MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU 24 AUGUST 2018
Bună
ziua, prieteni!
Să
aveți o zi minunată alături de această minunată muzică ce deschide materialele pentru astăzi:
Best Classic Country Songs Of 1950s - Top 100 Old Country Songs of the 50s
ISTORIE
PE ZILE 24 August
Evenimente
·
79: Erupția Vezuviului. Orașele Pompei, Herculaneum și Stabiae sunt acoperite de lavă. Moare și
enciclopedistul C. Plinius Secundus sau cel
Bătrăn, autorul "Istoriei naturale". După erupția vulcanului devine
interesat de acest fenomen dar moare sufocat de gazele toxice emanate.Nepotul
sau, Pliniu cel tanar, senator roman roman și în același timp scriitor,
relatează moartea unchiului său. Cea mai cunoscută, și singura păstrată, este opera lui Plinius
despre științele naturale „Istoria Naturală”, o enciclopedie alcătuită din 37
de volume, de neprețuită valoare, ce ne transmite cunoștințele naturale, din
acea perioadă. Primele zece volume vor fi publicate după moartea sa.
·
410: Barbarii vizigoţi din Balcani, condusi de Alaric încep
jefuirea Romei, care dureaza trei zile. Vizigoții (tervingii) au fost un popor
de origine germanică, stabilit în Aquitania și recunoscut ca federat de către
împăratul Honorius, care a contribuit la împingerea spre sudul Spaniei a
vandalilor și alanilor. Vizigoții reprezintă ramura apuseană a goților
(cealaltă fiind ostrogoții). În urma invaziei hunilor, vizigoții, care se
găseau pe teritoriul de astăzi al României, au trecut Dunărea în Imperiul Roman
de Răsărit. După ce au jefuit timp de mai multe decenii provinciile balcanice,
au ajuns sub conducerea lui Alaric I în nordul Italiei, unde au jefuit, în 410,
Roma. Romanii au fost obligați să încheie pace. Atacurile vizigote vor
contribui la criza și căderea Imperiului Roman. Acest atac a creat o impresie
puternica asupra locuitorilor imperiului, fiind pentru prima data in opt sute
de ani, cand Roma a cazut sub stapanirea unor invadatori straini. Alaric
(Alarich sau Ulrich, în latină Alaricus) s-a născut în jurul anului în anul 370
în Dobrogea de astăzi, în preajma Deltei Dunării, fie în insula Peuce (un grind
din deltă), fie mai probabil în castrul de la Platei Pegiae, vizigoții fiind
atunci foederati ai romanilor (castrul se găsește pe teritorul actualei comune
Dunavățu de Jos).
·
1185: Normanzii din Regatul Siciliei
cuceresc Tessalonicul. A fost una dintre cele mai mari
catastrofe prin care a trecut Imperiul Bizantin în secolul al 12- lea.
Cucerirea cetatii a degenerat rapid intr-un masacru. Asediul a fost
relatat pe larg de către Arhiepiscopul Eustathius din Tesalonic,
care a fost prezent în oraș. Normanzii
au ocupat Tesalonicul până la mijlocul lunii noiembrie, atunci când, în urma
înfrângerii lor în Bătălia de la Demetritzes, au trebuit sa-l
evacueze.
·
1200:
Regele Ioan al Angliei este
primul care semnează Magna Carta, și se
căsătorește cu Isabella de Angoulême în
Catedrala Bordeaux.
·
1215: Papa Inocentiu al III-lea decalara
invalida Magna Charta Libertatum (în traducere: Marea Cartă a
Libertăților), un document emis în Anglia în timpul domniei
regelui Ioan fara de Tara, care urmărea îngrădirea puterii regelui,
în scopul eliminării abuzurilor comise de monarh sau de reprezentanții
săi direcți, precum și garantarea unui număr de drepturi pentru toți cetățenii.
În timp, Magna Carta
s-a afirmat ca un element de bază a parlamentarismului englez.
·
1349: Şase mii de evrei sunt ucişi în
Mainz, după ce au fost acuzati de raspandirea ciumei
bubonice in randul crestinilor.
·
1391: 300 de evrei care au refuzat sa se
boteze crestini sunt masacrați în Palma
de Mallorca. Alti 800 se vor refugia, iar cei
ramasi aleg să se supună botezului, pentru a-si
salva viețile.
Sute de case sunt arse, chiar si dintre cele ale creștinilor care au acordat adapost evreilor. Comunitatea evreiască nu s-a putut proteja, pentru ca in anul precedent evreilor li s-a interzis portul armelor. În 1392, regele Ioan I de Aragon va acorda amnistia tuturor celor care au participat la violențe evreilor si in plus, el va declara că orice datorie a unui creștin fata de un evreu, este nula.
Sute de case sunt arse, chiar si dintre cele ale creștinilor care au acordat adapost evreilor. Comunitatea evreiască nu s-a putut proteja, pentru ca in anul precedent evreilor li s-a interzis portul armelor. În 1392, regele Ioan I de Aragon va acorda amnistia tuturor celor care au participat la violențe evreilor si in plus, el va declara că orice datorie a unui creștin fata de un evreu, este nula.
·
1456: Se finalizeaza
tipărirea Bibliei lui Gutenberg.
·
1561: Wilhelm Taciturnul se
căsătorește cu ducesa Ana de Saxonia. Wilhem de Orania
(neerlandeză Willem van Oranje) sau Wilhem Taciturnul[4] (neerlandeză Willem de
Zwijger; n. 24 aprilie 1533—d. 10 iulie 1584) s-a născut la Dillenburg făcând
parte din Casa de Nassau, ca și conte de Nassau.
·
1572: Noaptea
Sfântului Bartolomeu: masacrarea hughenoților la Paris.
Declanșarea celui de-al patrulea război civil în Franța (1572-1573). La instigarea mamei sale, Caterina de Medici, regele
Carol al IX-lea a hotărât să lase mână liberă catolicilor fanatici în
asasinarea liderilor protestanţi din Paris. Gestul său va declanşa însă un veritabil
carnaj, concretizat prin uciderea a zeci de mii de „hughenoţi” – cum erau
numiţi adepţii curentelor protestante – de-a lungul şi de-a latul ţării. Cu
două zile înainte, intriganta Caterina poruncise uciderea amiralului Gaspard de
Coligny, lider hughenot ce avea, credea ea, o influenţă nefastă asupra
suveranului, îndemnându-l să intre în război cu Spania. Dar Coligny fusese doar
rănit şi Carol, care nu ştia despre urzelile mamei sale, promisese să-i
pedepsească pe atentatori. Nu i-a fost însă greu viclenei regine să-l convingă
că hughenoţii erau pe cale să se revolte şi să-l detroneze şi înspăimântat,
tânărul suveran a autorizat uciderea principalelor lor căpetenii. Cei mai mulţi
protestanţi se aflau chiar în Paris, participând la celebrarea nunţii liderului
lor, Henric de Navarra, cu sora regelui, Margareta. Uciderea amiralului
Coligny, aruncat de la fereastra camerei unde zăcea rănit, a dat semnalul
începerii măcelului. Instigată de agitatorii care puneau în seama hughenoţilor
situaţia economico-socială dezastruoasă în care se zbătea regatul, populaţia,
majoritar catolică, i-a atacat pretutindeni pe hughenoţi. Se estimează că 3000
de protestanţi au fost ucişi în această noapte şi în ziua care a urmat la
Paris, şi 70.000 în întreaga ţară, carnagiul marcând reizbucnirea războaielor
religioase în Franţa.
·
1752: A început, în Ţara Românească,
domnia lui Matei Ghica, fiul lui Grigore al II-lea Ghica (până în iunie 1753);
în timpul domniei lui în Moldova (1753-1756) s-a redactat “Cronica
Ghiculeştilor”. Matei Ghica, domn al Țării Românești: 11
septembrie (firmanul de numire) 1752 – 22 iunie 1753 și al Moldovei: 22 iunie
1753 – 8 februarie 1756.
·
1787: A izbucnit un nou război
ruso-austro-turc. Teritoriul României devine teatrul operaţiunilor militare.
Austriecii ocupă mănăstirile Sinaia, Cozia şi Tismana.
·
1789: Revolutionarii francezi
proclama libertatea presei.
·
1814: Armata britanica cucereste
Washington D.C., capitala S.U.A., si da foc cladirii Casei Albe si
altor cladiri din oras.
·
1857: Panica din 1857. Incepe
una dintre cele mai grave crize economice din istoria Statelor Unite.
·
1918: A fost constituit, la Paris,
Consiliul Naţional al Unităţii Româneşti, avându-l ca preşedinte pe Take
Ionescu. Consiliul va fi recunoscut de guvernul francez, SUA, englez şi italian
(24.08 – 6.09.1918). Este publicat ziarul “La Roumanie”.
·
1929: Are
loc Masacrul
de la Hebron, când 67 de evrei (inclusiv 23 de studenți)
au fost uciși la Hebron, atunci parte din Mandatul
britanic pentru Palestina, de către arabi incitați la
violență prin zvonuri că evreii au pus stăpânire pe Moscheile de pe Muntele
Templului. La auzul zvonurilor că evreii au pus stăpânire
pe Moscheile de pe Muntele Templului, bande s-au organizat la Nablus și la
Hebron, au izbucniti ciocniri violente și la Jaffa și Haifa. Tulburările au
luat o amploare deosebită la Hebron, unde la 24 august1929 unde arabi musulmani
au masacrat cu cruzime 67 evrei și le-au jefuit casele. Au fost cazuri unde
copii au fost sfârtecați sub ochii părinților, părinții tăiați, arși de vii sau
mamele violate sub privirile copiilor. Masacrul a luat loc în prezența a doi
polițiști călare englezi, care nu au mișcat pâna ce nu s-au simțit amenințati
ei înșiși de asaltatori, și atunci unul din ei a tras în aer și gloata s-a
risipit. Acest măcel a pus capăt existenței comunității evreiești din Hebron
care sălășluia acolo de sute de ani. Un număr de familii arabe locale și-au
apărat vecinii evrei și i-au ajutat să fugă din oraș. Și în așezarea evreiască
vecină Migdal Eder evreii au fugit, după ce au fost avertizat de prieteni
musulmani. Familia Ezra care locuia la Hebron a fost salvată, fiind ascunsă de
prieteni arabi.
·
1944: Al Doilea Război Mondial:
trupele aliate înep eliberarea Parisului.
·
1944: Este confirmată starea de
beligeranţă cu Germania, printr-o declaraţie oficială de război a Guvernului
român, difuzată prin radio şi publicată în presa din 25 august.
·
1944: Bucureştiul este bombardat de
aviaţia nazista. Atacul s-a soldat cu distrugerea
Teatrului Naţional, a Palatului Regal şi cu zeci de victime.
·
1949: Intra in
vigoare tratatul de alianta prin care este creat
NATO .
·
1951: A fost semnat la Moscova,
primul acord româno-sovietic pe termen lung, un acord inrobitor pentru Romania.
Un mic exemplu: ruşii achiziţionau de la noi celebra ţuică “două prune” sau
“ochii lui Dobrin”, cum va fi poreclită mai târziu, la preţul de 2,00
lei/litru, iar livrarea se făcea în sticle considerate fără valoare, dar care,
în realitate costau 1,70 lei/ buc. Cu alte cuvinte preţul de livrare a ţuicii
era de 0,30 lei/litru!
·
1954: Guvernul SUA a scos în afara legii Partidul
Comunist ca organizaţie, dar calitatea de membru al partidului nu era, în sine,
considerată a fi o culpă.
·
1960: Se
înregistrează cea mai scăzută temperatură vreodată pe Pământ: -88,3 °C
(la Stația Vostok)
·
1981: Asasinul american Mark David
Chapman este condamnat la închisoare pe viaţă, pentru
uciderea compozitorului si interpretului John Lennon, fost membru al
celebrei trupe pop britanice The Beatles.
·
1989:
În Polonia, Tadeusz Mazowiecki devine
primul prim-ministri non-comunist, după Al Doilea Război Mondial.
·
1991 - În Sesiunea Extraordinară a Sovietului Suprem al
URSS, Mihail Gorbaciov a făcut publică intenţia sa de a renunţa la funcţia de
lider al PCUS şi a cerut autodizolvarea PCUS. În perioada următoare, mai multe
republici sovietice îşi vor declara independenţa.
·
1999: Echipajul de pe staţia spaţială
“Mir”, alcătuit din doi cosmonauţi ruşi, Viktor Afanasiev şi Serghei Avdeev, şi
astronautul francez Jean-Pierre Haignere, şi-a încheiat misiunea la această
dată; după ce a fost exploatată timp de 13 ani, staţia a fost dezafectată în
martie 2001.
·
2000: S-a deschis Biroul
ataşatului juridic al FBI la Bucureşti, la Centrul Cultural American. La
deschidere a participat ambasadorul SUA la Bucureşti, James Rosapepe, împreună
cu ministrul român de Interne, Constantin Dudu Ionescu şi directorul asistent
al Biroului Federal de Investigaţii al SUA, David Alba.
·
2002 - A intrat în vigoare Legea privind Statutul
Poliţistului, care prevedea demilitarizarea Poliţiei.
·
2004: Optzeci şi nouă de pasageri
mor la Aeroportul International Domodedovo , lângă Moscova dupa ce
doua avioane sunt aruncate in aer de atentatoare sinucigaşe de
sex feminin, din Republica Cecenia .
·
2006: Uniunea
Astronomică Internațională a votat redefinirea termenului de planetă, retrogradând Pluto la
statutul de „planetă pitică” și
lăsând sistemul solar cu
numai opt planete.
·
2008:
Ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de vară de la Beijing, China. România obține un total de 8 medalii (4 de aur, 1 de
argint, 3 de bronz).
·
2012: În urma
unui proces marcat de provocări, extremistul Anders Behring
Breivik este găsit vinovat de comiterea atentatelor
de la Oslo și Utoeya, soldate cu 77 de morți în iulie
2011. El este condamnat la 21 de ani de închisoare, pedeapsa maximă, care poate
fi prelungită atât timp cât va fi considerat periculos. Andres Behring Breivik (n. 13 februarie 1979) este un
extremist de dreapta norvegian, cunoscut pentru planificarea și executarea
atacurilor din Oslo și Utøya de pe data de 22 iulie 2011. La 22 iulie 2011
Breivik a detonat o mașină-capcană în apropierea clădirilor guvernamentale din
Oslo, ucigând opt oameni. La o distanță de câteva ore, a debarcat pe insula
Utøya, unde se desfășura o tabără a Partidului Muncitoresc, și, pretizând a fi
polițist, a deschis focul asupra tinerilor prezenți, împușcând mortal 69 de
persoane. Cea mai tânără dintre victime a fost Sharidyn Svebakk-Bøhn, care
tocmai împlinise 14 ani. Întrucât vinovăția sa a fost evidentă, procesul lui
Breivik a fost dominat de dezbaterea privind sănătatea sa mintală. După
multiple analize psihologice, s-a constatat că Breivik este responsabil pentru
faptele sale, și a fost condamnat la 21 de ani de închisoare.
Nașteri
·
1358: S-a nascut Ioan I al Castiliei (d. 1390). Ioan I (24 august 1358 – 9 octombrie 1390) a fost regele
Castiliei din 1379 până în 1390. A fost singurul fiu al lui Henric al II-lea al
Castiliei și a soției sale, Juana Manuel de Castilia. A fost ultimul monarh
spaniol care a primit încoronarea formală.
·
1561: S-a nascut Bartholomaeus Pitiscus,
matematician german; (d.1613). A fost autorul celor mai bune tabele
trigonometrice din acea epocă, sub titlul: Thesaurus mathematicus (Frankfurt
1561 – 1613). Exactitatea unei asemenea lucrări era foarte necesară, în
contextul dezvoltării astronomiei, navigatiei si calculelor geografice.
·
1772:
Regele William I al Olandei (d. 1843). Willem
I Frederic (n. 24 august 1772 – d. 12 decembrie 1843) principe de Orania,
primul rege al Țărilor de Jos și primul Mare Duce de Luxemburg.
·
1865: S-a născut Ferdinand I de
Hohenzollern-Sigmaringen (d. 1927), rege al României din anul 1914 – pana in
anul 1927. Majestatea Sa Ferdinand I, Rege al României, Principe al Romaniei,
Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, născut Ferdinand Viktor Albert Meinrad
von Hohenzollern-Sigmaringen, (n. 24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie
1927, Sinaia–Castelul Peleș), a fost rege al României din 10 octombrie 1914
pînă la moartea sa. Din 1890 a fost membru de onoare al Academiei Române, iar
între 1914 și 1927 a fost protector și președinte de onoare al aceleiași
instituții. Născut în Sigmaringen în sud-vestul Germaniei,
Prințul Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen a devenit moștenitor al tronului
după unchiul său fără copii, Regele Carol I al României în noiembrie 1888, după
renunțarea la tron a tatălui și apoi a fratelui său mai în vîrstă. În 1893, după o idilă cu poeta Elena Văcărescu, domnișoara de onoare a
Reginei Elisabeta (relație întreruptă la intervenția Consiliului de Miniștri,
care a reamintit Principelui că nici un membru al Familiei Regale nu se poate
căsători decît cu Principese de origine străină), Prințul Ferdinand s-a
căsătorit cu Prințesa Maria de Edinburgh, care era nepoata Reginei Victoria a
Marii Britanii și a Țarului Alexadru al II-lea al Rusiei. Au avut împreună trei
fii și trei fiice, cel mai mare băiat, botezat Carol, urmînd să devină Regele
Carol al II-lea al României. La 15
octombrie 1914, Ferdinand a fost încoronat Rege al României, la 49 de ani,
depunînd juramîntul solemn și promițînd că va fi “un bun român“. În timpul războiului mondial, Regele Ferdinand a hotărît, împreună cu
Consiliul de Coroană din 14/27 August 1916 și în special datorită reginei
Maria, intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei împotriva
ţării sale natale Germania și a Austro-Ungariei. Cu tot entuziasmul românilor, situația de pe cîmpul de luptă nu a fost
favorabilă, o bună parte din teritoriul României fiind ocupat de către trupele
Puterilor Centrale. Ferdinand și întregul guvern român s-au refugiat,
în noiembrie 1916, la Iași. Pentru Rege și familia sa a fost o perioadă extrem
de grea, perioadă în care toate planurile păreau să se năruie. În plus, în 1917, murea de febră tifoidă, la numai 4 ani, Principele
Mircea, cel de-al șaselea copil al cuplului regal. Deși familia sa din Germania
l-a renegat, la Castelul Hohenzollernilor arborîndu-se steagul de doliu,
Ferdinand nu și-a pierdut speranțele. Astfel, el a
refuzat să ratifice pacea separată între Puterile Centrale și România. În cele
din urmă, situația avea să se schimbe. În cursul anului 1918, anul de naștere
al României Mari, Ferdinand s-a întors triumfal la București, în fruntea
armatei sale eroice, trecînd pe sub Arcul de Triumf, întîmpinat fiind de
populația entuziastă. În 1921, Ferdinand va avea bucuria să trăiască
nașterea nepotului său, Mihai, fiul lui Carol și al Elenei. Cu toate acestea, mariajul dintre Carol și Elena nu avea să reușească,
moștenitorul tronului părăsindu-și soția și fiul, fugind la Paris împreună cu
amanta sa, Elena Lupescu. În cele din urmă, cu inima tulburată, Regele îl
desemnează ca urmaș la tron pe nepotul său, Mihai, dezmoștenindu-l, în același
timp, pe fiul său Carol. Ferdinand a murit în 1927, de cancer intestinal
și a fost urmat la tron de nepotul său Mihai, sub o regență formată din trei
persoane, din care făcea parte și cel de al doilea fiu al lui Ferdinand,
Prințul Nicolae.
·
1884: S-a născut omul politic Mircea
Cancicov, membru al Academiei Române. A fost ministru de finanţe al României în
mai multe guverne între anii 1936-1939; (m. 1959). Mircea Cancicov (n. 24 august 1884, Bacău – d. 25 decembrie
1959, Penitenciarul Râmnicu Sărat) membru marcant al Partidului Național
Liberal și deputat liberal în Parlamentul României, membru de onoare al
Academiei Române, un strălucit avocat și de mai multe ori ministru de finanțe
al României în mai multe guverne între anii 1936-1939, precum și un economist
reputat, care a reușit să ridice economia țării în 1938, an care este
considerat și azi un etalon de dezvoltare.
·
1885: S-a nascut Ion S. Gheorghiu,
inginer energetician, creatorul şcolii româneşti de maşini electrice, membru
titular al Academiei Romane (n. Bacau); este unul dintre cei care au
realizat hidrocentrala Dobreşti contribuind şi la aducerea gazului metan din
Câmpia Transilvaniei la Bucureşti; d.06.11.1968, Bucuresti).
·
1899: S-a nascut Jorge Luis Borges,
considerat cel mai important scriitor latino-american contemporan (“Moartea şi
busola”) (d.14.06.1986). Jorge Luis Borges (n. 24 august 1899 la Buenos
Aires – d. 14 iunie 1986 la Geneva, Elveția; de fapt Jorge Francisco Isidoro
Luis Borges Acevedo) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori ai
secolului al XX-lea. Romancier, poet, eseist argentinian, este faimos pentru
povestirile sale fantastice, în care a unit cu măiestrie idei filozofice și
metafizice cu temele clasice ale fantasticului (și anume: dublul, realitatea
paralela a visului, cărțile misterioase și vrăjite, salturile în timp).
Adjectivul „borgezian” definește concepția despre viață ca poveste („fiction”),
ca minciună, ca operă contrafăcută, dată drept adevarată (ca în faimoasele sale
recenzii de cărți imaginare). A fost influențat de autori precum Dante
Alighieri, Miguel de Cervantes, Franz Kafka, H.G.Wells, Rudyard Kipling, Arthur
Schopenhauer sau G. K. Chesterton.
·
1902: S-a nascut Martin
Bercovici, inginer electromecanic, membru titular al Academiei Romane, a condus
proiectul de electrificare a Capitalei pana in anul 1940, cand toti locuitorii
Bucurestiului au avut posibilitatea sa utilizeze energia electrica (n. Barlad;
d. 19.01.1971).
·
1924 - S-a născut Louis Teicher, pianist american.
·
1929: Yasser Arafat, lider
palestinian (d. 2004). Yasser
Arafat a reuşit să obţină autonomia teritoriilor din Gaza şi Ierihon faţă de
Israel, astfel încât, la 12.02.1996, depunea jurământul în calitate de întâiul
preşedinte al « noului stat » – Autoritatea Naţională Palestiniană (n.Cairo;
d.11.11.2004).
·
1929 - S-a născut William Winfield, vocalist american (The
Harptones).
·
1938 - S-a născut David Freiberg, basist american (Quicksilver
Messenger Service, Jefferson Starship).
·
1938 - S-a născut Mason Williams, chitarist şi compozitor
american.
·
1939 - S-a născut Ernie Wright, vocalist american (Little
Anthony & The Imperials).
·
1942 - S-a născut Carl Mann, cântăreţ, pianist şi compozitor
american.
·
1944 - S-a născut James Brady, cântăreţ american
(Sandpipers).
·
1944 - S-a născut Jim Capaldi, baterist, vocalist şi
compozitor (Traffic).
·
1945 - S-a născut Malcolm Duncan, saxofonist britanic
(Average White Band).
·
1945 - S-a născut Ken Hensley, pianist, vocalist şi
compozitor britanic (Uriah Heep, Blackfoot).
·
1948: S-a nascut Jean Michel
Jarre, compozitor francez de muzică electronică.
·
1951 - S-a născut Mike Derosier, baterist canadian (Heart).
·
1955 - S-a născut Jeffrey Daniel, vocalist american
(Shalamar).
·
1961 - S-a născut Mark Bedford, basist britanic (Madness).
Decese
·
79: Moare Plinius cel Bătrân, scriitor și filosof roman (n.
23). Plinius sau Pliniu cel Bătrân, (în latină :
Gaius Plinius Secundus, sau Plinius Maior), s-a născut în anul 23 e.n. la Novum
Comum (Como, Italia) și a murit la data de 24 august 79 în Stabies (în latină :
Stabiæ). Important și renumit erudit al Imperiului Roman – foto ( gravură
imaginară din sec. XIX)
·
1745: A murit Oleksa Dovbus,
eroul legendar al poporului ucrainean, conducator al opristilor; s-a manifestat
în vestul Ucrainei (1738-1745); ceata lui Dovbus a întretinut relatii strânse
cu haiducii din Moldova, Muntenia si Ungaria.
·
1820: A murit scriitorul Ion
Budai-Deleanu, reprezentant al Scolii Ardelene (“Ţiganiada”, “Trei viteji”,
“Scrieri lingvistice”); (n.06.01. 1760).
·
1832: A murit Nicolas
Léonard Sadi Carnot (n. 1 iunie 1796), fizician și inginer militar
francez care, în lucrarea lui din 1824 Reflecții asupra puterii
motrice a focului, a dat prima descriere de succes a motoarelor termice,
descriere cunoscută azi sub numele de ciclul Carnot, punând astfel bazele
pentru a doua lege a termodinamicii. Nicolas Léonard
Sadi Carnot (n. 1 iunie 1796; d. 24 august 1832) a fost un fizician și inginer
militar francez care, în lucrarea lui din 1824, Reflecții asupra puterii
motrice a focului (Réflexions sur la puissance motrice du feu), a dat prima
descriere de succes a motoarelor termice, descriere cunoscută azi sub numele de
ciclul Carnot, punând astfel bazele pentru a doua lege a termodinamicii. Sadi
Carnot, de la numele poetului persan Saadi din Shiraz, foarte admirat de tatăl
său, a fost fiul mai mare al inginerului și matematicianului Lazare Carnot,
cunoscut ca „Marele Carnot”, atunci în vârstă de 43 de ani și aflat la culmea
carierei sale.
·
1868: A murit Costache Negruzzi,
prozator, poet şi dramaturg, membru fondator al Societatii Academice Române,
strălucit reprezentant al curentului naţional-popular de la “Dacia Literară”;
(n. 1808).
·
1884: A decedat Carol
Davila, medic român de origine franceză, ctitor al invatamantului medical
romanesc; (n. 1828). Carol Davila, pe numele de
naștere Carlo Antonio Francesco d’Avila (în franceză Charles d’Avila) (n. 1828,
Parma, Italia – d. 24 august 1884, București) medic și farmacist român, de
origine franceză, născut în Italia, cu studii în Germania și Franța.
·
1917: A încetat din viaţă
la Chisnau, poetul Alexe Mateevici, unul din cei mai reprezentativi
scriitori români născuți în Basarabia. Printre cele mai indragite creatii ale
sale se numara ”Cântec de leagăn” şi “Limba noastră”,
considerată cea mai frumoasă odă închinată limbii române; (n. 27 martie
1888, Cainari, Basarabia).
·
1938: A încetat din viaţă Nicolae
Costin Maximilian, muzicolog şi profesor de muzică, fondatorul revistei
“Muzica” din Bucureşti (1916) (n. 11 august 1888).
·
1940 - A murit inginerul german Paul Gottlieb Nipkow, unul
dintre părinţii televiziunii; a inventat aşa numita ''placă Nipkow'' , care a
permis realizarea ulterioară, pe cale mecanică, a tastatorului necesar
aparatului de recepţie a imaginii (n.22.08.1860).
·
1979: A murit Hanna Reitsch,
pilot german, prima femeie căpitan de zbor din lume; (n.29.03.1912).
·
1987 - A murit lingvistul şi filologul Boris Cazacu
(n.15.01.1919).
·
1990 - A murit, la New York, scriitorul rus Serghei Dovlatov
(“Ne-am întâlnit, am sporovăit”) (n.03.09.1941).
·
2006: A murit intr-un
tragic accident auto regizorul Cristian Nemescu (n. 31 martie 1979). Ultimul
său film, “California Dreamin’ (nesfârşit)”, a primit premiul “Un certain
regard”, la a 60-a ediţie a Festivalului de la Cannes (2007).
Sărbători
- În calendarul ortodox: Sf Sfințit Mc
Eutihie și Sf Mc Tation
- În calendarul romano-catolic: Sf. Bartolomeu, apostol. Apostolul
Bartolomeu este considerat unul din cei 12 apostoli ai lui Isus din
Nazaret, identificat cu Natanael menționat în primul capitolul al
Evangheliei după Ioan. Semnificația numelui „Bartolomeu” este „fiul lui
Talmai” sau „Tholmai”. Una din legende afirmă că el ar fi fost mirele de
la „Nunta din Cana Galileii”
și că ar fi întreprins apoi lungi călătorii de răspândire a noii credințe
creștine prin Cilicia, Armenia, Mesopotamia și India. La curtea regelui
Polimius din Armenia ar fi săvârșit minuni și tot acolo ar fi fost omorât
în mod crud (i s-ar fi tras pielea de pe corpul viu). Rămășițele sale
pământești ar fi ajuns în Arabia, apoi în Mesopotamia, pe insula Lipari
(Italia), la Benevento (oraș în Campania, la cca. 50 km nord-est de
Napoli) și în sfârșit (în anul 983) la Roma (la intervenția împăratului
Otto I), unde se odihnesc și în prezent în bazilica „Sf. Bartolomeu” de pe
„Isola Tiberiana”. În anul 1238 un fragment de craniu a fost dus la
Frankfurt pe Main (Germania) și depus în relicvariul domului ce-i poartă
numele („Sf. Bartolomeu”).
- Ucraina: Ziua
națională - Proclamerea independenței (1991)
RELIGIE
ORTODOXĂ 24 August
Sf Sfințit Mc Eutihie, Sf Mc
Tation
În aceasta luna, în ziua a
douazeci si patra, pomenirea Sfântului Sfintitului Mucenic Eutihie, ucenicul
Sfântului Ioan cuvântatorul de Dumnezeu si al Sfântului Apostol Pavel.
Acest
sfânt umplându-se de darul lui Dumnezeu, si urmând Sfântului Apostol Pavel, a
mers cu mare îndrazneala la propovaduire, si surpând capistile idolesti, a
rabdat legaturi si batai, si a patimit rau multa vreme în temnita, unde primea
pâine din cer. Si a fost bagat în foc si dat fiarelor salbatice. Si toate
acestea biruindu-le, s-a dus în patria sa, la Sevasti; unde, ajungându-l vreme
de batrânete, a raposat în Domnul.
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfantului Mucenic Tation.
Sfântul
Mucenic Tation era originar din oraşul Mitinia, situat în partea de sud a
oraşului Claudiopoli din Onoriada – Asia Mică. El a fost prins de păgâni şi dus
înaintea conducătorului Urban din Claudiopoli. În urma numeroaselor chinuri la
care a fost supus Sfântul Tation a primit cununa mucenciei păstrându-şi
neatinsă credinţa în Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne
mântuieşte pe noi. Amin.
ARTĂ CULINARĂ – REȚETE DE POST PENTRU
ASTĂZI 24 August
A. GUSTĂRI
Zacuscă cu dovlecei
*
7 kg. gogoşari,
*
2 kg. vinete,
*
1 kg. ceapă,
*
1,5-2 kg dovlecei,
*
400 g. bulion
*
ulei
*
sare
*
zahăr
Gogoşarii şi vinetele se coc, se decojesc şi se ţin pe aragaz, pe ochiul mare, într-un vas mare (10 l).
Gogoşarii şi vinetele se coc, se decojesc şi se ţin pe aragaz, pe ochiul mare, într-un vas mare (10 l).
Ceapa se taie mărunt şi se dă uşor prin ulei
încins, dar să nu se rumeneasă.
Peste ceapă se pune şi dovlecelul dat pe
răzătoare.
Se lasă pe foc până se înmoaie dovlecelul.
Se pune ceapa cu dovlecelul în vasul mare şi
se amestecă totul.
Se adaugă şi sucul de roşii obţinut din bulion
dizolvat cu 2 litri apă.
În sucul de roşii se pune o lingură de sare şi
două de zahăr.
Se pune totul la fiert până se înmoaie bine
legumele.
După aceea se pune la borcane, se închide
ermetic şi se sterilizează bine. Am vorbit despre procedeul de sterilizare! Este
o conservă pentru iarna care vine!
B. SALATĂ
Salată
de ardei copţi
Alegem ardei "drepti", de orice
culoare (dar roşii sau galbeni sunt mai gustoşi decât verzi), astfel încât să
poată veni în contact cu suprafaţa plitei în orice poziţie.
1 ) Punem pe plită ardeii şi-i coacem pe toate
părţile până când cea mai mare parte a suprafeţei lor s-a copt, iar coaja
superficială a început să se desprindă.
2 ) După ce s-au copt, îi punem într-o cratiţă, presărăm pe ei puţină sare şi acoperim cratiţa.
3 ) Peste o jumătate de oră îi putem curăţa de coajă şi-i aşezăm într-un castron, punem oţet (de mere dacă avem) şi sare.
2 ) După ce s-au copt, îi punem într-o cratiţă, presărăm pe ei puţină sare şi acoperim cratiţa.
3 ) Peste o jumătate de oră îi putem curăţa de coajă şi-i aşezăm într-un castron, punem oţet (de mere dacă avem) şi sare.
Dacă ardeii sunt prea mari, îi tăiem
longitudinal, îndepărtăm seminţele, însă lichidul din interior îl punem în
castron împreună cu ardeii.
Peste ardei putem pune şi puţin ulei (de măsline
preferabil).
C. SOSURI
Maioneză de post din pufuleţi
Ingrediente: o pungă de pufuleţi,
jumătate de ceaşcă de apă, zeamă de lămâie, 100-150 ml ulei, muştar.
Mod de preparare: Se pune apa într-un vas, se adaugă pufuleţii şi se amestecă, de preferat cu lingura, până se obţine o cremă. Dacă pasta este prea groasă, mai puteţi adăuga puţină apă. Crema obţinută se freacă cu uleiul după care se adaugă muştarul (dupa gust), sare, piper şi zeamă de lămâie. Pentru a orna o salată cu maioneză de post din pufuleţi, este recomandat să o preparaţi chiar înainte de servire pentru a-şi păstra aspectul.
D. BORŞURI, SUPE CREME DE LEGUME
Supă
cremă de legume
- 3-4 morcovi medii
- 2 rădăcini de pătrunjel
- 2 ţeline mici
- 6 cartofi potriviţi
- crutoane
- 2-3 cepe
-1 legătură pătrunjel
- sare, piper
- 1 ardei
- 3-4 linguri ulei
- 1/2 lămâie
Se spală şi se taie legumele mărunt. Se pun la fiert într-o oală mare cu apă şi piper până se sfărâmă. Când toate legumele sunt fierte, le scoatem şi le mutăm într-un castron (exceptând ceapa pe care o dăm afară de tot) unde le pasăm până obţinem o cremă. Se adaugă apoi zeama care ne-a rămas, dar cu măsură astfel încât să nu fie prea subţire. Iar dacă rămâne prea consistentă mai putem adăuga apă. La sfârşit adăugăm verdeaţă, sare şi lămâie după gust. Se serveşte cu crutoane.
- 2 rădăcini de pătrunjel
- 2 ţeline mici
- 6 cartofi potriviţi
- crutoane
- 2-3 cepe
-1 legătură pătrunjel
- sare, piper
- 1 ardei
- 3-4 linguri ulei
- 1/2 lămâie
Se spală şi se taie legumele mărunt. Se pun la fiert într-o oală mare cu apă şi piper până se sfărâmă. Când toate legumele sunt fierte, le scoatem şi le mutăm într-un castron (exceptând ceapa pe care o dăm afară de tot) unde le pasăm până obţinem o cremă. Se adaugă apoi zeama care ne-a rămas, dar cu măsură astfel încât să nu fie prea subţire. Iar dacă rămâne prea consistentă mai putem adăuga apă. La sfârşit adăugăm verdeaţă, sare şi lămâie după gust. Se serveşte cu crutoane.
E. MÂNCĂRURI
Ardei
umpluţi cu ciuperci
* 10 ardei,
* 2 cutii ciuperci,
* 100 g orez,
* 1 ceapă,
* ulei,
* sare,
* piper,
* cimbru,
* 1 kg roşii (3 linguri pastă de tomate),
* pătrunjel şi mărar verde
Ceapa tocată se pune împreună cu
orezul spălat la călit în ulei încins. Când ceapa devine sticloasă, se stinge
cu o cană de apă şi se lasă să fiarbă până când se înmoaie orezul. Se spală
ciupercile, se toacă şi se adaugă împreună cu verdeaţa tocată, puţin cimbru
uscat, sare şi piper peste orez. Cu acest amestec se umplu ardeii, se pun
capacele de roşii şi se aşază într-o cratiţă, în picioare. Se pune apa
amestecată cu roşiile tocate rămase, sau cu pasta de tomate, cât să acopere
ardeii. Cratiţa se dă la cuptor pentru 45 min., sau se poate fierbe mâncarea şi
pe aragaz.
F. DULCIURI
Prăjitură
cu mere şi cafea
250 ml
cafea preparată mai slăbuţă
6 linguri de zahăr
8 linguri de făină
3-4 linguri margarină topită
1/2 cană stafide
1 cană mere (decojite) tăiate cubuleţe
1 plic praf de copt, esenţă rom, vanilie
zahăr farin,
zahăr vanilat
6 linguri de zahăr
8 linguri de făină
3-4 linguri margarină topită
1/2 cană stafide
1 cană mere (decojite) tăiate cubuleţe
1 plic praf de copt, esenţă rom, vanilie
zahăr farin,
zahăr vanilat
Se amestecă într-un vas: făina, zahărul,
cafeaua şi praful de copt, până se omogenizează. Apoi se adaugă şi margarina
topită, trebuie să arate ca o compoziţie de chec.
Se unge o tavă cu ulei, se tapetează cu făină şi se toarnă aluatul, se aşază merele şi stafidele, distribuindu-se uniform pe toată suprafaţa. Se dă la cuptor penrtu 20-25 minute.
Se lasă să se răcească bine în tavă apoi se pudrează cu zahăr farin amestecat cu zahăr vanilat.
Se unge o tavă cu ulei, se tapetează cu făină şi se toarnă aluatul, se aşază merele şi stafidele, distribuindu-se uniform pe toată suprafaţa. Se dă la cuptor penrtu 20-25 minute.
Se lasă să se răcească bine în tavă apoi se pudrează cu zahăr farin amestecat cu zahăr vanilat.
ARTE 24 August
MUZICĂ
24 August
Louis Teicher, pianist american
William Winfield, vocalist american (The Harptones).
Harptones, The
David Freiberg, basist american (Quicksilver Messenger Service,
Jefferson Starship).
David Freiberg-
Codeine
Mason Williams, chitarist şi compozitor american.
Ernie Wright, vocalist american (Little Anthony & The
Imperials).
Little Anthony
Carl Mann, cântăreţ, pianist şi compozitor american.
Carl Mann - Carl
Rocks (Bear Family Records GmbH) [Full Album]:
James Brady, cântăreţ american (Sandpipers).
The Sandpipers -
The Best Of
Jim Capaldi, baterist, vocalist şi compozitor (Traffic).
Malcolm Duncan, saxofonist britanic (Average White Band).
Average White Band
Ken Hensley, pianist, vocalist şi compozitor britanic (Uriah Heep,
Blackfoot).
Jean
Michel Jarre
Mike Derosier, baterist canadian (Heart).
Michael Derosier
Drum Solo:
Jeffrey Daniel, vocalist american (Shalamar).
Shalamar -
Mark Bedford, basist britanic (Madness).
Madness
Gheorghe
Cucu
Haydn - String Quartets Op. 74
Balakirev: Complete Piano Works
Musik am Dresdner Hof (Ludwig Guttler, Virtuosi Saxoniae) CD 2
MARCO ANTONIO SOLÍS SUS MEJORES ÉXITOS - MARCO ANTONIO SOLÍS 30 GRANDES ÉXITOS ENGANCHADOS
Best Saxophone Cover Popular Songs 2018 - Top Instrumental Saxophone Covers 2018
Happy Classical Music
POEZIE
24 August
Paulo
Coelho
Biografie
Paulo s-a nascut la Rio de Janeiro, in Brazilia, in
1947. Inainte de a se dedica in totalitate literaturii, a fost actor, director
de teatru, jurnalist si textier. Paulo a scris texte pentru cantecele unora
dintre cei mai importanti artisti ai scenei muzicale braziliene, printre care
Elis Regina si Rita Lee, dar cea mai mare popularitate a castigat-o alaturi
de Raul Seixas. Au compus impreuna cam 60 de
piese, destule dintre ele devenind hituri, de pilda Eu nasci há dez mil
anos atrás (M-am nascut acum zece mii de ani), Gita si Al
Capone.
Vezi videoclipul hitului M-am nascut acum
zece mii de ani de Raul Seixas si Paulo Coelho. Citeste textul scris de Paulo.
Fascinatia lui Paulo pentru lumea spirituala dateaza
din perioada in care, hippy fiind, a hoinarit prin lume si a inceput sa
studieze societatile secrete si religiile orientale. In 1982, lui Paulo i-a
aparut prima carte, Arquivos do Inferno (Arhivele
Infernului), care nu a avut insa nici un impact la public. A scris apoi,
impreuna cu Nelson Liano jr, volumul O manual prático do vampirismo,
publicat in 1985, dar ulterior a vrut sa-l retraga de pe piata, considerandu-l
de proasta calitate.
In 1986, a intreprins pelerinajul la
Santiago de Compostela, iar aceasta
experienta avea sa-l influenteze decisiv si sa devina punctul de pornire al
cartii Jurnalul unui Mag (1987). In anul urmator a
aparut Alchimistul. Vanzarile slabe de la inceput l-au descurajat
pe micul editor care se incumetase sa publice cartea, dar ulterior aceasta avea
sa bata toate recordurile de vanzare in Brazilia.
Alchimistul este unul dintre cele mai importante fenomene literare ale secolului
XX. S-a aflat pe primul loc in listele de bestselleruri din 18 tari si s-a
vandut, pana acum, in 35 de milioane de exemplare. De altfel, i-a adus lui
Paulo, in 2008, un record Guiness pentru cea mai tradusa carte: 67 de limbi.
Pentru Alchimistul, Paulo a primit laude de la numeroase
personalitati, de la Kenzaburo Oe, laureat al Premiului Nobel, pana la Madonna,
care o numara printre cartile ei preferate. Romanul a inspirat multe alte
proiecte: un musical in Japonia, piese de teatru in Franta, Belgia, SUA, Turcia,
Italia, Elvetia, doua simfonii, in Italia si SUA. Celebrul artist Moebius
(scenograful filmelor Al cincilea element siAlien) a
ilustrat o editie in franceza a Alchimistului, iar
in 2010 a fost publicat in SUA un graphic novel.
Au urmat Brida (1990), As
Valkírias (Valkiriile, 1992), Na margem do rio Piedra
eu sentei e chorei (La raul Piedra am sezut si-am plans,
1994), Maktub (1994) - un volum in care sunt puse laolalta
articolele publicate in ziarul brazilian Folha de São Paulo, apoiFrases (1995)
- o antologie de texte, O Monte Cinco (Al cincilea munte,
1996), O manual do guerreiro da luz (Manualul razboinicului
luminii, 1997), Veronika decide morrer (Veronika se
hotaraste sa moara, 1998), O Demónio e a Senhorita Prym(Diavolul
si domnisoara Prym, 2000), Histórias para pais, filhos e netos (Povesti
pentru parinti, copii si nepoti, un volum de povesti traditionale,
2001), Onze minutos (Unsprezece minute, 2003),Zahir (2005), A
Bruxa de Portobello (Vrajitoarea din Portobello, 2006), o
compilatie de texte reunite sub titlul Ca raul care curge(2006), O
vencedor está só (Invingatorul este intotdeauna singur, 2008), O
Aleph (Aleph, 2010), Manuscrito encontrado em Accra(Manuscrisul
gasit la Accra, 2012). De asemenea, a adaptat Darulde Henry
Drummond si Scrisorile de dragoste ale unui profet de Kahlil
Gibran.
Paulo a intrat in Cartea Recordurilor Guiness ca autorul care a semnat cele
mai multe carti in editii diferite (9 octombrie 2003, la Targul de Carte de la
Frankfurt). In octombrie 2008 a primit inca un loc in Guiness Book,
pentru Alchimistul - cartea tradusa in cele mai multe limbi.
In 2003, in orasul Arendal din Norvegia, fiecare functionar public a primit un exemplar din Alchimistul, pentru incurajarea unui nou tip de gandire.
Multe cursuri MBA, de pilda cel de la The Graduate School of Business al Universitatii din Chicago, le recomanda cursantilor sa citeasca Alchimistul.
Cartea a fost inclusa in programa scolara din peste 30 de tari, elevilor fiindu-le oferite editii speciale.
Paulo a reusit performanta de a avea in acelasi timp trei titluri pe listele de bestselleruri in Franta, Brazilia, Polonia, Elvetia, Argentina, Grecia, Croatia si Rusia.
Viata lui Paulo a fost subiectul unor documentare la televiziuni din Irlanda (Sapte zile - o calatorie cu Paulo Coelho), Japonia (Calea catre Kumano, Calea catre Santiago), la People & Arts Channel (Paulo Coelho, alchimistul cuvantului), A&E Mundo, Prima TV s.a.
Paulo are acum si propria bautura: chocolat chaud cu aroma de portocale. Este un semn de recunostinta din partea Hotelului Bristol din Paris, care i-a multumit astfel pentru ca a fost mentionat in Zahir.
In martie-iunie 2006, Paulo a intreprins o calatorie aniversara, sarbatorind astfel 20 de ani de la pelerinajul sau la Santiago de Compostela. A avut intalniri-surpriza - anuntate doar cu o zi inainte - in orasele de pe traseu, pentru a-si cunoaste cititorii. In cele 90 de zile ale acestui pelerinaj a facut ocolul lumii si cu acest prilej si-a lansat blogul Walking the Path - The Pilgrimage, pentru a-si impartasi impresiile. Ulterior, Paulo si-a extins prezenta pe internet, iar acum este unul dintre cei mai activi scriitori online.
Paulo este primul autor de succes care sprijina nemijlocit descarcarea gratuita a textelor sale. Cea mai buna dovada in acest sens se afla aici. Puternica amprenta a lui Paulo din spatiul digital l-a determinat pe renumitul blogger Jeff Jarvis sa-l numeasca the Googliest author.
In octombrie 2008, Paulo a fost invitat sa deschida Targul de Carte de la Frankfurt si, cu prilejul unui scurt interviu, a vorbit despre impactul internetului asupra editurilor si despre pirateria online.
In 2003, in orasul Arendal din Norvegia, fiecare functionar public a primit un exemplar din Alchimistul, pentru incurajarea unui nou tip de gandire.
Multe cursuri MBA, de pilda cel de la The Graduate School of Business al Universitatii din Chicago, le recomanda cursantilor sa citeasca Alchimistul.
Cartea a fost inclusa in programa scolara din peste 30 de tari, elevilor fiindu-le oferite editii speciale.
Paulo a reusit performanta de a avea in acelasi timp trei titluri pe listele de bestselleruri in Franta, Brazilia, Polonia, Elvetia, Argentina, Grecia, Croatia si Rusia.
Viata lui Paulo a fost subiectul unor documentare la televiziuni din Irlanda (Sapte zile - o calatorie cu Paulo Coelho), Japonia (Calea catre Kumano, Calea catre Santiago), la People & Arts Channel (Paulo Coelho, alchimistul cuvantului), A&E Mundo, Prima TV s.a.
Paulo are acum si propria bautura: chocolat chaud cu aroma de portocale. Este un semn de recunostinta din partea Hotelului Bristol din Paris, care i-a multumit astfel pentru ca a fost mentionat in Zahir.
In martie-iunie 2006, Paulo a intreprins o calatorie aniversara, sarbatorind astfel 20 de ani de la pelerinajul sau la Santiago de Compostela. A avut intalniri-surpriza - anuntate doar cu o zi inainte - in orasele de pe traseu, pentru a-si cunoaste cititorii. In cele 90 de zile ale acestui pelerinaj a facut ocolul lumii si cu acest prilej si-a lansat blogul Walking the Path - The Pilgrimage, pentru a-si impartasi impresiile. Ulterior, Paulo si-a extins prezenta pe internet, iar acum este unul dintre cei mai activi scriitori online.
Paulo este primul autor de succes care sprijina nemijlocit descarcarea gratuita a textelor sale. Cea mai buna dovada in acest sens se afla aici. Puternica amprenta a lui Paulo din spatiul digital l-a determinat pe renumitul blogger Jeff Jarvis sa-l numeasca the Googliest author.
In octombrie 2008, Paulo a fost invitat sa deschida Targul de Carte de la Frankfurt si, cu prilejul unui scurt interviu, a vorbit despre impactul internetului asupra editurilor si despre pirateria online.
E
uşor să suferi din dragoste pentru aproapele, din dragoste pentru lume sau din
dragoste pentru copil. Suferinţa îţi dă sentimentul că asta face parte din
viaţă, că este o durere nobilă şi măreaţă. E uşor să suferi din dragoste pentru
o cauză sau pentru o misiune: asta înalţă inima celui ce suferă. Dar cum să
explici suferinţa din pricina unui bărbat? E imposibil! Atunci te simţi în
infern, pentru că nu există nobleţe sau măreţie - ci doar mizerie.
În
toate poveştile de dragoste există întotdeauna ceva care ne apropie de eternitate
şi de esenţa vieţii, pentru că poveştile de dragoste conţin toate tainele
lumii. Ce se întâmplă însă atunci când timiditatea împiedică o dragoste
adolescentină să înflorească?
La
urma urmei, ce e fericirea? Dragoste, se spune. Dar dragostea nu a adus şi nici
nu va aduce vreodată fericirea. Dimpotrivă, nu e decât nelinişte, un câmp de
luptă, nopţi nedormite, când ne întrebăm dacă e bine ce facem. Adevărata
dragoste este plămădită din extaz şi agonie.
Unsprezece
minute (2003)
Deşi
nu te-am dezbrăcat şi n-am pătruns în tine, şi nici măcar nu te-am atins, am
făcut dragoste.
Costache
Negruzzi, prozator, poet şi dramaturg
COSTACHE NEGRUZZI
(1808- 1868)
Date biografice: Costache Negruzzi
s-a născut în anul 1808, în comuna Trifeştii-Vechi din
judeţul Iaşi, ca fiu al răzeşului Dinu Negruţ, ajuns paharnic şi al
Sofiei, născută Hermeziu. Studiile le face în particular, cu dascăli de greacă şi
franceză. În timpul Revoluţiei
lui Tudor Vladimirescu (1821) familia se refugiază
la moşia Şărăuţi din ţinutul Hotinului, apoi la Chişinău, unde
Negruzzi îl cunoaşte pe marele scriitor rus, Puşkin. Rămânând orfan de tată, din cauza dificultăţilor financiare ocupă diverse funcţii
administrative (diac de visterie,
căminar), sprijină apariţia revistei „Albina românească" a lui Gh.Asachi,
face traduceri ale operelor lui Hugo, Byron, Al.Dumas. În 1840 se alătură
mişcării culturale iniţiate de Mihail Kogălniceanu, „Dacia literară", apoi
se află la conducerea Teatrului Naţional din Iaşi, alături de Vasile Alecsandri şi MihailKogălniceanu.
În 1844 participă, alături de Kogălniceanu,
la realizarea revistei „Propăşirea", în care publică
povestirea „Toderică", din care cauză este surghiunit, iar revista
suprimată. Deşi nu se implică direct în revoluţia de Ia 1848, elogiază eroismul
Anei Ipătescu. După ce participă la manifestările privind Unirea Principatelor,
se îmbolnăveşte şi nu poate fi prezent la solemnitatea alegerii sale ca membru
al Academiei Române, din 1867. Se stinge din viaţă la 24 august 1868, la Iaşi.
Opera: Costache
Negruzzi debutează în primul număr al revistei „Dacia literară" (30
ianuarie1840), cu nuvela istorică „Alexandru
Lăpuşneanul", înscriindu-se în noile direcţii culturale trasate de Mihail Kogălniceanu în
programul „Introducţie". În
volum, debutează în
1857, cu „Păcatele tinereţelor", în care adună - selectiv
-compunerile de până atunci, poezie, proză, scrisori literare. Proza epistolară este publicată în volumul „Negru
pe alb (Scrisori la un prieten)", apărut în 1845. Negruzzi are meritul de a fi iniţiat
primul proiect de epopee naţională, „Ştefaniada",
din care însă nu a realizat decât poemul „Aprodul Purice".
Alte creaţii de
proză scurtă şi dramaturgie.
•„Aprodul Purice", subintitulată
„anecdot istoric", 1837;
•„Doi ţărani şi cinci
cârlani", vodevil naţional într-un act, 1849;
•„Muza de la Burdujeni",
farsă într-un act, 1851.
Ghicitoare
La albeaţă-ntrec pe lume orice lucru lucitor,
Dacă vrei să mă fac, trebe să mă strângi încetişor.
Oh! Să nu mă strângi prea tare, cetitorule, ia seama,
Că pe loc mă faci ca mama!
Eu sunt român
Francez, Neamț, Rus,
ce firea te-a făcut,
Pământul tău e bine-a nu uita;
Oricui e drag locul ce l-a născut.
Eu, frații mei,’ori unde-oiu căuta,
Nu mai găsesc ca dulcea Românie,
De-o și hulesc câți se hrănesc în ea
Corci venetici. Dar oricum va fi, fie,
Eu sunt Român, și-mi place țara mea,
Pământul tău e bine-a nu uita;
Oricui e drag locul ce l-a născut.
Eu, frații mei,’ori unde-oiu căuta,
Nu mai găsesc ca dulcea Românie,
De-o și hulesc câți se hrănesc în ea
Corci venetici. Dar oricum va fi, fie,
Eu sunt Român, și-mi place țara mea,
Laudă mulți pe
Francezul voios,
Pe mândrul Rus, pe Neamțul regulat,
La dânșii, spun, că-i bine și frumos;
Dar, frații mei, eu oricât am umblat
Pe drumuri lungi, cu șine ferecate,
Nu mă ‘nvoeam și vreți să știți de ce?
Pentru că-mi plac șoselele stricate.
Eu sunt Român, mi-e dragă țara mea.
Pe mândrul Rus, pe Neamțul regulat,
La dânșii, spun, că-i bine și frumos;
Dar, frații mei, eu oricât am umblat
Pe drumuri lungi, cu șine ferecate,
Nu mă ‘nvoeam și vreți să știți de ce?
Pentru că-mi plac șoselele stricate.
Eu sunt Român, mi-e dragă țara mea.
Străine țări îmi
place-ades să văd.
Dar sunt sătul lumea de-a colindă;
In țara mea de-acuma voiu să șed;
Căci, frații mei, ori unde voiu umblă,
N’o să găsesc acea bună primire
Ce m am deprins în țară-mi a vedea;
Și în străini e rece găzduire!
Eu sunt Român, mi-e dragă țara mea.
Dar sunt sătul lumea de-a colindă;
In țara mea de-acuma voiu să șed;
Căci, frații mei, ori unde voiu umblă,
N’o să găsesc acea bună primire
Ce m am deprins în țară-mi a vedea;
Și în străini e rece găzduire!
Eu sunt Român, mi-e dragă țara mea.
Tânăr eram și sărutam
cu-amor
Căpriii ochi sburdatecei Dridri
Ea mă vându și eu voiam să mor,
Când mă ‘ntâlnì o blondă milady;
Dragostea ei scăpă a mele zile,
Dar mă ‘nghieță, și mă ‘ncălzi abia
Dulcele-amor româncelor copile…
Eu sunt Român, îmi place țara mea.
Căpriii ochi sburdatecei Dridri
Ea mă vându și eu voiam să mor,
Când mă ‘ntâlnì o blondă milady;
Dragostea ei scăpă a mele zile,
Dar mă ‘nghieță, și mă ‘ncălzi abia
Dulcele-amor româncelor copile…
Eu sunt Român, îmi place țara mea.
La masă beau adesea
vin străin,
Tocai, Bordo, Șampanie iubesc.
Iar mai ales prefer vinul de Rin,
Dacă nu am Cotnar și Odobesc;
Când însă am, deșert pline pahare,
Apoi încep să cânt vre-o manea,
Și sunt tot beat cât țin zilele-amare !
Eu sunt Român, mi-e dragă țara mea!
Tocai, Bordo, Șampanie iubesc.
Iar mai ales prefer vinul de Rin,
Dacă nu am Cotnar și Odobesc;
Când însă am, deșert pline pahare,
Apoi încep să cânt vre-o manea,
Și sunt tot beat cât țin zilele-amare !
Eu sunt Român, mi-e dragă țara mea!
Melancolia
O puternica plecare ce nu
rabda-mpotrivire
Ma indeamna sa cant astazi acea tanara simtire
Ce-n singuratate numai isi are locasul seu,
Dar ceresc trimis in lume din sanul lui Dumnezeu.
Fie ca aceste versuri ce curand vor fi uitate
Sa aduca alinare vrunor inimi intristate,
si resfirand pe-a lor cale niste nemernice flori,
Sa le-mprastie necazul s-ai supararilor nori;
Caci placerile sunt multe care vin din bucurie,
insa nu putine are si dulcea melancolie;
s-un om simtitor alege, decat agere clatiri,
Pe ale melancoliei linistitele uimiri.
il privesti catand sa afle in al artelor locase
Nu icoane renumite, pomeniri mandre, trufase,
Ci tabloul melanholic unde-un june-amorezat
Sta jalind pe straini tarmuri de iubita-i departat;
Sau un tanar ce suspina intru-o singuratate,
Suferind pentru-a sa tara, pentru drept si libertate.
Cate ori a zilei raza il gaseste inca treaz,
Adancit in reverie si cu lacrimi pe obraz!
Cate ori petrece noaptea absorbit intru gandirea
Unui fulger de nadejde ce-i menise fericirea,
Cugetand la suvenirea unor dulci imbratoseri,
Uitand viata s-ale lumii minciunoasele placeri!
Ah! Amorul e virtute pentru cine-l pretuieste,
Pentru cel care il simte, si din inima iubeste!
Fericit cine-l cunoaste! fericit cine-l simti!
Iata lina primavara incepu a ne zambi;
Mii de flori insmalta campul ravarsand a lor miroase,
Iar zefirii pintre frunze cu-a lor aripi racoroase
Raspandesc un dulce sunet pe natura-nveselind,
si la glasul lor faptura se resimte inviind.
Dar decat acel lux mare a naturii inflorite
Preferam mai bine umbra celor radiuri linistite;
Acolo in incantare sub frunzisul nepatruns,
Inima isi dezvaleste simtimentul sau ascuns.
Cand copaci plecand asupra-ti a lor frunte despletita
iti intovarasesc pasii pe-o carare mult iubita;
Cand zefirul care-n sesuri de abia rasufla lin,
Pintre frunze se aude ca un gemat de suspin;
Toate chem la reverie, toate plec la indurare,
si-n racoarea acea dulce inim-afla stamparare.
Caci condusa de natura spre mai tinere gandiri,
Cu placere-si aminteste trecutele suferiri.
Vezi paraul acest trandav, scaldand pajistea cea verde,
Cum prin flori trufas se primbla, si subt arce verzi se pierde?
Valul sau pare ca poarta lacrimi limpezi si oftari,
indemnand cu-a sa murmura la duioase cugetari;
Langa el o mandra salce cu lungi ramuri atarnate
isi implant-intr-a lui ape cositele-i resfirate;
Acea unda gematoare, acel arbure jalind
Parca sunt doi juni prieteni ce, al nostru chin privind,
Se indur l-a noastre patimi, la a noastra grea durere,
si ne-aduc prin a lor freamat o placuta mangaiere;
Noi iubind compatimirea ce ei vor a ne-arata,
Aflam vie multamire langa dansii a ofta.
...
S-ascultam, ce se aude? Ce nou glas rasuna oare?
A dumbravii cantareata, gingasa privighetoare,
Prin accente iscusite radiul tot a incantat;
Ascultand-o simt ca-n sine-mi un nou ce s-a desteptat.
Cat iubesc sa-mi opresc pasii subt umbra de desfatare
Unde cade in suspine a ei jalnica cantare!
Ganditor si dat cu totul s-aud dulcele ei glas,
Sub copaciul acest mandru in uimire am ramas,
Nu bag seama ca deasupra-mi vijelie se starneste,
Sau ca soarele apune, ori ca tunetul vuieste,
si c-a zilei luminare de pe cer acum s-a stans;
Simt a ei durere numai, ascult numai al ei plans,
Dar tacu - nu mai rasuna tanguioasa-i melodie,
Eu stau inca, ascult inca cuprins de melancolie.
Steaua zilei osteneste tanjitoarele-mi vederi;
Ochiul meu muiat in lacrimi afla mai multe placeri
Cand pe nori d-azur si aur cautand se oboseste
Lumina ce nu se vede, dar tot inca se simteste:
Ziua asta care moare, noaptea care s-a intins,
Umbra cea misterioasa ce padurile-a incins,
Dulcea paserei cantare ce treptat se micsureaza,
Trandafirul ce s-ascunde, raul care murmureaza,
sesul, campii ce de umbra peste tot s-au invalit,
Racoreala ce ravarsa un vazduh imbalsamit,
Luna galesa ce-ncepe sa se nalte cu trufie,
Aratandu-si printre neguri a sa frunte argintie,
Linul zuzet ce din apa se radica cu amor,
A nemernicei bufnite cantecul ingrozitor,
Aduc multa alinare la a inimii durere,
si sub valul sau natura are-o mai vie placere.
Toamna vesteda si trista are iarasi frumuseti
Ca si omul ce ajunse ale vrastei carunteti.
Cand din vai cu turbaciune achilonul se radica,
si cand frunza-ngalbenita l-ai copacilor trunchi pica,
Muritorul melancolic vazand natura murind,
La al sau iubit prieten departe de el gandind,
Afla-o cruda multamire in a firei dezbracare,
Caci frumoasa primavara infrunta a sa-ntristare;
insa toamna suferinda potrivita cu-al sau chin
E un leac l-a lui durere, un partas l-al sau suspin.
Acel ses, acea dumbrava si colnicele cernite
il privesc, si de-a lui jale parca-s si ele mahnite.
...
Cat iubesc printre ruine sa ma primblu-adeseori,
Monumente parasite a caror locuitori
Faceau lumea sa rasune de-a lor fapte laudate,
Trei lucruri iubind in viata, onor, glorie, dreptate.
Dar pierir-acum eroii, si ai lor urmasi misei,
Interesul au povata si-nvrajbirea intre ei! -
Nu mai sunt! - A lor cenusa ce-n vazduh fu aruncata
De fii corci si fara cuget cu dispret este calcata!
Ah! curand sosi-va vremea ticalosii a simti
in ce rapa egoismul are a-i prapastui!...
Cugetand la vechi eroii, si privind a lor morminte
De Saturn desfigurate, imi aduc ades aminte
Cat de mari au fost odata, cate neamuri au invins,
si simt ochi-mi ca se implu de un patriotic plans.
...
Vad o veche monastire, sfant azil de pocainta,
Unde nevinovatia isi aleasa locuinta.
Al aramei tristul sunet gandul meu a desteptat,
Spre locasul mantuirii pasii mei a indreptat.
in aceste ziduri sfinte unde Domnul se mareste,
Pacatosul alinare constiintei lui gaseste;
Aici suflete viteze, parasind a lumii greu,
isi petrec restul vietii laudand pre Dumnezeu.
Gandul lor fugind din lume este numai vecinicia,
Cand ii vad, un nou pret are in ochi-mi melancolia,
Judecand ca-n lumea asta ne e dat sa suferim...
Unde sunt? Unde ma aflu? - Langa-un jalnic tinterim!
Ce cucernica privire! Ce icoan-inavutita!
Cate ganduri mangaioase pentr-o inima ranita!
ins-aice nu se vede nici un falnic mausoleu,
Care sa inveciniceasca pomenirea vrunui reu;
Nu, nici marmura, nici aur, nici arama se zareste,
Pe-a saracilor morminte numai iarba verde creste.
Te salut, locas cucernic sarmanului muncitor,
Care-a fost toata viata statului folositor!
Te salut! pentru ca traiu-i pururea in asuprire,
De abia aice afla o adanca linistire;
Cu respect si duiosie ma inchin astui mormant...
Patriot a fost acesta, de folos l-al sau pamant.
Nu un trantor ce in viata numai rau stiu a face
si din a tarii lui sange sa se-ngrase-n buna pace.
...
Aurora se iveste vestitoarea diminetii.
Alta zi - Luna s-ascunde- Un nou pas pe calea vietii!
Ma indeamna sa cant astazi acea tanara simtire
Ce-n singuratate numai isi are locasul seu,
Dar ceresc trimis in lume din sanul lui Dumnezeu.
Fie ca aceste versuri ce curand vor fi uitate
Sa aduca alinare vrunor inimi intristate,
si resfirand pe-a lor cale niste nemernice flori,
Sa le-mprastie necazul s-ai supararilor nori;
Caci placerile sunt multe care vin din bucurie,
insa nu putine are si dulcea melancolie;
s-un om simtitor alege, decat agere clatiri,
Pe ale melancoliei linistitele uimiri.
il privesti catand sa afle in al artelor locase
Nu icoane renumite, pomeniri mandre, trufase,
Ci tabloul melanholic unde-un june-amorezat
Sta jalind pe straini tarmuri de iubita-i departat;
Sau un tanar ce suspina intru-o singuratate,
Suferind pentru-a sa tara, pentru drept si libertate.
Cate ori a zilei raza il gaseste inca treaz,
Adancit in reverie si cu lacrimi pe obraz!
Cate ori petrece noaptea absorbit intru gandirea
Unui fulger de nadejde ce-i menise fericirea,
Cugetand la suvenirea unor dulci imbratoseri,
Uitand viata s-ale lumii minciunoasele placeri!
Ah! Amorul e virtute pentru cine-l pretuieste,
Pentru cel care il simte, si din inima iubeste!
Fericit cine-l cunoaste! fericit cine-l simti!
Iata lina primavara incepu a ne zambi;
Mii de flori insmalta campul ravarsand a lor miroase,
Iar zefirii pintre frunze cu-a lor aripi racoroase
Raspandesc un dulce sunet pe natura-nveselind,
si la glasul lor faptura se resimte inviind.
Dar decat acel lux mare a naturii inflorite
Preferam mai bine umbra celor radiuri linistite;
Acolo in incantare sub frunzisul nepatruns,
Inima isi dezvaleste simtimentul sau ascuns.
Cand copaci plecand asupra-ti a lor frunte despletita
iti intovarasesc pasii pe-o carare mult iubita;
Cand zefirul care-n sesuri de abia rasufla lin,
Pintre frunze se aude ca un gemat de suspin;
Toate chem la reverie, toate plec la indurare,
si-n racoarea acea dulce inim-afla stamparare.
Caci condusa de natura spre mai tinere gandiri,
Cu placere-si aminteste trecutele suferiri.
Vezi paraul acest trandav, scaldand pajistea cea verde,
Cum prin flori trufas se primbla, si subt arce verzi se pierde?
Valul sau pare ca poarta lacrimi limpezi si oftari,
indemnand cu-a sa murmura la duioase cugetari;
Langa el o mandra salce cu lungi ramuri atarnate
isi implant-intr-a lui ape cositele-i resfirate;
Acea unda gematoare, acel arbure jalind
Parca sunt doi juni prieteni ce, al nostru chin privind,
Se indur l-a noastre patimi, la a noastra grea durere,
si ne-aduc prin a lor freamat o placuta mangaiere;
Noi iubind compatimirea ce ei vor a ne-arata,
Aflam vie multamire langa dansii a ofta.
...
S-ascultam, ce se aude? Ce nou glas rasuna oare?
A dumbravii cantareata, gingasa privighetoare,
Prin accente iscusite radiul tot a incantat;
Ascultand-o simt ca-n sine-mi un nou ce s-a desteptat.
Cat iubesc sa-mi opresc pasii subt umbra de desfatare
Unde cade in suspine a ei jalnica cantare!
Ganditor si dat cu totul s-aud dulcele ei glas,
Sub copaciul acest mandru in uimire am ramas,
Nu bag seama ca deasupra-mi vijelie se starneste,
Sau ca soarele apune, ori ca tunetul vuieste,
si c-a zilei luminare de pe cer acum s-a stans;
Simt a ei durere numai, ascult numai al ei plans,
Dar tacu - nu mai rasuna tanguioasa-i melodie,
Eu stau inca, ascult inca cuprins de melancolie.
Steaua zilei osteneste tanjitoarele-mi vederi;
Ochiul meu muiat in lacrimi afla mai multe placeri
Cand pe nori d-azur si aur cautand se oboseste
Lumina ce nu se vede, dar tot inca se simteste:
Ziua asta care moare, noaptea care s-a intins,
Umbra cea misterioasa ce padurile-a incins,
Dulcea paserei cantare ce treptat se micsureaza,
Trandafirul ce s-ascunde, raul care murmureaza,
sesul, campii ce de umbra peste tot s-au invalit,
Racoreala ce ravarsa un vazduh imbalsamit,
Luna galesa ce-ncepe sa se nalte cu trufie,
Aratandu-si printre neguri a sa frunte argintie,
Linul zuzet ce din apa se radica cu amor,
A nemernicei bufnite cantecul ingrozitor,
Aduc multa alinare la a inimii durere,
si sub valul sau natura are-o mai vie placere.
Toamna vesteda si trista are iarasi frumuseti
Ca si omul ce ajunse ale vrastei carunteti.
Cand din vai cu turbaciune achilonul se radica,
si cand frunza-ngalbenita l-ai copacilor trunchi pica,
Muritorul melancolic vazand natura murind,
La al sau iubit prieten departe de el gandind,
Afla-o cruda multamire in a firei dezbracare,
Caci frumoasa primavara infrunta a sa-ntristare;
insa toamna suferinda potrivita cu-al sau chin
E un leac l-a lui durere, un partas l-al sau suspin.
Acel ses, acea dumbrava si colnicele cernite
il privesc, si de-a lui jale parca-s si ele mahnite.
...
Cat iubesc printre ruine sa ma primblu-adeseori,
Monumente parasite a caror locuitori
Faceau lumea sa rasune de-a lor fapte laudate,
Trei lucruri iubind in viata, onor, glorie, dreptate.
Dar pierir-acum eroii, si ai lor urmasi misei,
Interesul au povata si-nvrajbirea intre ei! -
Nu mai sunt! - A lor cenusa ce-n vazduh fu aruncata
De fii corci si fara cuget cu dispret este calcata!
Ah! curand sosi-va vremea ticalosii a simti
in ce rapa egoismul are a-i prapastui!...
Cugetand la vechi eroii, si privind a lor morminte
De Saturn desfigurate, imi aduc ades aminte
Cat de mari au fost odata, cate neamuri au invins,
si simt ochi-mi ca se implu de un patriotic plans.
...
Vad o veche monastire, sfant azil de pocainta,
Unde nevinovatia isi aleasa locuinta.
Al aramei tristul sunet gandul meu a desteptat,
Spre locasul mantuirii pasii mei a indreptat.
in aceste ziduri sfinte unde Domnul se mareste,
Pacatosul alinare constiintei lui gaseste;
Aici suflete viteze, parasind a lumii greu,
isi petrec restul vietii laudand pre Dumnezeu.
Gandul lor fugind din lume este numai vecinicia,
Cand ii vad, un nou pret are in ochi-mi melancolia,
Judecand ca-n lumea asta ne e dat sa suferim...
Unde sunt? Unde ma aflu? - Langa-un jalnic tinterim!
Ce cucernica privire! Ce icoan-inavutita!
Cate ganduri mangaioase pentr-o inima ranita!
ins-aice nu se vede nici un falnic mausoleu,
Care sa inveciniceasca pomenirea vrunui reu;
Nu, nici marmura, nici aur, nici arama se zareste,
Pe-a saracilor morminte numai iarba verde creste.
Te salut, locas cucernic sarmanului muncitor,
Care-a fost toata viata statului folositor!
Te salut! pentru ca traiu-i pururea in asuprire,
De abia aice afla o adanca linistire;
Cu respect si duiosie ma inchin astui mormant...
Patriot a fost acesta, de folos l-al sau pamant.
Nu un trantor ce in viata numai rau stiu a face
si din a tarii lui sange sa se-ngrase-n buna pace.
...
Aurora se iveste vestitoarea diminetii.
Alta zi - Luna s-ascunde- Un nou pas pe calea vietii!
Alexe
Mateevici
Biografie
Alexei Mateevici (n. 27
martie 1888, Căinari - d. 24 august 1917, Chişinău) este unul din cei mai
reprezentativi scriitori români născuţi în Basarabia. Este primul copil al
preotului Mihail Mateevici, originar de prin părţile Sorocii, căsătorit cu
Nadejda (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Căuşani.
Părinţii se mută cu traiul în satul Zaim.
Aici micul Alexei învaţă la şcoala primară şi se familiarizează cu frumoasele
poveşti şi balade, pe care le aude de la părinţii săi, precum şi de la ţăranii
de prin partea locului. În 1897 este înscris de părinţi la şcoala teologică din
Chişinău, pe care o termină (conform adeverinţei de absolvire) în 1902,“cu
privilegii”. Îşi urmează studiile la seminarul teologic. Face cunoştinţă şi
se împrieteneşte cu viitorul sculptor Alexandru Plamadeală, care studia şi el
la seminar în aceeaşi perioadă. La numai 43 de ani, încetează din viaţa tatăl
lui Alexei Mateevici.
În 1907, în primele numere ale ziarului “Basarabia” (din
1907) îi apar poeziile“Ţăranii”, “Eu cînt”, “Ţara”. Tot aici publică
articolele “Sfîntul Vasile – Anul Nou în obiceiurile moldovenilor
basarabeni” şi “Din cîntecele poporane ale Basarabiei”.
Mai tîrziu devine student la Academia
teologică din Kiev, pe care o absolveşte în 1914. În aceiaşi ani, dupa
mărturisirea unui coleg, “Mateevici trăia ca într-o beţie a cititului”.
Traduce mult din literatura rusă clasică şi studiază trecutul istoric şi
cultural al poporului său.
Publică în “Kişineovkie
eparhialinîe vedomosti” studiul lingvistic “Momente ale
influenţei bisericeşti asupra originii şi dezvoltării istorice a limbii
moldoveneşti”, precum si articolele “Motive religioase în
credinţele şi obiceiurile moldovenilor basarabeni”, “Bocetele
funerare moldoveneşti”.
Vede lumina tiparului (Kişineovskie
eparhialinîe vedomosti, nr. 12, 13, 19, 22, 23) articolul “Schiţă a
traducerilor moldoveneşti religioase şi de trai”. Apare în revista“Luminatorul” studiul “Mitropolitul
Gavril Bănulescu - Bodoni”.
În 1914 se căsătoreşte cu Teodora
Borisovna Novitschi, absolvă Academia teologică şi se întoarce la Chişinău. La
22 septembrie e numit provizoriu profesor de limba greacă la seminarul unde
învăţase. Ţine o cuvîntare în faţa absolvenţilor seminarului din Chişinău. La
23 iunie vizitează străvechea biserică din Căuşeni, pe care o găseşte “uimitor
de bine păstrată”.
În vara anului 1917 scrie poeziile: “Văd
prăbuşirea”, “Cîntec de leagăn”, “Basarabenilor”, “Frunza nucului”,
“Unora" etc. La 17 iulie plăsmuieşte poezia“Limba
noastră”, poate cea mai frumoasă odă închinată limbii române. La
13 august (stil vechi), bolnav de tifos exantematic, se stinge din viaţă la spitalul
nr.1 din Chişinău şi este înmormîntat la cimitirul central de pe strada
Armenească.
În anul 1934 la mormîntul său a fost
ridicat un bust realizat de sculptorul Alexandru Plămădeală, pe care-l cunoştea
din 1910.
Din vulcanul de erupție al revoluției a
izbucnit, asemenea lavei clocotitoare și ferbinți, şi creațiile lui Alexei
Mateevici – cel mai înzestrat poet al Basarabiei de la începutul secolului XX,
cîntărețul înfocat al frumuseților "limbii noastre".
Cuget bogat, fire aleasă, el și-a consacrat străduințele slujirii poporului său
cel oropsit. Suflet nobil și cinstit, s-a zbuciumat în căutarea adevărului,
spre care a tins toată viața sa, dar pe care, cu toate acestea,nu i-a fost dat
să-l pătrundă. De aici căutările lui chinuitoare, rătăcirile dureroase, care-și
au explicația în izbitoarele contradicții ale epocii și în acele împrejurări
specifice, în care el s-a format ca scriitor.
Cântecul
zorilor
Hai,
măi frate, hai, măi frate,
Zorile s-aprind,
Hai să căutăm dreptate,
Voie şi pământ.
Plugărit-am viaţa toată
Ş-am muncit noi rău,
N-am văzut zi luminată,
Numai greu, tot greu.
Şi pe umeri numai juguri
Pân-acum am dus,
În robie şi lanţuguri
Toate ni le-am pus;
Ş-ale sufletului daruri
Noi le-am înecat
Tot în plânsete ş-amaruri,
Ce ne-au apăsat;
Şi odorurile minţii
Noi le-am prăpădit,
Căci în ceaţa neştiinţei
Tot am vieţuit.
Muncă, muncă şi iar muncă,
Alta n-am văzut;
Şi în munca noastră lungă
Toate le-am pierdut.
Am crescut în largi ogoare
Roadă cu prisos,
Dar din pâinea roditoare
N-am avut folos,
Căci ogoarele luate
Fost-au de la noi;
Nouă-n schimb ne-au fost lăsate
Juguri şi nevoi.
Goi, lipsiţi de toate-n lume,
Vecinic înjosiţi,
La boieri n-avem nici nume.
Pe pământul ţării-mume
Zăcem necăjiţi.
Dar destul! Venit-a ceasul,
Ceasul aşteptat,
Ca să dăm noi jos necazul,
Care l-am răbdat.
Vezi?! În zarea depărtării
Zorile s-aprind,
Sfânta zi a învierii
Vine strălucind.
Hai, măi frate, hai, măi frate,
Nu munci robind,
Hai să căutăm dreptate,
Voie şi pământ.
Scoală, frate! Căci ne cheamă
Zorile ce vin.
Scoală, frate, şi ia-ţi seamă,
Singur ţi-eşti stăpân.
Pentru noi, feciorii gliei,
Zorile răsar,
Pentru-nfrângerea robiei
Bietului plugar.
Trece noaptea. Lupta vine.
Frate, ieşi gătit!
Cel nepregătit rămâne
Vecinic biruit.
Trece noaptea. Hai, măi frate!
Zorile s-aprind,
Hai să mergem spre dreptate,
Voie şi pământ.
Zorile s-aprind,
Hai să căutăm dreptate,
Voie şi pământ.
Plugărit-am viaţa toată
Ş-am muncit noi rău,
N-am văzut zi luminată,
Numai greu, tot greu.
Şi pe umeri numai juguri
Pân-acum am dus,
În robie şi lanţuguri
Toate ni le-am pus;
Ş-ale sufletului daruri
Noi le-am înecat
Tot în plânsete ş-amaruri,
Ce ne-au apăsat;
Şi odorurile minţii
Noi le-am prăpădit,
Căci în ceaţa neştiinţei
Tot am vieţuit.
Muncă, muncă şi iar muncă,
Alta n-am văzut;
Şi în munca noastră lungă
Toate le-am pierdut.
Am crescut în largi ogoare
Roadă cu prisos,
Dar din pâinea roditoare
N-am avut folos,
Căci ogoarele luate
Fost-au de la noi;
Nouă-n schimb ne-au fost lăsate
Juguri şi nevoi.
Goi, lipsiţi de toate-n lume,
Vecinic înjosiţi,
La boieri n-avem nici nume.
Pe pământul ţării-mume
Zăcem necăjiţi.
Dar destul! Venit-a ceasul,
Ceasul aşteptat,
Ca să dăm noi jos necazul,
Care l-am răbdat.
Vezi?! În zarea depărtării
Zorile s-aprind,
Sfânta zi a învierii
Vine strălucind.
Hai, măi frate, hai, măi frate,
Nu munci robind,
Hai să căutăm dreptate,
Voie şi pământ.
Scoală, frate! Căci ne cheamă
Zorile ce vin.
Scoală, frate, şi ia-ţi seamă,
Singur ţi-eşti stăpân.
Pentru noi, feciorii gliei,
Zorile răsar,
Pentru-nfrângerea robiei
Bietului plugar.
Trece noaptea. Lupta vine.
Frate, ieşi gătit!
Cel nepregătit rămâne
Vecinic biruit.
Trece noaptea. Hai, măi frate!
Zorile s-aprind,
Hai să mergem spre dreptate,
Voie şi pământ.
Cântarea slavei
Voi,
munţi singuratici, moşnegi cununaţi
Cu stele în ceruri albastre,
În leagănul vostru de codri păstraţi
În taină cântările voastre,
Căci păsări sălbatice, cu ochii arzând
Din tainica voastră dumbravă
Se-nalţă cu fală în sus, proslăvind
Nespusa a Domnului slavă.
*
În voi îşi deşteaptă plânsorile lor
Pădurile-n toamna târzie,
Pe când le apucă al luptei fior
Şi-a vântului groază, mânie,
Şi mare vi-i jalea, când vânturi străbat
Prin tainica voastră dumbravă,
Dar vifori, furtuni şi chiar frunze ce cad
Vă cântă a Domnului slavă.
*
La voi m-a adus în cărările ei
A zilelor soartă săracă,
Pădurea cea mândră din ani mititei
Mi-a fost şi iubită şi dragă;
Cântarea frumoasă din codrii bătrâni
Dă strunelor mele viaţă;
Şi mândre poveşti din strămoşii creştini
Truditul meu suflet învaţă, --
Poveşti — de pe când oameni sfinţi locuiau
Prin tainica voastră dumbravă,
Poveşti — de pe când ne-ncetat proslăveau
Nespusa a Domnului slavă.
*
Din văile voastre, în largul cuprins,
Privirea mea zboară departe
Şi-n mintea mirată răsare aprins
Fiorul măririlor moarte...
Un cântec de jale eu parcă aud,
Ce moare în zvonuri de ape,
El plânge frumoasele vremi ce-au trecut
A sfintei iubiri de aproape,
Vremi, de pe când lume multă venea
Prin tainica voastră dumbravă
Şi scârbele lumii cei sfinţi mângâia
Spre marea a Domnului slavă.
*
Nu mai vezi pustnici prin dese păduri,
Prin tainici dumbrăvi şi poiene:
Vremi grele de patimi, păcate şi uri
Venit-au amarnic viclene...
Dar ştiu eu, schimba-se-vor vremile iar,
Căci toate în lume se schimbă;
Aşa-mi povesteşte bătrânul stejar
Cu-a frunzelor tainică limbă;
Iar slava Preasfântului este în veac,
Luceşte în toată schimbarea,
Şi răul şi binele într-un şirag
Ne-urmează în veci îndrumarea.
Amarele vremi de păcate şi uri,
Cum au venit — se vor duce;
Şi iarăşi în pacea umbroasei păduri
Luci-va a sfântului cruce;
Pătrunde-vor cântece sfinte de foc,
Prin tainica voastră dumbravă,
Copacul şi fiara cea rea la un loc
Cânta-vor a Domnului slavă.
Adeseori vara, când soarele-n dungi
Verdeaţa bogată vă-nvie,
Porniţi credincioşi preaînaltei porunci,
Năprasnica voastră mânie.
Din urletul vostru, sub cerul nestins
Din ploaie cu trăsnete grele,
Se naşte atunci, ca un fulger aprins,
Cântarea cântărilor mele.
Când vâjâie vântul, urlând mânios,
Prin tainica voastră dumbravă,
Atunci prin strune-mi răsună frumos
Nespusa a Domnului slavă.
Voi, munţi singuratici, moşnegi cununaţi
Cu stele în ceruri albastre,
În leagănul vostru de codri păstraţi
În taină cântările voastre,
Căci păsări sălbatice, cu ochii arzând,
Din tainica voastră dumbravă
Se-nalţă cu fală în sus, proslăvind
Nespusa a Domnului slavă.
Cu stele în ceruri albastre,
În leagănul vostru de codri păstraţi
În taină cântările voastre,
Căci păsări sălbatice, cu ochii arzând
Din tainica voastră dumbravă
Se-nalţă cu fală în sus, proslăvind
Nespusa a Domnului slavă.
*
În voi îşi deşteaptă plânsorile lor
Pădurile-n toamna târzie,
Pe când le apucă al luptei fior
Şi-a vântului groază, mânie,
Şi mare vi-i jalea, când vânturi străbat
Prin tainica voastră dumbravă,
Dar vifori, furtuni şi chiar frunze ce cad
Vă cântă a Domnului slavă.
*
La voi m-a adus în cărările ei
A zilelor soartă săracă,
Pădurea cea mândră din ani mititei
Mi-a fost şi iubită şi dragă;
Cântarea frumoasă din codrii bătrâni
Dă strunelor mele viaţă;
Şi mândre poveşti din strămoşii creştini
Truditul meu suflet învaţă, --
Poveşti — de pe când oameni sfinţi locuiau
Prin tainica voastră dumbravă,
Poveşti — de pe când ne-ncetat proslăveau
Nespusa a Domnului slavă.
*
Din văile voastre, în largul cuprins,
Privirea mea zboară departe
Şi-n mintea mirată răsare aprins
Fiorul măririlor moarte...
Un cântec de jale eu parcă aud,
Ce moare în zvonuri de ape,
El plânge frumoasele vremi ce-au trecut
A sfintei iubiri de aproape,
Vremi, de pe când lume multă venea
Prin tainica voastră dumbravă
Şi scârbele lumii cei sfinţi mângâia
Spre marea a Domnului slavă.
*
Nu mai vezi pustnici prin dese păduri,
Prin tainici dumbrăvi şi poiene:
Vremi grele de patimi, păcate şi uri
Venit-au amarnic viclene...
Dar ştiu eu, schimba-se-vor vremile iar,
Căci toate în lume se schimbă;
Aşa-mi povesteşte bătrânul stejar
Cu-a frunzelor tainică limbă;
Iar slava Preasfântului este în veac,
Luceşte în toată schimbarea,
Şi răul şi binele într-un şirag
Ne-urmează în veci îndrumarea.
Amarele vremi de păcate şi uri,
Cum au venit — se vor duce;
Şi iarăşi în pacea umbroasei păduri
Luci-va a sfântului cruce;
Pătrunde-vor cântece sfinte de foc,
Prin tainica voastră dumbravă,
Copacul şi fiara cea rea la un loc
Cânta-vor a Domnului slavă.
Adeseori vara, când soarele-n dungi
Verdeaţa bogată vă-nvie,
Porniţi credincioşi preaînaltei porunci,
Năprasnica voastră mânie.
Din urletul vostru, sub cerul nestins
Din ploaie cu trăsnete grele,
Se naşte atunci, ca un fulger aprins,
Cântarea cântărilor mele.
Când vâjâie vântul, urlând mânios,
Prin tainica voastră dumbravă,
Atunci prin strune-mi răsună frumos
Nespusa a Domnului slavă.
Voi, munţi singuratici, moşnegi cununaţi
Cu stele în ceruri albastre,
În leagănul vostru de codri păstraţi
În taină cântările voastre,
Căci păsări sălbatice, cu ochii arzând,
Din tainica voastră dumbravă
Se-nalţă cu fală în sus, proslăvind
Nespusa a Domnului slavă.
Mama
Te-am
zămislit eu cu iubire,
Cu drag în mine te-am purtat
Şi de la Domnul fericire
Eu cu plânsoare ţi-am rugat.
Sub inima tremurătoare
Păzit-am micul copilaş,
Şi dragostea mea arzătoare
Ţi-a fost de strajă şi sălaş.
Şoptit-am rugăciuni smerite
Şi cu plânsoare m-am rugat,
Să-ţi fie zilele scutite
De nenoroc şi de păcat.
Şi-ai fost cu firea părintească,
Cu duhul părintesc senin,
Cu-nţelepciunea ta firească
Copil cuminte şi blajin.
Şi când în floarea tinereţii
Venit-a vestea războirii,
Tu jertfa sfântă a vieţii
Ţi-ai dat-o cetelor oştirii.
Şi-n bătălia cea aprinsă
Sărit-ai plin de vitejie
La moarte, ca la stea nestinsă,
Ai năzuit cu bucurie.
Acum la vatra ta străbună
Încet eu numele-ţi şoptesc,
Din lacrimi ţi-mpletesc cunună,
Dar moartea ţi-o blagoslovesc.
Cu drag în mine te-am purtat
Şi de la Domnul fericire
Eu cu plânsoare ţi-am rugat.
Sub inima tremurătoare
Păzit-am micul copilaş,
Şi dragostea mea arzătoare
Ţi-a fost de strajă şi sălaş.
Şoptit-am rugăciuni smerite
Şi cu plânsoare m-am rugat,
Să-ţi fie zilele scutite
De nenoroc şi de păcat.
Şi-ai fost cu firea părintească,
Cu duhul părintesc senin,
Cu-nţelepciunea ta firească
Copil cuminte şi blajin.
Şi când în floarea tinereţii
Venit-a vestea războirii,
Tu jertfa sfântă a vieţii
Ţi-ai dat-o cetelor oştirii.
Şi-n bătălia cea aprinsă
Sărit-ai plin de vitejie
La moarte, ca la stea nestinsă,
Ai năzuit cu bucurie.
Acum la vatra ta străbună
Încet eu numele-ţi şoptesc,
Din lacrimi ţi-mpletesc cunună,
Dar moartea ţi-o blagoslovesc.
TEATRU/FILM
24 August
Cristian Nemescu
Biografie
Cristian Nemescu
Regizor și scenarist român din „noul val” cinematografic, nascut
pe 31 martie 1979, fiul Ericai Nemescu, si decedat la numai 27 de ani intr-un
groaznic accident de masina pe 24 august 2006 alături de inginerul său de
sunet, Andrei Toncu (28 de ani)si si taximetristul Dumitru Arustei (24 de ani).
Cristian Nemescu a terminat Universitatea de Arta Teatrala si
Cinematografica Bucuresti in 2003. In putinii sai ani de viata, Cristian
Nemescu a câștigat peste 20 de premii, printre care Marele Premiu la NYU
International Student Film Festival din New York( pentru Poveste la scara C),
Premiul Special al Juriului la Bruxelles Short Film Festival din Belgia,
Public's Choice la Milano Film Festival din Italia, Premiul Publicului la
Internationale Grenzland Filmtage Festival din Germania. Filmul
"California Dreamin" a primit in mai 2007 premiul "Un certain
regard " la a 60-a ediție a Festivalului de la Cannes.
La 28 mai 2007, președintele României, Traian Basescu i-a
acordat regizorului, din pacate, post mortem printr-un decret, Ordinul Național
„Pentru Merit” în grad de Cavaler, „pentru contribuția remarcabilă la
promovarea cinematografiei românești”.
·
California
Dreamin' (nesfârșit) (2007) Trailer
·
Marilena de la
P7 (2006)
·
Poveste la scara
C (2003)
·
Mecano (2001)
·
Mihai și
Cristina (2001)
·
Kitschitoarele.2
FM (2000)
·
La
bloc oamenii mor dupa muzica (2000)
Filmografie - scenarist
·
California
Dreamin' (nesfârșit) (2007) Trailer
·
Marilena de la
P7 (2006)
·
Poveste la scara
C (2003)
·
Mihai și
Cristina (2001)
·
Kitschitoarele.2
FM (2000)
California
Dreamin
California Dreaming 2007 Film romanesc:
Surorile Boga - Horia Lovinescu
O intamplare cu talc 1983 Andre Roussin
La rascruce de vanturi - Emily Bronte 1969
GÂNDURI
PESTE TIMP 24 August
Costache Negruzzi - Citate:
SFATURI
UTILE 24 August
DESPRE
BRADICARDIE
Bradicardia
Cuprins articol
1. Generalitati
Frecventa
cardiaca mai mica de 60 de batai pe minut este numita bradicardie. Frecventa
cardiaca medie, in repaus, are valori cuprinse intre 60 si 100 batai pe minut.
Uneori bradicardia este normala. De exemplu, adultii tineri si sanatosi si
atletii bine antrenati au frecventa cardiaca in repaus cu valori sub 60 de
batai pe minut.
Bradicardia sinusala aritmica, numita si bradiaritmie are o alura a batailor cardiace anormal de scazuta datorata anumitor afectiuni. In formele severe de bradicardie inima bate atat de incet incat nu pompeaza sange suficient pentru a acoperi nevoile organismului, ceea ce poate fi fatal.
In bradicardie, semnalele electrice care mentin bataile cardiace la o frecventa normala, regulata, sunt intrerupte rezultand o frecventa cardiaca joasa.
Bradicardia sinusala aritmica, numita si bradiaritmie are o alura a batailor cardiace anormal de scazuta datorata anumitor afectiuni. In formele severe de bradicardie inima bate atat de incet incat nu pompeaza sange suficient pentru a acoperi nevoile organismului, ceea ce poate fi fatal.
In bradicardie, semnalele electrice care mentin bataile cardiace la o frecventa normala, regulata, sunt intrerupte rezultand o frecventa cardiaca joasa.
Bradicardia
poate fi data de:
a. Boli care afecteaza sistemul electric al inimii si intrerup impulsurile electrice regulate care pastreaza frecventa cardiaca in limite normale. Acestea sunt:
- procesul de imbatranire. Ca urmare a modificarilor legate de varsta, poate apare o rata scazuta a frecventei cardiace.
- bolile arterelor coronare si infarctul miocardic
- operatiile pe cord
- miocardita
-endocardita
- sarcoidoza
- boala Lyme
b. Boli sau medicamente care incetinesc trecerea impulsurilor electrice prin inima, dar nu sunt rezultatul unor boli cardiace. Exemple:
- hipotiroidism (tiroida hipoactiva)
- dezechilibre electrolitice ca de exemplu, nivelul crescut de potasiu (hiperpotasemie)
- la unele persoane, circumstante ca ortostatismul pentru un timp prelungit, durerea, tusea si voma stimuleaza sistemul nervos si incetinesc alura cardiaca; frecventa cardiaca joasa este temporara
- medicamentele administrate in boli cardiace, ca betablocantele, blocantele de canale de calciu, antiaritmicele si digoxinul.
a. Boli care afecteaza sistemul electric al inimii si intrerup impulsurile electrice regulate care pastreaza frecventa cardiaca in limite normale. Acestea sunt:
- procesul de imbatranire. Ca urmare a modificarilor legate de varsta, poate apare o rata scazuta a frecventei cardiace.
- bolile arterelor coronare si infarctul miocardic
- operatiile pe cord
- miocardita
-endocardita
- sarcoidoza
- boala Lyme
b. Boli sau medicamente care incetinesc trecerea impulsurilor electrice prin inima, dar nu sunt rezultatul unor boli cardiace. Exemple:
- hipotiroidism (tiroida hipoactiva)
- dezechilibre electrolitice ca de exemplu, nivelul crescut de potasiu (hiperpotasemie)
- la unele persoane, circumstante ca ortostatismul pentru un timp prelungit, durerea, tusea si voma stimuleaza sistemul nervos si incetinesc alura cardiaca; frecventa cardiaca joasa este temporara
- medicamentele administrate in boli cardiace, ca betablocantele, blocantele de canale de calciu, antiaritmicele si digoxinul.
Riscul
de a avea bradicardie este crescut daca:
- sunt prezente boli cardiace
- daca se folosesc unele tratamente
- varsta de 65 de ani sau mai mult
- operatii recente pe cord
- sunt prezente boli cardiace
- daca se folosesc unele tratamente
- varsta de 65 de ani sau mai mult
- operatii recente pe cord
Simptomele
bradicardiei apar atunci cand inima nu pompeaza suficient sange pentru a
acoperi nevoile organismului. Aceasta situatie este obisnuita atunci cand
frecventa cardiaca este foarte joasa sau ramane joasa pentru o perioada mai
lunga de timp. Simptomele sunt:
- vertij (ameteli)
- sincopa (lesin) sau presincopa
- oboseala
- dispnee (respiratie dificila)
- palpitatii
- angina (dureri pectorale)
- cresterea oboselii la efort
- confuzie sau dificultati de concentrare
Unii oameni cu bradicardie nu prezinta simptome.
- vertij (ameteli)
- sincopa (lesin) sau presincopa
- oboseala
- dispnee (respiratie dificila)
- palpitatii
- angina (dureri pectorale)
- cresterea oboselii la efort
- confuzie sau dificultati de concentrare
Unii oameni cu bradicardie nu prezinta simptome.
A
se suna la 112 sau alte servicii de urgenta daca frecventa cardiaca este mai
mica decat de obicei si persoana prezinta:
- sincopa
- dispnee severa
- angina
- semne de infarct miocadic sau accident vascular cerebral
Frecventa cardiaca poate fi determinata prin masurarea pulsului radial.
A se adresa medicului imediat daca exista o alura cardiaca mai mica decat de obicei si daca:
- este prezenta senzatia de lesin
- persoana are pacemaker
- se observa dificultate mai mare la respiratie sau umflaturi ale picioarelor si gleznelor
Acestea pot fi simptome precoce ale insuficientei cardiace.
- sincopa
- dispnee severa
- angina
- semne de infarct miocadic sau accident vascular cerebral
Frecventa cardiaca poate fi determinata prin masurarea pulsului radial.
A se adresa medicului imediat daca exista o alura cardiaca mai mica decat de obicei si daca:
- este prezenta senzatia de lesin
- persoana are pacemaker
- se observa dificultate mai mare la respiratie sau umflaturi ale picioarelor si gleznelor
Acestea pot fi simptome precoce ale insuficientei cardiace.
Urmatorii
medici pot evalua siptomele unei bradiaritmii:
- medicul de familie
- medicul internist
- cardiologul
- medicul de familie
- medicul internist
- cardiologul
Daca
persoana prezinta simptome care pot fi cauzate de o frecventa cardiaca joasa,
atitudinea de supraveghere prin care nu se intervine ci se sta in expectativa
nu este recomandata.
Uneori,
bradicardia poate fi diagnosticata simplu, pe baza anamnezei, a examenului
obiectiv si a electrocardiogramei (EKG).
EKG-ul ajuta la determinarea tipului de bradicardie. Acest test neinvaziv poate da informatii despre factorii care au contribuit la aparitia bradicardiei, ca de exemplu un infarct miocardic recent sau alte boli cardiace.
Daca bradicardia nu este stabila (cateodata este, cateodata nu este) si nu poate fi surprinsa pe un EKG in timpul vizitei la cabinet, este nevoie de monitorizare in ambulator (Holter), prin care pacientul are un EKG portabil care inregistreaza activitatea electrica a inimii in timpul activitatilor zilnice.
Pentru a determina daca exista alte cauze care pot determina aparitia bradicardiei pot fi facute cateva teste de laborator:
- functia tiroidiana, pentru hipotiroidism
- hidroelectrolitii, pentru a verifica posibile dezechilibre hidroelectrolitice
Se pot face si analize de sange pentru a determina daca bradicardia este data de supradozarea cu medicamente pentru inima.
Daca etiologia este inca necunoscuta se pot face si alte teste. Acestea sunt:
- testul la efort
- teste electrofiziologice
- monitorizarea ambulatorie Holter.
EKG-ul ajuta la determinarea tipului de bradicardie. Acest test neinvaziv poate da informatii despre factorii care au contribuit la aparitia bradicardiei, ca de exemplu un infarct miocardic recent sau alte boli cardiace.
Daca bradicardia nu este stabila (cateodata este, cateodata nu este) si nu poate fi surprinsa pe un EKG in timpul vizitei la cabinet, este nevoie de monitorizare in ambulator (Holter), prin care pacientul are un EKG portabil care inregistreaza activitatea electrica a inimii in timpul activitatilor zilnice.
Pentru a determina daca exista alte cauze care pot determina aparitia bradicardiei pot fi facute cateva teste de laborator:
- functia tiroidiana, pentru hipotiroidism
- hidroelectrolitii, pentru a verifica posibile dezechilibre hidroelectrolitice
Se pot face si analize de sange pentru a determina daca bradicardia este data de supradozarea cu medicamente pentru inima.
Daca etiologia este inca necunoscuta se pot face si alte teste. Acestea sunt:
- testul la efort
- teste electrofiziologice
- monitorizarea ambulatorie Holter.
a. Tratament - Generalitati
Tratamentul
bradicardiei depinde de cauza, de prezenta simptomelor si de evolutia acesteia.
Bradicardia este tratata atunci cand prezita simptome ca sincopa sau oboseala severa. O data cunoscuta cauza bradicardiei se va alege tratamentul corect.
Bradicardia este tratata atunci cand prezita simptome ca sincopa sau oboseala severa. O data cunoscuta cauza bradicardiei se va alege tratamentul corect.
b. Tratament initial
In
cazuri de urgenta, cand frecventa cardiaca scade rapid, de exemplu post infarct
miocardic, medicamentele se administreaza mai frecvent intravenos pentru a
creste rata batailor cardiace.
Daca sistemul electric al inimii este afectat de o alta boala, medicul va lua in considerare si un implant de pacemaker. De obicei, se incepe cu un pacemaker temporar pana cand poate fi inlocuit cu unul permanent.
Existenta unei alte boli in afara sistemului cardio-circulator, ca de exemplu hipotiroidismul sau nivelul anormal de potasiu, va determina luarea unei atitudini pentru corectarea acestor boli in primul rand. Daca bradicardia este data de medicamente, ca de exemplu beta blocantele, blocantele canalelor de calciu, antiaritmicele sau digoxinul, medicul va ajusta tratamentul.
Daca sistemul electric al inimii este afectat de o alta boala, medicul va lua in considerare si un implant de pacemaker. De obicei, se incepe cu un pacemaker temporar pana cand poate fi inlocuit cu unul permanent.
Existenta unei alte boli in afara sistemului cardio-circulator, ca de exemplu hipotiroidismul sau nivelul anormal de potasiu, va determina luarea unei atitudini pentru corectarea acestor boli in primul rand. Daca bradicardia este data de medicamente, ca de exemplu beta blocantele, blocantele canalelor de calciu, antiaritmicele sau digoxinul, medicul va ajusta tratamentul.
c. Tratament de intretinere
Bradicardia
este adesea cauzata de o boala a inimii care a afectat sistemul electric al
inimii. Persoanele peste 65 de ani sunt mai predispuse la a dezvolta una din
multele tipuri de bradicardii care necesita de obicei un pacemaker permanent.
Daca bradicardia este data de medicamente precum betablocantele, blocantele canalelor de calciu, antiaritmicele sau digoxinul, medicul trebuie in primul rand sa ajusteze sau sa modifice tratamentul. Oricum, de multe ori aceste medicamente nu pot fi intrerupte deoarece pot fi medicamente de baza pentru tratamentul altor boli ale inimii. In aceste cazuri, pacientul poate opta pentru un implant permanent de pacemaker pentru a continua tratamentul cu medicamentele critice.
Daca bradicardia este data de medicamente precum betablocantele, blocantele canalelor de calciu, antiaritmicele sau digoxinul, medicul trebuie in primul rand sa ajusteze sau sa modifice tratamentul. Oricum, de multe ori aceste medicamente nu pot fi intrerupte deoarece pot fi medicamente de baza pentru tratamentul altor boli ale inimii. In aceste cazuri, pacientul poate opta pentru un implant permanent de pacemaker pentru a continua tratamentul cu medicamentele critice.
d. Tratamentul complicatiilor
De
obicei, pacemakerele imbunatatesc simptomatologia si prognosticul persoanelor
cu bradicardie. In continuare, tratamentul depinde de cauzele bradicardiei.
Majoritatea au boli asociate ale inimii ca de exemplu, afectiuni ale arterelor
coronariene care necesita tratament suplimentar.
Daca persoana are episoade de bradicardie care alterneaza cu o frecventa cardiaca aritmica si crescuta (fibrilatie atriala), poate avea un risc crescut pentru un accident cerebral vascular. In fibrilatia atriala, impulsurile electrice neregulate duc la miscari anormale ale compartimentelor superioare ale inimii (atrii). Deoarece peretele inimii nu pompeaza sangele in mod eficient, sangele se aduna si duce la coagulare, un risc important de a face accident vascular cerebral si deces secundar. Un accident vascular cerebral apare prin migrarea trombilor din inima in circulatia cerebrala pe care o poate bloca.
Un pacemaker este insotit de un tratament anticoagulant, care reduce riscul de formare de cheaguri si accidentul vascular cerebral. Mai sunt necesare si alte tratamente pentru prevenirea unei frecvente cardiace crescute sau pentru a incetini frecventa cardiaca in timpul acestor episoade.
Daca persoana are episoade de bradicardie care alterneaza cu o frecventa cardiaca aritmica si crescuta (fibrilatie atriala), poate avea un risc crescut pentru un accident cerebral vascular. In fibrilatia atriala, impulsurile electrice neregulate duc la miscari anormale ale compartimentelor superioare ale inimii (atrii). Deoarece peretele inimii nu pompeaza sangele in mod eficient, sangele se aduna si duce la coagulare, un risc important de a face accident vascular cerebral si deces secundar. Un accident vascular cerebral apare prin migrarea trombilor din inima in circulatia cerebrala pe care o poate bloca.
Un pacemaker este insotit de un tratament anticoagulant, care reduce riscul de formare de cheaguri si accidentul vascular cerebral. Mai sunt necesare si alte tratamente pentru prevenirea unei frecvente cardiace crescute sau pentru a incetini frecventa cardiaca in timpul acestor episoade.
e. Tratament medicamentos
Medicamentele
care cresc numarul de batai cardiace, cum ar fi de exemplu izoproterenol si
atropina, sunt folosite pentru a trata bradicardia in situatii de urgenta cand
frecventa cardiaca scade brusc (bradicardie acuta), ca de exemplu bradicardia
post infarct miocardic sau cand bradicardia trebuie stabilizata pentru o
perioada scurta, de exemplu in asteptarea unui pacemaker. Nu exista tratament
care sa stabilizeze bradicardia pe termen lung.
Un medicament numit glucagon poate uneori contracara efectele betablocantilor, daca acestia au cauzat bradicardia.
Medicamentele folosite in tratamentul bradicardiei (izoproterenol, atropina si glucagon) trebuie administrate intravenos (IV) si numai in spital. Vor fi folosite pana cand rata batailor cardiace revine la normal sau pana cand pacientul primeste un pacemaker.
In cazul sindromului de tahi-bradiaritmie pacientul poate fi supus unui risc pentru a dezvolta un accident vascular cerebral atunci cand prezinta fibrilatie atriala (batai cardiace aritmice cu alura inalta). In fibrilatia ariala, impulsurile electrice neregulate conduc la miscari anormale ale atriilor. Deoarece peretele inimii nu pompeaza sange eficient, sangele se aduna si este predispus la coagulare, ceea ce duce la un risc important de a face accident vascular cerebral si deces secundar. Un pacemaker este insotit de un tratament anticoagulant, care reduce riscul de formare de cheaguri si cel al producerii unui accident vascular cerebral. Mai sunt necesare si alte tratamente pentru prevenirea unei frecvente cardiace crescute sau pentru a incetini frecventa cardiaca in timpul acestor episoade.
Un medicament numit glucagon poate uneori contracara efectele betablocantilor, daca acestia au cauzat bradicardia.
Medicamentele folosite in tratamentul bradicardiei (izoproterenol, atropina si glucagon) trebuie administrate intravenos (IV) si numai in spital. Vor fi folosite pana cand rata batailor cardiace revine la normal sau pana cand pacientul primeste un pacemaker.
In cazul sindromului de tahi-bradiaritmie pacientul poate fi supus unui risc pentru a dezvolta un accident vascular cerebral atunci cand prezinta fibrilatie atriala (batai cardiace aritmice cu alura inalta). In fibrilatia ariala, impulsurile electrice neregulate conduc la miscari anormale ale atriilor. Deoarece peretele inimii nu pompeaza sange eficient, sangele se aduna si este predispus la coagulare, ceea ce duce la un risc important de a face accident vascular cerebral si deces secundar. Un pacemaker este insotit de un tratament anticoagulant, care reduce riscul de formare de cheaguri si cel al producerii unui accident vascular cerebral. Mai sunt necesare si alte tratamente pentru prevenirea unei frecvente cardiace crescute sau pentru a incetini frecventa cardiaca in timpul acestor episoade.
De retinut!
Medicamentele
care cresc frecventa batailor cardiace, de exemplu izoproterenolul, pot creste
contractia miocardului. De aceea izoproterenolul este folosit cu grija in cazul
unei insuficiente cardiace (inima nu reuseste sa pompeze suficient sange pentru
a face fata nevoilor metabolice ale tesuturilor) sau dupa un infarct miocardic.
f. Alte tratamente
Adesea
este implantat un pacemaker pentru a trata bradicardia. Acest tip de pacemaker
trimite semnale electrice la inima si primeste semnale de la camerele
superioare ale inimii (atrii) si camerele inferioare (ventriculii) si
controleaza toate compartimentele inimii. Un pacemaker bicameral sincronizeaza
frecventa atriilor cu cea a ventriculilor pentru o cat mai buna complianta la
frecventa normala a inimii.
Majoritatea pacemakerelor noi isi cresc frecventa in functie de cererea fiziologica si se numesc pacemakere fiziologice. Pot modifica rata batailor cardiace in timpul efortului pentru a satisface nevoile organismului. Alt tip de pacemaker este cel cu alura fixa care trimite impulsuri electrice cu frecventa fixa cand inima bate mai incet decat rata dorita.
Deoarece exista multe tipuri de pacemakere, medicul va colabora cu pacientul pentru a lua decizia cea mai buna.
Implantarea pacemakerului se face printr-o mica procedura chirurgicala. Se face de obicei cu anestezie locala. Consta intr-o incizie mica a tegumentului peretelui toracic, iar firele pacemakerului vor fi conduse spre inima printr-un vas de sange. Prin aceeasi incizie medicul face un buzunar pentru generatorul de puls. In final, firele sunt atasate de generatorul de puls. Intreaga procedura dureaza aproximativ o ora.
Majoritatea pacemakerelor noi isi cresc frecventa in functie de cererea fiziologica si se numesc pacemakere fiziologice. Pot modifica rata batailor cardiace in timpul efortului pentru a satisface nevoile organismului. Alt tip de pacemaker este cel cu alura fixa care trimite impulsuri electrice cu frecventa fixa cand inima bate mai incet decat rata dorita.
Deoarece exista multe tipuri de pacemakere, medicul va colabora cu pacientul pentru a lua decizia cea mai buna.
Implantarea pacemakerului se face printr-o mica procedura chirurgicala. Se face de obicei cu anestezie locala. Consta intr-o incizie mica a tegumentului peretelui toracic, iar firele pacemakerului vor fi conduse spre inima printr-un vas de sange. Prin aceeasi incizie medicul face un buzunar pentru generatorul de puls. In final, firele sunt atasate de generatorul de puls. Intreaga procedura dureaza aproximativ o ora.
g. Monitorizare
De
doua ori pe an medicul va verifica pacemakerul si il va ajusta, daca e nevoie.
Intre verificari, pacientul va trebui sa trimita informatiile pacemakerului
prin telefon (monitorizare prin telefon).
Reducerea
factorilor de risc pentru bolile cardiace este importanta si pentru prevenirea
dezvoltarii unor boli coronariene. Mentinerea starii de sanatate va reduce
riscul de aparitie a bradicardiei de cauze coronariene si a altor boli.
Urmatorii factori pot creste riscul dezvoltarii bolilor de artera coronara:
- fumatul
- tensiunea arteriala crescuta
- diabetul zaharat
- colesterolul crescut
- obezitatea
- stressul
- sedentarismul
Oamenii cu risc crescut pentru boli cardiace si cei ce prezinta boli cardiace sunt incurajati sa respecte un program special dedicat scaderii factorilor de risc. Deoarece persoanele cu factori de risc pot avea nevoi speciale in privinta exercitiilor sau a dietelor alimentare, trebuie sa se consulte cu medicii pentru reducerea riscurilor de aparitie a bolilor cardiace si a bradicardiei.
Urmatorii factori pot creste riscul dezvoltarii bolilor de artera coronara:
- fumatul
- tensiunea arteriala crescuta
- diabetul zaharat
- colesterolul crescut
- obezitatea
- stressul
- sedentarismul
Oamenii cu risc crescut pentru boli cardiace si cei ce prezinta boli cardiace sunt incurajati sa respecte un program special dedicat scaderii factorilor de risc. Deoarece persoanele cu factori de risc pot avea nevoi speciale in privinta exercitiilor sau a dietelor alimentare, trebuie sa se consulte cu medicii pentru reducerea riscurilor de aparitie a bolilor cardiace si a bradicardiei.
Mod de viata al pacientului cu bradicardie cronica
Deoarece
bradicardia este, de obicei, rezultatul unei boli organice a inimii,
modificarile in sensul imbunatatirii functiei cardiace vor avea efect asupra
starii generale de sanatate. Unele din aceste modificari sunt controlul
hipertensiunii si a colesterolului, alimentatia cu putine grasimi si cu putina
sare, evitarea fumatului, limitarea consumului de alcool si de cafeina,
exercitiul fizic (cu acordul medicului) si respectarea tratamentului.
Medicul poate solicita participarea pacientului la tratament prin monitorizarea ratei batailor cardiace si a simptomelor. Poate fi folositoare folosirea unui jurnal de simptome in care se trece frecventa cardiaca masurata atunci cand apar simptome.
Daca pacientul are pacemaker pentru bradicardie, monitorizarea la domiciliu si ingrijirea meticuloasa sunt necesare. Se recomanda:
- verificarea pulsului dupa sfatul medicului
- stabilirea si urmarirea unui tratament consecvent. Pacientul va fi monitorizat frecvent, imediat dupa ce i se implanteaza pacemaker-ul si se va urmari momentul schimbarii bateriei. Bateriile tin de la 5 pana la 15 ani si depinde de tipul de pacemaker folosit. Medicul va informa pacientul despre tipul pacemaker-ului. Dupa monitorizarea initiala intalnirea cu medicul se va reduce la aproximativ 2 vizite pe an
- transmiterea de informatii de la pacemaker pe telefon (monitorizare telefonica) dupa instructiuni. Medicul poate cere pacientului sa trimita un raport la cateva luni pentru monitorizarea de rutina.
Medicul poate solicita participarea pacientului la tratament prin monitorizarea ratei batailor cardiace si a simptomelor. Poate fi folositoare folosirea unui jurnal de simptome in care se trece frecventa cardiaca masurata atunci cand apar simptome.
Daca pacientul are pacemaker pentru bradicardie, monitorizarea la domiciliu si ingrijirea meticuloasa sunt necesare. Se recomanda:
- verificarea pulsului dupa sfatul medicului
- stabilirea si urmarirea unui tratament consecvent. Pacientul va fi monitorizat frecvent, imediat dupa ce i se implanteaza pacemaker-ul si se va urmari momentul schimbarii bateriei. Bateriile tin de la 5 pana la 15 ani si depinde de tipul de pacemaker folosit. Medicul va informa pacientul despre tipul pacemaker-ului. Dupa monitorizarea initiala intalnirea cu medicul se va reduce la aproximativ 2 vizite pe an
- transmiterea de informatii de la pacemaker pe telefon (monitorizare telefonica) dupa instructiuni. Medicul poate cere pacientului sa trimita un raport la cateva luni pentru monitorizarea de rutina.
GLUMEȘTE,
FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 24 August
GLUME
ŞI SCHECIURI
·
Micul Thomas, cel mai bun elev din clasa o
intreaba pe invatatoare daca poate sa-i vorbeasca dupa ore. Ea accepta.
-Ce vrei sa-mi zici Thomas?
-Cred ca sunt prea inteligent ca sa raman in clasa asta,ma plictisesc!As vrea sa trec direct la Liceu..
Directorul scolii este informat si il intreaba pe Thomas daca vrea sa treaca niste teste.
Thomas accepta fara sa ezite si testarea incepe.
-Sa vedem Thomas:3x4?
-12
-- si 6x6?
-36, domnule director.
-Capitala Japoniei?
-Tokio!
Testul continua inca o jumatate de ora,Thomas nu face nici o greseala!
La sfarsitul testului,domnul director este multumit dar profesoara intreaba daca poate sa-i puna si ea cateva intrebari. Amandoi accepta. Profa incepe:
-Thomas, vaca are 4 si eu am 2 ce este?
-Picioarele, doamna.
-Corect, ce gasim in pantaloni tai si nu gasim in ai mei? Directorul se mira de intrebare...
-Buzunare, doamna
-Bine Thomas, unde au femeile parul cel mai cret? Directorul se pregateste sa intervina chiar cand Thomas raspunde:
-In Africa , doamna! raspunde copilul fara sa ezite.
-Ce este moale dar cu mainile unei femei devine tare? Directorul deschide ochii mari dar inainte sa vorbeasca, Thomas raspunde:
-Oja pt unghii, doamna.
-Ce au femeile si barbatii in mijlocul picioarelor?
-Genunchi, doamna!
-Bine si ce are o femeie maritata mai larg decat una celibatara? Directorului nu-i vine sa creada ce aude.
-Patul, doamna!
-Care parte a corpului meu este des cea mai umeda?
-Limba dumneavoastra, doamna!
-Ce cuvant care incepe cu litera C....... inseamna ceva care poate sa fie umed sau sec si pe care barbatii
le place sa-l priveasca?
-Cerul! spune Thomas
Directorul sufla usurat, transpirat decide sa opreasca testul si spune:
-Nu o sa te trimit la liceu o sa te trimit direct la Universitate! Chiar si eu as fi picat acest test.....
-Ce vrei sa-mi zici Thomas?
-Cred ca sunt prea inteligent ca sa raman in clasa asta,ma plictisesc!As vrea sa trec direct la Liceu..
Directorul scolii este informat si il intreaba pe Thomas daca vrea sa treaca niste teste.
Thomas accepta fara sa ezite si testarea incepe.
-Sa vedem Thomas:3x4?
-12
-- si 6x6?
-36, domnule director.
-Capitala Japoniei?
-Tokio!
Testul continua inca o jumatate de ora,Thomas nu face nici o greseala!
La sfarsitul testului,domnul director este multumit dar profesoara intreaba daca poate sa-i puna si ea cateva intrebari. Amandoi accepta. Profa incepe:
-Thomas, vaca are 4 si eu am 2 ce este?
-Picioarele, doamna.
-Corect, ce gasim in pantaloni tai si nu gasim in ai mei? Directorul se mira de intrebare...
-Buzunare, doamna
-Bine Thomas, unde au femeile parul cel mai cret? Directorul se pregateste sa intervina chiar cand Thomas raspunde:
-In Africa , doamna! raspunde copilul fara sa ezite.
-Ce este moale dar cu mainile unei femei devine tare? Directorul deschide ochii mari dar inainte sa vorbeasca, Thomas raspunde:
-Oja pt unghii, doamna.
-Ce au femeile si barbatii in mijlocul picioarelor?
-Genunchi, doamna!
-Bine si ce are o femeie maritata mai larg decat una celibatara? Directorului nu-i vine sa creada ce aude.
-Patul, doamna!
-Care parte a corpului meu este des cea mai umeda?
-Limba dumneavoastra, doamna!
-Ce cuvant care incepe cu litera C....... inseamna ceva care poate sa fie umed sau sec si pe care barbatii
le place sa-l priveasca?
-Cerul! spune Thomas
Directorul sufla usurat, transpirat decide sa opreasca testul si spune:
-Nu o sa te trimit la liceu o sa te trimit direct la Universitate! Chiar si eu as fi picat acest test.....
·
Un barbat era satul de a mai merge la munca in
fiecare zi iar sotia lui sa stea acasa. Voia sa vada cu ochii lui ce se petrece
in timp ce elmuncea din greu la birou, zicand astfel: Doamne eu merg la servici
in fiecare zi si muncesc 8 ore pe zi, in timp ce sotia mea sta fara nici o
grija acasa. Vreau ca si ea sa stie prin ce trec eu zilnic, asa ca, te rog,
permite-mi sa facem schimb pt o zi. Amin!
Dumnezeu, in minunata sa intelepciune, i-a indeplinit dorinta.
Dimineata urmatoare, destul de sigur pe sine, barbatul se trezi in pielea sotiei sale. S-a ridicat, a gatit micul dejun pt partenerul sau de viata, a trezit copiii, le-a pregatiti hainele, le-a servit micul dejun, le-a facut pachetele pt scoala, i-a dus la scoala, a venit repede acasa, a adunat toate hainele si a dus hainele la spalat, s-a dus la banca, s-a dus la cumparaturi si din nou acasa ca sa lase cumparaturile; apoi a plecat sa plateasca cheltuielile lunare. Revenita acasa a curatat cutia pisicii si a imbaiat cainele. Era deja ora 13. A facut paturile, si a adunat alte rufe, a aspirat in toata casa, a sters praful si a spalat bucataria. A fugit apoi la scoala dupa copii cu care, pe drum, a intrat in discutii contradictorii. Acasa a pregatit din nou laptele si biscuitii pt copii si s-a ocupat de ei pt ca sa isi faca temele. Apoi si-a instalat masa de calcat si a inceput sa calce uitandu-se cu coada ochiului la TV. La ora 16:30 a inceput sa curete cartofii si sa spele legumele pt salata, a gatit carnea de porc si a pregatit mancarea de cina. Dupa cina, din nou, a spalat toata bucataria, vasele, a adunat din nou toata hainele, a facut baie copiilor si i-a pregatit pt culcare. La ora 9 era deja extenuate datorita trebulilor din timpul zilei, dar pt ea ziua nu s-a terminat inca… era asteptata in pat de sotul sau pentru a face dragoste, lucru pe care le-a facut cu brio, fara ca sa aiba plangeri din partea partenerului.
A doua zi barbatul s-a trezit si imediat a venit in genunchi inaintea lui Dumnezeu si I-a zis: Doamne, nu stiu la ce m-am gandit cand am cerut sa fiu in pielea sotiei mele…am gresit asa de mult sa o invidiez pe sotia mea crezand ca sta degeaba acasa toata ziua… Te rog, te rog mult, dar te rog, fa schimbarea la loc cum eram! Amin!
Dumnezeu in infinita Sa intelepciune i-a replicat:
-Fiule, cred ca ai invatat o lectie buna si bucuros as face schimbarea inapoi…dar vezi tu…va trebui sa astepti 9 luni…noaptea trecuta tocmai ai ramas gravida si va trebui sa si nasti….!!!!!!!!!!!
Dumnezeu, in minunata sa intelepciune, i-a indeplinit dorinta.
Dimineata urmatoare, destul de sigur pe sine, barbatul se trezi in pielea sotiei sale. S-a ridicat, a gatit micul dejun pt partenerul sau de viata, a trezit copiii, le-a pregatiti hainele, le-a servit micul dejun, le-a facut pachetele pt scoala, i-a dus la scoala, a venit repede acasa, a adunat toate hainele si a dus hainele la spalat, s-a dus la banca, s-a dus la cumparaturi si din nou acasa ca sa lase cumparaturile; apoi a plecat sa plateasca cheltuielile lunare. Revenita acasa a curatat cutia pisicii si a imbaiat cainele. Era deja ora 13. A facut paturile, si a adunat alte rufe, a aspirat in toata casa, a sters praful si a spalat bucataria. A fugit apoi la scoala dupa copii cu care, pe drum, a intrat in discutii contradictorii. Acasa a pregatit din nou laptele si biscuitii pt copii si s-a ocupat de ei pt ca sa isi faca temele. Apoi si-a instalat masa de calcat si a inceput sa calce uitandu-se cu coada ochiului la TV. La ora 16:30 a inceput sa curete cartofii si sa spele legumele pt salata, a gatit carnea de porc si a pregatit mancarea de cina. Dupa cina, din nou, a spalat toata bucataria, vasele, a adunat din nou toata hainele, a facut baie copiilor si i-a pregatit pt culcare. La ora 9 era deja extenuate datorita trebulilor din timpul zilei, dar pt ea ziua nu s-a terminat inca… era asteptata in pat de sotul sau pentru a face dragoste, lucru pe care le-a facut cu brio, fara ca sa aiba plangeri din partea partenerului.
A doua zi barbatul s-a trezit si imediat a venit in genunchi inaintea lui Dumnezeu si I-a zis: Doamne, nu stiu la ce m-am gandit cand am cerut sa fiu in pielea sotiei mele…am gresit asa de mult sa o invidiez pe sotia mea crezand ca sta degeaba acasa toata ziua… Te rog, te rog mult, dar te rog, fa schimbarea la loc cum eram! Amin!
Dumnezeu in infinita Sa intelepciune i-a replicat:
-Fiule, cred ca ai invatat o lectie buna si bucuros as face schimbarea inapoi…dar vezi tu…va trebui sa astepti 9 luni…noaptea trecuta tocmai ai ramas gravida si va trebui sa si nasti….!!!!!!!!!!!
·
Barbatii si gratarul
Cand un barbat se declara pregatit sa preia prepararea gratarului, se declanseaza urmatoarea serie de evenimente:
1) femeia cumpara mancarea
2) femeia face salata, pregateste legumele si desertul
3) femeia pregateste carnea pentru gratar, o asaza pe o tava, impreuna cu toate celelalte ustensile necesare si o duce afara, unde barbatul sta deja asezat cu o bere in mana in fata gratarului.
Si aici vine punctul cel mai important al intregii desfasurari:
4) BARBATUL ASAZA CARNEA PE GRATAR!
5) apoi mai multe activitati de rutina, femeia aduce farfuriile si tacamurile afara
6) femeia informeaza barbatul ca, carnea mai are putin si se arde
7) el ii multumeste pentru aceasta informatie importanta si mai comanda totodata inca o bere la ea, in timp ce el se ocupa de situatia de urgenta
Si apoi inca un punct foarte important!
8)BARBATUL IA CARNEA DE PE GRATAR SI O DA FEMEII!
9) apoi urmeaza din nou rutina. Femeia aranjeaza farfuriile, salata, painea, tacamurile, servetelele si sosurile si aduce totul afara pe masa.
10) Dupa masa femeia elibereaza masa, o curata, spala vasele
Si din nou, foarte important!!!:
11) TOTI IL LAUDA PE BARBAT PENTRU CALITATILE LUI IN ARTA GATITULUI SI II MULTUMESC PENTRU MANCAREA SUPER BUNA!
12) Barbatul o intreaba pe femeie cum i-a placut faptul ca nu a fost nevoita sa gateasca si cand observa ca ea e cam botoasa, ajunge la concluzia, ca pe femei nu le poti satisface oricum niciodata.
Cand un barbat se declara pregatit sa preia prepararea gratarului, se declanseaza urmatoarea serie de evenimente:
1) femeia cumpara mancarea
2) femeia face salata, pregateste legumele si desertul
3) femeia pregateste carnea pentru gratar, o asaza pe o tava, impreuna cu toate celelalte ustensile necesare si o duce afara, unde barbatul sta deja asezat cu o bere in mana in fata gratarului.
Si aici vine punctul cel mai important al intregii desfasurari:
4) BARBATUL ASAZA CARNEA PE GRATAR!
5) apoi mai multe activitati de rutina, femeia aduce farfuriile si tacamurile afara
6) femeia informeaza barbatul ca, carnea mai are putin si se arde
7) el ii multumeste pentru aceasta informatie importanta si mai comanda totodata inca o bere la ea, in timp ce el se ocupa de situatia de urgenta
Si apoi inca un punct foarte important!
8)BARBATUL IA CARNEA DE PE GRATAR SI O DA FEMEII!
9) apoi urmeaza din nou rutina. Femeia aranjeaza farfuriile, salata, painea, tacamurile, servetelele si sosurile si aduce totul afara pe masa.
10) Dupa masa femeia elibereaza masa, o curata, spala vasele
Si din nou, foarte important!!!:
11) TOTI IL LAUDA PE BARBAT PENTRU CALITATILE LUI IN ARTA GATITULUI SI II MULTUMESC PENTRU MANCAREA SUPER BUNA!
12) Barbatul o intreaba pe femeie cum i-a placut faptul ca nu a fost nevoita sa gateasca si cand observa ca ea e cam botoasa, ajunge la concluzia, ca pe femei nu le poti satisface oricum niciodata.
· Stroe şi Vasilache, „Alo, alo, aici e Radio!", „Scheci":
·
Umor
cu Mircea Crisan:
· Amza Pellea:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu