REVISTA

IMPORTANȚA ZILEI DE ASTĂZI ÎN ISTORIE, RELIGIE ȘI ARTE

NR 161  DIN 2 MARTIE 2018

RELIGIE ORTODOXĂ 2 Martie

Sf Sfințit Mc Teodot, episcopul Chiriniei; Sf Mc Isihie

Viaţa Sfântului Sfințit Mucenic Teodot, Episcopul Cirenei

    În insula Ciprului este o cetate ce se numeşte Cirene. Într-acea cetate a fost episcop Sfântul Sfinţitul Mucenic Teodot, fiind de neam din Galatia, născut din părinţi creştini şi crescut în învăţătura cărţii. El, din tinereţe deprinzându-se cu înţelepciune şi fapte bune, a mers în insula Ciprului, unde învăţa pe elini să lase rătăcirea şi înşelăciunea idolească, şi să creadă în Hristos, adevă-ratul Dumnezeu. Apoi pe mulţi întorcându-i, prin propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu, de la necurăţia păgânească, i-a povăţuit la calea mântuirii. Pentru aceea a fost ales episcop în cetatea Cirenei a Ciprului.

    Atunci era prigonire mare înpotriva creştinilor, împărăţind păgânul Liciniu (308-324), iar în Cipru era ighemon Savin. Dorind sfântul să fie muncit pentru Hristos, se certa cu îndrăzneală cu elinii, mustrând rătăcirea lor şi propovăduind pe Hristos, adevăratul Dumnezeu.

    Auzind despre aceea, ighemonul Savin a poruncit să-l prindă spre mucenicie. Înştiinţându-se arhiereul lui Dumnezeu de porunca ighemonului, n-a aşteptat să vină după dânsul. Ci îndată sculându-se, s-a dus singur la ighemon şi, stând înaintea lui, i-a zis: "Iată cel pe care îl cauţi, eu sunt! Nu m-am ascuns de tine, nici nu sunt adus cu sila, ci de voia mea am venit. Căci adevărul, pe care nu se cade a-l ascunde, trebuie a-l arăta, adică pe Hristos, Dumnezeul meu, să-L propovăduiesc; iar necurăţia şi neputinţa păgânătăţii voastre s-o vădesc.

    Dar nu este trebuinţă de multă arătare a neputinţei voastre, căci singură aceea vă arată a fi neputincioşi, căci sunteţi mai fricoşi decât broaştele, de vreme ce pentru un creştin s-a tulburat toată cetatea şi oastea păgânilor. Pentru că se tem diavolii de un om care este rob al lui Hristos şi se sârguiesc că nu cumva, scăpând din mâinile voastre ale muncitorilor, să ridice asupra lor mai mare război şi să biruiască neputinţa lor, biruind prin cuvinte pe cei ce le slujesc lor, având nădejdea cea deşartă spre dânşii".

    Ighemonul, nesuferind o mustrare ca aceasta, a poruncit îndată să bată fără de milă pe Sfântul cu vine crude. Şi, fiind bătut multă vreme, grăia cuvântul lui David: Pe spatele meu au lucrat păcătoşii, îndelungat-au fărădelegea lor. Încetând slugile a-l bate pe mucenic, a zis către dânsul ighemonul: "Vezi ce ţi-a folosit ţie multă grăire şi îndrăzneala ta?" Răspuns-a Sfântul: "De ai fi avut ochii tăi cei sufleteşti luminaţi, ţi-aş fi arătat ce mi-a folosit bărbăţia mea, pe care tu o numeşti îndrăzneală; ci de vreme ce eşti orb, pentru aceea nu poţi să-mi vezi bunătăţile ce-mi stau înainte; măcar dintr-aceasta să înţelegi, cum că eu căutând cu sufletească privire la cereştile răsplătiri, cele gătite mucenicilor lui Hristos, sunt nemişcat în rănile cele luate de mine şi nu simt mucenicia; căci sufleteasca veselie cea întru Dumnezeul meu, biruieşte toate dure-rile trupeşti".

    Savin ighemonul a zis: "Te mândreşti, Teodote, ca să înşeli pe cei ce te aud, dar pe mine nu poţi să mă înşeli cu cuvintele tale. Căci până într-atâta voi munci trupul tău, până ce vei mărturisi stăpânirea zeilor noştri". A grăit Sfântul: "Precum voieşti, ispiteşte-mă cu muncile; adună-ţi toată puternica ta meşteşugire spre trupul meu şi te înştiinţează de puterea ostaşului lui Hristos şi vei vedea cine va fi mai tare: cei ce mă muncesc pe mine, ori eu care port în mine pe Hristos?"

    Ighemonul a zis: "Au nu ştii, cum că din poruncile împărăteşti am stăpânire asupra trupului tău, ca să-l sfărim cu rănile şi să-ţi pierd tăria ta până în sfârşit?" A răspuns sfântul: "Unuia Dumnezeu, Acestuia Îi slujesc, Care m-a făcut mult mai presus decât împăraţii şi mult mai puternic decât boierii. Pentru aceea acum ca şi cu un rob grăiesc cu tine şi decât orice rob mult mai necinstit te socotesc pe tine şi nu ţin seamă de toate muncile, cu ajutorul Dumnezeului meu, Care ne-a învăţat să socotim toată dragostea lumească ca pe nişte paie, pleavă şi gunoi. Deci, să nu socoteşti că mă vei înfricoşa cu mândria şi cu groaznicele tale îngroziri. Te lauzi cum că ai putere peste trupul meu. Dar o stăpânire ca aceea au şi tâlharii care trăiesc în pustietăţi. Căci, când prind pe cineva în cale, îl muncesc precum voiesc. Şi tu acum te socoteşti a fi puternic, nădăjduind în sabia ta cea fărădelege. Pentru că stăpânirea cea legiuită schimbând-o în tiranie, pe desfrânaţi şi pe ucigaşii de oameni îi ierţi, iar munca cea vrednică a lor o aduci asupra bărbaţilor celor nevinovaţi şi dreptcredincioşi".

    Atunci, mâniindu-se ighemonul foarte tare, a poruncit să-l spânzure pe mucenic pe lemnul cel de muncă şi cu unelte ascuţite să-i strujească coastele lui. Iar pătimitorul lui Hristos, fiind strujit şi răbdând dureri, se ruga lui Dumnezeu, grăind: "Doamne, Iisuse Hristoase, Făcătorul a toată făptura cea văzută şi nevăzută, Cel ce ai prădat moartea, Cel ce ai stricat iadul, Cel ce pe Cruce ai omorât începătoriile şi puterile întunericului, Care ai vădit pe domnul veacului acestuia şi ai dăruit de sus putere Sfinţilor Tăi Apostoli şi fără de ispită i-ai păzit pe dânşii; Cel ce ai dat oarecând tinărului David biruinţă asupra uriaşului Goliat şi ai schimbat văpaia în cuptorul Babilonului, ca să nu vatăme trupurile sfinţilor Tăi tineri, răcorindu-i cu rouă; Tu şi pe mine mă întăreşte în muncile acestea, căci ştii neputinţa omenească. Slabă este tăria noastră, şi se ofileşte ca o floare în puţină vreme. Pentru slavă numelui Tău, Doamne, dă putere neputinţei mele şi risipeşte puterea celor ce se scoală asupra turmei Tale celei sfinte, ca să înţeleagă tot pământul că Tu eşti Dumnezeu preaînalt, Care dai tărie şi putere celor ce nădăjduiesc spre Tine".

    Astfel rugându-se Sfântul, suliţele ascuţite atâta îi strujiseră trupul, încât i se vedeau oasele goale. După aceea a poruncit ighemonul ca, luându-l de pe lemnul cel de muncă, să-l ducă în temniţă.

    Deci Sfântul, fiind dus spre temniţă, striga prin toată cetatea, grăind: "Cei ce mă vedeţi într-acest chip pătimind, să înţelegeţi că nu fără de nădejde pătimesc; căci pentru durerile muceniceşti am răsplătire de la Hristos Dumnezeu, spre Care eu nădăjduiesc. Că dacă un împărat pământesc vremelnic cinsteşte pe ostaşii săi, cei ce pentru dânsul cu bărbăţie şi cu vitejie se oştesc şi îşi varsă sângele lor şi le dă vrednice daruri, iar celor ce mor la război, le pome-neşte numele cu zugrăveli, cu cât mai mult veşnicul Împărat dăruieşte cinste nevoitorilor Săi şi în viaţa cea de acum şi la Înviere, când îi va arăta părtaşi ai Împărăţiei Sale. Stau mărturie cinstitele moaşte ale sfinţilor mucenici care mai înainte s-au nevoit, şi care se cinstesc cu cucernicie de toţi credincioşii mai mult decât toate cele de pe pământ, lucruri cinstite şi bogăţii. Iar prin cinstirea lor se închipuieşte cinstea şi slava care în cer li se dă de la Dumnezeu şi de la îngerii Lui sufletelor mucenicilor".

    Acestea şi mai multe grăindu-le Sfântul, mergea după dânsul tot poporul până la temniţă, în care a petrecut Sfântul cinci zile; după aceea a fost adus iarăşi la întrebare înaintea ighemonului. Şi a zis ighemonul către mucenic: "Eu socotesc că nu-ţi este de trebuinţă mai multă pedeapsă, să te înţelepţeşti; destul îţi este munca cea dintâi, cred că te vei apropia acum spre cinstea zeilor noştri, amintindu-ţi de pătimirile cele dintâi; iar dacă vei petrece încă în nesupunere, apoi mă vei sili ca să aduc asupra ta şi mai grele munci. Drept aceea, ascultă-mă, şi te izbăveşte însuţi de muncile ce vor să-ţi vină".

    Sfântul Teodot a zis: "Nu cunoşti, de trei ori ticăloase, că chiar de s-ar fi strivit trupul meu de munci şi coastele mele ar fi sângerat de răni, totuşi cu vitejie sunt gata şi acum a suferi de la tine toate cele ce se vor aduce asupra mea, până ce voi sfârşi nevoinţa alergării mele, ca să primesc cununa dreptăţii care îmi este pusă înainte de Domnul meu, Iisus Hristos".

    A zis ighemonul: "Nu pomeni aici pe Cel răstignit, căci defaimi locul acesta de judecată". Răspuns-a Sfântul Teodot: "Nebunule şi plinule de toată necurăţia, tu, pomenind pe acei necuraţi zei ai tăi, oare nu socoteşti că defaimi locul acesta? Iar eu, deoarece pomenesc pe Cel întru tot curat, că Stăpân al meu, pe Iisus Hristos, Împăratul şi Domnul, tu cu greutate Îl asculţi şi huleşti, ca şi cum s-ar fi prihănit locul tău cel de judecată prin pomenirea numelui lui Hristos. Iată, se chinuieşte cugetul tău, numai la numirea preacurat numelui Său.

    Dar şi diavolii care se cinstesc de voi această o pătimeau, nesuferind muncile ce li se făceau prin vederea lui Hristos şi strigau: Ce este nouă şi Ţie, Iisuse Nazarinene? Ce ai venit mai înainte de vreme să ne munceşti pe noi? Nu este lucru de mirare, că nici tu nu suferi a auzi numele lui Hristos, deoarece eşti rudă a diavolilor de la strămoşii tăi, slujindu-le acelora şi urmându-le".

    Savin ighemonul a zis: "Eu am socotit că tu vei fi mai blând după muncile cele dintâi şi că mă vei asculta pe mine, cel ce te chem pe tine spre mântuire; dar tu mai rău te-ai făcut. Ci, de-oarece rămâi neschimbat certându-te cu noi şi amăgindu-ţi inima ta, ca şi cum ai răbda pentru Hristos, iată o muncă nouă voi aduce asupra ta şi te voi birui şi-ţi voi arăta că nimic nu-ţi sporeşte nădejdea ta spre Hristos. Că nu-ţi va ajuta ţie înşelătorul Acela, spre Care, nădăjduind, te semeţeşti la munci".

    Iar sfântul mucenic a zis: "De aş fi răbdat această pentru un om, apoi mai ticălos aş fi fost decât voi, cei fără de Dumnezeu şi nici o nădejde bună nu aş fi avut de viaţa ce va să fie. Dar până în sfârşit nu aş fi suferit atât de mare muncă, dacă nu aş fi privit spre cereasca Împărăţie, în care mai multă plată voi primi de la Hristos, adevăratul Dumnezeu. Deci, pentru ce oare să nu rabd mai mari munci, cu ajutorul lui Hristos pentru veşnicele bunătăţi cele făgăduite? Vezi în mine ajutorul lui Hristos şi te încredinţează, cum că nădăjduiesc spre El. Pentru că, acoperindu-mă cu dumnezeiasca Lui mână, nu mă tem de muncile tale şi nimic nu pătimesc cu greutate. Şi, deşi trupul de ţarină pătimeşte, gândul cel întărit în Dumnezeu rămâne neschimbat".

    Atunci ighemonul Savin a poruncit ca să se aducă un pat de fier şi să-l întindă peste el pe sfântul şi să se aprindă sub dânsul foc şi să pună dedesubt vreascuri şi paie. Iar după ce pătimitorul a răbdat şi această muncă, s-a minunat ighemonul şi a zis: "De unde se află la voi creştinii atâta nemilostivire? Pe cine puteţi a milui, voi cei ce singuri nu voiţi a vă milui pe voi? Sau către cine veţi fi înduraţi, neîndurîndu-vă de voi înşivă?" Sfântul Teodot a zis: "Obiceiul iubirii de oameni nu-l ştii şi pentru milă grăieşti? Atunci îţi voi mulţumi ţie, când mă vei schimba pe mine din vremelnica viaţă şi mă vei elibera la cereasca Împărăţie. Dar voieşti a mă înălţa pe mine, căci, mai mult muncindu-mă, şi mai multă răsplătire îmi mijloceşti. Deci, dacă îţi este milă de mine, eliberează-mă prin felurite munci din această vremelnică viaţă. Adaugă-mi şi mai mari munci, ca acolo să mi se adauge cununa dreptăţii. Munceşte-mă până la moarte, ca desăvârşit nevoitor să mă duc la Puitorul meu de nevoinţă, Hristos, ca toate sfintele îngereşti cete să mă pri-mească, bucurându-se şi veselindu-se".

    Ighemonul a zis: "Eu te voi face desăvârşit nevoitor, căci voi afla alte munci mai cumplite contra ta". Iar mucenicul lui Hristos a zis: "De ai fi ştiut bunătatea Dumnezeului meu, spre Care nădăjduiesc, cum că, pentru muncile acestea de puţină vreme, mă voi învrednici vieţii celei veşnice, tu însuţi ai fi voit să pătimeşti pentru El, precum pătimesc şi eu. Dar, de vreme ce au împietrit inimile voastre diavolii, cei ce se cinstesc de voi, şi nimic, după viaţa aceasta, nu nădăjduiţi, de aceea aţi căzut în înşelăciunea lumii acesteia, mai înainte cinstind cele vremelnice şi trecătoare, mai mult decât cele veşnice".

    Acestea auzindu-le, ighemonul s-a înspăimântat şi a zis: "Îmi spuneau unii de tine, cum că eşti simplu, dar eu te văd a fi priceput mare". Iar Sfântul Teodot a răspuns: "Hristos grăind prin mine, care ritori pot să-mi stea împotrivă? Deci să ştii cum că bine ai auzit de la cei ce ţi-au spus despre mine că sunt nepriceput. Adevărat au zis. Însă darul Hristosului meu nevoindu-se împreună cu mine, precum mă învaţă a grăi, aşa şi muncile mă învaţă a răbda, uşurîndu-mi durerile în rănile ce le primesc".

    Ighemonul a zis: "Nu te voi cruţa, Teodote". Răspuns-a Sfântul: "Fă ce voieşti, că sunt gata la aceasta". Atunci ighemonul Savin a poruncit să-i bată piroane în picioarele lui şi să fie prigonit de ostaşi. Bătându-i piroane în picioare, el, ridicându-şi mâinile sale la cer, grăia: "Mulţumesc Ţie, Doamne al meu, Iisuse Hristoase, că pe mine nevrednicul m-ai învrednicit a fi părtaş patimilor Tale! De unde mi s-a adăugat mie, lepădatului, atât dar, căci iată acum la cer m-am suit? Mulţumesc Ţie, Mântuitorul meu, că m-ai izbăvit de cei ce-mi prigonesc sufletul. Slăvească-se numele Tău, Stăpâne Hristoase, în trupul meu, că Tu îmi eşti viaţă, Fiule al lui Dumnezeu, şi a muri pentru Tine, dobânda îmi este. Încredinţez Ţie pe cei ce pătimesc pentru numele Tău; fii lor ajutător. Potoleşte viforul acesta şi risipeşte pe cei ce se scoală asupra Bisericii Tale celei sfinte, ca în pace să Te laude pe Ţine poporul Tău, în veci".

    După aceea a grăit către creştinii cei ce îi stăteau de faţă: "A mea nevoinţă, fraţilor, acum se sfârşeşte şi cununa îmi este aproape. Iată plata dreptăţii mele pe care mi-o va dărui mie Iisus Hristos. El S-a răstignit pentru mine, iar eu trupul mi l-am dat la răni pentru Dânsul! El a murit pentru mine, ca să mă izbăvească din stricăciune, iar eu mor pentru Dânsul, ca să mă învrednicesc Împărăţiei Lui! O, cât este de mare darul lui Hristos! că pentru pătimirea cea de puţin timp pentru El, veşnice şi negrăite bunătăţi răsplăteşte, mai mult decât măsura cea vrednică. Nu sunt vrednice pătimirile vremii de acum, pe lângă slava ce are să se arate întru noi". Şi aşa, cu piroanele în picioare, alerga Sfântul, fiind izgonit de ostaşi pe drum.

    Mulţi din poporul elinesc, văzând o răbdare ca a lui şi cuvintele cele ca mierea curgătoare ascultându-le, au crezut în Hristos şi îşi băteau joc de necuraţii idoli, iar pe tiran îl ocărau şi numele lui Hristos îl preamăreau. Aflând de aceasta ighemonul Savin, a poruncit ca iarăşi să-l arunce pe Sfântul Teodot în temniţă; căci zicea el: "Să nu se înşele poporul cu fermecătoarele lui învăţături". Deci, se sfătuia cu sfetnicii săi, cu ce moarte să piardă pe mucenic.

    Trecând multe zile, au început a i se înmulţi rănile şi toţi binecredincioşii creştini venind cu mahrame curate, i le ştergeau. După aceasta marele Constantin, biruind pe Maxenţiu cu puterea Crucii (312) şi dăruind libertate tuturor creştinilor (313), a venit poruncă de la dânsul să înceteze prigonirea şi cei ţinuţi în legături pentru Hristos să fie liberi.

    Auzind de aceasta Sfântul Teodot s-a mâhnit foarte tare căci dorea să moară în munci pentru Hristos. Deci, fiind eliberat, s-a dus la cetatea sa, Cirene, şi, petrecând după pătimire doi ani pe scaunul său, a adormit întru Domnul. Şi a luat îndoită cunună, a arhieriei şi a muceniciei, din mâna Domnului nostru Iisus Hristos, Care încununează pe nevoitorii Săi cu slavă veşnică. Căruia şi noi de ne-am învrednici, cu rugăciunile Sfântului Sfinţitului Mucenic Teodot şi cu darul lui Hristos, Căruia se cuvine slava, împreună cu Tatăl şi cu Sfântul Duh, în veci. Amin.

Sfântul Mucenic Isihie – A fost prefect al palatului împăratului Maximian (285-305), deci unul din marii generali ai împărăției. Când împăratul Maximian a poruncit ca toți ostașii să jertfească zeilor, Isihie a refuzat să facă acest lucru și în consecință a fost îmbrăcat într-o haină de păr groasă și fără mâneci. În urma mărturisirii credinței în Mântuitorul Iisus Hristos, Isihie a fost înecat în apele râului Oronte.

Acesta a trăit pe vremea împăratului Maximilian, fiind întâiul slujitor al palatului împărătesc şi făcând totodată parte şi din senat. După porunca împăratului ca toţi creştinii care erau în armată, dacă nu se vor lepăda de Hristos, să fie dezbrăcaţi de uniformă şi să petreacă viaţă de rând, Isihie a fost dezbrăcat de veşmintele cele de mult preţ cu care era îmbrăcat, a fost îmbrăcat mai departe cu o haină proastă de lână fără de mâneci şi a fost dus ca să trăiască laolaltă cu femeile. După aceasta, împăratul chemându-l la sine l-a întrebat dacă nu se ruşinează că a fost coborât din cinstea de magistru la felul acela de vieţuire cu totul necinstit, de vreme ce el, ca împărat, nu poate să aşeze pe creştini în vredniciile şi la puterea pe care Isihie o avea mai înainte. Dar sfântul Isihie spunând că cinstea din veacul acesta este trecătoare şi că numai cinstea pe care o are cineva înaintea Domnului Hristos este veşnică şi nesfârşită, împăratul a poruncit să i se lege o piatră de moară de gât şi să fie aruncat în râul care se cheamă Oronte şi în care sfântul şi-a găsit sfârşitul său fericit.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

PSALMII

PSALMII 56 – 60

Psalmul 56

1.	Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă, că spre Tine a nădăjduit sufletul meu
2.	Şi în umbra aripilor Tale voi nădăjdui, până ce va trece fărădelegea.
3.	Striga-voi către Dumnezeul Cel Preaînalt, Dumnezeul Care mi-a făcut bine.
4.	Trimis-a din cer şi m-a mântuit, dat-a spre ocară pe cei ce mă necăjesc pe mine.
5.	Trimis-a Dumnezeu mila Sa şi adevărul Său şi a izbăvit sufletul meu din mijlocul puilor de lei. Adormit-am tulburat.
6.	Fiii oamenilor, dinţii lor sunt arme şi săgeţi şi limba lor sabie ascuţită.
7.	Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule, şi peste tot pământul slava Ta!
8.	Curse au gătit sub picioarele mele şi au împilat sufletul meu;
9.	Săpat-au înaintea mea groapă şi au căzut în ea.
10.	Gata este inima mea, Dumnezeule, gata este inima mea! Cânta-voi şi voi lăuda slava Ta.
11.	Deşteaptă-te mărirea mea! Deşteaptă-te psaltire şi alăută! Deştepta-mă-voi dimineaţa.
12.	Lăuda-Te-voi între popoare, Doamne, cânta-voi ţie între neamuri,
13.	Că s-a mărit până la cer mila Ta şi până la nori adevărul Tău.
14.	Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule, şi peste tot pământul slava Ta!

Psalmul 57

1.	De grăiţi într-adevăr dreptate, drept judecaţi, fii ai oamenilor.
2.	Pentru că în inimă fărădelege lucraţi pe pământ, nedreptate mâinile voastre împletesc.
3.	Înstrăinatu-s-au păcătoşii de la naştere, rătăcit-au din pântece, grăit-au minciuni.
4.	Mânia lor după asemănarea şarpelui, ca a unei vipere surde, care-şi astupă urechile ei,
5.	Care nu va auzi glasul descântătoarelor, al vrăjitorului care vrăjeşte cu iscusinţă.
6.	Dumnezeu va zdrobi dinţii lor în gura lor; măselele leilor le-a sfărâmat Domnul.
7.	De nimic se vor face, ca apa care trece; întinde-va arcul Său până ce vor slăbi.
8.	Ca ceara ce se topeşte vor fi nimiciţi; a căzut foc peste ei şi n-au văzut soarele.
9.	Înainte ca spinii voştri să se aprindă, ca pe nişte vii întru mânie îi va înghiţi pe ei.
10.	Veseli-se-va dreptul când va vedea răzbunarea împotriva necredincioşilor; mâinile lui le va spăla în sângele păcătosului.
11.	Şi va zice omul: "Da, este răsplată pentru cel drept! Da, este Dumnezeu Care îi judecă pe ei în viată!

Psalmul 58

1.	Scoate-mă de la vrăjmaşii mei, Dumnezeule, şi de cei ce se scoală împotriva mea, izbăveşte-mă.
2.	Izbăveşte-mă de cei ce lucrează fărădelegea şi de bărbaţii vărsărilor de sânge mă izbăveşte.
3.	Că iată au vânat sufletul meu, stătut-au împotriva mea cei tari.
4.	Nici fărădelegea şi nici păcatul meu nu sunt pricină, Doamne. Fără de nelegiuire am alergat şi m-am îndreptat spre Tine;
5.	Scoală-Te, întru întâmpinarea mea şi vezi. Şi Tu, Doamne, Dumnezeul puterilor, Dumnezeul lui Israel,
6.	Ia aminte să cercetezi toate neamurile; să nu Te milostiveşti de toii cei ce lucrează fărădelegea.
7.	Întoarce-se-vor spre seară şi vor flămânzi ca un câine şi vor înconjura cetatea.
8.	Iată, vor striga cu gura lor şi sabie în buzele lor, că cine i-a auzit?
9.	Şi Tu, Doamne, vei râde de ei, vei face de nimic toate neamurile.
10.	Puterea mea în Tine o voi păzi, că Tu, Dumnezeule, sprijinitorul meu eşti. Dumnezeul meu, mila Ta mă va întâmpina;
11.	Dumnezeu îmi va arăta înfrângerea duşmanilor mei.
12.	Să nu-i omori pe ei, ca nu cumva să uite legea Ta;
13.	Risipeşte-i pe ei cu puterea Ta şi doboară-i pe ei, apărătorul meu, Doamne.
14.	Păcatul gurii lor, cuvântul buzelor lor, să se prindă întru mândria lor şi de blestemul şi minciuna lor se va duce vestea.
15.	Nimiceşte-i, întru mânia Ta nimiceşte-i, ca să nu mai fie!
16.	Şi vor cunoaşte că Dumnezeu stăpâneşte pe Iacob şi marginile pământului.
17.	Întoarce-se-vor spre seară şi vor flămânzi ca un câine şi vor înconjura cetatea.
18.	Ei se vor risipi să mănânce; iar de nu se vor sătura, vor murmura.
19.	Iar eu voi lăuda puterea Ta şi mă voi bucura dimineaţa de mila Ta.
20.	Că Te-ai făcut sprijinitorul meu şi scăparea mea în ziua necazului meu.
21.	Ajutorul meu eşti, ţie-Ţi voi cânta, că Tu, Dumnezeule, sprijinitorul meu eşti, Dumnezeul meu, mila mea.

Psalmul 59

1.	Dumnezeule, lepădatu-ne-ai pe noi şi ne-ai doborât; mâniatu-Te-ai şi Te-ai milostivit spre noi.
2.	Cutremurat-ai pământul şi l-ai tulburat pe el; vindecă sfărâmăturile lui, că s-a cutremurat.
3.	Arătat-ai poporului Tău asprime, adăpatu-ne-ai pe noi cu vinul umilinţei.
4.	Dat-ai celor ce se tem de Tine semn ca să fugă de la faţa arcului;
5.	Ca să se izbăvească cei iubiţi ai Tăi. Mântuieşte-mă cu dreapta Ta şi mă auzi.
6.	Dumnezeu a grăit în locul cel sfânt al Său: "Bucura-Mă-voi şi voi împărţi Sichemul şi valea Sucot o voi măsura.
7.	Al Meu este Galaadul şi al Meu este Manase şi Efraim, tăria capului Meu,
8.	Iuda împăratul Meu; Moab vasul nădejdii Mele.
9.	Spre Idumeea voi întinde încălţămintea Mea; Mie cei de alt neam Mi s-au supus".
10.	Cine mă va duce la cetatea întărită? Cine mă va povăţui până la Idumeea?
11.	Oare, nu Tu, Dumnezeule, Cel ce ne-ai lepădat pe noi? Oare, nu vei ieşi Dumnezeule, cu oştirile noastre?
12.	Dă-ne nouă ajutor, ca să ne scoţi din necaz, că deşartă este izbăvirea de la om.
13.	Cu Dumnezeu vom birui şi El va nimici pe cei ce ne necăjesc pe noi.

Psalmul 60

1.	Auzi, Dumnezeule, cererea mea, ia aminte la rugăciunea mea!
2.	De la marginile pământului către Tine am strigat; când s-a mâhnit inima mea, pe piatră m-ai înălţat.
3.	Povăţuitu-m-ai, că ai fost nădejdea mea, turn de tărie în faţa vrăjmaşului.
4.	Locui-voi în locaşul Tău în veci; acoperi-mă-voi cu acoperământul aripilor Tale,
5.	Că Tu, Dumnezeule, ai auzit rugăciunile mele; dat-ai moştenire celor ce se tem de numele Tău.
6.	Zile la zilele împăratului adaugă, anii lui din neam în neam.
7.	Rămâne-va în veac înaintea lui Dumnezeu; mila şi adevărul va păzi.
8.	Aşa voi cânta numelui Tău în veacul veacului, ca să împlinesc făgăduinţele mele zi de zi.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE PENTRU POSTUL SFINTELOR PAȘTI – ZIUA 12 – 2 Martie

A. PLĂCINTE

Trigoane cu nuci

* foi de plăcintă;

* 1 lingură mare cu miere;

* ½ ceaşcă zahăr;

* 1 ½ ceaşcă nucă măcinată;

* 1 ½ ceaşcă pesmet;

* 1 linguriţă scorţişoară

Se pun la fiert ¾ ceaşcă apă, mierea şi zahărul timp de 5 minute.

În acest sirop se pun nucile, scorţişoara şi pesmetul.

Se unge o foaie de plăcintă cu ulei, se aşază deasupra ei o altă foaie şi se taie în 7 benzi lungi.

Pe fiecare bandă se aşază o lingură de umplutură, se rulează în trigoane şi se coc.

Se pot servi ca atare sau însiropate cu un sirop obţinut din:

* 1 ceaşcă zahăr;

* 1 ceaşcă apă;

* 4 linguri miere;

* puţină scorţişoară, care se fierb timp de 5 minute.

B. SALATE

Salată de morcovi cu ridichi

* 400 g morcovi;

* 1 măr;

* 1 ridiche albă;

* 4 linguri ulei;

* 1 – 2 linguri oţet;

* sare;

* puţin zahăr;

* 1 legătură pătrunjel

Se spală, se curăţă şi se dau pe răzătoare morcovii, ridichea şi mărul.

Se amestecă uleiul, oţetul, sarea şi zahărul şi se toarnă peste zarzavat.

Se presară deasupra pătrunjelul tocat.

C. SOSURI

Sos de roşii

* 100 ml ulei;

* 1 morcov;

* 1 ţelină;

* 1 ardei;

* 1 ceapă;

* 2 kg roşii;

* 10 g zahăr;

* sare;

* 50 g margarină

Se sotează în ulei morcovul, ţelina, ardeiul şi ceapa curăţate şi tăiate în felii.

Se sting în apă sau supă de legume şi se fierb 30 minute.

Se adaugă roşiile spălate şi rupte în bucăţi (sau suc de roşii, sau bulion), zahărul şi sarea.

Se continuă fierberea încă 15 minute.

Se trece prin sită, se mai fierbe 5 minute, apoi se ia de pe foc şi se adaugă margarina.

Pentru aromatizare se pot adăuga o dată cu apa câteva frunze de ţelină, sau, după gust, 2 – 3 căţei de usturoi.

D. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Supă de ceapă

* 3 cepe mari;

* 1 lingură ulei;

* 1 lingură făină;

* apă

Se taie cepele felii, se pun să se călească în ulei.

        Când s-a înmuiat ceapa, fără să se prăjească, se adaugă făina, se amestecă puţin şi se stinge cu supă de zarzavat sau cu apă.

        Se lasă să fiarbă, la foc mic, amestecând din când în când.

Se serveşte cu crutoane.

E. MÂNCĂRURI

Praz fiert cu sos

* 1 kg praz;

* 4 linguri margarină (ulei);

* 3 linguri făină;

* 3 ceşti zeamă în care a fiert prazul;

* sare;

* piper;

* sucul de la o lămâie;

* 1 legătură pătrunjel

Se spală prazul, se taie rondele de 1 cm, se fierbe în apă cu sare şi se scurge în strecurătoare.

În margarină sau ulei încinsă la foc mic se pune făina în care, după ce capătă culoare gălbuie,  se adaugă zeama de la fiertul prazului şi se amestecă continuu până când sosul capătă consistenţa unei creme.

Se adaugă sarea, piperul, zeama de lămâie şi verdeaţa.

Se aşază prazul într-un platou, se toarnă peste el sosul şi se garniseşte cu felii de lămâie.

F. DULCIURI

Corăbioare

·       2 ceşti ulei;

·       4 linguri zahăr;

·       250 g nuci măcinate sau migdale;

·       Zeama de la ½ lămâie;

·       1 linguriţă bicarbonat;

·       1 kg făină;

·       300 g zahăr pudră

Se bate zahărul cu uleiul şi se adaugă bicarbonatul dizolvat în zeama de lămâie.

Se adaugă nuca sau migdalele mărunţite şi făina cât să se obşină un aluat relativ moale.

Se modelează corăbioare (cornuleţe) şi se coc în tavă la foc potrivit.

Când se scot din cuptor se pudrează cu zahăr din abundenţă.

ISTORIE PE ZILE 2 Martie

Evenimente

·         537 – Ostrogotii condusi de Vitiges incep primul asediu al Romei aparata de bizantinii generalului Belizarie, care va dura un an și nouă zile,  pana la 12 martie 538. Asediul a fost prima ciocnire importantă între forțele celor doi adversari, și a jucat un rol decisiv în dezvoltarea ulterioară a războiului.

·         986: Ludovic al V-lea devine regele francilor. Ludovic al V-lea (c.967 – 21 mai 987), a fost rege al Franciei Occidentale   din anul 986 până la moartea sa. A  fost ultimul monarh carolingian.

·         1444 –  Skanderbeg  initiaza si organizeaza Liga de Lezhë, o alianță a principatelor albaneze considerată ca fiind primul stat albanez unificat. Scopul principal al acestei Ligi a fost acela de a uni principatele albaneze, pentru a lupta impotriva primejdiei otomane.

·         1458 – George de Poděbrad  (1420-1471), este incoronat  rege a Boemiei. El a fost lider al husitilor impotriva partizanilor papalitatii.

·         1498 – Exploratorul portughez Vasco da Gama ajunge in Insula Mozambic. Insula era  un mare port arab. Numele insulei (Moçambique). este derivat de la Ali Musa Mbiki (Musa Al Mare), sultanul insulei în vremurile de Vasco da Gama .Acest nume a fost dat ulterior țarii care este astazi pe continentul African, iar insula a fost redenumita Ilha de Moçambique (Insula Mozambic). Portughezii au intemeiat pe aceasta insula un port și  o baza navala în 1507 și au construit aici Capela Nossa Senhora de Baluarte  în 1522, acum considerata cea mai veche clădire european din emisfera sudica.

·         1716: Apare lucrarea lui  Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae, prima monografie geografică la români, scrisă în limba latină, la cererea Academiei din Berlin. Lucrarea este alcătuită din trei părți și este însoțită de prima hartă a Moldovei. Descriptio Moldaviae (sau Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae, în română Descrierea stării de odinioară și de astăzi a Moldovei) este una dintre cele mai importante opere ale lui Dimitrie Cantemir, scrisă în latină între 1714 și 1716, pe când fostul domn al Moldovei trăia în Rusia. Cartea, un document de primă mână asupra istoriei românilor, a fost scrisă de Cantemir la cererea Academiei din Berlin.

·         1717 – In Anglia are loc prrimul spectacol de balet: Iubirile lui Marte si Venus. Baletul a fost creat de coregraful englez  Ioan Weaver iar povestea acestuia este inspirata din mitologia greacă.

·         1776 – Unități ale  miliției revolutionare  americane il  aresteaza pe guvernatorul regal englez al Georgiei,  James Wright.

·         1807 – Congresul american voteaza o lege prin care se interzicea importul de noi sclavi in aceasta tara.

·         1836 – Republica Texas isi declara independenta fata de Mexic. O Convenție a fost convocata  la 1 martie   si l-a ales  presedinte pe Richard Ellis.   Delegații au selectat un comitet alcatuit din cinci persoane care să elaboreze o Declarație de independență.; comisia a fost condus de George Childress și, de asemenea i-a inclus  pe Edward Conrad, James Gaines, Bailey Hardeman, și Collin McKinney. Comisia a prezentat proiectul în 24 de ore ceea ce i-a facut pe istorici sa speculeze ca Childress a scris o mare parte din Declaratia de Independenta înainte de sosirea sa la Convenție. Declarația a fost aprobata pe 2 martie, fara nici o dezbatere. Bazata în principal pe scrierile lui John Locke și Thomas Jefferson, aceasta a declarat că guvernul mexican „a încetat sa protejeze  viața, libertatea, și proprietatea poporului, de la care competențele sale legitime sunt derivate” , și a condamnat  „arbitrariul si actele de opresiune și tiranie „. Declarația a proclamat oficial Republica Texas.Printre altele, au fost  menționate  următoarele motive de separare: In 1824 Constituția Mexicului  stabilea ca tara este o republică federală., dar aceasta a fost  uzurpata iar conducerea tarii  a fost transformata într-o dictatură militară centralista de catre generalul Antonio López de Santa Anna.
Guvernul mexican a invitat coloniști in  Texas  promitandu-le libertate constituționala și guvern republican, dar apoi au fost renegate aceste garanții. Texasul  a fost unit cu statul mexican Coahuila  capitala aflandu-se in  îndepărtatul  Saltillo, și, astfel, afacerile din Texas au fost decise la o distanță mare de provincie și în limba spaniolă. Drepturile politice cu  care au fost în prealabil obisnuiti coloniștii, cum ar fi dreptul de a păstra și purta arme și dreptul la un proces cu jurați, au fost ulterior anulate. Nici un sistem de învățământ public nu a  fost organizat de autoritati. Coloniștilor nu li  s-a lăsat libertatea religioasa.
Bazata pe Declarația de Independență a Statele Unite, Declarația de independenta a Texasului conține de asemenea, multe din principiile politice ale Revolutiei americane.

·         1855 – Alexandru al II-lea devine tar al Rusiei; (n. 29 aprilie 1818 – d. 13 martie 1881). A fost  fiul lui Nicolae I al Rusiei si a domnit  de la 2 martie 1855 și până la asasinarea sa în 1881. A  fost de asemenea și Mare Duce al Finlandei  și a revendicat titlul de rege al Poloniei. A înfăptuit reforma agrară din 1861 prin care erau eliberați țăranii de șerbie și aveau dreptul să cumpere pământul pe care îl munceau (cu termen de plată în 49 de ani). Din cauza opoziției moșierimii, reforma a devenit un compromis care rima enorm cu eșecul: țăranii nu erau nici mai fericiți, nici n-o duceau mai bine în urma reformei de abolire a iobăgiei, fapt care se pare că l-a convins pe Alexandru, cu puțin timp înainte de asasinarea lui, să admită finalmente cererea insistentă a societății și chiar a unei părți a nobilimii de adâncire a reformelor, prin înființarea unui parlament (Duma). A fost asasinat  de o organizație teroristă anarhista intitulata  Narodnaya Volya.

·         1870 – A apărut, la Bucureşti, revista “Columna lui Traian”, condusă de Bogdan Petriceicu Haşdeu.1895 – S-a născut Eugen Relgis (Siegler), poet, romancier, sociolog, eseist; (m.1987).

·         1917 – În urma revoluției ruse din februarie, țarul Nicolae al II-lea al Rusiei abdică în favoarea fratelui său Mihail. Marele Duce Mihail al Rusiei, Mihail Alexandrovici Romanov, numit uneori și Țarul Mihail II (n. 22 noiembrie 1878 (S.N. 4 decembrie) – d. cca. 12 iunie 1918) fiul țarului Alexandru al III-lea și fratele țarului Nicolae al II-lea.

·         La 2-6 martie 1919 are loc la Moscova Conferința internațională a partidelor comuniste și organizațiilor social-democratice, la care se creează "Internațională a III-a Comunistă" (Comintern), cu sediul la Moscova, grupare extermistă de stîngă cu caracter totalitar, la care a aderat Partidul Comunist Român în 1921. Cominternul (din limba rusă: Коммунистичекий Интернационал (Kommunisticeskii Internațional) – (Internaționala Comunistă), cunoscută și ca Internaționala a III-a, a fost o organizație internațională comunistă fondată în 1919 de Lenin și de Partidul Comunist Rus (bolșevic), care avea ca scop lupta prin toate mijloacele posibile, inclusiv lupta armată, pentru răsturnarea burgheziei mondiale și pentru formarea unei republici sovietice internaționale, ca un stadiu de tranziție către abolirea definitivă a statului. Cominternul a reprezentat o sciziune a elementelor de stînga din Internaționala a II-a, ca răspuns la incapacitatea acesteia din urmă de a forma o coaliție solidă împotriva primului război mondial, război pe care Internaționala a III-a l-a considerat un război imperialist. Cominternul a ținut șapte Congrese Mondiale, primul în martie 1919 și ultimul în 1935. Grupurile care țin de tradiția comunismului de stînga recunosc azi numai valabilitatea primelor două congrese, cele de tradiție bolșevică, leninistă sau troțkistă – numai cea a primelor patru, iar partidele comuniste staliniste și maoiste recunosc valabilitatea tuturor celor șapte congrese.

·         1935: Regele Rama al VII-lea al Thailandei a abdicat. Noul conducător, nepotul său în vârstă de nouă ani, Rama al VIII-lea, a trăit cea mai mare parte a vieții în străinătate. El se întoarce în Thailanda în decembrie 1945, însă șase luni mai târziu este găsit împușcat în patul său.

·         1939: Cardinalalul Eugenio Pacelli este ales papă sub numele Pius al XII-lea. Pius al XII-lea ( Maria Giuseppe Giovanni Eugenio Pacelli – n. 2 martie 1876 – d. 9 octombrie 1958) , a fost papă al Bisericii Catolice între anii 1939 – 1958. I s-a reproșat că nu a denunțat public holocaustul evreilor, dar dacă ar fi condamnat regimul nazist, Hitler ar fi întețit prigoana și asupra celorlalți evrei (în Roma din 8.000 de evrei au fost deportați circa 1.000). Exista și un plan de a-l răpi pe papa și de-al pune sub „protectia” Reichului, în cazul în care ar fi condamnat holocaustul, cu planul ar fi fost însărcinat generalul SS Karl Wolff, șeful SS din Italia. In timpul Razboiului Rece, Stalin a răspuns dorinței papei Pius al XII-lea, ca Sfântul Scaun să participe la tratativele de pace, cu celebra întrebare retorică „Dar câte divizii are papa?” În 1953, la moartea lui Stalin, papa Pius al XII-lea a spus „Acum va vedea câte divizii avem”.

·         1941: În urma rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941, conducătorul statului, generalul Ion Antonescu, organizează un plebiscit cu privire la politica internă. 90% dintre votanți s-au pronunțat pentru politica guvernului Antonescu și împotriva legionarilor (2 martie-5 martie 1941). Ion Victor Antonescu (cunoscut și sub apelativul Mareșalul Antonescu; n. 2 iunie 1882, Pitești – d. 1 iunie 1946, închisoarea Jilava), militar și om de stat român, ofițer de carieră, general, șeful secției de operații a Marelui Cartier General al Armatei în Primul Război Mondial, atașat militar la Londra și Paris, comandant al Școlii Superioare de Război, șef al Marelui Stat Major și ministru de război, iar din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 a fost prim-ministru al României și Conducător al Statului.

·         1946: Ho Chi Minh este ales președinte al Vietnamului de Nord. Hồ Chí Minh, cunoscut îndeobște ca Ho Chi Minh (n. 19 mai 1890 – d. 2 septembrie 1969) a fost un om de stat și revoluționar vietnamez, care a devenit ulterior prim-ministru (1946 – 1955) și președinte (1955 – 1969) al Vietnamului de Nord. In Vietnam. Hồ Chí Minh înseamnă „cel care iluminează“. Este cunoscut mai ales pentru fondarea mișcării de independență Viet Minh, în 1941 și pentru stabilirea controlului comunist asupra părții de nord a Vietnamului de Nord în anii 1960. A fost revoluționar, prim-ministru și presedinte vietnamez. Anti-colonialist, emigrează mai întâi în SUA, iar apoi la Paris (1917), unde aderă la Partidul Socialist. Este expulzat din Franța și pleacă la Moscova, unde colaborează cu Partidul Comunist. În 1930 fondează Partidul Comunist Indochinez, iar în 1941 înființează Viet-Minh, Frontul de Independență a Vietnamului. În 1946 devine președintele Republicii Populare Vietnam. Îi susține pe luptătorii Viet-Cong în războiul dintre SUA și Vietnamul de Sud.

·         1949: România comunistă: A fost adoptată legea de expropriere a moșiilor mai mari de 50 ha.

·         1949 – Capitanul James Gallagher a incheiat cu succes primul zbor non- stop in jurul Pamantului. Avionul sau Lucky Lady II a aterizat cu bine la baza Fort Worth din Texas, Statele Unite, dupa un zbor de 94 de ore si un minut.

·         1956: Marocul își declară independența față de Franța.

·         1958 – Debutează programele emise de Studioul teritorial Tîrgu Mureş al Radiodifuziunii Române.

·         1969: Primul zbor al supersonicului franco-britanic de călători, Concorde 001, care va depăși viteza sunetului la 1 octombrie 1969. Aérospatiale-BAC Concorde a fost un avion supersonic de pasageri. A fost rezultatul unui tratat guvernamental încheiat între guvernul francez și britanic, combinând eforturile companiilor Aérospatiale și British Aircraft Corporation. Cu doar 20 de aeronave construite în total, costul fazei de dezvoltare a reprezentat un mare eșec economic. În plus, Air France și British Airways au fost subvenționate de guvern pentru a cumpăra aeronava. Dintre aeronavele supersonice comerciale Concorde a avut cel mai mare succes, Tupolev Tu-144 fiind cealaltă aeronavă. Tu-144 avea o viteză maximă mai mare, dar consumul era mai mare și autonomia mai mică față de Concorde. Zburând pentru prima oară în 1969, Concorde și-a început serviciul comercial în 1976 și a continuat timp de 27 de ani. A operat zboruri transatlantice din Heathrow, Londra (British Airways) și Charles de Gaulle, Paris (Air France) către JFK, New York și Dulles, Washington; zburând la viteze record, parcurge aceste distanțe în mai puțin de jumătate timpul celorlalte avioane. Concorde a mai stabilit și a alte recorduri, inclusiv recordul mondial oficial FAI „Westbound Around The World” și „Eastbound Around the World” la viteză. Ca urmare a unicului accident din 25 iulie 2000, a efectelor economice ce au urmat evenimentelor din 11 septembrie 2001 și a altor factori, zborurile au încetat la 24 octombrie 2003. Ultimul zbor a avut loc pe 24 noiembrie în acel an.

·         1972: S-a constituit Asociația Scriitorilor din București.

·         1972: Sonda spatiala americana Pioneer 10 a fost lansata pe orbita planetei Jupiter. Aceasta a fost prima sonda de explorare in afara spatiului terestru. Misiunea a fost un real succes, Pioneer 10 fiind prima sonda spatiala care, dupa ce in decembrie 1973 a trecut prin centura de asteroizi a lui Jupiter, s-a apropiat la numai 130.000 de kilometri de imensa planeta si a transmis imagini cu prim-planuri. La 10 ani dupa acest eveniment, Pioneer 10 a depasit sistemul solar si a efectuat primele transmisiuni din spatiul interstelar. In 31 martie 1997, misiunea a fost declarata oficial inchisa, insa cu toatea acestea sonda a continuat sa trimita date spre Terra. Pe 23 ianuarie 2003, sonda a transmis ultimele mesaje spre Pamant, data dupa care NASA a anuntat ca Pioneer 10 nu mai are resurse energetice pentru a efectua transmisiuni catre planeta noastra

·         1973: Începutul retragerii trupelor americane din Vietnam (proces ce va dura până în 29 martie 1973), ca urmare a tratatului încheiat la Paris, ce încheia războiul din Vietnam (1957-1973).

·         1986: Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a semnat "Australia Bill", ce reglementează relațiile politice și juridice ale Marii Britanii cu Australia.

·         1992: Republica Moldova a devenit membră a Organizatiei Natiunilor Unite (ONU).

·         1992: Președintele Republicii Moldova Mircea Snegur a autorizat o intervenție militară împotriva elementelor criminale separatiste de pe malul stîng al Nistrului.

·         1996: S-a deschis, în orașul olandez Nederweert, Galeria Christiana pentru artă plastică românească

·         1999: Instanta Tribunalului Bucuresti a respins cererea Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului (APADOR) si a Centrului de Asistenta pentru Organizatiile Neguvernamentale (CENTRAS), privind scoaterea in afara legii si dizolvarea pe cale judecatoreasca a Partidului Romania Mare, motivind ca o asemenea solicitare poate fi facuta doar de Guvern sau de presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, iar cazul poate fi solutionat numai de Curtea Constitutionala.

·         2003: Irakul afirmă că va renunța la distrugerea rachetelor Al Samoud 2 interzise în cazul în care Statele Unite lansează o ofensivă unilaterală.

Nașteri

·         1316: Robert al II-lea al Scoției (d. 1390)

·         1459 – S-a născut Papa Adrian al VI-lea, al şaptelea papă german al Romei (1522-1523) şi ultimul papă neitalian, înainte de Ioan Paul al II-lea (m.14.09.1523).

·         1756:  Vincent-Marie Viénot de Vaublanc, conte de Vaublanc, om politic, scriitor francez (d. 1845)

·         1797: Étienne Mulsant, entomolog și ornitolog francez (d. 1880)

·         1810 – S-a născut Papa Leon al XIII-lea (Vincenzo Gioacchino Pecci). Lui i se datorează prima enciclică socială, “Rerum novarum”, în 1891, care reprezenta unul dintre cele mai virulente și avizate rechizitorii la adresa Francmasoneriei; (m.20.07.1903).

·         1817: János Arany, scriitor maghiar (d. 1882)

·         1820 – S-a născut scriitorul olandez Multatuli (pseudonimul lui E.D. Dekker) (m.19.02.1887). Multatuli, termen latin care înseamnă „am îndurat multe,” este pseudonimul lui Eduard Douwes Dekker (n. 2 martie 1820 – d. 19 februarie 1887), scriitor olandez. Este autorul romanului Max Havelaar în Indiile Olandeze, în care satirizează abuzurile administrației coloniale olandeze din Indonezia, roman bazat pe propria experiență.

·         1824 - S-a născut compozitorul şi dirijorul Bedrich Friedrich Smetana, creatorul şcolii muzicale naţionale cehe; (m.12.05.1884). Bedřich Smetana (n. Litomyšl, Boemia, 2 martie 1824 – † Praga, 12 mai 1884) a fost un compozitor și dirijor ceh. Este cunoscut pentru poemul simfonic Vltava (sau Die Moldau, după denumirea în germană a râului), al doilea dintr-un ciclu de șase pe care le-a intitulat Má vlast („Țara mea”), precum și pentru opera Mireasa vândută.

·         1876: Papa Pius al XII-lea (d. 1958)

·         1895: Eugen Relgis (Siegler), poet, anarhist, romancier, sociolog, eseist (d. 1987)

·         1901 – S-a născut Tudor Tănăsescu, inginer, profesor la Institutul Politehnic din Bucuresti, membru corespondent al Academiei Române din 1952, unul dintre fondatorii școlii românești de electronică și radiotehnica. A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 3 iunie 1941 si a avut un rol important în dezvoltarea radiodifuziunii şi a industriei române de electronică.A fost profesor la Institutul Politehnic din București. A elaborat teoria și metodele de proiectare ale amplificatoarelor radio de putere în clasă C; (m.07.08.1961).

·         1905: S-a născut la Câmpulung Muscel Radu Gyr, poet, dramaturg, eseist român (d. 1975). A fost de mai multe ori laureat – în (1926, 1927, 1928) – al Societatii Scriitorilor Romani, Institutului pentru Literatură și Academiei Romane  A susținut un număr însemnat de conferințe cea mai cunoscută fiind Studențimea și Idealul Spiritual din 1935. A fost un colaborator statornic în perioada de după debut la revistaUniversul literar și apoi la alte reviste literare: Gândirea; Gândul românesc; Sfarmă-Piatră; Decembrie; Vremea; Revista mea; Revistă dobrogeană,Ramuri, Adevărul literar și artistic , Axa , Iconar etc. precum și la ziarele Cuvântul; Buna Vestire; Cuvântul studențesc. În timpul scurtei coguvernări legionare în cadrul regimului antonescian, septembrie 1940 – ianuarie1941 , Radu Gyr a fost comandant legionar și director general al teatrelor. În aceasta perioadă, a autorizat o trupă de actori evrei sa înființeze  în Bucuresti teatrul evreiesc Barașeum, singurul teatru evreiesc din țările Europei din acea perioada, în care puterea o dețineau regimuri autoritare și  fasciste. Teatrul Barașeum și-a început activitatea la 1 martie  1941  cu revista Ce faci astă seară? A fost arestat in timpul dictaturii regale a lui Carol al II-lea si  a stat închis în lagărul de la Miercurea Ciuc alaturi de Mircea Eliade, Nae Ionescu și alți intelectuali din perioada interbelică. Radu Gyr a fost închis și în timpul regimului lui  Ion Antonescu. După eliberarea din detenție a fost trimis, pentru „reabilitare” în batalioanele de la Sarata. Întors din război rănit și cu poemele în raniță, Radu Gyr a publicat în 1942 (la editura Gorjan) volumul inedit Poeme de războiu (carte cenzurată).
În 1945, regimul comunist l-a încadrat în „lotul ziariștilor”, iar justiția aservită regimului comunist l-a condamnat la 12 ani de detenție politică. Ultimul cuvânt al poetului în fața Tribunalului Poporului (procesul din 1945). „Domnule Președinte, domnilor judecători ai poporului, în inchizitoriul său de joi seara (31 mai), onorata acuzare a spus răspicat: «Dacă există credință adevărată, atunci să fie absolvită». Și a mai spus acuzarea: «Sunt prăbușiri de idealuri, de credințe, dar numai pentru curați». Într-adevăr, sunt naufragii sufletești. Eu am avut o credință. Și am iubit-o. Dacă aș spune altfel, dacă aș tăgădui-o, dumneavoastră toți ar trebui să mă scuipați în obraz. Indiferent dacă această credință a mea apare, astăzi, bună sau rea, întemeiată sau greșită, ea a fost pentru mine o credință adevărată. I-am dăruit sufletul meu, i-am închinat fruntea mea. Cu atât mai intens sufăr azi, când o văd însângerată de moarteA revenit acasă în 1956, dar, după doi ani, a fost arestat din nou și condamnat la moarte pentru poezia-manifest Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane, considerată de autorități drept mijloc de instigare la luptă împotriva regimului comunist. Pedeapsa cu moartea i se comuta la 25 de ani de muncă silnică (dar nu află aceasta decât cu 11 luni după modificarea sentinței), poetul executând 6 ani de detenție, până la amnistia generală din 1964. În închisoarea din Aiud, Radu Gyr a fost supus unui regim de detenție deosebit de aspru. Doi ani din pedeapsă i-a executat purtând lanțuri grele la picioare. Când s-a îmbolnăvit grav, autoritățile i-au refuzat acordarea de asistență medicală. O mare parte din detenția de la Aiud și-a petrecut-o în celula nr. 281. Din  1963, după eliberarea din închisoare, a fost amenințat permanent, urmărit de Securitatea comunista. La înmormântarea sa din cimitirul Bellu Catolic,  la 29 aprilie 1975, singurul literat care a îndrăznit să participe la ceremonia funerară și să citească din versurile lui Gyr a fost, potrivit unui martor ocular, poetul Romulus Vulpescu.

·         1923 - S-a născut Doc (Arthel) Watson, bluesman american.

·         1925 – S-a născut Edgar Cosma, compozitor şi dirijor, stabilit în Franţa, după 1960.

·         1931: S-a nascut Mihail Gorbaciov, lider sovietic, secretar general al Partidului Comunist, laureat cu premiul Nobel pentru Pace in 1990. Gorbaciov s-a aflat in fruntea URSS in perioada 1985-1991, fiind artizanul programului „Perestroika”. Prin politica internationala dusa, in special in ultima parte a mandatului sau de presedinte al Sovietului Suprem (1988-1991), acesta a grabit incheierea Razboiului Rece, dar si inlaturarea de la putere a Partidului Comunist. A urmat Institutul Agricol din Stravropol si Universitatea de Stat din Moscova. In 1952 s-a inscris in Partidul Comunist, pana in 1970 el ocupand diverse functii politice la nivelul orasului rus Stavropol, inclusiv cea de deputat al Sovietului Suprem. La moartea lui Constantin Ustinovici Cernenko, a devenit secretar general al Comitetului Central. Politica de glasnost, programul sau de reforme economice si sociale, deschiderea aratata Occidentului si tratatele de dezarmare nucleara incheiate cu Statele Unite au schimbat perceptia asupra URSS. S-a retras din viata politica in 24 august 1991, decizia sa provocand dizolvarea Uniunii Sovietice.

·         1932: Dumitru Chesa, actor român

·         1932 – S-a născut poetul si scriitorul de literatura pentru copii, publicistul și editorul Petre Ghelmez; (m.9 martie 2001).

·         1939 - S-a născut Paul Dino, cântăreţ american.

·         1940 – S-a născut Sanda Golopenţia-Eretescu, lingvist şi eseist, membră a Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe. Stabilită în SUA.

·         1941 - S-a născut Keith Potger, chitarist australian (The Seekers, The New Seekers).

·         1942 - S-a născut Tony Meehan, baterist şi compozitor britanic (The Shadows).

·         1942: John Irving, romancier britanic

·         1943: S-a născut Ulm Spineanu, ministru al Reformei în primul Cabinet Ciorbea şi fost preşedinte al Senatului; (m. 26 aprilie 2006).

·         1943 – S-a născut Lou Reed (Louis Firbank), vocalist, chitarist şi compozitor american (Velvet Underground).

·         1945 - S-a născut Bibi Ionescu (Sfinx, Sfinx Pro).

·         1948 - S-a născut Larry Carlton, chitarist şi compozitor american (The Crusaders).

·         1949 - S-a născut Eddie Money (Edward Mahoney), cântăreţ şi compozitor american.

·         1949: Rory Gallagher, chitarist, cîntăreț irlandez (d. 1995)

·         1950 – S-a născut Karen Carpenter, membră, alături de Richard Carpenter, a celebrei formaţii “The Carpenters” (m.04.02.1983).

·         1955 – S-a născut Dale Bozzio, cântăreaţă şi compozitoare americană (Missing Persons).

·         1955 - S-a născut Jay Osmond, baterist american (The Osmonds).

·         1956 - S-a născut Mark Evans, basist australian (AC/DC).

·         1962 – S-a născut John Bon Jovi (John Bongiovi), vocalist şi compozitor American. John Francis Bongiovi, Jr. (n. 2 martie 1962, Perth Amboy, New Jersey), cunoscut ca Jon Bon Jovi, este un actor, cântăreț, chitarist și compozitor american, lider și vocalist al formației Bon Jovi.

·         1966: S-a născut Emilia Popescu, actriță româncă. Emilia Popescu (n. 2 martie 1966, București) este o actriță, jurată a emisiunii Dansez pentru tine și vedetă de televiziune română. A fost decorată la 13 decembrie 2002, alaturi de alti artisti romani, cu Ordinul Național Pentru Merit in grad de Cavaler, “Pentru devotamentul si harul puse artistice din slujba teatrului romanesc, cu prilejul împlinirii unui veac si jumatate de existență a Teatrului NAȚIONAL din București “.

·         1989: Zie Diabate, fotbalist Ivorian

Decese

·         1127 – Este asasinat, pe când era îngenunchiat pentru a se ruga în biserica Sfântului Donațian, Carol cel Bun, Conte de Flandra. Brutala și profanatoarea crimă a acestui nobil foarte iubit de popor,  a provocat o mare răscoală. Carol s-a remarcat prin bunătatea sa și generozitatea față de cei săraci, iar într-o perioadă de foamete a distribuit acestora pâine. De asemenea, a luat măsuri pentru ca grânele să fie puse deoparte pentru vremuri grele și a nu fi vândute la prețuri excesive. El a căutat să reducă din influența exercitată de familia Erembald. Ca rezultat, Bertulf FitzErembald, prior al catedralei Sfântului Donațian din dioceza de Bruges, a pus la cale o conspirație menită să asasineze atât pe Carol, cât și pe sfătuitorii săi. În dimineața zilei de 2 martie 1127, pe când Carol era îngenunchiat pentru a se ruga în biserica Sfântului Donațian, un grup de cavaleri care au răspuns apelului familiei Erembald au pătruns în biserică și l-au rănit mortal. Familia Erembald, care a plănuit și a dus la îndeplinire asasinatul, a fost arestată și torturată până la moarte de către nobilii și populația din Bruges și Ghent. Regele Ludovic al VI-lea al Franței, care a sprijinit răscoala împotriva Erembalzilor, și-a folosit influența pentru a fi ales drept nou conte de Flandra propriul său candidat, Guillaume Clito. Carol a a fost imediat considerat martir și sfânt, deși din punct de vedere formal beatificarea sa a avut loc abia în 1882.

·         1619: Ana a Danemarcei, soția lui Iacob I al Angliei (n. 1574)

·         1729: Francesco Bianchini, filosof italian (n. 1662)

·         1855: Țarul Nicolae I al Rusiei (n. 1796)

·         1895 – A murit pictoriţa franceză Berthe Morisot; (n.14.01.1841). Berthe Marie Pauline Morisot a fost membra a cercului de pictori din Paris, care au primit denumirea de impresioniști. Ea a fost descrisă de Gustave Geffroy în 1894 ca una din “Les Trois grandes dames” ale Impresionismului alături de Marie Bracquemond și Mary Cassatt.

·         1915 – A murit Charles Jacques Bouchard, fiziolog francez, membru de onoare străin al Academiei Române (n.26.09.1837).

·         1930 – A murit David Herbert Lawrence, poet şi eseist unul dintre cei mai importanţi şi controversaţi romancieri ai secolului XX,(romanul “Amantul Doamnei Chatterley”); (n.11.09.1885). David Herbert Richards Lawrence (n. 11 septembrie 1885 – d. 2 martie 1930) a fost un scriitor englez. Opera sa, puternic influențată de psihanaliza freudiană, exprimă efectul industrializării asupra ființei umane, conflictul dintre instinct și intelect, revolta împotriva supraevaluării spiritualului și reprimării senzualității naturale, ca manifestări puritane, pledând pentru întoarcerea la natură și reintegrarea erosului, întrevăzut ca o forță sacră a vieții, printre valorile esențiale ale umanității.

·         1936: Alexandru Ciura, prozator și publicist român (n. 1876)

·         1936: Prințesa Victoria Melita de Saxa-Coburg și Gotha, sora reginei Maria a României (d. 1876)

·         1939 – A incetat din viata Howard Carter, arheolog si egiptolog englez, cel care in 1922 a descoperit mormantul faraonului Tutankamon ; ( n. 5 mai 1874).

·         1964: Nicolae Vasilescu-Karpen, fizician și inventator român (n. 1870)

·         1968: Grigore Nandriș, filolog, lingvist și memorialist român, profesor la Cernăuți, București, Londra și Oxford (n. 1895).

·         1981 – A murit compozitoarea Maria Andriescu; (n.18.09.1878).

·         1989 – Liviu Cornel Babes, un pictor braşovean ( n.10 septembrie 1942), s-a autoincendiat în timp ce cobora pe pârtia de schi Bradu din Poiana Braşov, în semn de protest față de regimul comunist din România. El a lasat în urma lui o pancartă cu mesajul: „Stop Mörder! Brașov = Auschwitz”. Era o referire la represaliile cunoscute de participanţii la ampla revoltă anticomunistă din 15 noiembrie 1987, dintre care unii fuseseră lichidaţi în mod subtil de regim. Gestul său extrem de protest a fost reflectat amplu de presa internaţională, dar în România regimul lui Ceauşescu a păstrat o tăcere de mormânt. Dupa Revolutie, prin Legea nr. 93 din 3 iunie 1997, Liviu Cornel Babeș a fost declarat erou-martir, iar o stradă din Brașov îi poartă numele. În ziua de 2 martie 2007, a fost dezvelită o placă de bronz comemorativă în curtea Bisericii din Poiana Brașov. Dumnezeu să-l odihnească!

·         1991: Serge Gainsbourg, interpret francez de muzică pop (n. 1928)

·         1995: Gusztáv Abafáy (Gusztáv Öffenberger), scriitor, istoric literar și publicist român de etnie maghiară (n.1901)

·         2007 – A decedat la Paris, Henri Troyat, (născut Lev Aslanovici Tarasov (n. 1 noiembrie 1911, Moscova, Imperiul Rus) , un romancier și istoric francez de origine rusă (descris inexact și ca scriitor rus de expresie franceză), membru al Academiei Franceze, laureat al unor premii importante, distins cu mai multe ordine si medalii. A fost un reprezentant marcant al imigrației intelectuale ruse din Franța, generate de Revoluția din Octombrie (alături de alte nume mari ca Romain Gary sau Ivan Bunin).

Sărbători

• În calendarul ortodox: Sf Sfințit Mc Teodot, episcopul Chiriniei; Sf Mc Isihie; Canonul cel Mare
• În calendarul catolic: Sf. Simpliciu, papa. Papa Simpliciu a fost Papă al Romei din 3 Martie 468 până la 10 Martie 483. Papa Simpliciu s-a născut la Tivoli, Italia, fiul unui cetățean numit Castinus. Tot ce se cunoaște despre acest papă provine din Liber Pontificalis. Simpliciu a apărat destul de slab biserica în fața ereziei monofizite care câștiga destul de mare teren în est, lucru care a dus mai apoi la pierderea supremației sale asupra bisericilor răsăritene. În timpul ponticatului său, la 28 august 476, Romulus Augustulus, ultimul împărat roman apusean, este îndepărtat de la tron de către Odoacru, căpetenia herulilor (neam germanic din uniunea de triburi a goților), care se proclamă apoi rege al Italiei. Odată ce Imperiul Roman de Apus se dezintegrează în mai multe principate, Biserica va rămâne singura moștenitoare a prestigiului imperial roman, lucru discutabil, având în vedere că insignele imperiale au fost trimise de la Roma la Constantinopol, după înlăturarea lui Romulus Augustus. Se crede că Papa Simpliciu a dispus construirea unei biserici, numită după o fecioră martiră, Sfânta Bibiana. Papa Simpliciu este celebrat ca sfânt pe 10 Martie, data morții sale.
• În calendarul Greco-catolic: Sf. Teodot, episcop, martir († 321)

ARTE 2 Martie

MUZICĂ 2 Martie

Compozitorul şi dirijorul Bedrich Friedrich Smetana

Doc (Arthel) Watson, bluesman american

Doc Watson 

Edgar Cosma, compozitor și dirijor român, stabilit în Franța

Duet No 20 - Edgar Cosma: 

Paul Dino, cântăreţ american

Paul Dano 

Keith Potger, chitarist australian (The Seekers, The New Seekers)

Tony Meehan, baterist şi compozitor britanic (The Shadows)

The Shadows: 

Lou Reed (Louis Firbank), vocalist, chitarist şi compozitor american (Velvet Underground)

Lou Reed 

Bibi Ionescu – Sfinx

Sfinx 

Larry Carlton, chitarist şi compozitor american (The Crusaders)

Eddie Money (Edward Mahoney), cântăreţ şi compozitor american

 Eddie Money 

Rory Gallagher, chitarist, cîntăreț irlandez

Karen Carpenter, membră a trupei The Carpenters 

Serge Gainsbourg, interpret francez de muzică pop

Jay Osmond, baterist american (The Osmonds)

The Osmonds 

Mark Evans, basist australian (AC/DC)

AC/DC – 

Jon Bon Jovi, cîntăreț american

ÎNREGISTRĂRI NOI

Vivaldi: Concerto in C major, RV 558: For you, my friend

Dvořák - Cypresses B.152 Romantic Song-Cycle (Century’s recording : Prager Streichquartett)

The Best Love Songs Collection - Falling In Love Playlist - Great Love Songs Ever

Classical Music in Movies

Beautiful Love Songs Instrumental Music – 

POEZIE 2 Martie

Radu Gyr, poet, dramaturg, eseist roman

Biografie Radu Gyr

Radu Gyr (n. 2 martie 1905 la Câmpulung Muscel - d. 29 aprilie 1975, Bucureşti, pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu) este un poet, dramaturg, eseist şi gazetar român. O bună perioda a fost asistent universitar la catedra de estetică a profesorului Mihail Dragomirescu


S-a născut la poalele Gruiului din Câmpulung, de unde şi pseudonimul literar Gyr, prin derivaţie. A fost fiul actorului craiovean Coco Demetrescu. A fost membru de seamă al Mişcării Legionare, comandant legionar şi şef al regiunii Oltenia. Conferenţiar la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Radu Gyr a fost autorul textului Sfânta tinereţe legionară, imnul neoficial al Mişcării Legionare, al Imnului Moţa şi Marin (dedicat lui Ioan Moţa şi Vasile Marin, legionari căzuţi în luptă la Majadahonda în 1937 în timpul războiului civil din Spania împotriva forţelor republicane), al Imnului muncitorilor legionari şi al altor lucrări dedicate mişcării.

A fost de mai multe ori laureat - în (1926, 1927, 1928 şi 1939) - al Societăţii Scriitorilor Români, Institutului pentru Literatură şi Academiei Române. A susţinut un număr însemnat de conferinţe cea mai cunoscută fiind Studenţimea şi Idealul Spiritual din 1935. A fost un colaborator statornic în perioada de după debut la revista Universul literar şi apoi la alte reviste literare: Gândirea; Gândul românesc; Sfarmă-Piatră; Decembrie; Vremea; Revista mea; Revistă dobrogeană,Ramuri, Adevărul literar şi artistic , Axa , Iconar etc. precum şi la ziarele Cuvântul; Buna Vestire; Cuvântul studenţesc. Laureat al Premiului Adamachi al Academiei Române (vezi ziarul Observatorul). A scris poveşti pentru copii semnând cu pseudonimul Nenea Răducu (Vezi biografia completă a poetului din cartea Poezia orală, Timişoara, Editura Vremea, 1994).

Creaţia poetului Radu Gyr avea să cunoască înălţimi nebănuite în bezna temniţelor comuniste. Evoluţia poeziei sale de după gratii poate constitui un scurt istoric al acelor ani de viaţă inimaginabilă. Poetul scrie despre foamea permanentă, frigul cumplit, moartea ca prezenţă zilnică, se ceartă cu Dumnezeu, pentru ca, în final, să ajungă la linişte sufletească şi la o credinţă adâncă, înţelegând soarta ce i-a fost rezervată şi jertfa uriaşă care îi stătea în faţă. Crezul său a devenit crezul unei întregi generaţii

Horia Sima: „Visul lui Gyr este acela al ierahiei valorilor, care îl smulge pe individ din zoologie şi-l înzestrează cu dimensiunea transcendentalului.” 
Atanasie Berzescu: „În Aiud, Radu Gyr a adus pe Iisus în celulă. L-a coborât de pe Cruce şi L-a adus alături de noi pe rogojina cu libărci spre îndumnezeirea omului. El era patriarhul şi îmbarbătarea deţinuţilor din Aiud. Prin el frumosul şi spiritul au continuat să lumineze în beznele adânci”. (Lacrimi şi sânge) 

Poezie
Linişti de schituri (1924) (volumul de debut) 
Plânge Strâmbă-Lemne (1927) 
Cerbul de lumină (1928) 
Stele pentru leagăn (1936) 
Cununi uscate (1938) 
Corabia cu tufănici (1939) 
Poeme de război (1942) 
Balade (1943) 

Volume publicate postum
Poezii din închisori, Editura Cuvântul Românesc, Canada, 1982 
Poezii, vol. I-III (Sângele temniţei, Balade, Stigmate, Lirica orală), Timişoara, Editura Marineasa, 1992-1994 
Anotimpul umbrelor, sonete şi rondeluri, ediţie îngrijită şi postfaţă de Barbu Cioculescu, Bucureşti, Editura Vremea, 1993 
Ultimele poeme, ediţie îngrijită şi postfaţă de Barbu Cioculescu, Bucureşti, Editura Vremea, 1994 
Calendarul meu: prietenii, momente şi atitudini literare, ediţie îngrijită, cu o prezentare biobibliografică de Ioan Popişteanu, Constanţa, Editura Ex Ponto, 1996 
Baba Cloanţa Cotoroanţa. Povestiri pentru copiii cuminţi, Constanţa, Editura Ex Ponto, 1997 
Bimbirică automobilist, ediţie îngrijită de Ioan Popişteanu, Constanţa, Editura Ex Ponto, 1998 
Bimbirică aviator, ediţie îngrijită de Ioan Popişteanu, Constanţa, Editura Ex Ponto, 1998 
Crucea din stepă. Poeme de răsboiu, ediţie îngrijită şi note de Ioan Popişteanu, Constanţa, Editura Ex Ponto, 1998 
Pragul de piatră, poezii, Bucureşti, Editura Vremea, 1998 
Balade, ediţie îngrijită de Ioan Popişteanu, postfaţă de Adrian Popescu, Constanţa, Editura Ex Ponto, 1999 
Era o caşa albă, Constanţa, Editura Ex Ponto, 2000 
Linişti de schituri (versuri), Bucureşti, Editura Vremea, 2000 
Sângele temniţei stigmate (versuri), Bucureşti, Editura Vremea, 2003 

Premii
Premiul Societăţii Scriitorilor Români pentru poezie decernat de 4 ori (1926,1927,1928,1939). 
Premiul Adamachi al Academiei Române 

Florile

Sunt flori ce-ti ies în drum sa te sarute
si-ti gângure crâmpeie de voroave.
Altele mici si proaste si gângave
au ochi adânci si-ntrebatori de ciute.

Unele cânta, altele spun snoave,
cârciumarese zvelte si limbute.
Sunt flori ce parca tremura laute
se spovedesc si-nchina cruci firave.

Sunt flori cu straluciri de spade goale,
flori cu obraji si gene lungi de îngeri,
flori îmbracate-n platose si zale,

flori prabusite-n lacrimi si înfrângeri,
flori ce te mustra si te-nfrunta-n cale
si flori care te iarta ca le-nsângeri. 

 Isus in celula

Azi noapte Iisus mi-a intrat în celula.
O, ce trist si ce-nalt parea Crist !
Luna venea dupa El, în celula
si-L facea mai inalt si mai trist.

Mainile Lui pareau crini pe morminte,
ochii adanci ca niste paduri.
Luna-L batea cu argint pe vestminte
argintandu-I pe maini vechi sparturi.

Uimit am sarit de sub patura sura :
- De unde vii, Doamne, din ce veac ?
Iisus a dus lin un deget la gura
si mi-a facut semn ca sa tac.

S-a asezat langa mine pe rogojina :
- Pune-mi pe rani mana ta !
Pe glezne-avea urme de cuie si rugina
parca purtase lanturi candva.

Oftand si-a intins truditele oase
pe rogojina mea cu libarci.
Luna lumina, dar zabrelele groase
lungeau pe zapada Lui, vargi.

Parea celula munte, parea capatâna
si misunau paduchi si guzgani.
Am simtit cum îmi cade capul pe mana
si-am adormit o mie de ani…

Când m-am desteptat din afunda genuna,
miroseau paiele a trandafiri.
Eram în celula si era luna,
numai Iisus nu era nicairi…

Am intins bratele, nimeni, tacere.
Am intrebat zidul : nici un raspuns !
Doar razele reci, ascutite-n unghere,
cu sulita lor m-au strapuns…

- Unde esti, Doamne ? Am urlat la zabrele .
Din luna venea fum de catui…
M-am pipait… si pe mainile mele,
am gasit urmele cuielor Lui. 

Voi n-ati fost cu noi în celule

Voi n-ati fost cu noi în celule
sa stiti ce e viata de bezne,
sub ghiare de fiara, cu guri nesatule,
voi nu stiti ce-i omul când prinde sa urle,
strivit de catuse la glezne.

Voi n-ati plans în palme, fierbinte,
strapunsi de cutitul tradarii.
Sub cer fara stele, în drum spre morminte,
voi n-ai dus povara durerilor sfinte
spre slava si binele tarii.

In cantec cu noi laolalta
trecand printre umbre peretii,
voi n-ati cunoscut frumusetea inalta
cum dorul irumpe, cum inima salta
gonind dupa harpele vietii.

Ce-i munca de brate plapande,
ce-i jugul, ce-i ranjet de monstru,
cum scartie osul când frigul patrunde,
ce-i foamea, ce-i setea, voi n-aveti de unde
sa spuneti aproapelui vostru.

Voi nu stiti în crunta-nchisoare
cum minte speranta si visul,
când usile grele se-nchid în zavoare,
si-n teama de groaznica lui inclestare
pe sine se vinde invinsul.

Ati stat la ospete-ncarcate
gonind dupa fast si orgoliu,
nici mila de noi si nici dor, nici dreptate,
nici candel-aprinsa si nici libertate,
doar ghimpii imensului doliu.

Asa sunteti toti cei ce credeti
ca pumnul e singura faima.
Fatarnici la cuget, pe-alaturi ne treceti,
când noi cu obrajii ca pamantul de vineti,
gustam din osanda si spaima.

Când portile sparge-se-or toate
si mortii vor prinde sa urle,
când lanturi si ziduri cadea-vor sfarmate,
voi nu stit ce-nseamna-nvierea din moarte,
caci n-ati fost cu noi în celule. 

Petre Ghelmez

Biografie

Nastere: 2 martie 1932, Gogosari, judetul Ilfov
Deces: 9 martie 2001, Gogoșari, Județul Giurgiu

S-a nascut in comuna Gogosari, judetul Ilfov, la 2 martie 1932.

A absolvit Liceul de Baieti „Ioan Maiorescu" din Giurgiu in 1952.

Urmeaza pentru scurt timp Facultatea de Medicina Veterinara, apoi trece la Institutul Pedagogic de doi ani din Bucuresti, sectia romana-istorie, pe care il absolva in 1954. Din acest an pana in 1959 este student la Facultatea de Filologie din Bucuresti, sectia critica literara.

Debutase cu poezie in revista „Tanarul scriitor" in anul 1955- Dupa absolvirea facultatii lucreaza in cadrul presei: este redactor la „Scanteia tineretului" timp de cinci ani, apoi, vreme de mai multi ani, redactor (sau cu functii mai mari) la publicatii pentru copii („Luminita", „Cravata rosie", „Cutezatorii"). in perioada 1970-1974 este director al Editurii Albatros, mai tarziu redactor sef la revista „Tribuna Romaniei". A scris, conform asteptarilor, si literatura destinata copiilor.

Poezia lui Petre Ghelmez a fost adeseori apropiata de cea blagiana, iar similitudinile de esenta tematica sau stilistica sunt depistabile. Tematic, poetul este Ia inceput un cantaret al germinatiei si al panteismului luxuriant, pentru ca, in ultimele volume, sa marcheze agresiunea existentei cotidiene sub toate formele ei asupra individului - maniera expresionista de subliniere a impactului dureros al civilizatiei de tip tehnicist asupra constiintei. De aici si nostalgia originilor, a lumii arhetipale. Stilistic, poezia sa suporta un proces permanent de esentializare, pana la limita aforismului.

Volume de versuri:

Germinasi, Bucuresti, E.P.L., 1967;
Altare de iarba, Bucuresti, E.P.L., 1969;
Lynxul, Bucuresti, Editura Eminescu, 1972;
Sonetele, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1974;
Evenimente, Bucuresti, Editura Eminescu, 1976;
Conversatia, Bucuresti, Editura Eminescu, 1981;
Coborarea in cuvant, Bucuresti, Editura Albatros, 1987 (editie selectiva in colectia „Cele mai frumoase poezii");
Paradisul atomic, Bucuresti, Editura Albatros, 1989.

Decorarea ingerului a aparut in volumul Paradisul atomic, Bucuresti, Editura Albatros, 1989.

Eroii

T;ara noastra româneasca
Are munti si râuri multe,
Codrii stiu sa povesteasca
Vitejia stramoseasca,
Vin copiii sa-i asculte.

Frunza codrului doineste
Despre toti eroii tarii,
Ce luptara vitejeste
Ca sa vada-n zari cum creste
Soarele neatârnarii.

- Codrule, îi spun copiii,
Pe viteji îi stim noi bine,
Ei sunt faima României
A tariei si-a mândriei
Vesnici, codrule, ca tine 

Fluturii

Vin fluturii mama! Coboara
cu aripile lor de ceata ursuza
drept in izvoare, secandu-le.

Nu le auzi fosnetul hohotitor
cum navaleste-n vazduh?
Nu le auzi strigatul
cotropit de-ntuneric?
Cad ca topoarele cu muchii grele,
retezand firul de iarba
sclipitor cum e luna.

Si tu esti singura, mama!
Si eu sunt singur,
in furtuna aceasta de aripi
prin atata pustiu neumblat.
Si pasarea aceea galbena,
pe un pat plutitor este singura
si puiul de cerb e tot singur
in timp de aripile fluturilor
prabusesc peste noi instelarea

Vin fluturii, mama!
S-aseaza pe case
cu picioarele lor de sarma
carbonizata. Sug din otrava
florilor mari, de neon. Canta
prin arbori, batand din aripile
largi, cum bat cocosii-n amurg

Spicele se rastoarna
pe mal cu gaturile spintecate
Vulturii cad inghetati
ca butucii in padure
Cainele se zbate in lant, vinovat
iar eu numar luceferii de foc
ce se sparg in fereastra.

Vin fluturii, mama! Nunta
lor se petrece in taina
la izvoarele noptii de ceara. 

Lauda limbii romane Lasa-ma, in patria de cuvinte, Acum sa colind, In patria de canturi, de soapte, de murmure Cerul si pamantul, Intr-o rostire de gand Cu brau de aur dulce sa le cuprind, intelesuri din veac, Si de-acum, Pe crestele-albastre-ale timpului, Neostenite sa driimure. Lasa-ma, dragostei mele de tine, De tara, de muma, de frate, de zbor sa-i zic dor.. Lasa-ma razimat in usile graiului, Sa plutesc ca pe-un nor, Dealuri de sunete sa urc, sa cobor, Din gura padurii, Pana la gura campului, muntelui, raiului. Lasa-ma, focul ideii, Pe plaiul acesta-nstelat, sa-l ridic spre cuprindere.. Necuprinsului Margini sa-i fac! Cuprinsului Nemarginire si martor sa-i fiu! O, cat de bogat, cat de sarac Este sufletul meu in invapaitata aprindere Ce aproape — adevarul din limba vorbita, ce viu! Piara muntii, piara campiile, Piara stejarii si apele Piara, de vor, ele insele, pietrele! Nimic, inca, de-ar fi, Sub privire sa nu ne ramana, Ne-am inalta iarasi — turnuri spre soare — vetrele, Din puterea aceasta, pururea noua stapana, Prea curata, biruitoarea-ntru cantec, Patria din laptele mamei - limba romana.

TEATRU/FILM 2 Martie

Cu Dumitru Chesa, actor roman

Biografie

Locul naşterii: Bucureşti, România · Data naşterii: 07.03.1932 · Data decesului: 11.12.2006 · Ocupaţie: Actor · Zodia: Peşti

S-a nascut la 27 martie 1932 si a absolvit in 1958 Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica „I.L. Caragiale”.

A venit de la Teatrul Tineretului din Piatra Neamt la recomandarea lui Radu Beligan, primul director al Teatrului de Comedie, si nu s-a mai despartit de aceasta scena. La Comedie a jucat in regia lui Valeriu Moisescu, Lucian Giurchescu, Grigore Gonta, Alexandru Darie, Catalina Buzoianu, Alexandru Tocilescu, Alexandru Dabija.

Hatru si simpatic, Dumitru Chesa a fost unul dintre actorii cu adevarat daruiti pentru comedie. E cu atat mai trista disparitia sa.

Actorul Dumitru Chesa a încetat din viață la varsta de 74 de ani.

Filme cu Dumitru Chesa

Vezi filme

·         Roberta (2000)

·         Frumosii nebuni ai marilor orase / (1998)

·         Stare de fapt (1996)

·         Terente - Regele bălților (1995)

·         Privește înainte cu mânie (1993) Trailer

·         Balanța (1992)

·         Dragoste și apă caldă (1992)

·         Secretul lui Bachus (1984) Trailer

·         Sosesc păsările călătoare (1984)

·         Hangita (1983)

·         Sfântul Mitică Blajinul (1982) - Ionescu P. Anton

·         Totul pentru fotbal (1982)

·         Avantul liftuletului (1979) - muncitor

·         Din nou împreună (1978) - taranul Airinei

·         Pentru patrie (1978)

·         Trepte spre cer (1978) - Bulzan

·         Statuia (1977)

·         Misterul lui Herodot (1976)

·         Cercul magic (1975)

·         Ilustrate cu flori de câmp (1975) - militian

·         Păcală (1974) - tobosar

·         Cireșarii (1972)

·         Conspirația (1972) - Securitate snitch

·         Razbunarea (1972)

·         Puterea și adevărul (1971)

·         Cântecele mării (1970) - Detectivul Spirache

·         Balul de sâmbătă seara (1968) Trailer

·         Șeful sectorului de suflete (1967)

·         Castelanii (1964)

·         Pași spre lună (1964) - somnambul

CIRESARII-Partea:1 Pestera neagra Serial tv 1972: 

Cireșarii - Partea:2. Cetatea vulturilor- Serial tv 1972: 

Cu Emilia Popescu

Biografie

Mama sa, Malu Iosif a fost balerină, iar acum este coregraf colaborator al trupei lui Dan Puric, iar tatăl său, Emil Popescu, a fost actor la operetă. Aceasta a absolvit, în 1988, Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale din București, clasa profesorilor Olga Tudorache și Florin Zamfirescu.^[1]

A debutat în 1985 în filmul Moromeții, în rolul Ilincăi. A avut un mare rol în piesa Străini în noapte, în regia lui Radu Beligan.

Începând cu stagiunea 2002 – 2003 este actriță a Teatrului de Comedie. În plus, este o prezență dinamică și reconfortantă într-o serie de emisiuni de divertisment la Pro TV și TVR.

Emilia Popescu este invitată ca juriu la concursul Dansez pentru tine, unde punctează impresia artistică a concurenților.

Actrița Emilia Popescu a fost decorată la 13 decembrie 2002 cu Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului romanesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național din București”. ^[2]

Filme

·         Moromeții (1987)

·         În fiecare zi mi-e dor de tine (1988)

·         Liliacul înflorește a doua oară (1989)

·         Divorț... din dragoste (1992)

Roluri în teatru

·         Teatrul de Comedie Maria, camerista Oliviei - A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, regia Gelu Colceag, 2003 Marlene Dietrich - Marlene de Pam Gems, regia Cătălina Buzoianu, 2004 Chirița - Chirița of Bîrzoieni de Vasile Alecsandri, regia Iarina Demian, 2004 Alla Vadimovna – Casa Zoikăi de Mihail Bulgakov, regia Alexandru Tocilescu, 2009 Martha - Cui i-e frică de Virginia Woolf? de Edward Albee, regia Gelu Colceag, 2010 - Premiul pentru cea mai bună actriță la Festivalul de Dramaturgie Contemporană, Brașov, ediția a XXII-a, 2010 Arkadina - Pescărușul de A.P Cehov, regia Claudiu Goga, 2013

·         Teatrul Bulandra Diana - Câinele grădinarului de Lope de Vega, regia Florian Pittiș, 1988 Rita - Meditațiile Ritei de Willy Russel, regia Florian Pittiș, 1989 Elaine Harper - Arsenic și dantelă veche de Otto Joseph Kesselring, regia Grigore Gonța, 1991 Helena - Visul unei nopți de vară de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, 1991 Else - Deșteptarea primăverii de Frank Wedekind, regia Liviu Ciulei, 1991 Dama de consumație - A 7-a Poruncă de Dario Fo, regia Gelu Colceag, 1993 Cor - Antigona de Sofocle, regia Alexandru Tocilescu, 1993 Hermiona - Poveste de iarnă de William Shakespeare, regia Alexandru Darie, 1994 Antigona, Medeea - Suită de crime și blesteme de Euripide, regia Alexandru Dabija, 1994 Natalia Ivanovna - Trei surori de A.P. Cehov, regia Alexandru Darie, 1995 Calpurnia - Julius Caesar de William Shakespeare, regia Alexandru Darie, 1995 Janet - Cafeneaua de Sam Bobrik, regia Horațiu Mălăele, 1997 Madame Therbouche - Libertinul de Eric Emmanuel Schmitt, 1998 Eleonora - Tango de Slawomir Mrozek, regia Gelu Colceag, 2001

·         Teatrul Național București Nora – Jocul ielelor de Camil Petrescu, regia Claudiu Goga, 2007

·         Arcub Juliette - Străini în noapte de Eric Assous, regia Radu Beligan, 2007

·         Teatrul Metropolis Chra - Sex de Rob de Graaf, regia Claudiu Goga, 2013

·         Grand Cinema Marthe - Un bărbat pentru Sara de Sam Bobrick, regia Claudiu Goga, 2014

În fiecare zi mi-e dor de tine: 

Morometii 

Lanturi - Allan Laughton Martin 1979

O poveste adevarata - Dionisos Romas 1980

SFATURI UTILE 2 Martie

BĂUTURĂ PENTRU CURĂȚAREA PLĂMÂNILOR FUMĂTORILOR ȘI FOȘTILOR FUMĂTORI

Am fumat 31 ani în medie un pachet de țigări pe zi, iar spre sfârșit, în ultimii 5 ani ca fumător consumam 3 pachete pe zi și m-am lăsat din 1989, după ce medicul mi-a dat de ales între țigări și viață și, bineînțeles că am ales viața, dar acum am mari probleme cu inima și plămânii!

Am găsit o rețetă de curățare a plămânilor care mi s-a părut interesantă și doresc să o împărtășesc celor interesați. Iată despre ce este vorba:

Ingrediente necesare

• 2 linguri de turmeric praf

• O bucata de 3-4 cm de radacina de ghimbir

• 250 de grame de ceapa

• 350 de grame de miere

• 1 litru de apa

Metoda de preparare:

Adauga mierea la cantitatea de apa precizata mai sus si pune apa la fiert. Toaca ceapa si ghimbirul si rastoarna-le in vas impreuna cu turmericul atunci cand apa da in clocot. Redu focul si mai fierbe amestecul la foc mic pana ce apa scade la jumatate. Strecoara apoi amestecul si muta-l intr-un recipient din sticla. Asteapta sa se raceasca pana la temperatura camerei, apoi baga-l la frigider.

Mod de administrare:

Remediul trebuie administrat de doua ori pe zi, dimineata si seara, in prize a cate o lingura.

Remediul nostru este un punct de plecare ideal pentru cei care vor sa se lase de fumat. Cel mai benefic este insa pentru fostii fumatori, deoarece grabeste vindecarea si regenerarea plamanilor, sprijinind astfel restabilirea unei functii pulmonare optime.

Foloseste-l in mod regulat ca sa respiri mai usor!

GÂNDURI PESTE TIMP 2 Martie

 Fericiţi cei care nu înţeleg! Dar şi mai fericiţi cei care ştiu să decodifice toate nivelurile de lectură ale unui spectacol. Fiecare teatru are publicul lui.

citat din Emilia Popescu

Numai cu personalităţi puternice se pot naşte spectacole cu miză, de calitate.

citat din Emilia Popescu

Teatrul este o artă colectivă formată din individualităţi foarte puternice şi, pentru a forma o echipă puternică, este importat să se lucreze cu fiecare dintre ele. De multe ori se confundă echipa cu lipsa de personalitate.

citat din Emilia Popescu