REVISTA
IMPORTANȚA ZILEI DE ASTĂZI ÎN ISTORIE,
RELIGIE ȘI ARTE
NR 161 DIN 2 MARTIE 2018
RELIGIE ORTODOXĂ 2 Martie
Sf
Sfințit Mc Teodot, episcopul Chiriniei; Sf Mc Isihie
Viaţa Sfântului
Sfințit Mucenic Teodot, Episcopul Cirenei
În insula Ciprului este o cetate ce se
numeşte Cirene. Într-acea cetate a fost episcop Sfântul Sfinţitul Mucenic
Teodot, fiind de neam din Galatia, născut din părinţi creştini şi crescut în
învăţătura cărţii. El, din tinereţe deprinzându-se cu înţelepciune şi fapte
bune, a mers în insula Ciprului, unde învăţa pe elini să lase rătăcirea şi
înşelăciunea idolească, şi să creadă în Hristos, adevă-ratul Dumnezeu. Apoi pe
mulţi întorcându-i, prin propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu, de la necurăţia
păgânească, i-a povăţuit la calea mântuirii. Pentru aceea a fost ales episcop
în cetatea Cirenei a Ciprului.
Atunci era prigonire mare înpotriva
creştinilor, împărăţind păgânul Liciniu (308-324), iar în Cipru era ighemon
Savin. Dorind sfântul să fie muncit pentru Hristos, se certa cu îndrăzneală cu
elinii, mustrând rătăcirea lor şi propovăduind pe Hristos, adevăratul Dumnezeu.
Auzind despre aceea, ighemonul Savin a
poruncit să-l prindă spre mucenicie. Înştiinţându-se arhiereul lui Dumnezeu de
porunca ighemonului, n-a aşteptat să vină după dânsul. Ci îndată sculându-se,
s-a dus singur la ighemon şi, stând înaintea lui, i-a zis: "Iată cel pe
care îl cauţi, eu sunt! Nu m-am ascuns de tine, nici nu sunt adus cu sila, ci
de voia mea am venit. Căci adevărul, pe care nu se cade a-l ascunde, trebuie
a-l arăta, adică pe Hristos, Dumnezeul meu, să-L propovăduiesc; iar necurăţia
şi neputinţa păgânătăţii voastre s-o vădesc.
Dar nu este trebuinţă de multă arătare a
neputinţei voastre, căci singură aceea vă arată a fi neputincioşi, căci sunteţi
mai fricoşi decât broaştele, de vreme ce pentru un creştin s-a tulburat toată
cetatea şi oastea păgânilor. Pentru că se tem diavolii de un om care este rob
al lui Hristos şi se sârguiesc că nu cumva, scăpând din mâinile voastre ale muncitorilor,
să ridice asupra lor mai mare război şi să biruiască neputinţa lor, biruind
prin cuvinte pe cei ce le slujesc lor, având nădejdea cea deşartă spre
dânşii".
Ighemonul, nesuferind o mustrare ca aceasta,
a poruncit îndată să bată fără de milă pe Sfântul cu vine crude. Şi, fiind
bătut multă vreme, grăia cuvântul lui David: Pe spatele meu au lucrat
păcătoşii, îndelungat-au fărădelegea lor. Încetând slugile a-l bate pe mucenic,
a zis către dânsul ighemonul: "Vezi ce ţi-a folosit ţie multă grăire şi
îndrăzneala ta?" Răspuns-a Sfântul: "De ai fi avut ochii tăi cei
sufleteşti luminaţi, ţi-aş fi arătat ce mi-a folosit bărbăţia mea, pe care tu o
numeşti îndrăzneală; ci de vreme ce eşti orb, pentru aceea nu poţi să-mi vezi
bunătăţile ce-mi stau înainte; măcar dintr-aceasta să înţelegi, cum că eu
căutând cu sufletească privire la cereştile răsplătiri, cele gătite mucenicilor
lui Hristos, sunt nemişcat în rănile cele luate de mine şi nu simt mucenicia;
căci sufleteasca veselie cea întru Dumnezeul meu, biruieşte toate dure-rile
trupeşti".
Savin ighemonul a zis: "Te mândreşti,
Teodote, ca să înşeli pe cei ce te aud, dar pe mine nu poţi să mă înşeli cu
cuvintele tale. Căci până într-atâta voi munci trupul tău, până ce vei
mărturisi stăpânirea zeilor noştri". A grăit Sfântul: "Precum
voieşti, ispiteşte-mă cu muncile; adună-ţi toată puternica ta meşteşugire spre
trupul meu şi te înştiinţează de puterea ostaşului lui Hristos şi vei vedea
cine va fi mai tare: cei ce mă muncesc pe mine, ori eu care port în mine pe
Hristos?"
Ighemonul a zis: "Au nu ştii, cum că din
poruncile împărăteşti am stăpânire asupra trupului tău, ca să-l sfărim cu
rănile şi să-ţi pierd tăria ta până în sfârşit?" A răspuns sfântul:
"Unuia Dumnezeu, Acestuia Îi slujesc, Care m-a făcut mult mai presus decât
împăraţii şi mult mai puternic decât boierii. Pentru aceea acum ca şi cu un rob
grăiesc cu tine şi decât orice rob mult mai necinstit te socotesc pe tine şi nu
ţin seamă de toate muncile, cu ajutorul Dumnezeului meu, Care ne-a învăţat să
socotim toată dragostea lumească ca pe nişte paie, pleavă şi gunoi. Deci, să nu
socoteşti că mă vei înfricoşa cu mândria şi cu groaznicele tale îngroziri. Te
lauzi cum că ai putere peste trupul meu. Dar o stăpânire ca aceea au şi
tâlharii care trăiesc în pustietăţi. Căci, când prind pe cineva în cale, îl
muncesc precum voiesc. Şi tu acum te socoteşti a fi puternic, nădăjduind în
sabia ta cea fărădelege. Pentru că stăpânirea cea legiuită schimbând-o în
tiranie, pe desfrânaţi şi pe ucigaşii de oameni îi ierţi, iar munca cea
vrednică a lor o aduci asupra bărbaţilor celor nevinovaţi şi
dreptcredincioşi".
Atunci, mâniindu-se ighemonul foarte tare, a
poruncit să-l spânzure pe mucenic pe lemnul cel de muncă şi cu unelte ascuţite
să-i strujească coastele lui. Iar pătimitorul lui Hristos, fiind strujit şi
răbdând dureri, se ruga lui Dumnezeu, grăind: "Doamne, Iisuse Hristoase,
Făcătorul a toată făptura cea văzută şi nevăzută, Cel ce ai prădat moartea, Cel
ce ai stricat iadul, Cel ce pe Cruce ai omorât începătoriile şi puterile
întunericului, Care ai vădit pe domnul veacului acestuia şi ai dăruit de sus
putere Sfinţilor Tăi Apostoli şi fără de ispită i-ai păzit pe dânşii; Cel ce ai
dat oarecând tinărului David biruinţă asupra uriaşului Goliat şi ai schimbat
văpaia în cuptorul Babilonului, ca să nu vatăme trupurile sfinţilor Tăi tineri,
răcorindu-i cu rouă; Tu şi pe mine mă întăreşte în muncile acestea, căci ştii
neputinţa omenească. Slabă este tăria noastră, şi se ofileşte ca o floare în
puţină vreme. Pentru slavă numelui Tău, Doamne, dă putere neputinţei mele şi
risipeşte puterea celor ce se scoală asupra turmei Tale celei sfinte, ca să
înţeleagă tot pământul că Tu eşti Dumnezeu preaînalt, Care dai tărie şi putere
celor ce nădăjduiesc spre Tine".
Astfel rugându-se Sfântul, suliţele ascuţite
atâta îi strujiseră trupul, încât i se vedeau oasele goale. După aceea a
poruncit ighemonul ca, luându-l de pe lemnul cel de muncă, să-l ducă în
temniţă.
Deci Sfântul, fiind dus spre temniţă, striga
prin toată cetatea, grăind: "Cei ce mă vedeţi într-acest chip pătimind, să
înţelegeţi că nu fără de nădejde pătimesc; căci pentru durerile muceniceşti am
răsplătire de la Hristos Dumnezeu, spre Care eu nădăjduiesc. Că dacă un împărat
pământesc vremelnic cinsteşte pe ostaşii săi, cei ce pentru dânsul cu bărbăţie
şi cu vitejie se oştesc şi îşi varsă sângele lor şi le dă vrednice daruri, iar
celor ce mor la război, le pome-neşte numele cu zugrăveli, cu cât mai mult
veşnicul Împărat dăruieşte cinste nevoitorilor Săi şi în viaţa cea de acum şi
la Înviere, când îi va arăta părtaşi ai Împărăţiei Sale. Stau mărturie
cinstitele moaşte ale sfinţilor mucenici care mai înainte s-au nevoit, şi care
se cinstesc cu cucernicie de toţi credincioşii mai mult decât toate cele de pe
pământ, lucruri cinstite şi bogăţii. Iar prin cinstirea lor se închipuieşte
cinstea şi slava care în cer li se dă de la Dumnezeu şi de la îngerii Lui
sufletelor mucenicilor".
Acestea şi mai multe grăindu-le Sfântul,
mergea după dânsul tot poporul până la temniţă, în care a petrecut Sfântul
cinci zile; după aceea a fost adus iarăşi la întrebare înaintea ighemonului. Şi
a zis ighemonul către mucenic: "Eu socotesc că nu-ţi este de trebuinţă mai
multă pedeapsă, să te înţelepţeşti; destul îţi este munca cea dintâi, cred că
te vei apropia acum spre cinstea zeilor noştri, amintindu-ţi de pătimirile cele
dintâi; iar dacă vei petrece încă în nesupunere, apoi mă vei sili ca să aduc
asupra ta şi mai grele munci. Drept aceea, ascultă-mă, şi te izbăveşte însuţi
de muncile ce vor să-ţi vină".
Sfântul Teodot a zis: "Nu cunoşti, de
trei ori ticăloase, că chiar de s-ar fi strivit trupul meu de munci şi coastele
mele ar fi sângerat de răni, totuşi cu vitejie sunt gata şi acum a suferi de la
tine toate cele ce se vor aduce asupra mea, până ce voi sfârşi nevoinţa
alergării mele, ca să primesc cununa dreptăţii care îmi este pusă înainte de
Domnul meu, Iisus Hristos".
A zis ighemonul: "Nu pomeni aici pe Cel
răstignit, căci defaimi locul acesta de judecată". Răspuns-a Sfântul
Teodot: "Nebunule şi plinule de toată necurăţia, tu, pomenind pe acei
necuraţi zei ai tăi, oare nu socoteşti că defaimi locul acesta? Iar eu,
deoarece pomenesc pe Cel întru tot curat, că Stăpân al meu, pe Iisus Hristos,
Împăratul şi Domnul, tu cu greutate Îl asculţi şi huleşti, ca şi cum s-ar fi
prihănit locul tău cel de judecată prin pomenirea numelui lui Hristos. Iată, se
chinuieşte cugetul tău, numai la numirea preacurat numelui Său.
Dar şi diavolii care se cinstesc de voi
această o pătimeau, nesuferind muncile ce li se făceau prin vederea lui Hristos
şi strigau: Ce este nouă şi Ţie, Iisuse Nazarinene? Ce ai venit mai înainte de
vreme să ne munceşti pe noi? Nu este lucru de mirare, că nici tu nu suferi a
auzi numele lui Hristos, deoarece eşti rudă a diavolilor de la strămoşii tăi,
slujindu-le acelora şi urmându-le".
Savin ighemonul a zis: "Eu am socotit că
tu vei fi mai blând după muncile cele dintâi şi că mă vei asculta pe mine, cel
ce te chem pe tine spre mântuire; dar tu mai rău te-ai făcut. Ci, de-oarece
rămâi neschimbat certându-te cu noi şi amăgindu-ţi inima ta, ca şi cum ai răbda
pentru Hristos, iată o muncă nouă voi aduce asupra ta şi te voi birui şi-ţi voi
arăta că nimic nu-ţi sporeşte nădejdea ta spre Hristos. Că nu-ţi va ajuta ţie
înşelătorul Acela, spre Care, nădăjduind, te semeţeşti la munci".
Iar sfântul mucenic a zis: "De aş fi
răbdat această pentru un om, apoi mai ticălos aş fi fost decât voi, cei fără de
Dumnezeu şi nici o nădejde bună nu aş fi avut de viaţa ce va să fie. Dar până
în sfârşit nu aş fi suferit atât de mare muncă, dacă nu aş fi privit spre
cereasca Împărăţie, în care mai multă plată voi primi de la Hristos, adevăratul
Dumnezeu. Deci, pentru ce oare să nu rabd mai mari munci, cu ajutorul lui
Hristos pentru veşnicele bunătăţi cele făgăduite? Vezi în mine ajutorul lui
Hristos şi te încredinţează, cum că nădăjduiesc spre El. Pentru că,
acoperindu-mă cu dumnezeiasca Lui mână, nu mă tem de muncile tale şi nimic nu
pătimesc cu greutate. Şi, deşi trupul de ţarină pătimeşte, gândul cel întărit
în Dumnezeu rămâne neschimbat".
Atunci ighemonul Savin a poruncit ca să se
aducă un pat de fier şi să-l întindă peste el pe sfântul şi să se aprindă sub
dânsul foc şi să pună dedesubt vreascuri şi paie. Iar după ce pătimitorul a
răbdat şi această muncă, s-a minunat ighemonul şi a zis: "De unde se află
la voi creştinii atâta nemilostivire? Pe cine puteţi a milui, voi cei ce
singuri nu voiţi a vă milui pe voi? Sau către cine veţi fi înduraţi,
neîndurîndu-vă de voi înşivă?" Sfântul Teodot a zis: "Obiceiul
iubirii de oameni nu-l ştii şi pentru milă grăieşti? Atunci îţi voi mulţumi
ţie, când mă vei schimba pe mine din vremelnica viaţă şi mă vei elibera la
cereasca Împărăţie. Dar voieşti a mă înălţa pe mine, căci, mai mult
muncindu-mă, şi mai multă răsplătire îmi mijloceşti. Deci, dacă îţi este milă
de mine, eliberează-mă prin felurite munci din această vremelnică viaţă.
Adaugă-mi şi mai mari munci, ca acolo să mi se adauge cununa dreptăţii.
Munceşte-mă până la moarte, ca desăvârşit nevoitor să mă duc la Puitorul meu de
nevoinţă, Hristos, ca toate sfintele îngereşti cete să mă pri-mească,
bucurându-se şi veselindu-se".
Ighemonul a zis: "Eu te voi face
desăvârşit nevoitor, căci voi afla alte munci mai cumplite contra ta". Iar
mucenicul lui Hristos a zis: "De ai fi ştiut bunătatea Dumnezeului meu,
spre Care nădăjduiesc, cum că, pentru muncile acestea de puţină vreme, mă voi
învrednici vieţii celei veşnice, tu însuţi ai fi voit să pătimeşti pentru El,
precum pătimesc şi eu. Dar, de vreme ce au împietrit inimile voastre diavolii,
cei ce se cinstesc de voi, şi nimic, după viaţa aceasta, nu nădăjduiţi, de
aceea aţi căzut în înşelăciunea lumii acesteia, mai înainte cinstind cele
vremelnice şi trecătoare, mai mult decât cele veşnice".
Acestea auzindu-le, ighemonul s-a
înspăimântat şi a zis: "Îmi spuneau unii de tine, cum că eşti simplu, dar
eu te văd a fi priceput mare". Iar Sfântul Teodot a răspuns: "Hristos
grăind prin mine, care ritori pot să-mi stea împotrivă? Deci să ştii cum că
bine ai auzit de la cei ce ţi-au spus despre mine că sunt nepriceput. Adevărat
au zis. Însă darul Hristosului meu nevoindu-se împreună cu mine, precum mă
învaţă a grăi, aşa şi muncile mă învaţă a răbda, uşurîndu-mi durerile în rănile
ce le primesc".
Ighemonul a zis: "Nu te voi cruţa,
Teodote". Răspuns-a Sfântul: "Fă ce voieşti, că sunt gata la
aceasta". Atunci ighemonul Savin a poruncit să-i bată piroane în
picioarele lui şi să fie prigonit de ostaşi. Bătându-i piroane în picioare, el,
ridicându-şi mâinile sale la cer, grăia: "Mulţumesc Ţie, Doamne al meu,
Iisuse Hristoase, că pe mine nevrednicul m-ai învrednicit a fi părtaş patimilor
Tale! De unde mi s-a adăugat mie, lepădatului, atât dar, căci iată acum la cer
m-am suit? Mulţumesc Ţie, Mântuitorul meu, că m-ai izbăvit de cei ce-mi
prigonesc sufletul. Slăvească-se numele Tău, Stăpâne Hristoase, în trupul meu,
că Tu îmi eşti viaţă, Fiule al lui Dumnezeu, şi a muri pentru Tine, dobânda îmi
este. Încredinţez Ţie pe cei ce pătimesc pentru numele Tău; fii lor ajutător.
Potoleşte viforul acesta şi risipeşte pe cei ce se scoală asupra Bisericii Tale
celei sfinte, ca în pace să Te laude pe Ţine poporul Tău, în veci".
După aceea a grăit către creştinii cei ce îi
stăteau de faţă: "A mea nevoinţă, fraţilor, acum se sfârşeşte şi cununa
îmi este aproape. Iată plata dreptăţii mele pe care mi-o va dărui mie Iisus
Hristos. El S-a răstignit pentru mine, iar eu trupul mi l-am dat la răni pentru
Dânsul! El a murit pentru mine, ca să mă izbăvească din stricăciune, iar eu mor
pentru Dânsul, ca să mă învrednicesc Împărăţiei Lui! O, cât este de mare darul
lui Hristos! că pentru pătimirea cea de puţin timp pentru El, veşnice şi
negrăite bunătăţi răsplăteşte, mai mult decât măsura cea vrednică. Nu sunt
vrednice pătimirile vremii de acum, pe lângă slava ce are să se arate întru
noi". Şi aşa, cu piroanele în picioare, alerga Sfântul, fiind izgonit de
ostaşi pe drum.
Mulţi din poporul elinesc, văzând o răbdare
ca a lui şi cuvintele cele ca mierea curgătoare ascultându-le, au crezut în
Hristos şi îşi băteau joc de necuraţii idoli, iar pe tiran îl ocărau şi numele
lui Hristos îl preamăreau. Aflând de aceasta ighemonul Savin, a poruncit ca
iarăşi să-l arunce pe Sfântul Teodot în temniţă; căci zicea el: "Să nu se
înşele poporul cu fermecătoarele lui învăţături". Deci, se sfătuia cu
sfetnicii săi, cu ce moarte să piardă pe mucenic.
Trecând multe zile, au început a i se înmulţi
rănile şi toţi binecredincioşii creştini venind cu mahrame curate, i le
ştergeau. După aceasta marele Constantin, biruind pe Maxenţiu cu puterea Crucii
(312) şi dăruind libertate tuturor creştinilor (313), a venit poruncă de la
dânsul să înceteze prigonirea şi cei ţinuţi în legături pentru Hristos să fie
liberi.
Auzind de aceasta Sfântul Teodot s-a mâhnit
foarte tare căci dorea să moară în munci pentru Hristos. Deci, fiind eliberat,
s-a dus la cetatea sa, Cirene, şi, petrecând după pătimire doi ani pe scaunul
său, a adormit întru Domnul. Şi a luat îndoită cunună, a arhieriei şi a
muceniciei, din mâna Domnului nostru Iisus Hristos, Care încununează pe
nevoitorii Săi cu slavă veşnică. Căruia şi noi de ne-am învrednici, cu
rugăciunile Sfântului Sfinţitului Mucenic Teodot şi cu darul lui Hristos,
Căruia se cuvine slava, împreună cu Tatăl şi cu Sfântul Duh, în veci. Amin.
Sfântul Mucenic Isihie – A fost
prefect al palatului împăratului Maximian (285-305), deci unul din marii
generali ai împărăției. Când împăratul Maximian a poruncit ca toți ostașii să
jertfească zeilor, Isihie a refuzat să facă acest lucru și în consecință a fost
îmbrăcat într-o haină de păr groasă și fără mâneci. În urma mărturisirii
credinței în Mântuitorul Iisus Hristos, Isihie a fost înecat în apele râului
Oronte.
Acesta
a trăit pe vremea împăratului Maximilian, fiind întâiul slujitor al palatului
împărătesc şi făcând totodată parte şi din senat. După porunca împăratului ca
toţi creştinii care erau în armată, dacă nu se vor lepăda de Hristos, să fie
dezbrăcaţi de uniformă şi să petreacă viaţă de rând, Isihie a fost dezbrăcat de
veşmintele cele de mult preţ cu care era îmbrăcat, a fost îmbrăcat mai departe
cu o haină proastă de lână fără de mâneci şi a fost dus ca să trăiască laolaltă
cu femeile. După aceasta, împăratul chemându-l la sine l-a întrebat dacă nu se
ruşinează că a fost coborât din cinstea de magistru la felul acela de vieţuire
cu totul necinstit, de vreme ce el, ca împărat, nu poate să aşeze pe creştini
în vredniciile şi la puterea pe care Isihie o avea mai înainte. Dar sfântul
Isihie spunând că cinstea din veacul acesta este trecătoare şi că numai cinstea
pe care o are cineva înaintea Domnului Hristos este veşnică şi nesfârşită,
împăratul a poruncit să i se lege o piatră de moară de gât şi să fie aruncat în
râul care se cheamă Oronte şi în care sfântul şi-a găsit sfârşitul său fericit.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne
mântuieşte pe noi. Amin.
PSALMII
PSALMII
56 – 60
Psalmul 56
Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă, că spre Tine a nădăjduit sufletul
meu
|
|
Şi în umbra aripilor Tale voi nădăjdui, până ce va trece fărădelegea.
|
|
Striga-voi către Dumnezeul Cel Preaînalt, Dumnezeul Care mi-a făcut bine.
|
|
Trimis-a din cer şi m-a mântuit, dat-a spre ocară pe cei ce mă necăjesc pe
mine.
|
|
Trimis-a Dumnezeu mila Sa şi adevărul Său şi a izbăvit sufletul meu din
mijlocul puilor de lei. Adormit-am tulburat.
|
|
Fiii oamenilor, dinţii lor sunt arme şi săgeţi şi limba lor sabie
ascuţită.
|
|
Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule, şi peste tot pământul slava Ta!
|
|
Curse au gătit sub picioarele mele şi au împilat sufletul meu;
|
|
Săpat-au înaintea mea groapă şi au căzut în ea.
|
|
Gata este inima mea, Dumnezeule, gata este inima mea! Cânta-voi şi voi
lăuda slava Ta.
|
|
Deşteaptă-te mărirea mea! Deşteaptă-te psaltire şi alăută!
Deştepta-mă-voi dimineaţa.
|
|
Lăuda-Te-voi între popoare, Doamne, cânta-voi ţie între neamuri,
|
|
Că s-a mărit până la cer mila Ta şi până la nori adevărul Tău.
|
|
Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule, şi peste tot pământul slava Ta!
|
Psalmul 57
1.
|
De grăiţi într-adevăr dreptate, drept judecaţi, fii ai oamenilor.
|
2.
|
Pentru că în inimă fărădelege lucraţi pe pământ, nedreptate mâinile
voastre împletesc.
|
3.
|
Înstrăinatu-s-au păcătoşii de la naştere, rătăcit-au din pântece,
grăit-au minciuni.
|
4.
|
Mânia lor după asemănarea şarpelui, ca a unei vipere surde, care-şi
astupă urechile ei,
|
5.
|
Care nu va auzi glasul descântătoarelor, al vrăjitorului care vrăjeşte cu
iscusinţă.
|
6.
|
Dumnezeu va zdrobi dinţii lor în gura lor; măselele leilor le-a sfărâmat
Domnul.
|
7.
|
De nimic se vor face, ca apa care trece; întinde-va arcul Său până ce vor
slăbi.
|
8.
|
Ca ceara ce se topeşte vor fi nimiciţi; a căzut foc peste ei şi n-au
văzut soarele.
|
9.
|
Înainte ca spinii voştri să se aprindă, ca pe nişte vii întru mânie îi va
înghiţi pe ei.
|
10.
|
Veseli-se-va dreptul când va vedea răzbunarea împotriva necredincioşilor;
mâinile lui le va spăla în sângele păcătosului.
|
11.
|
Şi va zice omul: "Da, este răsplată pentru cel drept! Da, este
Dumnezeu Care îi judecă pe ei în viată!
|
Psalmul 58
1.
|
Scoate-mă de la vrăjmaşii mei, Dumnezeule, şi de cei ce se scoală
împotriva mea, izbăveşte-mă.
|
2.
|
Izbăveşte-mă de cei ce lucrează fărădelegea şi de bărbaţii vărsărilor de
sânge mă izbăveşte.
|
3.
|
Că iată au vânat sufletul meu, stătut-au împotriva mea cei tari.
|
4.
|
Nici fărădelegea şi nici păcatul meu nu sunt pricină, Doamne. Fără de
nelegiuire am alergat şi m-am îndreptat spre Tine;
|
5.
|
Scoală-Te, întru întâmpinarea mea şi vezi. Şi Tu, Doamne, Dumnezeul
puterilor, Dumnezeul lui Israel,
|
6.
|
Ia aminte să cercetezi toate neamurile; să nu Te milostiveşti de toii cei
ce lucrează fărădelegea.
|
7.
|
Întoarce-se-vor spre seară şi vor flămânzi ca un câine şi vor înconjura
cetatea.
|
8.
|
Iată, vor striga cu gura lor şi sabie în buzele lor, că cine i-a auzit?
|
9.
|
Şi Tu, Doamne, vei râde de ei, vei face de nimic toate neamurile.
|
10.
|
Puterea mea în Tine o voi păzi, că Tu, Dumnezeule, sprijinitorul meu
eşti. Dumnezeul meu, mila Ta mă va întâmpina;
|
11.
|
Dumnezeu îmi va arăta înfrângerea duşmanilor mei.
|
12.
|
Să nu-i omori pe ei, ca nu cumva să uite legea Ta;
|
13.
|
Risipeşte-i pe ei cu puterea Ta şi doboară-i pe ei, apărătorul meu,
Doamne.
|
14.
|
Păcatul gurii lor, cuvântul buzelor lor, să se prindă întru mândria lor
şi de blestemul şi minciuna lor se va duce vestea.
|
Nimiceşte-i, întru mânia Ta nimiceşte-i, ca să nu mai fie!
|
|
Şi vor cunoaşte că Dumnezeu stăpâneşte pe Iacob şi marginile pământului.
|
|
Întoarce-se-vor spre seară şi vor flămânzi ca un câine şi vor înconjura
cetatea.
|
|
Ei se vor risipi să mănânce; iar de nu se vor sătura, vor murmura.
|
|
Iar eu voi lăuda puterea Ta şi mă voi bucura dimineaţa de mila Ta.
|
|
Că Te-ai făcut sprijinitorul meu şi scăparea mea în ziua necazului meu.
|
|
Ajutorul meu eşti, ţie-Ţi voi cânta, că Tu, Dumnezeule, sprijinitorul meu
eşti, Dumnezeul meu, mila mea.
|
Psalmul 59
1.
|
Dumnezeule, lepădatu-ne-ai pe noi şi ne-ai doborât; mâniatu-Te-ai şi
Te-ai milostivit spre noi.
|
2.
|
Cutremurat-ai pământul şi l-ai tulburat pe el; vindecă sfărâmăturile lui,
că s-a cutremurat.
|
3.
|
Arătat-ai poporului Tău asprime, adăpatu-ne-ai pe noi cu vinul umilinţei.
|
4.
|
Dat-ai celor ce se tem de Tine semn ca să fugă de la faţa arcului;
|
5.
|
Ca să se izbăvească cei iubiţi ai Tăi. Mântuieşte-mă cu dreapta Ta şi mă
auzi.
|
6.
|
Dumnezeu a grăit în locul cel sfânt al Său: "Bucura-Mă-voi şi voi
împărţi Sichemul şi valea Sucot o voi măsura.
|
7.
|
Al Meu este Galaadul şi al Meu este Manase şi Efraim, tăria capului Meu,
|
8.
|
Iuda împăratul Meu; Moab vasul nădejdii Mele.
|
9.
|
Spre Idumeea voi întinde încălţămintea Mea; Mie cei de alt neam Mi s-au
supus".
|
10.
|
Cine mă va duce la cetatea întărită? Cine mă va povăţui până la Idumeea?
|
11.
|
Oare, nu Tu, Dumnezeule, Cel ce ne-ai lepădat pe noi? Oare, nu vei ieşi
Dumnezeule, cu oştirile noastre?
|
12.
|
Dă-ne nouă ajutor, ca să ne scoţi din necaz, că deşartă este izbăvirea de
la om.
|
13.
|
Cu Dumnezeu vom birui şi El va nimici pe cei ce ne necăjesc pe noi.
|
Psalmul 60
1.
|
Auzi, Dumnezeule, cererea mea, ia aminte la rugăciunea mea!
|
2.
|
De la marginile pământului către Tine am strigat; când s-a mâhnit inima
mea, pe piatră m-ai înălţat.
|
3.
|
Povăţuitu-m-ai, că ai fost nădejdea mea, turn de tărie în faţa
vrăjmaşului.
|
4.
|
Locui-voi în locaşul Tău în veci; acoperi-mă-voi cu acoperământul
aripilor Tale,
|
5.
|
Că Tu, Dumnezeule, ai auzit rugăciunile mele; dat-ai moştenire celor ce
se tem de numele Tău.
|
6.
|
Zile la zilele împăratului adaugă, anii lui din neam în neam.
|
7.
|
Rămâne-va în veac înaintea lui Dumnezeu; mila şi adevărul va păzi.
|
8.
|
Aşa voi cânta numelui Tău în veacul veacului, ca să împlinesc
făgăduinţele mele zi de zi.
|
ARTĂ CULINARĂ – REȚETE PENTRU POSTUL
SFINTELOR PAȘTI – ZIUA 12 – 2 Martie
A.
PLĂCINTE
Trigoane cu nuci
*
foi de plăcintă;
*
1 lingură mare cu miere;
*
½ ceaşcă zahăr;
*
1 ½ ceaşcă nucă măcinată;
*
1 ½ ceaşcă pesmet;
*
1 linguriţă scorţişoară
Se pun
la fiert ¾ ceaşcă apă, mierea şi zahărul timp de 5 minute.
În
acest sirop se pun nucile, scorţişoara şi pesmetul.
Se
unge o foaie de plăcintă cu ulei, se aşază deasupra ei o altă foaie şi se taie
în 7 benzi lungi.
Pe
fiecare bandă se aşază o lingură de umplutură, se rulează în trigoane şi se
coc.
Se pot
servi ca atare sau însiropate cu un sirop obţinut din:
* 1
ceaşcă zahăr;
* 1
ceaşcă apă;
* 4
linguri miere;
*
puţină scorţişoară, care se fierb timp de 5 minute.
B.
SALATE
Salată de morcovi cu ridichi
*
400 g morcovi;
*
1 măr;
*
1 ridiche albă;
*
4 linguri ulei;
*
1 – 2 linguri oţet;
*
sare;
*
puţin zahăr;
*
1 legătură pătrunjel
Se
spală, se curăţă şi se dau pe răzătoare morcovii, ridichea şi mărul.
Se
amestecă uleiul, oţetul, sarea şi zahărul şi se toarnă peste zarzavat.
Se
presară deasupra pătrunjelul tocat.
C.
SOSURI
Sos de roşii
*
100 ml ulei;
*
1 morcov;
*
1 ţelină;
*
1 ardei;
*
1 ceapă;
*
2 kg roşii;
*
10 g zahăr;
*
sare;
*
50 g margarină
Se
sotează în ulei morcovul, ţelina, ardeiul şi ceapa curăţate şi tăiate în felii.
Se
sting în apă sau supă de legume şi se fierb 30 minute.
Se
adaugă roşiile spălate şi rupte în bucăţi (sau suc de roşii, sau bulion),
zahărul şi sarea.
Se
continuă fierberea încă 15 minute.
Se
trece prin sită, se mai fierbe 5 minute, apoi se ia de pe foc şi se adaugă
margarina.
Pentru
aromatizare se pot adăuga o dată cu apa câteva frunze de ţelină, sau, după
gust, 2 – 3 căţei de usturoi.
D.
BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME
Supă de ceapă
*
3 cepe mari;
*
1 lingură ulei;
*
1 lingură făină;
*
apă
Se
taie cepele felii, se pun să se călească în ulei.
Când s-a înmuiat ceapa, fără să se prăjească, se adaugă
făina, se amestecă puţin şi se stinge cu supă de zarzavat sau cu apă.
Se lasă să fiarbă, la foc mic, amestecând din când în când.
Se
serveşte cu crutoane.
E.
MÂNCĂRURI
Praz fiert cu sos
*
1 kg praz;
*
4 linguri margarină (ulei);
*
3 linguri făină;
*
3 ceşti zeamă în care a fiert prazul;
*
sare;
*
piper;
*
sucul de la o lămâie;
*
1 legătură pătrunjel
Se
spală prazul, se taie rondele de 1 cm, se fierbe în apă cu sare şi se scurge în
strecurătoare.
În
margarină sau ulei încinsă la foc mic se pune făina în care, după ce capătă
culoare gălbuie, se adaugă zeama de la
fiertul prazului şi se amestecă continuu până când sosul capătă consistenţa
unei creme.
Se
adaugă sarea, piperul, zeama de lămâie şi verdeaţa.
Se
aşază prazul într-un platou, se toarnă peste el sosul şi se garniseşte cu felii
de lămâie.
F.
DULCIURI
Corăbioare
· 2 ceşti ulei;
· 4 linguri zahăr;
· 250 g nuci măcinate sau migdale;
· Zeama de la ½ lămâie;
· 1 linguriţă bicarbonat;
· 1 kg făină;
· 300 g zahăr pudră
Se
bate zahărul cu uleiul şi se adaugă bicarbonatul dizolvat în zeama de lămâie.
Se
adaugă nuca sau migdalele mărunţite şi făina cât să se obşină un aluat relativ
moale.
Se
modelează corăbioare (cornuleţe) şi se coc în tavă la foc potrivit.
Când
se scot din cuptor se pudrează cu zahăr din abundenţă.
ISTORIE PE ZILE 2 Martie
Evenimente
·
537 – Ostrogotii condusi de Vitiges incep primul
asediu al Romei aparata de bizantinii generalului Belizarie, care va dura un an și
nouă zile, pana la 12 martie 538. Asediul a fost prima ciocnire
importantă între forțele celor doi adversari, și a jucat un rol decisiv în
dezvoltarea ulterioară a războiului.
·
986: Ludovic al
V-lea devine regele francilor. Ludovic al V-lea (c.967 – 21 mai 987), a fost rege al Franciei Occidentale
din anul 986 până la moartea sa. A fost ultimul monarh carolingian.
·
1444 – Skanderbeg initiaza si organizeaza Liga de Lezhë,
o alianță a principatelor albaneze considerată ca fiind primul stat albanez
unificat. Scopul principal al acestei Ligi a fost acela de a uni principatele
albaneze, pentru a lupta impotriva primejdiei otomane.
·
1458 – George de Poděbrad (1420-1471),
este incoronat rege a Boemiei. El a fost lider al husitilor
impotriva partizanilor papalitatii.
·
1498 – Exploratorul
portughez Vasco da Gama ajunge in Insula Mozambic. Insula era un mare
port arab. Numele insulei (Moçambique). este derivat de la Ali Musa
Mbiki (Musa Al Mare), sultanul insulei în vremurile de Vasco da Gama .Acest
nume a fost dat ulterior țarii care este astazi pe continentul African, iar
insula a fost redenumita Ilha de Moçambique (Insula
Mozambic). Portughezii au intemeiat pe aceasta insula un port și o
baza navala în 1507 și au construit aici Capela Nossa Senhora de Baluarte
în 1522, acum considerata cea mai veche clădire european din emisfera sudica.
·
1716: Apare lucrarea lui Dimitrie Cantemir, Descriptio
Moldaviae, prima monografie geografică
la români, scrisă în limba latină, la
cererea Academiei din Berlin. Lucrarea este alcătuită din trei părți și este însoțită
de prima hartă a Moldovei. Descriptio
Moldaviae (sau Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae, în română
Descrierea stării de odinioară și de astăzi a Moldovei) este una dintre cele
mai importante opere ale lui Dimitrie Cantemir, scrisă în latină între 1714 și
1716, pe când fostul domn al Moldovei trăia în Rusia. Cartea, un document de
primă mână asupra istoriei românilor, a fost scrisă de Cantemir la cererea
Academiei din Berlin.
·
1717 – In Anglia are loc prrimul
spectacol de balet: Iubirile lui Marte si Venus. Baletul a fost creat de
coregraful englez Ioan Weaver iar povestea acestuia este inspirata din
mitologia greacă.
·
1776 – Unități ale miliției revolutionare americane
il aresteaza pe guvernatorul regal englez al Georgiei, James
Wright.
·
1807 – Congresul american voteaza o lege prin care se interzicea importul
de noi sclavi in aceasta tara.
·
1836 – Republica Texas isi declara
independenta fata de Mexic. O Convenție a fost convocata la 1 martie
si l-a ales presedinte pe Richard Ellis. Delegații au
selectat un comitet alcatuit din cinci persoane care să elaboreze o Declarație
de independență.; comisia a fost condus de George Childress și, de asemenea i-a
inclus pe Edward Conrad, James Gaines, Bailey Hardeman, și Collin
McKinney. Comisia a prezentat proiectul în 24 de ore ceea ce i-a facut pe
istorici sa speculeze ca Childress a scris o mare parte din Declaratia de
Independenta înainte de sosirea sa la Convenție. Declarația a fost
aprobata pe 2 martie, fara nici o dezbatere. Bazata în principal pe
scrierile lui John Locke și Thomas Jefferson, aceasta a declarat că guvernul
mexican „a încetat sa protejeze viața, libertatea, și proprietatea
poporului, de la care competențele sale legitime sunt derivate” , și a
condamnat „arbitrariul si actele de opresiune și tiranie „.
Declarația a proclamat oficial Republica Texas.Printre altele, au
fost menționate următoarele motive de separare: In 1824
Constituția Mexicului stabilea ca tara este o republică federală., dar
aceasta a fost uzurpata iar conducerea tarii a fost
transformata într-o dictatură militară centralista de catre generalul
Antonio López de Santa Anna.
Guvernul mexican a invitat coloniști in Texas promitandu-le libertate constituționala și guvern republican, dar apoi au fost renegate aceste garanții. Texasul a fost unit cu statul mexican Coahuila capitala aflandu-se in îndepărtatul Saltillo, și, astfel, afacerile din Texas au fost decise la o distanță mare de provincie și în limba spaniolă. Drepturile politice cu care au fost în prealabil obisnuiti coloniștii, cum ar fi dreptul de a păstra și purta arme și dreptul la un proces cu jurați, au fost ulterior anulate. Nici un sistem de învățământ public nu a fost organizat de autoritati. Coloniștilor nu li s-a lăsat libertatea religioasa.
Bazata pe Declarația de Independență a Statele Unite, Declarația de independenta a Texasului conține de asemenea, multe din principiile politice ale Revolutiei americane.
Guvernul mexican a invitat coloniști in Texas promitandu-le libertate constituționala și guvern republican, dar apoi au fost renegate aceste garanții. Texasul a fost unit cu statul mexican Coahuila capitala aflandu-se in îndepărtatul Saltillo, și, astfel, afacerile din Texas au fost decise la o distanță mare de provincie și în limba spaniolă. Drepturile politice cu care au fost în prealabil obisnuiti coloniștii, cum ar fi dreptul de a păstra și purta arme și dreptul la un proces cu jurați, au fost ulterior anulate. Nici un sistem de învățământ public nu a fost organizat de autoritati. Coloniștilor nu li s-a lăsat libertatea religioasa.
Bazata pe Declarația de Independență a Statele Unite, Declarația de independenta a Texasului conține de asemenea, multe din principiile politice ale Revolutiei americane.
·
1855 – Alexandru al II-lea devine tar al Rusiei; (n. 29 aprilie 1818 – d.
13 martie 1881). A fost fiul lui Nicolae I al Rusiei si a domnit de
la 2 martie 1855 și până la asasinarea sa în 1881. A fost de
asemenea și Mare Duce al Finlandei și a revendicat titlul de rege al
Poloniei. A înfăptuit reforma agrară din 1861 prin care erau eliberați țăranii
de șerbie și aveau dreptul să cumpere pământul pe care îl munceau (cu termen de
plată în 49 de ani). Din cauza opoziției moșierimii, reforma a devenit un
compromis care rima enorm cu eșecul: țăranii nu erau nici mai fericiți, nici
n-o duceau mai bine în urma reformei de abolire a iobăgiei, fapt care se pare
că l-a convins pe Alexandru, cu puțin timp înainte de asasinarea lui, să admită
finalmente cererea insistentă a societății și chiar a unei părți a nobilimii de
adâncire a reformelor, prin înființarea unui parlament (Duma). A fost
asasinat de o organizație teroristă anarhista intitulata Narodnaya
Volya.
·
1870 – A apărut,
la Bucureşti, revista “Columna
lui Traian”, condusă de Bogdan Petriceicu Haşdeu.1895 – S-a născut
Eugen Relgis (Siegler), poet, romancier, sociolog, eseist; (m.1987).
·
1917 – În urma
revoluției ruse din februarie, țarul Nicolae al II-lea al Rusiei abdică în
favoarea fratelui său Mihail. Marele Duce Mihail al Rusiei, Mihail
Alexandrovici Romanov, numit uneori și Țarul Mihail II (n. 22 noiembrie 1878
(S.N. 4 decembrie) – d. cca. 12 iunie 1918) fiul țarului Alexandru al III-lea
și fratele țarului Nicolae al II-lea.
·
La 2-6 martie 1919 are
loc la Moscova Conferința internațională a partidelor comuniste și organizațiilor
social-democratice, la care se creează "Internațională a III-a
Comunistă" (Comintern), cu sediul la Moscova, grupare extermistă de
stîngă cu caracter totalitar, la care a aderat Partidul Comunist Român în 1921. Cominternul (din limba rusă: Коммунистичекий
Интернационал (Kommunisticeskii Internațional) – (Internaționala Comunistă),
cunoscută și ca Internaționala a III-a, a fost o organizație internațională
comunistă fondată în 1919 de Lenin și de Partidul Comunist Rus (bolșevic), care
avea ca scop lupta prin toate mijloacele posibile, inclusiv lupta armată,
pentru răsturnarea burgheziei mondiale și pentru formarea unei republici
sovietice internaționale, ca un stadiu de tranziție către abolirea definitivă a
statului. Cominternul a
reprezentat o sciziune a elementelor de stînga din Internaționala a II-a, ca
răspuns la incapacitatea acesteia din urmă de a forma o coaliție solidă
împotriva primului război mondial, război pe care Internaționala a III-a l-a
considerat un război imperialist. Cominternul a ținut șapte Congrese Mondiale, primul în martie 1919
și ultimul în 1935. Grupurile care țin de tradiția comunismului de stînga
recunosc azi numai valabilitatea primelor două congrese, cele de tradiție bolșevică,
leninistă sau troțkistă – numai cea a primelor patru, iar partidele comuniste
staliniste și maoiste recunosc valabilitatea tuturor celor șapte congrese.
·
1935: Regele
Rama al VII-lea al Thailandei a abdicat. Noul conducător, nepotul său în vârstă
de nouă ani, Rama al VIII-lea, a trăit cea mai mare parte a vieții în
străinătate. El se întoarce în Thailanda în decembrie 1945, însă șase luni mai
târziu este găsit împușcat în patul său.
·
1939: Cardinalalul Eugenio Pacelli este ales papă sub numele Pius al XII-lea. Pius al XII-lea ( Maria Giuseppe Giovanni Eugenio
Pacelli – n. 2 martie 1876 – d. 9 octombrie 1958) , a fost papă al Bisericii
Catolice între anii 1939 – 1958. I s-a reproșat că nu a denunțat public
holocaustul evreilor, dar dacă ar fi condamnat regimul nazist, Hitler ar fi
întețit prigoana și asupra celorlalți evrei (în Roma din 8.000 de evrei au fost
deportați circa 1.000). Exista și un plan de a-l răpi pe papa și de-al pune sub
„protectia” Reichului, în cazul în care ar fi condamnat holocaustul, cu planul
ar fi fost însărcinat generalul SS Karl Wolff, șeful SS din Italia. In timpul
Razboiului Rece, Stalin a răspuns dorinței papei Pius al XII-lea, ca Sfântul
Scaun să participe la tratativele de pace, cu celebra întrebare retorică „Dar câte
divizii are papa?” În 1953, la moartea lui Stalin, papa Pius al XII-lea a spus
„Acum va vedea câte divizii avem”.
·
1941: În urma rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941, conducătorul statului, generalul Ion Antonescu,
organizează un plebiscit cu privire la politica internă. 90% dintre votanți
s-au pronunțat pentru politica guvernului Antonescu și împotriva legionarilor
(2 martie-5 martie 1941). Ion
Victor Antonescu (cunoscut și sub apelativul Mareșalul Antonescu; n. 2 iunie
1882, Pitești – d. 1 iunie 1946, închisoarea Jilava), militar și om de stat
român, ofițer de carieră, general, șeful secției de operații a Marelui Cartier
General al Armatei în Primul Război Mondial, atașat militar la Londra și Paris,
comandant al Școlii Superioare de Război, șef al Marelui Stat Major și ministru
de război, iar din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 a fost
prim-ministru al României și Conducător al Statului.
·
1946: Ho Chi Minh este
ales președinte al Vietnamului de Nord. Hồ Chí Minh, cunoscut îndeobște ca Ho Chi Minh (n. 19 mai
1890 – d. 2 septembrie 1969) a fost un om de stat și revoluționar vietnamez,
care a devenit ulterior prim-ministru (1946 – 1955) și președinte (1955 – 1969)
al Vietnamului de Nord. In Vietnam. Hồ Chí Minh înseamnă „cel care iluminează“. Este cunoscut
mai ales pentru fondarea mișcării de independență Viet Minh, în 1941 și pentru
stabilirea controlului comunist asupra părții de nord a Vietnamului de Nord în
anii 1960. A fost revoluționar, prim-ministru și presedinte vietnamez.
Anti-colonialist, emigrează mai întâi în SUA, iar apoi la Paris (1917), unde
aderă la Partidul Socialist. Este expulzat din Franța și pleacă la Moscova,
unde colaborează cu Partidul Comunist. În 1930 fondează Partidul Comunist Indochinez,
iar în 1941 înființează Viet-Minh, Frontul de Independență a Vietnamului. În
1946 devine președintele Republicii Populare Vietnam. Îi susține pe luptătorii
Viet-Cong în războiul dintre SUA și Vietnamul de Sud.
·
1949: România comunistă: A fost adoptată legea de expropriere a moșiilor mai mari
de 50 ha.
·
1949 – Capitanul
James Gallagher a incheiat cu succes primul zbor non- stop in jurul Pamantului. Avionul sau Lucky Lady II a aterizat cu bine la baza
Fort Worth din Texas, Statele Unite, dupa un zbor de 94 de ore si un minut.
·
1958 – Debutează
programele emise de Studioul teritorial Tîrgu Mureş al Radiodifuziunii Române.
·
1969: Primul zbor al supersonicului franco-britanic de
călători, Concorde 001, care va depăși viteza sunetului la 1 octombrie 1969. Aérospatiale-BAC
Concorde a fost un avion supersonic de pasageri. A fost rezultatul unui tratat
guvernamental încheiat între guvernul francez și britanic, combinând eforturile
companiilor Aérospatiale și British Aircraft Corporation. Cu doar 20 de
aeronave construite în total, costul fazei de dezvoltare a reprezentat un mare
eșec economic. În plus, Air France și British Airways au fost subvenționate de
guvern pentru a cumpăra aeronava. Dintre aeronavele supersonice comerciale
Concorde a avut cel mai mare succes, Tupolev Tu-144 fiind cealaltă aeronavă.
Tu-144 avea o viteză maximă mai mare, dar consumul era mai mare și autonomia
mai mică față de Concorde. Zburând pentru prima oară în 1969, Concorde
și-a început serviciul comercial în 1976 și a continuat timp de 27 de ani. A
operat zboruri transatlantice din Heathrow, Londra (British Airways) și Charles
de Gaulle, Paris (Air France) către JFK, New York și Dulles, Washington;
zburând la viteze record, parcurge aceste distanțe în mai puțin de jumătate
timpul celorlalte avioane. Concorde a mai stabilit și a alte recorduri,
inclusiv recordul mondial oficial FAI „Westbound Around The World” și
„Eastbound Around the World” la viteză. Ca urmare a unicului accident din
25 iulie 2000, a efectelor economice ce au urmat evenimentelor din 11
septembrie 2001 și a altor factori, zborurile au încetat la 24 octombrie 2003.
Ultimul zbor a avut loc pe 24 noiembrie în acel an.
·
1972: S-a constituit Asociația Scriitorilor din București.
·
1972: Sonda
spatiala americana Pioneer 10 a fost lansata pe orbita planetei Jupiter.
Aceasta a fost prima sonda de explorare in afara spatiului terestru. Misiunea a
fost un real succes, Pioneer 10 fiind prima sonda spatiala care, dupa ce in
decembrie 1973 a trecut prin centura de asteroizi a lui Jupiter, s-a apropiat
la numai 130.000 de kilometri de imensa planeta si a transmis imagini cu
prim-planuri. La 10 ani dupa acest eveniment, Pioneer 10 a depasit sistemul
solar si a efectuat primele transmisiuni din spatiul interstelar. In 31 martie
1997, misiunea a fost declarata oficial inchisa, insa cu toatea acestea sonda a
continuat sa trimita date spre Terra. Pe 23 ianuarie 2003, sonda a transmis
ultimele mesaje spre Pamant, data dupa care NASA a anuntat ca Pioneer 10 nu mai
are resurse energetice pentru a efectua transmisiuni catre planeta noastra
·
1973: Începutul retragerii trupelor americane din Vietnam (proces
ce va dura până în 29 martie 1973), ca urmare a tratatului încheiat la Paris, ce încheia războiul din Vietnam (1957-1973).
·
1986: Regina Elisabeta
a II-a a Marii Britanii a semnat
"Australia Bill", ce reglementează relațiile politice și juridice ale Marii Britanii cu Australia.
·
1992: Republica
Moldova a devenit membră a Organizatiei Natiunilor Unite (ONU).
·
1996: S-a deschis, în orașul olandez Nederweert, Galeria Christiana pentru
artă plastică românească
·
1999: Instanta
Tribunalului Bucuresti a respins cererea Asociatiei pentru Apararea Drepturilor
Omului (APADOR) si a Centrului de Asistenta pentru Organizatiile
Neguvernamentale (CENTRAS), privind scoaterea in afara legii si dizolvarea pe
cale judecatoreasca a Partidului Romania Mare, motivind ca o asemenea
solicitare poate fi facuta doar de Guvern sau de presedintii celor doua Camere
ale Parlamentului, iar cazul poate fi solutionat numai de Curtea
Constitutionala.
·
2003: Irakul afirmă că va renunța la distrugerea rachetelor Al Samoud 2
interzise în cazul în care Statele
Unite lansează o ofensivă
unilaterală.
Nașteri
·
1316: Robert al II-lea al Scoției (d. 1390)
·
1459 – S-a născut Papa Adrian al VI-lea, al şaptelea papă german al
Romei (1522-1523) şi ultimul papă neitalian, înainte de Ioan Paul al II-lea
(m.14.09.1523).
·
1756: Vincent-Marie
Viénot de Vaublanc, conte de Vaublanc, om
politic, scriitor francez (d. 1845)
·
1797: Étienne Mulsant,
entomolog și ornitolog francez (d. 1880)
·
1810 – S-a
născut Papa Leon al XIII-lea (Vincenzo Gioacchino Pecci). Lui i se datorează
prima enciclică socială, “Rerum novarum”, în 1891, care reprezenta unul dintre
cele mai virulente și avizate rechizitorii la adresa Francmasoneriei;
(m.20.07.1903).
·
1817: János Arany,
scriitor maghiar (d. 1882)
·
1820 – S-a născut scriitorul olandez Multatuli (pseudonimul lui E.D.
Dekker) (m.19.02.1887). Multatuli, termen latin care înseamnă „am
îndurat multe,” este pseudonimul lui Eduard Douwes Dekker (n. 2 martie 1820 –
d. 19 februarie 1887), scriitor olandez. Este autorul romanului Max Havelaar în
Indiile Olandeze, în care satirizează abuzurile administrației coloniale
olandeze din Indonezia, roman bazat pe propria experiență.
·
1824 - S-a născut
compozitorul şi dirijorul Bedrich Friedrich Smetana, creatorul şcolii muzicale
naţionale cehe; (m.12.05.1884). Bedřich Smetana
(n. Litomyšl, Boemia, 2 martie 1824 – † Praga, 12 mai 1884) a fost un
compozitor și dirijor ceh. Este cunoscut pentru poemul simfonic Vltava (sau Die
Moldau, după denumirea în germană a râului), al doilea dintr-un ciclu de șase
pe care le-a intitulat Má vlast („Țara mea”), precum și pentru opera Mireasa
vândută.
·
1876: Papa Pius al XII-lea (d. 1958)
·
1895: Eugen
Relgis (Siegler), poet, anarhist,
romancier, sociolog, eseist (d. 1987)
·
1901 – S-a născut Tudor Tănăsescu, inginer, profesor la Institutul
Politehnic din Bucuresti, membru corespondent al Academiei Române din
1952, unul dintre fondatorii școlii românești de electronică și
radiotehnica. A fost membru corespondent al Academiei de Științe din
România începând cu 3 iunie 1941 si a avut un rol important în dezvoltarea
radiodifuziunii şi a industriei române de electronică.A fost profesor la
Institutul Politehnic din București. A elaborat teoria și metodele de
proiectare ale amplificatoarelor radio de putere în clasă C; (m.07.08.1961).
·
1905: S-a născut la
Câmpulung Muscel Radu Gyr, poet, dramaturg, eseist român (d. 1975). A fost de mai multe ori laureat – în (1926,
1927, 1928) – al Societatii Scriitorilor Romani, Institutului pentru Literatură
și Academiei Romane A susținut un număr însemnat de conferințe cea mai
cunoscută fiind Studențimea și Idealul Spiritual din 1935. A fost un colaborator statornic în perioada de
după debut la revistaUniversul literar și apoi la alte reviste
literare: Gândirea; Gândul românesc; Sfarmă-Piatră; Decembrie; Vremea; Revista
mea; Revistă dobrogeană,Ramuri, Adevărul literar
și artistic , Axa , Iconar etc.
precum și la ziarele Cuvântul; Buna Vestire; Cuvântul
studențesc. În timpul scurtei
coguvernări legionare în cadrul regimului antonescian, septembrie 1940 –
ianuarie1941 , Radu Gyr a fost comandant legionar și director general al
teatrelor. În aceasta perioadă, a autorizat o trupă de actori evrei sa
înființeze în Bucuresti teatrul evreiesc Barașeum, singurul
teatru evreiesc din țările Europei din acea perioada, în care puterea o
dețineau regimuri autoritare și fasciste. Teatrul Barașeum și-a început
activitatea la 1 martie 1941 cu revista Ce faci astă seară? A fost arestat in timpul dictaturii regale a
lui Carol al II-lea si a stat închis în lagărul de la Miercurea Ciuc
alaturi de Mircea Eliade, Nae Ionescu și alți intelectuali din perioada
interbelică. Radu Gyr a fost închis și în timpul regimului lui Ion
Antonescu. După eliberarea din detenție a fost trimis, pentru „reabilitare” în
batalioanele de la Sarata. Întors din război rănit și cu poemele în raniță,
Radu Gyr a publicat în 1942 (la editura Gorjan) volumul inedit Poeme de
războiu (carte cenzurată).
În 1945, regimul comunist l-a încadrat în „lotul ziariștilor”, iar justiția aservită regimului comunist l-a condamnat la 12 ani de detenție politică. Ultimul cuvânt al poetului în fața Tribunalului Poporului (procesul din 1945). „Domnule Președinte, domnilor judecători ai poporului, în inchizitoriul său de joi seara (31 mai), onorata acuzare a spus răspicat: «Dacă există credință adevărată, atunci să fie absolvită». Și a mai spus acuzarea: «Sunt prăbușiri de idealuri, de credințe, dar numai pentru curați». Într-adevăr, sunt naufragii sufletești. Eu am avut o credință. Și am iubit-o. Dacă aș spune altfel, dacă aș tăgădui-o, dumneavoastră toți ar trebui să mă scuipați în obraz. Indiferent dacă această credință a mea apare, astăzi, bună sau rea, întemeiată sau greșită, ea a fost pentru mine o credință adevărată. I-am dăruit sufletul meu, i-am închinat fruntea mea. Cu atât mai intens sufăr azi, când o văd însângerată de moarteA revenit acasă în 1956, dar, după doi ani, a fost arestat din nou și condamnat la moarte pentru poezia-manifest Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane, considerată de autorități drept mijloc de instigare la luptă împotriva regimului comunist. Pedeapsa cu moartea i se comuta la 25 de ani de muncă silnică (dar nu află aceasta decât cu 11 luni după modificarea sentinței), poetul executând 6 ani de detenție, până la amnistia generală din 1964. În închisoarea din Aiud, Radu Gyr a fost supus unui regim de detenție deosebit de aspru. Doi ani din pedeapsă i-a executat purtând lanțuri grele la picioare. Când s-a îmbolnăvit grav, autoritățile i-au refuzat acordarea de asistență medicală. O mare parte din detenția de la Aiud și-a petrecut-o în celula nr. 281. Din 1963, după eliberarea din închisoare, a fost amenințat permanent, urmărit de Securitatea comunista. La înmormântarea sa din cimitirul Bellu Catolic, la 29 aprilie 1975, singurul literat care a îndrăznit să participe la ceremonia funerară și să citească din versurile lui Gyr a fost, potrivit unui martor ocular, poetul Romulus Vulpescu.
În 1945, regimul comunist l-a încadrat în „lotul ziariștilor”, iar justiția aservită regimului comunist l-a condamnat la 12 ani de detenție politică. Ultimul cuvânt al poetului în fața Tribunalului Poporului (procesul din 1945). „Domnule Președinte, domnilor judecători ai poporului, în inchizitoriul său de joi seara (31 mai), onorata acuzare a spus răspicat: «Dacă există credință adevărată, atunci să fie absolvită». Și a mai spus acuzarea: «Sunt prăbușiri de idealuri, de credințe, dar numai pentru curați». Într-adevăr, sunt naufragii sufletești. Eu am avut o credință. Și am iubit-o. Dacă aș spune altfel, dacă aș tăgădui-o, dumneavoastră toți ar trebui să mă scuipați în obraz. Indiferent dacă această credință a mea apare, astăzi, bună sau rea, întemeiată sau greșită, ea a fost pentru mine o credință adevărată. I-am dăruit sufletul meu, i-am închinat fruntea mea. Cu atât mai intens sufăr azi, când o văd însângerată de moarteA revenit acasă în 1956, dar, după doi ani, a fost arestat din nou și condamnat la moarte pentru poezia-manifest Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane, considerată de autorități drept mijloc de instigare la luptă împotriva regimului comunist. Pedeapsa cu moartea i se comuta la 25 de ani de muncă silnică (dar nu află aceasta decât cu 11 luni după modificarea sentinței), poetul executând 6 ani de detenție, până la amnistia generală din 1964. În închisoarea din Aiud, Radu Gyr a fost supus unui regim de detenție deosebit de aspru. Doi ani din pedeapsă i-a executat purtând lanțuri grele la picioare. Când s-a îmbolnăvit grav, autoritățile i-au refuzat acordarea de asistență medicală. O mare parte din detenția de la Aiud și-a petrecut-o în celula nr. 281. Din 1963, după eliberarea din închisoare, a fost amenințat permanent, urmărit de Securitatea comunista. La înmormântarea sa din cimitirul Bellu Catolic, la 29 aprilie 1975, singurul literat care a îndrăznit să participe la ceremonia funerară și să citească din versurile lui Gyr a fost, potrivit unui martor ocular, poetul Romulus Vulpescu.
·
1923 - S-a născut Doc (Arthel) Watson, bluesman american.
·
1931: S-a
nascut Mihail Gorbaciov, lider sovietic, secretar general al Partidului
Comunist, laureat cu premiul Nobel pentru Pace in 1990. Gorbaciov s-a aflat in
fruntea URSS in perioada 1985-1991, fiind artizanul programului
„Perestroika”. Prin politica internationala dusa, in special in ultima
parte a mandatului sau de presedinte al Sovietului Suprem (1988-1991), acesta a
grabit incheierea Razboiului Rece, dar si inlaturarea de la putere a Partidului
Comunist. A urmat Institutul Agricol din Stravropol si Universitatea de Stat
din Moscova. In 1952 s-a inscris in Partidul Comunist, pana in 1970 el ocupand
diverse functii politice la nivelul orasului rus Stavropol, inclusiv cea de
deputat al Sovietului Suprem. La moartea lui Constantin Ustinovici Cernenko, a
devenit secretar general al Comitetului Central. Politica de glasnost,
programul sau de reforme economice si sociale, deschiderea aratata Occidentului
si tratatele de dezarmare nucleara incheiate cu Statele Unite au schimbat
perceptia asupra URSS. S-a retras din viata politica in 24 august 1991, decizia
sa provocand dizolvarea Uniunii Sovietice.
·
1932 – S-a născut
poetul si scriitorul de literatura pentru copii, publicistul și editorul Petre
Ghelmez; (m.9 martie 2001).
·
1939 - S-a născut Paul Dino, cântăreţ american.
·
1940 – S-a născut
Sanda Golopenţia-Eretescu, lingvist şi eseist, membră a Academiei
Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe. Stabilită în SUA.
·
1941 - S-a născut Keith Potger, chitarist australian (The
Seekers, The New Seekers).
·
1942 - S-a născut Tony Meehan, baterist şi compozitor
britanic (The Shadows).
·
1942: John Irving,
romancier britanic
·
1943: S-a născut
Ulm Spineanu, ministru al Reformei în primul Cabinet Ciorbea şi fost preşedinte
al Senatului; (m. 26 aprilie 2006).
·
1943 – S-a născut
Lou Reed (Louis Firbank), vocalist, chitarist şi compozitor american (Velvet
Underground).
·
1948 - S-a născut Larry Carlton, chitarist şi compozitor
american (The Crusaders).
·
1949 - S-a născut Eddie Money (Edward Mahoney), cântăreţ şi
compozitor american.
·
1949: Rory
Gallagher, chitarist, cîntăreț irlandez
(d. 1995)
·
1950 – S-a născut
Karen Carpenter, membră, alături de Richard Carpenter, a celebrei formaţii “The
Carpenters” (m.04.02.1983).
·
1955 – S-a născut
Dale Bozzio, cântăreaţă şi compozitoare americană (Missing Persons).
·
1955 - S-a născut Jay Osmond, baterist american (The
Osmonds).
·
1956 - S-a născut Mark Evans, basist australian (AC/DC).
·
1962 – S-a născut
John Bon Jovi (John Bongiovi), vocalist şi compozitor American. John Francis
Bongiovi, Jr. (n. 2 martie 1962, Perth Amboy, New Jersey), cunoscut ca Jon Bon
Jovi, este un actor, cântăreț, chitarist și compozitor american, lider și
vocalist al formației Bon Jovi.
·
1966: S-a născut Emilia Popescu,
actriță româncă. Emilia
Popescu (n. 2 martie 1966, București) este o actriță, jurată a emisiunii Dansez
pentru tine și vedetă de televiziune română. A fost decorată la 13 decembrie
2002, alaturi de alti artisti romani, cu Ordinul Național Pentru Merit in grad
de Cavaler, “Pentru devotamentul si harul puse artistice din slujba teatrului
romanesc, cu prilejul împlinirii unui veac si jumatate de existență a Teatrului
NAȚIONAL din București “.
·
1989: Zie Diabate,
fotbalist Ivorian
Decese
·
1127 – Este asasinat, pe când era îngenunchiat pentru a se ruga în
biserica Sfântului Donațian, Carol cel Bun, Conte de Flandra. Brutala și
profanatoarea crimă a acestui nobil foarte iubit de popor, a
provocat o mare răscoală. Carol s-a remarcat prin bunătatea sa și generozitatea
față de cei săraci, iar într-o perioadă de foamete a distribuit acestora pâine.
De asemenea, a luat măsuri pentru ca grânele să fie puse deoparte pentru
vremuri grele și a nu fi vândute la prețuri excesive. El a căutat să reducă din
influența exercitată de familia Erembald. Ca rezultat, Bertulf FitzErembald,
prior al catedralei Sfântului Donațian din dioceza de Bruges, a pus la
cale o conspirație menită să asasineze atât pe Carol, cât și pe sfătuitorii
săi. În dimineața zilei de 2 martie 1127, pe când Carol era îngenunchiat pentru
a se ruga în biserica Sfântului Donațian, un grup de cavaleri care au răspuns
apelului familiei Erembald au pătruns în biserică și l-au rănit mortal. Familia
Erembald, care a plănuit și a dus la îndeplinire asasinatul, a fost arestată și
torturată până la moarte de către nobilii și populația din Bruges și Ghent.
Regele Ludovic al VI-lea al Franței, care a sprijinit răscoala împotriva
Erembalzilor, și-a folosit influența pentru a fi ales drept nou conte de
Flandra propriul său candidat, Guillaume Clito. Carol a a fost imediat
considerat martir și sfânt, deși din punct de vedere formal beatificarea sa a
avut loc abia în 1882.
·
1619: Ana a Danemarcei, soția
lui Iacob I al Angliei (n. 1574)
·
1729: Francesco
Bianchini, filosof italian (n. 1662)
·
1855: Țarul Nicolae I al Rusiei (n. 1796)
·
1895 – A murit
pictoriţa franceză Berthe Morisot; (n.14.01.1841). Berthe Marie Pauline
Morisot a fost membra a cercului de pictori din Paris, care au primit denumirea
de impresioniști. Ea a fost descrisă de Gustave Geffroy în 1894 ca una din “Les
Trois grandes dames” ale Impresionismului alături de Marie Bracquemond și Mary
Cassatt.
·
1915 – A murit
Charles Jacques Bouchard, fiziolog francez, membru de onoare străin al
Academiei Române (n.26.09.1837).
·
1930 – A murit David
Herbert Lawrence, poet şi eseist unul dintre cei mai importanţi şi
controversaţi romancieri ai secolului XX,(romanul “Amantul
Doamnei Chatterley”); (n.11.09.1885). David Herbert Richards Lawrence
(n. 11 septembrie 1885 – d. 2 martie 1930) a fost un scriitor englez. Opera sa,
puternic influențată de psihanaliza freudiană, exprimă efectul industrializării
asupra ființei umane, conflictul dintre instinct și intelect, revolta împotriva
supraevaluării spiritualului și reprimării senzualității naturale, ca
manifestări puritane, pledând pentru întoarcerea la natură și reintegrarea
erosului, întrevăzut ca o forță sacră a vieții, printre valorile esențiale ale
umanității.
·
1936: Prințesa Victoria Melita de Saxa-Coburg și Gotha, sora reginei Maria a României (d. 1876)
·
1939 – A incetat din
viata Howard Carter, arheolog si egiptolog englez, cel care in 1922 a
descoperit mormantul faraonului Tutankamon ; ( n. 5 mai 1874).
·
1968: Grigore Nandriș,
filolog, lingvist și memorialist român, profesor la Cernăuți, București, Londra
și Oxford (n. 1895).
·
1981 – A murit
compozitoarea Maria Andriescu; (n.18.09.1878).
·
1989 – Liviu
Cornel Babes, un pictor braşovean ( n.10 septembrie 1942), s-a autoincendiat în
timp ce cobora pe pârtia de schi Bradu din Poiana Braşov, în semn de protest
față de regimul comunist din România. El a lasat în urma lui o pancartă
cu mesajul: „Stop Mörder! Brașov = Auschwitz”. Era o referire la represaliile
cunoscute de participanţii la ampla revoltă anticomunistă din 15 noiembrie
1987, dintre care unii fuseseră lichidaţi în mod subtil de regim. Gestul
său extrem de protest a fost reflectat amplu de presa internaţională, dar în
România regimul lui Ceauşescu a păstrat o tăcere de mormânt. Dupa
Revolutie, prin Legea nr. 93 din 3 iunie 1997, Liviu Cornel Babeș a fost
declarat erou-martir, iar o stradă din Brașov îi poartă numele. În ziua de
2 martie 2007, a fost dezvelită o placă de bronz comemorativă în curtea
Bisericii din Poiana Brașov. Dumnezeu să-l odihnească!
·
1991: Serge Gainsbourg,
interpret francez de muzică pop (n. 1928)
·
1995: Gusztáv Abafáy (Gusztáv Öffenberger), scriitor, istoric literar și
publicist român de etnie maghiară (n.1901)
·
2007 – A decedat la
Paris, Henri Troyat, (născut Lev Aslanovici Tarasov (n. 1 noiembrie 1911, Moscova,
Imperiul Rus) , un romancier și istoric francez de origine rusă (descris
inexact și ca scriitor rus de expresie franceză), membru al Academiei Franceze,
laureat al unor premii importante, distins cu mai multe ordine si medalii. A
fost un reprezentant marcant al imigrației intelectuale ruse din Franța,
generate de Revoluția din Octombrie (alături de alte nume mari ca Romain Gary
sau Ivan Bunin).
Sărbători
- În calendarul ortodox: Sf Sfințit Mc
Teodot, episcopul Chiriniei; Sf Mc Isihie; Canonul cel Mare
- În calendarul catolic: Sf.
Simpliciu, papa. Papa Simpliciu a
fost Papă al Romei din 3 Martie 468 până la 10 Martie 483. Papa Simpliciu
s-a născut la Tivoli, Italia, fiul unui cetățean numit Castinus. Tot ce se
cunoaște despre acest papă provine din Liber Pontificalis. Simpliciu a
apărat destul de slab biserica în fața ereziei monofizite care câștiga
destul de mare teren în est, lucru care a dus mai apoi la pierderea
supremației sale asupra bisericilor răsăritene. În timpul ponticatului său, la 28 august 476, Romulus Augustulus,
ultimul împărat roman apusean, este îndepărtat de la tron de către
Odoacru, căpetenia herulilor (neam germanic din uniunea de triburi a
goților), care se proclamă apoi rege al Italiei. Odată ce Imperiul Roman de
Apus se dezintegrează în mai multe principate, Biserica va rămâne singura
moștenitoare a prestigiului imperial roman, lucru discutabil, având în
vedere că insignele imperiale au fost trimise de la Roma la
Constantinopol, după înlăturarea lui Romulus Augustus. Se crede că
Papa Simpliciu a dispus construirea unei biserici, numită după o fecioră
martiră, Sfânta Bibiana. Papa Simpliciu este celebrat ca sfânt pe 10
Martie, data morții sale.
- În calendarul Greco-catolic: Sf. Teodot, episcop, martir († 321)
ARTE 2 Martie
MUZICĂ
2 Martie
Compozitorul
şi dirijorul Bedrich Friedrich Smetana
Doc (Arthel) Watson, bluesman american
Doc Watson
Edgar Cosma, compozitor și dirijor român, stabilit în Franța
Duet No 20 - Edgar Cosma:
Paul Dino, cântăreţ american
Paul Dano
Keith Potger, chitarist australian (The Seekers, The New Seekers)
Tony Meehan, baterist şi compozitor britanic (The Shadows)
The Shadows:
Lou Reed (Louis Firbank), vocalist, chitarist şi compozitor
american (Velvet Underground)
Lou Reed
Bibi Ionescu – Sfinx
Sfinx
Larry Carlton, chitarist şi compozitor american (The Crusaders)
Eddie Money (Edward Mahoney), cântăreţ şi compozitor american
Eddie Money
Rory Gallagher, chitarist,
cîntăreț irlandez
Karen Carpenter, membră a trupei The
Carpenters
Serge
Gainsbourg, interpret francez de muzică pop
Jay Osmond, baterist american (The Osmonds)
The Osmonds
Mark Evans, basist australian (AC/DC)
AC/DC –
Jon Bon Jovi, cîntăreț
american
ÎNREGISTRĂRI NOI
Vivaldi: Concerto in C major, RV 558: For you, my friend
Dvořák - Cypresses B.152 Romantic Song-Cycle (Century’s recording : Prager Streichquartett)
The Best Love Songs Collection - Falling In Love Playlist - Great Love Songs Ever
Classical Music in Movies
Beautiful Love Songs Instrumental Music –
POEZIE
2 Martie
Radu Gyr, poet, dramaturg, eseist roman
Biografie Radu Gyr
Radu Gyr (n. 2 martie 1905 la Câmpulung Muscel - d. 29 aprilie 1975, Bucureşti, pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu) este un poet, dramaturg, eseist şi gazetar român. O bună perioda a fost asistent universitar la catedra de estetică a profesorului Mihail Dragomirescu
S-a născut la poalele Gruiului din Câmpulung, de unde şi pseudonimul literar Gyr, prin derivaţie. A fost fiul actorului craiovean Coco Demetrescu. A fost membru de seamă al Mişcării Legionare, comandant legionar şi şef al regiunii Oltenia. Conferenţiar la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Radu Gyr a fost autorul textului Sfânta tinereţe legionară, imnul neoficial al Mişcării Legionare, al Imnului Moţa şi Marin (dedicat lui Ioan Moţa şi Vasile Marin, legionari căzuţi în luptă la Majadahonda în 1937 în timpul războiului civil din Spania împotriva forţelor republicane), al Imnului muncitorilor legionari şi al altor lucrări dedicate mişcării.
A fost de mai multe ori laureat - în (1926, 1927, 1928 şi 1939) - al Societăţii Scriitorilor Români, Institutului pentru Literatură şi Academiei Române. A susţinut un număr însemnat de conferinţe cea mai cunoscută fiind Studenţimea şi Idealul Spiritual din 1935. A fost un colaborator statornic în perioada de după debut la revista Universul literar şi apoi la alte reviste literare: Gândirea; Gândul românesc; Sfarmă-Piatră; Decembrie; Vremea; Revista mea; Revistă dobrogeană,Ramuri, Adevărul literar şi artistic , Axa , Iconar etc. precum şi la ziarele Cuvântul; Buna Vestire; Cuvântul studenţesc. Laureat al Premiului Adamachi al Academiei Române (vezi ziarul Observatorul). A scris poveşti pentru copii semnând cu pseudonimul Nenea Răducu (Vezi biografia completă a poetului din cartea Poezia orală, Timişoara, Editura Vremea, 1994).
Creaţia poetului Radu Gyr avea să cunoască înălţimi nebănuite în bezna temniţelor comuniste. Evoluţia poeziei sale de după gratii poate constitui un scurt istoric al acelor ani de viaţă inimaginabilă. Poetul scrie despre foamea permanentă, frigul cumplit, moartea ca prezenţă zilnică, se ceartă cu Dumnezeu, pentru ca, în final, să ajungă la linişte sufletească şi la o credinţă adâncă, înţelegând soarta ce i-a fost rezervată şi jertfa uriaşă care îi stătea în faţă. Crezul său a devenit crezul unei întregi generaţii
Horia Sima: Visul lui Gyr este acela al ierahiei valorilor, care îl smulge pe individ din zoologie şi-l înzestrează cu dimensiunea transcendentalului.
Atanasie Berzescu: În Aiud, Radu Gyr a adus pe Iisus în celulă. L-a coborât de pe Cruce şi L-a adus alături de noi pe rogojina cu libărci spre îndumnezeirea omului. El era patriarhul şi îmbarbătarea deţinuţilor din Aiud. Prin el frumosul şi spiritul au continuat să lumineze în beznele adânci. (Lacrimi şi sânge)
Poezie
Linişti de schituri (1924) (volumul de debut)
Plânge Strâmbă-Lemne (1927)
Cerbul de lumină (1928)
Stele pentru leagăn (1936)
Cununi uscate (1938)
Corabia cu tufănici (1939)
Poeme de război (1942)
Balade (1943)
Volume publicate postum
Poezii din închisori, Editura Cuvântul Românesc, Canada, 1982
Poezii, vol. I-III (Sângele temniţei, Balade, Stigmate, Lirica orală), Timişoara, Editura Marineasa, 1992-1994
Anotimpul umbrelor, sonete şi rondeluri, ediţie îngrijită şi postfaţă de Barbu Cioculescu, Bucureşti, Editura Vremea, 1993
Ultimele poeme, ediţie îngrijită şi postfaţă de Barbu Cioculescu, Bucureşti, Editura Vremea, 1994
Calendarul meu: prietenii, momente şi atitudini literare, ediţie îngrijită, cu o prezentare biobibliografică de Ioan Popişteanu, Constanţa, Editura Ex Ponto, 1996
Baba Cloanţa Cotoroanţa. Povestiri pentru copiii cuminţi, Constanţa, Editura Ex Ponto, 1997
Bimbirică automobilist, ediţie îngrijită de Ioan Popişteanu, Constanţa, Editura Ex Ponto, 1998
Bimbirică aviator, ediţie îngrijită de Ioan Popişteanu, Constanţa, Editura Ex Ponto, 1998
Crucea din stepă. Poeme de răsboiu, ediţie îngrijită şi note de Ioan Popişteanu, Constanţa, Editura Ex Ponto, 1998
Pragul de piatră, poezii, Bucureşti, Editura Vremea, 1998
Balade, ediţie îngrijită de Ioan Popişteanu, postfaţă de Adrian Popescu, Constanţa, Editura Ex Ponto, 1999
Era o caşa albă, Constanţa, Editura Ex Ponto, 2000
Linişti de schituri (versuri), Bucureşti, Editura Vremea, 2000
Sângele temniţei stigmate (versuri), Bucureşti, Editura Vremea, 2003
Premii
Premiul Societăţii Scriitorilor Români pentru poezie decernat de 4 ori (1926,1927,1928,1939).
Premiul Adamachi al Academiei Române
Radu Gyr (n. 2 martie 1905 la Câmpulung Muscel - d. 29 aprilie 1975, Bucureşti, pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu) este un poet, dramaturg, eseist şi gazetar român. O bună perioda a fost asistent universitar la catedra de estetică a profesorului Mihail Dragomirescu
S-a născut la poalele Gruiului din Câmpulung, de unde şi pseudonimul literar Gyr, prin derivaţie. A fost fiul actorului craiovean Coco Demetrescu. A fost membru de seamă al Mişcării Legionare, comandant legionar şi şef al regiunii Oltenia. Conferenţiar la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Radu Gyr a fost autorul textului Sfânta tinereţe legionară, imnul neoficial al Mişcării Legionare, al Imnului Moţa şi Marin (dedicat lui Ioan Moţa şi Vasile Marin, legionari căzuţi în luptă la Majadahonda în 1937 în timpul războiului civil din Spania împotriva forţelor republicane), al Imnului muncitorilor legionari şi al altor lucrări dedicate mişcării.
A fost de mai multe ori laureat - în (1926, 1927, 1928 şi 1939) - al Societăţii Scriitorilor Români, Institutului pentru Literatură şi Academiei Române. A susţinut un număr însemnat de conferinţe cea mai cunoscută fiind Studenţimea şi Idealul Spiritual din 1935. A fost un colaborator statornic în perioada de după debut la revista Universul literar şi apoi la alte reviste literare: Gândirea; Gândul românesc; Sfarmă-Piatră; Decembrie; Vremea; Revista mea; Revistă dobrogeană,Ramuri, Adevărul literar şi artistic , Axa , Iconar etc. precum şi la ziarele Cuvântul; Buna Vestire; Cuvântul studenţesc. Laureat al Premiului Adamachi al Academiei Române (vezi ziarul Observatorul). A scris poveşti pentru copii semnând cu pseudonimul Nenea Răducu (Vezi biografia completă a poetului din cartea Poezia orală, Timişoara, Editura Vremea, 1994).
Creaţia poetului Radu Gyr avea să cunoască înălţimi nebănuite în bezna temniţelor comuniste. Evoluţia poeziei sale de după gratii poate constitui un scurt istoric al acelor ani de viaţă inimaginabilă. Poetul scrie despre foamea permanentă, frigul cumplit, moartea ca prezenţă zilnică, se ceartă cu Dumnezeu, pentru ca, în final, să ajungă la linişte sufletească şi la o credinţă adâncă, înţelegând soarta ce i-a fost rezervată şi jertfa uriaşă care îi stătea în faţă. Crezul său a devenit crezul unei întregi generaţii
Horia Sima: Visul lui Gyr este acela al ierahiei valorilor, care îl smulge pe individ din zoologie şi-l înzestrează cu dimensiunea transcendentalului.
Atanasie Berzescu: În Aiud, Radu Gyr a adus pe Iisus în celulă. L-a coborât de pe Cruce şi L-a adus alături de noi pe rogojina cu libărci spre îndumnezeirea omului. El era patriarhul şi îmbarbătarea deţinuţilor din Aiud. Prin el frumosul şi spiritul au continuat să lumineze în beznele adânci. (Lacrimi şi sânge)
Poezie
Linişti de schituri (1924) (volumul de debut)
Plânge Strâmbă-Lemne (1927)
Cerbul de lumină (1928)
Stele pentru leagăn (1936)
Cununi uscate (1938)
Corabia cu tufănici (1939)
Poeme de război (1942)
Balade (1943)
Volume publicate postum
Poezii din închisori, Editura Cuvântul Românesc, Canada, 1982
Poezii, vol. I-III (Sângele temniţei, Balade, Stigmate, Lirica orală), Timişoara, Editura Marineasa, 1992-1994
Anotimpul umbrelor, sonete şi rondeluri, ediţie îngrijită şi postfaţă de Barbu Cioculescu, Bucureşti, Editura Vremea, 1993
Ultimele poeme, ediţie îngrijită şi postfaţă de Barbu Cioculescu, Bucureşti, Editura Vremea, 1994
Calendarul meu: prietenii, momente şi atitudini literare, ediţie îngrijită, cu o prezentare biobibliografică de Ioan Popişteanu, Constanţa, Editura Ex Ponto, 1996
Baba Cloanţa Cotoroanţa. Povestiri pentru copiii cuminţi, Constanţa, Editura Ex Ponto, 1997
Bimbirică automobilist, ediţie îngrijită de Ioan Popişteanu, Constanţa, Editura Ex Ponto, 1998
Bimbirică aviator, ediţie îngrijită de Ioan Popişteanu, Constanţa, Editura Ex Ponto, 1998
Crucea din stepă. Poeme de răsboiu, ediţie îngrijită şi note de Ioan Popişteanu, Constanţa, Editura Ex Ponto, 1998
Pragul de piatră, poezii, Bucureşti, Editura Vremea, 1998
Balade, ediţie îngrijită de Ioan Popişteanu, postfaţă de Adrian Popescu, Constanţa, Editura Ex Ponto, 1999
Era o caşa albă, Constanţa, Editura Ex Ponto, 2000
Linişti de schituri (versuri), Bucureşti, Editura Vremea, 2000
Sângele temniţei stigmate (versuri), Bucureşti, Editura Vremea, 2003
Premii
Premiul Societăţii Scriitorilor Români pentru poezie decernat de 4 ori (1926,1927,1928,1939).
Premiul Adamachi al Academiei Române
Florile
Sunt flori ce-ti ies în drum sa te sarute
si-ti gângure crâmpeie de voroave.
Altele mici si proaste si gângave
au ochi adânci si-ntrebatori de ciute.
Unele cânta, altele spun snoave,
cârciumarese zvelte si limbute.
Sunt flori ce parca tremura laute
se spovedesc si-nchina cruci firave.
Sunt flori cu straluciri de spade goale,
flori cu obraji si gene lungi de îngeri,
flori îmbracate-n platose si zale,
flori prabusite-n lacrimi si înfrângeri,
flori ce te mustra si te-nfrunta-n cale
si flori care te iarta ca le-nsângeri.
Isus in celula
Azi noapte Iisus mi-a intrat în celula.
O, ce trist si ce-nalt parea Crist !
Luna venea dupa El, în celula
si-L facea mai inalt si mai trist.
Mainile Lui pareau crini pe morminte,
ochii adanci ca niste paduri.
Luna-L batea cu argint pe vestminte
argintandu-I pe maini vechi sparturi.
Uimit am sarit de sub patura sura :
- De unde vii, Doamne, din ce veac ?
Iisus a dus lin un deget la gura
si mi-a facut semn ca sa tac.
S-a asezat langa mine pe rogojina :
- Pune-mi pe rani mana ta !
Pe glezne-avea urme de cuie si rugina
parca purtase lanturi candva.
Oftand si-a intins truditele oase
pe rogojina mea cu libarci.
Luna lumina, dar zabrelele groase
lungeau pe zapada Lui, vargi.
Parea celula munte, parea capatâna
si misunau paduchi si guzgani.
Am simtit cum îmi cade capul pe mana
si-am adormit o mie de ani…
Când m-am desteptat din afunda genuna,
miroseau paiele a trandafiri.
Eram în celula si era luna,
numai Iisus nu era nicairi…
Am intins bratele, nimeni, tacere.
Am intrebat zidul : nici un raspuns !
Doar razele reci, ascutite-n unghere,
cu sulita lor m-au strapuns…
- Unde esti, Doamne ? Am urlat la zabrele .
Din luna venea fum de catui…
M-am pipait… si pe mainile mele,
am gasit urmele cuielor Lui.
Voi n-ati fost cu noi în celule
Voi n-ati fost cu noi în celule
sa stiti ce e viata de bezne,
sub ghiare de fiara, cu guri nesatule,
voi nu stiti ce-i omul când prinde sa urle,
strivit de catuse la glezne.
Voi n-ati plans în palme, fierbinte,
strapunsi de cutitul tradarii.
Sub cer fara stele, în drum spre morminte,
voi n-ai dus povara durerilor sfinte
spre slava si binele tarii.
In cantec cu noi laolalta
trecand printre umbre peretii,
voi n-ati cunoscut frumusetea inalta
cum dorul irumpe, cum inima salta
gonind dupa harpele vietii.
Ce-i munca de brate plapande,
ce-i jugul, ce-i ranjet de monstru,
cum scartie osul când frigul patrunde,
ce-i foamea, ce-i setea, voi n-aveti de unde
sa spuneti aproapelui vostru.
Voi nu stiti în crunta-nchisoare
cum minte speranta si visul,
când usile grele se-nchid în zavoare,
si-n teama de groaznica lui inclestare
pe sine se vinde invinsul.
Ati stat la ospete-ncarcate
gonind dupa fast si orgoliu,
nici mila de noi si nici dor, nici dreptate,
nici candel-aprinsa si nici libertate,
doar ghimpii imensului doliu.
Asa sunteti toti cei ce credeti
ca pumnul e singura faima.
Fatarnici la cuget, pe-alaturi ne treceti,
când noi cu obrajii ca pamantul de vineti,
gustam din osanda si spaima.
Când portile sparge-se-or toate
si mortii vor prinde sa urle,
când lanturi si ziduri cadea-vor sfarmate,
voi nu stit ce-nseamna-nvierea din moarte,
caci n-ati fost cu noi în celule.
Petre
Ghelmez
Biografie
Nastere: 2 martie
1932, Gogosari, judetul Ilfov
Deces: 9 martie 2001, Gogoșari, Județul Giurgiu
S-a nascut in comuna Gogosari, judetul Ilfov, la 2 martie 1932.
A absolvit Liceul de Baieti „Ioan Maiorescu" din Giurgiu in 1952.
Urmeaza pentru scurt timp Facultatea de Medicina Veterinara, apoi trece la Institutul Pedagogic de doi ani din Bucuresti, sectia romana-istorie, pe care il absolva in 1954. Din acest an pana in 1959 este student la Facultatea de Filologie din Bucuresti, sectia critica literara.
Debutase cu poezie in revista „Tanarul scriitor" in anul 1955- Dupa absolvirea facultatii lucreaza in cadrul presei: este redactor la „Scanteia tineretului" timp de cinci ani, apoi, vreme de mai multi ani, redactor (sau cu functii mai mari) la publicatii pentru copii („Luminita", „Cravata rosie", „Cutezatorii"). in perioada 1970-1974 este director al Editurii Albatros, mai tarziu redactor sef la revista „Tribuna Romaniei". A scris, conform asteptarilor, si literatura destinata copiilor.
Poezia lui Petre Ghelmez a fost adeseori apropiata de cea blagiana, iar similitudinile de esenta tematica sau stilistica sunt depistabile. Tematic, poetul este Ia inceput un cantaret al germinatiei si al panteismului luxuriant, pentru ca, in ultimele volume, sa marcheze agresiunea existentei cotidiene sub toate formele ei asupra individului - maniera expresionista de subliniere a impactului dureros al civilizatiei de tip tehnicist asupra constiintei. De aici si nostalgia originilor, a lumii arhetipale. Stilistic, poezia sa suporta un proces permanent de esentializare, pana la limita aforismului.
Volume de versuri:
Germinasi, Bucuresti, E.P.L., 1967;
Altare de iarba, Bucuresti, E.P.L., 1969;
Lynxul, Bucuresti, Editura Eminescu, 1972;
Sonetele, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1974;
Evenimente, Bucuresti, Editura Eminescu, 1976;
Conversatia, Bucuresti, Editura Eminescu, 1981;
Coborarea in cuvant, Bucuresti, Editura Albatros, 1987 (editie selectiva in colectia „Cele mai frumoase poezii");
Paradisul atomic, Bucuresti, Editura Albatros, 1989.
Decorarea ingerului a aparut in volumul Paradisul atomic, Bucuresti, Editura Albatros, 1989.
Deces: 9 martie 2001, Gogoșari, Județul Giurgiu
S-a nascut in comuna Gogosari, judetul Ilfov, la 2 martie 1932.
A absolvit Liceul de Baieti „Ioan Maiorescu" din Giurgiu in 1952.
Urmeaza pentru scurt timp Facultatea de Medicina Veterinara, apoi trece la Institutul Pedagogic de doi ani din Bucuresti, sectia romana-istorie, pe care il absolva in 1954. Din acest an pana in 1959 este student la Facultatea de Filologie din Bucuresti, sectia critica literara.
Debutase cu poezie in revista „Tanarul scriitor" in anul 1955- Dupa absolvirea facultatii lucreaza in cadrul presei: este redactor la „Scanteia tineretului" timp de cinci ani, apoi, vreme de mai multi ani, redactor (sau cu functii mai mari) la publicatii pentru copii („Luminita", „Cravata rosie", „Cutezatorii"). in perioada 1970-1974 este director al Editurii Albatros, mai tarziu redactor sef la revista „Tribuna Romaniei". A scris, conform asteptarilor, si literatura destinata copiilor.
Poezia lui Petre Ghelmez a fost adeseori apropiata de cea blagiana, iar similitudinile de esenta tematica sau stilistica sunt depistabile. Tematic, poetul este Ia inceput un cantaret al germinatiei si al panteismului luxuriant, pentru ca, in ultimele volume, sa marcheze agresiunea existentei cotidiene sub toate formele ei asupra individului - maniera expresionista de subliniere a impactului dureros al civilizatiei de tip tehnicist asupra constiintei. De aici si nostalgia originilor, a lumii arhetipale. Stilistic, poezia sa suporta un proces permanent de esentializare, pana la limita aforismului.
Volume de versuri:
Germinasi, Bucuresti, E.P.L., 1967;
Altare de iarba, Bucuresti, E.P.L., 1969;
Lynxul, Bucuresti, Editura Eminescu, 1972;
Sonetele, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1974;
Evenimente, Bucuresti, Editura Eminescu, 1976;
Conversatia, Bucuresti, Editura Eminescu, 1981;
Coborarea in cuvant, Bucuresti, Editura Albatros, 1987 (editie selectiva in colectia „Cele mai frumoase poezii");
Paradisul atomic, Bucuresti, Editura Albatros, 1989.
Decorarea ingerului a aparut in volumul Paradisul atomic, Bucuresti, Editura Albatros, 1989.
Eroii
T;ara noastra româneasca
Are munti si râuri multe,
Codrii stiu sa povesteasca
Vitejia stramoseasca,
Vin copiii sa-i asculte.
Frunza codrului doineste
Despre toti eroii tarii,
Ce luptara vitejeste
Ca sa vada-n zari cum creste
Soarele neatârnarii.
- Codrule, îi spun copiii,
Pe viteji îi stim noi bine,
Ei sunt faima României
A tariei si-a mândriei
Vesnici, codrule, ca tine
Fluturii
Vin fluturii mama! Coboara
cu aripile lor de ceata ursuza
drept in izvoare, secandu-le.
Nu le auzi fosnetul hohotitor
cum navaleste-n vazduh?
Nu le auzi strigatul
cotropit de-ntuneric?
Cad ca topoarele cu muchii grele,
retezand firul de iarba
sclipitor cum e luna.
Si tu esti singura, mama!
Si eu sunt singur,
in furtuna aceasta de aripi
prin atata pustiu neumblat.
Si pasarea aceea galbena,
pe un pat plutitor este singura
si puiul de cerb e tot singur
in timp de aripile fluturilor
prabusesc peste noi instelarea
Vin fluturii, mama!
S-aseaza pe case
cu picioarele lor de sarma
carbonizata. Sug din otrava
florilor mari, de neon. Canta
prin arbori, batand din aripile
largi, cum bat cocosii-n amurg
Spicele se rastoarna
pe mal cu gaturile spintecate
Vulturii cad inghetati
ca butucii in padure
Cainele se zbate in lant, vinovat
iar eu numar luceferii de foc
ce se sparg in fereastra.
Vin fluturii, mama! Nunta
lor se petrece in taina
la izvoarele noptii de ceara.
Lauda limbii
romane
|
TEATRU/FILM
2 Martie
Cu
Dumitru Chesa, actor roman
Biografie
Locul
naşterii: Bucureşti, România · Data naşterii: 07.03.1932 · Data decesului: 11.12.2006 · Ocupaţie: Actor · Zodia: Peşti
S-a
nascut la 27 martie 1932 si a absolvit in 1958 Institutul de Arta Teatrala si
Cinematografica „I.L. Caragiale”.
A venit de la Teatrul Tineretului din Piatra Neamt la
recomandarea lui Radu Beligan, primul director al Teatrului de Comedie, si nu
s-a mai despartit de aceasta scena. La Comedie a jucat in regia lui Valeriu
Moisescu, Lucian Giurchescu, Grigore Gonta, Alexandru Darie, Catalina Buzoianu,
Alexandru Tocilescu, Alexandru Dabija.
Hatru si simpatic, Dumitru Chesa a fost unul dintre actorii cu
adevarat daruiti pentru comedie. E cu atat mai trista disparitia sa.
Actorul Dumitru Chesa a încetat din viață la varsta de 74 de ani.
·
Roberta (2000)
·
Frumosii nebuni ai marilor orase
/ (1998)
·
Stare de fapt (1996)
·
Terente - Regele bălților (1995)
·
Privește înainte cu mânie (1993) Trailer
·
Balanța (1992)
·
Dragoste și apă caldă (1992)
·
Secretul lui Bachus (1984) Trailer
·
Sosesc păsările călătoare (1984)
·
Hangita (1983)
·
Sfântul Mitică Blajinul (1982) -
Ionescu P. Anton
·
Totul pentru fotbal (1982)
·
Avantul liftuletului (1979) -
muncitor
·
Din nou împreună (1978) - taranul
Airinei
·
Pentru patrie (1978)
·
Trepte spre cer (1978) - Bulzan
·
Statuia (1977)
·
Misterul lui Herodot (1976)
·
Cercul magic (1975)
·
Ilustrate cu flori de câmp (1975)
- militian
·
Păcală (1974)
- tobosar
·
Cireșarii (1972)
·
Conspirația (1972) - Securitate snitch
·
Razbunarea (1972)
·
Puterea și adevărul (1971)
·
Cântecele mării (1970) - Detectivul
Spirache
·
Balul de sâmbătă seara (1968) Trailer
·
Șeful sectorului de suflete (1967)
·
Castelanii (1964)
CIRESARII-Partea:1 Pestera neagra Serial tv 1972:
Cireșarii - Partea:2. Cetatea vulturilor- Serial tv 1972:
Cu
Emilia Popescu
Biografie
Mama sa, Malu Iosif a fost
balerină, iar acum este coregraf colaborator al trupei lui Dan Puric, iar tatăl său, Emil Popescu, a
fost actor la operetă. Aceasta a absolvit, în 1988,
Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale din București, clasa profesorilor Olga Tudorache
și Florin Zamfirescu.[1]
A
debutat în 1985 în filmul Moromeții, în
rolul Ilincăi. A avut un mare rol în piesa Străini în
noapte, în regia lui Radu Beligan.
Începând
cu stagiunea 2002 – 2003 este actriță a Teatrului
de Comedie. În plus, este o prezență dinamică și reconfortantă
într-o serie de emisiuni de divertisment la Pro TV și TVR.
Emilia
Popescu este invitată ca juriu la concursul Dansez pentru tine,
unde punctează impresia artistică a concurenților.
Actrița
Emilia Popescu a fost decorată la 13 decembrie 2002 cu Ordinul
național Pentru Merit în grad de Cavaler, alături de alți
actori, „pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului
romanesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului
Național din București”. [2]
Filme
Roluri în teatru
·
Teatrul de Comedie Maria, camerista
Oliviei - A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, regia Gelu Colceag,
2003 Marlene Dietrich - Marlene de Pam Gems, regia Cătălina Buzoianu, 2004
Chirița - Chirița of Bîrzoieni de Vasile Alecsandri, regia Iarina Demian, 2004
Alla Vadimovna – Casa Zoikăi de Mihail Bulgakov, regia Alexandru Tocilescu,
2009 Martha - Cui i-e frică de Virginia Woolf? de Edward Albee, regia Gelu
Colceag, 2010 - Premiul pentru cea mai bună actriță la Festivalul de
Dramaturgie Contemporană, Brașov, ediția a XXII-a, 2010 Arkadina - Pescărușul
de A.P Cehov, regia Claudiu Goga, 2013
·
Teatrul Bulandra Diana
- Câinele grădinarului de Lope de Vega, regia Florian Pittiș, 1988 Rita -
Meditațiile Ritei de Willy Russel, regia Florian Pittiș, 1989 Elaine Harper -
Arsenic și dantelă veche de Otto Joseph Kesselring, regia Grigore Gonța, 1991
Helena - Visul unei nopți de vară de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei,
1991 Else - Deșteptarea primăverii de Frank Wedekind, regia Liviu Ciulei, 1991
Dama de consumație - A 7-a Poruncă de Dario Fo, regia Gelu Colceag, 1993 Cor -
Antigona de Sofocle, regia Alexandru Tocilescu, 1993 Hermiona - Poveste de
iarnă de William Shakespeare, regia Alexandru Darie, 1994 Antigona, Medeea -
Suită de crime și blesteme de Euripide, regia Alexandru Dabija, 1994 Natalia
Ivanovna - Trei surori de A.P. Cehov, regia Alexandru Darie, 1995 Calpurnia -
Julius Caesar de William Shakespeare, regia Alexandru Darie, 1995 Janet -
Cafeneaua de Sam Bobrik, regia Horațiu Mălăele, 1997 Madame Therbouche -
Libertinul de Eric Emmanuel Schmitt, 1998 Eleonora - Tango de Slawomir Mrozek,
regia Gelu Colceag, 2001
·
Teatrul Național
București Nora – Jocul ielelor de Camil Petrescu, regia Claudiu Goga, 2007
·
Arcub Juliette -
Străini în noapte de Eric Assous, regia Radu Beligan, 2007
·
Teatrul Metropolis
Chra - Sex de Rob de Graaf, regia Claudiu Goga, 2013
·
Grand Cinema Marthe -
Un bărbat pentru Sara de Sam Bobrick, regia Claudiu Goga, 2014
În fiecare zi mi-e dor de tine:
Morometii
Lanturi - Allan Laughton Martin 1979
O poveste adevarata - Dionisos Romas 1980
SFATURI
UTILE 2 Martie
BĂUTURĂ
PENTRU CURĂȚAREA PLĂMÂNILOR FUMĂTORILOR ȘI FOȘTILOR FUMĂTORI
Am fumat 31 ani în medie un
pachet de țigări pe zi, iar spre sfârșit, în ultimii 5 ani ca fumător consumam
3 pachete pe zi și m-am lăsat din 1989, după ce medicul mi-a dat de ales între
țigări și viață și, bineînțeles că am ales viața, dar acum am mari probleme cu
inima și plămânii!
Am găsit o rețetă de curățare
a plămânilor care mi s-a părut interesantă și doresc să o împărtășesc celor
interesați. Iată despre ce este vorba:
Ingrediente necesare
• 2 linguri de
turmeric praf
• O bucata de 3-4 cm
de radacina de ghimbir
• 250 de grame de
ceapa
• 350 de grame de
miere
• 1 litru de apa
Metoda de preparare:
Adauga mierea la cantitatea de apa precizata mai sus si pune apa la fiert.
Toaca ceapa si ghimbirul si rastoarna-le in vas impreuna cu turmericul atunci
cand apa da in clocot. Redu focul si mai fierbe amestecul la foc mic pana ce
apa scade la jumatate. Strecoara apoi amestecul si muta-l intr-un recipient din
sticla. Asteapta sa se raceasca pana la temperatura camerei, apoi baga-l la
frigider.
Mod de administrare:
Remediul trebuie administrat de doua ori pe zi, dimineata si seara, in
prize a cate o lingura.
Remediul nostru este un punct de plecare ideal pentru cei care vor sa se
lase de fumat. Cel mai benefic este insa pentru fostii fumatori, deoarece
grabeste vindecarea si regenerarea plamanilor, sprijinind astfel restabilirea
unei functii pulmonare optime.
Foloseste-l in mod regulat ca sa respiri mai usor!
GÂNDURI
PESTE TIMP 2 Martie
citat din Emilia Popescu
Numai cu personalităţi puternice se pot naşte spectacole cu miză, de calitate.
citat din Emilia Popescu
Teatrul este o artă colectivă formată din individualităţi foarte puternice şi, pentru a forma o echipă puternică, este importat să se lucreze cu fiecare dintre ele. De multe ori se confundă echipa cu lipsa de personalitate.
citat din Emilia Popescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu