MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU 

VINERI28 SEPTEMBRIE 2018

Bună ziua, prieteni!

Să aveți o zi de vineri plăcută în compania postărilor mele!

Nu uitați, materialele selecționate și prezentate zilnic de mine vă sunt destinate gratuit! Citiți-le și cu siguranță veți avea câte ceva de învățat din ele!

Eu sunt aici pentru toți prietenii mei și îmi voi continua misiunea cât timp va dori Domnul să fac această muncă!

Vă reamintesc denumirile grupurilor tematice pe care am onoarea să le administrez:

1.  ARTĂ CULINARĂ – REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI;

2.  COSTUMUL POPULAR ROMÂNESC – TRADIȚII ȘI MODERNISM;

3.  DESPRE FRUMUSEȚILE ȚĂRII NOASTRE;

4.  DAȚI INIMII MOTIV SĂ ZÂMBEASCĂ;

5.  GÂNDURI PESTE TIMP;

6.  GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR;

7.  ISTORIE PE ZILE;

8.  INVITAȚIE LA OPERĂ, OPERETĂ ȘI BALET;

9.  ÎȚI PLACE HISTORIA (ISTORIA);

10.              MUZICĂ;

11.              MUZICA – CHEIA FERMECATĂ CE DESCHIDE UȘA SUFLETELOR;

12.              PE O ARIPĂ DE CÂNT;

13.              POEZIE;

14.              PRIETENI CĂRORA LE PLACE RADIO SIMPLU;

15.              RELIGIE ORTODOXĂ;

16.              SFATURI UTILE;

17.              TEATRU/FILM.

În aceste grupuri se pot înscrie NUMAI prietenii mei! Toate cele bune!

 Să începem programul cu muzică bună: 

Italian Música-Relaxing Music Italian-Relax, Sleep, Study, Meditation - Música Italian instrumental

ISTORIE PE ZILE 28 Septembrie

Evenimente

·         480 î.Hr: In bătălia de la Salamina  flota greceasca condusa de  Temistocle,  infrange  flota persana comandata de imparatul Xerxes I. Temistocles (nascut probabilc in anul  524, decedat in 459 î.Hr.),  a fost  un politician şi  general atenian, care s-a afirmat  în primii ani ai democraţiei ateniene , împreună cu marele său rival Aristides. Ca politician, Temistocle a  beneficiat de sprijinul atenienilor din clasa de jos, şi a fost  în general in contradicţie cu nobilimea ateniana. Ales archon în 493 î.Hr., el a luat măsuri pentru a spori puterea navală a Atenei. În timpul primei invazii persane in  Grecia,  a luptat la Bătălia de la Marathon şi a fost probabil una dintre cei 10 strategoi (generali) atenieni  participanti la această bătălie. În anii de după Maraton, până la a doua  invazie  persana,  el a devenit cel mai important politician din Atena, continuand  să militeze  pentru creerea unei  flote puternice ateniene.In anul 483 î.Hr. i- a convins pe atenieni sa construiasca  o flotă de 100 trireme ( vase de razboi),acestea  dovedindu-se hotaratoare in  viitoarea batalie cu flota persana. În timpul  celei de-a doua invazii a persilor, Temistocle a  comandat marina elenilor  aliati in bataliile navale de la   Artemisium şi Salamina unde victoria decisivă a grecilor  a constituit  punctul de cotitură în deznodamantul razboiului, care a fost încheiat în anul următor cu  înfrângerea perşilor in batalia de la  Plataea.

·         48 î.Hr: Generalul și consulul roman Pompei cel Mare este asasinat în Egipt din ordinul regelui Ptolemeu al XIII-lea al Egiptului. Dupa bătălia de la Pharsalos în Tesalia  din 9 august 48 î.Hr., in care  a fost infrant de Iulius Cesar,  Pompei s-a refugiat în Egipt, unde a fost asasinat  din ordinul regelui Ptolemeu al XIII-lea Theos Philopator.

·         235: Papa Ponțian (în latina Pontianus) a demisionat. A deținut funcția papală între  anii 230-235. În anul 235, după moartea împăratului Alexandru Sever, succesorul său, Maximin Tracul, a dezlănțuit o nouă persecuție împotriva creștinilor. Papa Ponțian a fost arestat și deportat în minele din Sardinia și, aceeași soartăa avut-o și  antipapa  Hippolyt. La 28 septembrie 235, Ponțian a abdicat, fiind astfel primul episcop roman care renunță la pontificat. Data abdicării sale, redată în Catalogul Liberian din sec. al IV-lea, este prima dată certă din istoria papilor. Scurt timp după abdicare, papa a murit în detenția din minele sarde alături de rivalul său Hippolyt, cu care se reconciliase.

·         351: Constantiu al II-lea (Constantinus Flavius Iulius, n. 7 august 317 – d.3 noiembrie 361), al doilea fiu al imparatului Constantin cel Mare si al Faustei, il infrange pe uzurpatorul Flavus Magnus Magnentius  in batalia de Mursa Major. Batalia a avut loc undeva pe valea râului Drava, un afluent Dunării (în   Croația de azi) si a fost una dintre cele mai sângeroase din istoria militară romană. Potrivit Zonaras (xiii 8.17), Magnentius pierdut peste de două treimi din trupele sale, iar  Constantius aproximativ jumatate din armata sa, numarul total al pierderilor fiind de peste 50.000 de soldati,  intr-un  un moment în care Imperiulse afla sub o mare presiune externă, fiind invadat goți, alemanni și perși,precum și era macinat de  disensiuni interne și revolte. Dupa batalia de la Mons Seleuci (353), Constantiu al II-lea devine imparat al intregului Imperiu Roman.

·         365: Uzurpatorul Procopius se proclama imparat, împotriva împăratului Valens. După Ammianus Marcellinus, el era văr de mamă cu imparatul Iulian Apostatul. La moartea lui Iulian, Procopius ar fi trebuit să fie desemnat împărat, dar trupele l-au ales pe generalul Iovian. Dupa moartea lui Iovian, Procopius s-a declarat împărat  și a preluat controlul provincilor Tracia si Bitinia. A fost capturat în bătălia de la Thyatira și mai târziu executat din ordinul lui Valens pe 27 mai 366. Este cateodata  confundat cu istoricul din timpul lui Iustinian I, Procopius din Cezareea.

·         1066: William Bastardul, care va deveni William  Cuceritorul invadeaza Anglia, debarcand cu o flotă de 600 de vase pe insula Britania, în zona orașului Pevensey. Dupa victoria acestuia în batalia de la Hastings la 14 octombrie 1066, impotriva ultimului rege anglo-saxon  Harold al II-lea (Harold Godwinson), Anglia a fost luata  în stăpânire  de către normanzi. A fost ultima cucerire străină reușită a Angliei. William Cuceritorul sau William I al Angliei sau William de Normandia (în franceză Guillaume le Conquérant și Guillaume II de Normandie, iar în engleză William the Conqueror; c. 1028 – 9 septembrie 1087) a fost rege al Angliei din 1066 până în 1087. Descendent al vikingilor, el a fost Duce de Normandia din 1035 sub numele de William al II-lea. După o luptă lungă pentru a-și stabiliza puterea, în anul 1060 poziția sa în Normandia era sigură iar el s-a lansat în cucerirea normandă a Angliei în 1066. Restul vieții sale a fost marcat de lupte pentru a-și consolida puterea asupra Angliei și a pământurilor sale continentale și de dificultățile cu fiul său cel mare.

·         1322: imparatul romano - german Ludwig al  IV- lea, il invinge pe Frederic I al Austriei în Bătălia de la Mühldorf.

·         1448: Christian I este încoronat rege al Danemarcei. Christian I (februarie 1426 – 21 mai 1481) a fost monarh danez, rege al Danemarcei (1448–1481), Norvegiei (1450–1481) și al Suediei (1457–1464), în cadrul Uniunii Kalmar. În Suedia, domnia sa scurtă a fost precedată de regenții Jöns Bengtsson Oxenstierna și Erik Axelsson Tott și succedată de regentul Kettil Karlsson Vasa. În 1459 a moștenit de la mama sa ducatul de Schleswig și comitatul de Holstein.

·         1448:  Se desfasoara campania militară antiotomană a lui Iancu de Hunedoara la sud de Dunăre, pe Valea Moraviei. La Cuvin, pe malul Dunării, trupele sale facusera joncţiunea cu oastea regelui Ungariei, Vladislav şi cu trupele sârbe ale lui Gheorghe Brancovici. Intrarea în teritoriul turcesc s-a tărăgănat şi abia în septembrie s-a trecut Dunărea. Pe Morava armata crestina se ciocneste cu trupele lui Ishak-bei, pe care Iancu îl bătuse cu doi ani în urmă. Turcii  fură obligaţi să se retragă, iar   Iancu a înaintat în marş rapid către sud, cu 12.000 de călăreţi şi cu oştile sale transilvane, către Sofia, pe care o ocupă după ce spulberă o altă armată turcească.

·         1538: In batalia navala de la Prévéza  in nord-vestul Greciei, flota otomana comandata de Khaire ad Din  invinge flota hispano-venetiana  a Ligii Sfinte, comandata de amiralul genovez Andrea Doria. Alianta crestina a pierdut 49 de nave distruse sau capturate de otomani, victoria turcilor asigurandu-le suprematia navala in Mediterana  pana la infrangelrea lor din 1571 in marea batalie de la Lepanto. Unii istorici sustin ca batalia de la  Prévéza a fost cea mai mare victorie navala din istoria Turciei.

·         1542: Navigatorul portughez Juan Rodriguez Cabrillo atinge  tarmul Californiei, in dreptul localitatii San Diego, in Statele Unite  de astazi.

·         1688:  Începe domnia lui Constantin Brîncoveanu în Muntenia; (1688-1714).

·         1737:  Ioan Inochentie Micu – Klein, a prezentat Dietei ungare un memoriu, în numele “naţiunii române” din Transilvania, faţă de refuzul  de a înlocui termenul “naţiune” cu acela de “români” sau de “plebea românească”. Inocenţiu Micu-Klein, pe numele laic Ioan Micu, (n. 1692, Sadu, Mărginimea Sibiului – d. 22 septembrie 1768, Roma), a fost episcop greco-catolic al Episcopiei române unite de Făgăraş. În anul 1737 a mutat sediul episcopal la Blaj, unde a ridicat Catedrala „Sfânta Treime” şi mănăstirea cu acelaşi hram. A primit titlul de baron, devenind si  membru al Dietei – Adunarea legislativă a Principatului Transilvania. Fiind primul român  care a intrat in in Dieta Transilvaniei, a cerut drepturi pentru poporul român cu argumente bine precizate: Românii sunt cei mai vechi locuitori ai ţării. Românii sunt populaţia cea mai numeroasă din Ardeal. Românii lucrează pământul şi ocnele (muncile cele mai grele). Românii dau cele mai mari contribuţii şi, în virtutea voinţei imperiale exprimată prin cele două diplome leopoldine, trebuie să se facă dreptate şi poporului român. Deci şi românii au dreptul să fie recunoscuţi ca naţiune, a patra din Ardeal, nu numai „plebs valahica”. Reprezentantii celor trei naţiuni privilegiate (ungurii, sasii si secuii),  s-au împotrivit, spunând că această cerere cuprinde „nişte lucruri pe care nu le-a cerut nimeni până acum”, Dieta nepermitand citirea documentului.

·         1823: Leon XII este ales Papă. Papa Leon al XII-lea născut Annibale della Genga, numele complet fiind: Annibale Francesco Clemente Melchiore Girolamo Nicola della Genga (n. 22 august, 1760, la Genga, aproape de Ancona – †10 februarie, 1829, la Roma) a fost al 252-lea Papă, din anul 1823 până în anul 1829.

·         1844: Oscar I al Suediei-Norvegiei este încoronat rege al Suediei. Oscar I, născut Joseph François Oscar Bernadotte (n. 4 iulie 1799, Paris – d. 8 iulie 1859, Stockholm), a fost rege al Suediei și al Norvegiei din 1844 până la moartea sa. După ce în august 1810, tatăl său Jean-Baptiste Bernadotte a fost numit Prinț moștenitor al Suediei, Oscar și mama sa s-au mutat de la Paris la Stockholm în iunie 1811. Tatăl lui Oscar a fost primul monarh din Casa Bernadotte. Mama lui Oscar a fost Désirée Clary, prima logodnică a lui Napoleon. Sora ei, Julie Clary, a fost căsătorită cu fratele lui Napoleon, Joseph Bonaparte. Désirée l-a ales pe Napoleon să-i fie naș lui Oscar.

·         1848 - A treia Adunare naţională de la Blaj a adresat Parlamentului de la Viena "Memoriul poporului român din Transilvania", prin care se susţinea principiul egalităţii naţionale cu toate popoarele din imperiu. La adunare au participat peste 20.000 de tarani romani condusi de Avram Iancu, Axente Sever si Iovin Bran. Recunoscuta ca ”Adunarea Martiala”, intrunirea a hotarat infiintarea de urgenta a unei armate revolutionare romanesti. Simion Barnutiu, August Treboniu Laurian si Alexandru Papiu Ilarian au fost pasoptistii care au dat tonul adunarii. Participantii au respins unirea Transilvaniei cu Ungaria si au refuzat sa recunoasca guvernul de la Pesta. De asemenea, au decis sa infiinteze Comitetul National Roman ca organ de conducere a natiunii si au cerut reorganizarea constitutionala a Transilvaniei. A treia adunare de la Blaj a dus la formarea unei armate de 300.000 de oameni. La initiativa lui Avram Iancu, romanii s-au constituit in 15 legiuni comandate de un prefect, care au inceput lupta impotriva maghiarilor chiar din octombrie. Avram Iancu (n. 1824, Vidra de Sus – d. 10 septembrie 1872, Baia de Criș, Hunedoara) a fost un avocat transilvănean și revoluționar român pașoptist, care a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 din Transilvania. A fost conducătorul de fapt al Țării Moților în anul 1849, comandând armata românilor transilvăneni, în alianță cu armata austriacă, împotriva trupelor revoluționare ungare aflate sub conducerea lui Lajos Kossuth.

·         1848 (28 septembrie/10 octombrie): Generalul Gheorghe Magheru hotărăşte dizolvarea taberei de voluntari de per „Câmpul lui Traian” de la Râureni (Vâlcea), dupa ce autocraţiile rusă şi otomană au pus capăt, prin forţă, tentativei  muntene de emancipare naţională şi socială, care era prea aproape de graniţele lor ca să fie tolerata. Este sfârşitul Revoluţiei în Ţara Românească. 

·         1858: Este fotografiata de catre englezul William Usherwood, prima cometa.

·         1864: Se înfiinţează, la Londra, sub conducerea lui Karl Marx şi Friedrich Engels, „Asociaţia Internaţională a Muncitorilor” (cunoscută sub numele de Internaţionala I).

·         1867: Toronto devine capitala Ontario.

·         1868: S-a deschis, la Sibiu, primul Congres naţional-bisericesc al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria; a fost adoptat “Statutul organic”, care consfinţea principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei ortodoxe române din Transilvania şi Ungaria.

·         1884: Se inaugurează tronsonul de cale ferată Adjud-Târgu Ocna.

·         1914: (10 octombrie 1914, stil nou) A urcat pe tronul Romaniei regele Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (10 octombrie după calendarul vechi), născut Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen (n.1865 – d. 1927). Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul şi succesorul regelui Carol I, a jurat credinţă României, promiţând că va fi “un bun român”. A fost unul din fauritorii Romaniei Mari. S-a căsătorit în decembrie 1892 cu Maria (1875-1938), nepoata reginei Victoria a Marii Britanii, avînd şase copii: Carol, Nicolae, Elisabeta, Mărioara, Ileana şi Mircea. Majestatea Sa Ferdinand al României, a fost protector şi preşedinte de onoare al Academiei Române. Domnia Majestăţii Sale s-a încheiat la 20 iulie 1927. Regele Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen al României (n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș, Sinaia) a fost al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa. Ferdinand (nume la naștere Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen) a fost al doilea fiu al prințului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen și al Infantei Antónia a Portugaliei, fiica regelui Ferdinand al II-lea al Portugaliei și al reginei Maria a II-a. Familia sa făcea parte din ramura catolică a familiei regale prusace de Hohenzollern

·         1916:  S-a incheiat  Bătălia de la Sibiu, prima mare Batalie de pe Frontul de Nord, in urma careia armata română e obligată să se retragă, in fata ofensivei trupelor germano-austro-ungare.

·         1916: Începe prima bătălie de la Oituz, care se soldează cu victoria armatei române. În perioada 28 septembrie – 14 octombrie 1916 are loc Prima Bătălie de la Oituz. Trupele române, comandate de generalul Eremia Grigorescu, rezistă eroic, oprind înaintarea armatei germano-austro-ungare (9-12 octombrie).

·         1918: Ferdinand I, regele României (1914-1927), a dat o proclamatie catre ostasi în care îi îndemna sa ia din nou armele pentru a înfaptui „visul nostru de atâtea veacuri: unirea tuturor românilor, pentru care în anii 1916-1917 ati luptat cu atâta vitejie”.

·         1920: Se semneaza, la Paris, Tratatul dintre Marea Britanie, Franta, Italia, Japonia si România, prin care se recunoaste suveranitatea României asupra provinciei cuprinse între Prut si Nistru, Basarabia, respectiv unirea Basarabiei cu România.

·         1924: Este efectuat primul înconjur al lumii cu avionul. Primul ocol al Pamantului cu avionul a durat 175 de zile, acoperind 44 360 km (27 553 mile), cu opriri in 61 de orase, timpul total de zbor fiind de 371 de ore, 11 minute. In 1924, patru avioane de croaziera ale lui Douglas World si opt americani menbrii ai echipajului au plecat de la Seattle, Washington, pentru a incerca primul zbor in jurul lumii. 175 de zile mai tarziu trei dintre avioane, echipajele lor deveneau primii ce au facut ocolul Pamantului.  Fiecare din avioane a fost numit dupa un oras american : Seattle, cu echipajul Mr.Frederick Martin (pilot si comandant de zbor) si Sg. Alva Harvey (mecanic de zbor); Chicago, cu Lt. Lowell H. Smith (pilot) si Lt.cl.I Leslie Arnold; Boston, cu Lt.Gr.I Leigh P. Wade (pilot) si Sg. Henry H. Ogden la bord si New Orleans, cu Lt. Erik Nelson (pilot) si Lt. Jack Harding in carlinga. In 30 aprilie, Seattle s-a zdrobit intr-o ceata deasa de un masiv muntos de langa Port Moller in peninsula Alaska. Maiorul Martin si Sergentul Harvey au razbatut din salbaticie. Restul echipajelor au continuat, zburand spre Japonia, Asia de Sud Est, India, Estul Mijlociu, Europa, Anglia si Irlanda.

·         1928: Biologul și farmacologul scoțian Alexander Fleming a observat în laboratorul său pentru prima oară un mucegai care omora bacterii, descoperind ceea ce astăzi poartă numele de penicilină. Sir Alexander Fleming (n. 6 august 1881 – d.11 martie 1955) a fost un bacteriolog scoțian, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină pe anul 1945 împreună cu Ernst Boris Chain și Sir Howard Walter Florey. În anul 1929 a descoperit penicilina produsă de mucegaiul Penicillium notatum. Cercetările au fost reluate în 1939 de un colectiv de la Oxford. În 1940, Fleming, doi biochimiști englezi – Ernest Boris Chain și Norman George Heatley – și un medic australian – Howard Walter Florey – au izolat și preparat în stare purificată și concentrată penicilina, una din marile realizări ale omenirii. A avut lucrări privind lizozimul ca element bacteriolitic prezent în țesuturi și secreții.

·         1939: În cel de al Doilea Război Mondial, capitala poloneză Varșovia capitulează.

·         1939: Reich-ului german și Uniunea Sovietică semnează un Tratat de prietenie, privind acordul de frontieră germano-sovietic de neagresiune.

·         1961: În urma loviturii militare de la Damasc, Siria părăsește Republica Arabă Unită - uniunea dintre Egipt și Siria.

·         1991: Sunt aduse de la Marasesti si înhumate în Parcul Libertatii din capitala, osemintele Eroului Necunoscut.

·         1993 - La şedinţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, consacrată dezbaterii cererii României de aderare la Comunitatea Europeană, ţara noastră a primit aviz favorabil de aderare.

·         1994:  Feribotul Estonia s-a scufundat în Marea Baltică, înregistrandu-se 912 victime.

·         1997 - Naveta spaţială americană Atlantis s-a cuplat cu staţia orbitală rusă Mir, pentru a-l aduce la bordul acesteia pe cosmonatul american David Wolf care l-a înlocuit pe astronautul Michael Foale.

·         1998 - Social-democratul Gerhard Schröder a fost ales cancelar al Germaniei, punând capăt celor 16 ani de conducere creştin-democrată a cancelarului Helmut Kohl.

·         2000: În Danemarca, un procent de 53,2% din populația care a votat, refuză aderarea la euro.

·         2000: Parlamentul a adoptat un proiect de hotarare prin care si-a insusit raportul Comisiei de ancheta in cazul FNI si prin care a cerut Guvernului ca, in termen de 15 zile de la publicarea hotararii in Monitorul Oficial, sa prezinte solutiile de despagubire a investitorilor de la FNI. Acest raport a indicat CNVM, conducerea SOV-Invest, Ministerul Finantelor, CEC, Banca Agricola, Banca Nationala si Guvernul drept principalii responsabili pentru falimentul Fondului.

·         2008: Compania americană SpaceX a lansat pe orbită prima navă spaţială privată, Falcon 1.

Nașteri

·         551 î.Hr: S-a nascut filosoful chinez  Confucius; (d. 479 î.Hr.). Opera sa a influențat în mod deosebit filozofia din Asia răsăriteană. Din învățătura sa s-au desprins diferite linii de găndire și școli, fie filozofice, fie religioase, dar și confucianismul, care a devenit ideologia oficială a monarhiei chineze în timpul celor două dinastii Han (206 î.Hr. – 220 d.Hr.), răspăndindu-se în antichitate și în evul  mediu în Coreea, Peninsula Indochina, Japonia.

·         1565 - S-a născut scriitorul italian Alessandro Tassoni, unul dintre întemeietorii criticii literare italiene (m.25.04.1635)

·         1573: S-a nascut Michelangelo Merisi Caravaggio, pictor italian, a carui conceptie artistica (“caravagism”) a influentat puternic pictura europeana de la inceputul secolului XVII. 

·         1746: William Jones, orientalist și jurist englez (d. 1794)

·         1789: Louise Caroline de Hesse-Cassel, ducesă de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg (d. 1867)

·         1803: S-a nascut scriitorul francez Prosper Merimee. Prosper Mérimée este considerat creatorul nuvelei moderne în literatura franceză: “Colomba”, „Carmen” ( scriere din care s-a inspirat compozitorul G. Bizet în compunerea operei cu acelaşi nume); (m. 23 septembrie 1870).

·         1841: S-a născut omul politic Georges Benjamin Clémenceau, preşedinte al Conferinţei de Pace de la Paris (1919-1920), unul dintre autorii Tratatului de Pace de la Versailles; (m. 24 noiembrie 1929). Georges Clemenceau (n. 28 septembrie 1841 – d. 24 noiembrie 1929), politician francez, prim-ministru al Franței între anii 1906 – 1909 și 1917 – 1920, membru al Academiei Franceze din 1918.

·         1847 (28 septembrie/10 octombrie): S-a născut la  Scheii Brașovului, Gheorghe Dima, compozitor şi dirijor, membru de onoare al Academiei Române din 1919;  (m. 1925, la Cluj). În tinerețe a cântat la operele din Klagenfurt și Zürich. După întoarcerea în orașul natal, a lucrat ca profesor de muzică și dirijor, fiind director al Școlii de Gimnastică și Cântări (1875 – 1879; 1899 – 1914) și cel dintâi director al Conservatorului din Cluj. Din compozițiile sale, sunt foarte cunoscute: „Cucule cu peana sură” , „Mama lui Ștefan cel Mare”,„Ștefan Vodă și codrul”, „A venit un lup din crâng” (versuri de George Coșbuc), „De ce nu-mi vii?” (versuri de Mihai Eminescu), Peste vârfuri (versuri de Mihai Eminescu, tradus in germana de Mite Kremnitz. Cântat prima oară la Sibiu, în 1897. Dedicat „domnului Titu Maiorescu”), Somnoroase păsărele (trad. lb. germ. «Mude Vöglein»; versuri de Mihai Eminescu).

·         1852: Henri Moissan, chimist francez, laureat Nobel (d. 1907). Ferdinand Frederick Henri Moissan (n. 28 septembrie 1852, Paris; d. 20 februarie 1907, Paris) a fost un chimist francez. A descoperit fluorul la data de 26 iunie 1886. Pentru această descoperire a fost laureat cu Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1906.

·         1863: Regele Carlos I al Portugaliei (d. 1908)

·         1865: Amélie de Orléans, soția regelui Carlos I al Portugaliei (d. 1951). Amélie d’Orléans (28 septembrie 1865 – 25 octombrie 1951) a fost cel mai mare copil al Prințul Filip, Conte de Paris și a soției lui Prințesa Marie Isabelle d’Orléans și Prințesă de Orléans prin naștere. A fost soția regelui Carlos I al Portugaliei și era cunoscută de poporul ei sub numele de Maria Amélia.

·         1871: S-a nascut Pietro Badoglio, maresal si om politic italian, sef al marelui stat major al armatei italiene (1937-1940) si prim-ministru al Italiei (1943-44). A participat la cele doua razboaie mondiale si la razboaiele de cotropire duse de Italia, în deceniul 4, în Africa. Pietro Badoglio, Primul Marchiz de Sabotino (d. 1 noiembrie 1956), a fost membru al Partidului Național Fascist și a comandat armatele italiene în timpul dictaturii lui Benito Mussolini. A fost înnobilat cu titlul de duce de Addis Abeba . Dupa ce Mussolini a fost înlăturat de la guvernare și arestat, Badoglio a fost numit prim ministru de regele Victor Emmanuel al III-lea. A semnat armistițiul cu Aliații si l a 13 octombrie, la Brindisi, a anunțat declarația de război a Italiei față de Germania Nazistă.

·         1882: S-a născut istoricul şi arheologul Vasile Pârvan, considerat părintele arheologiei româneşti; membru al Academiei Române; (m. 26 iunie 1927). Vasile Pârvan (n. 28 septembrie 1882, Perchiu, județul Tecuci, în prezent în județul Bacău – d. 26 iunie 1927, București) a fost un istoric, arheolog, epigrafist și eseist român, membru titular (din 1913) al Academiei Române. A elaborat un vast plan naţional de cercetări arheologice, întreprinzând săpături sistematice în aşezări din Dobrogea şi Muntenia; a descoperit, în 1913, cetatea Hristia; (d.26.06.1927).

·         1884 - S-a născut Wilhelm Karl Knechtel, zoolog, fondatorul şcolii româneşti de entomologie agricolă în România, membru al Academiei Române (m.08.03.1967).

·         1901: Ed Sullivan, om de televiziune american (d. 1974)

·         1905: Max Schmeling, pugilist german (d. 2005)

·         1916: S-a născut actorul american Peter Finch, deţinător, în 1977, al Premiului Oscar pentru rolul din filmul “Network”; (m. 14 ianuarie 1977).

·         1924: S-a nascut Marcello Mastroianni, actor italian. A urmat cursurile Universitatii din Roma, perioada in care a activat intr-o trupa de teatru pentru amatori. si-a facut debutul in film in anul 1947, insa a devenit cu adevarat un star international abia in 1960 cand a aparut in productia “La dolce vita”, in regia lui Fellini. A jucat in foarte multe filme alaturi Sophia Loren. A fost nominalizat la premiul Oscar de trei ori.

·         1925: Seymour Cray, inginer american, fondatorul Cray Computer Company (d. 1996)

·         1928: Károly Ács (cel tânăr), scriitor, poet și traducător maghiar din Voievodina, Serbia

·         1928 - S-a născut Naphtali Kupferberg, vocalist american (Fugs).

·         1930 - S-a născut scriitorul Petre Sălcudeanu, fost ministru al Culturii, membru fondator al Uniunii Scriitorilor din România (d. 6 noiembrie 2005).

·         1931: S-a nascut scriitorul și criticul literar român Valeriu Râpeanu. Valeriu Rapeanu este un exeget de seama al operei marelui istoric Nicolae Iorga. A scris si monografia “Al. Vlahuţă” si a îngrijit antologia “Dramaturgia contemporană românească”.

·         1934: S-a nascut la Paris, actrita franceza Brigitte Bardot (BB), un sex simbol al anilor ’60. A urmat cursuri de balet si modeling, iar aparitia pe coperta revistei Elle a propulsat-o in industria cinematografica. Primul ei rol a fost in filmul lui Jean Boyer “Le Trou Normand”, care a avut premiera in 1952. A urmat apoi “Et Dieu créa la femme” (1956, “si Dumnezeu a creat femeia”), productie care a asezat-o pe actrita in randul vedetelor de talie mondiala, dar care mai ales i-a scos in evidenta sex-appeal-ul. S-a casatorit cu regizorul Roger Vadim, care a ajutat-o enorm in cariera. Dupa divortul din 1957, a mai fost casatorita cu actorul Jacques Charrier, playboy-ul german Gunther Sachs si politicianul Bernard d’Ormale. A mai avut, de asemenea, relatii cu solistul Serge Gainsbourg, precum si cu Jimi Hendrix. La acea vreme a fost printre putinele actrite europene careia presa americana i-a acordat extrem de multa atentie. Alaturi de Marilyn Monroe, BB a fost simbolul sexualitatii in anii ’50-’60. S-a retras din activitate in 1973, dedicandu-se campaniilor de aparare a drepturilor animalelor. In anii ’90, luarile sale de pozitie impotriva homosexualilor, imigrantilor, precum si a celor fara locuri de munca i-au stirbit reputatia, fiind chiar acuzata de incitare la ura impotriva acestor categorii sociale.

·         1935 - S-a născut Koko Taylor (Cora Walton), cântăreaţă americană de blues.

·         1939: Ioan Alexandru, jurist român

·         1939: S-a născut actorul Sorin Gheorghiu; (m. 2008). In primii ani ai carierei a jucat pe scenele Teatrului de Stat „Ioan Slavici”” Arad (1961 – 1965), ale Teatrului „Alexandru Davila” Piteşti (1966 – 1969), precum şi ale Teatrului Valah Giurgiu (1969 – 1972). În perioada maturităţii sale artistice, Gheorghiu a creat roluri pe scena Teatrului de Comedie din Bucureşti (1972 – 1993). A  jucat în filmele „Examen”, de Titus Muntean, şi „Secretul lui Nemesis”, de Geo Saizescu, precum şi în producţia tv „Roşia de un kilogram”, în regia lui Petre Bokor. Ultima sa premieră a avut loc în 2007, pe scena Teatrului Odeon, cu rolul Alfred din spectacolul „Sunt propria mea soţie”, de Doug Wright, în regia lui Beatrice Rancea.

·         1941: Edmund Stoiber, politician german

·         1943 - S-a născut Nick St. Nicholas (Klaus Kassbaum), basist german (Steppenwolf).

·         1946 - S-a născut Helen Shapiro, cântăreaţă şi actriţă britanică.

·         1947 - S-a născut Peter Hope-Evans, vocalist şi muzicuţist britanic (Medicine Head).

·         1948 - S-a născut Finbar Furey, muzician folk irlandez.

·         1949 - S-a născut Jimmy Bo Horne, cântăreţ disco american.

·         1950 - S-a născut Paul Burgess, baterist britanic (10 CC, Camel, Colour Field).

·         1952: S-a nascut Sylvia Kristel, actrita de origine germana, cunoscuta mai ales pentru aparitiile sale din seria “Emmanuelle” si alte productii XXX.

·         1952 - S-a născut Andy Ward, baterist britanic (Camel, Brew).

·         1953 - S-a născut Jim Diamond, vocalist şi compozitor britanic (Bandit).

·         1954: Margot Wallström, politician suedez

·         1955 - S-a născut Annabel Lamb, cântăreaţă, pianistă şi compozitoare britanică.

·         1960 - S-a născut Jennifer Rush (Heidi Stern), cântăreaţă şi compozitoare americană.

·         1967: S-a nascut Mira Sorvino, actrita americana. 

·         1968: Naomi Watts, actriță britanico-australiană

·         1968: S-a nascut Mika Hakkinen, pilot de curse finlandez. 

·         1987: Hilary Duff, actriță si cântareață americană

Decese

·         48 î.Hr.: Pompei, general și consul roman (n. 106 î.Hr.)

·         929 (sau 935): Sfantul  Venceslas I al  Boemiei (Václav in ceha), moare asasinat de fratele sau  Boleslav cel Crud. S-a nascut in anul 907 si a fost duce (kníže) al Boemiei din anul  921 până la asasinarea sa. În septembrie 935 (în surse mai vechi anul 929) un grup de nobili adepti ai fratelui sau mai mic, Boleslav, au complotat pentru  uciderea lui.  Boleslav l-a invitat pe Wenceslas la sărbătoarea Sfinților Cosma și Damian din Stará Boleslav, acesta fiind ucis în drum  spre biserică. Boleslav ia urmat astfel ca duce  de Boemia. Wenceslas a fost considerat un martir și un sfânt imediat după moartea sa,
Imnul „Svatý Václave” (Sfântul Wenceslas), este una dintre cele mai vechi melodii cunoscute in istoria ceha. Rădăcinile sale pot fi găsite în secolul al 12-lea și încă face parte din cele mai populare cântece religioase în ziua de azi. În 1918, la începutul statului cehoslovac, s-a discutat posibilitatea ca acest cantec sa fie alees ca  imn  național. Sfantul este celebrat pe 28 septembrie, iar incepând cu anul 2000, sărbătoarea Sfântului Wenceslas este Ziua statalității cehe. Este considerat sfantul patron al Republicii Cehe  si venerat ca martir in Biserica Catolica  pe 28 septembrie.

·         1197: A murit Henric al VI-lea (noiembrie 1165), rege al Germaniei in 1190, imparat al Imperiului Romano-German din 1191 si  rege al Siciliei  prin căsătorie din  1194 până la moartea sa. Devenise cel mai puternic monarh de la Marea Mediterana, primind tribut din partea Imperiului Bizantin.  A murit pe  neașteptate îla Messina, in Sicilia, bolnav de malarie, în timp ce pregătea o cruciadă.

·         1582: Iancu Sasul, domn al Moldovei

·         1654: A incetat din viata Matei Basarab, domn al tarii Romanesti (1632-1654), sub carmuirea caruia va fi imprimata “Pravila de la Govora“. 

·         1702: Robert Spencer, al II-lea Conte de Sunderland (n. 1641)

·         1876:  A decedat  Costache Negri, diplomat roman unionist,  participant la Revoluţia de la 1848; (n. la 14 mai 1812, la Iasi). Tatal sau era Petrache Negrea, vel aga, mama, Smaranda, nascuta Donici. Este al doilea din cei cinci copii ai familiei. Incepe sa invete acasa cu un dascal grec si continua scoala la Curtea domnitorului Ioan Sandu Sturdza, a carui sotie era matusa mamei lui. In 1821, familia sa se refugiaza la Chisinau unde continua sa invete la Scoala Mitropoliei. Scriitor patriot si poet ocazional,compune  poezii de dragoste transpuse in epoca pe muzica, poezii de inspiratie folclorica. A scris ateva fabule, proza din ciclul Venetia, nuvela neterminata Manastirea, schita satirica neterminata Memoriile unei parechi de foarfici. Cunoscand bine franceza, italiana, germana, engleza,a  tradus din Byron, Schiller.
De asemenea a scris scrisori, cu valoare documentara, in care se vede moralist, sensibil, inclinat spre natura.  1832: Pleaca sa studieze medicina. Viziteaza Viena, Paris, Berlin, Venetia, Florenta, Napoli. 1845: Face o calatorie in Anglia. In 1848 este la Paris si inmaneaza Guvernului Provizoriu tricolorul romanesc, facut se pare de el, iar in  1851 este ales in Moldova si parcalab de Covurlui, si in 1854, este numit sef al Departamentului Lucrarilor Publice. In 1855 este trimis la Viena pentru a sustine cauza Principatelor, dupa care este agent al tarii la Constantinopol. 1856: Revenit la Iasi, este ales in Comitetul Unirii. 1857:  Deputat de Galati si Vicepresedinte al Adunarii Ad-hoc. 1858: Renunta la candidatura la domnie in favoarea lui Cuza si ramane un sfetnic apropiat al acestuia. 1859: Este plecat din nou la Constantinopol pentru a face recunoscuta investirea lui Cuza. Complotul care a dus la rasturnarea lui Cuza l-a determinat sa iasa din viata politica. 1876: La 28 septembrie, la Targu Ocna, judetul Bacau, s-a stins din viata  din cauza unei pneumonii,   A fost inmormantat la Manastirea Raducanu din Targu Ocna.

·         1891: A încetat din viaţă poetul si prozatorul american, Herman Melville: “Moby Dick” (n. 1 august 1819); (“Moby Dick sau balena albă”, “Timoleon”).

·         1895: A încetat din viaţă chimistul şi biologul Louis Pasteur; a descoperit natura infecţioasă a unor boli ale omului şi animalelor (antraxul, pesta aviară) ; (n. 27 decembrie 1822).

·          1899: A încetat din viaţă pictorul simbolist italian Giovanni Segantini, reprezentant al curentului Art Nouveau; (n.15 ianuarie 1858).

·         1902 - A murit scriitorul francez Emile Zola, fondatorul mişcării naturaliste în literatură (n.02.04.1940).

·         1907: Frederic I, Mare Duce de Baden (n. 1826)

·         1918: Eduard von Keyserling, scriitor german (n. 1855)

·         1921: A murit la Bucuresti,  Petru Grădişteanu, publicist şi om politic liberal (ca deputat şi senator a iniţiat câteva proiecte de legi, printre care legea privind organizarea şi administrarea teatrelor, adoptată în 1877). A fost  preşedinte al „Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor” (Liga culturală); membru de onoare al Academiei Române din 1883; (n. 24 februarie 1839, Bucuresti).

·         1953: A decedat Edwin Powell Hubble, om de stiintă american, fondatorul astronomiei extragalactice; (n.20.11.1889).

·         1964 - A murit Arthur Marx (zis Harpo), unul dintre cei trei fraţi Marx (Leonard, zis Chico, Iulius, zis Groucho), actori de film de origine germană ce au excelat în genul burlesc (filmele: “Supă de raţă”, “O noapte la Casablanca”) (n.23.11.1893).

·         1966: A murit poetul francez André Breton; (n. 1896).

·         1966: A murit compozitorul Ioan Danielescu; (n. 29 decembrie 1884, Ploiesti). Eminentul profesor, compozitor si dirijor Ioan Cristu Danielescu, a inceput in  anul 1900 studiile muzicale la Conservatorul din Bucuresti, beneficiind de indrumarea unor straluciti maestri ai scolii muzicale romanesti din acea vreme. Pana la sustinerea examenului de capacitate, tanarul profesor I.C. Danielescu a predat gratuit muzica in diverse scoli din Municipiul Ploiesti, in vara anului 1904 reusind sa constituie un cor de aproape 500 de elevi, care in ziua de 2 iulie 1904, cu prilejul comemorarii a 400 de ani de la trecerea in eternitate a marelui voievod al Tarii Moldovei- Stefan cel Mare si Sfant, a sustinut in aer liber un splendid concert-spectacol. In urma promovarii examenului de capacitate si pana la pensionare (1945), profesorul I.Danielescu s-a impus printre cei mai renumiti profesori de muzica din aceasta straveche urbe, cu deosebire la prestigiosul Liceu „Sf.Petru si Pavel”, precum si la Scoala Normala si Liceul de fete „Spiru Haret” din Ploiesti. Dintre numerosii sai elevi, au avut fericirea de a-l avea dascal, maestrii: Dumitru D. Botez si Paul Constantinescu, istoricul si criticul literar Valeriu Rapeanu, profesorul emerit Paul D.Popescu, au remarcat in cuvinte elogioase calitatile sale de pedagog si de animator al vietii corale ploiestene. Paralel cu prestigioasa sa activitate didactica, profesorul I.Cr. Danielescu, se afirma puternic realizand peste 150 de lucrari in domeniul muzicii de teatru, muzicii pentru voce si pian si cu deosebire in domeniul muzicii corale unde ramane „Unul dintre clasicii acestui gen muzical”. Cateva titluri  au devenit permanente in repertoriul genului: „Se intorc eroii” (1913); „Frunza verde de sulfina” (1920); „Sus pe Arges ” – suita pentru cor mixt (1950), „Pe Valea Prahovei” (1956) si in mod exceptional corul mixt „Vointa Neamului”, un adevarat imn ce rasuna si astazi cu aceeasi intensitate pentru pacea si suveranitatea tarii, compus in preajma Marii Uniri de la 1918. Profesorul I.Cr. Danielescu s-a impus si printr-o neobosita activitate de dirijor, la pupitrul Societatilor corale: „Doina Prahovei”, „Freamatul codrului” etc., cu care a sustinut numeroase concerte in Ploiesti, in judet si in turnee intreprinse in diverse zone ale tarii. Manifestari omagiale au avut loc   – cu ocazia atribuirii titlului de Profesor emerit, iar in 1996, cu ocazia comemorarii a 30 de ani de la trecerea sa in  vesnicie, s-a dezvelit o placa omagiala, asezata in fata casei, in care a trait si creat renumitul profesor, compozitor si dirijor, eveniment onorat de conducerea Uniunii Compozitorilor in frunte cu presedintele acestei institutii si reputatul scriitor si om politic Mircea Ionescu Quintus. Tot in acea zi (8 dec.1996), o placa omagiala s-a dezvelit si pentru distinsul sau fiu, compozitorul, dirijorul si profesorul Nelu Danielescu (n. 1919, Ploiești – d. 16 noiembrie 1971), unul dintre fondatorii Teatrului de Revista din Ploiesti.

·         1970: A încetat din viaţă scriitorul american John Roderigo (Dos Pasos), reprezentant al “generaţiei pierdute”; a introdus noi procedee literare, similare montajului de film (“Manhattan Transfer”, trilogia “SUA”); (n. 14 ianuarie 1896).

·         1970 - A murit Gamal Abdel Nasser, preşedintele statului egiptean în perioada 1956-1970, liderul de necontestat al mişcării panarabe. Datorită calităţilor diplomatice dovedite în perioada crizei Canalului Suez (în 1956), s-a situat între luptătorii din linia întîi ai naţionalismului arab. Nasser nu a putut însă evita înfrîngerea suferită de egipteni în aşa-numitul Război de 6 zile, din anul 1967, purtat împotriva statului Israel (n.15.01.1918).

·         1978: A încetat din viaţă Papa Ioan Paul I; (n. 17 octombrie 1912). Ioan Paul I (Albino Luciani, 17 octombrie 1912 – 28 septembrie 1978), a fost papă al Bisericii Romano-Catolice și suveran al Orașului Vatican între 26 august 1978 și 28 septembrie 1978. Pontificatul său, a durat numai 33 zile, a reprezentat unul dintre cele mai scurte pontificate din istoria papalității. A murit din cauza unui infarct miocardic.

·         1989: Dictatorul filipinez Ferdinand Marcos a murit in exil, dupa trei ani de la alungarea sa din tara in urma unei revolte populare conduse de Corazon Aquino. 

·         1991: a încetat din viaţă Miles Davis, cântăreţ de jazz, compozitor şi conducător de orchestră (n. 26 mai 1926).

·         1996: Fostul presedinte prosovietic al Afganistanului, Mohammad Najibullah este torturat si asasinat de talibani

·         2000 - A murit Pierre Elliott Trudeau, politician, fost prim-ministru al Canadei (n.18.10.1919).

·         2003: A încetat din viaţă regizorul, scriitorul, scenaristul şi producătorul american de origine greacă, Elia Cazan (Kazanjoglous); laureat în 1999 al Premiului Oscar pentru întreaga activitate; (n. 7 septembrie 1909).

·         2004: A murit  Geo Dumitrescu, poet, membru fondator al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Academiei Române (« Nevoia de cercuri »,”Aventuri lirice »,”Libertatea de a trage cu puşca »); (n.18.05.1920).

·         2004: Liviu Comes, muzicolog român (n. 1918)

·         2006:  A încetat din viaţă scriitorul, criticul  literar, publicistul şi poetul român Virgil Ierunca: “Semnul mirării”, “Poeme de exil”, “Româneşte”;  (n. 16 august 1920).

·         2007: Savel Stiopul, regizor și scenarist român (n. 1926)

·         2009 - A decedat publicistul Marius Grozea, redactor-şef la Radio România Tineret între anii 1990 - 1991; în 2004, câştigă Premiul Clubului Român de Presă, la secţiunea Talk-Show Radio, cu emisiunea "Maraton Blue Jeans"

·         2012: A murit Alexandru George (numele adevărat: George-Alexandru Georgescu), critic, istoric literar, eseist, prozator şi traducător; (n. 1930).

·         2014: A decedat Î.P.S. Nicolae Corneanu, arhiepiscop al Timişoarei, mitropolit al Banatului (din 1962). Între anii 1942-1946 a urmat Facultatea de Teologie la București. În aceeași perioadă a urmat cursurile Facultății de Filologie și a celei de Litere. In 1949 și-a susținut teza de doctorat si a devenit profesor suplinitor la Academia Teologică Ortodoxă Română din Caransebeș. Între anii 1956-1958 a fost profesor de limbile greacă și franceză la Seminarul Teologic „Ioan Popasu” din Caransebeș, iar în 1959 conferențiar la Institutul Teologic din Sibiu, unde a predat teologia simbolică și limba greacă. A conferențiat la Oxford, la Universitatea Humboldt din Germania și la Fundația „Pro Oriente” din Viena. Începând din 1949 a activat în administrația Mitropoliei Banatului ca secretar și consilier. La 15 decembrie 1960 a fost ales episcop al Episcopiei Aradului. La 17 februarie 1962 a fost ales arhiepiscop al Timișoarei și Caransebeșului și mitropolit al Banatului. Înscăunarea sa a avut loc la 4 martie 1962. Odată cu reînființarea în 1994 a Episcopiei de Caransebeș, funcția de episcop de Caransebeș a fost preluată de Emilian Birdaș. Interimar, IPS Nicolae Corneanu a mai fost locțiitor de mitropolit al Ardealului (câteva luni în 1967) și locțiitor de mitropolit al Olteniei (în anii 1967-1968). Nicolae Mihail Corneanu (n. 21 noiembrie 1923, Caransebeș – d. 28 septembrie 2014, Timișoara), a fost  arhiepiscop al Timișoarei și mitropolit al Banatului din 1962 până în 2014. În anul 1992 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. A fost printre primii ierarhi ortodocși români care și-au recunoscut colaborarea cu Securitatea regimului comunist.   In 2007, o ezoluție a  CNSAS confirma  că Nicolae Corneanu a fost colaborator al poliției politice comuniste și că a furnizat, între 1950 și 1988, informații despre „dușmanii poporului”. În schimb, Securitatea l-ar fi ajutat să avanseze în ierarhia bisericească. A fost criticat si pentru faptul ca la ceremonia de sfințire a bisericii greco-catolice „Sfânta Maria Regina Păcii și a Unității”, care a avut loc la 25 mai 2008, a plecat din mijlocul enoriașilor prezenți și a urcat la altar, unde a cerut permisiunea de a se împărtăși. Ca răspuns, excelența sa, monseniorul Francisco-Javier Lozano, nunțiul apostolic în România, conform tradiției, i-a dat în mână ÎPS Nicolae Sfântul Trup, după care i-a fost înmânat potirul cu Sângele Domnului, din care Înalt Preasfinția Sa Nicolae s-a împărtășit singur. BOR și-a arătat rezervele față de acest gest, considerînd că, deși ortodocșii și catolicii își recunosc reciproc unele taine, „comuniunea potirului” nu este acceptabilă. Această împărtășire a determinat protestul Patriarhiei Ruse prin vocea mitropolitului Kirill, cerând Bisericii Ortodoxe Române „să exprime un punct de vedere în legătură cu acest eveniment”.  Au protestat de asemeni mari duhovnici, precum și călugării de la Muntele Athos, care au solicitat caterisirea ÎPS Nicolae.  În protestul lor aceștia l-au acuzat pe ÎPS Nicolae că s-ar fi împărtășit cu ereticii, ceea ce a determinat proteste vehemente. ÎPS Bartolomeu Anania a luat de asemeni poziție împotriva ÎPS Nicolae. La ședința Sfântului Sinod   programată pentru 8-9 iulie 2008, in plenul Sinodului, ÎPS Nicolae și-a recunoscut vina și „și-a cerut iertare și a fost iertat”. Anterior, cazul a fost dezbătut de Comisia canonică, juridică și pentru disciplină, condusă de ÎPS Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei in ctimpul careia a fost adoptată o soluție de compromis: mitropolitul Banatului și-a făcut mea culpa în plenul Sinodului,  care i-a acordat ca urmare iertarea, însă a interzis categoric pe viitor împărtășirea clericilor și laicilor ortodocși în alte Biserici creștine, precum și concelebrarea Liturghiei, a Sfintelor Taine sau a ierurgiilor cu slujitori ai altor culte, sub pedeapsa unor sancțiuni canonice severe.

Sărbători

• În calendarul ortodox: Sf Cuv Hariton Mărturisitorul; Sf Proroc Baruh
• În calendarul romano-catolic: Sf. Venceslau, martir; Sf. Laurențiu Ruiz și însoțitorii, martiri
• Ziua internațională a dreptului de a ști. La 28 septembrie în tot mai multe țări se marchează Ziua internațională a dreptului de a ști, pentru a conștientiza cetățenii că au dreptul de a pune întrebări autorităților și, de asemenea, au dreptul de a primi răspunsuri la întrebările adresate.

RELIGIE ORTODOXĂ 28 Septembrie

Sf Cuv Hariton Mărturisitorul; Sf Proroc Baruh

Cuviosul Hariton Mărturisitorul († 274) s-a născut în orașul Licaonia – Asia Mică. A fost prins în timpul împăratului Aurelian (270-275), supus supliciilor și întemnițat. Abia după moartea împăratului Cuviosul Hariton și-a redobândit libertatea. Retrăgându-se în pustie, aici este prins de către tâlhari, din mâna cărora scapă în mod miraculos. În timp ce tâlharii beau vin, ei mor otrăviți de șarpele care intrase în vasul în care se afla vinul. Cu aurul pe care Cuviosul Hariton îl găsește în peștera tâlharilor, face o biserică chiar din acea peșteră, iar mai târziu întemeiază o mănăstire. Lăsând stareț aici pe unul dintre călugări, s-a retras în sihăstrie, însă alți călugări și credincioși au venit la el, întemeind astfel alte două mănăstiri. În cele din urmă s-a retras pe o stâncă înaltă, iar când a simțit că i se apropie sfârșitul s-a întors la prima mănăstire unde a murit.

Sfântul Prooroc Baruh († 583 î. Hr.)

Era fiul lui Neria și provenea dintr-o familie însemnată din regatul Iuda. A fost ucenicul și prietenul Proorocului Ieremia (a proorocit înainte și după începutul robiei babilonice: 629-585 î.H.). În anul 605, Proorocul Ieremia a trimis pe Baruh cu o scrisoare la Ierusalim prin care vestea pedepsele ce urmau să vină asupra iudeilor și robia babilonică. Baruh și Ieremia au fost întemnițați până după cucerirea Ierusalimului. Nabucodonosor le-a dat voie să rămână în Sfânta Cetate. Aici Ieremia a scris ‘Plângerile’ sale, iar după răscoala lui Godolia este dus în Egipt, unde a murit. Baruh este luat ca și rob și dus în Babilon, unde continuă să le vestească iudeilor împlinirea marilor promisiuni, eliberarea din robie, refacerea Ierusalimului și întâlnirea tuturor în templul Domnului (Baruh IV, 4-6; IV, 36-37; V, 1-3).

În aceasta luna, în ziua a douazeci si opta, pomenirea Preacuviosului Parintelui nostru Hariton marturisitorul.

Acest sfânt a trait pe vremea împaratului Aurelian în cetatea Iconiei, din Eparhia Licaoniei. Fiind adus înaintea judecatii si marturisind cu îndrazneala ca Hristos este Dumnezeu, a fost batut de patru slujitori si cu foc ars. Dar dupa sfârsitul împaratuluilui Aurelian (270-276), scapând sfântul, s-a dus în pustiu, unde a cazut între tâlhari, care prinzându-l si legându-l, a scapat de dânsii într-acest chip: venind un sarpe si intrând în vasul în care tineau tâlharii vin, si-a varsat otrava în vin, din care bând ei, toti au murit. Iar sfântul, facând pestera biserica si adunând multime de calugari, a facut mânastire, scotând dintr-o piatra uscata izvor de apa si aratându-se lecuitor de orice boala; iar la adânci batrâneti a adormit întru Domnul.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Prooroc Baruh.

Adevarata oglinda a proorocilor, a fost urmator dascalului sau Ieremia, când acesta plângea pradarea si pustiirea Ierusalimului. Si în timpul cât a durat pustiirea Ierusalimului, Baruh se închisese într-o pestera si plângea înstrainarea lui Ieremia; si n-a iesit de acolo pâna la întoarcerea poporului. Iar când s-a întors poporul, Baruh, iesind din pestera, auzit-a iarasi cu Abimeleh cele ce vazusera Ieremia în uimire când era lovit cu pietre. Si se aratau a fi ca un suflet în doua trupuri acesti doi prooroci, deoarece dumnezeiescul Duh însemna si îi adeverea pe amândoi. Baruh a propovaduit mai limpede despre orânduiala întruparii lui Hristos, zicând: „Acesta este Dumnezeul nostru, nu se va socoti altul lânga Dânsul” si celelalte. Si ar putea cineva din cei ce cu dragoste ostenesc a lua seama la cartile proorocesti, sa afle pe proorocul Baruh ca prooroceste mai mult despre Hristos si despre Ierusalim. Dupa ce a îngropat pe Ieremia cu sârguinta, curând dupa petrecerea aceluia, catre Domnul s-a petrecut si acesta.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE DE POST PENTRU 28 Septembrie

A.  GUSTĂRI, PLĂCINTE

Plăcintă cu orez

1 pachet de aluat pentru plăcintă sau preparat în casă,
* Aluat:
- 500 g făină,
- 60 ml ulei,
- sare, apă călduţă,
* Umplutura:
- 1 cană orez,
- 4 cepe mari,
- 1 morcov,
- sare, ulei, piper, boia dulce de ardei,

Făina se amestecă cu ulei, un praf de sare, se toarnă apa călduţă până se formează un aluat de pâine.
Ceapa se toacă mărunt şi se căleşte în ulei până devine aurie, apoi se adaugă morcovul dat pe răzătoarea mică. Orezul se fierbe separat. După ce acesta a fiert se adaugă peste legumele înăbuşite, se pune sare, piper, boia şi se lasă 2-3 minute să absoarbă toate legumele. Foaia se înteinde şi se porţionează, se pune în mijlocul fiecărui pătrăţel umplutura şi se formează plăcintele. Se tapetează o tavă cu margarină şi se pun plăcintele. Se ung deasupra cu ulei sau margarină. Se dau la cuptor 20-25 minute.

B.  SALATE

Salată de varză albă

500 g varză,

1/4 pahar oţet,

1/2 lingură zahăr,

o lingură ulei,

sare,

zahăr,

2-3 buc. morcovi,

frunze de pătrunjel sau ţelină.

Se curaţă varza şi se spală, se scoate cotorul, apoi se taie subţire. Se sărează uşor şi se freacă între palme să se înmoaie.

Se stoarce zeama, apoi varza se aşază în salatieră, se toarnă oţet amestecat cu puţin zahăr şi se lasă totul să stea timp de 30-40 minute.

În salata de varză se pot adauga 2-3 morcovi raşi, frunze de pătrunjel sau ţelină tăiate mărunt şi o lingură de ulei.

Salata se poate prepara şi în felul următor:

Varza tocată se pune într-o cratiţă, se adaugă sare şi oţet şi amestecând mereu se ţine la foc până scade şi se înmoaie.

După aceea se lasă să se răcească şi se adaugă puţin zahăr şi ulei.

C.  SOSURI

Pentru aceste reţete nu este necesar să preparăm separat un sos.

D.  BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Supă de roşii

* suc de roşii

* 1 ceapă

* 2 morcovi

* tăieţei fără ou

* ulei

* sare

* verdeaţă
Legumele se spală, se curăţă şi se taie mărunt.

Se pune uleiul într-o tigaie şi când s-a încins se adaugă ceapa şi morcovii.

Se lasă câteva minute să se înăbuşe bine şi se adaugă treptat sucul de roşii.

Separat se pune o oală cu apă la fiert în care se adaugă întreaga compoziţie din tigaie.

Se lasă să fiarbă, se adaugă sarea şi tăieţeii fără ou, iar când tăieţeii sunt fierţi se pune verdeaţa tocată mărunt

E.  MÂNCĂRURI

Ciuperci cu mămăligă

·       1 cutie ciuperci

·       2 cepe mari

·       ½ ceaşcă ulei

·       Boia

·       Mărar

·       Mămăligă

Se spală ciupercile şi se pun în ceapa călită în ulei, la care se adaugă puţină boia de ardei, sare şi mărar.

        Într-o tavă potrivită ca mărime se pun alternativ straturi de mămăligă cu straturi de sos de ciuperci.

        Se dau la cuptor.

F.   DULCIURI

Chec cu nuci

• 5 ceşti făină
• 2 ceşti zahăr
• 1 ceaşcă ulei
• ¾ ceaşcă nucă măcinată
• 2 ceşti suc de portocale
• 1 lingură scorţişoară
• 1 lingură coajă de portocală
• 1 linguriţă praf de copt
• 1 linguriţă bicarbonat
Se bate zahărul cu uleiul şi se adaugă celelalte ingrediente pe rând, iar la sfârşit făina, în care s-au amestecat praful de copt şi bicarbonatul.
Se coace la foc potrivit în formă unsă şi tapetată aproximativ o oră.

ARTE 28 Septembrie

MUZICĂ 28 Septembrie

Naphtali Kupferberg, vocalist american (Fugs).

The Fugs - I Shit My Pants: https://youtu.be/kWz75MYteX0.

Koko Taylor (Cora Walton), cântăreaţă americană de blues

Koko Taylor - I'm a Woman: https://youtu.be/bHrVvRIgZuU.

Nick St. Nicholas (Klaus Kassbaum), basist german (Steppenwolf).

STEPPENWOLF - Road Runner: https://youtu.be/Cj2gZ__TL6k.

Helen Shapiro, cântăreaţă şi actriţă britanică

Helen Shapiro - 12 Hits & A Miss (Full Album) 1965: https://youtu.be/jq5qSSpEnn4.

Peter Hope-Evans, vocalist şi muzicuţist britanic (Medicine Head).

Medicine Head - New Bottles, Old Medicine (1970) [Full Album] UK Heavy Psychedelic Blues Folk: https://youtu.be/TfUcKo-T5Xw.

Finbar Furey, muzician folk irlandez.

Finbar Furey performs The Galway Shawl | The Late Late Show | RTÉ One: https://youtu.be/5Z_cyws5Hyw.

Jimmy Bo Horne, cântăreţ disco american

Jimmy "Bo" Horne - Is It In 1980 (Virus Mix): https://youtu.be/78Q1yA5I61E.

Paul Burgess, baterist britanic (10 CC, Camel, Colour Field).

10cc - The Wall Street Shuffle: https://youtu.be/dLftwVq89oc.

Andy Ward, baterist britanic (Camel, Brew).

Camel-Freefall Drum Cover: https://youtu.be/4p3l3yh8_A4.

Jim Diamond, vocalist şi compozitor britanic (Bandit).

Jim Diamond- Remember I Love You (Tradução): https://youtu.be/wIFoH7asAJo.

Annabel Lamb, cântăreaţă, pianistă şi compozitoare britanică.

Annabel Lamb - When angels travel (RMST): https://youtu.be/Hily28LnPxY.

Jennifer Rush (Heidi Stern), cântăreaţă şi compozitoare americană

Hilary Duff

Hilary Duff - All About You (Lyric Video): http://youtu.be/9WpF9QEjPNw;

Hilary Duff - Play With Fire (Richard Vision Remix) (Official Video): http://youtu.be/dAX9EP1C2xo;

Hilary Duff - The Dignity Tour (Complete Official DVD): http://youtu.be/9AHHxHWN2hE.

Miles Davis

Relaxin' With The Miles Davis Quintet (Full Album): http://youtu.be/6vNreXKw2Qw;

Miles Davis - Ascenseur pour l'échafaud full album : http://youtu.be/KprzOMXAuqY.

 ÎNREGISTRĂRI NOI:

In The Still Of The Night! (Poliakin Orchestra)(Lyrics+Song/Artist Info) Romantic 4K Music Video!

Tea Time JAZZ - Smooth Afternoon Tea MUSIC To Relaxing & Feel Happy

Couperin Concert Dans Le Goût Théâtral | Baroque Classical Music HD

Elton John, Scorpions, U2, Bon Jovi, Gun N' Rose, Aerosmith, Led Zeppelin - Best Rock Songs Ever

VIENTO Y SOL, LOS MIER, LOS TEMERARIOS, LIBERACION, BRYNDIS, LOS REHENES - 40 RECUERDOS DEL AYER

Mississippi Blues Classics - Mississippi Home of the Blues

POEZIE 28 Septembrie

Costache Negri

Biografie

Costache Negri (n. 14 mai 1812, Iaşi, judeţul Iaşi – d. 28 septembrie 1876, Târgu Ocna, judeţul Bacău) a fost revoluţionar paşoptist moldovean, scriitor, pârcălab, deputat, vicepreşedinte al Adunării Ad-hoc din Moldova.

S-a născut într-o familie de boieri înstăriţi. A studiat în Moldova, la Chişinău şi Odessa, iar în 1834 a plecat pentru a studia în Franţa şi Italia.

S-a întors în Moldova în anul 1841. În anul 1848 se găsea la Paris, unde a luat parte la revoluţia paşoptistă. Nu s-a mai putut întoarce în Moldova, motiv pentru care s-a oprit la Braşov. A luat parte la Marea Adunare Naţională de la Blaj din 3/15 mai 1848. A trecut mai apoi în Bucovina, unde a continuat să ducă o activitate revoluţionară, până când a fost silit să plece din nou în Franţa.

După terminarea revoluţiei paşoptiste s-a întors în Moldova, activând în administraţie. A fost pârcălab de Covurlui între 1851-1855. Între 1857-1865 a fost deputat. A fost vicepreşedinte al Adunării Ad-hoc din Moldova. În 1859 a fost reprezentantul Moldovei şi Munteniei la Constantinopole, unde a plecat pentru a obţine recunoaşterea unirii celor două provincii. După abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza s-a retras din viaţa politică.

Este înmormântat la Mănăstirea Răducanu din Târgu Ocna.

Cântic haiducesc 

Măi băiete, măi voinice,
N-a rămas alta pe-aice
Decât să-ncarci ghintul bine
Şi-apoi la drumuri te-aţine,
Ca să vezi, cine mai vine.

Căci faină nu mai ai,
Nici galbeni poţi să mai dai
La cel bir din ist pământ...
Trăsni-i-ar Dumnezeu sfânt
Sub ţărâna de mormânt!

Eu prin grosuri tot şezui
Şi-a plăti bir nu putui...
Bată-i crucea! cum nu-i doar
Să ne bată, să ne-omoare,
Să ne-ngroape la-nchisoare!

S-a dus vremea cea bogată,
De-şi punea nevasta spată
Şi prn zemnic şi pe-afară,
Apoi vindea pânză-n ţară
Şi purta la gât odoară.

Iar românul cu opt boi
Şi cu şaptezeci de oi
Tot mulgea, mereu mulgea,
Habar de nimic n-avea
Şi birul uşor plătea.

Dar acum, măi băieţele,
Fără fir de musteţele,
Mâncaşi nevoile grele...
Dare-ar dracii printre ele,
Să scăpăm de măgurele!

Căci găsim prin codrii verzi
Potici, cărări de te perzi...
Vie-apoi să ne gonească!
Iar Dumnezeu să-i ferească
De urgia haiducească!

Cât a fost dorul în mine
De-a trăi cu toţii bine,
Am lucrat la cel ogor
Ca tot omul muncitor,
Să fiu maicei de-ajutor.

Dar m-am răzbătut de tot
Şi-a suferi nu mai pot
Ocări, fiere şi bătăi,
Urgisind bieţii flăcăi
Şi făcându-i din buni răi!

Săriţi cu toţi, măi băiaţi,
Şi-n duşmani din greu tăiaţi,
Căci acolo ne-i scăpare!
Săriţi pe cai toţi călare.
Să tragem spre lunca mare.

Dau călcâi în negrul meu,
S-apuc în lume mereu...
Măcar capul să mi-l taie,
Vreau să vărs sânge pâraie
Sub topor şi sub bătaie!

Căci mi-i sufletul mâhnit,
C-am ajuns de ne-au robit,
Şi m-au prins un dor nebun
Tot amarul să-mi răzbun
Prin desişul de alun!

Geo Dumitrescu

Biografie

Nastere: 17 mai 1920, București
Deces: 28 septembrie 2004

Geo Dumitrescu a fost un poet și scriitor roman.

A urmat cursurile Facultatii de Litere si Filosofie, impunandu-se in lumea literara inca din primul an de studii.

Debuteaza, in 1941, la doar 21 de ani (cu Placheta aritmetica). Cinci ani mai tarziu ii apare Libertatea de a trage cu pusca si continua cu poeme scrise intre anii 1940-1943.

Intr-o lume literara foarte productiva (media este de 20-30 volume pe cap de scriitor), Geo Dumitrescu este, cu adevarat, o pasare rara. A scris putin si n-a publicat, realmente, decat atunci cand a avut ceva de spus. Poemele lui, de la Libertatea de a trage cu pusca (1946) pana la Jurnal de campanie (1974), puse la un loc, formeaza o carte cu un numar rezonabil de pagini, una singura, in timp ce unii dintre colegii lui mai varstnici sau mai tineri tind sa atinga cifre (pentru poezie) astronomice. Numarul cartilor nu este, desigur, un criteriu pentru valoarea poeziei, dar, vazand ce forme alarmante ia la unii autori postbelici lipsa de exigenta estetica, nu putem sa nu pretuim un poet care nu forteaza ritmurile spiritului creator si, atunci cand nu are nimic esential sa comunice, are taria sa taca.

Publicat dupa incheierea razboiului, volumul (care purta initial titlul Pelagra) a fost scris in timpul acestuia, insa cenzura ii interzisese aparitia. Volumul urmator, Nevoia de cercuri care apare abia in 1966 reia, intr-o anexa, Libertatea de a trage cu pusca. Vor urma ciclul de poeme erotice Furtuna in Marea serenitatii, precum si ulterior Jurnal de campanie (1974), Africa de sub frunte (1978), Versuri (1981), As putea sa arat cum creste iarba (1989), Cainele de langa pod (1997), Poezii (2000). Cu acelasi talent inegalabil, a talmacit din poezia universala (franceza, africana, sud-americana, chineza s.a., dupa cum, singur sau in colaborare a tradus numeroase romane si volume de proza.

Nu exista un alt poet, in perioada postbelica, mai apropiat de cautarile actuale din domeniul poeticului decit autorul volumului Libertatea de a trage cu pusca (1946). Geo Dumitrescu este primul ce se scutura de sechelele avangardiste si post-avangardiste, in plin suprarealism romanesc, intuind ca discursul trebuie sa se plieze caduc catre realul existentei si sa abandoneze retoricile obosite ale mimezei; mi se pare cu totul extraordinara capacitatea singularizarii in actul experimentalist, situare ce-1 apropie de preocuparile novissimi-lot italieni, care au purtat o polemica acerba cu poezia metafizica a generatiei lui Ungaretti si Montale. Este surprinzator ca Geo Dumitrescu se inscrie si el in mod programatic in ofensiva discursului antimetafizic pentru a accede la nuditatea tragica a realului. Cred ca e fortata asertiunea unor eseisti ce vorbesc de anti-poezie pentru ceea ce a insemnat ruptura propusa de noua atitudine poetica; Geo Dumitrescu a aratat, cu anticipare de trei decenii, ca metafora mai mult indeparteaza decit apropie de real si a trecut la un limbaj mai direct care sa mentina in receptare mai degraba senzatia unei comunicari existentiale decit una a unei comunicari metaforizante. Ceea ce a socat si a frapat in cadrul noii aritmetice poetice a fost chiar aceasta directeta si de-solemnizarc a comunicarii ce aspira sa atinga miezul realului fara a mai recurge la substitutcle ornante ale limbajului poetic traditional. Probabil ca radicalitatca optiunii anti-metafizice adoptate de catre Geo Dumitrescu a indus o stare de alerta ui orizontul de asteptare obisnuit cu alta reprezentare .a poetizarii; dintr-odata s-a creat spaima ca domeniul solemn sacrosanct a fost violat de utilizarea unor instrumente ne-demne sa figureze in aria poetica. In fond, se pune doar chestiunea functionalitatii acestei arii de utilitate, adica materialul omologat poetic nu Poate sa ramina imuabil, ci trebuie sa varieze in functie de originalitatea emitentului poetic, a carui indrazneala in schimbarea intrinseca a canoanelor va face sa avanseze discursul indiferent de scolile retorice.


Interviul din Lumea de maine sugereaza starea lui de spirit de atunci. isi intocmeste fisa psihologica in 18 puncte si, consultand-o, intelegem ca poetul de ani 25, abia scapat de un razboi nimicitor, face haz de necaz si, la intrebarile cat se poate de serioase ale lui Ion Biberi, raspunde in doi peri si isi face un portret din care retinem: „1. Nu sunt tuberkulos. (Din motive de nostalgie, propun ca acest cuvant sa se scrie de azi inainte cu K nemtesc.) 2. Nu sunt inteligent. 3. Nu sunt frumos. 4. Nu sunt abstinent. 5. Nu sunt disponibil. 6. Nu sunt disparat. 7. Nu sunt distinct. () 8. Nu sunt incapatanat. 9. Nu sunt curat. 10. Nu sunt prost. 11. Nu sunt serios. 12. Nu sunt inalt. 13. Nu sunt poet. 14. Nu sunt mediocru. (Cu aplicatie speciala la inteligenta si talent.) 15. Nu sunt urat. 16. Nu sunt membru al partidelor istorice. 17. Nu sunt consecvent. 18. Nu sunt grozav. (Pentru necesitati de aparat critic, vezi cantecul popular „Trei in lume nu se poate si capitolul din orice manual universitar despre Identitatea contrariilor.) Din alte 18 propozitii, tot asa de precise, aflam ca tanarului poet nu-i place whisky, ii plac Mozart si melodia Beguin the beguin, serile calme de toamna, metafora brutala, vegetala si banala: „Sunt sarac ca arborele din padure pe care i-a comunicat-o textual Domnisoara Jeni, de meserie prostituata, in seara zilei de 29 martie 1945.

Poezia lui Geo Dumitrescu definitiveaza un profil distinct in lirica romaneasca de azi. Poetul ironic si fantezist coexista cu sentimentalul supravegheat, elanul discursiv isi lasa ragazul sa se domoleasca in alambicurile unei abundente notatii, in comentarii si autocomentarii relativizantc care, fara sa micsoreze tensiunea lirica, o protejeaza impotriva amenintarilor retoricii. Suprafata textului se acopera de o multime de asemenea noduri tensionale coagulate de acumularile succesive ale „evenimentelor, puncte diseminate ce genereaza, ca tot atitea nuclee, noi jocuri ale fanteziei, „verificate si „controlate de o ascutita inteligenta critica. Un poem precum Dar eu spun mereu ilustreaza perfect acest mecanism extrem de suplu, care permite in acelasi timp crearea unui spatiu liber de miscare a verbului si nu mai putin o permanenta interogare a posibilitatilor sale de a capta si transmite sensul („Si discutam mereu, si ziceam etc.) E o cautare fertila, traducind vointa de a mentine vie conditia interogativa a poeziei, atit sub raportul problematicii umane incorporate, cit si sub acela al reflectiei asupra propriei realitati expresive. Caci G. D. continua sa fie si in poemele relativ mai recente acelasi poet atent la firescul gesticulatiei lirice, ferindu-se de extreme () Cu o asemenea constiinta rclativizanta, deschisa concretului uman dar distantin-du-se voluntar de tot ceea ce l-ar putea imobiliza sub crusta moarta a cuvintelor — fie ele „frumoase si „nobile — Geo Dumitrescu se infatiseaza la fiecare lectura drept unul dintre poetii cei mai prezenti ai ultimelor decenii. In scrisul sau se pot descoperi multe din radacinile liricii celei mai tinere, din ce in ce mai interesata de conditia omului concret.


Poeme

Aventuri lirice (1963)
Nevoia de cercuri (1966)
Jurnal de campanie (1974)
Africa de sub frunte (1978)
Versuri (1981)
Aș putea sa arat cum crește iarba (1989)
Libertatea de a trage cu pușca și celelalte versuri (1994)
Cainele de langa pod (1997)
Poezii, ediție completa și definitiva (2000)
Biliard = Billard, ediție revazuta (2001)

Critica literara (referinte critice despre Geo Dumitrescu):

Am ramas cu impresia citind cronici despre poeziile d-lui Geo Dumitrescu (Libertatea de a trage cu pusca) ca d-sa face un fel de poezie bufona in care autopersiflarca atinge culmea. Am citit acum aceste poeme si inteleg temeiul judecatii, totusi perceptia mea directa apara interesele literare ale autorului. Da, exista persiflare, care este de obicei semnul unui mare sentimentalism, constient de sine. „La dracu, sa nu fim patetici! striga d. Geo Dumitrescu, tinar poet, foarte patetic. Sint doua chipuri de a te impaca cu pathosul in limitele artei: ori a-1 accepta sincer, a-1 inveli in mantie de brocart si a-1 decora, ori de a-1 grima, rupind vesmintele de pe el, dindu-i un aer de mizerie, Dar se stie ca atunci cind pictorul zugraveste trupuri invelite in zdrente, face asta fiindca s-a incredintat de perfectia anatomica a modelului. D. Geo Dumitrescu a ales ultimul mod, adoptind un stil „simplu (care insa, fireste, e facut), un limbaj supraprozaic si ingenuu. Temele poemelor sale sint de categoria sublimului si a tragicului, iar d-sa le inregistreaza cit mai neacademic cu putinta. (). Poetul nostru vorbeste in stil „curent: „n-are nici un sens sa omit ochii „si in orice caz „Eram dezgustat profund, Dumnezeu sa ma ierte „Dar e cert ca as fi tentat la maximum. Acestea sint numai detalii de stil. Dispozitia sufleteasca apoetului e vibranta si acest lucru e imbucurator. Obiectele au pentru el semnificatii adinci. () In aceeasi fraza familiara sint spuse nostalgii vizionare, foarte gratioase, un fel de comentarii pe marginea marilor ascensiuni: „Nu va temeti, prieteni, zburam,/ iata-ne sus, peste timp, peste om,/ in curind ii veti vedeape Dante si pe Adaml mincind alegorii din acelasi pom() Acum, in treacat fie zis, punindu-ne din unghiul de vedere teoretic in care se aseaza poetul insusi, care e un progresist, trebuie sa observam ca poezia aceasta e inca de mentalitate „burgheza. Poetul merge pina acolo incit sa ironizeze („Ford) civilizatia masinista, strins legata de orice regim muncitoresc () George CALINESCU („Natiunea, 12 ianuarie 1948)

Inscriptie pe piatra de hotar

"Cin' se ia cu mine bine,
îi dau haina de pe mine..."
(Cîntec popular)

Slav as fi fost, de nu eram latin,
latin as fi, de n-as fi fost si dac -
dar a iesit asa : sa fiu român,
si eu cu soarta asta ma împac !

Mi-au dat si altii sînge si cuvinte -
nisipuri galbene trecura-n zbor,
purtate-n vîntul Asiei, fierbinte,
sa-ngrase primitorul meu ogor.

Si din Apus, din Miazazi, venira
umane pulberi, umbre si lumini,
cu bine si cu rau ma vremuira -
pe toate le-am sorbit în radacini.

Si nu-i nimic strain - a' mele-s toate,
dator nu sînt : platit-am cu prisos ! -
ca tot platind uitucilor la rate,
cutitul mi-ajunsese pîn' la os !

Dar am ramas asa cum scrie-n carte -
priviti-ma, si-o sa vedeti usor
ca nu-s asemeni nimanui în parte,
desi, -ntr-un fel, va seman tuturor.

Sînt bucuros de oaspeti si prieteni ;
deschisa-i poarta, inima si ea ;
binevenit vei fi sub mîndre cetini,
în muntii mei, la calda marea mea.

Îmi dai un sfat ? Te-ascult cu luare-aminte.
O mîna de-ajutor îmi dai ? Multam !
Dar nu cumva sa-ti bîiguie prin minte
ca asta-i tara cailor de ham !

Poftiti, deci, stati la masa, stati la soare ! -
un loc prielnic va pastrez, amici;
v-astept cu mintea plina, gîndu-n floare
(ca nu-i de lipsa fosforul pe-aici !...)

Întind spre toata zarea poduri bune :
primesc si dau întregului Pamînt;
nu-i gînd viclean în mine sa rasune,
dar nici stapîn nu caut: eu îmi sînt!

Învat, cîntînd sau nu, si limbi straine,
mi-or folosi - în mintea mea socot -
dar ma gîndesc de-asemeni ca e bine
sa ma pricep întîi si-ntîi sa-not !...

Si, iata, simt asa cum scrie-n carte -
priviti-ma, si-o sa vedeti usor
ca nu-s asemeni nimanui, în parte,
desi, -ntr-un fel, va seman tuturor.

Ca slav eram, de n-as fi fost latin,
latin as fi, de nu mi-ar zice dac -
dar a iesit asa : sa fiu român -
si vreau cu toata lumea sa ma-mpac ! 

Portret

Acum pictez un tablou mare –
vreau sa-mi fac un autoportret.
Aici o sa desenez inima – o gamalie de chibrit,
aici, creierul – un aparat sacru si concret.

Undeva vor fi neaparat nasul, gura,
n-are nici un sens sa omit ochii – doua semne de întrebare,
aici în colt o sa-mi pictez gândurile –
o claie informa de rufe murdare.

Pieptul – o oglinda cu poleiul zgâriat –
va lasa sa se vada interiorul
(cu totul neinteresant, indefinitiv),
sus, sprâncenele îsi vor schita zborul.

Doua aripi vor fi probabil si urechile,
fruntea cutata – o scara catre infinit,
buzele, arc perfect, vor reprezenta pentru eternitate
obsesia rosie a sarutului-mit.

Un ochi atent va mai putea zari, în fine,
cicatricea unei gauri în frunte,
sau în maldarul recuzitelor inutile,
ceva ce ar putea sa semene a ideal sau a munte ... 

Romantism

Suntem oameni inteligenti – ti-e mai mare dragul !
prietene, versul e otrava si pâinea e scumpa si rea ;
altadata sedeam de vorba si scuipam
si nu ne parea rau ca timpul trecea.

Astazi, în birou e prea frig si oamenii sunt uscati si galbeni –
fiecare e plin de mila si toti au un gând meschin.
Noptile sunt sticloase ca ochii mortilor
si ca sa te mai îmbeti trebuie sa bei spirt, nu vin.

Altadata eram mai prosti si ne vedeam de treburi ;
aveam bani, timp, nostalgia foamei – si era bine,
stiam doar ca în Japonia se vând becuri ieftine
si ca zilele ne sunt teribil de putine.

Suntem oameni inteligenti – ti-e mai mare dragul ! ...
Vom avea si noi sa povestim de un razboi
frumos, mare, epopeic, nemaivazut,
la care, ehe ! am luat parte si noi !...

Prietene, îti spun, versul e otrava si pâinea e scumpa,
O sa te întreb totusi peste cinci ani, fara pic de pedanterie
(când vom fi iar prosti si vom avea vreme) :
... « Înainte sau dupa marea batalie ?»

Mâine o sa vie primavara cu flori multe si inutile –
dar fetele sunt dactilografe si luna e patata de venin,
noptile sunt sticloase ca ochii mortilor
si ca sa te mai îmbeti trebuie sa bei spirt, nu vin ...

Virgil Ierunca

Biografie

       Virgil Ierunca s-a nascut la 16 august 1920, în comuna Ladesti (judetul Vâlcea). Urmeaza scoala primara in satul natal, apoi studiile liceale la Râmnicu-Vâlcea si la Bucuresti (Liceul "Spiru Haret"). Obtine licenta în litere si filozofie la Universitatea din Bucuresti.(1943) Paralel cu studiile universitare, este redactor la ziarul Timpul (sub directia lui Mircea Grigorescu) si apoi la Ecoul.
       Este unul dintre animatorii revistei Albatros, suprimata de regimul antonescian. Împreuna cu Ion Caraion, a editat revista Agora (1946). A colaborat la Revista Fundatiilor Regale, Vremea, Fapta, Viata Româneasca, Universul literar, Kalende.
       În decembrie 1946 primeste o bursa a guvernului francez. Alege calea exilului, stabilindu-se definitiv în Franta, unde desfasoara o fructuoasa activitate culturala.
       Între anii 1952 si 1975 este redactor cultural în cadrul emisiunilor pentru strainatate ale Radiodifuziunii Franceze ("Cronica ideilor") si redactor politic al emisiunii în limba româna. Din 1975 este cercetator la Centrul National de Cercetare Stiintifica (C.N.R.S.), sectia filozofie, si colaborator al postului de radio "Europa Libera".
       In exil, este redactor la principalele reviste romanesti: Luceafarul, Caiete de Dor, România muncitoare, Limite, Ethos. Colaboreaza activ si la alte ziare si reviste românesti: Romanul, Uniunea Romana, America, Lumea Libera. Publica articole despre cultura româneasca în diferite dictionare si enciclopedii din Franta si Germania, dintre care amintim: Literatura româna, în Encyclopédie de la Pléiade (Gallimard, Paris, 1957; ed. a II-a, 1968); Literatura româna, în Histoire générale des littératures (Quillet, Paris, 1961); Scriitori români, în Dictionnaire des Littératures (Presses Universitaires de France, Paris, 1968); Literatura româna, în Lexicon der Weltliteratur im 20 Jahrhundert (Freiburg, Basel, Wien, 1968); Scriitori si pictori români, în Dictionnaire du surréalisme et ses environs (Office du Livre, Fribourg, 1982).
       A incetat din viata, pe 28 septembrie 2006, la spitalul Tenon din Paris.

       Opera in principal: Loi, terreur et resistence en Roumanie, (Paris, 1960) / Româneste (Fundatia Regala Universitara Carol I, Paris, 1964 si Editura Humanitas, Bucuresti, 1991; 2005) / Pitesti (Editura Limite, Madrid, 1981 si, sub titlul Fenomenul Pitesti, la Editura Humanitas, Bucuresti, 1990; 1991) / Subiect si predicat (Editura Humanitas, Bucuresti, 1993) / Dimpotriva, (Editura Humanitas, 1994) / Semnul mirarii (Editura Humanitas, 1995) / Trecut-au anii. Fragmente de jurnal (Editura Humanitas, 2000) / Poeme de exil (Editura Humanitas, 2001).

Afară 

A fost ca o uşă închisă
Grădina de frig.
Ferice de cei rămaşi pe malul celălalt
Corăbii îi aşteptau
Şi mâna lui întinsă peste timp
Ca o muzică-naltă
Murmur de fructe viitoare

Uşa s-a mai închis odată
Şi un singur anotimp a intrat în casă
Şi n-a mai ieşit.
Cum să reînnoieşti începutul?
Pe scara aceea se poate doar coborî
Focul e stins uitată vechime
Din hornuri cenuşa se urcă în stele
Au înnegrit oglinzile de absenţă
Tace tăcerea-n fereastră

Se mai arată oare minunea?
Descuietorule, trece pragul acesta-ngropat
Înainte de înflorirea măslinului
Dă foc ideilor
Să se nască iar apele
Să se aprindă iar focul
Ideea e una
Am văzut-o n-am uitat-o
Vreau să-i dau cuvântul.

Identitate

Vădindu-te, te-ascunzi mai bine
Nu stai în clipă nici în sine
Eşti înainte de-a fi fost
În spornic şi mirabil rost

Te chem să fii, să mă numeşti
Eu mi-amintesc, doar tu mai eşti
Ne-a logodit lumina-n noapte
Cazi în tăcere, te înalţi în şoapte

Deschide-te să poţi citi mirarea
Osânda împreună - aceasta e lucrarea
Iar pui cuvânt lângă cuvânt
Desmărginito, cine sunt?

Temei ars

În grădina mea de piatră
Scade vama, focu-n vatră
Numai amintirea trece
Şarpe-ascuns în pacea rece

Noapte noapte de departe
Ce-mi pui în ureche moarte?
Du-te şi te fă sfârşit
Ca să-ncep ceasul rodit

Lumea nu mai are nume
Nici proverbul spus de mume
De ridic somnu-n lumină
Taina pleacă de la cină

Oaspele e orb şi tace
Cade vremea, umbra zace
Numai întrebarea ştie
Ce n-am fost, ce n-o să fie.

Adrian Păunescu - Acatist Răsăritean

TEATRU/FILM 28 Septembrie

Regia Savel Stiopul

Biografie Savel Stiopul

Locul naşterii: Cluj-Napoca, România · Data naşterii: 15.05.1926 · Data decesului: 28.09.2007. Regizor.

Născut într-o familie mixtă (tata român, mama armeancă), viitorul regizor urmează cursurile Institutului Național de Artă Teatrală și Cinematografică (absolvent 1951).

Bogată activitate publicistică și de cultură cinematografică („Despre natura cinematografului și alte eseuri” (2000), „Incursiune în istoria filmului românesc” (2001), „Sărmanul Cain” (2006)) 

Alături de activitatea regizorală, a avut și apariții episodice în filme de ficțiune.

Savel Știopul a decedat în 2007 la 81 de ani. A fost înmormântat la Cimitirul Armenesc din București.

Filme cu Savel Stiopul

Ascunde

·         Train de vie / Trenul vieții (1998)

·         Stare de fapt (1996)

·         Secretul lui Bachus (1984) Trailer

·         Comoara (1982) - Macariu

·         Lumina palidă a durerii (1981) - călugărul Iosaf

·         Falansterul (1979)

·         Agentul Straniu (1974)

·         Tatăl risipitor (1974)

·         Aventuri la Marea Neagră (1972) - Prof. Gogu Alamahus

Filme regizate de Savel Stiopul

·         Proprietarii de stele (2001)

·         Mușchetarii în vacanță (1984)

·         Falansterul (1979)

·         Ultimele zile ale verii (1976)

·         Agentul Straniu (1974)

·         Aventuri la Marea Neagră (1972)

·         Un nasture sau absolutul / (1970)

·         Timpul care-ti apartine (1969)

·         Ultima noapte a copilariei (1969)

·         Cu acul si ata (1966)

·         Anotimpuri (1963)

·         Aproape de soare (1961)

·         Flacaul si focul (1960) - regizor

·         The School of Work (1959)

·         Amintirea unei artiste (1957)

·         Cu fata spre public (1956)

·         Bucuresti, oras înflorit (1955)

·         Primavara (1954)

·         Bogatii ascunse (1953)

·         Femeile lupta pentru pace (1950)

Filmografie - scenarist

·         Proprietarii de stele (2001)

·         Aproape de soare (1961)

Filmografie - coscenarist

·         Aventuri la Marea Neagră (1972)

Actorul Sorin Gheorghiu 

Biografie Sorin Gheorghiu

Sorin Gheorghiu a fost un actor român care a trăit din 1939 până în 2008. A jucat la Teatrul de Stat Ioan Slavici din Arad din 1961 până în 1965, apoi la Teatrul Alexandru Davilla din Pitești, din 1966 până în 1969, la Teatrul Valah Giurgiu din 1969 până în 1972, La Teatrul de Comedie din București din 1972 până în 1993. A avut prestații în filme, ca: Examen, Secretul lui Nemesis, Roșia de un kilogram. 

În primii ani ai îndelungatei sale cariere, Gheorghiu a jucat pe scenele Teatrului de Stat "Ioan Slavici"” Arad (1961 - 1965), ale Teatrului "Alexandru Davila" Piteşti (1966 - 1969), precum şi ale Teatrului Valah Giurgiu (1969 - 1972).

În perioada maturităţii sale artistice, Gheorghiu a creat roluri pe scena Teatrului de Comedie din Bucureşti (1972 - 1993), sub bagheta regizorilor Lucian Giurchescu, Valeriu Moisescu, Sanda Manu, Grigore Gonţă, Tudor Mărăscu.

Ultima sa premieră a avut loc în 2007, pe scena Teatrului Odeon, cu rolul Alfred din spectacolul "Sunt propria mea soţie", de Doug Wright, în regia lui Beatrice Rancea.

De asemenea, el a jucat în filmele "Examen", de Titus Muntean, şi "Secretul lui Nemesis", de Geo Saizescu, precum şi în producţia tv "Roşia de un kilogram", în regia lui Petre Bokor.

Sorin Gheorghiu a decedat pe 1 Septembrie, 2008.

Filme cu Sorin Gheorghiu

·         Examen (2003) - criminalistul Ceacanica

·         Secretul lui Nemesis (1985) Trailer

·         Sfântul Mitică Blajinul (1982) - Adrian Mateescu

·         Urcusul / (1980)

·         Rosia de un kilogram (1979)

·         Acțiunea Autobuzul (1978) - sofer

Elisabeta si Essex 1972 Andre Josset

Romeo si Julieta la sfarsit de noiembrie Jan Otcenasek

GÂNDURI PESTE TIMP 28 Septembrie

 Confucius - Citate:

 Prosper Merimee - Citate:

 Emile Zola - Citate:

SFATURI UTILE 28 Septembrie

Continuăm lecțiile din ciclul O MINUNE ÎN 16 ZILE – Tehnici şi exerciţii de gândire pozitivă inspirate de la Sfântul Munte

Ziua a cincea

Nu te enerva că doi şi cu doi fac patru.

Iată un test pentru a verifica starea nervilor unui om. Întreabă‑l cît fac doi şi cu doi.

Un nevrotic îţi va răspunde: „Doi şi cu doi fac patru, dar chestia asta mă enervează teribil”.

Aşadar, nu te enerva că doi şi cu doi fac patru, nu te enerva că lumea este cum este, că strâmbul este prea strâmb. Nu fi mânios.

Mânia este mare consumatoare de energie.

Păstrează‑ţi calmul şi vei rămâne puternic într‑o lume neisprăvită încă, într‑o ţară care trece prin experienţa junglei.

Miercurea este considerată cea mai bună zi a săptămânii, şi asta pentru că este ziua obstacolelor. În tradiţia noastră, Sfânta Miercuri este cea care pune obstacole pentru a‑ţi stimula duhul treziei, şi tot ea ridică obstacolele…

Ceea ce ţi se pare o înfrângere, nu‑i decît o faţă a ascezei. Iar cele obţinute fără asceză se sting repede.

Nu te mânia că există obstacole. Mânia „perforează” şi strică acel înveliş nevăzut, acea compunere de câmpuri de energii care protejează corpul tău.

Există boli grave din mânie şi există vindecări miraculoase prin „isihia” (practica liniştii lăuntrice).

Nu te mânia pe Balcani şi pe balcanici, ci deschide ochii. Nu există duşmani, ci doar victime ale propriei lor dizarmonii.

Dacă înţelegi aceasta, mintea îţi va inspira soluţii optime în orice situaţie.