientelor (pasta de roşii şi zahărul se vor pune ultimele) şi se stinge focul.

Se taie brânza Tofu cubuleţe cu latura aproximativ 1 cm şi se căleşte în puţin ulei, la foc mare, 2-3 minute.

 
Peste blatul de pizza se toarnă sosul, cuburile de Tofu, se presară ardei gras tăiat fâşii, felii de roşii decojite, felioare de ceapă, rondele de dovlecei, boabe de porumb, ciupercuţe feliate sau orice alt compus de pizza doriţi.

Se pune pizza la cuptor pentru 20-30 minute.

B.  SALATE

SALATĂ DIN VARZĂ ALBĂ, TOFU ŞI CIUPERCI

• 200 g brânză Tofu,
• 1 varză mică (cam de 1 kg),
• 1 conservă de ciuperci,
• 1 ceapă,
• zeamă de lămâie,
• ulei, sare, condimente, verdeaţă.

Se taie brânza Tofu cubuleţe, ciupercile - mărunt, varza - fin.
Ceapa tocată se căleşte în ulei cu apă şi condimente.
 
Se pun ciupercile şi se lasă pe foc câteva minute.
La sfârşit, amestecă-le cu varza, tofu şi sarea, verdeaţa şi zeama de lămâie.

C.  SOSURI

Azi nu pregătim sos separat!

D.  BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

SUPĂ DE ROŞII CU SOIA

350 ml supă de legume
200 ml lapte de soia
60 g făină de soia
2 căţei de usturoi
5-6 foi de dafin
300 ml piure de roşii
80 ml ulei rafinat de soia
30 g soia texturată
sare şi piper, după gust
coriandru, pentru decor

1. Taie cubuleţe 20 g de soia texturată şi rade restul pe răzătoare.
2. Încălzeşte 20 ml ulei rafinat de soia într-o tigaie cu fundul gros.
3. Adaugă frunzele de dafin, piperul şi făina de soia. Prepară un sote.
4. Într-o tigaie separată, încălzeşte restul de ulei de soia.
5. Adaugă usturoiul tocat mărunt şi piureul de roşii.
6. Adaugă compoziţia din prima tigaie şi supa de legume şi lasă totul la fiert timp de 5 minute.
7. Adaugă treptat laptele de soia, amestecând în permanenţă.
8. Sărează, încorporează cubuleţele de soia şi lasă ciorba la fiert timp de 2 minute.
9. Decorează cu tofu ras şi coriandru tocat.

E.  MÂNCĂRURI

MUSACA DE CARTOFI CU SOIA

• 1 kg de cartofi,
• 250 g de soia granule,
• 1 ceapă,
• condimente,
• pastă de roşii.  
  
  Cartofii fierţi în coajă se curăţă şi se feliază.

Soia se înmoaie în apă cu condimente.

Când se umflă, granulele se scurg, se călesc cu puţină ceapă şi se adaugă verdeaţă.

Compoziţia se pune în cratiţa unsă, tapetată cu pesmet: un rând de cartofi, un rând de soia şi pastă de roşii.

Se dă la cuptor până se rumeneşte.

F.  DULCIURI

Mâncare de prune
• 300 g prune uscate
• 2 linguri ulei
• ½ linguriţă făină
• 1 linguriţă zahăr
• Sare
Se caramelizează uşor zahărul într-o cratiţă.
Se pun prunele bine spălate în câteva ape, se toarnă apă să le acopere şi se pun la fiert la foc mic.
Se adaugă făina bine amestecată cu uleiul şi puţină apă atunci când prunele sunt aproape fierte.
Se potriveşte de sare, se adaugă zahăr dacă este nevoie şi se dau la cuptor până scade bine zeama.

ARTE 7 Aprilie

MUZICĂ 7 Aprilie

George Enescu

 Rapsodia Română Nr. 1 ( George Enescu): 

Billie Holiday (Lady Day), cântăreață americană de jazz

Charles Pope, cântăreţ american (Tams)

The Tams 

Ron Holden, cântăreţ american cu un singur succes - "Love You So"

B.J. (Billy Joe) Thomas, cântăreţ american

Tim Renwick, chitarist, compozitor şi muzician de studio britanic (Albion Country Band, Sutherland & Quiver).

Tim Renwick –

Andy Fraser, basist, clăpar, vocalist şi compozitor englez (John Mayall, Free, Toby, Sharks, Andy Fraser Band)

Andy Fraser Band -

Ion Aldea-Teodorovici, compozitor şi cantăreţ

Bruce Dickinson, cântăreţ şi compozitor britanic (Samson, Iron Maiden)

Bruce Dickinson 

 ÎNREGISTRĂRI NOI: 

Bach Violin Concerto In D Minor BWV 1052R | Baroque Classical Music HD

Boccherini: String quintets, Vol. II

POEZIE 7 Aprilie

William Wordsworth

Biografie și operă

William Wordsworth (n. 7 aprilie 1770, Cockermouth, Cumberland, Lake District - d. 23 aprilie 1850, Rydal Mount) a fost un poet englez din prima perioadă a romantismului. Împreună cu Coleridge și Southey aparține de așa zisă "Școală a lacurilor", Wordsworth fiind cel mai vârstnic dintre poeții acestui grup.

William Wordsworth era fiul unui avocat. Rămas orfan de timpuriu, a fost crescut de niște rude și, după absolvirea școlii în localitatea sa natală, urmează cursurile Universității din Cambridge. Însuflețit de ideile lui Jean-Jacques Rousseau despre întoarcerea la natură, în 1790 călătorește pe jos prin Elveția și regiunile muntoase învecinate ale Franței. În anul următor pleacă la Paris pentru a lua parte la revoluție, simpatiile sale îndreptându-se către grupul "Girondinilor". Între 1798 și 1799 călătorește în Germania. Înapoindu-se în Anglia, își petrece anii următori la țară, mai cu seamă în regiunea lacurilor. În 1843, după moartea lui Robert Southey, i se decernează titlul de "poet laureat".

Wordsworth și-a compus primele lucrări, "An Evening Walk" ("Plimbare de seară", 1793) și "Descriptive Sketches" ("Schițe descriptive", 1793), în spiritul poeziei didactice descriptive ale sentimentaliștilor.

Decepționat de revoluția franceză și de idealurile iluministe, în perioada unei crize sufletești, se întâlnește cu Coleridge (1795) și prietenia care se leagă între ei îi duce la elaborarea unor principii artistice comune. Rodul acestei conlucrări este "Lyrical Ballads" ("Balade lirice", 1798). Pentru ediția a doua din 1800, Wordsworth scrie o prefață care constituie manifestul romantismului din cadrul literaturii engleze. Wordsworth vedea salvarea de relele civilizației în întoarcerea la orânduirea patriarhală a țărănimii engleze și în autodesăvârșirea morală cu ajutorul religiei. După părerea lui, principiul divin i se revela omului prin apropierea acestuia de natură. O trăsătură importantă a poeticii lui Wordsworth o constituie refuzul său hotărât de a folosi convenționalismele stilistice ale secolului al XVIII-lea. Poezia trebuie să fie expresia nemijlocită a sentimentelor, înveșmântate în cuvinte simple.

În anii care urmează, Wordsworth creează un mare număr de opere cu caracter liric. , dintre care merită să fie amintite: ciclul "Lucy Poems" (1799), "To the Cuckoo" ("Cucului", 1804-1807), "Ode on the Intimations of Immortality from Recollections of Early Childhood" ("Odă înțelegerii nemuririi din amintirile fragedei copilării" 1802-1807). Unele poezii sunt scrise în formă de sonete. Poetului i se pare că vede pretutindeni în natură manifestarea unor forțe superioare, care se află deasupra lumii. Realul și irealul se contopesc în vesurile lui, vorbindu-i cititorului despre frumusețea și, totodată, despre misterul vieții, în care nu ar exista hotar între viață și moarte. Interpretarea naturii de către Wordsworth are un colorit mistic și spiritual.

Wordsworth intenționa să scrie un mare poem epic-didactic, "The Recluse" ("Sihastrul"), dar și-a realizat doar în parte acest plan. Poemul urma să înceapă cu un cuprinzător preludiu ("The Prelude"), scris în 1799-1805, dar publicat postum în 1850. "Preludiul" reprezintă un poem autobiografic în care autorul își expune etapele dezvoltării sale artistice, începând cu perioada când îl pasionau idealurile iluministe și terminând cu trecerea pe pozițiile romantismului. În timpil vieții și-a publicat poemul "The Excursion" ("Plimbarea", 1814), descriind peregrinarea prin unele sate ale Angliei.

Râul Wye

VERSURI
Alcatuite la câteva mile mai sus de Tintern Abbey, cu prilejul revederii tarmurilor râului Wye, în timpul unei calatorii (13 iulie 1798).

(Lines Written a Few Miles above Tintern Abbey)

S-au scurs cinci ani: cinci veri îndelungate,
Parc-ar fi fost cinci ierni; si, iata, iarasi
Aud aceste ape coborând,
Cu susur lin, din matca lor de munte,
Vad stâncile râpoase si trufase
Ce-n singuraticul decor nasc gânduri
De-o si mai apriga singuratate,
Unind privelistea cu pacea boltii.
E ziua când din nou ma odihnesc
Sub sicomorul negru si contemplu
Laicerele livezilor satesti
Ce la asemeni ceas, cu poama cruda,
Îmbrac-un singur strai verzui, pierind
În lastarisuri si dumbravi. Vad iar
Si gardurile vii- chenar de tufe
Încins cu ierbi de-abia îl osebesc;
Întinsul verde-al fermei pastoresti
Ce-adasta-n prag: si trâmbele de fum,
Urcând spre cer, tacute, printre pomi,
De parca fara voie, ar trada
Drumeti într-o padure neumblata
Si-n pesteri unde pustnici urgisiti
Haladuiesc pe lânga-al vetrei foc.
În urma îndelungii mele lipse
Aceste-a frumusetii-ntruchipari
N-au fost cum e tabloul pentru-un orb;
Ci-adesea, în odai stinghere,-n larma
Oraselor, în ceasuri de urât,
Au daruit fiori de încântare
Si sângelui si inimii adesea,
S-au strecurat pâna-n strafund de cuget,
Înscaunând odihna iar ; simtiri
Cum n-am mai încercat ; dintre acelea
Ce nu putin si-n bine-nrâuresc
Cea mai frumoasa parte-a vietii noastre.
……….
De-atâtea ori m-am înturnat spre tine,
Salbatic Wye, ratacitor prin codri !
De-atâtea ori te-am revazut în duh !
Si-acum, cu licariri de gând mocnit,
Vagi amintiri, nedumeriri mâhnite,
Tabloul sufletului reînvie,
Cât stau aici, nu doar cu sentimentul
Placerii ce încerc, ci si cu gândul
Ca-n astea clipe-i viata si e hrana
Si pentru anii viitori. Cutez
Sa cred astfel, desi, de buna seama
Azi nu mai sunt ce-am fost când, prima oara,
Colinele urcam ; când ca o ciuta,
Saltam din pisc în pisc pe lânga râuri,
De fire îndrumat; mai mult fugind
De ceea ce ma-nfricosa, decât
Catând un chip iubit.
……….
Aceste vremuri au trecut.
A asfintit taiosul lor desfat
Si nu mai sunt grozavele dulceturi.
Dar nu tânjesc, nici plâng dupa acestea;
Urmat-a un alt dar; rasplata multa
Pentru-o asemenea pierdere. Caci, iata,
Am învatat natura s-o privesc
Astfel ca-n ceasul zburdei tineresti;
S-ascult al omenirii cântec trist,
Nici aspru, nici suparator, desi
Puternic îndeajuns ca sa supina.
Am cunoscut fiori ce ma-mbatau
De gânduri mari; sublimul simtamânt
Ca e ceva-mplantat afund, ceva
Al caruia locas e soare-apune,
Oceanul arcuit, vazduhul viu,
Albastru cer si mintea omeneasca,
Un spirit, o miscare ce îndeamna
Fapturile cugetatoare, toate
Si tot ce poate fi gândit, si curge
Prin toate câte sunt.

Odă narciselor

Singur ca un nor am hoinărit,
Care se-nalţă peste văi şi dealuri,
Când deodată o mulţime am zărit:
O oaste de-aurii narcise-n valuri.
Chiar lângă lac şi dincolo de nori,
De nici credeai că nu sunt decât flori.
Etern, ca soarele ce ne zâmbeşte
Din Calea Laptelui străluminând,
Se-avântă-n zare voiniceşte,
Pe malul unui golf trecând.
Narcise mii văzut-am deodat,
În dans vioi, înaripat.
Până şi undele dansau, dar ele
Se întreceau cu valurile grele.

Mai vesel n-ar putea să fie
Poetul, într-o altă companie.
Priveam şi iar priveam şi mă gândeam
Că-i mai frumos decât eu socoteam.
Când pe divan voi sta întins,
Trândav sau gânditor, de visuri prins,
Aceste amintiri îmi vor cânta
Ce fericită este solitudinea.

Gabriela Mistral

Biografie

Gabriela Mistral (n. 7 aprilie 1889, Vicuña, Chile - d. 10 ianuarie 1957, New York) este pseudonimul lui Lucila de María del Perpetuo Socorro Godoy Alcayaga, poetă din Chile, premiată cu Premiul Nobel pentru literatură în anul 1945.

Creația sa este profund feminină, meditativă, de înaltă emoție lirică și tonalitate post-romantică și uneori simbolistă, în care transfigurează natura aspră a ținutului natal, valorile naționale, copilăria ca vârstă a fragilității, exuberanța tinereții și iubirii, durerea solitară, meditația asupra morții.

Lucila se naște într-o familie foarte săracă în orășelul Vicuña, petrecându-și copilăria la țară (tatăl ei și-a abandonat familia când ea avea vârsta de 3 ani) și absolvind tot aici școala normală, după care, la vârsta de 15 ani, funcționează ca învățătoare rurală. Până în 1919 lucrează ca profesoară în diferite școli elementare și licee din Chile.

În anul 1921 devine directoare a liceului de fete din Santiago de Chile, urmând ca în 1922 să fie invitată de guvernul mexican să sprijine reforma învățământului din Mexic, inițiată de José Vasconcelos. În Mexic scrie un ciclu de poeme pentru copii, care ajung curând celebre în întreaga Americă Latină.

În același an călătorește în SUA. După 1926 ocupă diferite funcții care o țin departe de patrie: reprezentantă a țării sale la institutul de cooperare de pe lângă Liga Națiunilor (până în 1934), consul în Brazilia, Italia, Spania, Portugalia, SUA (în Los Angeles).

Bolnavă de cancer și celibatară, Gabriela Mistral moare la 67 de ani, în 1957, în Statele Unite ale Americii. Trupul neînsuflețit i-a fost adus în țară, unde i s-au organizat funeralii naționale.

În memoria ei a fost creat Premiul "Gabriela Mistral", în anul 1979.

Viața literară

Gabriela Mistral se afirmă ca poetă în 1914, când câștigă marele premiu la jocurile florale din Santiago de Chile, iar poeziile sale sunt remarcate de personalitățile literaturii sud-americane ale acelui moment: Rubén Darío, Amado Nervo, Leopoldo Lugones.

Pseudonimul ei este inspirat de la numele scriitorului francez Frédéric Mistral. Marcată de sinuciderea iubitului ei, Romelio Ureta, își intitulează primul volum de versuri Sonetele morții.

Călătorește în Statele Unite ale Americii, unde publică primul volum de poezii, (Dezolare, New York, 1922), care-i deschide drumul spre recunoaștere universală. În 1945 primește Premiul Nobel pentru literatură.

Principalele opere

·         Sonetos de la muerte (Sonetele morții, 1914)

·         Desolación (Dezolare, 1922)

·         Ternura (Duioșie, 1924)

·         La lengua de Martí (Limba lui Martí, 1934)

·         Recado sobre Pablo Neruda (Mesaj către Pablo Neruda, 1936)

·         Tala (Așchie, 1938)

·         Lagar (Cramă, 1954)

A bea

Păstrez în amintire gesturile
Acelor ce mi-au dat – ofrandă – apa.

În valea Rio Blanco izvorăşte
neastâmpăratul Aconcagua, acolo
vroind să beau, m-am repezit la apa
unei cascade ce-n şuviţe albe
şi îngheţate-şi resfira şuvoiul.

Lipindu-mi gura fremătândă,
m-a ars ca o licoare fermecată.
Trei zile buzele mi-au sângerat de apa
Ce am sorbit atunci din Aconcagua.

În câmpul Mitla, într-o zi cu soare,
cu mers, şi greieri, m-am plecat asupra
unei fântâni, când a venit spre mine
un indian. A vrut să mă ajute
şi, sprijinindu-mă deasupra apei,
el capul mi l-a susţinut aşa cum
oferi un fruct, cu mâinile-amândouă.
Eu beau şi-n apa ceea era chipul
şi-al lui şi-al meu. Atunci înţeles-am 
ca într-un fulger, că necunoscutul
din Mitla, indianul, era carne
din neamul meu străvechi, de la-nceputuri.

În insula numită Puerto Rico,
odihna copleşită de albastru,
trup liniştit, talazuri zbuciumate
şi-o sută de palmieri, părând o sută
de mame. O fetiţă-n joacă sparse
nuca de cocos, dăruindu-mi apa
palmierului, maternă, roditoare.
Şi niciodată-asemenea dulceaţă
nu am băut, cu sufletul şi trupul.

Îmi amintesc, pe când eram copilă,
Că mama-mi aducea ea însăşi, apa
între o gură şi-alta, aplecată
pe vasul de-argilă,-i vedeam faţa.
Cu cât se ridica mai tare mâna-i,
cu-atât se cobora mai jos ulciorul.
Am încă-n suflet valea înverzită,
simt setea şi privirea mamei… Poate
aceasta-i veşnicia:
să fim încă
aşa precum am fost odinioară.

Păstrez în amintire gesturile
Acelor ce mi-au dat – ofrandă – apa.

Pâine

au lasat o piine pe masa,
jumatate arsa, jumatate alba,
cu coaja ciupita, rupta-n farime
ca fulgii pufosi de zapada. 

si imi pare noua, si nicicind vazuta,
desi cu nimic altceva n-am trait,
dar luind-o in miini, ca intr-un vis,
tactul si mirosul nu mi-o amintesc.

si totusi, e mama cind mi-a dat sa sug,
miroase precum vaile prin care am trecut :
a Aconcagua, a Patzcuaro, a Elqui,
a sufletul meu cind ma sfisii cintind.

nu exista alte miresme in incapere,
tocmai de aceea am si vazut-o;
nu exista nimeni in toata casa
decit aceasta piine lasata pe masa
care cu trupul ei ma recunoaste,
iar eu cu trupul meu o recunosc.

s-a frint pretutindeni si de demult
aceeasi piine intre o suta de frati,
piine din Coquimbo, piine din Oaxaca,
piine din Santa Ana si din Santiago.

de cind eram mica o cunosteam
sub forma de soare, de peste, de abur,
miinile mele ii simtiau miezul
cald precum unui pui de porumbel.

apoi, am uitat-o si-n aceasta zi
amindoua din nou ne-ntilnim,
eu cu trupul meu de Sara batrina,
ea cu al ei de numai cinci ani.

prietenii morti cu care am mincat-o
in alte vai, ii simt aburul,
piine de griu macinat in septembrie,
secerat in august in Castilia.

e altul si-i cel impartit
in pamintul unde-au disparut.
o rup in doua si ii simt mireasma,
o pun pe masa si ii simt caldura.

mi-s miinile pline de piine,
privirea mi-e plina de lanuri
si plinsul izvoraste deodata
peste uitarea atitor ani,
si nu mai stiu de fata-mi imbatrineste,
ori renaste in clipa aceasta.

cum casa-i pustie, fara nimeni in ea,
ne regasim si stam impreuna din nou,
pe aceasta masa fara carne si fructe,
amindoua in aceasta liniste omeneasca.
si vom tacea pina cind vom fi una
si anotimpul nostru se va fi sfirsit.

Nichita Danilov

Biografie

Nichita Danilov s-a născut la data de 7 aprilie 1952 în satul Climăuți din comuna Mușenița (Suceava), într-o familie de etnie ruso-lipoveană. A absolvit cursurile Facultății de Științe Economice și pe cele ale Școlii Postliceale de Arhitectură, ambele din Iași.^[1]

A lucrat ca economist, corector, profesor, muzeograf, editor, redactor ("Convorbiri literare"), redactor șef ("Kitej-Grad"), șef departament cultură ("Monitorul de Iași"), director (Teatrul de copii și tineret "Luceafărul" din Iași), secretar literar (Teatrul Național din Iași), director (Casa de Cultură "Mihai Ursachi" a municipiului Iași).

Debutul său literar a avut loc în anul 1979 în paginile revistei "Dialog". Este prezent în texte literare în aproape toate antologiile din țară și străinătate, poeziile sale au fost traduse și publicate în diverse reviste de gen din S.U.A., Anglia, Cehia, Slovacia, Franța, Spania, Letonia, Ungaria, Estonia, etc. sub semnătura unor traducători de prestigiu ca Adam J. Sorkin, Sean Cotter, Brenda Walker, Leons Briedis, Lidia Nasinova, Maria Dinescu, Emanoil Marcu etc.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al PEN Club European^[2]. A desfășurat o intensă activitate publicistică în cotidianul "Monitorul" (pagina culturală) și "Obiectiv" din Iași. De asemenea, a publicat texte literare în aproape toate revistele din România. În perioada 1998-2000 a funcționat ca atașat diplomatic pe probleme de presă la Ambasada României din Republica Moldova, pe parcursul unui an fiind ambasador ad-interim al acestei misiuni diplomatice. A fost membru al Cenaclului de Luni, condus de Nicolae Manolescu.

Cărți publicate

·         Fântâni carteziene (Ed. Junimea, 1980) - poeme, volum distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor;

·         Câmp negru (Ed. Cartea Româneasca, 1982) - poeme;

·         Arlechini la marginea câmpului (Ed. Cartea Româneasca, 1985) - Premiul Asociației Scriitorilor din Iași;

·         Poezii (Ed. Junimea, 1987) - Premiul Asociației Scriitorilor din Iași;

·         Deasupra lucrurilor, neantul (Ed. Cartea Româneasca, 1990) - poeme, Premiul Asociației Scriitorilor din Iași; Premiul revistei Cronica, Premiul revistei Poesis;

·         Urechea de cârpă (Ed. Boema, 1992) - pamflete;

·         Apocalipsa de carton (Ed. Institutul European, 1995) - eseuri;

·         Mirele orb (1995) - poeme, Premiul Fundației Soros, Premiul Asociației Scriitorilor din Iași, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova;

·         Nevasta lui Hans (Ed. Moldova, 1996) - proză;

·         Deasupra lucrurilor neantul / Au deussus des choses, le neant (Ed. Axa, 1997, ediție bilingvă în traducerea lui Emanoil Marcu);

·         Nouă variațiuni pentru orgă (Ed. Polirom, 1999) - Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova;

·         Peisaj cu ziduri și uși (Ed. Augusta, 2000, ediție bilingvă română - engleză (în traducerea prof. Sean Cotter, Universitatea din Michigan, SUA) - poeme;

·         Suflete la second-hand (Ed. Vinea, 2000) - poeme;

·         În deșert și pe ape (Ed. Prut Internațional, 2000) - poeme;

·         Umbră de aur, melancolia (Ed. Axa, 2000) - poeme, Premiul Național de poezie de la Neamț din 2002;

·         SECOL (Ed. Junimea, 2003);

·         Second Hand Souls (Twin Spoon Press, Praga, traducere în limba engleză de Sean Cotter, SUA);

·         Nouă variațiuni pentru orgă/ Nine Variations for Organ (antologie în limba engleză, ediție bibliofilă, Olanda);

·         Îngerul negru (traducere în limba rusă de Elena Loghinovski, Editura Kitej-grad, Iași) - poezii;

·         Tălpi (Ed. Polirom, 2004) - roman, Premiul Uniunii Scriitorilor din Iași pentru proză;

·         Ferapont (Ed. Paralela 45, 2005) - antologie de poezie;

·         Mașa și Extraterestrul (Ed. Polirom, 2005) - roman;

·         Capete de rând (Ed. Paralela 45, 2006) - eseuri și portrete literare;

·         Centura de castitate (Ed. Cartea Românească, 2007) - versuri (conține CD audio cu poezii recitate de scriitor).^[3]

Este prezent în:

·         Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik (81 rumänische Autoren), - "Lumina piezișă", antologie bilingvă cuprinzând 81 de autori români în traducerea lui Christian W. Schenk, Dionysos Verlag 1994, ISBN 3980387119

Premiile obținute

·         Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1980);

·         Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1985, 1987, 1990, 1995);

·         Premiul revistei Cronica (1990);

·         Premiul revistei "Poesis" (1990);

·         Premiul Fundației Soros (1995);

·         Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1995, 1999);

·         Premiul Național de poezie de la Neamț (2002);

·         Premiul Uniunii Scriitorilor din Iași pentru proză (2004);

·         Marele premiu al Festivalului "Nichita Stănescu" (2007).

Câmp de cenuşă

Arunc zarurile pe trupul unei femei
si pierd. Si astfel trupul ei
se acopera încet de cenusa.
Ea ma priveste si plânge.

Îsi acopera cu mâinile fata si plânge.
Îi simt pieptul cum urca si coboara
în aerul greu si vâscos.
Îi aud oftatul adânc
împrastiind cenusa.

Ea sta în fata mea si plânge.
Îi privesc parul greu si bogat,
acoperind întreg câmpul.
Îi simt trupul tânar si obosit
cum se zguduie de plâns
si-mprastie cenusa.

Arunc zarurile peste trupul unei femei,
ea ma priveste si plânge. 

Copil

Printr-o spartura facuta anume într-un zid
înalt de patru metri si vopsit galben se
vedea infernul. Noi, însa, pentru ca eram
foarte batrani, ne puteam privi înaun-
tru: trebuia sa ne multumim cu niste poze vechi
pe care un copil foarte mic le arata de la
departare. 

Rabindranath Tagore, poet, dramaturg, romancier, pictor, filosof şi compozitor indian

Biografie

Rabindranath Tagore , numele europeinizat al lui Rabindranâth Thâkur (n. 7 mai 1861, Jorosanko, Calcuta — d. 7 august 1941) a fost un scriitor și filosof indian din provincia Bengal, supranumit Sufletul Bengalului și Profetul Indiei moderne, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1913.

Fiu al lui Debendranâth Thâkur, unul din fondatorii mișcării „Brahmo Samaj“, Tagore a crescut într-o famile de artiști și reformatori sociali și religioși, opuși sistemului castelor și favorabili unei ameliorări a condiției femeii indiene. Tagore și-a făcut studiile la Calcutta și în Anglia, unde a studiat dreptul. În 1906, după divizarea Bengalului, aderă la mișcarea naționalistă indiană. Tagore este cunoscut atât ca poet, cât și ca filosof, însă aceste două calități sunt greu de separat în cultura indiană, în mod implicit filosofia este permanent prezentă în poezia sa. S-a interesat de problemele educației și, în 1921, reorganizează Universitatea „Vishba-Bharati“ din Shantiniketan, unde însușirea culturii indiene este accesibilă atât studenților indieni, cât și celor străini. În 1951 a fost recunoscută ca Universitate internațională de stat. A început să scrie poezii încă de la vârsta de 17 ani. Operele sale au fost scrise în dialectul bengalez, pe care Tagore le traducea el însuși în limba engleză. A fost cel mai important scriitor indian din epoca colonială. Tagore a scris poezii, povestiri, romane, drame și eseuri filosofico-pedagogice. Opera sa literară cea mai faimoasă este culegerea de poezii „Grădinarul“ sau „Ofranda lirică“ (1913). Alte opere mai cunoscute sunt romanul „Căminul și lumea“ (1910), drama „Oficiul poștal“ (1912). Scrierile sunt pătrunse de o adâncă religiozitate și reflectă admirația pentru natură și pentru patria sa, India. Începând cu anul 1929 a început să se ocupe cu pictura, a fost și compozitor al mai multor cântece cu caracter popular. Imnurile naționale ale Indiei și Bangladeshului sunt compuse pe cuvintele unor poeme ale lui Rabindranath Tagore. A fost primul scriitor din Asia care a fost laureat cu Premiul Nobel pentru Literatură (1913).

Opera

Tagore a fost un scriitor bilingv, exprimându-se atât în limba bengali cât și în limba engleză, în care și-a tradus unele opere concepute în bengali. Opere apărute în limba engleză:

Poeme în proză

·         Gitanjali (1912)

·         The Gardener (1913)

·         Fruit-Gathering (1916)

·         The Fugitive (1921)

Teatru

Chitra (1913)

·         The King of the Dark Chamber (1914)

Povestiri

·         HungryStones and Other Stories (1916)

·         Mashi and Other Stories (1918)

·         Broken Ties (1925)

Romane

·         The Home and the World (1919)

·         The Wreck (1921)

·         Gora (1924)

Eseuri

·         Sadhana (1914)

·         The Religion of Man (1931)

Acolo, unde cugetul ...

acolo, unde cugetul nu se-nspaimanta
si unde fruntea se inalta in tarie ;
acolo, unde liber esti de a cunoaste
acolo, unde lumea n-a fost parcelata
intre ingusti pereti domestici
acolo, unde cuvintele au izvorat
din adancimea adevarului adevarat
acolo, unde truda fara oboseala
intinde brate spre desavarsire
acolo, unde limpedele rau al ratiunii
nu-si pierde firul prin desertul singuratic
al obiceiurilor moarte
acolo, unde spiritul calauzit de tine
se-avanta-n largul meu largindu-se
prin fapta si gandire
in acest rai al Libertatii, Tata,
fa-mi patria sa se trezeasca ! 

Balada vieții trecătoare *

Un tren lung ne pare viața.
Ne trezim în el mergând,
Fără să ne dăm noi seama,
Unde ne-am suit, și când.


Fericirile sunt halte,
Unde stăm câte-un minut,
Până când ne dăm noi seama,
Sună, pleacă, … a trecut…
Iar durerile sunt stații,
Lungi, de nu se mai sfârșesc.
Și în ciuda noastră parcă,
Tot mai multe se ivesc.


Arzători de nerăbdare,
Înainte tot privim,
Să ajungem mai degrabă
La vreo țintă ce-o dorim.
Ne trec zilele, trec anii,
Clipe scumpe și dureri,
Noi trăim hrăniți de visuri
Și-nsetați după plăceri !


Mulți copii voioși se urcă.
Câți în drum n-am întâlnit,
Iată un bătrân coboară,
Trist și frânt, sau istovit.
Vine-odată însă vremea,
Să ne coborâm și noi.
Ce n-am da atunci o clipă
Să ne-ntoarcem înapoi ?


Dar pe când, privind în urmă,
Plângem timpul ce-a trecut,
Sună goarna veșniciei
C-am trăit şi n-am ştiut. 

Spune-mi dacă toate acestea sunt adevărate

Spune-mi dacă toate acestea sunt adevărate,
iubitul meu, spune-mi dacă toate sunt adevărate.
Când străluceşte fulgerul ochilor mei,
se strâng în inima ta nouri întunecaţi de furtună?
Este adevărat că buzele mele sunt pentru tine dulci ca şi revărsarea iubirii tale dintâi?
Amintirea lumilor apuse, lâncezesc ele
în vinele mele ?
Pământul ca o harfă freamătă de cântece la atingerea
picioarelor mele?
E-adevârat că la vederea mea
picături de rouă cad din ochii nopţii
şi că lumina dimineţii este fericită să mă învăluiască?
E-adevărat că iubirea ta singuratică m-a căutat prin
nenumăratele evuri şi lumi ?
Şi că, aflându-mă, îndelungatul tău dor a fost potolit
de dulcile mele cuvinte,
de buzele mele şi de părul meu fluturând în vânt?
E-adevărat că taina Nemărginirii este înscrisă
pe această mică frunte?
Spune-mi, iubitul meu, toate acestea sunt adevărate ? 

TEATRU/FILM 7 Aprilie

Amza Pellea, actor roman, celebru pentru rolurile din ”Dacii”, ”Mihai Viteazul”, dar mai ales pentru seria ”Nea Marin”.

Biografie

Amza Pellea (n. 7 aprilie 1931 în Băilești, Dolj - d. 12 decembrie 1983, București) a fost un actor român de teatru și film. A fost creatorul și interpretul personajului Nea Mărin, care i-a relevat atât de bine disponibilitățile pentru comedie. A fost actorul care a interpretat unele dintre cele mai strălucite figuri ale istoriei românilor, precum Decebal sau Mihai Viteazul.

S-a născut la Băilești, într-o familie cu cinci copii, tatăl său s-a numit tot Amza Pellea și a fost directorul cooperativei "Munca Noastră" din Băilești în anul 1933. A absolvit cursurile Colegiului Național Carol I din Craiova, și Școala tehnică de electrotehnică din Craiova. Un reprezentant al Promoției de aur a teatrului românesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul Național din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie și Teatrul Național din București, unde s–a impus ca unul dintre actorii cei mai dotați ai scenei românești. A fost profesor la IATC.

Pe scena craioveană realizează, în perioada stagiaturii de trei ani (1957-1959), nu mai puțin de 14 roluri, între care Jack Worthing (Ce înseamnă să fii onest de Oscar Wilde), Vedernikov (Ani de pribegie de Aleksei Arbuzov), Vladică Ilarion (Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu), Comandantul vasului (Tragedia optimistă de Vsevolod Visnevski), Bepe (Galcevile din Chioggia de Carlo Goldoni), Horatio (Hamlet de Shakespeare), Colonelul Dobre (Ecaterina Teodoroiu de Nicolae Tăutu), Otto Katz (Soldatul Svejk de Jaroslav Hašek), Esteban (Fântâna turmelor de Lope de Vega).

Pe scena Teatrului de Comedie creează alte personaje, printre care Brettschneider (Svejk în al doilea război mondial de Brecht- 1962), Pietro (Umbra de E. Svart- 1963), Manole (Somnoroasa aventură de Teodor Mazilu- 1964), Subcomisarul (Capul de rățoi de G. Ciprian- 1966), Platonov(Un Hamlet de provincie de Cehov- 1967), Voievodul Basarab (Croitorii cei mari din Valahia de Al. T. Popescu- 1969), Noah (Arca bunei speranțe de I.D. Sîrbu- 1970), Hrisanide (Interesul general de Aurel Baranga- 1972), Hickok (Buffalo Bill și indienii de A. Kopit- 1973),"inginerul" din Nic Nic.

Pe scena Teatrului Național din București dă viață lui Petre Dinoiu (Comoara din deal de Corneliu Marcu- 1977) și lui Vlad Țepeș (A treia țeapă de Marin Sorescu - 1979).

Ultimul rol creat la teatru îl readuce pe scena Teatrului de Comedie, realizând - în regia lui Gheorghe Harag - personajul bătrânului moșier Muromski în Procesul de Suhovo-Kobilin - 1983.

Amza Pellea a interpretat atât personaje istorice (Vladica Hariton din Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu, Voievodul Basarab din Croitorii cei mari din Valahia de Al. Popescu, rolurile din Tudor, Răscoala, Haiducii, Dacii, Columna, Mihai Viteazul), cât și personaje contemporane (Ailincii din Secunda 58 de Dorel Dorian, Manole din Somnoroasa aventură de T.Mazilu), dar și personaje din repertoriul clasic universal (Esteban din Fântâna turmelor de Calderon, Horațiu din Hamlet, Platonov din Un Hamlet de provincie de Cehov).

Rămas probabil în conștiința publicului prin rolul domnitorului din Mihai Viteazul și prin Nea Mărin, reușește în Atunci i-am condamnat pe toți la moarte să atingă ambele personaje. Umilul, și câteodată veselul Ipu recapătă, în finalul filmului, figura dârză și tragică a soldatului țăran din primul război.

A câștigat în 1977 premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, pentru rolul său excepțional (Manolache Preda) din filmul Osânda, unde a jucat alături de Gheorghe Dinică și Ernest Maftei, într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu după "Velerim și Veler Doamne" de Victor Ion Popa.

Între 22 martie 1973 și 24 septembrie 1974 a fost director al Teatrului Național Craiova.

A fost căsătorit timp de 25 de ani din 1958 până la moartea sa în 1983 cu Domnica Mihaela din familia Policrat din Craiova. Este tatăl actriței Oana Pellea.

A decedat în data de 12 decembrie 1983 la București în vârstă de 52 de ani. Este înmormântat la cimitirul Bellu.

Fundația Enciclopedică „Amza Pellea” a realizat un film documentar numit „Douăzeci de ani fără Amza”.^[1]

Filmografie

·         Setea (1960)

·         Tudor (1963)

·         Pisica de mare (1964)

·         Camera albă (1965)

·         Neamul Șoimăreștilor (1965)

·         Răscoala (1966)

·         Haiducii (1966)

·         Dacii (1967)

·         Columna (1968)

·         Războiul domnițelor (1969)

·         Mihai Viteazul (1971)

·         Atunci i-am condamnat pe toți la moarte (1972)

·         Puterea și adevărul (1972)

·         Săgeata căpitanului Ion (1972)

·         Ciprian Porumbescu (1973)

·         Ultimul cartuș (1973)

·         Aventurile lui Babușcă (1973)

·         Proprietarii (1974)

·         Porțile albastre ale orașului (1974)

·         Un comisar acuză (1974)

·         Stejar – extremă urgență (1974)

·         Nemuritorii (1974)

·         Cantemir (1975)

·         Ulzana, căpetenia apașilor (1975)

·         Evadarea (1975)

·         Tată de duminică (1975)

·         Osînda (1976)

·         Lumina pe coline (1976)

·         Trei zile și trei nopți (1976)

·         Tufă de Veneția (1977)

·         Împușcături sub clar de lună (1977)

·         Accident (1977)

·         Das Verschollene Inka-Gold - Omul de aur - film TV (1978)

·         Eu, tu, și... Ovidiu (1978)

·         Pentru patrie (1978)

·         Melodii, melodii (1978)

·         Revanșa (1978)

·         Ecaterina Teodoroiu (1978)

·         Brațele Afroditei (1978)

·         Nea Mărin miliardar (1979)

·         Mihail, cîine de circ (1979)

·         Duios Anastasia trecea (1980)

·         Casa dintre câmpuri (1980)

·         Poarta de aur a incașilor (1981)

·         Șantaj (1981)

·         Spectacolul spectacolelor (1981)

·         Detașamentul „Concordia” (1981)

·         Ana si „hoțul” (1981)

·         Capcana mercenarilor (1981)

·         Cucerirea Angliei (1982)

·         Imposibila iubire (1983)

Nea Marin Miliardar - 

Amza Pellea 

MIRCEA DANELIUC

Biografie

Mircea Daneliuc, se naște la 7 aprilie 1943, dintr-o mamǎ catolicǎ și un tatǎ creștin ortodox, la Hotin, în Basarabia. Familia se refugiazǎ în interiorul țǎrii. Rudele rǎmase în ținutul cedat rușilor, sunt deportate și exterminate în lagǎrele din Siberia, pentru vina posesiei de cetǎțenie românǎ. Mai târziu, autorul se va ocupa de aceste destine în romanul "Strigoi fǎrǎ Țarǎ". Câmpulung-Moldovenesc. Naturǎ somptuoasǎ, va rǎmâne îndrǎgostit de ea toatǎ viața. Școala primarǎ și începutul celei medii. Pǎrinții îl îndrumǎ spre muzicǎ, începe sǎ studieze vioara fǎrǎ entuziasm. 1957, Iași. Cu mare regret pentru munți, se mutǎ cu familia din Câmpulung Moldovenesc. E înscris la Liceul Național, de unde e exmatriculat pentru cǎ rǎspunde cu pumnii, înjurǎturii unui copil. Întâmplǎtor, fiul Primului Secretar de Partid al Județului. Cadrele didactice sunt furibunde, îi prezic un viitor negru, de pușcǎriaș. Mama, speriatǎ, îl transferǎ la Liceul "Costache Negruzzi", unde absolvǎ.

La majorat, declarǎ cǎ renunțǎ la studiul viorii, nemulțumit de propriile performanțe muzicale. Renunțǎ și la secția cu profil Real a liceului, având greutǎți cu matematica, deși, dintr-o familie de ingineri, are acasǎ tot sprijinul. Se transferǎ la cea Umanisticǎ. Începe din liceu studiul anatomiei, pregǎtindu-se pentru o carierǎ medicalǎ. Pentru copiii de intelectuali admiterea la facultate era foarte dificilǎ; un fiu de muncitor cu origine sǎnǎtoasǎ poate intra cu 5, lui îi trebuie cel puțin 9. Între timp, se îndrǎgostește de teatru și anunțǎ pǎrinților stupefiați noua veste. Medicina e abandonatǎ. Se pregǎtește pentru Actorie. E respins de la primul examen, dându-și seama cǎ e nepregǎtit a intra într-o lume în care funcționeazǎ ceva nou: relații, recomandǎri, susțineri. Din pǎcate, nu cunoaște pe nimeni în domeniu.

Se reîntoarce la Iași, devastat, unde îl așteaptǎ și ordinul de încorporare în armatǎ. Nu se simte nici îndemnat și nici pregǎtit pentru altǎ carierǎ și, pentru a se salva de militǎria venitǎ prea devreme, trage la sorți între Juridicǎ si Filologie. Intrǎ, nesperat, la secția de Limbǎ Francezǎ a Universitǎții din localitate. În anul III, se retrage pentru a susține un nou examen la Teatru, cu același rezultat. Revine la Filologie, citește mult, joacǎ în piese de amatori, absolvǎ dupǎ cinci ani, dar renunțǎ la cariera de profesor, pentru a mai tenta încǎ o datǎ ușa atât de râvnitǎ. Închisǎ, și de data aceasta. Încearcǎ și la Regie de Film, la fel. Rupe și arde tot ce apucase sǎ scrie în timpul studenției, nemulțumit de calitatea literară a acestora. Ca sǎ mai poatǎ trece un an pânǎ la noul examen, se angajeazǎ ca profesor suplinitor la douǎ licee. Nimic nu-l exasperează mai mult.

Altǎ varǎ, alt eșec. În toamna aceluiași an, 1965, este în sfârșit admis la Secția de Regie Film, la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L. Caragiale" (I.A.T.C.) din București, pe care o va absolvi în 1969. Cinci examene, cinci ani de studii...; toatǎ aceastǎ aventurǎ o va descrie în "Pisica ruptǎ". Cinci ani de studii, timp în care se întreține cum poate, din meditatii, articole, sprijin familial. Debuteazǎ greu ("Cursa", 1975), cu un scenariu strǎin, nu cu ce își dorește. Propunerile personale îi sunt respinse. Începe o luptǎ riscantǎ cu cenzura comunistǎ, dar de la film la film acumulează autoritate. Le scoate anevoios, dar au calitatea de a nu pǎrea atacate de politrucii vremii, ambiționând spre o imagine nefalsificatǎ a realitǎții și plǎtind pentru asta cu dușmănia de stat, perioade din ce în ce mai lungi de nelucru, precaritate materialǎ, greutǎți în aprobarea altor scenarii, etc. Nu numai debutul, dar filme ca "Vânǎtoarea de Vulpi", "Croaziera", "Iacob", înseamnǎ rǎzboaie istovitoare cu satrapii ideologiei. Nu are decât perspectiva șomajului și a îndepǎrtǎrii de platouri, intrǎ exasperat în disidențǎ fǎțișǎ, aruncându-le carnetul de partid atunci când "Glissando" era pe punctul de a fi distrus, crezând cǎ exemplul îi va fi urmat, dar nu se alege decât un vid colegial rece în jur și cu retorsiunea autoritǎților.

Dupǎ 1990, în capitalismul autohton, realizeazǎ un numǎr mai mare de filme decât sub comuniști, dar rǎmân aproape necunoscute, nu ajung la public, sunt închise prin dulapuri și magazii, contemporanii breslei nedorindu-și deranjul unei ștachete. Figura de veteran pare mai convenabilǎ. Se afirmǎ cǎ cei care i-au urmat în film provin din "Proba de Microfon", precum alții din "Mantaua" lui Nicolaie Gogol. Nu recunoaște, spune cǎ n-a avut emuli, ci numai epigoni și detractori amǎrâți. Șomeazǎ mai mult decât înainte, e scos din activitate opt ani, și, din disperare, începe sǎ scrie. Devine, în mod paralel, o voce originalǎ și importantǎ în literaturǎ. Afirmǎ cǎ, în arta lui, țara nu i-a cerut și nu i-a dat niciodatǎ nimic. Nu l-a vrut.

Literatură

·         1997 -- Pisica ruptă, roman;

·         1999 -- Marilene, roman;

·         1999 -- Șchiopul cu frumos miros, teatru;

·         2000 -- Doi pinguri, teatru;

·         2000 -- Apa din cizme, roman;

·         2001 -- Strigoi fără țară, roman;

·         2003 -- Carlo Carlini, iluzionism;

·         2003 -- Petru și Pavel, roman;

·         2005 -- Femei in ghips, teatru;

·         2007 -- Ora lanti, roman;

·         2009 -- Cele ce plutesc, roman;

·         2010 -- Două spălări pe cap, proză scurtă;

·         2012 -- Băiatul fără sprâncene, nuvele.

·         2013 -- Ca un grătar de mici. Un picior de plai, cu șpițul, roman

·         2013 – Pisica ruptă, roman; ediția a doua, revizuită și întregită

·         2016 --Dulci meleaguri, proză scurtă

·         2016 --Andreas, Andrada, roman

Teatru

A scris 19 piese de teatru și a regizat piesele, Emigranții de Sławomir Mrożek (1977), Regele desculț de Paul Anghel (1978), O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale (1998), Doi Pinguri de Mircea Daneliuc 2006 și altele.

Filmografie

Regizor

·         Wharf - 1970

·         Scurtcircuit - 1970

·         Insolație (Dus-Întors) - 1972

·         Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 (1975) - asistent de regie

·         Cursa - 1975

·         Ediție specială - 1977

·         Probă de microfon - 1980

·         Vânătoarea de vulpi - 1980

·         Croaziera - 1981

·         Glissando - 1984

·         Iacob - 1988

·         A 11-a Poruncă - 1991

·         Tusea și junghiul - 1992

·         Patul conjugal - 1993*

·         Această lehamite - 1994

·         Senatorul melcilor - 1995

·         Ambasadori, căutăm Patrie - 2003

·         Sistemul nervos - 2005

·         Legiunea Străină (film) - 2008^[3][4]

·         Marilena - 2009

·         Cele ce plutesc - (2009)

Scenarist

·         Ediție specială - 1977

·         Probă de microfon - 1980

·         Vânătoarea de vulpi - 1980

·         Croaziera - 1981

·         Glissando - 1984

·         Iacob - 1988

·         A 11-a Poruncă - 1991

·         Tusea și junghiul - 1992

·         Patul conjugal - 1993

·         Această lehamite - 1994

·         Senatorul melcilor - 1995

·         Ambasadori, căutăm Patrie - 2003

·         Sistemul nervos - 2005

·         Legiunea Străină - 2008

·         Marilena - 2009

·         Cele ce plutesc - 2009

Actor

·         1975 -- Cursa;

·         1977 -- Râul care urcă muntele;

·         1977 -- Ediție specială ;

·         1979 -- Probă de microfon;

·         1979 -- Al patrulea stol - ca Dan;

·         1979 -- Casa dintre câmpuri;

·         1980 -- Vânătoarea de vulpi;

·         1981 -- Croaziera;

·         1984 -- Galax, omul păpușă;

·         1990 -- A 11-a Poruncă;

·         2003 -- Ambasadori, căutăm Patrie, rolul Pictorului

Praf in ochi - Eugene Labiche 1993

Comoara (1975) - Corneliu Marcu

Comedia celui ce și-a luat de nevastă o femeie mută cu Birlic, Dem Rădulescu, Rodica Tapalagă

Francesca da Rimini - Gabriele d'Annunzio

GÂNDURI PESTE TIMP 7 Aprilie

În bucuria inimii tale vei putea simţi bucuria vie care cânta într-o dimineaţă de primăvară, trimiţându-şi glasul peste o sută de ani.

Rabindranath Tagore

Dacă plângi pentru că soarele a dispărut din viaţa ta, lacrimile te vor împiedica să vezi stelele.

Rabindranath Tagore

Dacă există în lume o forţă, care poate să depăşească frica pe deplin, să nimicească orice pericol, să rămână nepăsătoare la orice pagubă până şi faţă de moarte, această forţă este iubirea.

Rabindranath Tagore

Iubirea care străbate nestânjenit cerul e însoţitoarea sufletelor noastre. Dragostea se îmbină cu faptele de fiecare zi, e tovarăşa căminului.

Rabindranath Tagore

Nu te uita în urmă, ci priveşte cu curaj tot ce ţi-a hărăzit soarta. Mergi înainte cu bucurie, adună-ţi toate puterile, pentru a alege binele din tot ce vei avea de înfruntat.

Rabindranath Tagore