MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU LUNI 1 OCTOMBRIE 2018

Bună dimineața, prieteni! A venit Brumărel!

Să mulțumim Domnului că ne-a arătat și astăzi lumina zilei și să-L rugăm să ne ocrotească de cel rău! Doamne ajută-ne!

Nu uitați, materialele prezentate zilnic de mine vă sunt destinate gratuit! Citiți-le și cu siguranță veți avea câte ceva de învățat din ele!

Eu sunt aici pentru toți prietenii mei și îmi voi continua misiunea cât timp va dori Domnul să fac această muncă!
Ca în ultimul timp începem programul cu muzică bună:

Romantic Italian Traditional Música - Instrumental Música From Italy - 2 Hour Italian Músic

DESPRE BRUMĂREL

Venirea lunii octombrie, denumită Brumărel în calendarul popular, deoarece începe să cadă bruma, anunță venirea sezonului rece. Lucrările din această perioadă au în vedere pregătirea pentru iarnă.

Brumărel este ultima lună dinaintea sosirii zăpezilor, este considerată și ultima șansă de a termina treburile specifice, cunoscute ca ”Muncile lui Brumărel”. Acestea erau împărțite după tipurile de activitate, astfel: în bătătură, se repara acoperișul casei, se dregeau celelalte stricăciuni; era măcinată făina pentru iarna întreagă; se puneau în pivniță, pe grătare și în nisip, pătrunjel, morcovi, țelină, sfeclă, iar în paie, bostani. Țăranii de altădată știau că acum fierb vinurile. Treceau vitele la nutreț uscat, duceau două-trei scroafe la vier.

* Gromovnicul lui Brumărel

Înainte de a porni la treabă, oamenii satelor de altădată consultau semnele vremii specifice lui Brumărel. În această lună, bătrânii satelor priveau cu atenție cerul și pământul, iar observațiile meteorologice pe care le făceau erau luate în seamă de întreaga comunitate.

Străbunicii aflau că va fi iarnă timpurie dacă frunzele copacilor cădeau în prima parte a lunii, iar dacă ploua mocănește, ei știau că vor fi viscole năpraznice în decembrie.

Pe de altă parte, dacă bruma acoperea câmpurile și mai și fulguia din când în când, spuneau că prima lună a anului viitor va fi însorită, întocmai ca primăvara.

Cerul lui octombrie avea – și are – și el semnele lui, care așteaptă să fie citite și înțelese.

Bunicii, împreună cu nepoții, căutau, la vreme de seară, ”stelele ce se numesc Cloșca”. Ei explicau nepoților localizarea ei pe cer: ”În jurul stelei mari cu foc roșu e alcătuirea Taurului, în cap cu îngrămădirea de steluțe. Aceasta-i Cloșca cu pui”.

Tainele timpului erau descifrate astfel: dacă înainte de apusul acestei constelații era vreme bună, însemna că vara viitoare va fi timpurie și plină de rod.

Dacă la apusul ei ploua, însemna că ”va fi roadă de mijloc la semănături”.

Unii spuneau că, de or să fie ploi după apusul constelației, era semn clar că vara se va lăsa așteptată.

Citind cerul înstelat, pomii, comportamentul animalelor, oamenii pământului, fiii Geei, cunoșteau de cât fân au nevoie, când trebuia să semene pământul, câte lemne de foc să-și pregătească pentru iarnă.

Se spunea că va fi iarnă grea dacă, în noaptea de ”Sâmedru”, oile se culcă grămadă, șoarecii de câmp se retrag spre sat, nucii și gutuii sunt prea încărcați de rod.

Dacă tuna în octombrie, era semn de iarnă blândă, iar ceața deasă însemna zăpadă din belșug la sfârșit de an.

* Tradiții – Nunta oilor

Perioada cuprinsă între 29 septembrie și 14 octombrie este denumită, conform volumului ”Tradiții și Obiceiuri Românești”, vara târzie sau Vara lui Mioi.

Există o legendă care spune că, pe vremuri, trăia un cărăuș sărac, pe nume Mioi. El s-a rugat lui Dumnezeu să-i mai dea câteva zile de vară, ca să termine de treierat grâul. Lui Dumnezeu i s-a făcut milă de el și i-a îndeplinit rugămintea. Se pare că legenda are un sâmbure de adevăr, deoarece ține cont de realitățile satului.

În luna octombrie, se desfășoară o serie de activități importante: se însămânțează pământul pentru recolta ce va să vină, se îngrijesc pomii din livezi și se primenește gospodăria.

Vara lui Mioi mai poartă denumirea de ”Nunta Oilor” sau ”Năpustitul Berbecilor”. La Vinerea Mare, pe 14 octombrie, se amestecau berbecii (arieții) cu oile, pentru împerechere, datina fiind numită, după activitatea respectivă, Năpustirea Berbecilor, Nunta Arieților sau Nunta Oilor.

BRUMĂREL – de Ion Pillat



Cu soarele azi galben ca fagurii de miere,
În jurul meu se-nchide un măr boltit de mere.


Din ram eu rup ca-n basme un rod de aur și
O, pom vrăjit de toamnă, nu poți să mă reții.


Prin ramuri desfăcute ușor de mîna mea,
Zăresc comoara viei și-odihna ei mă vrea.


Sub un butuc de viță rămîn culcat pe spate -
Privesc în gol la cerul cu ape neschimbate.


În mîna iau ciorchina cu bob de chilimbar
Și o ridic spre soare, sus. Raza lui cu jar


Fantastic o pătrunde : un lampion aprins ;
Îi sug lumina dulce și focu-i m-a cuprins.


Beau soare. Dar un piersic cu brațul gol m-agață
Și îmi lipsește sînul, pietros și mic, pe față.


Eu îl sărut cu dinții, și poama lui cu sînge
Stropește pătimașa iubire ce o frînge.


O, toamnă, vrăjitoare mai tare decît moartea
La tine intru-n slujbă cît mă va ține soarta.


Dă-mi frunza ta ce sună cu galbenii din lună,
Dă-mi pe covorul foilor iar coborîtul oilor ;


Dă-mi în zăvoi sitarii, pe miriște ogarii,
Și peste zarea drumului, albastru, sulul fumului ;


Dă-mi în iatac sulfină, pe ceruri dă-mi lumină,
Și scîncetul cucoarelor pe liniștea ogoarelor ;


Și dă-mi un muc stufos, la umbră să stau jos,
Să scriu pe fruntea gliei tot calendarul viei. 

ISTORIE PE ZILE 1 Octombrie

Evenimente

·         331 î.Hr: Alexandru cel Mare îl învinge pe imparatul Darius al III- lea  al Persiei în bătălia de la Gaugamela. A fost una dintre marile batalii din istoria lumii  și a dus la prăbușirea  Imperiului Persan. Și-au pierdut viața peste 40.000 de perși, în timp numai câteva sute de macedoneni au căzut victime. Alexandru cel Mare (n. 20 iulie 356 î.Hr. – d. 10 iunie 323 î.Hr.), cunoscut şi sub numele de Alexandru Macedon, a fost  rege al Macedoniei (336 î.Hr.-323 î.Hr.) si  unul dintre primii mari strategi şi conducători militari din istorie. Cuceririle sale spectaculoase i-au făcut pe macedoneni stăpâni ai Orientului Apropiat, iar la moartea sa, la vârsta de 32 de ani, Alexandru era stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată. Alexandru cel Mare a contribuit substanţial la răspândirea civilizaţiei elenistice în întreaga lume.

·         965: Ioan al XIII-lea a devenit  Papa si a condus Biserica Romei intre anii între 965 și 972. Înainte de a fi papă a fost episcopul orașului Narni și bibliotecarul Bisericii Romane. Era în timpul pontificatului său un aliat fidel al lui Otto I. Pe Otto al II-lea  l-a încoronat în 967. În 972 a oficiat nunta între Otto al II-lea și Principesa bizantină Theophanu , însă, prin ridicarea Capuei și Beneventului la rang de arhidieceze a creat noi tensiuni cu Biserica din Răsărit (cele două orașe se aflaseră în mod tradițional sub influența Bizanțului). Liutprand de Cremona, cunoscut și în calitate de cronicar, a relatat de acte de mare cruzime (cum că i-ar fi scos inamicilor săi ochii,sau ca a  omorât jumătatea populației Romei). Însă operele lui Liutprand sunt cunoscute ca niște lucrări puternic influențate de prejudecățile acestuia. Ioan a decedat pe data de 6 septembrie 972 la Roma. Spre sfârșitul vieții ar fi transformat palatul Lateran într-un harem personal, unde conform cronicarilor ar fi fost omorât de un  soț înșelat furios.

·         1553: Incoronarea reginei Mary I a Angliei. Maria I (engleza Mary I), (n.18 februarie 1516  – d.  17 noiembrie 1558), cunoscută și sub numele de Maria Tudor, a fost regina  Angliei si regina Irlandei din 6 iulie 1553 (de facto) sau 19 iulie 1553 ( de jure) până la moartea sa în 17 noiembrie 1558. Maria a fost al patrulea monarh al  dinastiei Tudor, după regina neîncoronată Lady Jane Grey  și predecesoare a reginei Elisabeta I. Este în principal cunoscută pentru scurta reinstaurare în Anglia a catolicismului.  Până la sfârșitul domniei, Maria I a executat aproximativ trei sute de opozanți religioși; drept urmare a primit porecla de Bloody Mary (Maria cea sângeroasă).

·         1795: Belgia e cucerită de Franța.

·         1800: Spania a cedat Franței provincia Louisiana din America de Nord, în baza tratatului de la San Ildefonso. După trei ani, francezii o vor vinde Statelor Unite.

·         1813: Fosta moscheie din Chilia este transformată în biserică cu hramul Acoperămîntul Maicii Domnului. Biserica este sfinţită şi redată sfintei slujbe.Trebuie menţionat faptul că localitatea Chilia a aparţinut succesiv în decursul istoriei: Munteniei, Moldovei şi apoi Porţii Otomane în calitate de raia turcească. În urma războiului ruso-turc 1806-1812 acest teritoriu intră în componenţa Imperiului Rus sub denumirea de Basarabia. 

·         1829: Colegiul Africa de Sud este fondat la Cape Town; mai târziu a devenit Universitatea Cape Town.

·         1850: În Berna, apare pentru prima dată ziarul „Der Bund”.

·         1850: Se instituie un  teritoriu vamal unic al Imperiului Habsburgic, prin care sunt desfiintate barierele vamale interne, fapt care va deschide largi posibilitati patrunderii capitalului austriac in Transilvania.

·         1855: A apărut „Steaua Dunării”, jurnal politic, literar și comercial, sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu.

·         1860: Se înfiinţează la Iaşi Conservatorul de muzică şi declamaţiune, primul director fiind Francisc Serafim Caudella.

·         1869: Conducerea de servicii poștale din Austro-Ungaria, introduce cartea poștală dezvoltată de Emanuel Herrmann.

·         1872: S-a creat, la București, „Asociația generală a lucrătorilor din România”. (1/13 octombrie)

·         1875: Ion Creangă a debutat în revista "Convorbiri literare" cu "Soacra cu trei nurori". Este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice "Amintiri din copilărie". (n. 1 martie 1837 - d. 31 decembrie 1889)

·         1875: Încep lucrările de construire în Bucureşti a Catedralei romano-catolice, cu hramul Sf.Iosif (terminată în 1883). „Sfîntul Iosif” este catedrală metropolitană și arhiepiscopală. Ctitorul ei este Episcopul Ignatius Paoli, din Congregația Călugărilor Pasioniști, primul Arhiepiscop al Arhidiecezei de București. Banii pentru construirea Catedralei au provenit de la credincioșii din București, de la diverse personalități înstărite, dar și de la binefăcători din străinătate, cunoscuți sau prieteni ai Episcopului Paoli. Lucrările au fost conduse de către călugărul pasionist olandez Alfons Zegers, arhitect prin formație. El fusese chemat la București de la mănăstirea pasioniștilor din Dublin (Irlanda), de către Episcopul Paoli. Începând cu anul 1880, lucrările în regie proprie au fost conduse de priceputul arhitect Carol Berisch.
Piatra folosită la construcție a fost adusă din carierele de la Rusciuc (Bulgaria), iar cărămizile au fost achiziționate din București și localitățile învecinate. Lucrările de construcție au început în zona absidei altarului, cu ample amenajări pentru consolidarea terenului și ridicarea nivelului acestuia. Lipsa de fonduri și izbucnirea Războiului de Independență din 1877 au făcut ca lucrările să înainteze foarte greu, în etape, până în anul 1883. În toamna târzie a acestui an construcția a fost încheiată.

·         1880: Prima fabrica de lampi  electrice  este  deschisa  de către inventatorul Thomas Edison.

·         1882 - Inginerul H. Ilade a inaugurat în Bucureşti prima “fabrică de curenţi electrici” din România, instalată pe Calea Victoriei. O lună mai târziu funcţiona cea de–a doua uzină, la Gara de Nord. Uzina din centru deservea Palatul Regal şi Teatrul Naţional. Sistemul introdus de Ilade – utilizarea lămpilor cu arc, la tensiuni ridicate – nu a dat rezultate mulţumitoare. În 1885, inginerul american de origine română Francisc Jelle, asistentul lui Thomas Edison, a venit în ţara noastră, unde a construit o uzină mai reuşită.

·         1885: Statele Unite au inceput distributia postala. 

·         1890: Congresul Statelor Unite a adoptat legea de înființare a Parcului Național Yosemite din California.

·         1908: Henry Ford a început comercializarea primului automobil de serie, denumit "Mode T"; prețul acestui vehicul era, la vremea respectivă, de 825$.

·         1918: Colonelul englez Thomas Edward Lawrence, supranumit Lawrence al Arabiei, a ocupat Damascul. Ca agent britanic in Orientul Apropiat, acesta a primit misiunea de a organiza o rascoala antiotomana a arabilor.

·         1920: A fost înființată Legația română din Budapesta. Traian Stârcea a fost numit consul.

·         1920: A fost înființată Legația României la Viena. Consul a fost numit Nicolae B. Cantacuzino.

·         1924: Biserica Ortodoxă Română a adoptat Calendarul Gregorian. În Regatul României calendarul pe stil nou a fost introdus în anul 1919 de guvernul condus de Ion I. C. Brătianu. Astfel, în Vechiul Regat data de 1 aprilie 1919 a devenit data de 14 aprilie 1919. În Transilvania calendarul gregorian fusese introdus în anul 1590, iar în Bucovina în anul 1773. În Grecia acest calendar a fost adoptat în 1924. Această măsură nu a fost adoptată și de bisericile ortodoxe răsăritene. În loc de aceasta, în mai 1923, a fost propus un calendar iulian revizuit care tăia 13 zile ale acelui an și adopta o nouă regulă pentru anii bisecți care făcea ca să nu fie nici o diferență între cele două calendare până în anul 2800. Bisericile ortodoxe din Grecia, Bulgaria, România, Polonia și altele din zona est-mediteraniană (Constantinopol, Alexandria, Antiohia și Cipru) au adoptat calendarul iulian revizuit. Aceste biserici, care folosesc noul calendar, vor sărbători Crăciunul împreună cu bisericile occidentale pe data de 25 decembrie a calendarului gregorian până în anul 2800. Bisericile ortodoxe din Rusia, Serbia, Ierusalim și câțiva episcopi din Grecia nu au acceptat calendarul iulian revizuit și vor continua să sărbătorească Nașterea lui Cristos pe data de 25 decembrie a calendarului iulian – 7 ianuarie în calendarul gregorian, până în anul 2100. Toate celelalte biserici răsăritene, care nu sunt ortodoxe, (bisericile coptă, etiopiană, nestoriană, siriacă și armenească), vor continua să folosescă propriile lor calendare. Toate bisericile răsăritene continuă să sărbătorească Paștele iulian, cu excepția Bisericii Ortodoxe Finlandeze, care a adoptat paștele gregorian.

·         1928: Uniunea Sovietica a introdus primul plan cincinal. 

·         1931: Podul George Washington, care leaga New Jersey de New York, a fost inaugurat. 

·         1932: În urma unei lovituri de stat, dictatorul Bartolome Blanche este înlăturat de la putere, în Chile.

·         1935: A fost înființată Legația Românei în Chile; consul Nicolae Dianu.

·         1936: Generalul Francisco Franco a fost numit in fruntea Guvernului nationalist spaniol, ajuns la putere in timpul Razboiului Civil care a macinat statul iberic. 

·         1946: Principalii criminali de razboi hitleristi au fost condamnati la moarte in urma procesului de Nurnberg. Tribunalul Militar International i-a gasit pe cei 12 ofiteri cu rang inalt din armata nazista vinovati de uciderea a sute de mii de persoane. Printre cei pusi sa raspunda cu viata pentru ororile din timpul regimului hitlerist s-au aflat Joachim von Ribbentrop, ministru al Afacerilor Externe, Hermann Goring, fondator al Gestapoului si comandant al aviatiei militare, Wilhelm Frick, ministru de Interne. Alti sapte ofiteri, intre care si Rudolf Hess, adjutant al lui Hitler, au fost pusi dupa gratii pentru 10 ani, iar trei au fost achitati. Procesul de la Nurnberg s-a judecat intre 20 noiembrie 1945 si octombrie 1946, iar Tribunalul International a fost primul din istorie infiintat pentru judecarea crimelor de razboi si a crimelor impotriva umanitatii. La scurta vreme dupa pronuntarea sentintei, in 16 octombrie, 10 dintre ofiterii hitleristi gasiti vinovati au fost spanzurati. Hermann Goring s-a sinucis in inchisoare inainte de a fi executat.

·         1949 - A fost proclamată Republica Populară Chineză, după victoria militară a Partidului Comunist Chinez asupra Kuomintang-ului. Lider al ţării a fost Mao Zedong, care a instaurat o dictatură sângeroasă, zeci de milioane de chinezi fiind ucişi în timpul în care acesta a condus China.

·         1951: Republica Federală Germania se alătură acordului General pentru Tarific și Comerț („General Agreement on Tariffs and Trade”; GATT).

·         1957: Pe bancnotele SUA au fost imprimate pentru prima data celebrele cuvinte "In God We Trust". 

·         1960: Nigeria își căștigă independența față de Anglia.

·         1966:  Consiliul de Stat al R.S.Romania, a emis Decretul 770 (completat prin Legea 6/1973), iniţiat de Nicolae Ceauşescu, prin care se interzicea întreruperea cursului sarcinii (avortul), măsură abuzivă care a determinat numeroase decese şi înrăutăţirea sănătăţii femeilor ca urmare a unor intervenţii avortive în condiţii de clandestinitate.

·         1971: Roy Oliver Disney a inaugurat parcul de distracții Walt Disney World Resort de lângă Orlando, Florida, în onoarea fratelui său decedat, Walt Disney.

·         1975: Muhammad Ali își apără titlul mondial la box categoria grea împotrivă lui Joe Frazier, în Quezon City, prin knockouttehnic.

·         1977: Starul international Pele s-a retras din activitate, renuntind sa mai joace fotbal in competitii. 

·         1979: Statele Unite au cedat statului Panama suveranitatea canalului Panama.

·         1987: A fost dată în folosință prima linie de tramvai în municipiul Cluj-Napoca.

·         1988: Mihail Gorbaciov a fost numit in functia de presedinte al Uniunii Sovietice.

·         1992: S-a deschis, la București, "Centrul cultural ungar".

·         1992 - Michael Jackson a susţinut un concert în România în cadrul turneului "Dangerous". Show-ul de pe Stadionul Naţional este considerat a fi unul dintre cele mai bune din cariera lui Michael Jackson.

·         1995: Ministrii de Finante din Uniunea Europeana, reuniti la Valencia, in Spania, au stabilit in unanimitate anul 1999 ca termen-limita pentru trecerea la sistemul monedei unice. 

·         1997: Regizoarea Sanda Manu, vicepresedintele executiv al UNITER, a fost aleasa la Seul ca membru al Comitetului Executiv al Institutului International de teatru. 

·         2003: S-a inaugurat, la Cluj, cel mai mare acvariu din Transilvania.

·         2003 - Statele Unite au aderat oficial la UNESCO, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, for din care se retrăseseră în anul 1984, în timpul mandatului lui Ronald Reagan, în semn de protest faţă de politica organizaţiei.

·         2005: Pugilista Mihaela Cijevschi (cat. 54 kg) a devenit prima campioană mondială din istoria boxului feminin românesc, titlu cucerit la Campionatele Mondiale de la Podolsk, Rusia.

·         2009: Miniștrii PSD și-au depus demisiile la cabinetul premierului Emil Boc, iar primul ministru a anunțat interimarii PD-L pentru ministerele părăsite de PSD.

Nașteri

·         208: S-a nascut imparatul roman Marcus Aurelius Severus Alexander Augustus (d. 18 martie 235), cunoscut drept Alexandru Sever. A fost imparat roman intre anii 222 – 235, cand, in timpul pregătirilor unui război împotriva alamanilor la granița renană, Alexandru Sever și Iulia Mamaea au fost uciși la  Mogontiacum  (azi Mainz) de soldați care-l proclamă împărat pe Maximin Tracul. Cu el ia sfârșit dinastia Severilor.

·         1207: S-a nascut Regele Henric al III- lea al Angliei; (d. 1272). Henric al III-lea (1 octombrie 1207 – 16 noiembrie 1272) a fost fiul și succesorul lui Ioan al Angliei ca rege al Angliei pentru 56 de ani din 1216 până la moarte sa. Contemporanii îl cunoșteau sub numele de Henry de Winchester. A fost primul copil-rege de la domnia lui Ethelred. În timpul minoratului său, guvernarea țării a fost asigurată de Guillaume de Marechal și Hubert de Bourg. Henric a fost foarte evlavios și a păstrat o vie recunoștință papei pentru protecția acordată pe vremea minorității sale. S-a recunoscut vasalul acestuia și a favorizat încălcările Romei în dauna clerului englez. Nepopularitatea regelui s-a accentuat treptat timp de 30 de ani. Anglia a prosperat în timpul domniei lui iar marele său monument este Westminster.

·         1471: S-a nascut regele Frederic I al Danemarcei. 

·         1507: S-a nascut Giacomo Barozzi da Vignola, arhitect italian. 

·         1644: S-a nascut Alessandro Stradella, compozitor italian. 

·         1685: Carol al VI-lea, împărat german (d. 1740)

·         1720: Martin Felmer, învățat german (d. 1767)

·         1729: Anton Cajetan Adlgasser, compozitor și organist german (d. 1777)

·         1847: Simion Florea Marian, folclorist și etnograf român (d. 1907)

·         1856: Ion Bianu, filolog român, fondatorul Bibliotecii Academiei (d. 1935)

·         1865: Paul Dukas, compozitor și critic de muzică francez (d. 1935)

·         1878: Vasile Demetrius, poet, prozator și traducător român (d. 1942)

·         1881: S-a nascut William Boeing, inginer american, pionier al aviatiei si fondator, in 1916, al companiei cu acelasi nume. 

·         1890: Constantin C. Nottara, compozitor, violonist și critic muzical român (d. 1951)

·         1903: Wladimir Horowitz, pianist ruso-american (d. 1989)

·         1905: Gheorghe Danga, compozitor român (d. 1959)

·         1919 - S-a născut medicul Nicolae Cajal, membru al Academiei Române, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române şi preşedinte al Fundaţiei „M.H.Elias” (m.07.03.2004).

·         1920 - S-a născut actorul american Walter Matthau: "Morocănoşii", "Route 66", "Floarea de cactus", "Afurisitul de telefon" (d. 2000).

·         1921: James Whitmore, actor american (d. 2009)

·         1921: Angelo Niculescu, fotbalist și antrenor român

·         1922: Chen-Ning Franklin Yang, fizician american de origine chineză, laureat Nobel

·         1924: S-a nascut Jimmy Carter, al 39-lea presedinte al Statelor Unite in perioada 1977-1981. S-a nascut in Plains, Georgia, s-a inscris in Academia Navala si pana in 1953 a facut parte din structurile armatei. A fost nominalizat candidat la presedintie de catre democrati in 1976, invingand un concurent puternic, pe Gerald Ford. Dupa investire, pe plan intern s-a evidentiat mai mult prin promisiuni decat prin initiative puse in practica, insa pe plan international a fost responsabil de semnarea tratatului istoric de la Camp David dintre Israel si Egipt, in 1979. Popularitatea s-a a scazut dramatic din cauza problemelor economice intampinate de SUA, astfel incat la urmatoarele alegeri a pierdut batalia cu Ronald Reagan. A fost recompensat cu un premiu Nobel pentru pace in anul 2002 pentru eforturile sale de a aplana conflictele internationale si de a apara drepturile omului. A fost primul presedinte american care a scris un roman, “The Hornet's Nest”, aparut in anul 2004. 

·         1925: Finn Carling, scriitor norvegian (d. 2004)

·         1929: S-a  nascut Gheorghe Vitanidis, regizor român (n. Mangalia; (d. 25.11.1994).

·         1930: Philippe Noiret, actor francez (d. 2006)

·         1930 - S–a născut actorul german Richard Harris, interpretul regelui Arthur în filmul „Camelot” din 1967. Recent, Harris a interpretat rolul profesorului Dumbledore în „Harry Potter şi Piatra filosofală” şi în „Harry Potter şi Camera secretelor” („Această viaţă sportivă”, „Biblia”, „Robin şi Marian”, „Gladiatorul”, „Contele de Monte Cristo”) (m.2002).

·         1934 - S-a născut Geoff Stephens, cântăreţ şi compozitor britanic(The Fairies).

·         1935: S-a nascut Julie Andrews, actrita si cantareata britanica. 

·         1936: Duncan Edwards, fotbalist englez (d. 1958)

·         1943 - S-a născut Jerry Martini, saxofonist american (Sly & The Family Stone).

·         1943 - S–a născut Jean–Jacques Annaud, regizor, scenarist şi producător francez.

·         1944 - S-a născut Scott McKenzie, cântăreţ şi compozitor american.

·         1944 - S-a născut Barbara Parritt, cântăreaţă americană (Toys).

·         1946: Coca Bloos, actriță română

·         1947 - S-a născut Rob Davies, chitarist britanic (Mud).

·         1947 - S-a născut Martin Turner, basist şi compozitor britanic (Wishbone Ash).

·         1948 - S-a născut Cub (Michael John) Koda, chitarist, vocalist şi compozitor american (Brownsville Station).

·         1948 - S-a născut Mariska Veres vocalistă olandeză (Shocking Blue).

·         1950: Petru Lificiu, politician român

·         1950: Niculae Mircovici, politician român

·         1950: S-a nascut Randy Quaid, actor american. 

·         1953: Valeriu Stoica, avocat și politician român

·         1954: S-a nascut Martin Strel, inotator sloven. 

·         1955: Ion Stratan, bibliotecar, filolog, poet, publicist român (d. 2005)

·         1955 - S-a născut Howard Hewett, vocalist american (Shalamar).

·         1956: Cristian Tudor Popescu, scriitor și jurnalist roman

·         1957 - S-a născut Andy Walton, baterist britanic (Kenny).

·         1958 - S-a născut Martin Cooper, saxofonist britanic (OMD).

·         1982: Haruna Babangida, fotbalist nigerian

·         1983: Mirko Vučinić, fotbalist muntenegrean

·         1988: Cariba Heine, actriță și dansatoare sud-africană 

·         1989: Brie Larson, actriță și cântăreață americană

Decese

·         959: Eadwig cel Cinstit, rege al Angliei (n. 941)

·         1404: Papa Bonifaciu al IX-lea (n. 1356)

·         1499: A murit filosoful italian Marsilio Ficino (n.19 octombrie 1433), unul dintre cei mai influenți filosofi umaniști ai Renașterii italiene. Este întemeietorul faimoasei Academii platoniciene si  primul traducător al operei filosofului antic grec Platon, în limba latina.

·         1578: Ioan de Austria, fiul nelegitim al împăratului Carol Quintul (n. 1547). Ioan al Austriei (cunoscut și ca Don Juan de Austria, n. 24 februarie 1547, Regensburg – d. 1 octombrie 1578, Bruges), principe, general și amiral spaniol.

·         1684: Pierre Corneille, dramaturg francez, creatorul tragediei clasice în Franța (n. 1606). Pierre Corneille (n. 6 iunie 1606, d. 1 octombrie 1684) scriitor francez, unul dintre cei trei mari dramaturgi francezi ai secolului al XVII-lea, alături de Molière și Racine.

·         1892: George Sion  poet, memorialist și traducător român (n. 1822)

·         1899 - A încetat din viaţă Anton Bacalbaşa, ziarist, prozator şi traducător român, creatorul personajului literar Moş Teacă (n. 1865).

·         1919: Prințesa Charlotte a Prusiei, Ducesă de Saxa-Meiningen (n. 1860)

·         1935: A decedat generalul roman Grigore Crăiniceanu, specialist în fortificaţii, cu deosebite merite în timpul Războiului de independenţă (1877) şi al celui de reîntregire naţională (1916-1918). De numele său se leagă punerea bazelor “Revistei armatei” (1883) şi ale “Cercului publicaţiunilor militare” (1889); membru al Academiei Române (n.1852).

·         1972 - A murit Louis Seymour Bazett Leakey, arheolog şi antropolog englez de origine kenyană. A realizat lucrări ştiinţifice semnificative cu privire la originile omului pe continentul Africa şi Asia (n.07.08.1903).

·         1993: Teofil Vâlcu, actor român de teatru și film (n. 1931)

·         2012: Eric Hobsbawm, istoric britanic (n. 1917)

·         2013: Tom Clancy, scriitor american (n. 1947)

Sărbători

·         Ziua Internațională a Medicului

·         Ziua Internațională a Muzicii

·         Ziua Internațională a Persoanelor în Vârstă (Rezolutia nr. 45/106 a Adunarii Generale a ONU din 1991).

·         Ziua Mondială a Arhitecturii

·         Ziua Mondială a Habitatului

·         China: Ziua națională. Aniversarea fondării Republicii Populare Chineze (1949)

·         Cipru: Ziua națională. Aniversarea proclamării independenței (1960)

·         Nigeria: Ziua națională.Aniversarea proclamării independenței (1960)

·         Ziua scafandrului roman. La 1 octombrie 1976 s-a înfiinţat Centrul de scafandri Constanţa, prima unitate de scafandri militari româna. Primii scafandri români au fost atestaţi între anii 1978 şi 1980, ca specialişti în utilizarea echipamentelor de scufundare şi a celor hiperbarice. Ulterior, beneficiind de tehnologie franceză, Centrul 39 Scafandri a pus bazele activităţii cu scafandri de intervenţie şi lucru la mare adîncime. De-a lungul timpului, scafandrii romani au dus la bun sfîrşit misiuni îndrăzneţe, multe dintre ele în premieră naţională, cum sînt investigarea platoului continental submarin, intervenţii în zone calamitate, în ţară şi în străinătate, executarea unor lucrări de instalare a platformelor de foraj marin, montarea conductelor submarine, asistenţa de specialitate pe timpul construirii reactorului nr. 1, de la Cernavodă.

·         Sărbători religioase:

-      Calendar crestin ortodox: 
Acoperământul Maicii Domnului; Sf Ap Anania; Sf Cuv Roman Melodul; Sf Cuv Iosif și Chiriac de la Bisericani

-      Calendar crestin greco-catolic: 
Sfantul Apostol Anania unul din cei 70 apostoli; Sfantul Roman Melodul; Acoperamantul Maicii Domnului; [Sf Tereza a Pruncului Isus]

-      Calendar crestin romano-catolic: 
Sfanta Tereza a Pruncului Isus. Tereza de Lisieux, în franceză Thérèse de Lisieux, cunoscută și drept Tereza cea Mică, pentru a o deosebi de Tereza de Ávila, (născută Thérèse Françoise Marie Martin, 2 ianuarie 1873, Alençon – d. 30 septembrie 1897, Lisieux), a fost o călugăriță catolică. A trăit în mănăstirea carmelitană din Lisieux. Este venerată ca sfântă în Biserica Catolică sub numele de Sf. Tereza a Pruncului Isus și a Sfintei Fețe și recunoscută ca Doctor al Bisericii.

RELIGIE ORTODOXĂ 1 Octombrie

(+) Acoperământul Maicii Domnului; Sf Ap Anania; Sf Cuv Roman Melodul; +) Sf Cuv Iosif și Chiriac de la Bisericani

Acoperământul Maicii Domnului

Acoperământul Maicii Domnului (popular, pe filieră slavo-rusă: Pocrovul) este o sărbătoare a Maicii Domnului care se prăznuiește la 1 octombrie, în amintirea unei minuni întâmplate în biserica Maicii Domnului din cartierul Vlaherne din Constantinopol, pe timpul împăratului Leon al VI-lea „Filozoful” (886 – 912), când Sfânta Fecioară s-a arătat, în toată mărirea ei cerească, Sfântului Andrei cel nebun pentru Hristos, ca ocrotitoare și mijlocitoare a creștinilor. În tradiția greacă, țin această sărbătoare îndeosebi călugării din Sfântul Munte Athos. Începând din 1952, sărbătorirea ei se face în Grecia pe 28 octombrie, ca o sărbătoare națională în care se aniversează respingerea atacului italian din 1940 asupra Greciei. Prin secolul al XII-lea, sărbătoarea a fost introdusă în Rusia, unde a căpătat o mare popularitate, iar de la aceștia a trecut și la români, prăznuindu-se mai mult în mănăstiri. În ultima vreme, sărbătoarea a început să fie din ce în ce mai cunoscută și mai populară și la români, numeroase biserici și mănăstiri din țară și din diaspora românească purtând acest hram.

Sărbătoarea Acoperământului Maicii Domnului: În zilele împăratului Leon cel Înţelept (886-912), în Constantinopol, spre duminică, făcându-se priveghere de toată noaptea în cinstita biserică a Vlahernei, întru slava Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, la întâia zi a lunii octombrie şi de faţă stând mulţimea poporului, fiind ca la patru ceasuri din noapte, Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos, împreună cu ucenicul său, fericitul Epifanie, şi-au ridicat privirile şi au văzut pe Împărăteasa cerului, pe Acoperitoarea a toată lumea, pe Preasfânta Fecioară Născătoare de Dumnezeu, stând în văzduh şi rugându-se pentru lume. Ea strălucea de lumină ca soarele şi acoperea poporul cu cinstitul ei omofor, fiind împreună cu oşti cereşti şi cu mulţimea de sfinţi, care în haine albe şi în cucernicie stăteau împrejurul ei, dintre care doi erau mai aleşi: Sfântul Ioan Botezătorul şi Sfântul Evanghelist Ioan. Văzând aceasta, Sfântul Andrei a zis către ucenicul său, fericitul Epifanie: „Oare vezi, frate, pe Împărăteasa şi Doamna tuturor, care se roagă pentru toată lumea?” Iar el a zis: „O văd, sfinte părinte, şi mă minunez, că o văd acoperind pe oamenii ce sunt în sfântul locaş, cu cinstitul ei omofor, ce străluceşte mai mult decât soarele”. Apoi cei doi au auzit graiurile cele cu umilinţă ale rugăciunii ei către iubitul său Fiu şi Dumnezeul nostru, Iisus Hristos: „Împărate ceresc, primeşte pe tot omul care Te slăveşte pe Tine şi cheamă în tot locul preasfânt numele Tău. Şi acolo unde se face pomenirea numelui meu, pe acel loc îl sfinţeşte şi proslăveşte pe cei ce te proslăvesc pe Tine şi împlineşte rugăciunile celor ce cu dragoste mă cinstesc pe mine, Maica Ta; şi făgăduinţele lor le primeşte şi din toate nevoile şi răutăţile îi izbăveşte”.

Între toţi sfinţii care s-au arătat în biserică împreună cu Prea-curata Fecioară, doi erau mai aleşi: Sfântul Ioan Înaintemergătorul, că altul mai mare decât el nu s-a născut între cei născuţi din femeie, şi Sfântul Ioan Cuvântătorul de Dumnezeu, pe care îl iubea Iisus şi care s-a rezemat pe pieptul Lui. Pe amândoi rugătoarea noastră, Fecioara Maria, i-a luat cu ea la rugăciunea cea pentru noi, ca pe unii ce au multă îndrăzneală către Hristos, ca prin ajutorul lor să plece mai degrabă pe Dumnezeu spre milă, pentru că mult poate rugăciunea stăruitoare. Şi a stat Preacurata Fecioară între aceşti sfinţi precum chivotul între doi heruvimi, precum scaunul Domnului Savaot între serafimi, precum Moise cu mâinile întinse între Aaron şi Or; iar, prin rugăciunea ei, Amalec cel nevăzut a căzut cu toată stăpânirea şi puterea sa cea întunecată.

Deci, să prăznuim şi noi Acoperământul Preasfintei Fecioare Maria, Născătoare de Dumnezeu, aducându-ne aminte de acea prea-mărită arătare a ei care a fost în biserica Vlahernei, fiind văzută de Sfântul Andrei şi de Epifanie. Să prăznuim, mulţumind Acoperitoarei noastre pentru această preamare milostivire, arătată spre neamul creştinesc, şi cu tot dinadinsul s-o rugăm pe ea ca, acum şi întotdeauna, cu milostivire să ne acopere pe noi, cei care avem nevoie de Acoperământul ei, de vreme ce, fără sprijinul ei, nouă, celor ce întotdeauna mâniem pe Dumnezeu, nu ne este cu putinţă a trăi, pentru că, greşind mult, cădem sub multe certări, după cum zice Scriptura: „Multe sunt bătăile păcătosului” (Psalmul 31, 11). De aceea, am fi pierit pentru fărădelegile noastre, de nu ne-ar fi acoperit pe noi preamilostiva Stăpână; că, de nu ar fi stat înainte Sfânta Fecioară, rugându-se pentru noi, cine ne-ar fi izbăvit pe noi de atâtea nevoi sau cine ne-ar fi păzit până acum liberi? Iar Prorocul Isaia ne sfătuieşte: „Ascundeţi-vă cât de puţin, până ce va trece mânia Domnului” (Isaia 26, 20). Unde vom putea să ne ascundem de mânia Domnului? Acoperământ nu ne-am agonisit nicăieri unde să scăpăm noi, păcătoşii, în afară de Acoperământul Preasfintei Fecioare Maria, Stăpâna lumii.

ACATISTUL SF ACOPERAMANT AL MAICII DOMNULUI (MARIAN MOISE) 

Sfântul Cuvios Roman Melodul a trăit pe la sfârșitul secolului al V-lea și prima jumătate a secolului al VI-lea. S-a născut în Cetatea Emesa din Siria. A slujit lui Dumnezeu ca paraclisier în Biserica din Berit (azi Beirut). În timpul domniei împăratului Anastasie (491-518) se afla la Biserica ‘Preasfânta Născătoare de Dumnezeu’ din Vlaherne – Constantinopol. De aici a trecut ca diacon la Biserica ‘Sfânta Sofia’ cea veche. Bunul Dumnezeu îl binecuvântează pe Cuviosul Roman și astfel venind vremea cântării condacului, s-a urcat în amvon cântând primul condac alcătuit de el. Marcu din Efes spune că i s-a arătat Cuviosului Roman Melodul, în somn, Maica Domnului, care i-a încredințat un sul de hârtie. După ce s-a trezit din somn, Cuviosul s-a dus în amvon și a cântat acest condac. Numărul condacelor alcătuite ulterior de Sfântul Roman trece de 1.000. Este unul dintre cei mai mari imnologi ai Bisericii creștine.

În aceasta lună, în ziua întâi, prăznuim pomenirea Acoperământului Preasfintei noastre de Dumnezeu Născătoarei şi pururea Fecioarei Maria.

Trebuie să ştim că acest praznic a început a se prăznui pentru o pricină ca aceasta: în zilele împăratului Leon cel Înţelept în Constantinopol, spre o duminică, făcându-se priveghere de toată noaptea în sfânta biserică Vlaherna a Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, în întâia zi a lunii octombrie, şi mulţimea poporului stând înainte, ca la patru ceasuri de noapte fiind, Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos şi-a ridicat ochii în sus împreună cu ucenicul său, Fericitul Epifanie, şi au văzut pe Împărăteasa cerului, pe ocrotitoarea a toată lumea, pe Preasfânta Fecioară Născătoare de Dumnezeu, stând în văzduh şi rugându-se, strălucind cu lumină şi acoperind pe popor cu cinstitul său omofor, înconjurată de oşti cereşti şi de mulţime de sfinţi, care stăteau în haine albe cu cucernicie împrejurul ei; din care doi erau mai aleşi, Sfântul Ioan înaintemergătorul şi Evanghelistul Ioan. Iar cele cu umilinţă graiuri ale rugăciunii ei către iubitul său Fiu şi Dumnezeul nostru Iisus Hristos, acestea s-au auzit: "Împărate ceresc, primeşte pe tot omul cel ce Te slăveşte pe Tine, şi cheamă în tot locul preasfânt numele Tău; şi unde se face pomenirea numelui meu, acel loc îl sfinţeşte, şi preamăreşte pe cei ce Te preamăresc pe Tine, şi pe cei ce cu dragoste mă cinstesc pe mine Maica Ta. Primeşte-le toate rugăciunile şi făgăduinţele şi-i izbăveşte din toate nevoile şi răutăţile". ştiind şi noi pe solitoarea şi pe acoperitoarea noastră, să năzuim către dânsa cu umilinţă strigând: "Acoperă-ne pe noi cu acoperământul tău, Preasfânta Fecioară, în ziua răutăţilor noastre; acoperă-ne în toate zilele noastre, iar mai ales în ziua cea rea când sufletul de trup se va despărţi, de faţă să ne stai întru ajutor, şi să ne acoperi pe noi de duhurile cele rele din văzduh, cele de sub cer, şi în ziua înfricoşătoarei judecăţi, să ne acoperi pe noi întru ascunsul Acoperământului tău".

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Apostol Anania.

Sfântul Apostol Anania a fost din cetatea Damasc, care a botezat şi pe Pavel din descoperire dumnezeiască, făcându-se episcop de către apostoli în acea cetate. Deci făcând multe vindecări în Damasc şi în Elevteropole şi convingând pe mulţi la credinţa cea în Hristos, a fost bătut cu vine de bou de către guvernatorul Luchian, strunjit la coaste şi pârjolit cu făclii; apoi fiind scos afară din cetate, a fost ucis cu pietre, şi aşa plinindu-şi mucenicia s-a petrecut către cereştile locaşuri.

Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului părintelui nostru Roman Melodul, făcătorul de condace.

Acest între sfinţi Părintele nostru Roman a fost din Siria, cetatea Emesinilor, diacon al sfintei Biserici celei de Berit. Deci mergând la Constantinopol, în zilele împăratului Anastasie, a rămas la biserica Preasfintei de Dumnezeu Născătoare, cea din Chir, petrecând cu evlavie, şi priveghind toată noaptea la slujba Vlahernelor. şi după săvârşirea slujbei de acolo, iarăşi se întoarse la Chir, unde şi darul alcătuirii condacelor a luat, arătându-se lui în vis Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, şi dându-i o bucată de hârtie, îi porunci să o mănânce; deci i se păru că deschise gura, şi înghiţi hârtia; şi fiind praznicul naşterii lui Hristos, îndată cum se deşteptă, suindu-se în Amvon, a început a cânta: „Fecioara astăzi pe Cel mai presus de fiinţă naşte…”. Acesta a făcut condacele şi ale celorlalte praznice, încă şi ale sfinţilor celor mari; aşa ca mulţimea condacelor făcute de dânsul este mai mult de o mie; apoi cu pace a adormit.

Sfintii Iosif si Chiriac de la Bisericani - argumente pentru canonizare

Cuviosul Iosif de la Bisericani

1. Ortodoxia neindoielnica a credintei, pastrata pana la moarte

Cautand pe Dumnezeu si harul Sfantului Duh, deci in mod evident sfintenia, "fara de care nimeni nu va vedea pe Domnul" dupa cum precizeaza Sf. Apostol Pavel, Cuviosul Iosif, cunoscut cu numele "de la Bisericani," a aratat in tot timpul vietii sale (sec.XV) - Ierom. Ioanichie Balan, Cuviosul Iosif de la Bisericani, in Sfinti romani si aparatori ai legii stramosesti, ed. IBMBOR, Bucuresti, 1987, p. 311) - ca a dorit sa implineaca cuvintele din Sf. Evanghelie - Mat. 10, 37-38 - pentru a urma Mantuitorului Iisus Hristos. De aceea, parasind familia, s-a inchinoviat in obstea Manastirii Bistrita, dupa cum ne arata unii istorici, manastirea fiind dintotdeauna loc dedicat nevointelor care apropie si unesc pe om cu Dumnezeu.

Pomelnicul cel mare al Manastirii Bisericani mentionat de mai multe lucrari in domeniu, il aminteste pe Cuviosul Iosif ca fiind intemeietor de vatra monahala, mai ales ca a adus din Tara Sfanta saptesprezece ucenici, de aceeasi ravna si dorinta cu el, altfel aceia nu l-ar fi urmat. Daca ne gandim ce au insemnat marii cuviosi:Teodosie incepatorul vietii de obste, Antonie ca promotor al monahismului, Teodor Studitul sau Paisie de la Neamt, desi la dimensiune mai mica, aceeasi importanta o are Cuviosul Iosif pentru Muntele Bisericani si imprejurimi. Asadar, despre Cuviosul Iosif putem vorbi ca a avut aceeasi lucrare de nevointa sfanta si de sfintire a sufletelor celor saptesprezece ucenici care l-au urmat din Tara Sfanta in Muntele Bisericani, sau al bisericosilor, sau al evlaviosilor, dupa cum au fost pastrate aceste toponime prin viu grai si mentionate de istorici4. Mai mult decat atat, randuiala vietuirii monahale inceputa de Cuviosul Iosif in sec. al XV-lea a avut continuitate pana astazi, a luat amploare in decursul istoriei, aici nevoindu-se mai multe sute de monahi, intre care cunoastem cateva nume de cuviosi de aceeasi ravna duhovniceasca, cum ar fi primii ucenici ai sai: Simon, Metodie, Varnava, Petra, Averchie, Gherman, Pir si Grecu, apoi mai tarziu, in sec. al XVII-lea, Chiriac s.a., toti avand aceeasi ravna pentru sfintirea si mantuirea sufletelor lor.

2. Proslavirea de catre Dumnezeu, manifestata prin puterea de a-si inchina viata celei mai inalte trairi religioase

Pentru Cuviosul Iosif si ucenicii sai, Imparatia cerurilor a insemnat nu "mancarea si bautura sau alte lucruri materiale, ci nevointa cu sfintenie" (Triod), caci "Imparatia lui Dumnezeu, dupa Sf. Ap. Pavel, este pace si bucurie in Duhul Sfant" si asa a trait Cuviosul Iosif si ucenicii sai, in pace cu toata lumea, bucurandu-se de prezenta Duhului Sfant in viata lor, ca o pregustare a Imparatiei cerurilor.

Cu toate ca avem putine stiri despre viata dedicata nevointelor monahicesti a acestui vas ales al Sfantului Duh, care a fost Cuviosul Iosif de la Bisericani, putem intelege ca acesta, prin infranare a biruit lacomia de mancare si iubirea de lucruri pamantesti, prin post s-a impotrivit pornirilor patimase, cu iubirea a coplesit mania, primind bucuria Duhului Sfant ca dar pentru ostenelile sale. Astfel s-a nevoit toata viata in privegheri si rugaciuni, fugind de slava desarta.

De aceea, consider ca pentru mareata sa lucrare duhovniceasca pe care nu a abandonat-o nici o clipa, urcand pe scara virtutilor si vietuind in sfintenie, este necesara trecerea in randul cuviosilor nevoitori a Cuviosului Iosif de la Bisericani, impreuna cu ucenicii sai: Simon, Metodie, Varnava, Petru, Averchie, Gherman, Pir si Grecu.

Cuviosul Chiriac de la Bisericani

1. Ortodoxia neindoielnica a credintei, pastrata pana la moarte

Daca Sf. Cuv. Iosif este doar incepatarul vietuirii in nevointa si sfintenie in Muntele Bisericani, doua secole mai tarziu6, Cuviosul Chiriac, este nu numai continuatorul lucrarii duhovnicesti inceputa de Cuviosul Iosif ci arata o nevointa mult mai aspra si o vietuire mult mai retrasa dupa cum mentioneaza Sf. Ierarh Dosoftei parintele Chiriac de la Bisericani, gol si ticalosit in munte sase zeci de ani", iar in Patericul sfintilor din Moldo-Romania, fila 14 a, se arata mai pe larg forma vietuirii si a nevointelor sale, dovedind mai mare dragoste de Dumnezeu decat de lume si de cele ale lumii acesteia. Mai mult, aici ni se arata si data pomenirii Cuviosului Chiriac, caci "...se serbeaza in 31 Dekembrie" , impreuna cu un alt Cuvios Chiriac de la Tazlau.

Vietuirea pusniceasca si in mari nevointe a deprins-o, asemenea Cuviosului Ioan Colov, de la unii dintre nevoitorii de pe Muntele Bisericani, mentionati de parintele Dumitru Staniloae, care spune ca acolo erau aproximativ 400 de pustnici.

Marele ascet avea un bagaj de cunostinte despre nevointele si realizarile sfintilor care au trait mai inainte si acum dorea din tot sufletul sa urmeze exemplul lor... De aceea, se pare ca acest cuvios ar fi primul care s-a nevoit in forma aceasta pe care a adoptat-o, pe teritoriul tarii noastre, dupa el urmand Cuvioasa Teodora de la Sihla si pustnicul Gordie Rusu, de pe muntele Rusu.

2. Raspandirea sfinteniei dupa moarte si confirmarea sfinteniei prin cultul spontan

Pomenirea Cuviosului Chiriac de la Bisericani in randul sfintilor este intarita si de mentionarea intre marii nevoitori in sihastriile moldovene a Cuviosului Chiriac de la Tazlau, amintit de aceiasi istorici, iar in sec. XIX, cuviosii pustnici romani din Sf. Munte al Atonului, l-au asezat pe Parintele nostru Chiriac alaturi de mari si cunoscuti sfinti ai Bisericii Ortodoxe. Astfel, pe frontispiciul bisericii Schitului Prodromu din Sf. Munte, sfintita in 1863, avand in centru macheta bisericii, sunt pictati:

in dreapta:

Sf. Prooroc Ioan Botezatorul, Sf. Mc. Clement ep. Romei, Sf. M. Mc. Eustatie Plachida, Sf. Mc. Sava Stratilat, Sf. Cuv. Inochentie de la Probota, Sf. Cuv. Partenie de la Agapia, Sf. Cuv. Epifanie de la Vorona, Sf. Nicodim de la Tismana, Sf. Mc. Ioan de la Suceava, Sf. M. Filoteea de la Arges;

iar in stanga:

Sf. Atanasie Atonitul, Sf. Cuv. Parascheva de la Iasi, Sf. Mc. Ioan Valahul, Sf. Cuv.Dimitrie Basarabov, Sf. Cuv. Chiriac de la Bisericani, Sf. Cuv. Grigore Decapolitul, Sf. Cuv. Daniil de la Voronet, Sf. Cuv. Chiriac de la Tazlau, Sf. M. Mc Nichita Romanul, Sf. Ier. Ioan de Ia Rasca.

Din relatarea Arhidiaconului Ioan Ivan, aflam ca pe "...un Sbornic … se gaseste insemnarea care pare sa fie a ravnitorului schimnic: Mult pacatosul Chiriac a scris-o cu mana neputincioasa si pacatoasa ". Arhid. Ioan Ivan afirma ca daca aceasta scriere provine de la inceputul veacului al XVII-lea, nu este exclus ca insemnarea sa fie a Cuviosului Chiriac.

Felul vietuirii sale l-a adus la stare de sfintenie si s-a impus in constiinta contemporanilor, din tara si strainatate, ca un sfant care trebuie cinstit in ziua mutarii sale la viata vesnica. Acest obicei a fost preluat de calugarii din Manastirea Neamtpentru a pomeni pe Cuviosul Paisie dupa ce a trecut la viata vesnica (+ 1795).

Daca inaintasii nostri l-au cinstit ca sfant, cu constiinta ca aduc prin aceasta lauda Facatorului, este de datoria noastra sa-i trecem numele in randul Sfintilor Cuviosi, alaturi de alti cuviosi, nevoitori in sihastriile de alta data si sa-l cinstim cu cinstea ce i se cuvine unui sfant, ca pe cel ce a fost un indemnator la viata de sfintenie si de daruire lui Dumnezeu.

Sfintilor Cuviosi Iosif si Chiriac rugati-va lui Dumnezeu pentru noi!

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

ARTE 1 Octombrie

MUZICĂ 1 Octombrie

(Nu am pregătit exemplificări pentru activitatea muzicală a tuturor celor prezentați mai jos. Cine dorește poate căuta în youtube. Eu nu mai pot !)

Alessandro Stradella, compozitor italian

Alessandro Stradella * La forza delle stelle: https://youtu.be/7CYV5-Ntg9E;

Alessandro Stradella : Serenata a 3 ''Qual prodigio'': https://youtu.be/9jSdWkkqcbg;

Alessandro Stradella = CANTATA PER IL SANTISSIMO NATALE =: https://youtu.be/5ceEOcRaWmI.

Anton Cajetan Adlgasser, compozitor și organist german

Anton Cajetan Adlgasser / Sinfonia in E flat Major, CatAd 15:10: http://youtu.be/yQrvb9yfKJM;

Dicite in Gentibus - Antón Adlgasser (Parte 1): http://youtu.be/Udsuy8DT1ZE;

Dicite in Gentibus - Antón Adlgasser (Parte 2): http://youtu.be/32xpkisJoCs.

Paul Dukas

Paul Dukas - Piano Sonata in E-flat minor: http://youtu.be/85FtJJG2oqY;

Paul Dukas - Polyeucte, ouverture pour la tragédie de Corneille : http://youtu.be/BUTO8WYmGew;

Paul Dukas: Ariane et Barbe-bleue, suite per orchestra n.2 (1907) : http://youtu.be/7P00ZGIl93c.

Constantin C. Nottara, compozitor, violonist și critic muzical român

Stefan Aprodu playing Siciliana by Nottara: http://youtu.be/JGMhBXyV6tc;

Wladimir Horowitz

Horowitz plays Chopin Mazurka: http://youtu.be/e8PJsjO1u5w;

Horowitz plays Chopin Ballade 1: http://youtu.be/XhnRIuGZ_dc.

Gheorghe Danga, compozitor roman

Gheorghe DANGA - Fie Doamne mila Ta: https://youtu.be/Pap0YAZkvNU;

Gheorghe DANGA - Sarba pe loc: https://youtu.be/aFYBx3lFzyk;

Gheorghe DANGA - In poenita langa plop ...: https://youtu.be/UTLeUmM1Bgc.

Geoff Stephens, cântăreţ şi compozitor britanic (The Fairies).

Julie Andrews, actrita si cantareata britanica 

Julie Andrews - Full Concert - 02/17/95 (OFFICIAL): https://youtu.be/x5l-vdEwjDo;

Jerry Martini, saxofonist american (Sly & The Family Stone)

Scott McKenzie, cântăreţ şi compozitor american.

Barbara Parritt, cântăreaţă americană (Toys).

Rob Davies, chitarist britanic (Mud).

Martin Turner, basist şi compozitor britanic (Wishbone Ash).

Cub (Michael John) Koda, chitarist, vocalist şi compozitor american (Brownsville Station).

Mariska Veres vocalistă olandeză (Shocking Blue).

Howard Hewett, vocalist american (Shalamar).

Andy Walton, baterist britanic (Kenny).

Martin Cooper, saxofonist britanic (OMD).

Brie Larson, actriță și cântăreață americană

 The Clash At Demonhead - Brie Larson Full Version (320kbps): https://youtu.be/pQ91nArSjOg;

Metric - Synthetica (2012) Full Album: https://youtu.be/xk1tSnMxnRU;

ÎNREGISTRĂRI NOI:

GRANDES GRUPOS VOCALES DEL MUNDO Selección de Cecil González

Smokie Greatest Hits Full Album 2018 - The Best Of Smokie Playlist 2018

Cilea: Complete Piano Music

HOT LATINO JAZZ - Relaxing Latin Cafe Music For Lounging, Fiestas & Happyness

POEZIE 1 Octombrie

Vasile Demetrius

Biografie

Nastere: 7 noiembrie 1878
Deces: 1942

Nascut la 7 noiembrie 1878. Fost director al revistei Linia dreapta, ce aparu intre 15 aprilie -15 iunie 1904. 

Fost functionar la Comisia Monumentelor Istorice in prezent face parte din personalul de conducere al librariei «Alcalay» si conduce publicatia enciclopedica «Biblioteca pentru toti». Paralel cu opera sa poetica, a publicat numeroase romane sociale si traduceri din Merejkovscki.

Opere: 

POEZIE: Versuri, Buzau, 1901. -Trepte rupte, «Tip. M. S. Niculescu», Bucuresti, 1906. -Sonete, «Flacara», 1914. - Canarul Mizantropului, «H. Steinberg», 1916. -Fecioarele, «Universala, Alcalay», 1925.

Proza: 
Tineretea Casandrei, roman, «L Alcalay», 1914. -Puterea farmecelor si alte nuvele, «Bibi. pentru toti», L. Alcalay, 1914. -Cantareata, nuvele, «H. Steinberg», 1916. -Motanul ucigas, «tip. Poporul», 1918. — Dragoste neimpartasita, nuvele, «H. Steinberg», 1919. — Orasul bucuriei, roman, «L. Alcalay», 1920. - Pacatul rabinului, roman, «Casa Scoalelor», 1920. — Scoala profesionala Arhiereul Gherasim, «Biblioteca Caminul», «Steinberg». - Strigoiul, nuvele, 1920. - Matei Dumbarau, roman, «L. Alcalay», 1920. -Domnul colonel, roman, «Viata Romaneasca», 1920- — Pentru parerea lumii, «Socec», 1921. — Vagabondul, nuvele, «Casa Scoalelor», 1922. - Unchiul Nastase si nepotul sau Petre Nicodim, roman (cu desene de B'Arg), «Socec», 1923.

Traduceri: 
Balzac: Neamul Marana, 1916. - Blanco Ibafiez: Coliba blestemata «Bibi. Caminul», «Steinberg». - Floare de mai, 1919. - Flamanzii (La Horda), «Calafeteanu», Braila, f.a - Stendhal: Schitul din Parma, 2 voi, 1922. - D. Merej-kovscki: Moartea zeilor, 1919; Leonardo da Vinci, 1920; invierea zeilor, 1921; Petru cel Mare, 1923.

De consultat:
Iosif Vulcan: Versuri, raport, «Analele Academiei Romane», S. H, L XXV, 1902-1903 (tip. si in Familia, XXXIX, 1903). - N. Apostolescu: Trepte rupte, Literatura si Arta Romana, 1906. -D. C. OUanescu: Trepte rupte, (raport), «Analele Academiei Romane», X-IX, 1906-1907. - C. Sp. Hasnas: Sonete, «Flacara», UI, 31, 1914. - Sextil Puscariu: Canarul mizantropidui, (raport), «Analele Academiei Romane» (Dezbaterile), S. II, voi. 39, 1916-1919. - [Ai Grue: Canarul mizantropului, «Capitala», I, 12, 1916. - [AL T. Sta-matiad]: Fecioarele (notita), «Salonul literar», I, 2, 1925. -Perpessicius: Fecioarele, «Miscarea literara», II, 23, 1925.

Dogarul

Ce stai pe ganduri mai
Dulau?
Te-ai mohorat si tu ca mine!
Azi treburile ne merg rau
Si inimile sunt haine.

Ma cainezi din cap si zici: «Ce buti si ce mai zacatoare
Turnai, tu mestere, pe-aici!» Azi, beau o pipa, ziua moare!

In doagele de mana mea
Mestesugite si-mbinate
Fierbea
Cotnarul si cerea
Sa curga-n sipote-nspumate.

Putea vinatul porfiriu
Sa bata, joace dupa toane;
II cuminteam intr-un buriu
Sa-l pui in candeli la icoane.

Randeaua nu mai contenea,
Limbura, sprintena, taioasa;
Si inima de fag, mugea!
Si ca din brici iesea - frumoasa!

Cu patru calfe nu razbeam,
Si brate spornice la munca!
Unii-ncingeam, altii bateam.
Fara ragaz si la porunca.

Hei, mai
Dulau, azi sunt sarac,
Si-mi cad si sculele din mana
De-mbatranit si de posac,
Iar gandul in trecut ma mana

Cioc-poc, dar cercurile sar,
Si niturile sunt rau puse,
Iar ciocanitul meu e rar
Si-amestecat mereu cu tuse.

Ce mai astept, ce mai socot.
Din patru doage-o sa se-nchege;
Am adunat talasul tot
Hai la culcare, mai mosnege!

Şarpele şi ea

Un muschi intr-o camasa de cortel
Pestrita, lucitoare, ca de moar,
E taratorul sarpe.
Limba doar
E mladioasa, agera ca el.

Dar sarpele-i de gheata, ca un brat intepenit de moarte.
S-ar parea
Ca nici la sanul tau nu ar putea
Sa-si incalzeasca recele lui lat.

Femeie cu picioarele fierbinti,
Cu pantecul: camin dogoritor,
Ca sarpele de incolacitor
Te impletesti pe sufietu-mi si-l minti!

Iti fura date numai pentru mers
Picioarele, doi boa matasosi
Care sugruma lung, nesatiosi, -Cand mi se darma-ntregul univers?

Ce-asemanare-adanca e-ntre voi,
Reptila si femeie, de-ai stiut
Limbagiul veninos de la-nceput;
Pe cand mergeam alaturi calmi si goi?

Asemeni lui de mladioasa si
De-acatatoare, dulce, printre legi
Cu tine aspre, pe artisti, pe regi
Ii stapanesti cu voluptati de-o zi.

Si rece ca jivina, doar atunci
Cand vreai sa-l umilesti sau sa-l aprinzi,
iti tii departe omul, i te vinzi!
Ca vlaguit din brate sa-l arunci!

Cămătăreasa

Din prag te-ntampina mirosul de tamaie;
Icoane pretutindeni, ca pe-o catapeteasma:
Latra de langa soba un
Bubi ros de raie,
O ramura de salce se vestejea-n agheazma.

In mijlocul odaii, ca din podea ivita,
Facandu-si ochii roata pe mobile, batrana isi odihnea pe tine privirea-i ascutita,
Pe cand, cu dibacie, si-o mai umbrea cu mana.

Te masura din guler, treptat, pana la ghete
Apoi, ingrijorata, se ghemuia pe-o lada,
Intr-un ungher.
Cu sila, priveai pe un perete
Sau in tavanul vanat, ce-ameninta sa cada.

Batrana-si facea cruce cu limba-n cerul gurii,
Stangaci rupeai tacerea, scotandu-ti amanetul.
Zambea cu mila baba; iar setea cautaturii
Si-o potolea-n facutul tigarii: tabietul.
«Ceasornicul acesta l-am cumparat in vara,
E nou si umbla bine, cu nouazeci de lei!»

Batrana-si facea
cruce, ofta cu jale-amara,
Privea la sfantul
Gheorghe si te-ntreba: «Cat vrei?»

Si, ca si cum aflatul acela deschisese
O rapa: asteptarea, grabitele nevoi
Ce te-adusese-n casa unei camatarese,
Se pravaleau nauce, ca turmele de oi.

Cucernicia, varsta camataresei, jocul
Privirilor, vestmantul din petece carpit,
Nu-ngaduiau sa fie de partea ta
Norocul,
Primeai ori cat, si iute! ca de-un lesin zorit.

Te petrecea batrana, trecandu-si limba fina
Pe buzele-i uscate, facandu-si cruci mereu.
Apoi, in fata lazii de amaneturi plina, isi infigea privirea, adanc, spre
Dumnezeu!

Ion Stratan

Biografie

Se naste la 1 oct. 1955, Isbiceni, judetul Olt.

Poet. 

Fiul lui Valeriu Stratan, ofiter de aviatie (refugiat din Basarabia, in 1939), si al Elenei (n. Aspra). Absolvent (1972) al Liceului „AI. I. Cuza" din Ploiesti (in cadrul caruia a urmat si cursurile scolii generale). A urmat (1974-l981) cursurile Facultatii de Litere (sectia romana-franceza) a Univ. din Bucuresti. Membru al cenaclurilor literare „Caragiale" (din Ploiesti, in perioadele 1968-l972, 1982-l986) si al celor din Univ. Bucuresti: „Amfiteatru" si „Cenaclul de luni" (in perioada studentiei). 

A debutat in revista Amfiteatru, in 1972, iar editorial, in 1981, cu volum Iesirea din apa. Prezent in volum colectiv Aer cu diamante (1982). A mai publicat volum Cinci cintece pentru eroii civilizatori (1983). Colaborator al revista Amfiteatru, Romania literara, Viata Romaneasca, Luceafarul. Poezia lui Ion Stratan se naste din intersectia spiritului de rigoare, cu inclinatii spre ermetism, cu spiritul histrionic, incurajat la dezmatul in virtuozitate. Construita pe un oximoron, structura poetului persevereaza in dualitatea sau pluralitatea discursurilor, unite insa intr-o sinteza melancolica.

Desi face parte din „miezul de foc" al generatiei '80, numarindu-se printre fondatorii si protagonistii „Cenaclului de luni", Ion Stratan e de la bun inceput.un dizident al acestei poetici. 

El nu e doar „singurul poet cu adevarat dificil' din cadrul generatiei, tragindu-si inceputurile dintr-o „poetica de sorginte mallarmeeana si barbiana", dar, in plus, ii lipsesc marci definitorii ale spiritului optzecist („realismul, cotidianul, obiectualismul"), in vreme ce altele - „umorul liric, spiritul ludic si intertextualitatea" - sint folosite doar in doze „homeopatice" (N. Manolescu ). Ermetismul lui Ion Stratan nu merge insa spre solutia radicala a reductiei lumii la simbol, prin intermediul unei scriituri ocultante sau al unei criptografii ideatice. intre Ion Barbu si Ion Stratan sta de intermediar si de releu Stefan Aug. Doinas , din a carui formula de transpunere a inefabilului ori principiilor in fastuoase viziuni congelate tinarul poet se hraneste circumspect, dar tenace. Acestei tentatii spre vizionarism si spre decantarea algebrica a starilor si senzatiilor i se contrapune o ispita contrara, fie catre ludica barochizanta a himerelor, adusa din Dimov , fie catre nonsalanta senzual-candida a ideii din lirica stanesciana. „Doi magistri // tiranici: Nichita Stanescu si Leonid Dimov" vedea, de pilda, Mircea Mihaies la capatiiul poetului. Influxuri si afluxuri de la toti acestia actioneaza pina in structura intima a poetului, dupa cum jocul - de suprafata acesta - al intertextualitatilor se angajeaza intr-o parada literara aproape completa. Dar aceasta referentialitate ironica, rastalmacitoare ramine la nivelul strict procedural, pe cind umbrele celor patru „moase" apasa chiar asupra nivelului genezic al formulei. Ion Stratan trece o vreme printre ele, evoluind intr-o tensiune a emanciparii care va sublima fiecare din aceste voci intr-un acord si le va contopi apoi intr-o viziune polifonica. .Asistenta" magistrilor e mai degraba exhibata decit tainuita, ceea ce favorizeaza atit premisa asimilarii lor, cit si pe cea a viziunii in diferenta. 

Atras, fie pe rind, fie simultan, de emblematica si de pletorica, de cifru si de spectacol, poetul e marcat de un oximoron structural, ai carui vectori il angajeaza ba in eliptica, va in bravadele virtuozitatii. Iesirea din apa (1981) inca nu se resimte de aceasta dualitate, folosita fie in tensiune, fie in coabitare. Cu toate ca exista deja citeva tendinte spre divergenta launtrica, debutul merge pe o linie unitara, privilegiind rasfringerea lumii in oglinda spiritului si desubstantializarea ei in gratia abstractelor. Lumea lui Ion Stratan se ridica de la concretete la reverberatia inefabila a acesteia, cautind o zona de puritate in care sa nu se mai resimta agresivitatea contingentei. Poetica lui mizeaza pe elevatie, daca nu de-a dreptul pe spiritualizare, si ea opereaza o suavizare a elementarelor si a cotidienelor. Aceasta ridicare a lumii in idee, similara unei diafan izari, se petrece atit prin asceza concretelor, prin heratizarea lor, cit si prin recoltarea polenului simbolic al obiectelor si prin epura acestora. Se naste astfel nu atit o lirica de instruire in taine, initiatica si revelatoare, cit o lirica a melancoliei vizionare ce vorbeste abreviat, prin eliziunile puntilor si prin enuntul strict al nucleelor generative. Starile se oculteaza in acest fel prin chiar procesarea lor in suav, dezlegindu-se de referential si angajindu-se in pure proiectii trans-reale. Translatia spre diafan implica, fie si neprogramatic, o evolutie in eufemism, o exorcizare a violentei prin sublimarea ei delicata. Poezia lui Ion Stratan nu e lipsita de tensiuni dramatice, dar acestea sint euforizate prin transformarea lor in arabescuri. 

Poetul e un virtuoz al meravigliei si el converteste dramatismul imaginii in rafinament: 

„a taiat surisul giocondei 
mi-a luat aorta - circelul de vita 

s-a infipt in zid"
(Un glonte). 

Manieristul din el se delecteaza cu insolitarea expresiilor banale, cu reconversia lor in surpriza prin simpla combinare si contaminare: „undeva dejuneaza femei cu sinii lasati / de dumnezeu". Tot el prezideaza sinteza de suavitate si violenta pe care sint construite, de regula, poemele, dind o terifianta delicata notatiilor si implicindu-le apoi intr-o euforie melancolica: 

„vintu-a lasat pumnale porumbilor sparge azilul nemiscarii din vaze curg coame din melci si de o mie de ori mai clarvazatoare din umeri curg miinile tale fara sa doara" {Zori).

Iesirea din apa se nutreste, fara nimic declamatoriu, din exultanta inaugurala sugerata de titlu, sublimind-o insa intr-o narcoza a absentelor. Cele doua poeme cu care Ion Stratan se inscrie in volumul-manifest al „Cenaclului de luni" (Aer cu diamante, 1982) sint incorporate, dupa o operatie de domesticire a ironiei inter- si trans-textuale, in Cinci cintece pentru eroii civilizatori (1983). Carte cu arhitectura, inchizind cele „cinci cintece" intre alte doua cicluri si folosind o relativa idee numerica de simetrie, al doilea volum al poetului ii dezvolta structura duala in toate virtualitatile ei. Lirismului de contragere sau de implozie ii raspunde acum, pe revers, cel acumulativ, mizind pe dezmatul asociativ si pe arborescenta incantatorie a lui Dimov : 

„Am acum chiar cuvinte, vreo trei Timpane de linisti in raget de lei iata aici pantalonii bufanti bufi, mosteniti de la fii, de la fanti Craniul purtat intre umeri ca-n miini straniu, mincare cu ochi pentru ciini" (III).

O nervatura argheziana stimuleaza disponibilitatile poetului, iar acestea incep sa emuleze intre ele intr-un spectacol dus la limita heteronimiei. Ion Stratan nu e insa un inocent, ci mai degraba un erudit al viziunii si arhitectura lui de aici e ridicata ca o replica: el edifica o alta „Grecie" a spiritului, o alta Balcanie grecizata, luindu-si de repere toate celelalte fantasme, de la cea a lui Ion Barbu si Mateiu I. Caragiale , pina la cea a lui Stanescu si Dimov . intre aceste prestigii, mizind nu putin pe amestecul lor „sintetic", pe recombinarea si re-scrierea lor, isi inalta el edificiul, care e mai degraba unul de sensuri decit unul de pitoresc (lingvistic ori de atmosfera). Exotica e livresca, mai curind functionala decit substantiala, si folosita mai mereu in portativ caricatural, polemic. Desi poetul se lasa dus, nu doar sedus, de inventivitatea baroca, desfasurind-o policrom, ca in bazar, arhitectura lui se bazeaza pe un regim cartezian al cuvintului, mult mai fidel sensului decit splendorii. Materialitatea, stratul senzual, concretele, oricit ar fi minate in parada, au nostalgia seninatatii abstracte. Desfasurarea larga, exultanta, a imaginii e ghidata de o forta centripeta care aduce spectacolul spre rigoarea sensului. in toate seriile imaginative, oricit de labartate, sensul predomina senzualul, transformind lanturile asociative intr-o incantatie a precizarii: 

„plutesc printre arbori ca printre nervii unei gindiri poate ochiul meu care lumineaza s-a oprit asupra atolului asupra acelui recif acelei margini de vulcan asupra acelei colonii de margean asupra acelei oaze asupra acelui crater pe luna asupra acelei scorburi in copacul cunoasterii care trebuie tradus intr-o limba" (Hermes).

in mod paradoxal, discursul lui Ion Stratan devine arborescent tocmai sub presiunea principiului reductiv al rigorii, al exigentei de precizie. Conotatiile sale infloresc la umbra denotatiei, deconstruita atit din elanul detaliilor, cit si din excesul de virtuozitate eufonica. Si unul, si celalalt introduc in poetica lui Ion Stratan un principiu centrifugal (care stimuleaza divergentele din dualitatea structurala). Dar melancolia viziunii readuce difractia discursului in conditie centripeta, construind coerenta prin succesive acte de sabotaj. Panica - si nu mai putin euforia - metamorfozelor din poezia lui Ion Stratan se trag, in egala masura, din intuitia melancolica a lumii.

OPERA: Iesirea din apa. Bucuresti, 1981; Aer cu diamante. Bucuresti, 1982 (impreuna cu Mircea Cartarescu, Traian T. Cosovei si Florin Iaru); Cinci cintece pentru eroii civilizatori. Bucuresti, 1983.

REFERINTE CRITICE: N. Manolescu, in Romania literara, nr. 24, 1981; idem, in Romania literara, nr. 28, 1983; ,M. N. Rusu, in Amfiteatru, nr. 5, 1981; D. Muresan, in Vatra, nr. 10, 1981; idem, in Vatra, nr. 10, 1985; D. Cristea, in Luceafarul, nr. 31, 1981; R. Saplacan, in Tribuna, nr. 43,1981; idem, in Astra, nr. 10, 1983; R. C. Cristea, in Amfiteatru, nr. 2, 1983; Al. Cistelecan, in Familia, nr. 12, .1983; M. Lazar, in Astra, nr. 2, 1984; M. Mihaies, in Orizont, nr. 3, 1984; Gh. Grigurcu, Existenta poeziei, 1986; E. Simion, Scriitori, IV.

Cădere

Sufletul meu s-a rostogolit la picioarele
celor trei Graţii
luaţi-l, legaţi-l

lumea mea se rostogoleşte peste mine
cel ce-o păzeam de ani, de albine

inima mea e un măr căzut în Grădină
cine-i de vină, cine-i de vină

trupul meu e un sâmbure mai mare decât fructul,
decât inima mea
mâncat dinlăuntru

Casa melancolică

În spatele casei melancolice putem observa
un buldozer care trage cu frânghii de sentimente
casa în trecut. Pereţii ei de nostalgii,
plafonul din regrete şi podeaua din remuşcări
sunt smulse într-un trecut imemorial cu o forţă demnă
de o cauză mai bună. Dar ea rămâne casa
melancolică, făcută din stinghii ca un apus de soare
din piloni ca dimineţile înlăcrimate şi din grinzi
ca suspinurile. Curtea casei melancolice conţine umbre
de persoane trecute, un leagăn sculptat în
amintire şi alei pentru paşii întorşi la fiinţa
dragă. Pietrişul casei melancolice este mărunţit
fin de un mal du siecle, iarba creşte ca imaginile visului într-un coşmar de dor, iar boschetele
sunt tunse precum persoana dorită în timpul satisfacerii
depline a serviciului militar. Deschide, deschide
fereastra
pentru ca şuvoiul nostalgiilor să inunde
piscina părăsită

Urechea ta

Urechea ta e un templu
de douăzeci de metri
format din ivoriu, jasmin şi jad
eu îl contemplu, decad
În prinoasele de ghirlande şi de
picuri de sânge cu sare
Dăruite unui vas muzical
de fildeş, smarald şi opal
care ronţăie în urechea ta
în adânc
o butonieră cu margaretă
pentru lumea secretă
ca o Lună culcată-n nisip

George Sion

Biografie

Gheorghe Sion alias George Sion (n. 18 mai 1821, Hârşova, judeţul Vaslui – d. 1 octombrie 1892, Bucureşti), scriitor, poet, revoluţionar paşoptist, membru al Academiei Române.

A făcut parte dintr-o familie de boieri moldoveni. A participat la revoluţia paşoptistă din Moldova, după care s-a refugiat în Transilvania. A luat parte la Marea Adunare Naţională de la Blaj din 3/15 mai 1848. A plecat ulterior în Bucovina. Întors în Moldova, a fost şef de birou la Iaşi. În 1868 a devenit membru al Academiei Române. A fost scriitor şi poet.

Este înmormântat la Cimitirul Bellu din Bucureşti.

Limba românească

Mult e dulce si frumoasĺ
Limba ce-o vorbim,
Altĺ limbĺ-armonioasĺ
Ca ea nu gĺsim.
Saltĺ inima-n placere
Când o ascultĺm
Si pe buze-aduce miere
Când o cuvântĺm.
Românasul o iubeste
Ca sufletul sĺu.
Vorbiti, scrieti româneste,
Pentru Dumnezeu!

TEATRU/FILM 1 Octombrie

Regia Gheorghe Vitanidis

Biografie Gheorghe Vitanidis

S-a nascut la 01 octombrie 1929, in Mangalia. In 1953 a absolvit Institutul National de Arta Teatrala si Cinematografica si a debutat in 1958, ca asistent de regie al lui Louis Daquin, cu filmul ,,Ciulinii Baraganului". Pana in 1987 a regizat 19 filme.

A fost profesor la IATC intre 1961-1989.

De etnie greaca, Vitanidis a fondat in 1990 Uniunea Elena din Romania.

A murit la 25 noiembrie 1995, la Atena.

Filme regizate de Gheorghe Vitanidis

·         În fiecare zi mi-e dor de tine (1987)

·         Zi de sărbătoare (1986)

·         Colierul de turcoaze (1985)

·         Masca de argint (1985)

·         Dragostea și revoluția (1983)

·         Burebista (1980)

·         Clipa (1979)

·         Razboiul Independentei (Serial TV) / Razboiul Independentei (1977)

·         Casa de la miezul noptii (1976)

·         Muschetarul roman (1975) - regizor

·         Dimitrie Cantemir (1973) - regizor

·         Ciprian Porumbescu (1972)

·         Facerea lumii (1971)

·         Răutăciosul adolescent (1969)

·         Gaudeamus igitur (1965)

·         Post restant (1961)

·         Băieții noștri (1959)

Filmografie - scenarist

·         Ciprian Porumbescu (1972)

Filmografie - prim-asistent regie

·         Ciulinii Bărăganului (1958) - prim-asistent regie

Cu Teofil Vâlcu

Biografie Teofil Vâlcu

Născut la 30 decembrie 1931 în satul Hănești, județul Botoșani.

Născut parcă anume să slujească teatrul și să întruchipeze pe scenă figuri ilustre ale istoriei, Teofil a marcat teatrul ieșean prin creații memorabile, meritând supranumele de voievod al scenei românești. A debutat pe scena ieșeanâ în anul 1959. Timp de peste trei decenii a interpretat aproape 300 de roluri în teatru, film și televiziune, dintre care multe s-au constituit în memorabile creații actoricești. A fost un voievod al scenei, al celei ieșene mai cu seamă. Și-a dobîndit un loc proeminent în panteonul acesteia prin cele peste o sută de roluri interpretate și prin directoratul din anii 1972 - 1979. Teofil Vîlcu (Vălcu) s-a stins pe 1 octombrie 1993 la Iași.

Filme cu Teofil Valcu

·         Un bulgăre de humă (1989) Trailer

·         Hanul dintre dealuri (1988)

·         Bătălia din umbră (1986)

·         Cucoana Chirița (1986) Trailer

·         Misterele Bucureștilor (1983)

·         Rug și flacără (1980)

·         Vis de ianuarie (1979) - boierul Alecu Bals

·         Vlad Țepes (1979) - Albu

·         Buzduganul cu trei peceți (1977) - Ieremia Movila

·         Serenada pentru etajul XII (1976) - sotul Provincialei

·         Trenul blindat (1972)

·         Mușatinii (1971) - Stefan cel Mare

Coca Bloos, actriță română

Biografie Coca Bloos

Locul naşterii: Piatra Neamţ, România · Data naşterii: 01.10.1946

A lucrat intai ca jurnalist, ulterior devenind o actrita de teatru. In rolul din Danaidele (regia: Silviu Purcarete), este remarcata atat in tara cat si in strainatate. A fost distribuita in cele mai recente doua filme ale lui Lucian Pintilie: "Dupa-amiaza unui tortionar" si "Cand din cap creierul iese afara".

Filme cu Coca Bloos

Ascunde

·         Fals tratat de mântuire a sufletului (2018) Trailer

·         Aniversarea (2017) - dna. Bobeica Trailer

·         Minte-mă frumos în Centrul Vechi (2016) - Asaftei Trailer

·         America, venim! (2014) - tanti Gina Trailer

·         Crud și gătit (2014)

·         Sunt o babă comunistă (2013) - Maricica Trailer

·         Hotel Transylvania / Hotel Transilvania (2012) - cap tăiat de la uşa lui Mavis (versiune română) Trailer

·         Ice Age: Continental Drift / Epoca de gheață 4: Continente în derivă (2012) - Buni (versiune română) Trailer

·         Și caii sunt verzi pe pereți (2012) - dna Tocitu Trailer

·         Loverboy (2011) Trailer

·         Visul lui Adalbert (2011) - dna. Tocmagiu Trailer

·         15 iulie (2010)

·         The Whistleblower / Martor și acuzator (2010) - Milena Trailer

·         Eva / Eva - Povestea unui secol (2009) Trailer

·         O zi obișnuită de sâmbătă (2009)

·         Palmele (2008)

·         Schimb valutar (2008) - Soacra Trailer

·         Dolina (2007) - O tuberculoasa Trailer

·         A fost sau n-a fost? (2006) - Tina Trailer

·         Attack Force / Lovitură de maestru (2006) - Old Woman #2

·         Cars / Mașini (2006) - Dna. Rege (voce, vers. romana) Trailer

·         Intoarcerea (2006)

·         Mammoth / Mamutul (2006) - Olive

·         Nevroze nocturne / (2006)

·         Shadow Man / Omul din umbră (2006) - Old Lady

·         Still Center / Buricul pamantului (2005) - Mrs. Crow

·         Casatorie imposibilă / Căsătorie imposibilă (2004)

·         Magnatul (2004)

·         Visul lui Liviu (2004) - mama lui Burtica

·         Ambasadori, căutam Patrie (2003) - Doamna de la minister

·         Examen (2003) - Mama lui Ruznici

·         Niki Ardelean, colonel în rezervă (2003) - Pusa Ardelean

·         Zbor deasupra unui cuib de curci (2003)

·         Matraguna (2002)

·         Occident (2002) - Mama Mihaelei Trailer

·         The Wild Dogs (2002) - Nurse

·         După-amiaza unui torționar (2001) - oarba

·         Dincolo (2000)

·         Față în față (1999)

·         Terminus paradis (1998)

·         Schimbarea la fata (1995)

·         Terente - Regele bălților (1995) - Tanti Elvira

·         Această lehamite (1994) - Asistenta medicala

·         Crucea de piatră / Crucea de piatră - ultimul bordel (1994)

·         E pericoloso sporgersi (1993) - Class Mqaster

·         Patul conjugal (1993) - Carolina Potop, sotia lui Vasile

·         Casa din vis (1991)

·         Divorț... din dragoste (1991) - Judecatoarea

·         Vinovatul (1991)

·         Secretul armei secrete (1988)

Bunicul din padure (1983) - Stanislav Stampl

GÂNDURI PESTE TIMP 1 Octombrie

Pierre Corneille - Citate:

Anton Bacalbașa - Citate:

SFATURI UTILE 1 Octombrie

Continuăm O MINUNE ÎN 16 ZILE – Tehnici şi exerciţii de gândire pozitivă inspirate de la Sfântul Munte

Ziua a opta

Citeşte versetul 3, psalmul 23 din Biblie.

Există două categorii de oameni:

unii care ratează ziua de duminică;

alţii care se mâhnesc pentru că nu au cu cine s‑o rateze.

Sîmbăta şi duminica, cei singuri simt dureros şi disperat singurătatea. Acumularea nemulţumirii se transformă direct în simptom de angoasă.

Pentru cei singuri, sărbătoarea trebuie redescoperită, pentru însănătoşirea omului.

Pentru aceasta unii se duc în casa împărătească la liturghie. Alţii ştiu că şi urcarea pe munte este o rugăciune.

Alţii descoperă azi „lecţia divină”.

Este un pas spre meditaţie. Citirea unui text sacru, contopindu‑te cu înţelesurile lui, se numeşte „lecţia divină”.

Ca exerciţiu de iluminare, se practică patru ore pe zi.

Dacă în alte zile citeşti jumătate de verset din Biblie, duminica să te decizi să citeşti un verset întreg!.

Versetul 3 din Psalmul 23 – Citeşte‑l contopindu‑te cu conţinutul său, repetă‑l şi vei vedea că el conţine secretul vindecării şi al ascensiunii tale.

Şi nu uita: eşti un om cult în măsura în care ai înţeles litera Bibliei şi eşti un om eliberat în măsura în care ai înţeles spiritul ei.

După „lecţia divină” sunt sigur că vei fi inspirat despre cum să câştigi duminica, de atâtea ori pierdută. Vei şti ce să faci cu ziua vieţii tale.

Vei şti că fericirea care se întemeiază pe un obiect exterior este fragilă şi atunci vei căuta unde trebuie.

GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 1 Octombrie

Scenete audio cu marele Grigore Vasiliu Birlic: