11 IUNIE 2018
Bună
ziua, prieteni și o săptămână rodnică să ne dea Dumnezeu!
“Fii totdeauna cu
Dumnezeu, dacă vrei ca El să fie cu tine.”
Sfântul Ioan Gură de Aur
ISTORIE
PE ZILE 11 Iunie
Evenimente
·
1184 î.Hr.: Potrivit istoricului
Eratosthene, in aceasta zi Troia a fost arsa. Războiul troian
a inceput dupa răpirea frumoasei Elena, sotia
regelui Spartei, Menelau, de catre troianul Paris. Potrivit legendei, Elena ar
fi fost promisa lui Paris chiar de catre zeita
Afrodita. Sfârșitul războiului a venit in urma aplicarii unui
siretlic. Ulise a născocit un gigantic cal de lemn, gol în
interior, (calul era animal sacru în Troia), pe care erau inscripționate
următoarele: Grecii dedică această ofrandă zeitei Atena, pentru
întoarcerea lor acasă. Fiind gol în interior, calul a fost umplut cu
soldați, aflați sub comanda lui Ulise. Restul armatei a ars taberele și s-a
îndreptat cu corăbiile spre Tenedos. Când troienii au descoperit că grecii au plecat, crezând că războiul s-a
încheiat, s-au bucurat și au dus calul în cetate, fara sa aiba banuiala ca in
interiorul acestuia se aflau luptatori dusmani. In timpul noptii acestia
au ucis garzile si au deschis portile cetatii in fata armatei grecesti
invadatoare.
·
173: Razboiul cu
marcomanii – Armata romană este înconjurat
de tribul germanic
al quazilor, care au rupt tratatul de pace din
171. În timpul
unei furtuni violente Marcus Aurelius
le învinge și le supune, istoricii
consemnand așa-numitul „miracol al ploii„.
·
1125: La 11 iunie 1125, forțele Cruciate
comandatede regele Baldwin al II-lea al Ierusalimului, au învins
armata turcilor selgiucizi a lui Aq–Sunqur il–Bursuqi, in
batalia de la Azaz.
·
1509: Are loc casatoria regelui Henric al
VIII-lea al Angliei cu Ecaterina de Aragon, prima dintre sotiile sale. Regele,
nemulţumit cu sotia nu i-a daruit un moştenitor de sex
masculin, a divortat de Catherine în 1532, fără autorizaţia a
papei, aceasta fiind cauza directă a separarii Bisericii Anglicane
de Roma. După divorţ, Henric al VIII-lea s-a căsătorit in 1533 cu
amanta sa, Anne Boleyn. Cele şase soţii ale Regelui
Henric al VIII-lea au fost: Catherine de Aragon, Anne Boleyn, Jane
Seymour, Anne de Cleves, Catherine Howard si Catherine Parr. Henric al
VIII-lea (engleză
Henry VIII) (n. 28 iunie 1491 – d. 28 ianuarie 1547) a fost rege al Angliei din
21 aprilie 1509 până la moartea sa. Henric al VIII-lea a fost al doilea monarh
al Casei Tudor, succedând tatălui său, Henric al VII-lea. Este faimos datorită
faptului că a avut șase soții: Catherine de Aragon, Anne Boleyn, Jane Seymour,
Anne de Cleves, Catherine Howard și Catherine Parr. Henric VIII a fost al
doilea fiu al lui Henric VII și al Elisabetei de York. Fratele său mai mare,
Arthur, Prinț de Wales, a murit în 1502, lăsându-l pe Henric moștenitor al
tronului. Catherine de
Aragon (n. 15
decembrie 1485, Aragon, Spania – d. 7 ianuarie 1536, Kimbolton, Cambridgeshire,
Anglia) a fost fiica regelui Ferdinand de Aragon și a reginei Isabella de
Castilla. A fost căsătorită succesiv cu 2 fii ai regelui Henric al VII-lea al
Angliei: mai întâi cu Arthur, prinț de Wales, decedat la foarte scurt timp după
căsătorie, apoi cu Henric, care îi va succede la tron tatălui său. A fost mama
reginei Maria I a Angliei, cunoscută ca Mary cea sângeroasă.
·
1551: Ilias Rareș paraseste domnia
Moldovei, trece la mahomedanism si devine pasa la Silistra. Iliaș al II-lea Rareș (n. 1531 – d. 1562), a
fost domnitor al Moldovei între 3 septembrie 1546 – 11 iunie 1551. Era
fiul mai mare al lui Petru Rareș și al Elenei (aceasta era de neam sârbesc).
Fiind mai mult atras de petreceri decât
de domnie, abdică în favoarea fratelui său Ștefan al VI-lea Rareș și se
turcește, luând numele de Mehmet si devine pașă de Silistra. Este arestat și
dus la Bursa, murind în închisoare de inimă rea în 1553. Chipul lui Iliaș Rareș a fost zugrăvit în
tabloul votiv al bisericii Mănăstirii Probota, ctitorită în 1530 de tatăl său.
După trecerea sa la islamism, fața lui Iliaș din tabloul votiv de la Probota a
fost înnegrită.
·
1574: Oastea
moldo-cazaca, asediata si lipsita de apa, s-a predat turcilor la Rascani. Este ucis
domnitorul Moldovei, Ioan Voda cel Cumplit, iar Moldova este pradata. În
ziua de 11 iunie 1574, pe o căldură insuportabilă, lipsa apei şi suferinţa
oştenilor săi, l-a obligat pe domn să negocieze capitularea. Cere
conducătorului otoman, Ahmed paşa, să-i cruţe pe moldoveni şi cazaci, iar pe el
să-l trimită viu sultanului la Constantinopol. Ahmed paşa jură de şapte ori pe
Coran, iar Petru Şchiopul, de şapte ori pe Biblie, că toate cererile îi vor fi
împlinite. După patru ore de discuţii cu comandanţii militari otomani, Ioan
vodă este înjunghiat de beylebey-ul Rumeliei, Cighaleg Zadé Iusuf paşa, după
care i se taie capul, iar trupul, legat de cămile, este sfârtecat. Soldaţii
otomani au păstrat bucăţi de oase din trupul voievodului şi au înmuiat
vârfurile săbiilor în sângele lui ca să preia din puterea şi vitejia acestuia.
Capul i-a fost trimis la Bucureşti (Constantin Rezachevici) sau la
Constantinopol (Dinu Giurescu), pentru a fi expus la Kan Çeşmesi („Fântâna
Sângelui”), aflată la poarta saraiului sultanului, unde erau expuse de obicei
capetele răsculaţilor şi trădătorilor.
·
1580: A fost refondat orasul Buenos Aires, sub denumirea de
Trinidad. Orașul a fost fondat în 1536 de către Pedro de Mendoza care i-a
pus numele Ciudad de Nuestra Señora Santa María del Buen Ayre (literar „Orasul Sfintei Noastre Maria din Buen Ayre”)
, distrus de indieni în 1541 și refondat în 1580 de Juan de Garay. Buenos Aires
a crescut în importanță în 1776, când a fost numit capitală a Regatului Rio de
la Plata. Azi e capitala Argentinei, cel mai mare oraș al acestei tari și a
doua cea mai mare zonă metropolitană din America de Sud dupa orasul brazilian
Sao Paolo.
·
1644: Fizicianul Evangelista
Toricelli, inventatorul barometrului, (n.15 octombrie 1608 - d.25
octombrie 1647), efectueaza prima experienta de masurare a presiunii
atmosferice.
·
1770: Exploratorul englez James
Cook a descoperit Marea Barieră de Corali din largul coastei australiene. James Cook (n. 7 noiembrie 1728 – d. 14 februarie 1779) a fost un
explorator, navigator și cartograf englez ce a ajuns la rangul de căpitan în
Marina Regală. Cook a realizat hărți detaliate ale insulei Newfoundland înainte
de a realiza trei expediții în Oceanul Pacific, unde a realizat primul contact
european cu coasta estică a Australiei și Insulele Hawaii, precum și prima
circumnavigare a Noii Zeelande. Marea Barieră
de Corali este cel
mai mare sistem de recif de corali din lume cuprinzând aproximativ 3000 de
recifuri și 300 de insule ce se întind de-a lungul a 2600 kilometri și acoperă
o suprafață de 344,400 km². Reciful este situat în Marea Coralilor în apropiere
de coasta Queensland-ului din nord-estul Australiei.
·
1780: A aparut, in limba latina, prima gramatica
a limbii romane – “Elementa linguae daco-romanae sive valachicae” de Samuil
Micu si Gheorghe Sincai. Samuil Micu, supranumit și Klein sau Clain, pe numele laic Maniu Micu,
(n. septembrie 1745, Sadu – d. 13 mai 1806, Buda) a fost un teolog
greco-catolic, istoric, filolog, lexicograf și filozof iluminist român,
reprezentant al Școlii Ardelene. Gheorghe Șincai (n. 28 februarie 1754, Râciu de Câmpie, azi
Șincai, județul Mureș – d. 2 noiembrie 1816, Sinea) a fost un istoric, filolog,
traducător și scriitor român, reprezentant al Școlii Ardelene.
·
1848: Revoluţia paşoptistă din Ţara Românească de la
1848 a avut cîteva centre de declanşare: la Bucureşti, Telega, Islaz şi Ocnele
Mari. La Islaz a izbucnit Revoluţia la 9 iunie 1848, şi tot aici a
fost adoptată şi Proclamaţia de la Islaz prin care se cerea: egalitate în faţa legii, adunare obştească
reprezentativă, organizare democratică republicană a statului, independenţă administrativă
şi legislativă, libertatea tiparului, învăţămînt naţional, emanciparea şi
împroprietărirea clăcaşilor prin despăgubire. Tot în această perioadă
s-a format şi primul Guvern Revoluţionar provizoriu, format din : I.H.
Rădulescu, Şt. Golescu,, Cristian Tell, N. Pleşoianu şi preotul Radu Şapcă.
La 11 iunie 1848 insurecţia
începe şi în Bucureşti. Gheorghe Bibescu, domnul Ţării Româneşti, ştiind că a
pierdut sprijinul armatei, semneaza Proclamaţia de la Islaz, care va deveni şi
noua constituţie şi recunoaşte noul guvern, format din Nicolae Bălcescu, secretar
de stat pentru afaceri externe, Nicolae Golescu, secretar de stat pentru
afaceri interne, Gheorghe Magheru, finanţe, Ion Heliade
Rădulescu, culte, Ştefan Golescum justiţie, Constantin
Kretulescu, preşedinte al Consiliului Administrativ, C.A.
Rosetti, prefectul Poliţiei Capitalei şi Ioan Odobescu şef
al Oştirii. Două zile mai tîrziu
Bibescu abdică şi se retrage în Transilvania.
·
1903: Regele Serbiei Alexandru
I și regina Draga sunt asasinați de membri ai grupării
panslaviste Mâna Neagră, care urmăreau
îndepărtarea Serbiei de sub influența vestică, în
folosul Rusiei. Deoarece ofițerii implicați în atentat
făceau parte din Regimentul 6 Infanterie, care purta numele "Regimentul
Regele Carol al României", Carol
I al României a telegrafiat la Belgrad anunțând că renunță la patronajul onomastic
asupra regimentului respectiv.
·
1910: A fost inaugurat aerodromul de la Chitila.
Cu aceasta ocazie, pilotul francez Guillemin, din personalul de specialitate
angajat la scoala de pilotaj de la Chitila, a efectuat primul zbor cu avionul
deasupra Bucurestiului.
·
1919: Consiliul Suprem al Conferintei de la Paris
comunica delegatiei Romaniei hotararile referitoare la hotarele Romaniei cu
Ungaria si cu Iugoslavia. Se recunoaste unirea Romaniei cu Transilvania,
Crisana, Maramures si o parte a Banatului. România Mare (România interbelică, România
Întregită) –
termenul „România Mare” („România Întregită”)
a intrat în uz după Tratatul de la Versailles din
1920, nu ca un concept iredentist sau expansionist, ci ca o stare de fapt
obiectivă, în comparație cu dimensiunile geo-politice anterioare. România
dintre cele două războaie mondiale a avut extinderea teritorială maximă din
istoria sa, 295.641 km2 (în timp ce în prezent extinderea teritorială a
României este de 238.391 km2). România Mare a existat în această formă până
în 1940. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939 – ultimatumul
sovietic de „retrocedare imediată a Basarabiei și a Bucovinei de nord”
(26 iunie 1940) și Dictatul de la Viena (30 august 1940) – România a pierdut o
treime din țară fără să fi tras un foc de armă. Termenul nu a fost niciodată
denumirea oficială a statului român, nefiind înscris în constituție.
·
1925: In sedinta Academiei Romane au fost alese
ca membre onorifice Elena Vacarescu si Anne de Noailles, scriitoare, primele
femei alese in forul stiintific superior roman. Elena Văcărescu (n. 21 septembrie 1864 București – d. 17
februarie 1947 Paris) a fost o scriitoare română stabilită în Franța, membră de
onoare a Academiei Române, laureată în două rânduri cu premiul Academiei
Franceze. A avut o bogată activitate politică și literară la Paris. A avut o
idilă cu viitorul rege Ferdinand, relație dezaprobată de regele Carol I și
guvern. Anna de
Noailles (nume de
fată Ana Elisabeta Brâncoveanu, n. 15 noiembrie 1876, Paris – d. 30 aprilie
1933, Paris) , a fost o scriitoare și o poetă franceză de origine română,
vedetă a saloanelor mondene din Paris la începutul secolului al XX-lea.
·
1933: Radiodifuziunea Romana a transmis primul
meci de fotbal international.
·
1937: Într-un moment-cheie al Marii Epurări
din Uniunea Sovietică in plin stalinism, opt ofițeri superiori ai Armatei
Roșii în frunte cu Mihail Tuhacevski, au fost condamnați la moarte pentru
spionaj în favoarea Germaniei, în urma unui proces secret și executați.
·
1940: In conditiile declansarii celui de-al
doilea razboi mondial, Romania se retrage din Liga Natiunilor (Societatea
Natiunilor), organizatie care din 1938 isi continua o existenta pur formala. Societatea Națiunilor sau Liga Națiunilor a fost o organizație
interguvernamentală înființată în urma Conferinței de Pace de la Paris care a
pus capăt Primului Război Mondial și precursoarea Organizației Națiunilor
Unite. Societatea a fost prima organizație internațională de securitate având
obiectivul principal să mențină pacea mondială. În perioada de maximă
dezvoltare, între 28 septembrie 1934 și 23 februarie 1935, a avut 58 membri.
Stabilite în Pactul Societății Națiunilor, scopurile principale ale Societății
erau prevenirea războiului prin securitate colectivă, dezarmarea, și rezolvarea
disputelor internaționale prin negociere și arbitraj. Printre altele erau
tratate și probleme precum condițiile de muncă, tratamentul corect a
locuitorilor indigeni, traficul de persoane și a drogurilor, comercializarea
armelor, sănătatea mondială, prizonierii de război, și protejarea minorităților
din Europa.
·
1941: Al
doilea război mondial: Acordurile româno-germane de la München și Berchtesgaden. România se angajează să
participe la războiul antibolșevic, alături de Germania.
·
1948: Se stabilesc relatii diplomatice
intre Romania si Israel, la nivel de legatie. La
17.08.1969, aceste relatii au fost ridicate la nivel de ambasada.
·
1948: In
Romania comunizata, aflata sub ocupatie sovietica, Marea Adunare Naţională a
votat Legea nr. 119, privind naţionalizarea principalelor întreprinderi
industriale, miniere, bancare, de asigurări şi de transport.
·
1955: 83 de morți și cel puțin 100 de răniți
într-un accident pe circuitul Le Mans, cel mai grav accident din istoria
curselor auto. Un Mercedes pilotat de francezul
Pierre Levegh s-a lovit de Austinul britanicului Lance Macklin, s-a răsucit în
aer și a explodat
·
1965 - Regina Elisabeta a Marii Britanii le-a conferit celor
patru Beatles titlul de "Cavaler al Imperiului Britanic". The Beatles a fost unul dintre grupurile a cărui muzică a fost cea
mai influentă pentru era rock care a urmat. Grupul a fost alcătuit din John
Lennon (vocal, chitară ritmică), Paul McCartney (vocal, chitară bas), George
Harrison (chitară solo) și Ringo Starr (baterie). Ei au avut ca țintă
generațiile de tineri rezultate de după al Doilea Război Mondial, în Anglia,
SUA, etc. Fără dubiu, „The Beatles” este unul din cele mai
faimoase și de succes grupuri în istoria muzicii rock, contorizând peste 1,1
miliarde de discuri vândute în lumea întreagă. În timp ce inițial au devenit
faimoși pentru ceea ce unii au etichetat drept muzică pop, lucrările lor de mai
târziu au realizat o combinație de laude atât din partea criticilor cât și din
partea ascultătorilor inegalată în secolul XX. În cele din urmă, ei și-au
dovedit nu doar talentul de muzicieni, au pășit granița spre cinematografie, și
în particular, în cazul lui John Lennon este vorba de activism politic. În 2004
revista Rolling Stone clasa trupa The Beatles pe locul 1 pe lista celor 100 cei
mai mari artiști ai tuturor timpurilor. În conformitate cu aceeași revistă,
muzica inovativă a trupei The Beatles și impactul cultural au ajutat la
definirea anilor 1960
·
1978: Virginia Ruzici, jucătoare de tenis
de câmp, cucerește titlul de campioană la Roland
Garros, fiind prima română laureată atât la simplu, cât și la dublu, alături de
jucătoarea iugoslavă Mima Iausovec
·
1987: ” Doamna de fier”, Margaret
Teatcher obtine al treilea mandat de prim ministru al
guvernului Marii Britanii, fapt fara precedent in secolul XX. Margaret Hilda Thatcher, Baroneasă Thatcher, (n. 13 octombrie
1925 – d. 8 aprilie 2013) a fost un om politic britanic, prim-ministru al
Regatului Unit între 1979 și 1990. Baroneasa Thatcher a fost singura femeie
aleasă în funcția de prim-ministru sau lider al unui partid politic major în
Regatul Unit, precum și primul premier britanic ales de trei ori consecutiv
(1979, 1983 și 1987), record politic pe care l-a egalat numai Tony Blair în
2005. A devenit membru al Parlamentului britanic în 1959. Este una dintre cele
mai importante personalități politice britanice, mandatul său fiind cel mai
lung mandat continuu din istoria politică britanică. Ea este de asemenea una
dintre cele mai controversate figuri politice, fiind prima femeie prim-ministru
din întreaga istorie a Europei.
·
1992: S-a desfășurat primul Târg
Internațional de Carte „Bookarest" organizat la București în perioada
11-14 iunie 1992
·
1997 - Congresul american a cerut administraţiei de la Casa
Albă să sprijine aderarea României la NATO, din primul val
·
2004: Se deschide cea mai mare expozitie de arta
“Brancusi”din 1990, la Muzeul Guggenheim din New York.
·
2005:
Jurnalista franceză Florence Aubenas și însoțitorul
ei, ghidul irakian Hussein Hanoun, au fost eliberați după 157 de zile de
captivitate în Irak.
·
2006: Filmul “A fost sau n-a fost?” în
regia lui Corneliu Porumboiu, a câștigat trofeul festivalului
„Transilvania”.
·
2008:
Un incendiu a distrus Biserica Evanghelică din Bistrița, monument
reprezentativ pentru tranziția de la stilul gotic la cel renascentist în Transilvania. Biserica
Evanghelică, aflată în
centrul orașului Bistrița, este un monument de arhitectură reprezentativ pentru
tranziția de la stilul gotic la cel al Renașterii în Transilvania. Cu o
înălțime de 75 m, se află pe locul al 5-lea între bisericile din România.
Turnul ei este însă cel mai înalt turn medieval din țară, deoarece singura
biserică medievală dintre cele patru care o întrec în înălțime – cea de la Cluj
– are turnul din epoca modernă. Biserica Evanghelică din Bistrița este monument
istoric.
Nașteri
·
1864: S-a născut
compozitorul Richard Strauss ("Simfonia Alpilor",
"Salomeea", "Femeia fără umbră") (d. 8 sep 1949). Richard Strauss (n. 11 iunie 1864, München – d. 8 septembrie
1949, Garmisch-Partenkirchen) a fost compozitor și dirijor german, strălucit
reprezentant al muzicii cu program. I-a urmat ca dirijor lui Hans von Büllow la
conducerea orchestrei din Meiningen. A dirijat la operele din Berlin, München,
Viena
·
1888: S-a nascut anarhistul american de
origine italiană Bartolomeo Vanzetti. A fost executat in anul 1927.
Nicola Sacco (n. 22 aprilie 1891 – d. 23 august
1927) și Bartolomeo
Vanzetti (n. 11
iunie 1888 – d. 23 august 1927) au fost doi anarhiști americani de origine
italiană, arestați în 1927, închiși și executați pe scaunul electric, în
Massachusetts.
·
1899 - S-a născut scriitorul japonez Yasunari Kawabata,
laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1968 (“Frumoasele
adormite”, “Stol de păsări”) (m.16.04.1997).
·
1910: S-a născut Jacques-Yves
Cousteau, oceanolog francez (d. 1997). Jacques-Yves Cousteau (n. 11 iunie, 1910,
Saint-André-de-Cubzac, departamentul Gironde, Franța; d. 25 iunie 1997, Paris)
a fost un ofițer francez, oceanograf, cercetător, explorator. A fost de
asemenea scriitor, fotograf, producător de film, inventator, inovator și
explorator al vieții subacvatice, care a devenit cunoscut în întreaga lume în
calitate de comandant al navei Calypso.
·
1925 - S–a născut Jean–Pierre Chabrol, scriitor şi actor
francez (m.01.12.2001).
·
1934 - S-a născut James "Pookie" Hudson, vocalist
american (Spaniels, New Spaniels).
·
1939 - S-a născut scriitorul Ion Andreiţă.
·
1940 - S-a născut Joey Dee (Joseph DiNicola), vocalist şi
compozitor american (Joey Dee & The Starligthers).
·
1946 - S-a născut John Lawton, vocalist britanic (Lucifer's
Friend, Les Humphries Singers, Uriah Heep).
·
1947 - S-a născut Reka Szabo, multiplă campioană de scrimă.
·
1947 - S-a născut Glenn Leonard, vocalist american (The
Temptations).
·
1949 - S-a născut Frank Beard, baterist şi compozitor
american (ZZ Top).
·
1950 - S-a născut Lynsey De Paul (Rubin), cântăreaţă şi
compozitoare britanică.
·
1952 - S-a născut Donnie Van Zant, vocalist şi compozitor american
(38 Special, Lynyrd Skynyrd).
Decese
·
323 i.I.Hr.: Alexandru Macedon (n. 20/21 iulie 356), moare in
Babilon din cauza malariei (conform opiniei unora), sau a fost otrăvit (conform
altora). Misterul morții celui mai mare cuceritor al antichității nu a fost
nici acum dezlegat. La moartea sa, la vârsta de 33 de ani, Alexandru era
stăpânul celui mai mare imperiu cucerit pana la acea dată, care se
întindea de la marginea Chinei, până în Egipt și Europa. din cauza malariei
(conform opiniei unora) sau a fost otrăvit (conform altora).
·
1294: Moare filosoful si naturalistul englez
Roger Bacon. Roger Bacon (n. cca. 1214 – d.1294 ), supranumit „Doctor
mirabilis”, a fost unul dintre cei mai mari filozofi ai evului mediu timpuriu.
Contribuția sa cea mai de seamă în dezvoltarea stiintei a constat
în promovarea metodei experimentale: „Fără experiență nu se poate cunoaște
nimic temeinic. Există două maniere de a ajunge la cunoaștere : prin
raționament și prin experiență . Numeroși sunt cei ce au dovezi despre ceea ce
poate fi cunoscut, dar cum ei nu fac experiențe… nu pot evita ce este dăunător„.
Nu trebuie confundat cu filosoful Francis Bacon (1561 – 1626) sau cu pictorul
Francis Bacon (1909 – 1992).
·
1557: Regele Ioan al III-lea al Portugaliei (n. 1502). Ioan al
III-lea al Portugaliei (portugheză:
João III, AFI ʒuˈɐ̃ũ) (7 iunie 1502–11 iunie 1557), supranumit o Piedoso („Cel
Pios”), a fost al cincisprezecilea rege al Portugaliei și al Algarve.
·
1574: Oastea moldo-cazaca, asediata si lipsita de
apa, s-a predat turcilor la Rascani. Este ucis domnitorul Moldovei, Ioan Voda
cel Cumplit iar Moldova pradata. Ioan Vodă cel Viteaz (alternativ Ioan Vodă cel Cumplit
sau Ioan Vodă Armeanul; n. 1521 – d. 1574) a fost domnul Moldovei din februarie
1572 până în iunie 1574. Era fiul lui Ștefăniță cu armeanca Serpega. După
domnia sa, în Moldova a fost introdusă instituția mucarerului.
·
1727: Regele George
I al Marii Britanii (n. 1668). George I, în engleză George Louis, (n. 28 mai/7 iunie 1660, Hanovra —
d. 11/22 iunie 1727, Osnabrück) a fost prinț elector al Sfântului Imperiu
Roman, primul rege al Marii Britanii și al Irlandei din Casa de Hanovra, din 1
august 1714 până la moartea sa.
·
1859: A murit omul politic austriac Klemens
Wenzel Nepomuk Lothar von Metternich-Winneberg zu Beilstein (n. 15 mai
1773), unul dintre cei mai mari diplomati ai timpului sau. Din 1809 a ocupat funcţia de ministru de
externe al Imperiului Austriac. La
Congresul de la Viena, a fost principalul negociator şi eminenţa cenuşie
a istoricului eveniment in timpul caruia a fost stabilita de catre marile
puteri ale timpului configuratia europeana post-napoleoniana pentru urmatoarele
decenii. În ultimii ani de domnie ai împăratului Francisc I şi în
perioada domniei împăratului Ferdinand I , a fost de facto,
conducătorul statului austriac.
·
1903: Regele Serbiei Alexandru I și regina Draga
sunt asasinați de membri ai grupării panslaviste Mana Neagra, care urmăreau
îndepărtarea Serbiei de sub influența vestică, si orientarea acesteia catre
Rusia. Deoarece ofițerii implicați în
atentat făceau parte din Regimentul 6 Infanterie, care purta numele „Regimentul
Regele Carol al României”, regele Carol I a telegrafiat la Belgrad anunțând că
renunță la patronajul onomastic asupra regimentului respectiv.
·
1946: A murit Sofia Nadejde, publicista,
traducatoare si scriitoare romana de orientare feminista si marxista;
(n.14 septembrie 1856). A fost soția lui Ioan Nadejde și sora pictorului
Octav Bancila. Sofia Nădejde (nume de fată: Băncilă, n. 14 septembrie 1856, Botoșani
– d. 11 iunie 1946, București) a fost o publicistă, prozatoare și autoare
dramatică română. Orientarea sa politică a fost una marxistă, fiind membră a
Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România. A fost totodată și o
susținătoare a feminismului. A fost soția lui Ioan Nădejde și sora pictorului
Octav Băncilă.
·
1955: 83 de morți și cel puțin 100 de răniți
într-un accident pe circuitul Le Mans, cel mai grav accident din istoria
curselor auto. Un Mercedes pilotat de francezul Pierre Levegh s-a lovit de
Austinul britanicului Lance Macklin, s-a răsucit în aer și a explodat.
·
1979: John Wayne, actor american
(n. 1907). John Wayne (n. 26 mai, 1907, Iowa – d. 11 iunie 1979) a fost un
actor american, vedetă a nenumărate western-uri. S-a numit inițial Marion
Robert Morrison, dar părinții i-au schimbat numele în Marion Michael Morrison
pentru că au dorit ca următorul lor fiu să poarte numele Robert. Numele de
scenă John Wayne (de la generalul „Mad Anthony” Wayne)
i-a fost dat de regizorul Raoul Walsh, cel care de altfel l-a și descoperit pe
Wayne, cu ocazia filmării în 1930 a westernului The Big
Trail, în care Wayne juca rolul principal. Prietenii și admiratorii
îl numeau însă The Duke, nume dat de vecinii săi din Glendale, California. În
1969 a câștigat Oscarul pentru rolul său din filmul True
Grit. În patru decenii de actorie Wayne a apărut în 250 de filme.
Dintre acestea, majoritatea au fost regizate de John Ford, iar cele mai
importante filme ale sale au fost She Wore a Yellow Ribbon (1949) și The
Quiet Man (1952).
John Wayne a fost căsătorit de trei ori și a avut șapte copii și 16 nepoți. În
ultimii peste zece ani din viață Wayne s-a luptat cu cancerul, mai întâi la
plămâni pentru ca mai apoi decesul să fie provocat de cancer la stomac.
·
2001: Este executat cu o injectie letala
teroristul american Timothy McVeigh, declarat vinovat de atentatul
cu bomba de la Oklahoma City care s-a soldat cu 168
morts si 674 de raniti in aprilie 1995.
·
2004: Au loc funeraliile fostului presedinte
american Ronald Reagan la Washington National Cathedral. Ronald Wilson Reagan, cunoscut mai ales ca Ronald Reagan,
(n. 6 februarie 1911, Tampico, Illinois – d. 5 iunie 2004, Los Angeles,
California) a fost cel de-al patruzecilea președinte al Statelor Unite ale Americii.
Prin politica sa intransigentă în confruntarea cu Uniunea Sovietică în perioada
războiului rece, a avut o contribuție hotărâtoare la prăbușirea imperiului
comunist din răsăritul Europei și la afirmarea Statelor Unite ale Americii ca
singura super-putere pentru următoarele două decenii.
Sărbători
·
În calendarul ortodox: Sf Ap Bartolomeu
și Barnaba; Sf Ier Luca, arhiepiscopul Crimeei; Dezlegare la pește
·
În calendarul romano-catolic: Ss. Barnaba, ap.
·
În calendarul
greco-catolic: Ss. Bartolomeu și Barnaba,
apostoli († secolul I)
RELIGIE
ORTODOXĂ 11 Iunie
Sf Ap Bartolomeu și Barnaba;
Sf Ier Luca, arhiepiscopul Crimeei; Dezlegare la pește
Sfântul Apostol Bartolomeu -
Sfântul
Apostol Bartolomeu a fost unul din cei doisprezece apostoli. Este pomenit în
Evangheliile sinoptice și în Faptele Apostolilor, iar prăznuirea lui se face la
data de 11 iunie (împreună cu Sfântul Apostol Barnaba) și în 25 august (mutarea
moaștelor sale). După Pogorârea Duhului Sfânt, Bartolomeu a propovăduit în Asia
împreună cu Apostolul Filip, cu sora lui Filip, Mariana și cu Apostolul Ioan.
În Hierapolis, împreună cu Apostolul Filip, a fost crucificat cu capul în jos
pentru că a omorât un șarpe uriaș pe care oamenii îl adorau și pentru că a
vindecat mulți bolnavi prin rugăciunile sale. Sfântul Bartolomeu a fost dat jos
de pe cruce în timpul unui mare cutremur pentru că oamenii au crezut că
Dumnezeu îi judecă, însă Sfântul Filip murise deja. A mers apoi în India, a
tradus Evanghelia după Matei și a vindecat-o pe fiica regelui Armeniei, fapt
pentru care a suferit moarte martirică din cauza invidiei fratelui regelui.
Creștinii i-au îngropat trupul, dar datorită minunilor care se întâmplau lângă
sfintele moaște, păgânii au aruncat sicriul său în mare. Sicriul a ajuns în
insula Lipara unde Episcopul Agaton – care-l cunoscuse într-o vedenie în somn –
l-a înmormântat într-o biserică. Ulterior, moaștele sale au fost transferate la
Roma.
Sfântul Apostol Barnaba –
A fost
unul din cei șaptezeci de ucenici și însoțitorul Sfântului Apostol Pavel în
unele din călătoriile sale misionare. Este pomenit în mai multe rânduri în
Faptele Apostolilor și în două din epistolele Sfântului Apostol Pavel- Galateni
și II Corinteni. Barnaba s-a născut într-o familie bogată din tribul lui Levi.
Cel care avea să devină mai târziu unul din cei șaptezeci de ucenici ai
Domnului a studiat cu Saul (mai târziu Sfântul Apostol Pavel) sub îndrumarea
lui Gamaliel. La naștere a primi numele de Iosif, dar Apostolii îl strigau
Barnaba (fiul consolării) pentru că avea darul de a alina sufletele oamenilor.
Sfântul Barnaba a fost, probabil, primul care a propovăduit în Roma și Milano.
El a fost martirizat de către evrei în insula Cipru și a fost înmormântat de
către Sfântul Marcu. Mulți bolnavi și-au găsit vindecarea la mormântul lui, al
cărui loc a rămas necunoscut până la cel de-Al IV-lea Sinod Ecumenic, în anul
451, când Sfântul i-a apărut Arhiepiscopului Anthemius în vis dezvăluindu-i
locul.
Sf Ier Luca, arhiepiscopul
Crimeei
Nu putem decât să ne minunăm de noblețea
sufletului acestui om sfânt. Calomniile, suferinţele, peripeţiile incredibile,
anchetele istovitoare, întemniţările, torturile, deportările, episcopul Luca
le-a răbdat cu mare simplitate şi încredere în voia lui Dumnezeu. Mai mult
decât atât, arhiepiscopul Luca nu s-a resemnat, ci a acceptat suferințele,
continuând cercetarea și fiind om de știinţă valoros și un chirurg de geniu.
Împreună lucrător cu Hristos, chirurg al bolilor trupului și
tămăduitor al bolilor sufletului, profesor universitar și păstor al
creștinilor, Valentin Voino-Iaseneţki, cunoscut nouă ca Sfântul Arhiepiscop
Luca al Crimeei (1877-1961), a dorit Împărăția Cerurilor înaintea oricărui alt
lucru.
Tânărul Valentin era pasionat de pictură și literatură dar,
dorind să se pună cu totul în slujba aproapelui, decide să urmeze calea
medicinii. La terminarea studiilor, colegii şi profesorii îi prevedeau un
viitor strălucit ca savant de vocaţie, însă dragostea de semeni s-a dovedit mai
puternică. („Am fost necăjit de faptul că nu mă înţeleg deloc, fiindcă eu
studiasem medicina cu singurul scop de a fi toată viaţa medic de ţară, pentru a
da ajutor oamenilor sărmani” – notează Sfântul Luca al Crimeii în cartea sa
autobiografică – Am iubit pătimirea).
Deși nu reușește să ajungă medic la țară, din cauza izbucnirii
războiului Ruso – Japonez, viața îi va fi legată pentru totdeauna de slujirea
aproapelui aflat în suferință. Timp de 17 ani a câștigat faimă printre oamenii
simpli, pentru că era un „doctor milostiv”, și apreciere în mediul universitar
pentru lucrările sale de mare valoare științifică. În 1921, simțind chemare
dumnezeiască, Valentin este succesiv hirotonit preot, tuns în monahism, primind
numele Sfântului Apostol și Evanghelist Luca, și apoi hirotonit arhiereu. Din
acel moment, numele lui Hristos a fost propovăduit cu tărie și fără încetare
atât în predici, cât și prin întreaga sa viață reflectată în activitatea de
profesor de anatomie topografică și de chirurg.
Propovăduirea cuvântului lui Dumnezeu în vremea unui regim
comunist ateu s-a tradus pentru Sfântul Arhiepiscop Luca în 11 ani de închisori
și exiluri. Singur și prigonit, nu a încetat să slujească lui Dumnezeu.
Dumnezeu a rânduit ca darurile cu care a fost înzestrat arhiepiscopul încă din
tinerețe să nu rămână ascunse și nici să se piardă. Vocația de savant nu s-a
stins nici în cel mai îndepărtat colț al Siberiei, unde a scris în permanență
lucrări științifice în domeniul anesteziei regionale și chirurgiei septice. De
asemenea, a practicat medicina oriunde a fost nevoie, fără a ține seamă de
presiunile autorităților.
Înainte de fiecare operație, cererea ajutorului lui Dumnezeu, al
Maicii Domnului și al sfinților. Își punea mâna în care ținea bisturiul în cea
a lui Hristos. Pacienții, văzându-se alinați în suferință, plini de
recunoștință, îi mulțumeau episcopului Luca, care le răspundea astfel: „Dumnezeu
v-a vindecat cu mâinile mele. Acestuia să vă rugați întotdeauna.”
În timpul celui de-al II-lea război mondial, fiind chirurg la un
spital militar, îi trimitea pe medicii tineri să caute pacienții cu răni grave,
pe care medicii îi considerau pierduţi. Foile de observație ale spitalului,
precum și mărturia inspectorului tuturor spitalelor militare sunt file de
istorie care ne adeveresc că mulţi din cei declarați fără speranță de
supraviețuire s-au însănătoşit. Chirurgia umană, așa cum își amintesc studenții
episcopului, era lecția pe care dorea să îi învețe pe toți. Cuvintele
episcopului Luca își găsesc loc în medicină astăzi, mai mult ca oricând: „Pentru
chirurg nu trebuie să existe cazuri, ci doar un om viu, care suferă”.
În ciuda programului istovitor și a necazurilor pricinuite de autoritățile
comuniste care îl lipseau uneori chiar și de mâncare, Sfântul Luca nu a
renunțat niciodată la bunătatea și iubirea față de aproapele. Cunoștea
numele bolnavilor și stabilea o legătură personală cu fiecare dintre
aceștia.
Considera că a face tot ceea ce poți pentru suferinzi este ceva
normal și cel ce a lucrat cu simț de răspundere nu trebuie lăudat. Își încuraja
colegii medici să se adâncească încontinuu în cercetarea faptelor lor şi a
stării pacienţilor. Indiferenţa în îndeplinirea obligaţiilor şi îndatoririlor
cerute de profesia de medic îl revoltau pe episcopul doctor.
Nu putem decât să ne minunăm de noblețea sufletului acestui om
sfânt. Calomniile, suferinţele, peripeţiile incredibile, anchetele istovitoare,
întemniţările, torturile, deportările, episcopul Luca le-a răbdat cu mare
simplitate şi încredere în voia lui Dumnezeu. Mai mult decât atât,
arhiepiscopul Luca nu s-a resemnat, cum vedem prea adesea că se întâmplă cu
noi, oamenii, ci a acceptat suferințele, continuând cercetarea și fiind om de
știinţă valoros și un chirurg de geniu. Fără îndoială, viața Sfântului Luca
conține atâta înțelepciune și învățătură, cât nu pot cuprinde toate cărțile de
dezvoltare personală răspândite și apreciate astăzi. Dezinteresat și modest,
chirurgul de geniu Luca a tămăduit suferințe și a călăuzit oameni spre viața
veșnică, arătând încă o dată de ce putere și înțelepciune se bucură omul care
nu se desparte de Dumnezeu.
ARTĂ
CULINARĂ – REȚETE PENTRU DEZLEGARE LA PEȘTE 11 Iunie
(pentru trei zile: 9, 10 și 11 Iunie)
A.
GUSTĂRI
File
de cod pescăresc
· 2 kg cod
· 175 g ulei
· 500 g roşii
· 100 ml vin
· 30 g usturoi
· 100 g bulion
· Cimbru
· Piper
· Sare
Codul
se decongelează, se spală în mai multe ape, se scot fileurile şi se aşază
într-o tavă cu ulei, se condimentează cu usturoi tocat, piper, sare şi cimbru.
Se toarnă restul de ulei peste peşte şi se dă tava la cuptor
timp de 25 minute.
Se scoate din cuptor şi se toarnă peste peşte bulion diluat
cu apă, se aşază pe fiecare fileu de cod câte o jumătate de roşie şi se dă tava
din nou la cuptor timp de 15 minute.
Se serveşte rece sau cald, după preferinţă.
A. SALATE
Salată
de cartofi cu macrouri
· 1 kg cartofi
· 500 g macrouri
· 200 g castraveţi în oţet
· 250 g ceapă
· 150 g măsline
· 100 g ulei
· 75 ml oţet
· Piper
· Sare
Cartofii
se fierb în coajă, se curăţă şi se taie feliuţe.
Macrourile se fierb în apă cu sare, se scot fileurile şi se
taie în cubuleţe; castraveţii se taie în cuburi, iar ceapa sub formă de
peştişori.
Se amestecă totul, se pune uleiul şi oţetul, se potriveşte
gustul de sare şi piper şi se aranjează pe un platou.
Se decorează cu măsline.
B. SOSURI
În loc de sos, pentru că nu
avem nevoi în reţetele de azi, voi posta reţeta
pentru mămăligă pripită.
· 200 g mălai
· 800 ml apă
· Sare
Se
pune apa la fiert într-un ceaun, se adaugă sare, iar în momentul în care apa a
dat în fiert se adaugă mălaiul în ploaie, amestecându-se cu un tel sau făcăleţ
până ce mămăliga s-a legat.
Se micşorează flacăra şi se lasă câteva minute să fiarbă
încet.
Cu o lingură de lemn se desprinde mămăliga de pe margini, se
netezeşte pe deasupra şi se răstoarnă pe un platou sau pe un fund de lemn.
Atenţie: după golirea ceaunului de mămăligă acesta se va
umple cu apă.
C. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME
Ciorbă
de capete şi cozi de peşte acrită cu zeamă de varză
· 1,5 kg capete şi cozi de crap
· 150 g morcovi
· 50 g albitură
· 100 g ţelină
· 200 g ceapă
· 700 g roşii
· 150 g ulei
· 2 legături verdeaţă
· 1,5 l zeamă de varză
· Sare
Se
taie zarzavatul în cuburi, ceapa se toacă mărunt, se călesc împreună în ulei,
se sting cu apă şi se pun la fiert.
Când zarzavatul este aproape gata se adaugă roşiile, ce au
fost curăţate de coajă şi seminţe şi tăiate cubuleţe, cât şi zeama de varză,
care a fost fiartă separat.
Se potriveşte gustul de sare.
Capetele şi cozile de peşte se curăţă de solzi.
Se scoate osul amar precum şi branhiile din capete.
Se spală în mai multe ape, se adaugă la ciorbă şi se lasă la
fiert 10 minute.
Când este gata se adaugă verdeaţa tocată.
D. MÂNCĂRURI
Crap
pe varză
· 1 kg crap
· 2 kg varză
· 125 g ulei
· 150 ml vin
· 300 g roşii
· 30 g bulion
· Piper
· Sare
Se
curăţă peştele şi se taie în bucăţi potrivite.
Varza se toacă mărunt şi se căleşte în ulei până ce se
înmoaie.
Se stinge cu bulion diluat cu vin şi se condimentează cu sare
şi piper boabe.
Se aşază deasupra bucăţile de peşte care au fost presărate cu
sare şi unse cu ulei şi se dă vasul la cuptor.
După 30 minute se aşază peste varză şi peşte felii de roşii
şi se dă vasul, din nou la cuptor, pentru 15 minute.
Se serveşte cald cu mămăliguţă fierbinte.
E. DULCIURI
Desert ultrarapid cu fulgi de
ovăz
* fulgi de ovăz
* fulgi de ovăz
· miere (sau zahăr dacă nu ai miere)
· nuci măcinate
· coajă de lămâie rasă
· Scorţişoară
· Stafide
· Cacao
Se amestecă toate
ingredientele în proporţia dorită (în funcţie de persoană: mai mult sau mai
puţin dulce, mai aromat sau deloc, mai vârtos sau mai fluid...), cu o cană de
apă fiartă şi răcită (sau chiar fierbinte).
Este un desert delicios şi natural făcut fără
cuptor pe care îl pregătesc de câte ori n-am timp şi vreau sa mănânc ceva
dulce, special.
A. GUSTĂRI
Icre
50 g icre, 1/4 kg untdelemn,
1-2 linguri de lămâie, 4-5 linguri apă, o linguriţă rasă mustar.
Icrele proaspete, fără să se
spele, se sărează puţin, se lasă 2-3 zile la frigider şi apoi se pregătesc.
La congelator, se pot păstra în acest fel în pungă timp îndelungat. Icrele
proaspete se pun într-un castron, împreună cu o linguriţă zeamă de lămâie sau
5-6 picături de oţet sau o linguriţă rasă de muştar, se bat bine cu furculiţa
după care începe turnarea untdelemnului, ca să se lege. Nu se pune nici
franzelă, nici griş, deoarece le denaturează gustul şi aspectul. Substanţa
acră emulsionează rapid untdelemnul, evitând astfel separarea lui.
Untdelemnul se toarnă exact ca şi la maioneză, din sticla cu dop subţire,
bătând încontinuu cu furculiţa. Când devin prea tari, se adaugă câte o
linguriţă cu apă rece, care le înmoaie, încorporându-se mai bine untdelemnul.
Substanţa acră le albeşte şi le face mai pufoase. Treptat se adaugă 4-5 linguri
cu apă, care le înmoaie şi le înmulţeşte. Se poate pune şi ceapă rasă fin,
după gust. Salata se aşază pe platou, se ornează cu măsline, cu raze subţiri
din gogoşari şi cu felii de lămâie cu marginea crestată.
|
||
B. SALATE
Salată
de ton
Ingrediente:
o cutie ton in ulei, o cutie porumb medie, un borcănel ceapă mică murată, orez bob lung (2 punguliţe Uncle Ben's 75 g.), zeama 1 lămâie, piper
o cutie ton in ulei, o cutie porumb medie, un borcănel ceapă mică murată, orez bob lung (2 punguliţe Uncle Ben's 75 g.), zeama 1 lămâie, piper
Mod de preparare:
Se fierbe orezul, de preferat cel cu bob lung, să nu se lipească. Se amestecă orezul fiert cu tonul (cu tot cu ulei - există şi ton în ulei cu lămâie şi piper), zeama de la 1 lămâie, ceapa murată, porumbul şi piperul.
Se fierbe orezul, de preferat cel cu bob lung, să nu se lipească. Se amestecă orezul fiert cu tonul (cu tot cu ulei - există şi ton în ulei cu lămâie şi piper), zeama de la 1 lămâie, ceapa murată, porumbul şi piperul.
C. SOSURI
Nu e
nevoie de sos preparat separat în acest meniu.
D. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME
Borş
pescăresc – reţetă culeasă din Deltă
Ingrediente:
* peşte mărunt: caras, oblete,
biban, roşioară etc = circa 2..3 kg
borş de casă = 2..3 kg.
* zarzavaturi după gust şi posibilităţi: morcov, ceapă, ardei gras, roşie etc.
ardei iute , 4 roşii , usturoi ,
* peşte mare: crap, ştiucă , şalău , somn , sturion. = circa 3..4 kg în total (adică curăţat, porţionat, fără capete şi cozi)
Preparare:
Într-un ceaun/oală mare se pun circa 6..8 litri de apă (apa de Dunare era ideală dar e poluată)
Se pun la fiert peştii mici , curăţaţi de solzi şi maţe, se lasă la fiert până cade carnea de pe oase, apoi se scot cu o strecurătoare şi se dau la pisici.
În apa rămasă se pune ardeiul iute tocat şi zarzavaturile tăiate mărunt , sau întregi dacă vreţi să le scoateţi la urmă.
Când zarzavaturile sunt aproape fierte se adaugă borşul şi peştele mare, tăiat bucăţi, curăţat etc.
Se lasă până se fierbe acest peşte.
Se potriveşte din sare şi oţet/borş.
Între timp se prepară samursacul: se coc 4 roşii pe plită , se curăţă de coajă şi se adugă într-un mujdei de usturoi făcut doar din usturoi, apă şi sare.
borş de casă = 2..3 kg.
* zarzavaturi după gust şi posibilităţi: morcov, ceapă, ardei gras, roşie etc.
ardei iute , 4 roşii , usturoi ,
* peşte mare: crap, ştiucă , şalău , somn , sturion. = circa 3..4 kg în total (adică curăţat, porţionat, fără capete şi cozi)
Preparare:
Într-un ceaun/oală mare se pun circa 6..8 litri de apă (apa de Dunare era ideală dar e poluată)
Se pun la fiert peştii mici , curăţaţi de solzi şi maţe, se lasă la fiert până cade carnea de pe oase, apoi se scot cu o strecurătoare şi se dau la pisici.
În apa rămasă se pune ardeiul iute tocat şi zarzavaturile tăiate mărunt , sau întregi dacă vreţi să le scoateţi la urmă.
Când zarzavaturile sunt aproape fierte se adaugă borşul şi peştele mare, tăiat bucăţi, curăţat etc.
Se lasă până se fierbe acest peşte.
Se potriveşte din sare şi oţet/borş.
Între timp se prepară samursacul: se coc 4 roşii pe plită , se curăţă de coajă şi se adugă într-un mujdei de usturoi făcut doar din usturoi, apă şi sare.
Se freacă aceste roşii în
mujdei până se omogenizează.
Când e gata borşul , se scot bucaţile de peşte mare din el pe un castron separat şi acesta va fi felul 2.
Borşul se mănâncă cu mămăligă, apoi se mănâncă peştele fiert cu mujdeiul respectiv.
Atenţie: borşul e cu atât mai bun , cu cât se folosesc mai multe specii de peşte , iar o bucată de sturion e secretul acestui borş.
Nu se pun capete şi cozi în acest borş.
peşte mărunt = sub 12..15 cm/buc
peşte mare = restul
Când e gata borşul , se scot bucaţile de peşte mare din el pe un castron separat şi acesta va fi felul 2.
Borşul se mănâncă cu mămăligă, apoi se mănâncă peştele fiert cu mujdeiul respectiv.
Atenţie: borşul e cu atât mai bun , cu cât se folosesc mai multe specii de peşte , iar o bucată de sturion e secretul acestui borş.
Nu se pun capete şi cozi în acest borş.
peşte mărunt = sub 12..15 cm/buc
peşte mare = restul
E. MÂNCĂRURI
Mâncare de crap
Ingrediente: 1 peşte de peste 1 kg, ulei, 20-25 bucăţi de arpagic, 2-3 căţei de usturoi, 1 lingură făină, 2 pahare de vin, 1 foaie de dafin, pătrunjel verde tocat, sare, piper.
Se curăţă crapul; se spală, se taie în felii potrivit de mari, se sărează şi se lasă puţin deoparte.
Separat, arpagicul opărit se căleşte cu puţin uiei; când se îngălbeneşte se adaugă făina, se lasă să se rumenească uşor şi se stinge cu vin. Se adaugă foaia de dafin şi usturoiul. După ce a fiert 10-15 minute, se pune peştele, se potriveşte de sare şi de piper şi se lasă să fiarbă încet, până este gata.
La servit se scot căţeii de usturoi. Mâncarea trebuie să fie caldă când se aduce la masă. Se pregăteşte la fel linul, ştiuca sau alt peşte mai mare.
Ingrediente: 1 peşte de peste 1 kg, ulei, 20-25 bucăţi de arpagic, 2-3 căţei de usturoi, 1 lingură făină, 2 pahare de vin, 1 foaie de dafin, pătrunjel verde tocat, sare, piper.
Se curăţă crapul; se spală, se taie în felii potrivit de mari, se sărează şi se lasă puţin deoparte.
Separat, arpagicul opărit se căleşte cu puţin uiei; când se îngălbeneşte se adaugă făina, se lasă să se rumenească uşor şi se stinge cu vin. Se adaugă foaia de dafin şi usturoiul. După ce a fiert 10-15 minute, se pune peştele, se potriveşte de sare şi de piper şi se lasă să fiarbă încet, până este gata.
La servit se scot căţeii de usturoi. Mâncarea trebuie să fie caldă când se aduce la masă. Se pregăteşte la fel linul, ştiuca sau alt peşte mai mare.
F. DULCIURI
Prăjitură
de post cu nucă
Aveţi nevoie de: 1/4 cană de
ulei, 1- 1/2 cană de zahăr, 2 căni de apă, 3 căni de făină, 3-4 linguri de gem,
1/2 cană de nuci pisate, 1 praf de copt şi o linguriţă de bicarbonat stins, 3-4
linguri de cacao, o sticluţă de esenţă rom, un vârf de cuţit de sare.
Pentru prepararea compoziţiei se
amestecă toate ingredientele: uleiul, zahărul, apa, făina, apoi gemul, nucile
pisate, cacaoa, romul, sarea şi praful de copt şi bicarbonatul stins până se
face o compoziţie omogenă.
Se unge tava cu ulei, se tapetează
cu făină şi apoi se toarnă toată compoziţia şi se pune la cuptor. Dupa ce s-a
copt la foc domol, se pune deasupra o glazură formată din: 12 linguri de
zahăr, 7 linguri de apă şi 3 linguri de cacao.
Se toarnă calduţă peste
prăjitură.
Prajitura se taie în pătrate mici
sau romburi şi se ornează cu nucă de cocos.
ARTE 11 Iunie
INVITAȚIE LA OPERĂ 11 Iunie
Strauss: Der
Rosenkavalier
Richard Strauss:
Salome
Richard Strauss -
Elektra
Richard Strauss
"Feuersnot"
MUZICĂ
11 Iunie
Richard
Strauss
The Best
James "Pookie" Hudson, vocalist american (Spaniels, New
Spaniels).
Glenn Leonard, vocalist american (The Temptations).
The Temptations:
Frank Beard, baterist şi compozitor american (ZZ Top).
ZZ TOP
Lynsey De Paul (Rubin), cântăreaţă şi compozitoare britanică.
Lynsey De Paul:
Donnie Van Zant, vocalist şi compozitor american (38 Special,
Lynyrd Skynyrd).
LAS MEJORES ORQUESTAS DE TODOS LOS TIEMPOS(Parte 4). Selección de Cecil González
Demis Roussos Greatest Hits - Best Songs of Demis Roussos - Demis Roussos Full Collection
VA - Chopin Medley for Relaxing
2 Hours Beautiful Piano Love Songs - Soft Relaxing Romantic Instrumental Piano Music
melodii romanesti vechi, dar superbe 4
POEZIE
11 Iunie
Grigore
Arbore
Biografie
Grigore Arbore
Grigore Arbore (Popescu) (n. 11 iunie 1943, în Pietroşiţa (Dâmboviţa))
Scriitor român stabilit în Italia, critic şi istoric de artă, domeniu unde s-a exprimat strălucit.
Studii in istoria lumii antice si arheologie (1965) si istoria artei (1970). Cadru didactic asociat la Institutul N. Grigorescu din Bucuresti (1970-1972). Doctoral Degree in History of Art (1973-1975) la Scuola Normale Superiore din Pisa. Stabilit in Italia (1987). Din 1991, superexpert, apoi director tehnic (1995) in Consiliul National al Cercetarii (C.N.R.) al Italiei.
Beletristica: Exodul, 1967; Cenusa, 1969; Auguralia, 1972; Poeme, 1974; Averse, 1976; Stolul de argint, 1979; Retrageri, 1979 (antologie); Din toate partile, 1984.
Istoria artei si culturii: Futurismul (1976), Cetatea ideala a Renasterii: studiu asupra morfologiei formelor urbane (Bucuresti, 1976), Forma ca viziune: Bernini si stilistica baro-cului (Bucuresti, 1984), Arta in timpul monarhiilor absolute (UTET, Torino, 1997).
A coordonat colectia monumentala de studii Pictura in Europa publicata de Electa (Milano, 1994). A coordonat stiintific realizarea de mari expozitii de arta si cultura. A planificat si ingrijit sinteza Cavalerii stepelor (Electa, Milano, 1980) dedicata istoriei culturilor antice din Asia Centrala. Recent a ingrijit volumul De la Marea Adriatica la Marea Neagra, venetieni si romani: trasee de istorii comune (C.N.R., 2003).
Consilier personal al presedintelui Romaniei, Ion Iliescu, intre 1990-1992, 1992-1996, 2000-2004. Cavaler al Ordinului de Merit al Republicii Italiene (1982). Cavaler al Ordinului Serviciu Credincios al Romaniei (2002).
Grigore Arbore (Popescu) (n. 11 iunie 1943, în Pietroşiţa (Dâmboviţa))
Scriitor român stabilit în Italia, critic şi istoric de artă, domeniu unde s-a exprimat strălucit.
Studii in istoria lumii antice si arheologie (1965) si istoria artei (1970). Cadru didactic asociat la Institutul N. Grigorescu din Bucuresti (1970-1972). Doctoral Degree in History of Art (1973-1975) la Scuola Normale Superiore din Pisa. Stabilit in Italia (1987). Din 1991, superexpert, apoi director tehnic (1995) in Consiliul National al Cercetarii (C.N.R.) al Italiei.
Beletristica: Exodul, 1967; Cenusa, 1969; Auguralia, 1972; Poeme, 1974; Averse, 1976; Stolul de argint, 1979; Retrageri, 1979 (antologie); Din toate partile, 1984.
Istoria artei si culturii: Futurismul (1976), Cetatea ideala a Renasterii: studiu asupra morfologiei formelor urbane (Bucuresti, 1976), Forma ca viziune: Bernini si stilistica baro-cului (Bucuresti, 1984), Arta in timpul monarhiilor absolute (UTET, Torino, 1997).
A coordonat colectia monumentala de studii Pictura in Europa publicata de Electa (Milano, 1994). A coordonat stiintific realizarea de mari expozitii de arta si cultura. A planificat si ingrijit sinteza Cavalerii stepelor (Electa, Milano, 1980) dedicata istoriei culturilor antice din Asia Centrala. Recent a ingrijit volumul De la Marea Adriatica la Marea Neagra, venetieni si romani: trasee de istorii comune (C.N.R., 2003).
Consilier personal al presedintelui Romaniei, Ion Iliescu, intre 1990-1992, 1992-1996, 2000-2004. Cavaler al Ordinului de Merit al Republicii Italiene (1982). Cavaler al Ordinului Serviciu Credincios al Romaniei (2002).
Auguralia
Pe
plaji pustii, prin cetati
invadate de blânde reptile
lânga uriasele sarcofage de calcar
îngropate în iertatorul nisip îngenunche
Poetul
ascultându-si tacut respiratia. Umbla în jur
nedeslusite zvonuri celeste,
trecute furtuni îl inunda acolo pe albul
auguralelor lespezi. El se roaga încet
nume fara sir murmurând
catre steaua hipnotica. Soaptele lui
se astern peste ziduri -
binecuvântat, verde muschi. Totul
va dormi învelit în mantia
rugilor sale, instabilele valuri
vor revarsa catre el umbre eterne. Pasarea
prinsa de lava îi arunca-n retina
urmele zborului. Auguralia.
invadate de blânde reptile
lânga uriasele sarcofage de calcar
îngropate în iertatorul nisip îngenunche
Poetul
ascultându-si tacut respiratia. Umbla în jur
nedeslusite zvonuri celeste,
trecute furtuni îl inunda acolo pe albul
auguralelor lespezi. El se roaga încet
nume fara sir murmurând
catre steaua hipnotica. Soaptele lui
se astern peste ziduri -
binecuvântat, verde muschi. Totul
va dormi învelit în mantia
rugilor sale, instabilele valuri
vor revarsa catre el umbre eterne. Pasarea
prinsa de lava îi arunca-n retina
urmele zborului. Auguralia.
Printre păduri crepusculare
Pe vinetele cimpuri de toamna
ucigase iarasi incep vinatorile
cornuri de bronz se presimt cum indeamna
haite rebele spre lanul de unde
triste pleaca privighetorile.
Cind mai departe, cind mai aproape
corul de lupi se aude
sub plapindul amurg doar un vint dezolat
prin infirmele crengi se ascunde.
Parca tinzind spre un tainic sfirsit
corpul iubit recade-n nemiscare.
Viu mai ramine in trupuri doar vuietul singelui
metalic sunet ce ne-a insotit
prin padurile crepusculare.
ucigase iarasi incep vinatorile
cornuri de bronz se presimt cum indeamna
haite rebele spre lanul de unde
triste pleaca privighetorile.
Cind mai departe, cind mai aproape
corul de lupi se aude
sub plapindul amurg doar un vint dezolat
prin infirmele crengi se ascunde.
Parca tinzind spre un tainic sfirsit
corpul iubit recade-n nemiscare.
Viu mai ramine in trupuri doar vuietul singelui
metalic sunet ce ne-a insotit
prin padurile crepusculare.
Incursiune
Sub trestii înfloresc nuferi miraţi
Strânşi în centurii albe sub picioarele
putrezite ale podului. Massaciucoli
este o apă stearpă care se retrage
inertă sub asaltul
huruitor al cărăbuşilor atraşi
de lanurile gliei.
Strânşi în centurii albe sub picioarele
putrezite ale podului. Massaciucoli
este o apă stearpă care se retrage
inertă sub asaltul
huruitor al cărăbuşilor atraşi
de lanurile gliei.
E necesar ca revenind aici
să nu crezi inutil în reuşita
incursiunii pescăruşilor peste canalul
secat de mult şi devenit
arteră searbădă.
Ei urlă-n ceruri de atâta soare,
deplâng lumina şi se năpustesc
deasupra prozii învelind-o
în cuvântări solemne despre
sensul autodevorării.
să nu crezi inutil în reuşita
incursiunii pescăruşilor peste canalul
secat de mult şi devenit
arteră searbădă.
Ei urlă-n ceruri de atâta soare,
deplâng lumina şi se năpustesc
deasupra prozii învelind-o
în cuvântări solemne despre
sensul autodevorării.
Suntem oricum în vremea
exagerărilor retorice şi-ţi poţi
dori ceva mai mult decât poate înfăptui
privirea până la orizontul prăbuşit
între staminele de maci care astupă
priveliştea către oraşul unde
la baza turnurilor înclinate
cetele melcilor alterează
pacea covorului de umbră.
exagerărilor retorice şi-ţi poţi
dori ceva mai mult decât poate înfăptui
privirea până la orizontul prăbuşit
între staminele de maci care astupă
priveliştea către oraşul unde
la baza turnurilor înclinate
cetele melcilor alterează
pacea covorului de umbră.
Poţi aspira de pildă la mărirea
spre infinit a zilei până când
ultimul strop de aer cald dispare
în bronhiile deschise; poţi
îndrăzni să-ncerci cu dinţii duritatea
culorilor de alge; poţi să saluţi un gând al tău mai vechi
rămas din verile trecute lângă firul
elastic şi înşelător al
vorbitoarei trestii.
spre infinit a zilei până când
ultimul strop de aer cald dispare
în bronhiile deschise; poţi
îndrăzni să-ncerci cu dinţii duritatea
culorilor de alge; poţi să saluţi un gând al tău mai vechi
rămas din verile trecute lângă firul
elastic şi înşelător al
vorbitoarei trestii.
Oricum e inutil căci viaţa
este-n amurg, aici, o pană
de ciocârlie ce continuă
sa cânte singură umbra pe ape.
este-n amurg, aici, o pană
de ciocârlie ce continuă
sa cânte singură umbra pe ape.
Tu s-o culegi încet, cu teamă,
să nu frângi melodia revărsată
în corpul tău odată cu această
înstrăinată mângâiere.
să nu frângi melodia revărsată
în corpul tău odată cu această
înstrăinată mângâiere.
Poezii recitate de Adrian Păunescu:
TEATRU/FILM
11 Iunie
Mariana
Buruiană
Biografie
Mariana Buruiană
Mariana
Buruiană (n. 11 iulie 1955, Arad) este o actriță, traducătoare și scriitoare
română. Urmează studiile liceale la Liceul nr. 2 (astăzi „Ghiba Birta”) din
localitatea natală apoi studiile teatrale la I.A.T.C. București - secția
actorie. Joacă la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, apoi se transferă prin
concurs la Teatrul Lucia Sturza Bulandra din București, în anul 1981. Joacă o
serie de roluri importante, mari și mici, colaborează la emisiuni radio-TV,
apare în filme de lung metraj și seriale de televiziune, face turnee în țară și
în străinătate, obține premii. În 1995 demisionează de la Teatrul Bulandra
pentru a putea colabora la piesa Danaidele de Eschil (regia Silviu Purcărete),
pusă în scenă la Teatrul din Craiova. Actualmente predă la Universitatea Spiru
Haret din București. Mariana Buruiană este una dintre semnatarele Apelului
pentru condamnarea comunismului.
·
Ochii care nu
se văd (1994) - Irina, fiica cea mare
·
Domnișoara
Christina (1992) - Cristina
·
Visul / Visul - Portret Liviu
Ciulei (1992) - ea insasi
·
Drumeț în
calea lupilor (1988)
·
Stâlpii
societății (1988)
·
Figurantii (1987) - studenta Leonora
Bengescu
·
Ochii care nu
se vad (1986) - Irina, fata cea mare
·
Să
mori rănit din dragoste de viaţă (1983)
·
Lumini și
umbre: Partea II (1982)
·
Melodii la
Costinesti (1982)
·
Țapinarii (1982)
·
Patima (1975) - Sabina
Patima (1975)
Sfirsitul noptii - un film de Mircea Veroiu (1983):
HanulDintreDealuri:
Aurora
Leonte
Biografie
Aurora Leonte
S-a născut la 12 iunie 1953.
A absolvit în 1981 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale" Bucureşti, secţia Actorie.
Roluri în Teatrul de Comedie
Metropa - Arma secreta a lui Arhimede de Dumitru Solomon, regia Alexandru Colpacci, 1982
Lidocica - Procesul de A.Suhovo-Kobâlin, regia Gheorghe Harag, 1983
Meropa - Arma secretă de Dumitru Solomon, regia Grigore Gonţa, 1985
Blanche de Spania - Regele Ioan de William Shakespeare, regia Grigore Gonţa, 1988
Vivienne - Scaiul de Georges Feydeau, regia Ion Lucian, 1989
Hermia - Visul unei nopţi de vară de William Shakespeare, regia Alexandru Darie, 1990
Noaptea - Amphitrion de Moliere, regia Valeriu Moisescu, 1993
Didina - D'ale carnavalului de Ion Luca Caragiale, regia Mihai Manolescu, 1994
Doamna Vidra - Mireasa mută de Ben Jonson, regia Alexandru Tocilescu, 1995
Marcelline - Nunta lui Figaro de Pierre Auguste Caron de Beaumarchais, regia Alexandru Vasilache, 2002
Vivian - Marlene de Pam Gems, regia Cătălina Buzoianu, 2004
Nina Karnauhova - Audiţia de Alexandr Galin, regia Mircea Cornişteanu, 2004
A absolvit în 1981 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale" Bucureşti, secţia Actorie.
Roluri în Teatrul de Comedie
Metropa - Arma secreta a lui Arhimede de Dumitru Solomon, regia Alexandru Colpacci, 1982
Lidocica - Procesul de A.Suhovo-Kobâlin, regia Gheorghe Harag, 1983
Meropa - Arma secretă de Dumitru Solomon, regia Grigore Gonţa, 1985
Blanche de Spania - Regele Ioan de William Shakespeare, regia Grigore Gonţa, 1988
Vivienne - Scaiul de Georges Feydeau, regia Ion Lucian, 1989
Hermia - Visul unei nopţi de vară de William Shakespeare, regia Alexandru Darie, 1990
Noaptea - Amphitrion de Moliere, regia Valeriu Moisescu, 1993
Didina - D'ale carnavalului de Ion Luca Caragiale, regia Mihai Manolescu, 1994
Doamna Vidra - Mireasa mută de Ben Jonson, regia Alexandru Tocilescu, 1995
Marcelline - Nunta lui Figaro de Pierre Auguste Caron de Beaumarchais, regia Alexandru Vasilache, 2002
Vivian - Marlene de Pam Gems, regia Cătălina Buzoianu, 2004
Nina Karnauhova - Audiţia de Alexandr Galin, regia Mircea Cornişteanu, 2004
Winnie - Ce zile frumoase! de
Samuel Beckett, regia Gábor Tompa, 2004
Nevasta - Galy Gay de Bertholt Brecht, regia Lucian Giurchescu, 2007
Nevasta - Galy Gay de Bertholt Brecht, regia Lucian Giurchescu, 2007
Anna - Învaţă-mă, Celine! de
Maria Pacôme, regia Lucian Giurchescu, 2011
Mama - Zăpezile de
altădată de Dumitru Solomon, regia Mircea Cornişteanu,
2012
Studioul Casandra
Mesterul Manole de Lucian Blaga, regia Tompa Gabor
Trei surori de A.P. Cehov, regia Tompa Gabor
Winnie - O, ce zile frumoase! de Samuel Beckett, regia Tompa Gabor
Alla - Tango de Slawomir Mrozek, regia Tompa Gabor
Teatrul de Stat Oradea
Palaria florentina de Georges Feydeau
Casa evantai de Marin Sorescu
FILM
Mireasa din tren, regia Lucian Bratu, 1979 - Premiul cel Mare la Festivalul de Film Costinesti
Pas în doi, regia Dan Pita, 1985
Francois Villon, poetul vagabond, regia Sergiu Nicolaescu, 1987
Înnebunesc si-mi pare rau, regia Ion Gostin, 1990
Zăpezile de altădată
Marius
Stănescu
Biografie
Marius Stănescu
Actorul
Marius Stănescu s-a născut la 11 iunie 1966, in Petroșani.
A absolvit in 1993 Academia de Teatru si Film din București, Facultatea de Teatru, Secția Actorie, la clasa profesorului universitar Alexandru Repan.
Din perioada studiilor universitare a debutat in cinematografie cu rolul lui Carol din filmul Undeva In Est, regizat de Nicolae Margineanu si a fost premiat pentru Cea mai buna interpretare intr-un rol secundar la Festivalul de Film de la Costinesti. A mai jucat in filme ca Hotel De Lux (1992), regia Dan Pita- rol Laurentiu, E Pericoloso Sporgersi (1992), regia Nae Caranfil- rol Horatiu, Trenul Din Zori Nu Mai Opreste Aici (1993), regia Catalina Buzoianu- rol Majordom, Cel Mai Iubit Dintre Pamanteni (1994), regia Serban Marinescu- rol Macici, Mesagerul (1995), regia Constantin Dicu- rol Dayan, Pepe Si Fifi (1995), regia Dan Pita- rol Fane, Confesiune (1996), regia Mircea Soptereanu, Don Carlos (1996), regia Eugen Todoran, Eu Sunt Adam (1996), regia Dan Pita, Breakout (1997), regia M. Armstrong, Hitler al XVII –lea (1998), regia Tudor Marascu, The Bill (1998), regia Ch. Lovett, Femeia In Rosu (1998), regia Mircea Veroiu, Martorii (2000), regia Dan Pita si Serban Marinescu, Examen (2000), regia Titus Munteanu, Noro (2001), regia Radu Gabrea, Turnul Din Pisa (2002), regia Serban Marinescu, Ecaterina cea Mare (2005).
I s-a decernat in anul 2004 premiul UCIN pentru rolul principal in filmele Examen si Ambasadori Cautam Patrie, in anul 2002 a primit Ordinul Național pentru merit in grad de Cavaler.
Din 1991 joacă pe scena Teatrului Odeon din capitală. S-a remarcat in roluri ca Florindo in Mincinosul de Carlo Goldoni, Nebunul in Intalnire In Padure de O. Sthral, Gavrilescu in La Tiganci dramatizare de Cristian Popescu dupa Mircea Eliade, Ciordel in Injunghiata de A. Onetti, Gower in Pericle de W. Shakespeare, Spiridon in O Noapte Furtunoasa de I.L. Caragiale, Eugenio in Cafeneaua de Carlo Goldoni, Pip Thompson in Cartofi Prajiti Cu Orice de Arnold Wesker, Mircea Aldea in Gaițele de Alexandru Kiritescu, Cloten in Cymbeline de William Shakespeare, Marinelli in Emilia Galotti de G.E. Lessing, etc.
Marius Stănescu este căsătorit cu o pictoriță, Oana Stanescu si are un fiu, Ștefan.
A absolvit in 1993 Academia de Teatru si Film din București, Facultatea de Teatru, Secția Actorie, la clasa profesorului universitar Alexandru Repan.
Din perioada studiilor universitare a debutat in cinematografie cu rolul lui Carol din filmul Undeva In Est, regizat de Nicolae Margineanu si a fost premiat pentru Cea mai buna interpretare intr-un rol secundar la Festivalul de Film de la Costinesti. A mai jucat in filme ca Hotel De Lux (1992), regia Dan Pita- rol Laurentiu, E Pericoloso Sporgersi (1992), regia Nae Caranfil- rol Horatiu, Trenul Din Zori Nu Mai Opreste Aici (1993), regia Catalina Buzoianu- rol Majordom, Cel Mai Iubit Dintre Pamanteni (1994), regia Serban Marinescu- rol Macici, Mesagerul (1995), regia Constantin Dicu- rol Dayan, Pepe Si Fifi (1995), regia Dan Pita- rol Fane, Confesiune (1996), regia Mircea Soptereanu, Don Carlos (1996), regia Eugen Todoran, Eu Sunt Adam (1996), regia Dan Pita, Breakout (1997), regia M. Armstrong, Hitler al XVII –lea (1998), regia Tudor Marascu, The Bill (1998), regia Ch. Lovett, Femeia In Rosu (1998), regia Mircea Veroiu, Martorii (2000), regia Dan Pita si Serban Marinescu, Examen (2000), regia Titus Munteanu, Noro (2001), regia Radu Gabrea, Turnul Din Pisa (2002), regia Serban Marinescu, Ecaterina cea Mare (2005).
I s-a decernat in anul 2004 premiul UCIN pentru rolul principal in filmele Examen si Ambasadori Cautam Patrie, in anul 2002 a primit Ordinul Național pentru merit in grad de Cavaler.
Din 1991 joacă pe scena Teatrului Odeon din capitală. S-a remarcat in roluri ca Florindo in Mincinosul de Carlo Goldoni, Nebunul in Intalnire In Padure de O. Sthral, Gavrilescu in La Tiganci dramatizare de Cristian Popescu dupa Mircea Eliade, Ciordel in Injunghiata de A. Onetti, Gower in Pericle de W. Shakespeare, Spiridon in O Noapte Furtunoasa de I.L. Caragiale, Eugenio in Cafeneaua de Carlo Goldoni, Pip Thompson in Cartofi Prajiti Cu Orice de Arnold Wesker, Mircea Aldea in Gaițele de Alexandru Kiritescu, Cloten in Cymbeline de William Shakespeare, Marinelli in Emilia Galotti de G.E. Lessing, etc.
Marius Stănescu este căsătorit cu o pictoriță, Oana Stanescu si are un fiu, Ștefan.
·
Three Knee Deep (2019)
- 5 episodes
·
The Dancing Dogs of
Dombrova (2018) - Boss
·
(2016) - Mihai
Ionescu
·
Mercy Street / Strada Speranţei (2016) -
Părintele Abbey (voce) Trailer
·
The Day You Came (2016) - David Lucas
·
The Last Partisan (2016) - Jacob
·
Dragoste pierdută (2008) Trailer
·
Catherine the Great (2005) - Count
Stanislaw Poniatowski
·
Ambasadori, căutam Patrie (2003) -
Nelu
·
Examen (2003)
- taximetristul Cristian Sandulescu
·
Noro (2002)
- Fulea
·
Turnul din Pisa (2002) - Octavian
Chisalita, consilierul lui Stefan
·
Breakout (1997)
- Stefan Popescu
·
Femeia în roșu / Femeia în roșu (1997)
·
Eu sunt Adam! / Eu sunt Adam (1996)
·
Mincinosul (1995)
·
Confesiune (1994)
·
Dark Angel: The Ascent (1994) - Fake
Prophet
·
Trenul din zori nu mai opreste aici
/ (1994) - Majordomul
·
Cel mai iubit dintre pământeni (1993)
·
E pericoloso sporgersi (1993) -
Horatiu
·
Hotel de lux (1992)
·
Undeva in Est (1991) - Carol
Magureanu Trailer
·
The Bill (1984)
- Alexander Albescu (2 episodes, 1998)
Divort din dragoste:
Zi ca-ti place! - un film in regia lui Cornel Mihalache:
GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 11 Iunie
Aproape totul despre Eva cu Dem Rădulescu, Stela Popescu
Haz în dublu exemplar cu Dem Rădulescu, Stela Popescu
GÂNDURI
PESTE TIMP 11 Iunie
Ce proaspătă mireasmă de cătină, de coajă
Şi de polen şi sevă în jur s-a risipit;
Copacul, plin de soare, îşi picură-a lui vrajă;
Un har divin în parcul imens s-a-nstăpânit.
Frunzişurile limpezi par creţe, moi dantele;
Şi iarba şi sămânţa şi mugurul verzui,
Cu sclipete-argintate, par verzi, mici păsărele;
Nu-i primăvara numai, deşi nici vară nu-i!
Ce străluciri, ce poze de încântare pline!
Flori de migdal şi piersic, corolele clătind,
Vibrează ca o roză roire de albine,
Cu inimi parfumate şi guri spre noi tânjind.
Nimic nu mişcă. Pacea-i deplină în natură!
Pe la ferestre, storuri de trestii odihnesc;
Chiar gâzele-n nisipuri, sub umbra de răsură,
Au ameţit de parcă, sfârşite, se topesc.
Nu simţi nimic, nici vârstă, nici doruri, nici regrete;
Eşti un copil, ce cată, nestânjenit şi pur,
Cu braţele întinse, pe ţărm să se desfete
Pe pajiştea tivită de cerul de azur.
Ce bun, ce lent e totul, ce linişte descinde...
Şi totuşi, obsedante, moi griji parcă respir;
Brusc, liniştea aceasta tot sufletu-mi cuprinde.
O, Doamne, Doamne, iată: e-aproape un delir!
Din volumele „Străluminările” şi „Umbra zilelor”
Seară romantică
Să lupt cu vraja-ţi am voit
Prea îndelung, frumoasă vară;
Azi, inima-mi s-a îmblânzit,
Plăcerea-n vinele-mi coboară.
Mă-ndrept spre liliac, pe drum
Şi sub castanul ce-nfloreşte,
Aş vrea parcă să spun: «Acum
Nimica nu mă mai opreşte!»
O vrajă mă-nfioară: sus,
Lin tremurând, un nor văd parcă;
Pe-aripa morţii, doru-mi, dus,
Alunecă precum o barcă.
Un tren – o ce plăcuţi fiori...
Când vocea-i în văzduh irumpe,
Cu nervii frânţi, ai vrea să mori;
Dar zilele, îţi zici, sunt scumpe.
Un suflet tânăr, ah, aş vrea,
Cu mine-n seara prea frumoasă...
Ar respira sfârşeala mea,
Ca salcia mai romanţioasă.
I-aş spune : « Vezi, nu tu mă ţii,
Ci doar ispita nopţii, toată ;
Ea m-a schimbat, de parc-aş fi
O porumbiţă însetată.
Biet copilandru, -aleanul greu,
Tot aurul ce-l port în sânge,
Tristeţea sufletului meu
Doar nopţii singure-mi pot plânge.
Copacii-au simţuri şi râvnesc,
Iar noaptea-i, vai, neputincioasă ;
Suspinele-i se risipesc
În bolta fumurie, joasă.
Văzduhul, vezi, e înflorit.
O, taci, pe tine te vreau doară;
Vreau ochiu-ţi împăinjenit...
Un suflet fii, ce se-nfioară.
Un strigăt lung, necontenit.
Şi plângi, copilul meu iubit!»
Din volumele „Străluminările” şi „Umbra zilelor”
Voluptate
Ce seară! Ceru-i sumbru; vorbim cu glasuri joase;
Căldura şi parfumul se prigonesc ciudoase.
Lovită, -o stea se bate cu palele de vânt,
Să-şi ţină ochiul ager deschis şi luminând.
Trist, cerul greu de nouri şi de furtuni, trimite,
Spre-a-mbălsăma-n tăcere potecile umbrite,
Miresmele-adunate din mii de trandafiri
Ce-şi povestesc, cu lacrimi, durere şi iubiri.
Castanii vechi, cu floarea lor albă ce irumpe,
Sunt mari corăbii pline de girandole scumpe.
Simt lacome dorinţe deasupra mea plutind,
Ca aburi albi pe apa din iazuri năvălind...
O, negru Eros, seară prea dulce, muritoare,
În umbra ta dementă m-afund şi plângătoare,
Cu rădăcini, ah, braţul prinzându-mi şi picior,
Făcându-mă să şovăi şi să mă pierd de dor.
Dar dacă seara asta m-a istovit, ce-i oare ?
Veniţi, parfumuri scumpe de roze-mbătătoare,
Voi, trandafiri ce-mi rupeţi făptura mea de lut,
Voi sunteţi şi beţie, văpaie şi sărut!
Voi, voi sunteţi palatul eroticilor îngeri,
Un pat al amintirii cu aromate plângeri.
Şi-n visu-mi, râvna voastră, Palanza mi-a trezit,
Şi-al valurilor zgomot, din lacul meu iubit!...
Din volumele „Străluminările” şi „Umbra zilelor”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu