AM SELECȚIONAT ACESTE MATERIALE PENTRU A FI CONSULTATE DE PRIETENII MEI ÎN 25 AUGUST 2018

Bună ziua, prieteni și mulțumesc pentru răbdarea pe care o aveți în parcurgerea tuturor articolelor prezentate de mine! În același timp vă apreciez postările Dumneavoastră și vă asigur că le citesc, chiar dacă nu fac comentarii!

Să aveți o Sâmbătă minunată în compania materialelor selecționate și părezentate de mine! Să începem cu muzică:

Mellow Jazz | Smooth Jazz Saxophone Music for Relaxing, Study, Dinner | Jazz Instrumental

ISTORIE PE ZILE 25 August

Evenimente

·         325:   Primul Sinod Ecumenic de la Niceea a  hotarat  regulile de stabilrea a datei  Pastelui pentru crestini. Primul Sinod Ecumenic a avut loc la Niceea (astăzi İznik, în Turcia) în anul 325 d.Hr. și a instituit regula pentru toate Sinoadele Ecumenice ulterioare. A abordat în primul rând problema arianismului, stabilind o primă formă a Crezului de la Niceea și o primă regulă pentru calcularea datei Paștilor ( sau „Pascalia”). Sinodul a fost convocat de către sfântul împărat Constantin cel Mare. Acesta, având ca prioritate unitatea Imperiului Roman si a credintei crstine, i-a chemat pe episcopii Bisericii să se reunească spre a tranșa ampla dispută asupra ereziei arianismului, doctrină conform căreia Iisus Hristos ar fi fost o creatură (prima creație a lui Dumnezeu), iar nu născut din veşnicie şi Dumnezeu adevărat.

·         357: Are loc Bătălia de la Strasbourg, cunoscuta si sub numele de Bătălia de la Argentoratum, între armata romană condusa de Julian și Confederația tribală a Alamanilor germanici condusa de regele Chnodomar. Bătălia de la Strasbourg a fost punctul culminant al unei campanii duse de Julian in anii 355 și 357 pentru a stopa incursiunile barbare din Galia și de a restabili o linie defensivă puternică de-a lungul Rinului. Deși s-au confruntat cu un inamic de trei ori mai numeros, trupele lui Julian au câștigat victoria cu pierderi neglijabile și i-a respins pe alemani dincolo de Rin, provocându-le pierderi grele. În anii care au urmat acestei victorii, Julian a refacut și a consolidat garnizoanele romane de pe Rin. Flavius Claudius Iulianus Augustus, (331 sau 332 la 26 iunie 363), numit si Iulian Apostatul in tradiția creștină, a fost Caesar în Galia 355-361 și împărat roman plin intre anii 361 de 363.

·         766: Împăratul bizantin Constantin al V- lea  umilește nouăsprezece oficiali de rang înalt, dupa ce a descoperit un complot împotriva lui. El ordona executarea  liderilor complotului, Constantin Podopagouros și fratele său Strategios. După descoperirea complotului  conspiratorii au fost umiliti in fata multimii adunate pe Hipodromul din Constantinopol după care Strategios și Constantin au fost decapitați, în timp ce ceilalți au fost orbiți și exilati.

·         1425:  Prima menţiune documentară a funcţiei de “clucer” în Ţara Românească. In Evul Mediu românesc clucerul era un  boier dregător, a carui functie era situată ca rang între cela de medelnicer și serdar. Clucerul răspundea de magaziile și de depozitele domnești. În Moldova exista și jitnicerul, care se ocupa de depozitele de grâne.

·         1454: Este pomenită pentru prima dată documentar localitatea Lăpuşna.

·         1580: Bătălia de la Alcantara: Spania înfrânge Portugalia.

·         1609: Astronomul italian Galileo Galilei a inventat primul său telescop terestru cu refracție. Galileo Galilei (n. 15 februarie 1564 – d. 8 ianuarie 1642) a fost un fizician, matematician, astronom și filosof italian care a jucat un rol important în Revoluția Științifică. Printre realizările sale se numără îmbunătățirea telescoapelor și observațiile astronomice realizate astfel, precum și suportul pentru copernicanism. Galileo a fost numit „părintele astronomiei observaționale moderne”, „părintele fizicii moderne”, „părintele științei”, și „părintele științei moderne”. Stephen Hawking a spus că „Galileo, poate mai mult decât orice altă persoană, a fost responsabil pentru nașterea științei moderne.”

·         1704: Trupe militare britanice sub conducerea amiralului George Roke ocupă strâmtoarea Gibraltar.

·         1758: Războiul de Șapte Ani: Frederic al II-lea al Prusiei înfrânge armata rusă în bătălia de la Zorndorf. Războiul de șapte ani (1754 și 1756–1763), (părți ale căror teatre de conflagrație au fost numite și Războiul Pomeranian și Războiul francez și indian ), a implicat atât lupte în Europa, cât și în colonii. Acest război a fost descris de Winston Churchill ca fiind primul război mondial, de vreme ce a fost primul conflict din istorie care a avut lupte pe tot globul și în care cea mai mare parte a combatanților au fost ori națiuni europene ori coloniile lor de peste mări. Acest război a avut ca protagoniste principalele puteri ale vremii: Prusia, Regatul Marii Britanii, (plus coloniiile Coroanei britanice din America de Nord , Compania Indiilor Orientale Britanice și Regatul Irlandei) și Hanovra pe de-o parte și Austria, Regatul Francez, (plus Principatul Saxoniei , Noua Franță și Indiile Orientale Franceze ), Imperiul Rus, Suedia pe de altă parte. Spania și Regatul Portugaliei au fost atrase mai târziu în conflict, iar forțele olandeze neutre au fost atacate în India. Rezultatul cel mai evident al războiului a fost decăderea puterii Franței, atât în Americi, (unde au rămas sub stăpânirea colonială numai Guiana Franceză, Saint-Domingue și Saint Pierre și Miquelon, iar Guadelupa și Martinica le-au fost returnate), cât și pe continentul european și transformarea Marii Britanii într-o putere colonială dominantă. În plus, marina franceză a fost grav redusă. În plus, British East India Company a cucerit cea mai importantă poziție în India, colonie care devenea astfel „nestemata coroanei Imperiului Britanic„.

·         1768: Navigatorul James Cook începe prima sa călătorie. James Cook (n. 7 noiembrie 1728 – d. 14 februarie 1779) explorator, navigator și cartograf englez ce a ajuns la rangul de căpitan în Marina Regală. În 1766 Royal Society l-a angajat pe Cook să navigheze în Oceanul Pacific pentru a observa și marca tranziția planetei Venus în jurul Soarelui. Cook, în vârstă de 39 de ani, a fost promovat la gradul de locotenent și a fost numit comandantul expediției. Expediția a început în Anglia în 1768, a ocolit Capul Horn și a continuat spre vest în Pacific pentru a ajunge la insula Tahiti pe 13 aprilie 1769 unde s-au făcut observațiile tranziției planetei Venus. Totuși, rezultatul observațiilor nu au fost atât de concluzive și precise pe cât se aștepta. O dată ce observațiile s-au încehiat, Cook a deschis ordinele sigilate ce conțineau instrucțiuni suplimentare din partea Amiralității pentru a doua parte a călătoriei: căutarea în Pacificul de Sud a unor indicii cu referire la continentul Terra Australis. Cook a pornit spre Noua Zeelandă și a cartografiat întreaga zonă de coastă cu doar câteva greșeli minore. Apoi a călătorit spre vest, ajungând pe coasta sud-estică a Australiei pe 19 aprilie 1770, fiind astfel primul contact european cu coasta continentului. Pe 23 aprilie a făcut primele observații înregistrate asupra băștinașilor australieni pe insula Brush. Pe 29 aprilie Cook și echipajul său au realizat prima debarcare pe continent în locul numit astăzi Peninsula Kurnell, pe care el l-a numit „Golful Botanic” după specimenele unice colecționate de botaniștii Joseph Banks și Daniel Solander. Aici Cook a realizat primul contact cu un trib aborigen cunoscut sub numele de Gweagal. După plecarea din Golful Botanic Cook a continuat spre nord unde a avut loc un incident pe 11 iunie când nava Endeavour a eșuat pe un banc de nisip în Marea Barieră de Corali. Nava a fost puternic avariată iar călătoria a fost amânată aproape șapte săptămâni cât au avut loc reparațiile pe plajă (în apropierea portului orașului Cooktown, Queensland de astăzi), la gura de vărsare a râului Endeavour. O dată ce reparațiile au fost finalizate călătoria a continuat prin Strâmtoarea Torres iar pe 22 august a debarcat pe Insula Posesiunii pe care a declarat-o teritoriu britanic. S-a întors apoi în Anglia prin Batavia (astăzi Jakarta, Indonezia), unde o bună parte din echipajul său a murit de malarie, Capul Bunei Speranțe și Insula Sfânta Elena, ajungând în Anglia pe 12 iulie 1771.

·         1814: Casa Albă este distrusă de forțele britanice în timpul războiului din 1812.

·         1825: Uruguay își declară independența față de Brazilia.

·         1859: În cadrul Conferinţei reprezentanţilor puterilor garante, de la Paris, a fost recunoscută « de jure » dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite ; (25.08/6.09).

·         1860: S-a instituit, la Paris, agenţia diplomatică a Principatelor Unite; (25.08/6.09).

·         1862: Au fost unificate serviciile sanitare din Principatele Române.

·         1875: Marinarul englez Matthew Webb a devenit primul om care a traversat Canalul Mânecii, înot, de la Dover la Calais în 21 3/4 ore.

·         1891: Thomas Edison obține brevetul de invenție pentru filmul de 35 mm.

·         1912: După căderea dinastiei Qing și a ultimului împărat, Pu Yi, în China revoluționarul Sun Yat-sen fondează Kumitangul. Sun Iat-sen, ori Dr. Sun Iat-sen, (Sun Yat-sen, ori Dr. Sun Yat-sen, în variantele de transliterare bazate pe limba engleză), (n. 12 noiembrie 1866 – d. 12 martie 1925) a fost un conducător, medic, om politic și revoluționar chinez, despre care adesea se spune că ar fi fost „tatăl Chinei moderne”. Sun a jucat un rol esențial în detronarea dinastiei Qing din 1911, urmată de schimbările revoluționare care au condus la epoca modernă din istoria Chinei, cea republicană, atât în China continentală cât și în cea insulară. A fost primul președinte provizoriu al Republicii Chinei, la a cărei fondare din 1912 a participat direct. Mai târziu, a devenit co-fondator al Kuomintang-ului (KMT), căruia i-a servit ca întâi lider. Sun a fost o figură unificatoare în China post-imperială, fiind în același timp o personalitate politică unică a secolului al 20-lea din China întrucât a fost și este unanim apreciat atât China continentală cât și în Taiwan. Deși Sun este considerat una dintre cei mai mari lideri ai Chinei moderne, viața sa politică a fost mereu sub semnul luptei și al unui exil aproape continuu. După succesul revoluției chineze din anii 1911 – 1912, Sun a pierdut rapid controlul puterii în nou fondata Republică a Chinei, conducând după aceea multe guverne revoluționare în perioada care a urmat. Doctrina sa politică guvernează și astăzi China modernă. Kuomintang (prescurtat KMT), pe numele său complet, Kuomintang-ul Chinei, adesea tradus ca Partidul Naționalist al Chinei, este un partid politic din Republica Chineză, astăzi Taiwan, fiind cel mai larg reprezentat partid politic, în termen de locuri ocupate, al adunării legislative. KMT este un membru al Uniunii Internaționale Democrate.z

·         1920: Armata poloneză a lui Józef Piłsudski a reușit să îndepărteze armatele rusești ce ocupau orașul Varșovia într-o bătălie ce s-a dovedit a fi decisivă în războiul polono-sovietic. Bătălia de la Varșovia (uneori numită și Miracolul de pe Vistula), a fost bătălia finală a războiului polono-sovietic, conflict care a început la scurtă vreme după încheierea primului război mondial (1918) și a fost încheiat prin Tratatul de pace de la Riga din 1921. Bătălia de la Varșovia a început pe 12 august și s-a încheiat pe 25 august 1920. Forțele Armatei Roșii comandate de Mihail Tuhacevski s-au îndreptat către capitala Poloniei, Varșovia, și către fortăreața Modlin aflată în vecinătate. Pe 16 august, forțele poloneze conduse de Józef Piłsudski au contraatacat dinspre sud, forțând trupele rusești să se retragă în dezordine către est, traversând râul Niemen. S-a estimat că bolșevicii au pierdut 10.000 de soldați uciși, 500 dispăruți și 10.000 de răniți, 66.000 fiind luați prizonieri. Prin comparație, polonezii au pierdut 4.500 de soldați morți, 10.000 dispăruți și 22.000 răniți. Înainte ca Miracolul de pe Vistula să se petreacă, atât bolșevicii cât și majoritatea experților străini considerau Polonia practic înfrântă. Victoria neașteptată și uluitoare în Bătalia de la Varșovia a distrus forțele bolșevice. În lunile care au urmat, o serie de noi victorii poloneze au asigurat independența țării și i-au securizat frontierele.

·         1929: Experimentarea cabinei catapultabile de avion construită în premieră de românul Anastasie Dragomir. Evenimentul a avut loc pe aeroportul Orly, Paris. Anastase Dragomir (n. 1896 – d. 1966) inventator român din domeniul aviației, cel mai cunoscut pentru invenția unei versiuni timpurii a unui scaun ejectabil, care a fost brevetată la Paris, în 1930, de care a beneficiat împreună cu un alt inventator român, Tănase Dobrescu

·         1933:  România a semnat la  Londra, Actul final al Conferinţei ţărilor exportatoare şi importatoare de grâu (21-25.08) prin care sunt prevăzute cote pentru fiecare ţară la exportul de grâne. A fost creat “Comitetul consultativ al grâului”, a cărui existenţă este prelungită până în august 1938.

·         1940: Al doilea război mondial. Primul bombardament  asupra  Berlinului, executat de către bombardierele britanice (25/26).

·         1944:  Eliberarea Parisului de sub ocupaţia nazistă.

·         1954: Prima participare a României la Campionatele Europene de atletism, cu Iolanda Balaș pe locul second (1,65 m). Iolanda Balaș Sőtér (în maghiară Balázs Jolán) (n. 12 decembrie 1936, Timișoara) campioană olimpică română de etnie româno-maghiară (tatăl român și mama maghiară), care a dominat proba de săritura în înălțime timp de un deceniu. Din 1988 până în 2005 a fost președinta Federației Române de Atletism.

·         1960: Ediția a XVII-a a Jocurilor Olimpice moderne: Roma (25 august-11 septembrie). A XVII-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Roma, Italia în perioada 25 august – 11 septembrie 1960. Roma a fost desemnată organizatoarea Jocurilor Olimpice de vară din 1908, dar după erupția Vezuviului din 1906 această onoare a revenit Londrei. În 1955, Roma a obținut dreptul de a organiza jocurile olimpice în detrimentul orașelor: Lausanne, Detroit, Budapesta, Bruxelles, Mexico și Tokyo. Ceremonia a fost deschisă de președintele Italiei, Giovanni Gronchi. Pentru prima oară, competiția a fost transmisă în direct sau înregistrat de peste 100 de canale de televiziune din întreaga lume. Au participat 83 de țări și 5.348 de sportivi.

·         1966: Lansarea misiunii "Apollo 3". A fost experimentată etapa finală a zborului selenar.

·         1966 - Ridicarea, prin decret, a legaţiei române din Olanda, la rang de ambasadă.

·         1988: Centrul istoric al Lisabonei este distrus de un incendiu.

·         1989: Sonda Voyager 2 a ajuns la maximă apropiere de Neptun, ultima planetă pe care a vizitat-o înainte de a părăsi sistemul solar.

·         1990 - A fost adoptată declaraţia privind suveranitatea de stat.

·         1991: Belarus își declară independența față de Uniunea Sovietică.

·         1991: Debutul pilotului de Formula 1 Michael Schumacher, în Marele Premiu al Belgiei.

·         1994: Ioan Stoica, patronul structurii piramidale ”Caritas”, a fost reținut la Direcția Cercetări Penale a IGP pentru audieri, sub acuzația de bancrută frauduloasă, fals și înșelăciune în dauna avutului particular. Caritas a fost un joc de tip piramidal care a funcționat în România între aprilie 1992 și august 1994. A atras miloane de deponenți din toată țara care au investit mai mult de 1.000 de miliarde de lei vechi (între 1 și 5 miliarde de dolari americani) înainte de a da faliment în 14 august 1994. La data declarării falimentului avea datorii de 450 milioane de dolari americani.

·         1998: Guvernul Romaniei a adoptat o ordonanţă prin care ansamblul din perimetrul central al Municipiului Bucureşti, format din “Centrul istoric” şi Noul Centru Civic – “Bucureşti 2000” – a fost declarat zonă de interes naţional.

·         2001: Haakon, Prințul Moștenitor al Norvegiei se căsătorește cu Mette-Marit Tjessem Høiby.

·         2012: Nava spatiala americana Voyager 1 intră spațiul interstelar, devenind cel mai indepartat obiect facut de om aflat in spatiul extraterestru. Voyager 1 este o sondă spațială lansată de NASA la 5 septembrie 1977, în prezent (2016) încă în funcțiune. A vizitat planetele Saturn și Jupiter, fiind prima sondă care a transmis imagini cu sateliții acestor planete. La data de 7 decembrie 2007 se afla la o distanță de 104,7 AU de Soare, fiind cel mai îndepărtat obiect făcut de oameni, și își va păstra această caracteristică, deoarece are cea mai mare viteză față de Soare și Pământ dintre toate sondele lansate. În 2009 se afla la 10 miliarde de km depărtare de Pământ, iar semnalele radio transmise au nevoie de aproximativ 15 ore pentru a ajunge pe Pământ. La 25 august 2012, Voyager 1 a ieșit din heliosferă și a pătruns în spațiul interstelar, devenind primul obiect spațial creat de om care a reușit acest lucru. Este de așteptat ca misiunea Voyager 1 să continue până în jurul anului 2025, atunci când generatoarele termoelectrice de radioizotopi nu vor mai furniza suficientă energie electrică pentru instrumentele științifice.

Nașteri

·         1530:  S-a născut Ivan IV Vasilievici (Ivan cel Groaznic), mare cneaz al Moscovei şi al Întregii Rusii (1533-1547), primul Ţar al Rusiei (1547-1584); (m. 18 martie 1584).

·         1707: Regele Ludovic I al Spaniei (d. 1724). Ludovic I (Luis Felipe; n. 25 august 1707 – d. 31 august 1724) a fost rege al Spaniei, cel mai mare fiu al regelui Filip al V-lea al Spaniei și a primei lui soții, Maria Louisa de Savoia. Domnia lui a fost una dintre cele mai scurte, de doar șapte luni.

·         1744: S-a născut Johann Gottfried von Herder, scriitor,  filosof, critic literar şi estetician german, unul dintre întemeietorii curentului literar “Sturm und Drang”, alături de F.M. Klinger, Schiller, Goethe etc. (d.18.12.1803). Johann Gottfried von Herder (25 august 1744, Mohrungen – 18 decembrie 1803, Weimar), filosof, teolog și poet german, cunoscut mai ales pentru influența exercitată de scrierile sale asupra unor reprezentanți ai clasicismului german ca Johann Wolfgang von Goethe și Friedrich von Schiller și asupra dezvoltării romantismului. Teoretician al mișcării „Sturm und Drang”, a fost considerat de filologul Fritz Martini cel mai de seamă „animator din istoria mișcărilor de idei germane”.

·         1767: S-a nascut Louis Leon Antoine Florelle de Saint-Just, revolutionar francez (d. 1794).

·         1786: S-a nascut regele Ludwig I al Bavariei; (d. 1868). Ludovic I al Bavariei (germană Ludwig I; n. 25 august 1786 – d. 29 februarie 1868) rege al Bavariei, din 1825 până în 1848, când a abdicat în timpul revoluțiilor care au cuprins statele germane, în favoarea fiului său Maximilian al II-lea al Bavariei.

·         1802: S-a născut poetul romantic austriac Nikolaus Lenau: “Faust”, “Savonarola”, “Don Juan”; (d. 22 august 1850).

·         1819: S-a nascut scotianul Allan Pinkerton, cel care a fondat prima agenţie de detectivi din SUA; (d. 1884).

·         1841: S-a născut Emil Theodor Kocher, chirurg, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină pe anul 1909, pionier în fiziopatologia şi chirurgia glandei tiroide; (m. 27 iulie 1917).

·         1845: Regele Ludwig al II-lea al Bavariei (d. 1886)

·         1849: S-a născut folcloristul şi istoricul literar G. Dem.Teodorescu, licenţiat în litere al Universităţii Sorbona (m. 20 august 1900).

·         1850: Charles Richet, fiziolog francez, laureat Nobel (d. 1935)

·         1868 - S-a născut Artur Garguromin Verona, pictor, membru fondator al Societăţii Tinerimea Artistică, societate care a avut iniţiativa participării artiştilor români la expoziţii internaţionale, prima prezenţă de acest fel fiind la Atena, în 1903 (m.26.03.1946).

·         1873: Lucia Sturdza Bulandra, actriță română (d. 1961). Lucia Sturdza-Bulandra (n. 25 august 1873, Iași - d. 19 septembrie 1961, București) a fost o renumită actriță de teatru din România. Una dintre marile figuri ale scenei românești, de neuitat în roluri de compoziție din dramaturgia universală și națională, spirit organizatoric, talent pedagogic ce a format generații întregi de actori: Nicolae Baltățeanu, George Calboreanu, Dina Cocea, Radu Beligan, Victor Rebengiuc. În 1898 a debutat la Teatrul Național din București iar în 1914, împreună cu soțul ei Tony Bulandra, a întemeiat o companie particulară. Din 1941 este actriță a Teatrului Municipal din București iar din 1947 pîna la sfîrșitul vieții a fost directoarea acestui teatru, astăzi "Teatrul Bulandra". A fost profesoară la Conservatorul de artă dramatică din București timp de 30 de ani.

·         1887: Fartein Valen, compozitor din Norvegia (d. 1952)

·         1898: Helmut Hasse, matematician german (d. 1975)

·         1900: S-a nascut Hans Adolf Krebs, biolog germano-britanic, laureat al Premiului Nobel; (d. 1981).

·         1902: Camil Baltazar (Leibu Goldstein), poet român (d. 1977) şi traducător: “Reculegeri în memoria ta”, “Biblice”; (m. 27 aprilie 1977).

·         1912 - S-a născut Erich Honecker, om politic comunist  german, preşedinte al Consiliului de Stat al fostei Republici Democrate Germane şi şef al statului (1974-1989); a demisionat din toate funcţiile în 1989, fiind mai târziu expulzat din ţară; (m. 29 mai 1994).

·         1917: S-a nascut Ion Diaconescu, important politician roman, Presedintele de onoare al PNTCD (n.Boţeşti, Argeş). Ion Diaconescu (n. 25 august 1917, Boțești, județul Dâmbovița, România – d. 11 octombrie 2011, București) a fost un om politic și activist anticomunist român; a fost membru al Partidului Național Țărănesc, începând cu anul 1936 până la desființarea partidului de autoritățile comuniste, în 1947. Condamnat la 15 ani de închisoare, a fost încarcerat la Aiud, Baia Sprie, Nistru și Râmnicu Sărat, iar după ispășirea pedepsei a fost deportat în Bărăgan. Revenit în București, a activat la întrunirile clandestine ale țărăniștilor. După anul 1989 a fost în conducerea Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, fiind ales ca deputat în Parlament în trei legislaturi consecutive (1990–1992, 1992–1996 și 1996–2000) iar în legislatura 1996–2000, a îndeplinit funcția de președinte al Camerei Deputaților. Ca parlamentar, a acționat în sensul înțelegerii și înlăturării consecințelor regimului comunist.

·         1918: S-a născut Leonard Bernstein, dirijor şi compozitor, prezentator al unui foarte audiat serial TV de istorie a muzicii (comedia muzicală “West side Story”); (m. 14 octombrie 1990).

·         1928: Herbert Kroemer, fizician american, laureat Nobel

·         1930: S-a nascut  Sean Connery (Thomas Connery), scotian, cetatean de onoare al Americii, interpretul consacrat al personajului James Bond, din seria filmelor cu acelasi nume.

·         1933: Rune Gustafsson, chitarist suedez (d. 2012)

·         1933 - S-a născut Wayne Shorter, saxofonist şi compozitor american (Weather Report).

·         1934: Andrei Strambeanu, scriitor si om politic din Republica Moldova

·         1936: S-a nascut  actorul roman Sebastian Papaiani; (“Păcală”, “Un surâs în plină vară”, “Cu mâinile curate”) (n. Piteşti).

·         1940: S-a născut Mihai Pelin, istoric; a coordonat elaborarea primelor patru volume ale “Cărţii Albe a Securităţii”;  (“Opisul emigraţiei politice”, “Culisele spionajului românesc”) (d. 14 dec 2007).

·         1942 - S-a născut Walter Williams, vocalist american (O'Jays).

·         1949 - S-a născut Gene Simmons, basist, vocalist şi compozitor american (Kiss).

·         1951: Rob Halford, cântăreț-compozitor englez (Judas Priest, 2wo, Halford, și Fight)

·         1951 - S-a născut James Warren, vocalist, chiatrist, basist şi compozitor britanic (Dawn, Stackridge, Korgis).

·         1954 - S-a născut Elvis Costello, cântăreţ, chitarist şi compozitor britanic.

·         1958 - S-a născut Damian McKee, vocalist şi chitarist britanic (Rosetta Stone).

·         1961: Billy Ray Cyrus, actor și cântăreț american

·         1965 - S-a născut Nigel Durham, baterist britanic (Saxon).

·         1970: Romică Andreica, politician român

·         1971: S-a nascut  Claudia Schiffer, top-model german de succes.

·         1974: Frédéric Belinsky, chitarist francez de jazz

·         1979: Marlon Harewood, jucător englez de fotbal

·         1980: Pieter Mertens, ciclist Belgian

·         1998: China Anne McClain, cântăreață și actriță americană

Decese

·         383: A murit  Imparatul roman Gratian;  (n. 359). Flavius Gratianus Augustus (n. Sirmium, la 18 aprilie/23 mai, 359 – d. Lugdunum, la 25 august, 383) cunoscut sub numele de Grațian a fost împărat în vest (375 – 383) și în est (378 – 379). Grațian era fiul împăratului Valentinian I și al Marinei Severa, născut la Sirmium, Pannonia. El a fost botezat după numele bunicului său Grațian cel Bătrân. În 367 primește titlul de Augustus. În 375, la moartea lui Valentinian I, trupele din Panonnia l-au prolamat împărat pe fiul lui Gratian sub numele de Valentinian al II-lea. Grațian a rămas stăpânitor doar pe provinciile galice au rămas sub administrația lui Grațian. În 378, la moartea unchiului său Valens în bătălia de la Adrianopol, Grațian a fost ales împărat. Valens a refuzat să mai aștepte ajutorul lui Grațian și a pornit singur împotriva goților; două treimi din armata romană a fost ucisă. În 379, a renunțat la tronul estic, înscăunându-l pe generalul Teodosiu I. Grațian și Teodosiu i-au alungat pe goți din Balcani în războiul gotic (376 – 382). Pe plan religios Grațian a fost creștin. El a fost împotriva păgânismului și a arianismului (care făcea de asemenea parte din creștinism). A distrus Altarul Victoriei din Casa Senatului.

·         1270:  A murit  la Tunis, in timpul celei de-a  VIII-a Cruciade, regele Ludovic al IX-lea al Franței; (n. 1214). Ludovic al IX-lea fost sanctificat de Biserica Catolica in anul 1297.

·         1471:  Thomas a Kempis (n. 1379 / 1380); i se atribuie Imitatio Christi / Urmarea lui Hristos.

·         1482: Margareta de Anjou, regină a Angliei (n. 1429)

·         1699: Christian al V-lea al Danemarcei și al Norvegiei (n. 1646)

·         1776: A decedat  David Hume, filozof, istoric şi economist scoţian, un adept al empirismului, unul dintre reprezentanţii cei mai de seamă ai Iluminismului scoţian; (n.26.04.1711).

·         1819: A decedat inginerul si inventatorul englez James Watt ; (n.1736).Este cel care a adus importante îmbunătățiri funcționării masinii cu abur a lui Thomas Newcomen, prin inventarea camerei de condensare a aburului separată, respectiv re-proiectarea și adaptarea regulatorului centrifugal la mașinile sale cu abur.
James Watt este, de asemenea, și inventatorul și deținătorul de patent al locomotivei cu abur.

·         1822: A încetat din viaţă Sir Frederick William Herschel, astronom britanic, descoperitorul planetei Uranus; (n. 15 noiembrie 1738).

·         1867:  A încetat din viaţă Michael Faraday, fizician şi chimist, descoperitorul inducţiei electromagnetice; a enunţat legea conservării sarcinilor electrice şi a elaborat teoria electrizării prin influenţă (n. 22 septembrie 1791).

·         1900: A incetat din viata Friedrich Nietzsche, filosof german; (n. 15 octombrie 1844). Friedrich Wilhelm Nietzsche (n. 15 octombrie 1844, Röcken – d. 25 august 1900, Weimar) este cel mai important filosof al secolului al XIX-lea, care a exercitat o influență remarcabilă, adesea controversată, asupra gândirii filosofice a generațiilor ce i-au urmat.

·         1907 - A murit Bogdan Petriceicu Haşdeu, spirit enciclopedic al culturii române, filolog, folclorist, prozator, dramaturg, istoric şi publicist, vicepreşedinte al Academiei Române. Este întemeietor al lingvisticii, filologiei şi lexicografiei româneşti, unul dintre fondatorii folcloristicii comparate române, creatorul dramei istorice româneşti ("Răzvan şi Vidra") (n.16.02.1836).

·         1908: A încetat din viaţă fizicianul francez Henri Becquerel, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în anul 1903 (împreună cu Pierre şi Marie Curie); (n. 1852).

·         1940: Jean d'Orléans, duce de Guise (n. 1874)

·         1942: George, Duce de Kent (n. 1902)

·         1946:  A murit, la Londra, Arnold Josef Rose, violonist de renume mondial, născut la Iaşi (n. 24 octombrie 1863).

·         1969: Harry Hammond Hess, geolog american (n. 1906)

·         1975: John Ray Dunning, fizician american (n. 1907)

·         1975 - A murit Romulus Dianu, prozator, publicist, traducător şi critic muzical (n.22.03.1905).

·         1976: Eyvind Johnson, autor suedez, laureat Nobel (n. 1900)

·         1977: A încetat din viaţă Dorin Sireteanu, actor de teatru şi film; (n. 15 septembrie 1901).

·         1980: A încetat din viaţă filosoful Dumitru D. Roşca, membru al Academiei Române: “Existenţa tragică. Încercare de sinteză filosofică”; (n. 29 ianuarie 1895).

·         1984:  A încetat din viaţă scriitorul  american Truman Capote (Truman Streckfus Persons), (Cu sânge rece”, “Alte glasuri alte încăperi”, ”Splendoare în iarbă”, “Breakfast at Tiffany’s”); (n. 30 septembrie 1924).

·         1995: Subrahmanyan Chandrasekhar, fizician american (n. 1910)

·         2000: A murit Carl Barks, creatorul personajului Ratoiul Donald din filmele de desene animate americane; (n.1901).

·         2001: Aaliyah Dana Haughton, cantareata, actrita, dansatoare, model de origine americana (n. 1979)

·         2001: A încetat din viaţă Philippe Leotard, actor şi cântăreţ francez ; a jucat în peste 60 de filme şi a câştigat, în 1983, Premiul Cesar; (n. 28 august 1940).

·         2002: Dorothy Hewett, scriitoare australiană (n. 1923)

·         2009: A încetat din viaţă senatorul american Edward “Ted” Kennedy, fratele preşedintelui John F. Kennedy; (n. 22 februarie 1932). Edward Moore „Ted” Kennedy a fost un politician american membru al Partidului Democrat din SUA care s-a aflat in în funcția de senator din noiembrie 1962 fiind ales pentru 9 mandate succesive.

·         2012: Astronautul american Neil Armstrong, primul om care a pasit pe Luna, a incetat din viata la varsta de 82 de ani din cauza unor complicatii survenite dupa o operatie cardiovasculara. Neil Armstrong este “un erou american impotriva vointei lui”, un om  care “si-a servit natiunea cu mandrie, ca pilot de marina, pilot de incercare, apoi astronaut”, se arata intr-un comunicat difuzat de familie dupa deces. Neil Armstrong fusese supus unei interventii chirurgicale pe cord la inceputul lunii, iar decesul a survenit in urma complicatiilor dupa operatie, potrivit NBC News. Astronautul s-a nascut la 5 august 1930, in Wapakoneta, statul Ohio (nordul SUA). Si-a inceput cariera la NASA, agentia spatiala americana, in 1955. Armstrong a fost insarcinat sa conduca prima misiune lunara americana, la bordul capsulei Apollo 11, alaturi de astronautii Buzz Aldrin si Michael Collins. Acesta a ajuns pe Luna la bordul modulului Eagle in 20 iulie 1969 si si-a asigurat locul in istorie declarand, in momentul in care a pasit prima data pe solul selenar: “Este un pas mic pentru om, un salt urias pentru omenire”. Echipajul Apollo 11 isi indeplinise misiunea si aselenizase cu succes pe suprafata lunara. 600 de milioane de oameni au urmarit in direct aselenizarea si au auzit faimoasa replica a lui Armstrong.

Sărbători

• În calendarul ortodox: Aducerea moaștelor Sf Ap Bartolomeu; Sf Ap Tit. Apostolul Bartolomeu este considerat unul din cei 12 apostoli ai lui Isus din Nazaret, identificat cu Natanael menționat în primul capitolul al Evangheliei după Ioan. Semnificația numelui „Bartolomeu” este „fiul lui Talmai” sau „Tholmai”. Una din legende afirmă că el ar fi fost mirele de la „Nunta din Cana Galileii” și că ar fi întreprins apoi lungi călătorii de răspândire a noii credințe creștine prin Cilicia, Armenia, Mesopotamia și India. La curtea regelui Polimius din Armenia ar fi săvârșit minuni și tot acolo ar fi fost omorât în mod crud (i s-ar fi tras pielea de pe corpul viu). Rămășițele sale pământești ar fi ajuns în Arabia, apoi în Mesopotamia, pe insula Lipari (Italia), la Benevento (oraș în Campania, la cca. 50 km nord-est de Napoli) și în sfârșit (în anul 983) la Roma (la intervenția împăratului Otto I), unde se odihnesc și în prezent în bazilica „Sf. Bartolomeu” de pe „Isola Tiberiana”. În anul 1238 un fragment de craniu a fost dus la Frankfurt pe Main (Germania) și depus în relicvariul domului ce-i poartă numele („Sf. Bartolomeu”). Sf. Tit a fost un episcop creștin în secolul I, ucenic și colaborator ai Apostolului Pavel. Tit era păgân din naștere. În „Faptele Apostolilor” nu apare dar, în schimb, este menționat adesea în scrisorile pauline drept colaborator al lui Pavel. Acesta din urmă l-a convertit la creștinism, l-a luat împreună cu el la așa-numitul Sinod al Apostolilor de la Ierusalim și i-a încredințat sarcini importante. După o veche tradiție, a fost primul Episcop al Cretei. Lui Tit i-ar fi fost adresată epistola lui Pavel către Tit. Sf. Timotei și Tit sunt sărbătoriți în Biserica Catolică la 26 ianuarie; sf. Tit este sărbători în Biserica Ortodoxă la 25 august.
• În calendarul romano-catolic: Sf. Ludovic, rege; Sf. Iosif de Calasanz, preot. Ludovic al IX-lea al Franței (25 aprilie 1214 – 25 august 1270), cunoscut în general ca Sfântul Ludovic, a fost Rege al Franței din 1226 până la moartea sa. A fost de asemenea Conte de Artois (ca Ludovic al II-lea) din 1226 până în 1237. Născut la Poissy, în apropiere de Paris, a fost membru al Casei de Capet, fiul regelui Ludovic al VIII-lea și a Blancăi de Castilia. Este singurul rege al Franței care a fost canonizat, și prin urmare există mai multe localități numite în onoarea sa, printre care St. Louis, Missouri, în Statele Unite. A înființat Parlamentul de la Paris.
• In Franta  – Ziua eliberarii;
• In Paraguay – Ziua Constitutiei;
• In Uruguay – Ziua nationala. Proclamarea independentei ( in 1825)

SUPLIMENT ISTORIE PE ZILE 25 August

LUPTE CELEBRE

LUPTA DE LA LIPĂNEȘTI (25 – 29 august 1944)

(articol scris de Wilfried Lang)

În august 1944, Armata Română a trecut de la camaraderia germană la tovaraşia sovietică

„Războiul exclude sentimentele. Wilfried H. Lang, pe atunci tânăr încărcător (Flakhelfer), de 19 ani, a fost pus într-o situatie deosebită în noaptea de 23/24 august 1944, din cauza schimbarii raporturilor, care până atunci erau fireşti, chiar prieteneşti, între forţele române si armatele celui de-Al Treilea Reich. Cu ultimele trupe germane, Wilfried Lang a părăsit ţara în care s-a născut, încercind să-şi găseasca refugiu în acea a părinţilor săi. Altfel, ar fi riscat să păţească la fel ca tatăl său, şi anume să ajunga în prizonieratul sovietic. După căderea Berlinului, fiind unul dintre ultimii luptători Volksstrum, Wilfried Lang s-a întors în România să-şi facă o carieră. Ignorat, s-a reîntors în Germania, unde a urmat cariera de petrolist, aşa cum făcuse şi tatăl său în 1920, în Romania, la «Royal Dutch» din Câmpina, cu un succes deosebit. Nu a uitat niciodată ca s-a născut în România, dar nu a uitat nici clipele dramatice din zilele de 23/24 august 1944. O demonstreaza faptul că este autorul filmului documentar «Un Stalingrad pe Dunăre»[ ], care prezintă înfrângerea armatelor germane, între Dunare şi Muntii Carpaţi, la sfârşitul lunii august 1944. Filmul, a fost primit excelent in Germania si contine marturiile unor veterani ai luptelor purtate atunci. Acelaşi Wilfried H. Lang a organizat, pe 30 martie 1995, în fosta capitală a Cavalerilor Teutoni, Bad Mergentheim, un simpozion cu tema «23 August» la care au participat numeroşi invitaţi şi personalităţi, printre care s-a numărat şi fostul Suveran al României, Mihai." (Florian Bichir)

„La 23 august 1944, soldatul german a perceput răsturnările din România ca pe o trădare. După mai bine de cinci decenii, dovadă a spiritului de onoare german, nici unul dintre veteranii care au participat la simpozion nu i-au făcut Regelui vreunun reproş, deşi unii dintre ei au făcut până la zece ani de prizonierat în condiţii atroce, la ruşi..." (Wilfried H. Lang)

Zilele de după 23 august 1944, trăite de un militar german, participant la evenimente

Stare de confuzie generală

Ziua de 24 august 1944 a început într-o confuzie totală. În urma proclamaţiei Regelui Mihai I din seara zilei de 23 august1944, prima reacţie a fost de nedumerire şi confuzie generală de ambele părţi, germană şi română. După bombardamentul unor obiective centrale din Bucureşti de către o escadrilă de avioane Junkers JU 87 („Stuka"), confuzia a fost chiar mărită, iar declaraţia de război a României către Germania, rămănând fără ordine de execuare amănunţite pentru trupele române, nimeni nu ştia cum trebuia acţionat. Ar fi de menţionat că pe-atunci, divizia a 5-a antiaeriană a Wehrmachtului, care apăra spaţiul aerian al României, de fapt o divizie specială, lărgită, aflată sub comanda generalului Kuderna, cuprindea cca. 228 de guri de foc cu calibre între 88 şi 128 mm, ultimele fiind acele tunuri uriaşe, pe afet de cale ferată, (ex: Boldeşti) care trăgeau ghidate prin radar, devenind între iunie-august 1944 spaima fortăreţelor zburătoare ale U.S.A.F. Aceste baterii erau completate de cca. 16 baterii de 88 mm româneşti, deci încă 64 guri de foc, care luptau împreună cu nemţii. Subzistenţa şi aprovizionarea bateriilor româneşti cu muniţie era asigurată tot de bateriile germane.

Membrii misiunii militare germane în România, care cuprindea atât Statul Major al diviziei a 5-a Antiaeriană cât şi Statul Major al Comandamentului de Sud al armatei germane, cu generalii Hansen şi Gerstenberg, au fost luaţi prizioneri, respectiv s-au predat fără luptă trupelor române. Echipajele bateriilor de antiaeriană germane din perimetrul judeţului Prahova, rămănînd astfel fără comandanţii lor de divizie, au apelat prin radio la Marele Stat Major (O.K.W.) din Germania, de unde nu primeau decât ordinul stereotip: „Rezistaţi până la ultima picătură de sânge". Cum asemena tâmpenii deveniseră deja arhicunoscute în timpul retragerii de pe teritoriul sovietic, comandanţii bateriilor de pe valea Teleajenului s-au hotărât să se concentreze în apropierea localităţii Scăeni, unde se afla o cazemată subterană de comandament, din beton armat, şi un depozit de muniţie cuprinzător.

Nici romanii, nici germanii nu vroiau să lupte, unii împotriva celorlalţi

Echipajul bateriei grele germane, care se afla în imediata apropiere, a primit ordin pe data de 25 august să se retragă spre comuna Scăeni. Ofiţerul de legătură român, locotenentul Petrescu, a venit în tabǎra germanǎ pe data de 26 august, sfătuindu-ne să ne retragem, ei având ordin să ne atace a doua zi. Artileriştii români, de fapt, nu aveau de gând să lupte împotriva noastră din două motive bine definite: pe de-o parte fuseseră fraţi de arme, luptând cot la cot cu noi până mai alaltăeri, pe de altă parte cunoşteau puterea noastră de foc, nefiind nebuni să se sinucidă.

Înţelegeri româno-germane

Pentru a respecta totuşi ordinele primite de la şefii lor ignoranţi din Bucureşti, s-a convenit un atac formal, la care să se tragă în aer, respectiv pe teren viran cu tunurile. Atacul din zorii zilei a durat cca. 10 minute şi s-a soldat cu o gleznă scrintită a unui ostaş român, care călcase într-o goapă de pe câmp. A doua zi însă, deci pe 28 august 1944, a sosit la faţa locului Reg. 32 Infanterie Butuleasa. Locot. Petrescu ne-a prevenit şi ne-a implorat să plecăm, infanteria urmând a ne ataca a doua zi. Noi, la rândul nostru am rugat partea română să nu ne atace, deoarece ne-având armament de infanterie, trebuia să ripostăm cu tunurile de 88 mm.

Măcelul de la Lipăneşti

 În zorii zilei de 29 august infanteria română a atacat totuşi. Am fost nevoiţi să ne apărăm prin foc de tun. Rezultatul a fost un dezastru pentru infanteriştii români. După ce s-au repliat trupele române, am fost atacaţi cu aruncătoare de 88 mm, care ne-au decimat în mod serios. În seara aceleiaşi zile, târziu, ne-am retras apoi în direcţia Lipăneşti, unde am intrat într-o ambuscadă ce ne fusese pregătită acolo. Datorită unei companii de ucrainieni din armata lui Vlasov, care luptau de partea germană cu o dârzenie nemaipomenită, am reuşit să spargem cordonul românesc de încercuire, trecând mai departe spre Vălenii de Munte, Cheia şi apoi Braşov.

De la Braşov, în gulag

Primind promisiunea că vor rămâne în prizionierat românesc, mulţi soldaţi germani s-au predat necondiţionat forţelor armate româneşti. Această promisiune nu a fost însă respectată şi aproape toţi au pierit, mai târziu, în lagărele sovietice. După război nu am mai auzit despre niciunul dintre cei, care se predaseră în ziua de 30 august 1944 la Braşov. Un grup, în care mă aflam şi eu, am continuat drumul spre Ghimbav, unde speram să întâlnim aviaţia germană de vănătoare. Aceştia însă, se retrăseseră cu două zile înainte, nestingheriţi de nimeni. Grupul nostru, format din doar 18 oameni, s-a retras apoi până pe malul drept al Mureşului, unde am fost întâmpinaţi de honvezii maghiari.

Propaganda funcţiona în ambele sensuri

În privinţa acelui atac aerian neputincios a unei escadrile de avioane de luptă „Stuka", din ziua de 24 august 1944, trebue spus clar, că Teatrul Naţional a fost lovit din greşală în locul Palatului Telefoanelor, deoarece piloţii germani, de fapt vânători de tancuri în câmp deschis, nu erau obişnuiţi să lupte în mijlocul unor clădiri înalte din oraş. Pagubele enumerate după aceea de partea română, fuseseră provocate în cea mai mare parte de aviaţia americană cu câteva zile în urmă, iar acel „măcel îngrozitor" a fost o pură invenţie a propagandei regale. Regele era furios că i se distrusese locuinţa, aşa zisa „Casă nouă" din spatele aripei drepte a palatului regal. Acele patru avioane, care au efectuat doar patru raiduri, au aruncat în total 40 de bombe uşoare, de 50 Kg şi 8 bombe de 250 Kg, care nu şi-au nimerit ţintele nici pe jumătate. Ceeace i-a înspăimântat pe oameni, a fost zgomotul asurzitor şi demoralizant pe care îl făceau aceste avioane „Stuka" (Junkers 87) în picaj. Faţă de miile de tone de bombe grele aruncate doar cu câteva zile înainte de americani şi englezi, acest atac a fost mai mult simbolic, iar din punct de vedere militar absolut inutil. Ceeace ar fi de scos în evidenţă, este pe de-o parte dezorganizarea în conducerea ambelor tabere iar pe de altă parte, modul de rezolvare parţială a situaţiei pe calea unei judecăţi lucide a unităţilor subalterne. Trebuie arătat cum au fost sacrificate în mod birocratic şi inutil mii de vieţi omeneşti, pentru că unii conducători militari din ambele tabere au dat ordine pripite sau prost gândite, fără a ţine cont de situaţia reală de pe teren.

SUPLIMENT ISTORIE PE ZILE 25 August

IUBIRI CELEBRE

Serialul despre iubirile care au intrat în istorie continuă cu povestea de dragoste dintre un prinţ timid, educat în stil nemţesc – Ferdinand, şi o principesă tânără, cu ochii pătrunzători – Martha Bibescu. A fost o idilă ,,secretă”, pe care toată lumea o ştia.

IUBIRI CARE AU FĂCUT ISTORIE -  Regele Ferdinand și principesa Martha Bibescu

 Respins după căsătorie de către Maria, Ferdinand şi-a îndreptat atenţia în altă parte. N-a avut niciodată intenţia să divorţeze (primise o lecţie sentimentală dură, ştia că este căsătorit cu tronul României), însă a iubit două femei: Martha Bibescu şi o actriţă.

Martha Bibescu, născută Lahovary, căsătorită cu prinţul George Bibescu, făcea parte din protipendada românească de sfârşit de secol XIX, în Bucureşti. Era o copilă când a ajuns în apropierea viitorului monarh al României, şi, după ce a crescut, a căpătat o siguranţă de sine potrivită unei frumuseţi tulburătoare pe care o observaseră mulţi.

Una dintre persoanele cucerite de chipul ei încântător a fost Carmen Sylva, regina României, care, de la moartea unicei fiice, a adoptat o maternitate generală, fără distincţie de ordin social sau sex.

Regina o întrebase dacă doamna Lahovary ar fi consimţit să pozeze pentru o serie de picturi pentru Mănăstirea Curtea de Argeş. „Întrucât sora mea mai mare nu fusese invitată – va scrie Martha în memoriile ei – părinţii nedorind să stârnească gelozie între noi, au anunţat pe unchiul Leon (Mavrocordat), devenit şeful misiunii militare a regelui Carol I, că dacă regina dorea să-mi facă portretul, trebuie să-l facă şi pe a lui Jeanne.

Regina a consimţit. În fiecare dimineaţă mergeam cu guvernanta noastră franţuzoaică la atelierul reginei. Eram încântate de această vacanţă.” (Documentele Bibescu – Biblioteca Naţională a Franţei)

Ajungând în familia regală, Martha era adolescenta frumoasă, care avea să-l cucerească pe prinţul moştenitor Ferdinand de la o vârstă destul de fragedă, precum şi pe frumoasa lui soţie, prinţesa Maria, care va scrie în ale sale memorii: “Martha promitea să devină frumoasă şi visa încă de pe atunci onoruri. Oamenii cu cariere nemaipomenite o atrăgeau irezistibil pe fetiţa cu ochi căprui, mari şi vii, curioasă să ştie tot. Foarte inteligentă, se bucura de o memorie prodigioasă căreia nu-i scăpa nimic. Alături de ea mă simţeam că mă aflu în prezenţa cuiva mult mai în vârstă decât mine. Acest copil cu ochii pătrunzători şi cu un spirit veşnic treaz nu avea nimic naiv în persoana sa”. (Regina Maria – “Povestea vieţii mele”). Prinţesa Maria era cu 11 ani mai mare decât Martha.

Prinţul Ferdinand, om timid până la tăcere, scrupulos până la sacrificiu şi neîndemânatic până la a face gafe în public, s-a ataşat de Martha la început, pentru ca, în timp, să dezvolte o legătură sentimentală în stil nemţesc care a durat până la moartea lui.

În corespondenţa lor, multă vreme s-a manifestat pe un ton cavaleresc, chiar părintesc, ca şi cum ar fi scris unei surori; se confesa, trecându-şi speranţele şi găsind înţelegere, pe care propria lui soţie de alt neam şi rit, pretenţioasă şi uneori ciudată, nu le îndeplinise.

De o pudoare sălbatică şi educat să nu-şi exprime emoţiile în public, prinţul n-a lăsat să transpară ceva care ar fi depăşit limitele bunei prietenii. De la vârsta de 12 ani, Martha devine prietena prinţesei Maria şi însoţea cuplul în multe dintre deplasări, chiar şi în vacanţe.

„Ne duceau zilnic pe mine pe mama şi sora mea la picnicuri, într-un loc sau altul, de pe coasta mării, la Constanţa. Aceste excursii ne distrau grozav. Prinţesa Maria amuzată de verva mea de copil îmi cerea să mă îmbrac pentru această ocazie în costume de marinar.” (Prinţesa Bibescu, “Imagini din Épinal”)

O idilă secretă, știută de toată lumea

Devenise de ceva timp prinţesa Bibescu, când, la 13 februarie 1907, la primul bal al Curţii de la Bucureşti, Martha dansează cotilionul cu prinţul Ferdinand. Este punctul de atracţie al tuturor privirilor, spre plăcerea răutăcioasă a curtenilor încântaţi să incite gelozia celor două femei.

La plecare, directorul Teatrului Naţional îi şopteşte la ureche: “Când aţi trecut sala alături de prinţesa Maria, toată lumea v-a comparat şi am fost întrebat care este cea mai frumoasă. Am răspuns că prinţesa, dar am gândit ca toţi, adică dumneavoastră sunteţi”. (Ghislain de Diesbach – “Prinţesa Bibescu”)

De atunci, de câte ori era în ţară (Martha Bibescu călătorea des prin Europa), regele Ferdinand obişnuia să tragă la Mogoşoaia (unde locuia Martha), neînsoţit de consoarta sa, ca să mai uite de politica ce umplea prea mult mintea unora şi buzunarele altora.

Prinţesa era satisfăcută de această idilă regală pe care o întreţinea de ani buni, în paralel cu dragostea ce o purta şi altor bărbaţi din lumea diplomaţiei europene.

Iată ce-i scrie regele Ferdinand, la 21 iunie 1921, prinţesei: “Am trăit în această săptămână cu o amintire scumpă în inimă, amintirea momentelor încântătoare şi cu adevărat fericite pe care am avut bucuria să le petrec cu dumneata, scumpă Martha, în această scumpă Mogoşoaia, un nume care trezeşte în inima mea doar amintiri plăcute, comunităţi de gânduri, sentimente de afecţiune, şi, îndrăznesc să cred, de cea mai adâncă înţelegere şi dragoste…” (Martha Bibescu – “Jurnal”)

“Nu-i aşa că nu m-ai crezut astfel?” o întreabă regele pe castelana de la Mogoşoaia, venită în vizită la Scroviştea, unde Ferdinand, măcinat de cancer, îşi trăia ultimele zile din viaţă. După moartea sa, îi lasă ca amintire o tabacheră de aur cu incrustaţii de pietre preţioase.

O dragoste adâncă şi sinceră, recunoscută public

În 1927, Martha Bibescu era deja o scriitoare consacrată, cu multe volume publicate la Paris. În România veneau doar ecouri, pentru că prinţesa răsfăţată se plimba des prin Europa; deşi iubea Anglia, a doua sa casă era în Oraşul Luminilor.

Sub imperiul emoţiilor, foarte afectată de moartea suveranului, îi consacră acestuia un eseu, pe care-l intitulează „O victimă regală”; textul punea în lumină drama vieţii unui rege timid, măcinat de dilema credinţei lui catolice (obligat să trăiască într-o ţară de rit ortodox) şi constrângerile raţiunii de stat, precum şi dificultatea de a alege între doua patrii: cea unde s-a născut şi cea unde a fost obligat să trăiască; eseul amintea și de pasiunea Regelui pentru botanică, domeniu destul de ignorat, de care nu ţinea seama nici anturajul său.

Eseul vede lumina zilei în revista pariziană „L’Ilustration”, ca apoi să fie preluat de revista americană „Saturday Evening News”; a declanșat un uriaş succes, ce antrena calde elogii din partea unora și maligne critici din partea altora.

Adresându-i o scrisoare, la 21 ianuarie 1928, Paul Claudel îi recunoaşte calităţile de scriitoare: „Aţi făcut din acest suveran un martir şi un sfânt, deoarece a fost un renegat, şi un sperjur de şase ori! Apostazia şi sperjurul sunt crime îngrozitoare, pe care în calitatea mea de catolic, consider că nu se pot ierta” .

Ca reacţie împotriva articolului publicat, la Bucureşti, într-un cotidian apare un articol unde este acuzată “crimă de les-mejestate”. Soţul său, Valentin Bibescu, care era preocupat mai mult de amantele lui numeroase, îi şopteşte discret că s-ar duela cu patronul publicaţiei. Ca răspuns, Martha îl imploră să nu o facă, să lase limbile otrăvite să trăncănească glorios şi fără folos. Duelul nu are loc.

Martha Bibescu: Voi fi înţeleasă abia prin 1998!

Între prinţesa scriitoare şi George Duca, fiul lui I. G. Duca (fost prim-ministru şi ucis de către legionari) are loc un schimb de scrisori, prin care prinţesa recunoaşte ceea ce ştia toată lumea, dar neoficial: dragostea ei solidă, adâncă şi sinceră pentru regele decedat. George Duca apreciază remarcile despre rege din eseul Martei ca fiind penibile, scriindu-i de la Geneva, la 25 august 1927:

„Aţi avut prilejul să-l cunoaşteţi bine pe regele Ferdinand, posedaţi un frumos talent literar şi, mai ales, această limbă unică, limba franceză, iată, dar, trei raţiuni care au putut să vă îndemne să trasaţi un magistral portret frumoasei figuri care a fost: Ferdinand-Victor-Albert-Meirand.

Însă – şi vă rog să-mi iertaţi vinovata sinceritate – mi se pare că aţi dorit să faceţi cunoscut publicului francez în mai mică măsură ce a însemnat regele României, decât care au fost relaţiile intime ale prinţesei Bibescu cu familia regală a ţării ei!

Căci, după ce iei act de incontestabila frumuseţe stilistică a articolului, de cele câteva pagini evocate, rămâi cu o penibilă impresie despre figura regală! Aţi acoperit-o, doamnă de ridicol, – iată de ce nu vă voi ierta, ceea ce noi tinerii nu v-o vom ierta niciodată!

N-avem dreptul să împingem până acolo sinceritatea şi snobismul în faţa unui mormânt abia acoperit – ce adăposteşte trupul neînsufleţit al celui ce trebuie să fi crezut în prietenia unei femei atât de inteligente. Credeţi, doamnă, că un Bibescu ar fi făcut mai bună figură decât acest rege cu urechi evreieşti, cu mers şovăielnic din cauza băuturii şi care asigura regelui Carol atât un succesor, cât şi unul care-l punea într-o lumină mai bună??? Degeaba subliniaţi «martiriul», «Holocaustul», publicul internaţional nu va reţine cu plăcere, decât caricatura, nu portretul! … Semnat: George Duca”

În 30 august 1927, de la Grand Hotel “Bagnoles – de – l ’Orne”, Martha Bibescu îi răspunde lui George Duca şi-i spune, printre altele:

„… voi fi înţeleasă abia prin 1998… Cu toate astea, mişcată de marea dumitale sinceritate, îţi răspund, cu tristeţe. Crede-mă, eu l-am iubit pe regele Ferdinand şi l-am cunoscut mai bine decât oricare dintre voi, iar portretul lui îl va ajuta să trăiască, departe, în adevărata-i lumină… Indignarea dumitale îmi arată tânăra dumitale ignorare a condiţiilor unei opere vii.

Doreşti un portret fără umbră. Dar un portret fără umbră nu înseamnă nimic…. Articolul meu a fost publicat cu entuziasm de „Saturday Evening Post”, cea mai mare revistă din America (2.600.000 de abonaţi) şi în urma acestui articol, mi-au cerut alte şase cu acelaşi subiect!

În aceeaşi revistă americană apar acum memoriile Herminiei, a doua soţie a ex-Kaiserului. Şi cu toate astea, articolul meu, socotit mai bun, a avut întâietate şi cinstea de a fi anunţat pe copertă. … „Cuvântul”, ziar românesc, mă acuză, că mi-am publicat articolul «aux frais de la Princesse!» (pe cheltuiala prinţesei). Când îţi spun că suntem un neam de invidioşi!…

Regele cunoştea perfect viziunea mea specială asupra lui şi, departe de a-l ofensa, ea îi părea conformă cu sentimentele mele, încât mi-a dăruit, până la sfârşit, afecţiunea lui, cum îmi dovedeşte ultima-i scrisoare, datată 7 iulie… Şi când mă gândesc că tatăl dumitale m-a sfătuit mereu să-mi descriu viaţa, după cum o şi fac, iar scrisoarea lui Georges Duca din 1927 o să figureze în Memoriile mele. P. S. Am să te necăjesc spunându-ţi că cel mai mare editor din Franţa mi-a solicitat dreptul să publice acest portret al regelui pe hârtie imperisabilă? Adio, George! Semnat: Prinţesa Martha Bibescu.”

La finalul scrisorii, prinţesa adaugă ecouri, constând în pasaje din scrisorile pe care le-a primit în urma publicării articolului. Cei din jurul regelui nu sunt singurii nemulţumiţi. Regina Maria s-a supărat că se vorbea mai mult despre defunct şi nu despre dânsa în acel articol, ceea ce aduce o răcire în relaţiile dintre cele două femei.

Dacă regele Ferdinand a trăit în secret o iubire pasageră pentru o actriţă (episod foarte scurt) şi pentru Martha Bibescu (o dragoste pentru toată viaţa), Regina Maria n-a fost mai prejos; sunt cunoscute iubirile ei nenumărate.

RELIGIE ORTODOXĂ 25 August

Aducerea moaștelor Sf Ap Bartolomeu; Sf Ap Tit

În aceasta luna, în ziua a douazeci si cincea, pomenirea asezarii moastelor Sfântului maritului Apostol Bartolomeu.

Sfântul Apostol Bartolomeu a fost ales, pentru zelul sau, pentru raspândirea crestinismului printre neamuri, carora propovaduindu-le numele Domnului, a fost rastignit în Armenia cea mare a Rasaritului. Iar sfintele lui moaste, crestinii ce se aflau acolo, punându-le într-o racla de piatra, le-au mutat în Urbanopoli, unde izvorau tamaduiri si mântuiau neamurile de bolile ce le bântuiau. Slugile diavolului vazând acestea, au luat racla aceea cu sfântul trup al Apostolului si au aruncat-o în mare, împreuna cu alte patru racle care aveau în sine moastele a patru sfinti mucenici: Papia, Luchian, Grigorie si Acachie. Plutind însa Apostolul pe deasupra marii si trecând adâncurile cele strâmte ale Elespontului, a sosit în Marea Egee; de acolo la Marea Adriatica si lasând în stânga ostrovul Siciliei având împreuna urmator si pe bunii biruitori mucenici ce se aflau în celelalte racle, a sosit la ostrovul Lipariei. De aici, bunii biruitori mucenici, lasând pe marele Apostol sa odihneasca în locul ce si-a ales, ei s-au întors iarasi unde dumnezeiasca pronie a vrut sa odihneasca pe fiecare dintr-însii. Si anume: Papia în Amila, cetatea Siciliei, Luchian în Mesina, Grigorie în Colimna din Calabria si Acachie în cetatea Ascalus.

Dupa aceea s-a aratat dumnezeiescul Apostol lui Agaton, episcopul Lipariei, care pogorându-se la malul marii si vazând acel mare si minunat lucru, zise: „De unde ti-a venit Liparia aceasta multa bogatie? Iar tu, Apostolul Domnului, bine ai venit”. În urma fericitul Agaton voind a aseza racla la loc cinstit, si vazând ca nu o poate misca cu nevointele multimii, din dumnezeiasca descoperire a adus o pereche de junice; si legându-le cu o funie, au tras acea mare racla cu usurinta acolo, unde era voia Apostolului. Aici a facut episcopul si biserica înfrumusetata Apostolului, si a pus într-însa fericitele si cinstitele lui moaste cu racla, ca pe un odor scump, si acolo în toate zilele se faceau minuni.

Deci trecând multi ani, în zilele împaratului Teofil, pentru multimea pacatelor noastre, luând Agarenii cetatuia aceea în care se afla Sfântul Apostol si ramânând tot ostrovul Lipariei nelocuit de oameni, stapânul cetatii Venendului, întelegând apostolestile minuni, s-a îndreptat cu înfierbântata credinta catre sfântul; si a chemat din cetatea amalfinilor niste oameni corabieri si dându-le o suma de bani, au adus acel odor scump. Deci stapânul cetatii aflându-se departe de mare, a pornit pe episcopul locului si pe multi clerici si popor se duse sa întâmpine pe Apostol. Ale carui sfinte moaste aducându-le în cetatea Venendei, le-a pus în loc cinstit. Acolo facea marele Apostol tamaduiri la toti câti se aflau acolo, întru slava preabunului Dumnezeului nostru.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Apostol Tit, episcopul Gortinei din Creta, ucenicul Sfântului Apostol Pavel.

Fericitul Tit se tragea din neamul lui Min, împaratul Cretei, precum graieste legiuitorul Zinas, care a scris viata lui, si de care pomeneste fericitul Apostol Pavel. Acest fericit Tit, înca din copilarie, a aratat multa nevointa spre învatatura cea laudata a elinilor. Fiind el de 20 de ani, a auzit un glas ce-i venea de sus, care zicea: „Tit, trebuie sa iesi din cele de aici, sa-ti mântuiesti sufletul, ca nu-ti va folosi învatatura aceasta”. Dupa un an de la aceasta aratare i s-a poruncit prin vedenie, ca sa citeasca cartile evreilor. Si luând cartea proorocului Isaia a citit acestea: „Înnoiti-va catre mine ostroave multe; Israel se mântuieste de la Domnul cu mântuire vesnica”.

Între timp antipatul Cretei, care era unchi al Sfântului Tit, auzind de mântuitoarea Nastere a Domnului Hristos si de minunile ce a facut în Ierusalim si într-alte locuri, a trimis pe Tit la Ierusalim, caci era iscusit a auzi si a spune si a povesti cele ce auzea. Deci mergând el acolo, si vazând si închinându-se Stapânului Hristos, a ramas în Ierusalim unde a vazut minunile lui Hristos, dar a vazut si mântuitoarele Lui Patimi, îngroparea si Învierea si dumnezeiasca Sa înaltare; apoi Pogorârea Preasfântului Duh asupra Sfintilor Apostoli. Si crezând el s-a numarat cu cei 120 si cu cei 3000 ce au crezut în Domnul prin învatatura Apostolului Petru.

Dupa aceea a fost hirotonit si trimis cu Pavel sa învete si sa hirotoneasca pe cei ce i-ar socoti Pavel a fi iscusiti. Si s-a dus cu dânsul la Antiohia si la Seleucia, la Cipru, la Salamina si la Pafos si de acolo la Perga Pamfiliei si la Antiohia Pisidiei si la Iconia, la casa lui Onisifor; apoi la Listra si la Derbe, propovaduind pretutindeni cuvântul lui Dumnezeu cu Apostolul Pavel. Deci întâmplându-se a fi stapân în Creta doi ani Rustil, cumnatul lui Tit, dupa sora, au mers acolo Pavel si Tit, unde si biserica au zidit. Dupa aceea iesind din Creta s-au dus în Asia si de acolo cu Pavel la Roma, unde a ramas Tit pâna ce Pavel a fost omorât de Neron, si de unde s-a întors în Creta. Aici hirotonind episcopi si preoti si stralucind apostoleste, a raposat în Domnul.

Sfântul Apostol Tit - 25 august

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Sfaturi Duhovnicești. Pot primi taina Cununiei dacă nu sunt ortodox?

ARTE 25 August

MUZICĂ 25 August

Fartein Valen

Leonard Bernstein

Rune Gustafsson

Wayne Shorter, saxofonist şi compozitor american (Weather Report).

Walter Williams, vocalist american (O'Jays).

The O'Jays - Live From Daryl's House 2016: 

Gene Simmons, basist, vocalist şi compozitor american (Kiss).

Kiss: 

Rob Halford

James Warren, vocalist, chiatrist, basist şi compozitor britanic (Dawn, Stackridge, Korgis).

Stackridge -

Elvis Costello, cântăreţ, chitarist şi compozitor britanic.

Damian McKee, vocalist şi chitarist britanic (Rosetta Stone).

Rosetta Stone -

Billy Ray Cyrus, actor și cântăreț american

Nigel Durham, baterist britanic (Saxon)

Saxon -

Frederic Belinski, chitarist francez de jazz

China Anne McClain, cântăreață și actriță americană

Arnold Josef Rose, violonist român

Arnold Rosé -

Aaliyah Dana Haughton, cantareata, actrita, dansatoare, model de origine americana

The Best of Aaliyah 

Philippe Leotard, actor şi cântăreţ francez

 ÎNREGISTRĂRI NOI:

Ray Conniff Send In The Clowns (1976) NEW!! 320 kbps GMB

Música Romántica Instrumental | Música de Piano Romántico | Musica Emotiva Piano

CHAYANNE EXITOS Romanticos Grandes Canciones Romanticas Chayanne

Ray Connif You Make Me Feel So Young NEW!! 320 kbps GMB

Gentili: Trio Sonatas Op.1

POEZIE 25 August

Camil Baltazar

Biografie Camil Baltazar

Camil Baltazar (n. 25 august 1902, Focşani, d.27 aprilie 1977, Bucureşti) este pseudonimul literar al lui Leibu Goldenstein (sau Leopold Goldstein) şi desemnează un poet român evreu din perioada interbelică. Poetul cultiva versul tradiţionalist şi poezia intimistă. Deşi în perioada 1947-1976 a publicat alte 8 volume de versuri, poetul a intrat, treptat, într-un con de umbră.

Vecernii, 1923

Flaute de mătase, 1923

Reculegeri în nemurirea ta, 1925

Biblice, 1926

Strigări trupeşti lângă glesne, 1927

Cina cea de taină, 1929

Poeme vechi şi noi, 1931

Întoarcerea poetului la uneltele sale, 1937

Tărâm transparent, 1939

Rustica plimbare

Azi am mers, desculti, prin ierburile nalte
ale câmpului din marginea orasului.
E o toamna târzie, ca o primavara galesa,
zabovind într-un asternut jilav,
în care,
totul ia transparente de argint filtrat.

Soarele, neverosimil, ne-nsotea, prieteneste,
punând pe frunze o umbra de zâmbet,
repede fugarit de racoarea din aer.

Într-un târziu prin ierburile-ncâlcite,
ti-ai sumes rochia, tinând-o-ntre degete
si pulpele tale, cu pielita palida,
de bruna si-aromitoare piersica,
pulpele pe care netezesti, pe furis, rochia

de câte ori ti le contureaza prea tare,
pulpele tale au aparut,
în dimineata însorita,
ca niste trunchiuri rotunde de tineri copacei,
firavi înca în izbucnirea lor de viata,
dar purtând în crengile lor, virtual,
podoaba mugurilor si-a carnii vegetale.

În atmosfera de jungla potolita,
as fi vrut sa-ti sarut genunchii,
mai puri fiindca mai ascunsi privirilor,
dar mi-ai surprins gândurile
si degetele tale au încremenit pe rochie.

În pozitia asta stângace
în toamna care le jilavea pielita,
genunchii tai erau mai palizi
si tu întreaga parca mai-nalta. 

Noemi

Pre cât de sacru e al legilor chivot,
Pre-atât de sacru-i trupul tau, Noemi,
Si-n marii ochi rotunzi, straluce Savaot,
Cu stralucirea grea a stelei si a vremii.

T;i-i trupul lemn de cedru si migdala
Din care au cioplit lui Salomon
Capriorii albi pentru amvon,
Templul când l-au ridicat, în ruga si migala.

Desculta mergi tu în Ierusalim,
Pe la raspântii pasii-ti întârzii;
Te-apleci si te amesteci, blând, în jocurile de copii,
Asa precum s-ar apleca un heruvim.

Seara te-ajunge limpede, si-ti suie
De fiecare brat o aripa, apoi,
Adormi pe ulite de veche cetatuie,
Luna dezvelindu-ti nevinovatii umeri goi.

 Tristan si Isolda

Cu soarele din toamna asta chilimbara,
Azi ti-am simtit, întâia oara,
Trupul, ca un destin si ca un scut
Pe trupul meu asternut.

Alba ardeai în calma noastra-adorare,
Din care mâinile-mi un nimb ti-au fost încins,
Iar toamna când pojarul si-a aprins,
Ardeam de-a valma-ntr-o tacuta învâlvorare.

Puri sub steag de foc pluteam, corabie
Alba; toamna, printre lacrime filtrata
Punea-ntre noi a lui Tristan jurata sabie
De înaltare si de puritate.

TEATRU/FILM 25 August

Cu Sebastian Papaiani; (“Păcală”, “Un surâs în plină vară”, “Cu mâinile curate”)

Biografie Sebastian Papaiani

Locul naşterii: Piteşti, Argeş · Data naşterii: 25.08.1936 · Data decesului: 27.09.2016 · Ocupaţie: Actor

Sebastian Papaiani este un actor român de etnie grecească. Copilaria si-a petrecut-o, dupa cum declara actorul, “intr-o lume modesta, intr-un cartier paralel cu Costache Negri, unde era plin de tigani, dar tigani cu care puteai sa fii prieten...”. Tatal sau, Alecu Papaiani, era grec de origine = Papayannis fiind proprietarul unei curti, undeva in marginimea Pitestiului in care erau apartamente de doua camarute, inchiriate de cosari, geambasi, lustragii etc. Alaturi de prietenii lui era fascinat de circul ce venea in cartier si de filmele ce rulau in acei ani, iar John Wayne si Johnny Weissmuller erau preferatii lui. 

La 17 ani se angajeaza contabil la un oficiu farmaceutic, joaca teatru de amatori, indrumat de fosta Miss Romania 1936, Crina Cojocaru, care il determina sa treaca peste multe obstacole si sa devina actor.

A absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica, promotia 1960 si in 1963 debuteaza in comedia regizorului Geo Zaizescu Un suras in plina vara, unde alaturi de tanara si frumoasa actrita Florina Luican, se face remarcat atat de critici cat si de public. Filmeaza an de an, atat in drame cat si in comedii si ramane pentru totdeauna de neegalat in memoria cinefililor in rolurile Plutonier Capsuna din B.D, Alecu din Asta seara dansam in familie, Pacala, Pompei din Toamna bobocilor si mai ales Ieremia din Toate panzele sus.

A fost casatorit cu actrita Eugenia Giurgiu Papaiani cu care are un fiu Sebastian (Basti), dar cand acesta avea 5 ani actorul a lasat familia si scena Teatrului Radu Stanca din Sibiu pentru a juca alaturi de mari actori ai teatrelor bucurestene. Cand fiul sau implinea 10 ani a castigat custodia acestuia dar anii petrecuti departe unul de celalalt si-au spus cuvantul, cei doi nu s-au inteles, baiatul a fugit in 1973/1974 la mama sa la Oradea, s-au revazut in 1987 cand fiul era in armata si apoi in 2000 cand Basti i-a comunicat tatalui ca mama sa a murit, relatiile ramanand in continuare reci.

In prezent a capatat experienta telenovelelor si locuieste impreuna cu sotia sa Marcela la Gruiu intr-o casa cu gradina, plina de pomi, flori si animale domestice, cumparata in 2006 , dupa ce fusese incantat de proprietatea prietenului sau de pe o strada vecina, regretatul actor Stefan Iordache.

Filme cu Sebastian Papaiani

Ascunde

·         (2016) -  Iulian Ionescu

·         Lumea lui Geo Saizescu (2014)

·         Nimeni nu-i perfect (2008)

·         Daria, iubirea mea (2006)

·         Lacrimi de iubire - filmul (2006) - Nea Tache

·         Păcală se întoarce (2006) - Păcală tatăl Trailer

·         Bani de dus, bani de-ntors (2005) - Gica

·         Lacrimi de iubire (2005) - Nea Tache

·         Numai iubirea (2004) - Manole Tudose

·         Valsul lebedelor (2002)

·         Cu materialul clientului (1997)

·         Neînvinsă-i dragostea (1994) - Cpt. St. Toparceanu

·         ...Escu... (1990) - generalul Stamatescu

·         O vară cu Mara (1988) - Petre Bulz

·         Un studio in cautarea unei vedete (1988)

·         Liceenii (1987) - tatăl lui Mihai

·         Niste baieti grozavi (1987) - Dode

·         Toate pînzele sus! - Întâlnire în Atlantic (1987) - Ieremia

·         Toate pînzele sus! - Misterele mărilor (1987) - Ieremia

·         Clipa de răgaz (1986)

·         Toate pînzele sus! - Secretul epavei (1986) - Ieremia

·         Ringul (1985)

·         Secretul lui Nemesis (1985) Trailer

·         Lansarea (1984)

·         Secretul lui Bachus (1984) Trailer

·         Sosesc păsările călătoare (1984)

·         Fram (1983)

·         Calculatorul mărturisește (1982)

·         Ramân cu tine (1982) - Manole

·         Șantaj (1982) - Dobrescu

·         Totul pentru fotbal (1982) - fotbalistul Tipurnea

·         Alo, aterizează străbunica! (1981)

·         Grăbește-te încet (1981)

·         Buna seara, Irina! / Buna seara, Irina (1980) - marinarul Donciu

·         Ultima noapte de dragoste (1980) - Locotenentul Petre Orghidan

·         Am fost șaisprezece (1979)

·         Clipa (1979)

·         Nea Mărin Miliardar (1979) - Gogu

·         Rosia de un kilogram (1979)

·         Expresul de Buftea (1978) - Sebastian

·         Curcanii / (1977)

·         Eu, tu și Ovidiu (1977) - Toma Cernat

·         Iarna bobocilor (1977) - Pompei

·         Razboiul Independentei (Serial TV) / Razboiul Independentei (1977) - Penes

·         Statuia (1977)

·         Toate pânzele sus! (1977) - Ieremia

·         Toate pînzele sus (1977) - Ieremia

·         Roșcovanul (1976) - Vagabondul Lampa

·         Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 (1975) - Comisul Ionut Jder

·         Toamna bobocilor (1975)

·         Zile fierbinți (1975) - macaragiu

·         Frații Jderi (1974) - Ionut Jder Trailer

·         Păcală (1974) - Pacala

·         Ultimul cartuș (1973) - Oarca

·         Astă seară dansăm în familie (1972) - Alecu A. Alecu Trailer

·         Ciprian Porumbescu (1972)

·         Cu mâinile curate (1972) - informatorul Oarca

·         Dragostea începe vineri (1972) - strungarul Gore

·         B.D. la munte și la mare (1971) - Plutonier Capsuna

·         Brigada Diverse în alertă / B.D. în alertă (1971) - Plutonierul Capsuna

·         Facerea lumii (1971)

·         Asediul (1970)

·         Brigada Diverse intră în acțiune / B.D. intră în acțiune (1970) - Plutonierul Capsuna

·         Căldura (1969)

·         Balul de sâmbătă seara (1968) - şoferul Papa Trailer

·         Diminețile unui băiat cuminte (1967) - Fane

·         Fantomele se grăbesc (1966)

·         Golgota (1966) - Jandarmul Petre

·         Vremea zapezilor (1966)

·         Gaudeamus igitur (1965) - veteranul

·         La Portile Pamantului (1965)

·         Dragoste la zero grade (1964)

·         Partea ta de vină (1963)

·         Un surâs în plină vară (1963) - Fanita

CertificatulConstantin Venerus Popa

Petru Rares - Horia Lovinescu

GÂNDURI PESTE TIMP 25 August

Friedrich Nietzsche – Citate:

Bogdan Petriceicu Hașdeu – Citate:

Truman Capote – Citate:

SFATURI UTILE 25 August

DESPRE STIMULATORUL CARDIAC BIOTRONIK

Două aritmii bradicardice cu apariţie frecventă sunt sindromul de nod sinusal şi blocajul atrioventricular.

În cazul sindromului de nod sinusal apare o disfuncţie a nodului sinusal; impulsurile electrice sunt generate neregulat sau prea lent. De aceea, inima nu mai are capacitatea de a adapta frecvenţa contracţiilor cardiace la cerinţele crescute, mai ales în cazul unor solicitări.

În cazul unui blocaj atrioventricular, este perturbată transmiterea semnalelor electrice ale nodului sinusal prin nodul AV în ventricule. Dacă transmiterea între atriu şi ventricul este întreruptă complet, are loc un blocaj atrioventricular complet. Ca reacţie la această stare, alte centre electrice din inimă generează de regulă un ritm ajutător foarte lent, pentru a asigura cel puţin funcţiile vitale.

În asemenea cazuri, funcţionarea inimii poate fi susţinută, respectiv completată foarte bine de un stimulator cardiac.

Sistemele moderne de stimulatoare pot fi adaptate oricărei disfuncţii speciale a inimii. Ele constau din stimulatorul cardiac şi din electrozii cu care este conectat. Stimulatorul cardiac conţine un circuit electronic de comandă miniaturizat şi o baterie.

El se activează întotdeauna când la pacient apare o tulburare de ritm cardiac.

Pentru a asigura acest lucru, sistemul trebuie să aibă capacitatea de a detecta activităţile specifice inimii. Când stimulatorul emite un impuls electric, muşchiul cardiac se contractă. Conexiunea dintre stimulatorul cardiac şi inimă este stabilită prin unul, respectiv doi electrozi. Electrodul este un fir metalic foarte subţire, izolat electric, care se ancorează în atriul drept sau în ventriculul drept.

Acesta stabileşte activitatea cardiacă, retransmite această informaţie la stimulatorul cardiac şi transferă impulsul electric spre inimă.

În funcţie de cerinţele terapeutice, se poate implanta un stimulator monocameral sau unul bicameral. Noţiunile se referă la proprietatea stimulatorului cardiac de a efectua stimularea în una din camerele inimii, respectiv în două camere, cât şi de a percepe activitatea proprie a inimii.

În cazul unul sistem bicameral, un electrod se află în mod normal în atriu, iar celălalt în ventricul.

Sunt sincronizate astfel activităţile celor două ventricule şi se asigură o contracţie optimă a muşchiului cardiac.

Multe stimulatoare pot adapta automat frecvenţa cu care emit impulsuri electrice la modificarea proceselor vitale din organism.

Asemenea funcţii, numite funcţii de frecvenţă adaptabilă, sunt posibile datorită unui senzor special din stimulatorul cardiac, care reacţionează la modificarea stărilor din corp. Modificarea necesităţilor fizice, care apar spre exemplu la alergare, înot sau lucru în grădină, sunt compensate de stimulatorul cardiac cu o frecvenţă crescută a contracţiilor cardiace.

Cea mai nouă generaţie a stimulatoarelor BIOTRONIK are capacitatea de a reacţiona şi la modificarea stării emoţionale. Dacă urmăriţi spre exemplu un film palpitant sau dacă trăiţi un eveniment neaşteptat, bătăile inimii se accelerează şi tensiunea arterială creşte. Sistemul Closed Loop Stimulation, o particularitate specială a unor stimulatoare, permite adaptarea la asemenea solicitări emoţionale.

Diversitatea de produse BIOTRONIK permite medicului să pună un diagnostic adecvat tulburărilor de ritm cardiac şi să prescrie un tratament sigur.

Datorită cercetărilor intense, aceste stimulatoare sunt sinonime cu dezvoltarea tehnologică actuală; ele sunt foarte mici, sigure şi uşoare. Medicul vă va explica ce stimulator este potrivit pentru dumneavoastră.

Putem fi contactaţi aici:

BIOTRONIK SE & Co. KG

Woermannkehre 1

12359 Berlin · Germany

Tel +49 (0) 30 68905-0

Fax +49 (0)30 6852804

patients@biotronik.com

www.biotronik.com

GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 25 August

* Ion vine acasa si o gaseste pe Maria dezbracata.
- De ce esti dezbracata, tu, Marie?
- Pai, nu am in ce sa ma imbrac!...
- Cum adica, n-ai? intreaba Ion si deschide sifonierul.
- Uite: fuste, bluze, pantaloni... Salut Gheorghe!... rochii...

* Ion si Maria sarbatoresc 50 de ani de cand s-au luat.
- No, Marie, amu ca suntem si noi batrani, hai spune-mi sincer a cui e mezinul, ca nu samana deloc cu ailalti cinci coptii ce-i avem!
- Pai ma', Ioane, sa stii ca nu te mint! Asta e al tau sigur!...

* Ion se duce la medic pentru ca avea scula tare mica. Medicul face si drege cu tratamente si extensii incat incepe sa-i creasca lui Ion scula. Si creste, si creste... La un moment dat ajunge la 40 de cm si Ion zice:
- No, pana aci, ca deja e pre mare!...
Se duce iar la medic insa medicul nu-i da decat o singura solutie: operatia. La care, Maria, ingrijorata il intreaba pe medic:
- Da, domnu' doctor, cam cat timp va trebui sa poarte Ion a' meu carjele?
- Da cine a zis de carje? - intreaba doctorul?
- Pai -zice Maria- doar o sa-i lungiti picioarele, nu?!?...

* Maria avea chef de facut dragoste, asa incat il cheama pe Ion la ea. Dupa ce incep 'meciul', Maria incepe:
- Ioane, mai la stanga!... Nu asa, mai la dreapta!... Nu ma', mai in fata!... Nu ma', mai la stanga!...
La un moment dat, Ion, se ridica nervos si zice:
- Auzi, Marie, m-ai chemat sa facem dragoste, sau ca sa ma inveti sa parchez?...

* Ion se duce la pasune, cu vaca sa si o intalneste pe Maria, care isi pastea taurul. Evident, taurul Mariei sare pe vaca lui Ion. Dupa ce 'povestea' se incheie, Ion ii face cu ochiul Mariei, ii zambeste sugubat si o intreaba:
- Ce zici sa fac si io ce o facut taurul?
Atunci, Maria ii raspunde intepata:
- Fa ce vrei, Ioane! Doara ii vaca ta!...

* Ion ajunge acasa obosit 'rupt', dupa o zi grea. Maria il intreaba:
- Unde ai fost pana acum, ma' Ioane?
Ion:
- Pai, la serviciu.
- Da' de cand te-ai angajat?
- Pai, de cand mi-ai spus ca vrei un bebelus!
- Da?!? Da' de ce?!?
- Pai, doar n-o sa-l intretinem cu facturi!...

* Ion si Maria stateau in fundul curtii...
La un moment dat, Ion o intreaba pe Maria:
- Ce avem la masa, de seara ?
- Avem peste polonez si mamaliga!
- Iac!... Nu-mi place!
- Daca nu-ti convine, sa te ia mamagaia!...
Ion pleaca, suparat.
- Stai, mai Ioane, ca am glumit!... Avem urzici!...

* Ion - mare gagicar si Maria - o inocenta si o prostuta, se casatoresc.
In noaptea nuntii, Ion isi da jos bracinarii, pentru ... Maria, facand ochii cat cepele:
- Ce-i aia?!?...
Ion:
- Pai, Marie, numa io am asa ceva! Nime' pe lume nu mai
are! Si io ti-oi da-o tie!...
Peste câteva zile... Maria:
- Ioane, l-am vazut pe Gheorghe la cosit, cand s-o dus
dupa tufa si si-o dat izmenele jos... Sa stii ca are si el!...
Ion:
- Apai, fa Marie, Gheorghe-i cel mai bun preten al meu!... Io aveam doua ... si i-am dat si lui una!
Maria:
- Prost mai esti, ma', Ioane! Da' de ce nu ti-ai oprit-o tie p-aia mare?!?...

* Ion afla ca mai are de trait doar 24 ore. Ii spune lui Maria si ii propune sa mai faca o data dragoste. Ea este de acord...
Peste 6 ore, Ion ii spune din nou:
- Marie, draga, stii... Mai am doar 18 ore de trait. Crezi ca am putea sa mai facem dragoste inca o data?!?...
Maria este din nou de acord.
Cand se duce la culcare, Ion se uita la ceas si vede ca acum au mai ramas doar 8 ore. Atunci ii spune Mariei:
- Iubito, te rog!... Inca o data, inainte sa mor!...
- Bineinteles, draga Ioane!...
Apoi, Maria se intoarce cu spatele si adoarme... Ion, foarte agitat, nu poate adormi...
La un moment dat, vede ca au mai ramas 4 ore. O trezeste pe Maria:
- Auzi, iubito, mai am doar 4 ore!... Crezi ca am putea?!?...
Maria se ridica in capul oaselor si-i raspunde rastit:
- Uite care e treaba, ma' Ioane!... Eu ma scol maine dimineata; tu nu!...

* Pe patul de moarte, Ion mai are putin pana sa-si dea duhul... Cu ultimele puteri, o intreaba pe Maria:
- Marie, acu' ca mai am putin si mor, vreau sa te intreb si eu ceva: tu m-ai inselat vreodata?!?...
Maria sta putin pe ganduri, cu privirea pierduta in gol, zambeste -nostalgic, parca-, se uita la Ion si ii raspunde:
- Auzi, ma' Ioane... Da' daca nu mori?!?...

* In sfarsit, Ion o prinde si o violeaza pe Maria...
Maria:
- Ajutooooor!....
Ion:
- Taci, fa... ca pot si singur!...

* Dupa ce bea singur o butelcuta cu vin, Ion, plin de chef si de idei, o cheama pe Maria in dormitor si-i zice:
- Auzi, tu Marie, ce zici daca ti-o trag eu tie in ureche?!?...
Maria, desi surprinsa, ii raspunde:
- Tulai, Doamne!... Ma', Ioane, tu ai bolunzit (innebunit)?!?... Daca surzesc?!?...
La care, Ion:
- Da ce, tu femeie, pana acuma ai mutit?!?...

* Ion, proaspat casatorit cu Maria, la consilierul familial, discutand despre aspectele sexuale ale relatiei...
- Domnule consilier, trebuie sa va anunt faptul ca ieri am atins perfecta compatibilitate sexuala cu Maria!...
- Da?!?... Cum asa?!?...
- Pai, ieri ne-a durut capul pe amandoi!...

* Maria si Ion la aniversarea celor 25 de ani de casatorie... La un moment dat, in timpul mesei festive, Maria ii adreseaza lui Ion o mica intrebare, soptita la ureche:
- Auzi, ma' Ioane, acuma zi-mi si mie ce gen de femei iti plac tie: cele frumoase sau cele inteligente?
Fara a sta prea mult pe ganduri, Ion ii raspunde, tot soptit:
- Niciunele dintr-astea doua, tu Marie!... Stii bine ca io te iubesc numa' pe tine!...

* Ion si Maria se duc la o petrecere... Dupa o vreme, deja ametiti, se duc in fan si fac dragoste salbatic, dupa care Maria zice:
- Ioane, daca-i baiat cum o sa-i zicem?!?...
- David Copperfield, raspunde Ion scotandu-si tacticos prezervativul...

* Ion si Maria - proaspat casatoriti...
Intr-o zi, pe cand Maria era plecata de-acasa, Ion trebaluia prin ograda... Apare Vasile si de departe ii striga:
- Ioaneeee!... Mai Ioaneee!... Vezi ca Maria ta e cu Gheorghe in porumb!...
Cand aude Ion una ca asta, se face negru de furie, ia furca si pleaca in graba catre tarla. Dupa o vreme, se intoarce cu palaria pe ceafa, fluierand fericit...
Vasile il intreaba:
- No, care-i treaba?!?...
Ion ii raspunde tacticos:
- Tatu-i bine!... Nu era porumbul meu!!!...

* O tipa de la oras se rataceste in munti , dar spre ''norocul'' ei se in intalneste cu un cioban.
Acesta ii spune : ce-ai zice daca te iau cu mine la stana , ca in padure sunt multe lighioane si afara se intuneca?
Aceasta este de acord cu propunerea ciobanului. pe drum in prima tufa ciobanul ......., Si tot asa de vreo 4 ori pana au ajuns ei la stana.
Odata ajunsi, ciobanul se aseaza intr-o parte in pat, si tipa de cealalta parte.
Dimneata,tipa este foarte nedumerita,si-l intreba pe cioban : cum de azi-noapte nu mi-ai facut nimic , ca ieri pe drum .......... de atatea ori? La care ciobanul foarte relaxat ii raspunse : cucoana , pe mine ma incurca la mers nu la dormit.