16 IUNIE 2018
ISTORIE
PE ZILE 16 Iunie
Evenimente
·
632: Yazdegerd al III-lea urca la varsta de
opt ani pe tronul Imperiului Persan. A
fost ultimul shah din dinastia sassanida si a domnit pana la moartea
sa, in anul 651.
·
1462: Vlad
Țepeș a condus un atac surpriză, de noapte, asupra taberei
otomane (nu se cunoaște numele localității unde s-a petrecut lupta), provocând
mari pierderi inamicului și o mare debandadă; trupele lui Vlad Țepeș s-au
retras apoi la nord de Târgoviște
·
1567: Regina Scoției Mary
este închisă în castelul Lochleven. La 24 iulie, a
fost forțata de un grup de nobili scotieni să abdice în favoarea fiul ei in
vârstă de un an, James. Maria Stuart, cunoscută în
literatura engleză de specialitate sub numele de Mary I of Scotland (Mary I a
Scoției) sau de Mary, Queen of Scots (Mary, Regina scoțienilor) (n. 8 decembrie
1542 — d. 8 februarie 1587), a devenit regină a Scoției în 1542, pe când avea
doar o săptămână. Mary a decedat prin decapitare în Anglia, după o lungă
încarcerare în Turnul Londrei, fiind acuzată de conspirație și trădare
împotriva verișoarei sale Regina Elisabeta I a Angliei. Datorită acuzațiilor,
judecății și condamnării sale, respectiv a sfârșitului său, a ajuns să fie
cunoscută ca una dintre monarhii cu cel mai tragic destin din istorie. Tatăl
ei, Iacob al V-lea (engleză James) era nepot a lui Henric al VIII-lea, ceea ce
a încurajat-o pe catolica Maria să emită pretenții la tronul Angliei. Mary
fusese educată în Franța și se căsătorise cu moștenitorul tronului Franței în
1558. După moartea acestuia, în 1560, Maria s-a întors în Scoția, unde nu a
fost agreată de popor. S-a căsătorit cu Henric Stuart, Lord Darnley. Darnley,
însă, a fost ucis, probabil de bărbatul cu care Maria s-a remăritat după un
timp, James Hepburn Bothwell. În 1568 a abdicat în favoarea fiului ei Iacob al
VI-lea, și s-a refugiat în Anglia.
·
1599: Mihai
Viteazul încheie, la Târgoviște, un
tratat cu trimișii lui Andrei
Bathory, acceptând să fie inclus în pacea cu otomanii, pentru a câștiga
timpul necesar în vederea finalizării pregătirilor pentru a neutraliza
ostilitățile Porții. Mihai Viteazul (sau Mihai Bravu, n. 1558,
Târgul de Floci – d. 9 august 1601, Turda) boier român, care a deținut
dregătoriile de bănișor de Strehaia, stolnic domnesc și ban al Craiovei,
înainte de a ajunge domnul Țării Românești. Pentru o perioadă (în 1600)
conducător de facto al celor trei mari țări medievale care formează România de
astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova (portret de la Praga, din anul
1601).
·
1815: Armata franceză a obținut victoria tactică asupra armatei
anglo-aliate la Bătălia de la Quatre Bras. Bătălia de la Quatre Bras a fost o bătălie purtată pe 16 iunie 1815 între armata
anglo-olandeză, condusă de Wellington, și aripa stângă a Armatei Nordului,
condusă de Mareșalul Michel Ney. Scopul bătăliei a fost controlul intersecției
cruciale a patru drumuri, din dreptul localității belgiene Quatre Bras. Deși,
la începutul bătăliei, mareșalul francez se bucura de o superioritate numerică
semnificativă, acesta a dat dovadă de o precauție necaracteristică, amânând
atacul până după amiază, moment în care ducele de Wellington tocmai primise
întăriri. Ney a reușit totuși să cucerească intersecția esențială, dar
contraatacul anglo-aliat l-a împins pe pozițiile sale inițiale. Atunci când
mareșalul a organizat un nou atac, a găsit poziția neapărată, întrucât Wellington
începuse retragerea după ce a aflat de înfrângerea prusacilor la Ligny,
înfrângere care punea toată armata anglo-aliată într-o poziție precară, riscând
un atac în flanc din partea armatei franceze principale.
·
1835: A fost
inaugurata, la Iasi, sub domnia lui Mihail Sturdza si ,prin strădania lui
Gheorghe Asachi și a altor învățați români ai vremii.“Academia
Mihaileana” Este prima instituție de învățământ superior modernă din
Moldova (1835 – 1847).Aici se țineau cursuri de istorie, drept, chimie, matematică
și arhitectură. Este precursoare a Universității din Iași și a Colegiului
Național si a pregatit o intreaga pleiada de intelectuali pe care ii
regasim mai tarziu in randurile pasoptistilor si ai luptatorilor
pentru Unire .
·
1862: La Timisoara,
s-a incheiat o Conventie telegrafica intre Austria, Imperiul Otoman, Serbia si
Romania, prin care erau reglementate operatiile de transmitere si taxare a
depeselor intre statele semnatare.
·
1864: Prin protocolul de la Constantinopol,
puterile garante recunosc dreptul statului român de
a-și modifica legiuirile interne fără o prealabilă aprobare din partea lor
·
1897: Este
semnat tratatul prin care Republica Hawaii este anexată de Statele Unite ale
Americii.
·
1913: A fost declanșat cel de-al doilea război
balcanic, între foștii aliați (Bulgaria împotriva Greciei, Serbiei și
Muntenegrului), cărora li se va alătura România și Turcia (16/29). Cel de-Al Doilea
Război Balcanic a avut loc în 1913 între Bulgaria pe de o parte şi Grecia şi
Serbia pe cealaltă. Cauza războiului a fost
neînţelegerea asupra împărţirii teritoriilor pierdute de turcii otomani în
timpul Primului Război Balcanic, care a luat sfîrşit la 30 mai 1913.
Pentru Bulgaria, războiul oferea ocazia de a ocupa întreaga Macedonie şi de a domina Balcanii, în timp ce pentru Serbia şi Grecia războiul însemna şansa de a împărţi între ele Macedonia şi de a împiedica hegemonia Bulgariei. Astfel la 16 iunie 1913, regele Ferdinand al Bulgariei a ordonat trupelor sale să atace poziţiile sîrbe şi greceşti, declarînd în acelaşi timp război. Începutul celui de-Al Doilea Război Balcanic. Principalul atac bulgar era îndreptat împotriva sîrbilor cu armatele I, a III-a, a IV-a şi a V-a, în timp ce armata a II-a era însărcinată cu atacarea poziţiilor greceşti de la Gevgeli şi Salonic. Bulgarii au fost copleşiţi numeric pe frontul grecesc, şi în curînd luptele uşoare s-au transformat într-o ofensivă grecească pe întreaga linie a frontului la 19 iunie. Forţele bulgare s-au retras imediat de pe poziţiile lor de la nord de Salonic pe poziţii defensive la Kilkis. Planul de a distruge armata sîrbă în Macedonia centrală printr-un atac concentrat a eşuat, iar bulgarii au fost opriţi. Bătălia de la Kilkis. Armata greacă, comandată de regele Constantin avea nouă divizii şi o divizie de cavalerie (120 000 de oameni), într-un raport de doi la unu sau trei la unu faţă de trupele bulgare. Dupa o lupta grea, grecii au reusit sa cucereasca la 5 iulie Doiranul, iar împreună cu sîrbii au inaintat pînă la Defileul Kresna. În acest punct, logistica greacă era întinsă la maxim, şi înaintarea s-a oprit. Bulgarii au pierdut 7 000 de oameni la Kilkis. Alţi 6 000 au fost luaţi prizonieri cu 130 de tunuri. Grecii au suferit şi ei pierderi grele, de 8 700 de oameni. A fost bătălia decisivă pe acest front, şi cel mai mare succes grecesc din ambele războaie. Bregalnica, Kalimantsi şi Defileul Kresna. Pe frontul din Macedonia centrală sîrbii au împins forţele bulgare către est prin bătălia de la Bregalnica (30 iunie - 9 iulie). Între timp, în nord, bulgarii au început să avanseze către oraşul sîrbesc Pirot (în apropiere de graniţa sîrbo-bulgară), obligînd sîrbii să trimită întăriri armatei a II-a care apăra Pirutul şi Nišul. Acest lucru le-a permis bulgarilor să oprească ofensiva sîrbă din Macedonia la Kalimantsi la 18 iulie. După liniştirea situaţiei pe frontul sîrbesc, bulgarii au trimis armata I în ajutorul armatei a II-a care se opunea grecilor în poziţiile defensive excelente de la Defileul Kresna. Constantin a respins propunerea guvernului său pentru un armistiţiu, căutînd o victorie decisivă pe cîmpul de luptă. La 29 iulie, armata bulgară întărită a lansat atacuri pe ambele flancuri, împingîndu-i pe greci în aval pe văile rîurilor Struma şi Mesta. Constantin s-a confruntat cu o anihilare de tip Cannae, şi a cerut sprijinul sîrbilor. Din nefericire pentru el, aceştia nu îi puteau oferi ajutor după bătălia de la Kalimantsi, iar Constantin i-a cerut guvernului să obţină un armistiţiu. Grecii pierduseră circa 10 000 de oameni în ultimele zece zile de lupte. Bulgarii doreau de asemenea pacea, şi astfel Constantin a fost salvat de la distrugere. Sfîrşitul războiului. În ciuda stabilizării frontului din Macedonia, dorinţa guvernului bulgar pentru pace venea ca urmare a evenimentelor departe de Macedonia. La 10 iulie, românii au invadat regiunea disputată Dobrogea şi ameninţau Sofia din nord. Pentru a înrăutăţi situaţia, otomanii au profitat pentru a-şi recupera fostele posesiuni din Tracia, inclusiv Adrianopol, pe care bulgarii l-au abandonat la 23 iulie, fără a trage un foc. Armatele otomană şi română nu au pierdut trupe în lupte, deşi au suferit puternic de pe urma unei epidemii de holeră. Un armistiţiu general a fost semnat la 18 iulie, iar schimbările teritoriale reglate de tratatele de la Bucureşti şi de la Constantinopol. Bulgaria a pierdut cea mai mare parte a teritoriilor cîştigate în Primul Război Balcanic, inclusiv sudul Dobrogei, cea mai mare parte a Macedoniei, Tracia şi coasta egeeană, cu excepţia portului Dedeagach. Serbia a devenit puterea dominantă în Balcani, iar Grecia a obţinut Salonic şi împrejurimile, plus cea mai mare parte a coastei Traciei Occidentale. A fost doar o înţelegere temporară. Zece luni mai tîrziu luptele au reînceput, odată cu Primul Război Mondial.
Pentru Bulgaria, războiul oferea ocazia de a ocupa întreaga Macedonie şi de a domina Balcanii, în timp ce pentru Serbia şi Grecia războiul însemna şansa de a împărţi între ele Macedonia şi de a împiedica hegemonia Bulgariei. Astfel la 16 iunie 1913, regele Ferdinand al Bulgariei a ordonat trupelor sale să atace poziţiile sîrbe şi greceşti, declarînd în acelaşi timp război. Începutul celui de-Al Doilea Război Balcanic. Principalul atac bulgar era îndreptat împotriva sîrbilor cu armatele I, a III-a, a IV-a şi a V-a, în timp ce armata a II-a era însărcinată cu atacarea poziţiilor greceşti de la Gevgeli şi Salonic. Bulgarii au fost copleşiţi numeric pe frontul grecesc, şi în curînd luptele uşoare s-au transformat într-o ofensivă grecească pe întreaga linie a frontului la 19 iunie. Forţele bulgare s-au retras imediat de pe poziţiile lor de la nord de Salonic pe poziţii defensive la Kilkis. Planul de a distruge armata sîrbă în Macedonia centrală printr-un atac concentrat a eşuat, iar bulgarii au fost opriţi. Bătălia de la Kilkis. Armata greacă, comandată de regele Constantin avea nouă divizii şi o divizie de cavalerie (120 000 de oameni), într-un raport de doi la unu sau trei la unu faţă de trupele bulgare. Dupa o lupta grea, grecii au reusit sa cucereasca la 5 iulie Doiranul, iar împreună cu sîrbii au inaintat pînă la Defileul Kresna. În acest punct, logistica greacă era întinsă la maxim, şi înaintarea s-a oprit. Bulgarii au pierdut 7 000 de oameni la Kilkis. Alţi 6 000 au fost luaţi prizonieri cu 130 de tunuri. Grecii au suferit şi ei pierderi grele, de 8 700 de oameni. A fost bătălia decisivă pe acest front, şi cel mai mare succes grecesc din ambele războaie. Bregalnica, Kalimantsi şi Defileul Kresna. Pe frontul din Macedonia centrală sîrbii au împins forţele bulgare către est prin bătălia de la Bregalnica (30 iunie - 9 iulie). Între timp, în nord, bulgarii au început să avanseze către oraşul sîrbesc Pirot (în apropiere de graniţa sîrbo-bulgară), obligînd sîrbii să trimită întăriri armatei a II-a care apăra Pirutul şi Nišul. Acest lucru le-a permis bulgarilor să oprească ofensiva sîrbă din Macedonia la Kalimantsi la 18 iulie. După liniştirea situaţiei pe frontul sîrbesc, bulgarii au trimis armata I în ajutorul armatei a II-a care se opunea grecilor în poziţiile defensive excelente de la Defileul Kresna. Constantin a respins propunerea guvernului său pentru un armistiţiu, căutînd o victorie decisivă pe cîmpul de luptă. La 29 iulie, armata bulgară întărită a lansat atacuri pe ambele flancuri, împingîndu-i pe greci în aval pe văile rîurilor Struma şi Mesta. Constantin s-a confruntat cu o anihilare de tip Cannae, şi a cerut sprijinul sîrbilor. Din nefericire pentru el, aceştia nu îi puteau oferi ajutor după bătălia de la Kalimantsi, iar Constantin i-a cerut guvernului să obţină un armistiţiu. Grecii pierduseră circa 10 000 de oameni în ultimele zece zile de lupte. Bulgarii doreau de asemenea pacea, şi astfel Constantin a fost salvat de la distrugere. Sfîrşitul războiului. În ciuda stabilizării frontului din Macedonia, dorinţa guvernului bulgar pentru pace venea ca urmare a evenimentelor departe de Macedonia. La 10 iulie, românii au invadat regiunea disputată Dobrogea şi ameninţau Sofia din nord. Pentru a înrăutăţi situaţia, otomanii au profitat pentru a-şi recupera fostele posesiuni din Tracia, inclusiv Adrianopol, pe care bulgarii l-au abandonat la 23 iulie, fără a trage un foc. Armatele otomană şi română nu au pierdut trupe în lupte, deşi au suferit puternic de pe urma unei epidemii de holeră. Un armistiţiu general a fost semnat la 18 iulie, iar schimbările teritoriale reglate de tratatele de la Bucureşti şi de la Constantinopol. Bulgaria a pierdut cea mai mare parte a teritoriilor cîştigate în Primul Război Balcanic, inclusiv sudul Dobrogei, cea mai mare parte a Macedoniei, Tracia şi coasta egeeană, cu excepţia portului Dedeagach. Serbia a devenit puterea dominantă în Balcani, iar Grecia a obţinut Salonic şi împrejurimile, plus cea mai mare parte a coastei Traciei Occidentale. A fost doar o înţelegere temporară. Zece luni mai tîrziu luptele au reînceput, odată cu Primul Război Mondial.
·
1921: Constituirea,
la Bucureşti, a Societăţii „Orient
Radio” (Rador), agenţie telegrafică de presă. Rador era la început
o afacere privată (apărută la iniţiativa lui Noti Constantinde, secretar la
Legaţia română din Paris, şi Sebastian Şerbescu, avocat), dar statul român a
cumpărat, prin Ministerul de Externe, totalitatea acţiunilor agenţiei, în anul
1926, devenind astfel prima agenţie de presă oficială a României; prin Legea
din 24.III.1926 aceasta a devenit „Societatea Rador – Agenţie de informaţii
telegrafice”. După instalarea regimului comunist, prin
Decretul nr. 217 din 20.V.1949 se hotăra organizarea Agenţiei Române de Presă
„Agerpres” de pe lângă Consiliul de Miniştri, prin preluarea personalului şi a
patrimoniului „Rador”; primul director al „Agerpres”: Ion Popescu-Puţuri. La
8.I.1990 a apărut Decretul-lege al Consiliului Frontului Salvării Naţionale
prin care se înfiinţa Agenţia de presă „Rompres”, ca urmare a reorganizării
„Agerpres”. Din iulie 2008 „Rompres” a revenit la numele „Agerpres”. Această agenţie („românească, naţională şi autonomă”)
a funcţionat sub numele de Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română şi
era subordonată Ministerului Afacerilor Străine. Agenţia Română a funcţionat
până spre finele anului 1916, când şi-a încetat temporar activitatea, în timpul
Primului Război Mondial Agenția Națională de Presă AGERPRES este
continuatoarea primei agenții de presă din România. Instituția s-a numit, de-a
lungul vremii, Agenția Telegrafică a României sau Agenția Română, Agenția
Telegrafică Română „Orient-Radio” – RADOR, Agenția Română de Presă – AGERPRES, Agenția
Națională de Presă ROMPRES și, din 2008, Agenția Națională de Presă
AGERPRES. Prima agenţie de presă românească a fost înfiinţată la
15/27.III.1889, la iniţiativa ministrului de externe P.P. Carp.
·
1924: Henry A. Berliner si tatal sau
Émile Berliner (inventatorul gramafonului) fac o
demonstratie cu un elicopter in fata reprezentantilor Biroului
american pentru aeronautica.
·
1940: Al doilea război mondial: Franța cere
armistițiu, încheiat la 22 iunie cu Germania și,
la 24 iunie,
cu Italia
·
1940: Franţa
cere armistiţiu. care se încheie la 22 iunie cu Germania şi, la 24 iunie, cu
Italia. Guvernul condus de Paul Reynaud a demisionat. Mareşalul Philippe
Petain,erou al primului razboi mondial, a preluat conducerea noului guvern
francez de la Vichy. Philippe Pétain (Henri
Philippe Benoni Omer Joseph Pétain) (n. 24 aprilie 1856 – d. 23 iulie 1951) a
fost un mareșal al Franței care a ocupat funcția de Șef al Statului în Regimul
de la Vichy (Chef de l’État Français) din 1940 până în 1944. Pétain, care în
1940 avea 84 de ani, a fost cel mai în vârstă șef al statului francez din toate
timpurile. Erou din primul război mondial, acțiunile sale din timpul celui
de-al doilea război mondial l-au adus în fața tribunalului care l-a condamnat
la moarte cu anularea drepturilor și onorurilor civice și militare pentru
înaltă trădare și colaboraționism cu Germania nazistă. Condamnarea la pedeapsa
capitală a fost comutată de Charles de Gaulle în închisoare pe viață. În zilele
noastre, Pétain este considerat un trădător, iar pétainisme este un termen
peiorativ folosit pentru definirea unui anumit tip de politică reacționară.
·
1940 – Un guvern
comunist este impus de sovietici în Lituania
·
1943: Charlie Chaplin se casatoreste
pentru a patra oara la varsta de 54 de ani cu Oona O’Neill de
18 ani. Cuplul se va instala in 1952, in Elvetia si va
creste 8 copii. Oona Chaplin (născută O’Neill la 14 mai 1925- d.27 septembrie
1991) a fost fiica dramaturgului Eugene O’Neill laureat al
premiului Nobel şi al scriitoarei Agnes Boulton.
·
1955: Papa Pius
al XII-lea îl excomunică pe presedintele argentinian Juan Perón. A intrat în
conflict și cu Biserica Catolică, care a refuzat să o canonizeze pe Evita,
sotia sa. Perón a amenințat atunci cu separarea Bisericii de Stat, a pus capăt
instrucției religioase în școli și plănuia să legalizeze divorțul și
prostituția. În termeni politici, a fost o strategie mai mult decât proastă,
având în vedere sentimentele profund religioase ale populației. În iunie 1955,
Perón a dat ordin ca doi preoți catolici să fie deportați în Italia, iar
Vaticanul a răspuns prin excomunicarea celor responsabili, fără a face publice
numele acestora. Mai mulți soldați din marină și aviație au organizat atunci o
rebeliune și au bombardat capitala, omorând circa 350 de oameni. Revolta
soldaților a reprimată, iar suporterii radicali ai lui Perón au răspuns prin
jefuirea și profanarea bisericilor. Șapte biserici au fost incendiate în
capitala țării, iar reputația președintelui a avut foarte mult de suferit de pe
urma acestor incidente.
·
1958: În noaptea de 16/17 iunie au
fost condamnați la moarte și executați organizatorii revoluției anticomuniste,
din 1956,
din Ungaria (Imre Nagy, Pal Maleter, Miclos Gimes); au
fost reabilitați juridic în iunie 1989, iar la
16 iunie 1989 au
avut loc funeraliile naționale ale lui Imre Nagy. Imre Nagy (n. 6 iunie 1896,
Kaposvár – d. 16 iunie 1958, Budapesta) a fost un politician comunist, maghiar,
cu orientare reformatoare, prim-ministru al Ungariei între 1953-1954 și în
octombrie 1956, ocazie cu care a devenit în mod neașteptat unul din eroii
revoluției anticomuniste din Ungaria din 1956.
·
1962 - Balerinul rus Rudolf Nureyeff, vedetă a Teatrului
Kirov, fuge în Occident.
·
1963: A fost lansată nava cosmică Vostok-6, pilotată
de Valentina Terescova, prima
femeie cosmonaut
·
1972: Este
capturata de poliţie în Langenhagen, Germania federala, Ulrike Meinhof, membra
a gruparii teroriste marxiste Factiunea Armata Rosie. Ulrike Meinhof (n. 7
octombrie 1934, Oldenburg, d. 8 mai 1976) teroristă vest-germană (Republica
Federală Germania), membră a organizației de extremă stângă Rote Armee
Fraktion
·
1976: In Soweto, Africa de Sud, au început o serie de
proteste, conduse de elevi de liceu și studenți, ca răspuns la introducerea
limbii”Afrikaans” ca mediu de instruire în școlile locale. Se estimează că
20.000 de elevi au participat la proteste. Protestatarii s-au adunat
pentru a demonstra în mod pașnic. Manifestarea s-a transformat in revolta
populara, dupa ce politia a deschis focul spre multime. Mulțimea a devenit
agresivă, au început să arunce cu pietre, omorând doi membri ai
consiliului de administrație West Rand, au dat foc unui număr de vehicule
și clădiri asociate cu Departamentul de Educație Transvaal si ale poliției. Un
grup de 30 de elevi s-au adunat în afara Junior Liceul Phefeni cântând
tradiționalul imn sotho „Morena
Boloka Sechaba Sa Heso ‘.
Când poliția a sosit mulțimea a devenit violent, aruncând cu pietre în poliție.
Poliția la rândul său, a tras cu gaze lacrimogene în mulțime pentru a le
dispersa. Există relatări contradictorii, cine a dat prima comandă pentru a
trage. Numărul de protestatari uciși de către poliție este dat de obicei ca
176, dar s-au făcut estimări de până la 700. În amintirea acestor evenimente,
16 iunie este acum sărbătoare publică în Africa de Sud, „Ziua Tineretului”
·
1977: Leonid
Brejnev devine președinte al URSS. Leonid Ilici Brejnev (rusă: Леонид Ильич Брежнев, n. 19
decembrie 1906 – d. 10 noiembrie 1982) conducătorul efectiv al Uniunii
Sovietice din 1964 până în 1982, în calitate de Secretar General al Partidului
Comunist al Uniunii Sovietice și în perioadele 1960 – 1964 și 1977 – 1982,
președinte al Prezidiului Sovietului Suprem (șef al statului). Nascut in
Ucraina, in 19 decembrie 1906, intr-o familie de muncitori, Brejnev a condus
Uniunea Sovietica intre anii 1964 – 1982, mai intai in calitate de secretar general
al Partidului Comunist, apoi de spresedinte al Prezidiului Sovietului Suprem
intre anii 1960-1964, apoi intre 1977-1982. A promovat o politica rigida care a
avut ca efect stagnarea vietii economice si sociale. De altfel, perioada cat
s-a aflat in fruntea URSS a fost cunoscuta ca „epoca stagnarii”, el nereusind
sa readuca tara in starea in care se afla pe vremea lui Stalin. A incetat din
viata la 10 noiembrie 1982.
·
1983: Iuri
Andropov devine președinte al URSS. Iuri Vladimirovici Andropov (n. 2 iunie 1914 (S.N. 15 iunie)
— d. 9 februarie 1984) politician sovietic, șef al KGB, secretar general al
PCUS din 12 noiembrie 1982 până la moarte, timp de doar șaisprezece luni.
·
1990 - În cadrul unei şedinţe de guvern au
fost analizate evenimentele desfăşurate în Bucureşti, la Piaţa Universităţii. În
comunicatul care a însoţit şedinţa s-a evocat "scenariul destabilizării de
stat", situaţie în care preşedintele şi Guvernul au cerut intervenţia
armată şi sprijinul populaţiei.
·
1995: Un măslin adus din Israel și
oferit Papei Ioan Paul al II-lea a
fost plantat în gradina Vaticanului pentru
a marca prima aniversare a stabilirii relațiilor diplomatice între Sfântul
Scaun și statul evreu.
·
1995: Ioan
Stoica, fostul patron al circuitului de intrajutorare Caritas, a fost condamnat
de Tribunalul Judetean Cluj la sase ani inchisoare, pentru infractiunea de
gestiune frauduloasa, bancruta frauduloasa, fals intelectual si uz de fals.
·
1997: A fost adoptat Tratatul de la Amsterdam (Maastricht
II), prin care se dorea crearea – prin extinderea UE – a unei Europe unite.
Tratatul de la Amsterdam a fost adoptat de șefii de stat și de guvern ai
Uniunii Europene (UE) la 16-17 iulie 1997 și semnat la 2 octombrie 1997. A
intrat în vigoare la 1 mai 1999. Tratatul de la Amsterdam a amendat Tratatul de
la Maastricht, fără însă a-l înlocui. Scopul lui inițial a fost de a asigura
capacitatea de acțiune a UE și după extinderea spre est. Reformarea profundă a
UE a eșuat însă, făcând necesare alte măsuri (vezi Tratatul de la Nisa și Constituția Europeană).
·
2003: Argentinianul
Luis Moreno-Ocampo a depus jurământul, devenind primul Procuror al Curţii
Penale Internaţionale (CPI), instanţă care se ocupă de sancţionarea
încălcărilor grave ale drepturilor omului in lume.
·
2004: O echipă de cercetători de la Universitatea Innsbruck (Austria) a
publicat, în revista de știință „Nature", un articol în care anunța
realizarea primei „teleportări"; experimentul nu presupunea deplasarea
dintr-un spațiu în altul, ci transferarea proprietăților fizice ale unui foton
unui alt foton, instantaneu, fără a exista nici o cale de comunicare între cele
două particule de lumină.
·
2005: Companiile Electro-Motive Diesel (EMD) și CFR Călători
lansează pe piață prima serie de locomotive Diesel electrice clasa 621
modernizate.
·
2005: Premieră națională a unei piese de teatru în limba
rromani, „Zurinka", de Ziua Mondială a Limbii Rromani, stabilită de UNESCO pentru
data de 16 iunie. (Teatrul „Ariel" din Târgu Mureș)
·
2005: Președintele Traian
Băsescu și premierul Călin Popescu-Tăriceanu participă la reuniunea
Consiliului European de vară. Șeful statului român are o întrevedere cu
regele Belgiei, Albert al II-lea. Este
prima dată când România și Bulgaria
participă, în calitate de observator, la lucrările Consiliului European (Bruxelles, 16-17)
·
2017: Facem cunoștință cu
noua generație Volkswagen Polo. Subcompacta din Wolfsburg promite dimensiuni
mai mari, un interior cu iz de Golf și motorizări pentru toate gusturile. Cu o
istorie care a început acum 42 de ani și cu 14 milioane de exemplare în toată
lumea, Volkswagen Polo este unul
dintre modelele de succes lansate de germani. Noua
generație Polo va fi prezentată în mod oficial pe 16 iunie, iar debutul
internațional va avea loc în cadrul Salonului Auto de la Frankfurt din toamna
acestui an. Până în acest moment știm că noua generație Volkswagen Polo va miza
pe platforma MQB A0 și va avea dimensiuni exterioare mai mari. Interiorul va fi
inspirat de recentul facelift al lui Golf, ceea ce înseamnă că vom vedea
același butoane și aceleași scaune. Gama de motorizări va include unitatea de
un litru benzină cu 65, 75, 95 și 110 cai putere. Motorul 1.4 TSI va fi
înlocuit de un 1.5 care promite 125 și 150 de cai putere. Pentru fanii
motorizărilor diesel, Polo va integra agregatul de 1.6 litri care promite 80,
95 sau 110 cai putere.
Nașteri
·
1139: S-a nascut Împăratul Konoe al
Japoniei; (d.22 august 1155). A fost al 76-lea imparat al Japoniei
conform ordinii traditionale japoneze de succesiune si a domnit nominal
din data de 5 ianuarie 1142 pana la moartea sa, puterea fiind in fapt exercitata
de tatal sau, imparatul retras Toba. Numele sau la nastere era Narihito.
·
1313: Giovanni Boccaccio, scriitor italian (d. 1375). Povestirile sale reunite în Il Decamerone („Decameronul,
1470) au influențat nu numai literatura italiana, dar a creat
modelul genului literar al nuvelei si a influentat creația multor
scriitori europeni, exercitand o deosebită influență asupra operelor
scriitorilor Geoffrey Chaucer (“The Canterbury Tales”, François
Rabelais, Miguel de Cervantes, Gotthold Ephraim Lessing. În 1879, compozitorul
Franz von Suppé ii dedica opera “Boccaccio”.
·
1612: S-a nascut sultanul otoman Murad al IV-lea; (d.9
februarie 1640). A fost adus
la putere printr–o conspirație de palat in
anul 1623, succedandu-lpe unchiul sau, Mustafa I. Avea doar 11 ani cand s-a urcat pe tron.
Domnia sa a ramas in istorie datorita brutalitatii metodelor pe care le-a
aplicat pentru reinstaurarea ordinii in stat. A purtat un razboi greu
impotriva Persiei, in timpul caruia a cucerit Azerbaidjanul si a ocupat
puternicele cetati Tabriz si Hamadan. In 1638 a ocupat Bagdadul, dupa un asediu
la capatul caruia a masacrat garnizoana si populatia orasului. A condus
personal invazia Mesopotamiei, fiind de altfel ultimul sultan otoman care a
comandat o armata pe campul de batalie. A incheiat inaintea mortii sale, in
1639, un tratat cu Persia la Oasr-i-Chirin, prin care au fost trasate
frontierele turco-iraniene, valabile pana in ziua de azi.
·
1723: Adam Smith, economist scoțian (d. 1790). Cartea sa „Avutia natiunilor”, a fost una din primele încercări de a
studia dezvoltarea istorică a industriei și comerțului în
Europa. Această lucrare a ajutat la crearea economiei ca
disciplină academică modernă și a furnizat una dintre cele mai bune argumentări
intelectuale pentru comertul liber si capitalism. A introdus în economie
conceptul economic si filosofie sociala de „mana invizibila”,o metafora care
ilustrează cum, prin urmarea propriului interes, indivizii stimulează indirect
economia. Smith consideră că, în cazul societăților capitaliste, urmărirea
propriului bine contribuie la binele societatii. În
cadrul mecanismului pietei, guvernat de acest principiu, acțiunile cele mai
eficiente și benefice vor fi și cele mai profitabile.
·
1857: Arthur Arz von Straussenburg,
general-colonel, ultimul șef al Marelui Stat Major al armatei austro-ungare (d. 1935)
·
1858: Regele Gustav al V-lea al Suediei (d. 1950). A fost ultimul rege al Suediei care a intervenit direct în politica țării
si de asemenea ultimul rege suedez Comandant Suprem al Forțelor
Armate Suedeze (între 1907 și 1939). Era un conservator care nu
aproba curentul democratic si avea simpatii pro-germane în timpul
Primului Război Mondial.
·
1872: (16/28 iunie)
S-a născut Vasile Gheorghiu, profesor teolog; autor a numeroase lucrări cu
caracter teologic; considerat cel mai de seamă teolog neotestamentar român; a
desfăşurat o intensă activitate în fruntea Societăţii pentru Cultura şi
Literatura Poporului Român din Bucovina (1921-1929); membru de onoare al
Academiei Române din 1938; (m. 1959).
·
1890: Nae Ionescu, logician, filosof și publicist român
(d. 1940). Nicolae C. Ionescu (mai
cunoscut ca Nae Ionescu, n. 16 iunie 1890, Brăila – d. 15 martie 1940,
București) a fost un filozof, logician, pedagog și jurnalist român. A fost unul
dintre principalii reprezentanţi ai „trăirismului”, curent de gândire filosofică
românească interbelică A știut să adune în jurul său și să eleveze o
pleiadă de membri ai generației de aur interbelice a literaturii și gândirii
românești ca Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, Emil Cioran,
Vasile Moisescu și George Murnu. În anii 1930 a fost puternic implicat în
politică, susținându-l inițial pe Regele Carol al II-lea și apoi Mișcarea
legionară.
·
1890: S-a
nascut Stan Laurel, pe numele real Arthur Stanley Jefferson,
celebru actor comic, jumatatea cuplului „Stan si Bran”. S-a nascut in Anglia,
iar pasiunea pentru teatru si film a mostenit-o de la tatal sau, si el actor. A
debutat la varsta de 16 ani, apoi s-a laturat trupei de vodevil a lui Fred
Karno, calatorind cu aceasta in Statele Unite intre 1910 si 1913. In aceasta
perioada a avut ocazia sa il cunoasca pe Charles Chaplin, pe care a si inceput
sa il imite. S-a intors acasa, pentru ca in 1917 sa ajunga din nou in SUA,
fiind distribuit intr-o comedie cinematografica de succes. Incurajat, Stan a
continuat sa regizeze mai multe filme de scurt metraj, iar apoi sa treaca la
pelicule mai importante. L-a intalnit cu aceasta ocazie pe cel care avea sa ii
devina partener, Oliver Hardy, insa cei doi au facut echipa abia mai tarziu. In
1927, cuplul Stan si Bran si-a facut un debut fulminant, in urmatorii 20 de ani
fiind nedespartiti pe marile ecrane. Ei au incetat sa mai apara in filme in
1950, dar au continuat sa joace in diverse spectacole organizate pe teritoriul
Angliei. Stan Laurel a fost recompensat in 1960 cu un premiu Oscar pentru
intreaga cariera, juriul recunoscandu-i creativitatea in materie de comedie.
Actorul a incetat din viata la 23 februarie 1965, in urma unui infarct.
·
1902 - S-a născut geneticiana Barbara McClintock, laureată a
Premiului Nobel pentru Medicină, în anul 1983 (m. septembrie 1992)
·
1925: S-a
nascut la Cofa, jud Hotin, Anatol E. Baconsky, poet, prozator, eseist,
traducător român; (d.4 martie 1977 iin timpul marelui cutremur). a fost un
eseist, poet, prozator, publicist, teoretician literar și traducător roman de
orientare modernista. Tatal diplomatului, scriitorului si politicianului
Baconschi . A publicat sub numele A. E. Baconsky.
·
1937: S-a
nascut în New York City scriitorul american Erich Segal. A scris printre altele
romanul de succes ”Love Story”, o
dramă romantică adaptată după scenariul filmului omonim, scris tot de el. A
decedat la 17 ianuarie 2010,in Londra.
·
1937: S-a
nascut regele Simeon al II-lea al Bulgariei.A fost între 1943-1946 rege al
Bulgariei , iar între 2001-2005 prim-ministru al acestei tari. Este cunoscut și
sub numele de Simion de Saxa-Coburg și Gotha sau în limba bulgara , Simeon
Borisov Sakskoburggoțki.
·
1940 - S-a născut Lamont Dozier, compozitor şi cântăreţ
american (Holland/ Dozier/ Holland).
·
1942 - S-a născut Edward Levert, vocalist american
(Triumphs, Mascots, O'Jays).
·
1945 - S-a născut Peter Hoorebeke, baterist şi vocalist
american (Rare Earth).
·
1946 - S-a născut Ian Matthews (Ian Matthew McDonald),
vocalist şi compozitor britanic (Pyramid, Fairport Convention, Matthew's
Southern Comfort).
·
1952 - S-a născut Gino Vannelli, cântăreţ şi compozitor
canadian.
·
1953 - S-a născut Malcolm Paul Mortimer, baterist britanic
(Gentle Giant, G.T. Moore & The Reggae Guitars, Jona Lewie).
·
1953 - S-a născut Ian Mosley, baterist britanic (Curved Air,
Steve Hackett, Marillion).
·
1958 - S-a născut Sanda Naforniţă, pictoriţă.
Decese
·
1216: A murit Papa Inocenţiu al III-lea (Giovanni Lotario,
conte de Segni, n. 22 februarie 1161) A fost Papa al Romei în perioada 8
ianuarie 1198 până la moartea sa. Pontificatul lui Inocențiu al III-lea,
reprezintă culmea puterii papale. Nici un alt papă, până la el și după el, nu a
reușit să cârmuiască întregul Apus, iar regii să i se subordoneze
lui. Inocențiu al III-lea a convocat cel de al
IV-lea sinod de la Lateran(1215), la care au fost prezenți peste 1200 de
participanți, nelipsind ambasadorii principilor creștini. Biserica Răsăritului
nu a fost reprezentată. Sinodul a decretat printre altele
dogma transubstanțiației, conform căreia substanța pâinii și vinului se
transformau în Trupul și Sângele lui Hristos, după cuvintele din
Scriptura ” Luați …Mâncați…” Tot
acum s-a stabilit organizarea unei noi cruciade, în anul 1217. Dar nu a
mai ajuns să vadă materializarea planului săumaterializat, pentru că la 16
iunie 1216, pe când se găsea la Perugia, pentru cauza cruciadei, l-a surprins
sfârșitul.
·
1671 - A fost executat, la Moscova, Stenka Razin, lider al
cazacilor. Stepan
(Stenka) Timofeevici Razin (n. 1630 – d. 6/16 iunie 1671) a fost un lider
cazac, conducătorul unei rebeliuni împotriva boierimii și birocrației țariste
din sudul Rusiei. A transformat Astrahanul într-o „republică” a cazacilor.
Populația a fost organizată după modelul căzăcesc în „mii”, „sute” și „zeci”,
fiecare având în frunte un ofițer, care la rândul lor erau numiți de vece –
adunarea generală a cazacilor. Primul act al acestei vece a fost proclamarea
lui Razin ca gosudar (aproximativ „suveran”). Emisarii lui Stenka, înarmați cu
proclamații inflamatoare, au reușit să răscoale locuitorii regiunilor Nijni
Novgorod, Tambov și Penza. Proclamațiile chemând la răscoală au apărut chiar și
în Moscova și Novgorod. Populația a fost ridicată ușor la luptă datorită
promisiunilor lui Razin de eliberare a celor oprimați de jugul exploatării și
de alungare a boierilor și reprezentanților puterii, care ar fi avut drept
consecință instituirea egalității absolute în ținuturile locuite de ruși.
Soarta răscoalei a oscilat până la începutul anului 1671, când, după ce
rebeliunea a început să dea semene de slăbiciune, a mai durat aproximativ șase
luni până la încetarea luptelor, iar prestigiul lui Razin a scăzut treptat.
Până chiar și tovarășii săi cei mai apropiați din Saratov și Samara au refuzat
să deschidă porțile fortificațiilor lor în fața trupelor lui Razin. După ce
patriarhul Moscovei l-a anatemizat pe Stenka Razin, cazacii de pe Don au
încetat să mai fie aliații lui. Stenka Razin și fratele lui, Frol Razin, au fost
luați prizonieri la Kaganlîk, ultima fortăreață pe care au mai controlat-o, și
au fost duși la Moscova unde au fost torturați și rupți în patru bucăți în
cadrul unei execuții publice din Piața Roșie; ( 6/16 iunie 1671). Razin a
inspirat un poem simfonic al lui Alexandr Glazunov și o cantată a lui
Șostakovici.
·
1873: S-a stins din
viata Andrei Saguna, unul dintre conducatorii luptei de eliberare nationala a
romanilor din Transilvania si primul presedinte al Astrei, mitropolit
al Transilvaniei. A fost, inmormantat la Rasinari, langa Sibiu.
·
1900: François d'Orléans, prinț de
Joinville, fiul cel mic al regelui Ludovic-Filip al Franței (n. 1818)
·
1904: Patriotul
finlandez Eugen Schauman il impusca mortal pe guvernatorul-general rus al
Finlandei ocupate de Rusia, Nikolai Bobrikov, dupa care se sinucide.
·
1918: A murit Bazil
G. Assan, inginer şi explorator, primul român care a efectuat o călătorie în
jurul pământului (n. 1860). Bazil G. Assan (n. 1860; d.
1918 la Montreux, Elveția) inginer și explorator român, membru al Societății
geografice române, primul român care a efectuat o călătorie în jurul
Pământului. A fost membru al Societatii geografice romane.În 1899 a făcut o
călătorie care a durat cinci luni, pe ruta Constantinopol, Alexandria, Ceylon,
Nagasaki, Tokyo, Yokohama, San Francisco, New York, Londra, aceasta fiind
astfel prima călătorie a unui român în jurul lumii. A fost și deținătorul
automobilului cu nr. 1 din Bucuresti.
·
1930 - A murit Elmer Ambrose Sperry, inventator american al
busolei giroscopice precum şi al pilotului automat utilizat pe navele marine
(n.12.10.1860).
·
1977 - A murit Wernher von Braun, inginer german,
constructorul rachetelor “V-1” şi “V-2”, considerată prima rachetă balistică cu
o singura treaptă sol-sol (n.23.03.1912). Wernher Magnus
Maximilian, Freiherr von Braun, cunoscut mai ales ca Wernher von Braun (n. 23
martie 1912, Wyrzysk, Prussia, d. 16 iunie 1977, Alexandria, Virginia, SUA) om
de știință germano-american, pionier și vizionar al dezvoltării tehnologiei și
zborurilor rachetelor.
·
1979 - A murit celebrul actor Costache Antoniu. ("O
scrisoare pierdută", "Pasărea furtunii", "Neamul
Şoimăreştilor") (n. februarie 1900)
·
2000: A decedat
printesa Nagako, văduva împaratului Hirohito al Japoniei; (n. 1903).
·
2008 - Mario Rigoni Stern, unul dintre cei mai mari autori
italieni, celebru mai ales pentru romanul "Sergentul în zăpadă", a
murit. ("Il bosco degli urogalli", "Ritorno sul Don",
"Aspettando l'alba" şi "Tra due guerre e altre storie") (n.
noiembrie 1921)
·
2013: A
decedat arhimandritul Iustin Pârvu, stareț al Mănăstirii Petru
Vodă; (n. 1919). PăIustin Pârvu
(n. 10 februarie 1919, satul Poiana Largului, județul Neamț ) a fost un
cunoscut duhovnic și stareț al Mănăstirii Petru Vodă din județul Neamț.Alaturi
de monahii Cleopa Ilie, Arsenie Boca, Ioanichie Bălan, Dumitru Stăniloae
și Arsenie Papacioc, a fost un reprezentant de seama al Ortodoxiei
românești contemporane. În 1936, pe când avea 17 ani, intră frate în Mănăstirea Durău, din Moldova.
După doi ani, în 1939, se înscrie la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Cernica,
lângă Bucureşti.[2] Ulterior va ajunge la seminarele
din Râmnicu-Vâlcea şi Roman. În anul 1940 va avea loc tunderea sa în monahism (ritual de introducere în cadrul
monahismului), iar la doar un an distanţă, hirotonia întru preot. A primit hirotonia
la vârsta de 22 de ani. Între anii 1942-1944, părintele Iustin Pârvu a slujit ca preot militar pe
frontul de est până la Odesa. În acest timp, alături de „Divizia 4 Vânători de Munte”
a luat parte la luptele din cel de-Al Doilea Război Mondial, ajungând până la
Don. După întoarcerea în ţară, el continuă studiile la Seminarul din Roman. În
anul în care va absolvi seminarul, în 1948, el va fi arestat pe motive
politice. Este condamnat la 12 ani de detenţie trecând prin închisorile Suceva,
Văcăreşti, Jilava, Gherla, Periprava şi Aiud. Urmează apoi munca silnică din
minele de la Baia Sprie, iar în final ajunge la închisoarea Piteşti. Refuzând
să se lepede de credinţă, în anul 1960 părintele Iustin este condamnat la încă
patru ani de temniţă.[3] În anul 1964 este eliberat. Datorită
greutăţilor întâmpinate după eliberare, el ajunge să lucreze ca muncitor forestier.
Ulterior, monahul este primit în obştea de laMănăstirea Secu, unde va sluji ca
preot şi duhovnic între anii 1966-1974. Mai apoi, în perioada cuprinsă între 1974
si 1989, părintele va fi preot monah la Mănăstirea
Bistriţa, unde autorităţile comuniste i-au stabilit domiciliu forţat. În anul 1976,
părintele Iustin Pârvu va ajunge la mănăstirile de la Sfântul Munte Athos.[3] După evenimentele din decembrie 1989,
părintele Iustin Pârvu se întoarce la Mănăstirea Secu, unde va sluji ca preot
şi duhovnic timp de aproape un an. După aceea, el se retrage în sihăstrie, cu
gândul de a-şi petrece restul zilelor în post şi rugăciune. Rânduiala lui
Dumnezeu era însă alta cu Părintele Iustin. Astfel, între anii 1991-1992,
alături de alţi doi monahi, Ignat şi Calinic, părintele soseşte în satul Petru
Voda. Aici, el va întemeia Mănăstirea Petru Voda - judeţul Neamt, pe care o
închină martirilor români din închisorile comuniste. Manastirea va avea drept
hram pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Mai târziu, în împrejurimile
mănăstirii, părintele Iustin Pârvu va pune temelia unui schit de maici, a unui
azil de bătrâni, cât şi a unui centru de plasament pentru copii.[3] În anul 2003, părintele înfiinţează o
publicaţie de învăţătură şi atitudine ortodoxă, cu apariţie lunară,
numită „Glasul Monahilor”. Odată cu venirea anului 2008, în data de
2 noiembrie, părintelui îi vine şi cinstea de a fi ridicat la rangul de
arhimandrit. Din 2008, apare, cu binecuvantarea părintelui, „Revista
Atitudini”.
Sărbători
- În calendarul
ortodox: Sf Ier Tihon, episcopul Amatundei; Sf Sfințit Mc Marcu, episcopul
Apoloniadei; dezlegare la pește
- În calendarul
romano-catolic: Sf. Francisc Regis, preot; Sf. Benone,
episcop
- Ziua Internațională de Solidaritate cu
Popoarele Luptătoare din Africa
de Sud –
„Ziua Soweto" (proclamată de Adunarea Generală a ONU în memoria victimelor represaliilor
rasiste de la Soweto, 16 iunie 1976)
- Ziua Copilului African (se marchează
din 1991, la inițiativa
Organizației Unității Africane și a UNICEF)
- Ziua Mondială a Limbii Rromani, stabilită
de UNESCO
- Paraguay: Ziua Păcii Chaco
(1836)
RELIGIE
ORTODOXĂ 16 Iunie
Sf Ier Tihon,
episcopul Amatundei; Sf Sfințit Mc Marcu, episcopul Apoloniadei; dezlegare la
pește
În această lună, în ziua a şaisprezecea,
pomenirea celui între sfinţi Părintelui nostru Tihon, făcătorul de minuni,
episcopul Amatundei, cetatea Insulei Cipru.
Sf.
Ierarh Tihon, episcopul Amatundei, având părinţi binecredincioşi şi iubitori de
Hristos, fiind făgăduit de ei lui Dumnezeu, şi învăţând Sfânta Carte şi fiind
deprins din destul cu Sfintele Scripturi, întâi a fost făcut citeţ, de citea la
popor sfintele cuvinte şi învăţături.
Pentru
vrednicia ce avea la toate şi pentru viaţa lui fără prihana, a fost hirotonit
diacon de Mnimonie, episcopul Amatundei. Deci, încetând din viaţă acela, a fost
suit acesta în scaunul Episcopiei de marele Epifanie. Şi întorcând pe mulţi din
rătăcirea şi deşertăciunea idolilor către credinţa lui Hristos Dumnezeul
nostru, şi stricând şi dărâmând multe capişti idoleşti, şi zidind multe
dumnezeieşti biserici, si împodobindu-le şi sfinţindu-le, s-a mutat către
Domnul, făcând multe minuni şi în viaţă şi după moarte. Din acestea vrednic
lucru este a aduce la mijloc una sau două, spre semn de virtuţile bărbatului acestuia,
căci încă şi mai înainte în viaţa lui lua pâine de la tatăl său şi o ducea în
târg să o vândă, că acesta îi era meşteşugul; iar el împărţea pâinile la
săraci, până a prins tatăl său de veste. Acesta, mâniindu-se pe el, l-a ocărât,
iar el i-a răspuns, că a împrumutat pe Dumnezeu cu pâinea, şi are de la Dânsul
scrisoare, cum că are să i le dea; şi îndată se arătă aievea dovedirea
cuvintelor lui, aflând jitniţele pline de grâu, mai mult decât băgase tatăl
său, când l-a strâns până a nu scoate din el. Iar minunea aceasta era numai
spre mărirea sfântului acestuia şi nu are asemănare cu altele, căci sfântul
acesta înfigând o viţă uscată în pământ, îndată se prinse şi a dat rod mai
înainte de vreme. Iar viţa aceea gătindu-şi roadele, de cum se începea dumnezeiasca
laudă a sfintei liturghii, arăta strugurii pârguiţi, iar când se săvârşea
dumnezeiasca jertfă strugurii erau copţi şi gata de mâncat întru slava Tatălui
şi a Fiului şi a Sfântului Duh.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Sfinţitului Mucenic
Marcu, episcopul Apoloniadei, care prin pietre spânzurate de mâinile lui s-a
săvârşit.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne
mântuieşte pe noi. Amin.
ARTĂ CULINARĂ – REȚETE PENTRU
DEZLEGARE LA PEȘTE 16 și 17 Iunie
Saramură moldovenească
· 2 kg biban sau caras;
· 250 ml suc de roşii;
· 40 g ulei;
· 30 g usturoi;
· Cimbru;
· Sare
Se
curăţă peştele de solzi, se eviscerează, se scot branhiile şi osul amar şi se
spală în mai multe ape.
Se
lasă să se scurgă, se sărează şi se frige pe grătar sau pe o plită presărată cu
un strat de sare.
După
ce peştele a fost fript se aşază într-un sos preparat din suc de roşii, mujdei
de usturoi, ulei, cimbru şi sare şi se ţine la cald pe marginea plitei circa un
sfert de oră, apoi se serveşte cu mămăligă caldă.
Şalău
prăjit
· 1 kg şalău;
· 125 g ulei;
· 100 g lămâie;
· 50 g făină;
· Piper;
· Sare
Se
curăţă şalăul, se scot pieliţele, se despică de-a lungul coloanei vertebrale şi
se scot fileurile, care se taie în bucăţi de mărime potrivită.
Zeama
de lămâie se amestecă cu sare şi piper măcinat.
Se
lasă fileurile să stea în această marinată circa 10 minute, apoi se trec prin
făină şi se prăjesc în ulei fierbinte.
Peşte
cu sos picant
· 1kg peşte;
· 125 g ulei;
· 75 g făină;
· 500 g roşii;
· 25 g usturoi;
· 30 g bulion;
· 100 ml vin;
· 1 legătură verdeaţă;
· Piper;
· Sare
Peştele
se curăţă, se spală, se porţionează şi se condimentează cu sare, piper şi
cimbru.
Se
trec bucăţile de peşte prin făină şi se prăjesc în ulei.
În
uleiul rămas se căleşte făina fără a se rumeni.
Se
adaugă mujdeiul de usturoi, apoi se stinge cu bulion amestecat cu apă şi se mai
fierbe sosul circa 10 minute.
Se pun
apoi în cratiţă bucăţile de peşte, se aşază pe fiecare bucată de peşte câte o
jumătate de roşie, se adaugă vinul şi se dă cratiţa la cuptor pentru gratinare.
La
servit se presară cu verdeaţă.
Mâncare
de crap
· 1,2 kg crap;
· 200 g ulei;
· 75 g făină;
· 100 g morcov;
· 100 g ţelină rădăcină;
· 150 g ceapă;
· 200 g bulion de tomate;
· 2 foi dafin;
· 50 ml oţet;
· 100 g lămâie;
· Piper;
· Sare
Peştele
se curăţă, se taie în porţii, se sărează, se trece prin făină şi se prăjeşte în
ulei.
În
uleiul rămas se pune ceapa tocată şi zarzavatul de supă ras pe răzătoare şi se
căleşte.
Se
încorporează făina rămasă şi se stinge cu bulion amestecat cu apă şi oţet.
Se
adaugă piper boabe şi 2 foi de dafin şi se lasă să fiarbă circa o oră, apoi se
pasează printr-o sită.
Se
aşază bucăţile de crap într-un vas de cuptor, se toarnă sosul şi se dă vasul la
cuptor pe timp de 10 minute.
La
servit se adaugă felii de lămâie la fiecare porţie.
Peşte
cu măsline
· 1 kg peşte;
· 50 g făină;
· 125 g ulei;
· 150 g ceapă;
· 100 g bulion de tomate;
· 200 g măsline;
· 100 ml vin;
· 150 g lămâie;
· 1 legătură verdeaţă;
· Piper;
· Sare
Peştele
se porţionează, se sărează, se trece prin făină şi se prăjeşte în ulei.
În
uleiul rămas se căleşte ceapa tocată, se adaugă restul de făină, se stinge cu
bulion diluat cu apă, se fierbe circa 30 minute şi se pasează prin sită.
Se
potriveşte gustul sosului cu sare şi piper şi se adaugă măslinele care au fost
fierte separat 45 minute.
Se
aşază în sos bucăţile de peşte prăjit şi se acoperă cu felii de lămâie.
Se
presară cu verdeaţă şi se dă vasul la cuptor pentru gratinare.
Când
este aproape gata se adaugă vinul şi se mai lasă la cuptor 10 minute.
Heringi
cu ceapă
· 1 kg heringi;
· 1,2 kg ceapă;
· 20 g boabe de muştar;
· 75 ml oţet;
· 50 g ulei;
· Sare
Se
curăţă heringii, se taie în bucăţi şi se lasă câteva ore în apă rece.
Oţetul
se diluează cu apă şi se fierbe împreună cu boabele de muştar şi sare şi se
adaugă ceapa tăiată felii, se continuă fierberea încă 10 minute.
Se
scurge şi se lasă să se răcească.
Se
scot heringii din apă, se aşază alături ceapa şi se toarnă deasupra uleiul.
Crap
rasol
· 1 kg crap;
· 350 g ceapă;
· 100 g morcovi;
· 2 kg cartofi;
· Piper;
· 300 g sos meuniere;
· Sare
Ceapa
şi morcovii se pun la fiert în apă cu sare.
După circa
30 minute se adaugă peştele tăiat în bucăţi şi se fierbe 10 minute.
Cartofii
se curăţă, se taie cuburi şi se fierb separat în apă cu sare.
Se
aranjeză pe un platou bucăţile de peşte şi cartofii natur.
Se
serveşte cu sos meuniere.
Sosul:
· 250 g margarină;
· 250 g lămâie;
· 1 legătură pătrunjel
verde;
· Sare;
· Piper măcinat
Se
topeşte margarina, se adaugă sarea, piperul şi zeama de lămâie şi se bate cu
telul la cald.
La
sfârşit se adaugă verdeaţa tocată mărunt.
Salată
de cod
· 1,2 kg cod;
· 250 g ceapă;
· 100 g morcovi;
· 100 g ţelină;
· 1,2 kg cartofi;
· 200 g mazăre conservă;
· 200 g fasole verde conservă;
· 200 g gogoşari în oţet;
· 200 g castraveţi în oţet;
· 1 kg maioneză de post;
· Sare
Morcovii,
ţelina şi ceapa se pun la fiert în apă cu sare.
După
ce au fiert 45 minute se pune peştele, se fierbe circa 15 minute, se ia de pe
foc, se lasă să se răcească, se dezosează şi se rupe în bucăţi mici.
Cartofii
se fierb în apă cu sare şi se taie cuburi.
Fasolea
se taie în bucăţi de 2 – 3 cm, mazărea se scurge bine, iar gogoşarii şi
castraveţii se taie cuburi.
Se
amestecă totul împreună cu 2/3 din maioneza de post, se aranjează salata pe un
platou şi se decorează cu restul de maioneză de post.
Se
poate pregăti din orice fel de peşte oceanic.
ARTE 16 Iunie
INVITAȚIE LA BALET (CU RUDOLF NUREIEV) 16
Iunie
Lacul
lebedelor - Rudolf Nureyev:
MUZICĂ 16 Iunie
Emanuel Elenescu – dirijor
Emanuel ELENESCU - Dumnezeul meu:
Sergiu Comissiona
Sergiu Comissiona conducts Mahler
Lamont Dozier, compozitor şi
cântăreţ american (Holland/ Dozier/ Holland).
Edward Levert, vocalist american
(Triumphs, Mascots, O'Jays).
The O'Jays -
Peter Hoorebeke, baterist şi
vocalist american (Rare Earth).
Rare Earth -
Ian Matthews (Ian Matthew
McDonald), vocalist şi compozitor britanic (Pyramid, Fairport Convention,
Matthew's Southern Comfort).
Matthews Southern
Comfort -
Gino Vannelli, cântăreţ şi
compozitor canadian.
Malcolm Paul Mortimer, baterist
britanic (Gentle Giant, G.T. Moore & The Reggae Guitars, Jona Lewie).
Ian Mosley, baterist britanic
(Curved Air, Steve Hackett, Marillion).
Marillion
Tupac Shakur, cântareț american de hip-hop
J.S. Bach: Goldberg Variations
Hande:l The Complete Chamber Music (The Academy Chamber Ensemble) CD 9
Beethoven - Complete Violin Sonatas / Spring, Kreutzer.. (Century’s recording : Haskil/Grumiaux)
Greatest Guitar Love Songs Instrumental - Beautiful Relaxing Romantic Guitar Instrumental
Mame! (Ray Conniff) (Lyrics) Super Romantic 4K Music Video Album! H.D.
J S Bach: Chamber Music (Reinhard Goebel & Musika Antiqua Koln) CD 5
Rubino And His Continentals – I'm Yours GMB
POEZIE
16 Iunie
Anatol
E Baconsky
Biografie
Anatol E. Baconski
Anatol E. Baconski (n. 16 iunie 1925, Cofa, judeţul Hotin d. 4 martie 1977, cutremurul din Bucureşti) a fost un poet, teoretician literar, eseist şi traducător român.
A fost fiul lui Eftimie Baconski, preot, şi al Liubei, respectiv fratele criticului şi istoricului literar Leon Baconski şi tatăl publicistului şi diplomatului Theodor Baconski. A urmat liceul la Chişinău şi la Râmnicu-Vâlcea. Între 1946 şi 1949 a frecventat cursurile Facultăţii de Drept a Universităţii din Cluj. A debutat cu versuri în revista pentru copii Mugurel din Drepcăuţi (1943), cu eseu în Tribuna nouă din Cluj (1945), iar debutul editorial s-a produs în 1950 cu volumul Poezii. A fost redactor-şef al revistei Almanah literar, devenită ulterior Steaua, de la Cluj (1953-1959). Dacă în primii ani poezia sa este apropiată de poetica realismului socialist, la maturitate devine un poet neo-expresionist. La Congresul Scriitorilor din 1956 atacă principiile dogmatice ale proletcultismului. Traduce mult din lirica universală, din Salvatore Quasimodo, Carl Sandburg, Arthur Lundkvist şi este autorul Panoramei poeziei universale contemporane, un excelent compendiu al poeziei moderniste europene. A murit între ruinele imobilului de pe strada Tudor Arghezi nr.26 la cutremurul din 4 martie 1977.
Poezii
Copiii din valea Arieşului, 1951
Cântece de zi şi noapte, 1954
Două poeme, 1956
Fluxul memoriei, 1957; volum retrospectiv, 1967
Dincolo de iarnă, 1957
Imn către zorii de zi, 1962
Fiul risipitor, 1964
Cadavre în vid, 1969
Corabia lui Sebastian, 1978, volum postum
Proză
Echinoxul nebunilor şi alte povestiri antologie de povestiri, 1967
Biserica neagră, roman, în Scrieri, vol. II, ediţie postumă, 1990
Eseuri. Publicistică
Colocviu critic, 1957
Meridiane. Pagini despre literatura universală contemporană, 1965, ed. a II-a, 1969
Remember, vol. I-II, 1968
Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1969; 1972)
Anatol E. Baconski (n. 16 iunie 1925, Cofa, judeţul Hotin d. 4 martie 1977, cutremurul din Bucureşti) a fost un poet, teoretician literar, eseist şi traducător român.
A fost fiul lui Eftimie Baconski, preot, şi al Liubei, respectiv fratele criticului şi istoricului literar Leon Baconski şi tatăl publicistului şi diplomatului Theodor Baconski. A urmat liceul la Chişinău şi la Râmnicu-Vâlcea. Între 1946 şi 1949 a frecventat cursurile Facultăţii de Drept a Universităţii din Cluj. A debutat cu versuri în revista pentru copii Mugurel din Drepcăuţi (1943), cu eseu în Tribuna nouă din Cluj (1945), iar debutul editorial s-a produs în 1950 cu volumul Poezii. A fost redactor-şef al revistei Almanah literar, devenită ulterior Steaua, de la Cluj (1953-1959). Dacă în primii ani poezia sa este apropiată de poetica realismului socialist, la maturitate devine un poet neo-expresionist. La Congresul Scriitorilor din 1956 atacă principiile dogmatice ale proletcultismului. Traduce mult din lirica universală, din Salvatore Quasimodo, Carl Sandburg, Arthur Lundkvist şi este autorul Panoramei poeziei universale contemporane, un excelent compendiu al poeziei moderniste europene. A murit între ruinele imobilului de pe strada Tudor Arghezi nr.26 la cutremurul din 4 martie 1977.
Poezii
Copiii din valea Arieşului, 1951
Cântece de zi şi noapte, 1954
Două poeme, 1956
Fluxul memoriei, 1957; volum retrospectiv, 1967
Dincolo de iarnă, 1957
Imn către zorii de zi, 1962
Fiul risipitor, 1964
Cadavre în vid, 1969
Corabia lui Sebastian, 1978, volum postum
Proză
Echinoxul nebunilor şi alte povestiri antologie de povestiri, 1967
Biserica neagră, roman, în Scrieri, vol. II, ediţie postumă, 1990
Eseuri. Publicistică
Colocviu critic, 1957
Meridiane. Pagini despre literatura universală contemporană, 1965, ed. a II-a, 1969
Remember, vol. I-II, 1968
Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1969; 1972)
Tu care-ai fost...
Tu, care-ai fost odată, tu, care eşti tu,
care
Vei fi – adesea iarna, plecând în taină ochii,
Duioasă-ntrăzeri-vei, căzută la picioare,
Umbra-mi licăritoare ca solzii unei rochii.
Va fi tăcere-n preajmă – şi dincolo de geam
Ninsoarea de departe venind ca o pădure
Dusă de vânt – şi-al serii hotar ce-l atingem
De-atâtea ori cu-aripa, din nou va sta prin sure
Închipuiri, în albul pierit şi întinat...
Asemeni unui flutur câte-un sărut va trece
Caligrafiind profilul pe care-l vei fi dat
Uitării. Şi-n oglinda netulburată, rece,
Vor tresări petale dintr-un sălbatec crin
Ce şi-a lăsat amprenta pe sânii tăi odată –
Îţi vei desface părul şi vei privi cum vin,
Din negrul lui, răsfrângeri de noapte-ndepărtată
Şi cum se-ntorc din ceaţă cărările-napoi,
Înfăşurând mumia unei iubiri ucise,
Cum viscolul pe stradă, prin arbori-nalţi şi goi,
Deşteaptă sensul unor imagini, unor vise...
Şi-mi vei ierta păcatul de-a-mi fi uitat un gest
În gândul tău – sau poate în suflet, o durere
Trecută-n timp. Din toate va rămânea acest
Destin al unor veşnic pierdute giuvaere,
De nu-ţi aduci aminte nici tu când le-ai purtat.
Un ochi imens te-absoarbe încet sub pleoapa-i neagră –
De-abia te vezi tu însăţi, pe-un orizont uitat,
Plecând diminuată în timp ca o tanagră.
Cine-ţi atinge pieptul la care-am stat să-ascult
Vântul şi luna? Cine din nou îşi poartă sumbra
Lui salcie? O, poate voi fi plecat de mult...
Sărută-mă-n absenţă şi-n somn. Sărută-mi umbra.
Vei fi – adesea iarna, plecând în taină ochii,
Duioasă-ntrăzeri-vei, căzută la picioare,
Umbra-mi licăritoare ca solzii unei rochii.
Va fi tăcere-n preajmă – şi dincolo de geam
Ninsoarea de departe venind ca o pădure
Dusă de vânt – şi-al serii hotar ce-l atingem
De-atâtea ori cu-aripa, din nou va sta prin sure
Închipuiri, în albul pierit şi întinat...
Asemeni unui flutur câte-un sărut va trece
Caligrafiind profilul pe care-l vei fi dat
Uitării. Şi-n oglinda netulburată, rece,
Vor tresări petale dintr-un sălbatec crin
Ce şi-a lăsat amprenta pe sânii tăi odată –
Îţi vei desface părul şi vei privi cum vin,
Din negrul lui, răsfrângeri de noapte-ndepărtată
Şi cum se-ntorc din ceaţă cărările-napoi,
Înfăşurând mumia unei iubiri ucise,
Cum viscolul pe stradă, prin arbori-nalţi şi goi,
Deşteaptă sensul unor imagini, unor vise...
Şi-mi vei ierta păcatul de-a-mi fi uitat un gest
În gândul tău – sau poate în suflet, o durere
Trecută-n timp. Din toate va rămânea acest
Destin al unor veşnic pierdute giuvaere,
De nu-ţi aduci aminte nici tu când le-ai purtat.
Un ochi imens te-absoarbe încet sub pleoapa-i neagră –
De-abia te vezi tu însăţi, pe-un orizont uitat,
Plecând diminuată în timp ca o tanagră.
Cine-ţi atinge pieptul la care-am stat să-ascult
Vântul şi luna? Cine din nou îşi poartă sumbra
Lui salcie? O, poate voi fi plecat de mult...
Sărută-mă-n absenţă şi-n somn. Sărută-mi umbra.
Vara tarzie
Vremea iubirilor noastre-a fost vara fugara,
vara tarzie-a pus capat grabitului zbor.
Parca vad cum plecai pe nisip-strigau,
strigau si piereau in septembrie mainile tale.
vara tarzie-a pus capat grabitului zbor.
Parca vad cum plecai pe nisip-strigau,
strigau si piereau in septembrie mainile tale.
Nu mai stiu ce-a urmat dupa tine.
Poate un gol, poate pasari sau vant.
Te-am chemat inca mult timp si nimenea
nu-mi raspundea,
pana cand intr-o noapte a raspuns pentru tine zapada.
Poate un gol, poate pasari sau vant.
Te-am chemat inca mult timp si nimenea
nu-mi raspundea,
pana cand intr-o noapte a raspuns pentru tine zapada.
Ar fi fost sa te uit ori sa-mi spun
ca-ntalnirile noastre n-au fost decat visul
gradinii aceleia,
ca volutele sanilor tai nu erau decat umbletul
lunii prin apa,
surprins de un tanar.
ca-ntalnirile noastre n-au fost decat visul
gradinii aceleia,
ca volutele sanilor tai nu erau decat umbletul
lunii prin apa,
surprins de un tanar.
Dar vara de cate ori trece si tremura-n zare
din nou banuindu-se toamna cu capul tau rosu,
vad iarasi nisipul acela, vad iarasi cum pleci-
si striga,
striga pierind in septembrie mainile tale.
din nou banuindu-se toamna cu capul tau rosu,
vad iarasi nisipul acela, vad iarasi cum pleci-
si striga,
striga pierind in septembrie mainile tale.
Meditatie in ritm de
maree
Numai tacand si gandidu-te singur la
toate,
ajungi sa-ntelegi ca din tot ce-ai fi vrut prea putine raman langa tine,
numai vazand cum se-aprind si se sting noaptea
toate cararile tale gresite – numai lasand
sa te-nvaluie pulberea lor vei ajunge sa stii
ca regretul e sarpele galben pe care-ntr-un vis
il auzeai ca pe-un rau adormind la picioarele tale,
adormind si trezindu-se iar. Fara cuvant, fara strigat:
drumul pe care-ai umblat, ori ca-l strigi, ori ca-l fluieri,
nu se va-ntoarce la tine; ghemul lui negru si brun
cineva l-a zvarlit in ocean. Decat orice parere de rau
e mai buna tacerea. Numai tacand si gandindu-te singur
ajungi sa-ntelegi ca trecutul e-o casa pustie,
pentru toate
pacatele tale izbavirea e numai in timp, e numai in rosu,
e numai in oameni, in faptele lor. Liniste-n urma!
Totul e numai acolo-nainte, totul e-n fata. Alearga uitand,
ceea ce nu vei uita va veni dupa tine o data cu turma
de cerbi stravezii, care sunt poate visele tale.
Totul e doar inainte, totul sunt anii
care ard si te-ntampina-n cale.
ajungi sa-ntelegi ca din tot ce-ai fi vrut prea putine raman langa tine,
numai vazand cum se-aprind si se sting noaptea
toate cararile tale gresite – numai lasand
sa te-nvaluie pulberea lor vei ajunge sa stii
ca regretul e sarpele galben pe care-ntr-un vis
il auzeai ca pe-un rau adormind la picioarele tale,
adormind si trezindu-se iar. Fara cuvant, fara strigat:
drumul pe care-ai umblat, ori ca-l strigi, ori ca-l fluieri,
nu se va-ntoarce la tine; ghemul lui negru si brun
cineva l-a zvarlit in ocean. Decat orice parere de rau
e mai buna tacerea. Numai tacand si gandindu-te singur
ajungi sa-ntelegi ca trecutul e-o casa pustie,
pentru toate
pacatele tale izbavirea e numai in timp, e numai in rosu,
e numai in oameni, in faptele lor. Liniste-n urma!
Totul e numai acolo-nainte, totul e-n fata. Alearga uitand,
ceea ce nu vei uita va veni dupa tine o data cu turma
de cerbi stravezii, care sunt poate visele tale.
Totul e doar inainte, totul sunt anii
care ard si te-ntampina-n cale.
Scrisoarea I - Mihai Eminescu
Scrisoarea a II-a - Mihai Eminescu
TEATRU/FILM
16 Iunie
CU
COSTACHE ANTONIU
Neamul Soimarestilor [1965]: .
CU ION
SIMINIE
Pe strada Mântuleasa
CU
MELANIA URSU
GÂNDURI
PESTE TIMP 16 Iunie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu