MATERIALE SELECȚIONATE
PENTRU
JOI 27 SEPTEMBRIE 2018
Bună ziua, prieteni!
Să aveți o zi de joi plăcută în compania postărilor mele!
Nu uitați, materialele selecționate și prezentate zilnic de mine
vă sunt destinate gratuit! Citiți-le și cu siguranță veți avea câte ceva de
învățat din ele!
Eu sunt aici pentru toți prietenii mei și îmi voi continua
misiunea cât timp va dori Domnul să fac această muncă!
Vă reamintesc denumirile grupurilor tematice pe care am onoarea să
le administrez:
1. ARTĂ CULINARĂ – REȚETE DE POST
PENTRU ASTĂZI;
2. COSTUMUL POPULAR ROMÂNESC –
TRADIȚII ȘI MODERNISM;
3. DESPRE FRUMUSEȚILE ȚĂRII NOASTRE;
4. DAȚI INIMII MOTIV SĂ ZÂMBEASCĂ;
5. GÂNDURI PESTE TIMP;
6. GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE
TÂNĂR;
7. ISTORIE PE ZILE;
8. INVITAȚIE LA OPERĂ, OPERETĂ ȘI
BALET;
9. ÎȚI PLACE HISTORIA (ISTORIA);
10. MUZICĂ;
11. MUZICA
– CHEIA FERMECATĂ CE DESCHIDE UȘA SUFLETELOR;
12. PE
O ARIPĂ DE CÂNT;
13. POEZIE;
14. PRIETENI
CĂRORA LE PLACE RADIO SIMPLU;
15. RELIGIE
ORTODOXĂ;
16. SFATURI
UTILE;
17. TEATRU/FILM.
În aceste grupuri se pot înscrie NUMAI prietenii mei! Toate cele
bune!
Să începem programul cu muzică interpretată la clarinet.
BELLAS MELODIAS UNIVERSALES EN CLARINETE. Selección de Cecil González
ISTORIE
PE ZILE 27 Septembrie
Evenimente
·
1066: Ducele Normandiei, William Cuceritorul, pleaca in fruntea unei
armate spre Anglia. Pe 28 septembrie William Bastardul (care va fi
numit William Cuceritorul), va debarca cu o flotă de 600 de vase pe
Insula Britanica, în zona oraşului Pevensey, declanşând cucerirea
normandă a Angliei. Victoria care a urmat asupra regelui Harold al II-lea
în bătălia de la Hastings, a marcat începutul unei noi ere în istoria
britanică. William a avansat spre Londra, care i s-a supus, iar in ziua de
Crăciun a anului 1066, a fost încoronat la Catedrala Westminster, ca
întâiul rege normand al Angliei, iar perioada anglo-saxonă a istoriei
britanice s-a sfârşit. Limba franceză a devenit limba oficială a curţii regale
şi treptat s-a contopit cu limba anglo-saxonă, dând naştere limbii engleze
moderne. A fost ultima cucerire straina reusita a acestei tari. William Cuceritorul (n cca. 1028 – d.9
septembrie 1087), a fost rege al Angliei din 1066 până în 1087. Descendent al
vikingilor, el a fost Duce de Normandia din 1035 sub numele de William al
II-lea.
·
1130: Principele normand Roger al II-lea (n. 22 decembrie
1095 – 26 februarie 1154), este uns rege al Siciliei de către Papa Anaceltus al
II-lea. El și-a început domnia fiind conte de Sicilia din 1105, devenit apoi duce
de Apulia si Calabria (1127), apoi rege al Siciliei (1130). Până la moartea sa,
petrecută la vârsta de 58 de ani, Roger reușise deja să unească toate
cuceririle anterioare ale normanzilor în sudul Italiei într-un regat unic cu o
conducere puternic centralizată.
·
1461 - Prima menţiune documentară a căii Giurgiului, important drum
comercial, care lega oraşul dunărean de Transilvania
·
1529:
Începe Asediul Vienei când Soliman I atacă orașul fără
succes. Sultanul Süleyman (n. 6 noiembrie
1494 – d. 5/6 septembrie 1566), a fost al zecelea sultan otoman, si
a domnit între anii 1520 - 1566. Este cunoscut in istorie si sub
numele de Soliman Magnificul.
·
1540: Papa Paul al III-a emite bula papală „Regimini militantis Ecclesiae”,
prin care institue Societatea
lui Isus, sau Ordinul
Iezuiţilor, aflat in serviciul direct al Papei. Bazele ordinului au
fost puse la data de 15 august 1534 de către un grup de studenți ai
Universitatii din Paris, în frunte cu Ignatiu de Loyola. Deviza Ordinului este
„Perinde ac cadaver” („Docil ca un cadavru”), iar scopul sau a fost distrugerea
Reformei Protestante. Iezuitii, prin chemarea lor, prin esenta institutiei lor,
sunt destinati sa caute, prin orice mijloace, drepte sau nedrepte, anihilarea
Protestantismului. Aceasta este conditia existentei lor, datoria pe care trebuie
sa o împlineasca, altfel ei înceteaza sa fie iezuiti. EXTRAS DIN JURAMANTUL
IEZUITULUI:
„Din momentul acesta renunt si reneg supunerea mea datorata oricarui monarh, print sau stat eretic, numit Protestant, sau Liberalilor, sau ascultarea de legile, magistratii sau functionarii lor. Declar în continuare ca doctrina Bisericilor Angliei si Scotiei, a Calvinistilor, a Hughenotilor si a celorlalti care se numesc Protestanti sau Liberali este de condamnat, precum sunt de condamnat si aceia care nu vor sa se lepede de acestea. În continuare ma angajez sa ajut, sa asist si sa sfatuiesc pe toti sau pe oricare din agentii Sfinteniei Sale, oriunde ma voi afla pentru distrugerea doctrinelor eretice Protestante sau Liberale si a tuturor pretinselor lor puteri, legale sau de alta natura”. În materie de apostolat, eficacitatea iezuiților, datorată adesea unei importante flexibilități doctrinare, a fost totuși la un moment dat afectată negativ de chiar această flexibilitate crescută, devenită astfel un principal impediment: din dorința de a atinge scopul strategic important, anume convertirea Chinei – țara lumii cu populația cea mai mare – la creștinism, în munca lor de propagandă religioasă din secolul al XVII-lea, iezuiții au adaptat creștinismul la tradițiile filozofice chinezești; criticii au considerat însă că iezuiții au mers prea departe, fapt care a determinat papalitatea să suprime riturile chinezești apărute : iezuiții, flexibili și deciși să convertească China, merseseră până într-acolo încât traduseseră în chineză noțiunea de „Dumnezeu” prin „t’ien” („cer”), dar biserica i-a obligat să-i învețe pe chinezii convertiți că Dumnezeul creștin este personal (în cosmologia chineză nu există o metafizică religioasă, și nici un dumnezeu personal, cum nu există nici creație a lumii (aceasta fiind eternă și în permanentă transformare), sau o lume-de-dincolo) și că credința lor ancestrală a fost anti-creștină. In 2007, iezuitii erau raspanditi in 112 tari din intreaga lume, fiind foarte numerosi in SUA si India.
„Din momentul acesta renunt si reneg supunerea mea datorata oricarui monarh, print sau stat eretic, numit Protestant, sau Liberalilor, sau ascultarea de legile, magistratii sau functionarii lor. Declar în continuare ca doctrina Bisericilor Angliei si Scotiei, a Calvinistilor, a Hughenotilor si a celorlalti care se numesc Protestanti sau Liberali este de condamnat, precum sunt de condamnat si aceia care nu vor sa se lepede de acestea. În continuare ma angajez sa ajut, sa asist si sa sfatuiesc pe toti sau pe oricare din agentii Sfinteniei Sale, oriunde ma voi afla pentru distrugerea doctrinelor eretice Protestante sau Liberale si a tuturor pretinselor lor puteri, legale sau de alta natura”. În materie de apostolat, eficacitatea iezuiților, datorată adesea unei importante flexibilități doctrinare, a fost totuși la un moment dat afectată negativ de chiar această flexibilitate crescută, devenită astfel un principal impediment: din dorința de a atinge scopul strategic important, anume convertirea Chinei – țara lumii cu populația cea mai mare – la creștinism, în munca lor de propagandă religioasă din secolul al XVII-lea, iezuiții au adaptat creștinismul la tradițiile filozofice chinezești; criticii au considerat însă că iezuiții au mers prea departe, fapt care a determinat papalitatea să suprime riturile chinezești apărute : iezuiții, flexibili și deciși să convertească China, merseseră până într-acolo încât traduseseră în chineză noțiunea de „Dumnezeu” prin „t’ien” („cer”), dar biserica i-a obligat să-i învețe pe chinezii convertiți că Dumnezeul creștin este personal (în cosmologia chineză nu există o metafizică religioasă, și nici un dumnezeu personal, cum nu există nici creație a lumii (aceasta fiind eternă și în permanentă transformare), sau o lume-de-dincolo) și că credința lor ancestrală a fost anti-creștină. In 2007, iezuitii erau raspanditi in 112 tari din intreaga lume, fiind foarte numerosi in SUA si India.
·
1669: Veneţienii predau cetatea Candia (astazi Heraklion in
Insula Creta) turcilor, dupa un asediu care a durat 21 de ani, intre anii 1648 – 1669.
·
1822: Savantul francez Jean-François
Champollion anunță
că a descifrat, cu ajutorul inscripției de pe "piatra de la Rosetta", hieroglifele Egiptului antic.
·
1825: Primul tren de persoane a fost pus in exploatare in
Anglia, intre localitatile Stokton si Darlington. Inginerul britanic Georges Stephenson este cel care a inventat
locomotiva cu aburi.
·
1853: Sultanul Abdul-Medjid trimite Rusiei un ultimatum prin
care solicită evacuarea trupelor de ocupaţie din Principatele Române. Rusia nu
a dat curs acestei cereri astfel ca la 4/16 octombrie- Imperiul Otoman
declară război Rusiei. Ocuparea de către Rusia a Principatelor Române în 1853 a
fost cauza directa a izbucnirii Razboiului Crimeei. Era cât pe ce ca Moldova şi
Ţara Românească să aibă destinul Basarabiei ocupate la 1812, numai ca n-a mai
fost aşa de simplu. Imperiul Otoman a declarat război Rusiei, iar in sprijinul
turcilor au venit francezii şi englezii, apoi autriecii şi italienii. De la
Dunăre luptele se mută pe Marea Neagră, Marea Albă şi Marea Barenţ. Rusia a
fost infranta, iar in urma pacii care a urmat s-a deschis calea Unirii
principatelor romane Moldova si Tara Romaneasca.
·
1874: La Berna, România semnează, ca membru fondator, Tratatul privind înființarea Uniunii Poștale
Generale (din 1878, Uniunea
Poștală Universală), prin care țările semnatare formau un singur
teritoriu poștal pentru schimbul reciproc al corespondențelor și obiectelor
între birourile lor de poștă. Tratatul a intrat în vigoare la 1.07.1875. Uniunea Poștală Universală („UPU”,
Franceză: Union postale universelle)
este o organizație internațională care coordonează politicile poștale ale
statelor membre și sistemul poștal global.
·
1896: În cadrul unei ceremonii internaționale festive are loc
inaugurarea canalului navigabil Porțile de Fier
·
1905: Albert Einstein publică studiul "Depinde inerția unui corp de
conținutul lui de energie? în revista științifică Annalen der Physik. Această lucrare cuprinde conceptul care mai târziu va
fi simbolizat de celebra relație E = mc2. Albert Einstein (n. 14 martie 1879, Ulm – d. 18
aprilie 1955, Princeton), fizician teoretician de etnie evreiască, născut în
Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA,
naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton. A
fost autorul teoriei relativității și unul dintre cei mai străluciți oameni de
știință ai omenirii.
În 1921 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizică.
În 1921 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizică.
·
1909 - A avut loc inaugurarea oficială a portului Constanţa; primele
amenajări datează din anii 1857-1860; finalizarea lucrărilor a fost condusă de
inginerul Anghel Saligny. Anghel I. Saligny (n. 19
aprilie 1854, Șerbănești, județul Galați – d. 17 iunie 1925, București),
academician, inginer constructor, ministru și pedagog român, este considerat
unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor
și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre
întemeietorii ingineriei românești.
·
1910: A avut loc primul raid aerian din România;
aviatorul Aurel Vlaicu a parcurs traseul Slatina-Piatra Olt, în cadrul
unor manevre militare de toamnă transportând un document militar.
·
1917 - A apărut, la Bucureşti, "Scena", "ziar zilnic de
teatru, muzică, literatură, artă şi sport" (până la 11 noiembrie 1918), la
care au colaborat Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Gala Galaction şi Camil
Petrescu
·
1919: este înfiinţată la Bucureşti,
România, Societatea Corală „Cîntarea României", condusă de Marcel Botez.
·
1922: Regele Greciei, Constantin I este
forțat să abdice în favoarea fiului său George al II-lea. Constantin I (n. 2 august 1868; d. 11 ianuarie 1923) rege al
Greciei din 1913 până în 1917 și din 1920 până în 1922. George al II-lea al
Greciei (n. 19 iulie 1890, Tatoi — d. 1 aprilie 1947, Atena), fiul cel mai mare
al Regelui Constantin I al Greciei și al prințesei Sofia de Prusia, fiind
suveranul elenilor între anii 1922 – 1924, precum și între 1935 – 1947.
·
1926: A avut loc, la Paris, primul Congres internațional al cinematografului, sub
egida Societății Națiunilor.
·
1928: SUA au recunoscut Republica China.
·
1939: Al Doilea Război
Mondial: Varșovia capitulează în fața trupelor germane care au
asediat orașul timp de zece zile.
·
1940: S-a încheiat la Berlin Pactul militar şi economic pe
zece ani între Germania, Italia şi Japonia (Axa Berlin-Roma-Tokio). Cele trei
țări își promit ajutor multilateral pentru instaurarea unei “noi ordini” în
Europa şi în “Marea Asie de Răsărit”.
·
1964: Comisia Warren (denumita astfel dupa numele sefului ei – Earl Warren,
presedintele Curtii Supreme de Justitie) a facut public raportul privitor la
asasinarea presedintelui american J. F. Kennedy dupa 10 luni de investigatii.
Concluzia membrilor comisiei a fost aceea ca Lee Harvey Oswald este unicul
responsabil de moartea liderului SUA si ca nu a fost vorba de nicio conspiratie.
De asemenea, in raport s-a mai precizat ca Jack Ruby, proprietarul barului de
noapte care l-a impuscat mortal pe asasinul presedintelui, nu a avut niciun
contact anterior cu Lee Harvey Oswald. Potrivit investigatorilor, glontul care
l-a lovit mortal pe J.F.K. a fost cel de-al treilea tras de Oswald de la etajul
al saselea dintr-o cladire publica. Concluziile Comisiei Warren au fost aspru
criticate si au starnit dispute aprige de-a lungul timpului
·
1991: S-au desfasurat, la Bucureşti, lucrările Congresului
Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, primul congres de după război al
acestei formaţiuni politice, in urma caruia a fost ales preşedinte al
partidului Corneliu Coposu, o figura emblematica a rezistentei anticomuniste
din Romania.
·
1996: Talibanii afgani cuceresc Kabulul, îl executa pe
preşedintele Najibullah, închid şcolile pentru fete, interzic femeilor să
lucreze şi stabilesc pedepse islamice,instaurand un “sistem islamic complet.
·
1998: O piesă de teatru scrisă în urmă cu 400 de ani, al cărei
personaj principal este regele Edward al III-lea, a fost oficial recunoscută de
experţi ca fiind o lucrare a lui William Shakespeare.
·
2001: Guvernul României a adoptat Planul Național de Aderare
la NATO, având ca scop admiterea României la summit-ul de la
Praga din 2002; în urma acestui summit, România a fost invitată să adere la
Alianța Nord Atlantică; în 2004, România a devenit membră a NATO.
·
2002: Timorul de Est, stat în sud-estul Asiei ce și-a declarat independența
la 20 mai 2001, a devenit cel de-al 191-lea membru al ONU.
·
2008: Astronautul Zhai Zhigang primul chinez care a zburat in
spatiu , la bordul navei Shenzhou 7, a iesit pentru 22 de minute din modulul
orbital. Shenzhou 7 fusese lansata in ziua de 25 Septembrie 2008.
Nașteri
·
1271: S-a nascut
Venceslau al II-lea, în cehă Václav; (d.21 iunie 1305). A
fost începând cu 1278 rege al Boemiei și din 1300 rege al
Poloniei. A fost penultimul domnitor din dinastia de Přemysl. Venceslau al II-lea, în cehă Václav, în poloneză Wacław, (n.
27 septembrie 1271 – d. 21 iunie 1305, Praga) a fost începând cu 1278 rege al
Boemiei și începând cu 1300, ca Venceslau I, rege al Poloniei. A fost tatăl lui
Venceslau al III-lea și totodată penultimul domnitor din dinastia de Přemysl. A
promulgat in Boemia un Cod (Jus regale montanorum), prin care a pus bazele
extractiei miniere si a facut o reforma monetara.
·
1389: s-a născut Cosimo de Medici (Cosimo cel
Bătrân), primul membru al familiei de bancheri Medici care a ajuns la
conducerea republicii florentine (din 1434); protector al literaturii şi
artelor; întemeietor al bibliotecii Laurenziana (m.1 august 1464). Cosimo di Giovanni de’ Medici (n. 27 septembrie 1389 – 1
august 1464), cunoscut și sub numele de Părintele Patriei, a fost primul membru
din Dinastia de’ Medici care a condus de facto Florența. A fost un protector al
literaturii şi artelor si întemeietor al bibliotecii Laurenziana; (d.1 august
1464).
·
1533: S-a nascut la Şimleu
Silvaniei, azi in judetul Sălaj, Ștefan Báthory III (d. 12 decembrie 1586),
nepotul fostului principe Ioan Sigismund Zápolya. Ştefan
Bathory III a fost Voievod al
Transilvaniei (25 mai 1571-februarie 1576), principe al Transilvaniei (1576-1581)
şi rege al Poloniei (1575-1586).
·
1601: S-a nascut Regele Ludovic al XIII-lea al Franţei; (d.
14 mai 1643). Ludovic al XIII-lea (n. 27 septembrie 1601 – d. 14 mai 1643,
Saint-Germain-en-Laye), supranumit cel Drept (în franceză Le Juste), fiul lui Henric
al IV-lea al Franței, a domnit ca rege al Franței și Navarei între anii 1610 și
1643. Imaginea regelui este inseparabilă de cea a primului său ministru
cardinalul Richelieu. Ludovic al XIII-lea, soția sa și Cardinalul Richelieu,
principalul sau sfetnic, au devenit figuri centrale ale romanului „Cei Trei Muschetari”, al
scriitorului francez Alexandre Dumas.
·
1719: S-a nascut Abraham Gotthelf Kastner, matematician
german.
·
1818: S-a nascut Adolph Wilhelm Hermann Kolbe, chimist
german.
·
1827 - S-a născut Alexandru Papiu-Ilarian, istoric şi jurist,
unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania, membru al
Academiei Române (m. 23 octombrie 1877). Alexandru
Papiu Ilarian a fost academician (1868), profesor universitar la Iaşi,
susţinător al unirii Principatelor Moldovei şi Valahiei, precum şi al
domniei lui Alexandru Ioan Cuza. A fost unul dintre organizatorii și conducătorii Revolutiei de la 1848
din Transilvania si participant la Adunarea nationala dela
Blaj din 18/30 aprilie 1848 și la cea din mai 1848. Papiu-Ilarian a fost
primul român transilvănean care a intrat într-un guvern de la București. Intre
octombrie 1863 și ianuarie 1864 a fost ministru de justiție în guvernul Kogalniceanu,
legându-și numele de o reformă importantă (secularizarea
averilor mănăstirești). Papiu-Ilarian a fost primul președinte al societății
“Transilvania” pe care a condus-o între 1867 și 1874. A fost înmormântat în
cimitirul Bisericii dintre Brazi (greco-catolică) din Sibiu.
·
1855 - S-a născut matematicianul Paul-Émile
Appel, membru de onoare al Academiei Române (m. 24 octombrie 1930)
·
1871: S-a nascut Grazia Deledda, scriitoare italiană,
laureată Nobel (d. 1926). Grazia Deledda (n. 27 septembrie 1871, Nuoro,
Sardinia — d. 15 august 1936), scriitoare italiană, laureată a Premiului Nobel pentru
Literatură în anul 1926.
Motivația Juriului Nobel
„…pentru scrierile sale de inspirație idealistă în care, cu o plastică claritate, zugrăvește viața de pe insula ei natală și pentru profunzimea și simpatia cu care se ocupă de problemele omenești în general „
Motivația Juriului Nobel
„…pentru scrierile sale de inspirație idealistă în care, cu o plastică claritate, zugrăvește viața de pe insula ei natală și pentru profunzimea și simpatia cu care se ocupă de problemele omenești în general „
·
1880: S-a nascut Jacques Thibaud,
unul dintre cei mai apreciati violonisti francezi ai secolului XX. Trioul pe care l-a format împreună cu Alfred Cortot şi Pablo Casals, şi
care i-a purtat numele, i-a adus celebritatea.
Alături de pianista Marguerite Long, a iniţiat, în 1943, un concurs
internaţional pentru tineri violonişti şi pianişti ce le-a purtat numele
(d.01.09.1953).
·
1903: S-a născut la Tulcea, pictorul roman Alexandru
Ciucurencu; (m. 27 decembrie 1977). Alexandru Ciucurencu (n. 27 septembrie
1903, Ciucurova, Tulcea – d. 27 decembrie 1977, București), pictor român,
membru corespondent (din 1963) al Academiei Române.
·
1933 - S-a născut poetul Grigore Hagiu, autor
al volumelor "Nostalgica triadă" (1970), "Miazănoaptea
miresmelor" (1973) şi "Descântece de gravitaţie" (1977). A
primit distinctii ca Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1967) şi Premiul
Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1968) (m. 1 februarie 1985). Grigore Hagiu (27 septembrie 1933, Târgu Bujor–1 februarie
1985, București) a fost un poet român, din generația antiproletcultistă a
resurecției și paradoxismului. A primit numeroase distinctii printre care,
Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1967) şi Premiul Asociaţiei
Scriitorilor din Bucureşti (1968); (m. 1 februarie 1985).
·
1939: S-a nascut Nicolae Manolescu, critic literar si om politic
roman.
·
1941 - S-a născut Don Nix, vocalist, saxofonist, chitarist,
compozitor şi producător american.
·
1942 - S-a născut Alvin Stardust (Bernard William Jewry),
cântăreţ britanic.
·
1943 - S-a născut Randy Bachman, chitarist, vocalist şi
compozitor canadian (Bachman-Turner Overdrive).
·
1945: S-a nascut poetul roman din
Bucovina de Nord, Vasile Tărâțeanu (n. in satul Sinăuții de Jos, raionul
Adâncata, regiunea Cernăuți actualmente in Ucraina. În anul 1972 a absolvit
cursurile Facultății de Litere de la Universitatea din Cernăuți. Lucrează ca
redactor la ziarul Zorile Bucovinei (1969-1981), apoi la
Postul de Radio Kiev (1981–1991). În 1989, alături de alți scriitori români din
Cernăuți a fondat Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu“. Din
anul 2000 este președinte al “Fundației culturale “Casa Limbii Române” din
Cernăuți. Este redactor-șef (sau director-fondator și editor) al gazetelor românești
din Ucraina – Cernăuți: Plai românesc(1990–1994), Arcașul”,
“Curierul de Cernăuți”, “Junimea etc. A
debutat editorial, în 1981, cu Harpele
ploii.
·
1947 - S-a născut Barbara Dickson, cântăreaţă şi
compozitoare britanică.
·
1947 - S-a născut Meatloaf (Marvin Lee Aday), vocalist
american.
·
1951: S-a nascut cântăreţul american Marvin Lee Aday, cunoscut mai bine sub numele de scenă Meat Loaf. Michael Lee Aday (n. 27 septembrie 1947) cunoscut mai bine
sub numele de scenă Meat Loaf, cântăreț american de rock și actor.
·
1952: Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român. S-a nascut la Brasov, unde a
urmat scoala generala si liceul. A absolvit apoi Universitatea Politehnica din
Bucuresti in 1976 cu specializarea inginerie aeronautica, dupa care a lucrat
pentru scurt timp la IAR Brasov. In 1977, a devenit pilot in aviatia armatei si
la catva timp a fost recrutat in programul Intercosmos. Pe 14 mai 1981, la
numai 29 de ani, Dumitru Prunariu a devenit primul roman care a zburat in
spatiu la bordul navetei Soyouz 40. Naveta
a fost lansata de la cosmodromul Baikonur, iar din echipaj mai facea parte si
cosmonautul rus Leonid Popov.Cei doi au ramas pe statia Salyut 6 aproape o
saptamana unde au realizat experimente stiintifice legate de campul magnetic al
Pamantului. Durata zborului in spatiu a romanului a fost de 7 zile, 20 de ore, 41 de
minute si 52 de secunde.Dumitru Prunariu este cel de-al 104-lea cosmonaut din
lume si este membru corespondent al Academiei Internaţionale de Aeronautică,
membru fondator al Asociaţiei Explorărilor Spaţiului Cosmic, preşedintele
Agenţiei Spaţiale Române.
·
1953 - S-a născut Greg Ham, saxofonist, clăpar şi flautist
australian (Men At Work).
·
1953 - S-a născut Robbie Shakespeare, basist şi compozitor
jamaican.
·
1958: S-a nascut Shaun Cassidy, cantaret si actor
american.
·
1984: S-a nascut cântăreaţa şi textiera franco-canadiană
Avril Lavigne. A fost nominalizată de
opt ori la Premiile Grammy și câștigătoare a șapte distincții Juno. Lavigne
este una dintre cele mai importante personalități ale muzicii pop rock
contemporane.
·
1991: Simona Halep, jucătoare română de tenis de câmp. Actualmente se afla pe locul 5 mondial WTA.
Decese
·
1590: Papa Urban VII moare la 13 zile după ce a fost ales. A
fost cel mai scurt pontificat din istoria bisericii catolice.
·
1891: A încetat din viaţă scriitorul rus Ivan Aleksandrovici
Goncearov, al carui personaj principal din capodopera sa, romanul “Oblomov”, a devenit simbolul
inerţiei şi al pasivităţii – “oblomovism” ; (n. 6/18 iunie 1812). Ivan
Alexandrovici Goncearov (n. 18 iunie 1812 — d. 27 septembrie 1891), prozator
rus cunoscut mai ales pentru romanul său, Oblomov.
·
1914: A incetat din viata, la
varsta de 75 de ani, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen (incoronat
rege al Romaniei la data de 10 mai 1881). Dupa noul calendar, ziua mortii
sale a fost 10 octombrie. A fost domnitor al Romaniei intre anii 1866-1881 si
apoi rege in perioada 1881-1914, in timpul domniei sale tara proclamandu-si
independenta. A preluat conducerea statului cand avea 27 de ani si a urcat pe
tron dupa ce contele de Filip de Flandra a refuzat sa fie in fruntea
Principatelor Unite. A ajuns in tara deghizat in om de afaceri si cu pasaport
fals, iar pe 10 mai 1866 a depus juramantul de credinta fata de tara si a pus
bazele dinastiei Hohenzollern. in cei 48 de ani de domnie, societatea
romaneasca a cunoscut schimbari profunde atat in plan politic, cat si economico-social.
Cu putin timp inaintea mortii sale, regele a facut o ultima dovada ca este
roman acceptand hotararea Consilului de Coroana privitoare la declararea
neutralitatii in Primul Razboi Mondial care izbucnise, desi el a dorit o
participare in lupta alaturi de Germania si Austro-Ungaria. Carol I a fost
urmat la tron de catre nepotul sau Ferdinand. Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 12/24 august
1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș, Sinaia) a fost al doilea
rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa. Ferdinand (nume la
naștere Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen) a fost al
doilea fiu al prințului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen și al Infantei
Antónia a Portugaliei, fiica regelui Ferdinand al II-lea al Portugaliei și al
reginei Maria a II-a. Familia sa făcea parte din ramura catolică a familiei
regale prusace de Hohenzollern.
·
1917: Edgar Degas, pictor francez (n. 1834). Edgar
Germain Hilaire Degas (n. 19 iulie 1834, Paris – d. 27 septembrie 1917, Paris),
pictor francez din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
·
1919 - A încetat din viaţă soprana Adelina
Patti (Adela Juana Maria Patti) (n. 19 februarie 1843)
·
1961: A decedat poeta americana Hilda Doolittle. Impreuna cu
alti artisti, printre care si Ezra Pound, a ilustrat miscarea poetica a
imagistilor (“Gradina marina”); a scris o biografie a poetului J. Keats;
(n.10.09.1886).
·
1965: Clara Bow, actriță americană
(n. 1905). Clara
Gordon Bow (n. 29 iulie 1905 Brooklyn , SUA— d. 27 septembrie 1965 Los
Angeles), actriță americană de film.
·
1991: A decedat Oona O’Neill ( n. 14 mai 1925), fiica
autorului dramatic Eugene O’Neil, laureat al Premiului Nobel pentru literatura
(1936). A fost sotia marelui actor Charlie Chaplin, cu care a avut opt copii
(Geraldine, Michael,Josephine,Eugene, Annette -Emilie,Cristopher). Decesul sau
s-a datorat unui cancer la pancreas.
Sărbători
- În
calendarul orthodox: Sf Ier Martir Antim Ivireanul, mitropolitul Țării
Românești; Sf Mc Calistrat și Epiharia
- În
calendarul romano-catolic: Sf. Vincențiu de Paul, preot. Sf. Vincențiu de Paul (în franceză Vincent de Paul) (n.
24 aprilie 1581 – d. 27 septembrie 1660) a fost un preot francez din cadrul
Bisericii Romano-Catolice care și-a dedicat viața îngrijirii săracilor și
combaterii mizeriei. Figură marcantă a reînnoirii spirituale franceze din
secolul al XVII-lea, el este venerat ca sfânt în Biserica Catolică și în
Biserica Anglicană. A fost canonizat în 1737. Vincențiu de Paul a fost
renumit pentru compasiunea, umilința și generozitatea
sa. Călugărițele „vincentine”, din congregația surorilor de caritate
înființată de Vincențiu de Paul, au purtat până în anul 1964 acoperământul
de cap numit cornette, caracteristic acestora.
- Ziua Mondială a Turismului
RELIGIE
ORTODOXĂ 27 Septembrie
Sfântul
Ierarh Martir Antim Ivireanul, mitropolitul Ţării Româneşti; Sf Mc
Calistrat și Epiharia
Sfântul
Ierarh Martir Antim Ivireanul, mitropolitul Ţării Româneşti
Sfantul Antim Ivireanul s-a nascut in
anul 1650. A fost de neam georgian (ivirean) sau caucazian. Dupa
iesirea din robia turca, a invatat caligrafia, pictura, sculptura si
limbile greaca, araba, turca.
Este adus in Tara
Romaneasca in jurul anului 1690 de domnitorul Constantin Brancoveanu. Ajunge
conducatorul tipografiei de la Bucuresti in 1691.
In anul 1696,
este numit egumen al Manastirii Snagov. Aici va intemeia o noua tipografie. In
anul 1705, este ales episcop al Ramnicului, iar in 1708 devine mitropolit al
Tarii Romanesti.
A tiparit 30 de
carti in limba greaca, 22 in romana, una in slavona, 6 slavo-romane, 2 greco –
arabe, una greco-romana si una greco-slavo-romana, in total 63 de carti. Ele au
fost tiparite la Bucuresti, Snagov, Ramnic si Targoviste.
Didahiile (28 de
predici rostite in cursul ahipastoririi sale la diferite sarbatori) l-au facut
sa fie considerat carturarul care a vorbit cea mai frumoasa limba romana dintre
carturarii epocii sale.
Acuzat ca ar fi
avut legaturi cu austriecii si ca ar fi uneltit impotriva lui Nicolae
Mavrocordat si a turcilor, a fost arestat. Patriarhul ecumenic l-a caterisit si
a fost condamnat la exil in Muntele Sinai. Turcii care il duceau spre locul
exilului l-au ucis pe drum, iar trupul sau a fost aruncat in raul Tungia, un
afluent al Maritei, langa Adrianopol.
Propunerea
canonizarii mitropolitului Antim Ivireanul a fost facuta in sedintele Sfantului
Sinod din 23-25 mai 1916.
Sentinta de
caterisire a fost ridicata in vremea patriarhului ecumenic Athenagoras, pe 8
martie 1966.
Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe
Romane l-a trecut in randul sfintilor pe 21 iunie 1992.
Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, Mitropolitul Țării Românești - 27 septembrie
Sf
Mc Calistrat și Epiharia
În aceasta
luna, în ziua a douazeci si saptea, pomenirea Sfântului Mucenic Calistrat, si a
celor împreuna cu dânsul 49 de sfinti mucenici.
Acesti sfinti au trait în Roma, în
zilele împaratului Diocletian. Sfântul Calistrat fiind prins de Persendin
Stratilatul si marturisind ca Hristos este Dumnezeu adevarat, a fost batut
foarte. Dupa aceea l-au pus peste niste hârburi ascutite si l-au tras peste
ele; apoi l-au bagat într-un sac si l-au aruncat în mare. Dar rupându-se sacul,
a iesit sanatos. Vazând minunea, cei patruzeci si cinci de slujitori au crezut
în Hristos; pe aceia batându-i Persendin i-a bagat cu Calistrat în temnita.
Acolo el i-a învatat despre judecata si despre înviere si despre suflet. Dupa
aceea iesind din temnita cu dânsii dimpreuna si facând rugaciune, au darâmat
toti idolii; si vazând aceasta ceilalti o suta optzeci si patru de slujitori au
crezut si ei, si li s-au taiat capetele tuturor.
Tot în
aceasta zi, pomenirea Sfintei Mucenite Epiharis.
Epiharis, mucenita lui Hristos, a
trait în Roma, în zilele împaratului Diocletian, si a fost prinsa de Chesarie
eparhul. Marturisind cu îndrazneala numele lui Hristos, au atârnat-o si i-au
sfâsiat trupul si au chinuit-o în multe feluri. Ea si-a primit sfârsitul prin
sabie, si asa si-a dat fericitul si cinstitul suflet lui Dumnezeu.
Tot în
aceasta zi, pomenirea Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, mitropolitul
Tarii Românesti.
Vistierie de daruri, ca un pom
rasadit lânga izvoarele apelor, acest trimis al lui Dumnezeu pamântului
românesc din îndepartata Ivirie (Georgia), nu a îngropat nici un talant din
câti i-au fost daruiti de Dumnezeu si pe toti, ca o sluga buna si credincioasa,
i-a înmultit.
Însemnându-l la botez cu numele
Sfântului Apostol Andrei, parintii sai, Ioan si Maria, l-au crescut în evlavie
si dreapta credinta. Ocrotit fiind de Bunul Dumnezeu în robia turceasca în care
a cazut, tânarul Andrei îsi arata - de timpuriu - ascutimea mintii, deprinzând
cu usurinta limbile greaca, turca, slava veche, araba, iar mai târziu si limba
româna. Dupa marturiile vremii, se pare ca dupa ce a scapat din robia
turceasca, a trait în preajma Patriarhiei de la Constantinopol unde a învatat
arta sculpturii în lemn, pictura si broderia.
Catre anul 1690, evlaviosul
voievod, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu îl aduce la Bucuresti unde, dupa
ce învata mestesugul tiparului în tipografia domneasca, se muta la mânastirea
Snagov unde întemeiaza o noua tipografie. A tiparit si a supravegheat cu
neobosita râvna, în migaloasa îndeletnicire, scotând din tiparnitele pe care
le-a îndrumat 63 de carti, din care 38 lucrate de el însusi, în dife-rite
limbi: româna, greaca, araba, georgiana.
Pentru virtutile si viata sa
curata, a fost ales mai întâi staret la mânastirea Snagov, apoi episcop la
Râmnic si nu mult dupa aceea, mitropolit al Tarii Românesti. Cu ajutorul si
harul lui Dumnezeu cel Atotputernic, cu blândete si necrutând nici o osteneala,
si-a pastorit clerul, calugarii si credinciosii carora le-a ridicat noi sfinte
lacasuri sau le-a preînnoit pe cele stricate de vreme. Marturie despre aceasta
lucrare sta ctitoria sa, mânastirea Antim din Bucuresti, cu hramul Tuturor
Sfintilor pe care, cu darurile pe care i le-a harazit Dumnezeu, a zidit-o,
împodobind-o cu alese sculpturi si a înzestrat-o cu tipografie. O alta lucrare
laudabila a Marelui Ierarh a fost înfiintarea de scoli pentru copiii celor
saraci în care învatamântul era fara plata.
Smerit si convins fiind ca numai
datorita Milostivului Dumnezeu a ajuns vas ales lucrarii dumnezeiesti, Sfântul
Parinte Ierarh Antim priveghea cu osârdie si fara de lene, ziua si noaptea si
în tot ceasul, pentru folosul si spasenia tuturor de obste, învatându-i si
îndreptându-i pe toti cu frica lui Dumnezeu pe calea cea dreapta". Podoaba
a carturarilor si dulce graitor al întelepciunii dumnezeiesti în graiul
românesc, Sfântul Ierarh Antim a adapat poporul însetat de credinta prin
cuvântul sau de învatatura, lasând Bisericii noastre marele tezaur literar si
teologic cuprins în Didahiile si predicile sale.
Nesocotindu-i-se toate câte cu
harul lui Dumnezeu a izbândit, Sf. Ierarh Antim, pe nedrept a fost departat de
toata lucrarea si ordinea arhiereasca si dezbracat de harul divin si scos din
catalogul arhieresc". Osândit a fost cu exilul si pus a fost sub paza
necredinciosilor ostasi turci care, l-au chinuit foarte, pâna la moarte, prin
taierea capului pe care apoi l-au aruncat în apele Tungiei, un afluent al
râului Marita, în sudul Dunarii. Asa s-a savârsit de moarte muceniceasca
Parintele si Mitropolitul Antim al Tarii Românesti, a carui pomenire ramâne
înscrisa pentru vesnicie în cartea Bisericii si neamului românesc.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe
noi. Amin.
ARTE 27 Septembrie
INVITAȚIE LA OPERĂ, OPERETĂ ȘI BALET 27 Septembrie
Adelina Patti (Adela Juana Maria Patti), soprană
MUZICĂ
27 Septembrie
Jacques
Thibaud
Alfred Cortot &
Jacques Thibaud - Beethoven Violin Sonata No.9 in A Op. 47
"Kreutzer": http://youtu.be/dRn-6IisR38.
Don Nix,
vocalist, saxofonist, chitarist, compozitor şi producător american
Alvin
Stardust (Bernard William Jewry), cântăreţ britanic
Randy
Bachman, chitarist, vocalist şi compozitor canadian (Bachman-Turner Overdrive).
Randy Bachman - Takin Care of Business
(Bachman-Turner Overdrive) Live - NYC 2016-06-24: https://youtu.be/Mh38SqXMGE4.
Barbara
Dickson, cântăreaţă şi compozitoare britanică.
BARBARA DICKSON AND ELAINE PAIGE - I KNOW HIM SO
WELL (FULL VIDEO) HQ: https://youtu.be/U8n31DMrXFI.
Marvin
Lee Aday – Meat Loaf
Greg Ham,
saxofonist, clăpar şi flautist australian (Men At Work)
Men at Work - Down Under (Last video of Colin Hay
and Greg Ham together, 2009): https://youtu.be/f_lCKqrWfFc.
Robbie Shakespeare, basist şi compozitor jamaican
Shaun Cassidy, cantaret si actor american
Lhasa
de Sela
Avril
Lavigne
Cliff
Burton – Metallica
Beethoven Piano Sonatas 'Pathétique', 'Moonlight' & 'Appasionata'
Relaxing Happy Italian Música - 1 Hour Italian Música - Cafe Música , Folk Música from Italy
Mozart - Piano Solo
Bach Triple Concerto In A Minor BWV1044 | Baroque Classical Music HD
Lisa Gerrard Greatest Hits 2018 - Best of Lisa Gerrard
WORK Jazz & Bossa Nova - Concentration Saxophone & Piano JAZZ for Work and Study
The Very Best Songs Of Scorpions, U2, Bon Jovi
POEZIE
27 Septembrie
Grigore
Hagiu
Biografie
Nastere: 27
septembrie 1933, Targu Bujor
Deces: 1 februarie 1985, București
Grigore Hagiu a fost un poet roman, din generația antiproletcultista a resurecției și paradoxismului.
S-a nascut la Targu-Bujor, judetul Galati, in 27 septembrie 1933.
Dupa incheierea studiilor liceale (1952) este un timp student al Institutului de Cinematografie (1952-1953); in 1955 se inscrie la Facultatea de Filologie din Bucuresti, sectia de critica literara, sectie pe care o paraseste in 1957, cand trece la cea de limba si literatura germana din aceeasi facultate.
Debuteaza in 1950 in revista „Tanarul scriitor", iar debutul editorial se produce in 1962, in foarte cunoscuta colectie „Luceafarul" a Editurii pentru Literatura. Lucreaza in cadrul mai multor redactii: la „Drum nou", „Luceafarul", „Gazeta literara", „Romania literara". A incetat din viata in 10 februarie 1985, intr-o iarna geroasa, asfixiat cu gaz metan. Lirica de inceput a lui Grigore Hagiu nu se diferentiaza esential de cea a colegilor de generatie; este vorba de tratarea acelorasi teme, care revin obositor, iar in cazul poetului nostru pecetea conceptualizanta isi face simtita de pe acum prezenta. Aceasta pecete se va insinua progresiv, indiferent ca poetul sondeaza istoria, menirea artistului, dragostea sau alte elemente ale existentei. Uneori lirismul lui scapa de prea marea forta de atractie a conceptualizarii sau de influenta poeziei nichitiene, si atunci confesiunea, directa sau implicita, devine mai deschisa. Ultimele volume de poezii vadesc o apropiere a liricii sale de experienta expresionista.
Volume de versuri:
Autoportret in august, Bucuresti, E.P.L., 1962;
Continentele ascunse, Bucuresti, E.P.L., 1965;
Sfera ganditoare, Bucuresti, E.P.L., 1967;
Poezii, Bucuresti, E.P.L., 1968;
Spatiile somnului, Bucuresti, E.P.L., 1969;
Nostalgica triada, Bucuresti, E.P.L., 1970;
Poezii, Bucuresti, Editura Eminescu, 1973;
Miazanoaptea miresmelor, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1973;
Zenit de anotimpuri, Bucuresti, Editura Eminescu, 1974;
Descantece de gravitatie, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1977;
Sonete, Bucuresti, Editura Eminescu, 1978;
Fantastica padure, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1980;
Alte sonete, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1983;
Zilele varstele anii, Bucuresti, Editura Eminescu, 1985;
Poeme, Bucuresti, Editura Albatros, 1986 (editie selectiva in colectia „Cele mai frumoase poezii").
Odihna taurului a aparut in volumul Continentele ascunse, Bucuresti, E.P.L., 1965.^
ingheata pana in inima a aparut in volumul Alte sonete, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1983.
Deces: 1 februarie 1985, București
Grigore Hagiu a fost un poet roman, din generația antiproletcultista a resurecției și paradoxismului.
S-a nascut la Targu-Bujor, judetul Galati, in 27 septembrie 1933.
Dupa incheierea studiilor liceale (1952) este un timp student al Institutului de Cinematografie (1952-1953); in 1955 se inscrie la Facultatea de Filologie din Bucuresti, sectia de critica literara, sectie pe care o paraseste in 1957, cand trece la cea de limba si literatura germana din aceeasi facultate.
Debuteaza in 1950 in revista „Tanarul scriitor", iar debutul editorial se produce in 1962, in foarte cunoscuta colectie „Luceafarul" a Editurii pentru Literatura. Lucreaza in cadrul mai multor redactii: la „Drum nou", „Luceafarul", „Gazeta literara", „Romania literara". A incetat din viata in 10 februarie 1985, intr-o iarna geroasa, asfixiat cu gaz metan. Lirica de inceput a lui Grigore Hagiu nu se diferentiaza esential de cea a colegilor de generatie; este vorba de tratarea acelorasi teme, care revin obositor, iar in cazul poetului nostru pecetea conceptualizanta isi face simtita de pe acum prezenta. Aceasta pecete se va insinua progresiv, indiferent ca poetul sondeaza istoria, menirea artistului, dragostea sau alte elemente ale existentei. Uneori lirismul lui scapa de prea marea forta de atractie a conceptualizarii sau de influenta poeziei nichitiene, si atunci confesiunea, directa sau implicita, devine mai deschisa. Ultimele volume de poezii vadesc o apropiere a liricii sale de experienta expresionista.
Volume de versuri:
Autoportret in august, Bucuresti, E.P.L., 1962;
Continentele ascunse, Bucuresti, E.P.L., 1965;
Sfera ganditoare, Bucuresti, E.P.L., 1967;
Poezii, Bucuresti, E.P.L., 1968;
Spatiile somnului, Bucuresti, E.P.L., 1969;
Nostalgica triada, Bucuresti, E.P.L., 1970;
Poezii, Bucuresti, Editura Eminescu, 1973;
Miazanoaptea miresmelor, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1973;
Zenit de anotimpuri, Bucuresti, Editura Eminescu, 1974;
Descantece de gravitatie, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1977;
Sonete, Bucuresti, Editura Eminescu, 1978;
Fantastica padure, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1980;
Alte sonete, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1983;
Zilele varstele anii, Bucuresti, Editura Eminescu, 1985;
Poeme, Bucuresti, Editura Albatros, 1986 (editie selectiva in colectia „Cele mai frumoase poezii").
Odihna taurului a aparut in volumul Continentele ascunse, Bucuresti, E.P.L., 1965.^
ingheata pana in inima a aparut in volumul Alte sonete, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1983.
SERI ALBASTRE
seri albastre
adastati putin
pe marginea inimii noastre
cea mai lipsita de venin
adastati putin
pe marginea inimii noastre
cea mai lipsita de venin
la radacina ierbii
ce tineri sunt serpii
si parca-nviem
si parca murim
ce tineri sunt serpii
si parca-nviem
si parca murim
in astfel de seri
nu se mai poate vorbi
decat despre nemurire
nu se mai poate vorbi
decat despre nemurire
preacuratelor toate
in asemenea seri de-nalta nuntire
in limpede soapta vorbi despre murire
in asemenea seri de-nalta nuntire
in limpede soapta vorbi despre murire
Erai atât de frumoasă
in dupa-amiezile-acelea
cu paturi vierzui
intunecate la ferestre
langa presimtitul parc racoros
despartit de o strada pustie
incinsa de soare
erai atat de frumoasa
incat mi se facea somn
si deveneam materia greoaie si cetoasa
absorbindu-te laolalta cu teama
de a nu-ti mai putea da viata
niciodata la fel
cu paturi vierzui
intunecate la ferestre
langa presimtitul parc racoros
despartit de o strada pustie
incinsa de soare
erai atat de frumoasa
incat mi se facea somn
si deveneam materia greoaie si cetoasa
absorbindu-te laolalta cu teama
de a nu-ti mai putea da viata
niciodata la fel
Gândindu-te
în linişte
trupul tau l-as reface
amintindu-mi
mirosul parului
cantecul gazului metan
dreptunghiul caselor vecine inluminate
delicate fantasme de arbori
azvarlindu-ne palid in geam
saruturile tale
mi-au inflorit un semn pe umar
de neuitat
vizibil
luminos
cum lasa semn insangerat vioara
pe gatul unui virtuos.
amintindu-mi
mirosul parului
cantecul gazului metan
dreptunghiul caselor vecine inluminate
delicate fantasme de arbori
azvarlindu-ne palid in geam
saruturile tale
mi-au inflorit un semn pe umar
de neuitat
vizibil
luminos
cum lasa semn insangerat vioara
pe gatul unui virtuos.
Vasile
Tărâţeanu
Biografie
Poet,
publicist, membru corespondent al Academiei Americano-Române de Ştiinţă şi
Arte, deputat în Consiliul Regional Cernăuţi din partea populaţiei raionului
Herţa (n.27 septembrie 1945, satul Sinăuţii-de-Jos, raionul Hliboca (Adâncata),
regiunea Cernăuţi.
Studii: Facultatea de litere a Universităţii din Cernăuţi, 1972.
Din 1969 până în 1981 - redactor, corespondent special al ziarului regional ŤZorile Bucovineiť din Cernăuţi.
Din 1981 până în 1991 - redactor superior la redacţia emisiunilor în limba română a Postului de radio Kiev.
În perioada anilor 1990 - 1994 - redactor-şef fondator al ziarului ŤPlai românescť. După ce câştigă procesul declanşat de administraţia regională împotriva ziarului, părăseşte redacţia şi fondează alte publicaţii româneşti -- ziarele ŤArcaşulť şi ŤCurierul de Cernăuţiť. În 1999 fondează ziarul Ligii tineretului român din Bucovina ŤJunimeať. Este membru al redacţiei revistei ŤGlasul Bucovineiť, membru fondator al Editurii ŤAlexandru cel Bunť din Cernăuţi, redactor şef-adjunct al revistei ŤFamilia românăť care apare la Oradea.
Membru fondator al Societăţii Pentru Cultură Românească ŤMihai Eminescuť din Cernăuţi (1989), în perioada anilor 1991-1992 deţine funcţia de Secretar al Societăţii. Din anul 2000 este Preşedinte al Fundaţiei Culturale ŤCasa Limbii Româneť din Cernăuţi, deputat în Consiliul regional Cernăuţi.
În 1988 devine membru al Uniunii Scriitorilor din (fosta) Uniunea Sovietică ,iar în 1997 - membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. În 1997 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Membru al Consiliului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
A debutat în 1962, editorial - în 1981.
CĂRŢI:
ŤArpele ploiiť (1981, Ujgorod);
ŤDreptul la nelinişteť (1984, Ujgorod );
ŤLinia vieţiiť (1988, Ujgorod);
ŤTeama de înstrăinareť ( 1990, Chişinău );
ŤLitanii din Ţara de Susť (1995, Timişoara);
Ť Litaniiť ( 1996, Iaşi )
ŤPământ în retragereť (1999, Ed. ŤAugustať,Timişoara),
ŤŞi ne izbăveşte pre noiť (1999, Timişoara, Editura ŤHeliconť).
ŤIluzii şi lanţuriť (2001, Ed. ŤScrisul românescť, Craiova)
Dinafară (2003, Ed. Augusta, Timişoara)
A fost alcătuitorul culegerilor de poezie feminină ŤGhiocelť şi ŤMă uit în soareť de Dumitru Hrinciuc
COLABORĂRI: la ziare şi reviste din Ucraina, Republica Moldova şi România: Tinerimea Moldovei ,Cultura, Cultura Moldovei, Moldova, Nistru, Femeea Moldovei, Viaţa Satului, Moldova Suverană, Flacăra Basarabiei Buletinul ŤM.Eminescuť, Orizont, Cugetul, Glasul Naţiunii, Literatura şi Arta, Crai Nou, Cronica, Bucovina Literară, România pitorească Literatorul, Viaţa Românească, Steaua, Tribuna, Neamul Românesc, Ginta latină, Adevărul literar şi artistic, Curierul românesc, România liberă, Cotidianul, Revista română, Plai Românesc, Concordia, Bucovina, Molodîi Bucovîneţ, Bucovina, Lumina, Tibiscus ( Novi Sad, Iugoslavia), Свременик (Serbia), Tibiscus (Uzdin) ş.a.
A fost inclus cu poezii aparte sau cu cicluri întregi în peste 10 culegeri colective sau antologii de poezie din Ucraina, Republica Moldova şi România, precum şi în Antologia Poeziei Române ( Vid tystnadens bord ) - apărută la Editura Simposion din Stogkholm, 1998, în limba suedeză, în Antologia poeziei patriotice româneşti, în manualele şcolare din regiunea Cernăuţi şi-n multe altele. Are cicluri de versuri traduse în limbile ucraineană, sârbă, engleză, suedeză, franceză.
PREMII LITERARE:
- Premiul ŤMihai Eminescuť pentru poezie la ediţia a II-a a Festivalulului Ť Mihai Eminescuť al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Asociaţiei de prietenie şi legături culturale cu ţările lumii(România), Inspectoratului judeţean pentru cultură Suceava, Uniunii Ziariştilor din Republica Moldova şi ziarului ŤMoldova Suveranăť, 1993,
- Premiul Ť Bacoviať pentru poezie al revistei ŤAteneuť din Bacău, anul 1995
- Premiul ŤVirgil Tatomirť pentru publicistică al Societăţii Academice ŤTitu Maiorescuť, 1993, Bucureşti.
- Marele premiu al anului 1994 al Editurii ŤAdrian Păunescuť, Ziarului ŤVremeať, Revistei şi Cenaclului ŤTotuşi iubireať, Bucureşti.
- Premiul pentru activitatea poetică şi publicistică al revistei ŤPoesisť,septembrie 1994, Baia-Mare.
- Marele Premiu ŤNichita Stănescuť al Academiei Române, Inspectoratului pentru cultură al judeţului Prahova, martie 1997, Ploieşti.
n Premiul special pentru poezie al Festivalului internaţional ŤLucian Blagať, Cluj, mai 1998.
n Premiul ŤMeritul culturalť al Asociaţiei ŤAstrať
- Premiul Fundaţiei ŤEtnosť pentru valorificarea creaţiei populare, Bucureşti, 1995
n Marele premiu pentru poezie ŤSfântul Gheorgheť al Societăţii literar-artistice ŤTibiscusť la Festivalul internaţional de poezie ŤDrumuri de spiceť din Banatul sârbesc, Iugoslavia,1999, Uzdin ş.a.
n Premiul pentru poezie al Festivalului Internaţional ŤPoesisť, 2000
n Premiul pentru publicistică pentru cartea Iluzii şi lanţuri al Societăţii Scriitorilor Bucovineni, Suceava, 2001
n Premiul de Excelenţă Nichita Stănescu pentru Opera Omnia al Festivalului Internaţional de poezie Nichita Stanescu, Ploieşti, 2003, Preşedinte al juriului, scriitorul Dumitru Radu Popescu.
n Premiul Uniunii Scriitorilor din republica Moldova pentru poezie pe anul 2003 (Cartea de poezie Dinafară)
DIPLOME, MEDALII ŞI TITLURI ONORIFICE
n Diploma ŤFiu al spiritualităţii româneştiť la Forul presei române de pretutindeni, 19-24 octombrie 1999, Bucureşti;
n Diploma şi medalia pentru ataşamentul faţă de cultura românească şi de poezia lui Nichita Stănescu, oferită de Societatea culturală memorial Nichita Stănescu, Ploieşti, Consiliul judeţean Prahova, Prefectura judeţului Prahova şi Primăria Municipiului Ploieşti, 24 septembrie 1999;
n Diploma de onoare a Societăţii culturale ŤPrietenie fără frontiereť, Satu Mare România, 14 iulie 1997;
n Diploma aniversară pentru promovarea şi susţinerea idealurilor naţionale şi culturale şi sociale ale poporului român, 01,12,1998, Bucureşti a Uniunii Vatra Românească,
n Diploma şi medalia comemorativă ŤMihai Eminescuť a Fundaţiei culturale a Bucovinei, Suceava,1999
n Diploma şi Medalia comemorativă ŤMihai Eminescuť a Preşedinţiei României şi Ministerului Culturii, Botoşani, 2000
n Diploma şi Medalia comemorativă ŤMihai Eminescuť a Ligii culturale pentru unitatea românilor de pretutindeni, Bucureşti, 1999 .
n Diploma şi brevetul pentru ŤTrofeul Nichita Stănescuť acordat de Societatea culturală ŤMemorial Nichita Stănescuť, Ploieşti, 2001
n Medalia jubiliară Nichita Stanescu - 70 de ani de la naştere
n Premiul pentru promovarea spiritualităţii româneşti al revistei Convorbiri literare, Iaşi, 2003.
n Premiul revistei Oglinda literară pentru promovarea valorilor româneşti în afara hotarelor României, Focşani,2003.
Bibliografie:
n Adrian Dinu Rachieru: ŤDon Quijote de la Sinăuţiť Revista ŤLiteratura şi Artať, 28 septembrie 1995
n Ştefan Mihăileanu : Vasile Tărâţeanu ŤLinia vieţiiť, ziarul ŤZorile Bucovineiť 15 iulie 1989;
n G. Muntean: Vasile Tărâţeanu: Teama de înstrăinare, Revista ŤAdevărul literar şi artisticť, 4-10 august 1991;
n Teodor Tanco: ŤBasarabia numele tău e Mariať. Ed. Virtus Romana Rediviva, Cluj-Napoca, 1992, art. ŤTeama de înstrăinareť, pag.44-46;
n Adrian Dinu Rachieru, Poeţi din Bucovina, Timişoara, Ed.Helicon,1996,
n Sriitori români din afara graniţelor ţării, Bucureşti, Fundaţia Luceafărul,1996;
n Mihai Cimpoi: O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Chişinău, Ed. Arc, 1997
n Mihai Cimpoi: ŤUn copil ingeniu al firiiť,ziarul ŤZorile Bucovineiť, 27 septembrie 1995;.
n Gheorghe Istrate: Vasile Tărâţeanu ŤLitanii din Ţara de Susť, Revista Curierul Românesc,Bucureşti, oct.1998.
n Gheorghe Tomozei: Precuvântare la cartea ŤLitanii din Ţara de Susť, Ed. Augusta Timiioara, 1995;
n Cornel Munteanu: Poetul Vasile Tărâţeanu, Revista ŤSteauať, august 1991, pag 28;
n Constantin Severin: Vasile Tărâţeanu , Ziarul ŤTinerii Revoluţieiť,15 august 1990, Suceava;
n Rodica Mureşan, ziarul ŤCrai nouť, Suceava, 1999;
n Dragoş Munteanu, ziarul ŤCotidianulť, Bucureşti, 1999
n Nicolae Cosma, Cartea alarmei poetice, Revista ŤFamilia Românăť, Anul 1, nr.3, Decembrie 1999, Oradea
n Marin Chelu, Pământ în retragere, Ziarul, Vest, marţi,2 noiembrie 1999
n Marian Barbu, Lirism de substanţă la Vasile Tărâţeanuť, Contemporanul idee europeană, 2000
n Grigore Bostan, Lora Bostan. Pagini de literatură română, Bucovina, regiunea Cernăuţi (1775-2000), Cernăuţi, Ed. Alexandru cel Bun,2000
n Mihai Cimpoi, Înstrăinatul Vasile Tărâţeanu în Critice, Craiova, Fundaţia Scrisul Românesc, 2002, vol.II.
n Tudor Nedelcea, Un scriitor-gazetar amăgit în afacere, prefaţă la cartea de publicistică Iluzii şi lanţuri,, Fundaţia Scrisul Românesc, Craiova,2001
n Prof.univ. Mircea POPA, Vasile Tărâţeanu, Poetul Bucovinei împilate, Familia română, nr-3-4(18-19), decembrie 2003, Oradea
n Mihai Cimpoi, Poemele urcării pe Golgota, Luceafărul, nr.7 din 25 februarie, 2004, Bucureşti
n Viorel Dinescu, În aşteptarea saltului, revista Arcaşul, 2003, Cernăuţi
n George Vulturescu, la rubrica Bookstand, prezentarea cărţii Vasile Târâţeanu, Dinafară, ed. Augusta,2003, în revista Poesis, nr.150-153,satu-mare,2003
n Ion Ciocanu, Vasile Tăraţeanu arcaş al lui Ştefan cel Mare, Literatura şi Arta, , nr.9)3053,4 martie 2004, Chişinău
n
Date suplimentare
Părinţi: Elena Tărâţeanu
Tatăl Dumitru Tărâţeanu
Ţărani cu ştiinţă şi dragoste de carte.
Studii: elementare 8 clase la şcoala din satul natal, Sinăuţii de Jos, raionul Hliboca, regiunea Cernăuţi, liceul la Cernăuţi (şcoala medie de cultură generală nr 10 din or. Cernăuţi,)
Adresa:
58000
Ucraina, or. Cernăuţi
Str. Goethe 8 ap.6
Tel. 0038.03722.23362 domiciliu
Tel/fax 0038.0372.552876 Fundaţie
E-mail: ideal@cv.ukrtel.net
Studii: Facultatea de litere a Universităţii din Cernăuţi, 1972.
Din 1969 până în 1981 - redactor, corespondent special al ziarului regional ŤZorile Bucovineiť din Cernăuţi.
Din 1981 până în 1991 - redactor superior la redacţia emisiunilor în limba română a Postului de radio Kiev.
În perioada anilor 1990 - 1994 - redactor-şef fondator al ziarului ŤPlai românescť. După ce câştigă procesul declanşat de administraţia regională împotriva ziarului, părăseşte redacţia şi fondează alte publicaţii româneşti -- ziarele ŤArcaşulť şi ŤCurierul de Cernăuţiť. În 1999 fondează ziarul Ligii tineretului român din Bucovina ŤJunimeať. Este membru al redacţiei revistei ŤGlasul Bucovineiť, membru fondator al Editurii ŤAlexandru cel Bunť din Cernăuţi, redactor şef-adjunct al revistei ŤFamilia românăť care apare la Oradea.
Membru fondator al Societăţii Pentru Cultură Românească ŤMihai Eminescuť din Cernăuţi (1989), în perioada anilor 1991-1992 deţine funcţia de Secretar al Societăţii. Din anul 2000 este Preşedinte al Fundaţiei Culturale ŤCasa Limbii Româneť din Cernăuţi, deputat în Consiliul regional Cernăuţi.
În 1988 devine membru al Uniunii Scriitorilor din (fosta) Uniunea Sovietică ,iar în 1997 - membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. În 1997 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Membru al Consiliului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
A debutat în 1962, editorial - în 1981.
CĂRŢI:
ŤArpele ploiiť (1981, Ujgorod);
ŤDreptul la nelinişteť (1984, Ujgorod );
ŤLinia vieţiiť (1988, Ujgorod);
ŤTeama de înstrăinareť ( 1990, Chişinău );
ŤLitanii din Ţara de Susť (1995, Timişoara);
Ť Litaniiť ( 1996, Iaşi )
ŤPământ în retragereť (1999, Ed. ŤAugustať,Timişoara),
ŤŞi ne izbăveşte pre noiť (1999, Timişoara, Editura ŤHeliconť).
ŤIluzii şi lanţuriť (2001, Ed. ŤScrisul românescť, Craiova)
Dinafară (2003, Ed. Augusta, Timişoara)
A fost alcătuitorul culegerilor de poezie feminină ŤGhiocelť şi ŤMă uit în soareť de Dumitru Hrinciuc
COLABORĂRI: la ziare şi reviste din Ucraina, Republica Moldova şi România: Tinerimea Moldovei ,Cultura, Cultura Moldovei, Moldova, Nistru, Femeea Moldovei, Viaţa Satului, Moldova Suverană, Flacăra Basarabiei Buletinul ŤM.Eminescuť, Orizont, Cugetul, Glasul Naţiunii, Literatura şi Arta, Crai Nou, Cronica, Bucovina Literară, România pitorească Literatorul, Viaţa Românească, Steaua, Tribuna, Neamul Românesc, Ginta latină, Adevărul literar şi artistic, Curierul românesc, România liberă, Cotidianul, Revista română, Plai Românesc, Concordia, Bucovina, Molodîi Bucovîneţ, Bucovina, Lumina, Tibiscus ( Novi Sad, Iugoslavia), Свременик (Serbia), Tibiscus (Uzdin) ş.a.
A fost inclus cu poezii aparte sau cu cicluri întregi în peste 10 culegeri colective sau antologii de poezie din Ucraina, Republica Moldova şi România, precum şi în Antologia Poeziei Române ( Vid tystnadens bord ) - apărută la Editura Simposion din Stogkholm, 1998, în limba suedeză, în Antologia poeziei patriotice româneşti, în manualele şcolare din regiunea Cernăuţi şi-n multe altele. Are cicluri de versuri traduse în limbile ucraineană, sârbă, engleză, suedeză, franceză.
PREMII LITERARE:
- Premiul ŤMihai Eminescuť pentru poezie la ediţia a II-a a Festivalulului Ť Mihai Eminescuť al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Asociaţiei de prietenie şi legături culturale cu ţările lumii(România), Inspectoratului judeţean pentru cultură Suceava, Uniunii Ziariştilor din Republica Moldova şi ziarului ŤMoldova Suveranăť, 1993,
- Premiul Ť Bacoviať pentru poezie al revistei ŤAteneuť din Bacău, anul 1995
- Premiul ŤVirgil Tatomirť pentru publicistică al Societăţii Academice ŤTitu Maiorescuť, 1993, Bucureşti.
- Marele premiu al anului 1994 al Editurii ŤAdrian Păunescuť, Ziarului ŤVremeať, Revistei şi Cenaclului ŤTotuşi iubireať, Bucureşti.
- Premiul pentru activitatea poetică şi publicistică al revistei ŤPoesisť,septembrie 1994, Baia-Mare.
- Marele Premiu ŤNichita Stănescuť al Academiei Române, Inspectoratului pentru cultură al judeţului Prahova, martie 1997, Ploieşti.
n Premiul special pentru poezie al Festivalului internaţional ŤLucian Blagať, Cluj, mai 1998.
n Premiul ŤMeritul culturalť al Asociaţiei ŤAstrať
- Premiul Fundaţiei ŤEtnosť pentru valorificarea creaţiei populare, Bucureşti, 1995
n Marele premiu pentru poezie ŤSfântul Gheorgheť al Societăţii literar-artistice ŤTibiscusť la Festivalul internaţional de poezie ŤDrumuri de spiceť din Banatul sârbesc, Iugoslavia,1999, Uzdin ş.a.
n Premiul pentru poezie al Festivalului Internaţional ŤPoesisť, 2000
n Premiul pentru publicistică pentru cartea Iluzii şi lanţuri al Societăţii Scriitorilor Bucovineni, Suceava, 2001
n Premiul de Excelenţă Nichita Stănescu pentru Opera Omnia al Festivalului Internaţional de poezie Nichita Stanescu, Ploieşti, 2003, Preşedinte al juriului, scriitorul Dumitru Radu Popescu.
n Premiul Uniunii Scriitorilor din republica Moldova pentru poezie pe anul 2003 (Cartea de poezie Dinafară)
DIPLOME, MEDALII ŞI TITLURI ONORIFICE
n Diploma ŤFiu al spiritualităţii româneştiť la Forul presei române de pretutindeni, 19-24 octombrie 1999, Bucureşti;
n Diploma şi medalia pentru ataşamentul faţă de cultura românească şi de poezia lui Nichita Stănescu, oferită de Societatea culturală memorial Nichita Stănescu, Ploieşti, Consiliul judeţean Prahova, Prefectura judeţului Prahova şi Primăria Municipiului Ploieşti, 24 septembrie 1999;
n Diploma de onoare a Societăţii culturale ŤPrietenie fără frontiereť, Satu Mare România, 14 iulie 1997;
n Diploma aniversară pentru promovarea şi susţinerea idealurilor naţionale şi culturale şi sociale ale poporului român, 01,12,1998, Bucureşti a Uniunii Vatra Românească,
n Diploma şi medalia comemorativă ŤMihai Eminescuť a Fundaţiei culturale a Bucovinei, Suceava,1999
n Diploma şi Medalia comemorativă ŤMihai Eminescuť a Preşedinţiei României şi Ministerului Culturii, Botoşani, 2000
n Diploma şi Medalia comemorativă ŤMihai Eminescuť a Ligii culturale pentru unitatea românilor de pretutindeni, Bucureşti, 1999 .
n Diploma şi brevetul pentru ŤTrofeul Nichita Stănescuť acordat de Societatea culturală ŤMemorial Nichita Stănescuť, Ploieşti, 2001
n Medalia jubiliară Nichita Stanescu - 70 de ani de la naştere
n Premiul pentru promovarea spiritualităţii româneşti al revistei Convorbiri literare, Iaşi, 2003.
n Premiul revistei Oglinda literară pentru promovarea valorilor româneşti în afara hotarelor României, Focşani,2003.
Bibliografie:
n Adrian Dinu Rachieru: ŤDon Quijote de la Sinăuţiť Revista ŤLiteratura şi Artať, 28 septembrie 1995
n Ştefan Mihăileanu : Vasile Tărâţeanu ŤLinia vieţiiť, ziarul ŤZorile Bucovineiť 15 iulie 1989;
n G. Muntean: Vasile Tărâţeanu: Teama de înstrăinare, Revista ŤAdevărul literar şi artisticť, 4-10 august 1991;
n Teodor Tanco: ŤBasarabia numele tău e Mariať. Ed. Virtus Romana Rediviva, Cluj-Napoca, 1992, art. ŤTeama de înstrăinareť, pag.44-46;
n Adrian Dinu Rachieru, Poeţi din Bucovina, Timişoara, Ed.Helicon,1996,
n Sriitori români din afara graniţelor ţării, Bucureşti, Fundaţia Luceafărul,1996;
n Mihai Cimpoi: O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Chişinău, Ed. Arc, 1997
n Mihai Cimpoi: ŤUn copil ingeniu al firiiť,ziarul ŤZorile Bucovineiť, 27 septembrie 1995;.
n Gheorghe Istrate: Vasile Tărâţeanu ŤLitanii din Ţara de Susť, Revista Curierul Românesc,Bucureşti, oct.1998.
n Gheorghe Tomozei: Precuvântare la cartea ŤLitanii din Ţara de Susť, Ed. Augusta Timiioara, 1995;
n Cornel Munteanu: Poetul Vasile Tărâţeanu, Revista ŤSteauať, august 1991, pag 28;
n Constantin Severin: Vasile Tărâţeanu , Ziarul ŤTinerii Revoluţieiť,15 august 1990, Suceava;
n Rodica Mureşan, ziarul ŤCrai nouť, Suceava, 1999;
n Dragoş Munteanu, ziarul ŤCotidianulť, Bucureşti, 1999
n Nicolae Cosma, Cartea alarmei poetice, Revista ŤFamilia Românăť, Anul 1, nr.3, Decembrie 1999, Oradea
n Marin Chelu, Pământ în retragere, Ziarul, Vest, marţi,2 noiembrie 1999
n Marian Barbu, Lirism de substanţă la Vasile Tărâţeanuť, Contemporanul idee europeană, 2000
n Grigore Bostan, Lora Bostan. Pagini de literatură română, Bucovina, regiunea Cernăuţi (1775-2000), Cernăuţi, Ed. Alexandru cel Bun,2000
n Mihai Cimpoi, Înstrăinatul Vasile Tărâţeanu în Critice, Craiova, Fundaţia Scrisul Românesc, 2002, vol.II.
n Tudor Nedelcea, Un scriitor-gazetar amăgit în afacere, prefaţă la cartea de publicistică Iluzii şi lanţuri,, Fundaţia Scrisul Românesc, Craiova,2001
n Prof.univ. Mircea POPA, Vasile Tărâţeanu, Poetul Bucovinei împilate, Familia română, nr-3-4(18-19), decembrie 2003, Oradea
n Mihai Cimpoi, Poemele urcării pe Golgota, Luceafărul, nr.7 din 25 februarie, 2004, Bucureşti
n Viorel Dinescu, În aşteptarea saltului, revista Arcaşul, 2003, Cernăuţi
n George Vulturescu, la rubrica Bookstand, prezentarea cărţii Vasile Târâţeanu, Dinafară, ed. Augusta,2003, în revista Poesis, nr.150-153,satu-mare,2003
n Ion Ciocanu, Vasile Tăraţeanu arcaş al lui Ştefan cel Mare, Literatura şi Arta, , nr.9)3053,4 martie 2004, Chişinău
n
Date suplimentare
Părinţi: Elena Tărâţeanu
Tatăl Dumitru Tărâţeanu
Ţărani cu ştiinţă şi dragoste de carte.
Studii: elementare 8 clase la şcoala din satul natal, Sinăuţii de Jos, raionul Hliboca, regiunea Cernăuţi, liceul la Cernăuţi (şcoala medie de cultură generală nr 10 din or. Cernăuţi,)
Adresa:
58000
Ucraina, or. Cernăuţi
Str. Goethe 8 ap.6
Tel. 0038.03722.23362 domiciliu
Tel/fax 0038.0372.552876 Fundaţie
E-mail: ideal@cv.ukrtel.net
Fără de aripi
Îngerul meu păzitor
încă n-a învăţat să zboare
fără de aripi
cât e ziua de mare
e nevoit să alerge
din urma mea
spreseară obosit
cade frânt din picioare
astfel noaptea
trebuie să mă apăr singur
cum pot
Îngerul meu păzitor
încă n-a învăţat să zboare
fără de aripi
cât e ziua de mare
e nevoit să alerge
din urma mea
spreseară obosit
cade frânt din picioare
astfel noaptea
trebuie să mă apăr singur
cum pot
Paradoxuri
Două veşti-
una rea,
alta bună-
Vine mutul să le spună.
Printre-atâtea alte multe
vine surdul să le-asculte.
Veste bună,
Veste rea
de la ix de nimenea.
Cin' să spună?
Cin' s-audă ?
Nu-i Hristos fără de iudă.
una rea,
alta bună-
Vine mutul să le spună.
Printre-atâtea alte multe
vine surdul să le-asculte.
Veste bună,
Veste rea
de la ix de nimenea.
Cin' să spună?
Cin' s-audă ?
Nu-i Hristos fără de iudă.
Ca o cătană
sunt un civil neinstruit
domn general
încurc dreapta cu stânga
şi stânga cu dreapta
fac roata împrejur şi o iau într-o parte
când mi se ordonă culcat
stau drepţi
dând onor
sincerităţii de a fi
precum sânt
jumătate încî în aer
şi jumătate-n pământ
sunt un civil neinstruit
domn general
încurc dreapta cu stânga
şi stânga cu dreapta
fac roata împrejur şi o iau într-o parte
când mi se ordonă culcat
stau drepţi
dând onor
sincerităţii de a fi
precum sânt
jumătate încî în aer
şi jumătate-n pământ
TEATRU/FILM 27 Septembrie
Doamna Bovary 1981 Gustave Flaubert
Ce naste din pisica - Nicolae Filimon
Tanta si Costel - Ion Baiesu
GÂNDURI
PESTE TIMP 27 Septembrie
Grazia Deledda - Citate
SFATURI
UTILE 27 Septembrie
Continuăm lecțiile din
ciclul O
MINUNE ÎN 16 ZILE – Tehnici şi exerciţii de gândire pozitivă
inspirate de la Sfântul Munte
Ziua a patra
Autocontrolul expresiei feţei ca depăşire a
hipnozei spontane.
„Lumea
este o oglindă şi‑ţi restituie chipul pe care i‑l arăţi”, zicea un înţelept.
Dacă îi
arăţi chip posomorât, îţi restituie eşecuri, dacă îi arăţi chip senin, îţi
restituie seninătate şi realizare.
La
ieşirea din casă, coborârea în stradă, controlează‑ţi expresia feţei.
Să nu
aibă nici o urmă de față de înmormântare.
Oricâte
griji şi preocupări ai între pereţii casei, pe stradă descreţeşte‑ţi fruntea şi
construieşte‑ţi un chip senin, destins.
Chipul
tău programează lumea cu nuanţe afective. Tu eşti un programator inconştient al
lumii. Mereu funcţionează între tine şi alţii o hipnoză spontană, neştiută, dar
puternică. Oamenii se sugestionează tacit prin chip, atitudine, culori,
aşteptări.
Aminteşte‑ţi
azi, de două ori, exerciţiul zilei; când te vei afla între oameni, să‑ţi
controlezi atent seninătatea feţei. Destindere şi seninătate.
Să‑ţi
spui: „Chipul meu senin îmbunătăţeşte aura corpului meu şi a celor pe lângă
care trec”.
Un om
îmbunătăţit are efect pozitiv, prin simpla lui prezenţă, asupra a 100 de
oameni.
Pe stradă,
în metrou, în tramvai, la birou, toţi vor primi de la tine, fără să ştie, un
program pozitiv. Tu însuţi vei resimţi pozitiv reflexia acestui program, căci
lumea este o oglindă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu