REVISTA

IMPORTANȚA ZILEI DE ASTĂZI ÎN ISTORIE, RELIGIE ȘI ARTE

NR 164 DIN 5 MARTIE 2018

RELIGIE ORTODOXĂ 5 Martie

Sf Mc Conon din Isauria și Conon Grădinarul; Sf Cuv Marcu Pustnicul

Sfântul Cuvios Mucenic Canon (sec. I) – Era originar din Isauria un ținut muntos din Asia Mică ce se învecina cu provinciile Frigia, Licaonia, Cilicia și Pisinia. Cuviosul Canon a trăit în secolul I și s-a născut în satul Bidani sau Vidani, din părinți păgâni, Nestor și Nada. În chip minunat a primit învățătura creștină și s-a botezat după anghelofania pe care a avut-o, fiind binecuvântat de prezența Arhanghelului Mihail. A trăit după moartea soției sale ca un veritabil anahoret, fiind un precursor al viețuirii ascetice în lumea creștină. Dumnezeu a binecuvântat ostenelile sale cu darul săvârșirii de minuni și cu cel al alungării diavolilor. Prin viața sa aleasă a adus pe mulți păgâni la creștinism. Dregătorul imperial Magnus care conducea ținutul din provincia Isauria, unde se afla localitatea Bidani a Sfântul Conon, a declanșat o prigoană împotriva creștinilor aflați în teritoriul pe care îl administra în numele împăratului de la Roma. În timpul acestei persecuții a fost prin și Sfântul Conon care nevoind să se lepede de credința creștină a fost supus la chinuri și a fost scăpat de consătenii săi care aflând de patimile lui s-au răsculat împotriva lui Magnus și l-au alungat din localitatea lor. La doi ani după pătimirea sa, Cuviosul Conon s-a mutat la Domnul și toată provincia Isaura a plâns pentru dânsul, iar după înmormântarea sa casa Cuviosului Conon a fost transformată în biserică.

Sfântul Mucenic Conon grădinarul (+ 250)

Deci i-au bătut în picioarele lui piroane de fier şi a fost silit a alerga înaintea caretei ighemonului până într-atât, încât, slăbind, a căzut în genunchi şi, rugându-se lui Dumnezeu, în mâinile Lui şi-a dat duhul său.

Acest sfânt era din Nazaretul Galileii şi a trăit pe vremea împăratului Decius. Deci, plecând de acolo, a venit în cetatea Pamfiliei, care se chema Mandron şi aici, făcându-şi o grădină în locul ce se zice Carmela, îngrijea de ea, scoţându-şi hrana de care avea nevoie. Şi era atât de cinstit şi de curat cu inima, încât atunci când au venit cei ce căutau să-l prindă, găsindu-l pe câmp şi îndreptându-şi cuvântul către el, li s-a închinat lor din tot sufletul. Când aceştia i-au arătat pricina pentru care au venit la el, cum că ighemonul Publius îl cheamă, el le-a răspuns: dar ce nevoie are el de mine, că eu sunt şi creştin? Să cheme la el pe cei ce sunt de un cuget şi de o credinţă cu el. După ce a fost legat şi a fost adus înaintea ighemonului şi neîmplinind porunca acestuia de a aduce jertfă idolilor, i s-a bătut cuie de fier în picioare şi a fost silit să meargă aşa înaintea unui car. Atunci el, ieşind şi căzând în genunchi şi rugându-se lui Dumnezeu, şi-a dat duhul.

Sf Marcu Pustnicul.

Atât de mare era curăţia sfântului, încât preotul mănăstirii spunea sub jurământ că el nu a dat niciodată Sfintele Taine monahului Marcu; ci, ori de câte ori acesta venea să se împărtăşească, era împărtăşit de un înger, căruia i se vedea numai mâna din cot, ţinând linguriţa, când sfântul se împărtăşea. Acest sfânt fiind iubitor de osteneală întru toate, s-a dat pe sine totodată, şi cercetării Sfintelor Scripturi şi a ajuns la desăvârşirea cea mai înaltă în sihăstrie şi în virtute. Mărturie despre acestea sunt scrierile rămase de la el (în Filocalia românească, volumul 1), care sunt pline de tot felul de învăţătură şi de folos; şi lucrarea minunilor i-a fost încredinţată de Mântuitorul Hristos. Dintre minunile acestea este nevoie să istorisim aici una: pe când sfântul se găsea odată în curte şi se cerceta pe sine însuşi, a venit la dânsul o hienă sălbatică, aducând cu sine pe puiul ei care era orb şi într-un chip umilit s-a rugat de sfânt să se milostivească de ea şi să vindece orbirea puiului ei. Iar sfântul scuipând asupra ochilor celor bolnavi şi rugându-se, i-a dat vederea. După câteva zile hiena i-a adus o piele mare de berbec ca mulţumire pentru că i-a vindecat puiul. Dar sfântul nu a primit-o, până ce hiena nu i-a făgăduit că pe viitor nu va mai ataca oile săracilor. Dacă sfântul era atât de milostiv faţă de firea celor necuvântătoare, cât de milostiv trebuie sã era faţă de oameni, cărora însăşi părtăşia firii le cere să fie plini de îndurare?

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

PSALMII 71 – 75

Psalmul 71

1.	Dumnezeule, judecata Ta dă-o împăratului şi dreptatea Ta fiului împăratului,
2.	Ca să judece pe poporul Tău cu dreptate şi pe săracii Tăi cu judecată.
3.	Să aducă munţii pace poporului Tău şi dealurile dreptate.
4.	Judeca-va pe săracii poporului şi va milui pe fiii săracilor şi va umili pe clevetitor.
5.	Şi se vor teme de Tine cât va fi soarele şi cât va fi luna din neam în neam.
6.	Pogorâ-se-va ca ploaia pe lână şi ca picăturile ce cad pe pământ.
7.	Răsări-va în zilele lui dreptatea şi mulţimea păcii, cât va fi luna.
8.	Şi va domni de la o mare până la alta şi de la râu până la marginile lumii.
9.	Înaintea lui vor îngenunchia etiopienii şi vrăjmaşii lui ţărâna vor linge.
10.	Împăraţii Tarsisului şi insulele daruri vor aduce, împăraţii arabilor şi ai reginei Saba prinoase vor aduce.
11.	Şi se vor închina lui toţi împăraţii pământului, toate neamurile vor sluji lui.
12.	Că a izbăvit pe sărac din mâna celui puternic şi pe sărmanul care n-avea ajutor.
13.	Va avea milă de sărac şi de sărman şi sufletele săracilor va mântui;
14.	De camătă şi de asuprire va scăpa sufletele lor şi scump va fi numele lor înaintea lui.
15.	Şi va fi viu şi se va da lui din aurul Arabiei şi se vor ruga pentru el pururea; toată ziua îl vor binecuvânta pe el.
16.	Fi-va belşug de pâine pe pământ până-n vârful munţilor; pomii roditori se vor înălţa ca cedrii Libanului; şi vor înflori cei din cetate ca iarba pământului.
17.	Numele lui va dăinui pe vecie; cât va fi soarele va fi pomenit numele lui.
18.	Se vor binecuvânta întru el toate seminţiile pământului, toate neamurile îl vor ferici pe el.
19.	Binecuvântat este Domnul Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel, singurul Care face minuni.
20.	Binecuvântat este numele slavei Lui în veac şi în veacul veacului.
21.	Tot pământul se va umple de slava Lui. Amin. Amin.

Psalmul 72

1.	Cât de bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei drepţi la inimă.
2.	Iar mie, puţin a fost de nu mi-au alunecat picioarele, puţin a fost de nu s-au poticnit paşii mei.
3.	Că am pizmuit pe cei fără de lege, când vedeam pacea păcătoşilor.
4.	Că n-au necazuri până la moartea lor şi tari sunt când lovesc ei.
5.	De osteneli omeneşti n-au parte şi cu oamenii nu sunt biciuiţi.
6.	Pentru aceea îi stăpâneşte pe ei mândria şi se îmbracă cu nedreptatea şi silnicia.
7.	Din răutatea lor iese nedreptatea şi cugetele inimii lor ies la iveală.
8.	Gândesc şi vorbesc cu vicleşug, nedreptate grăiesc de sus.
9.	Până la cer ridică gura lor şi cu limba lor străbat pământul.
10.	Pentru aceasta poporul meu se ia după ei şi găseşte că ei sunt plini de zile bune
11.	Şi zice: "Cum? ştie aceasta Dumnezeu? Are cunoştinţă Cel Preaînalt?
12.	Iată, aceştia sunt păcătoşi şi sunt îndestulaţi. Veşnic sunt bogaţi".
13.	Iar eu am zis: "Deci, în deşert am fost drept la inimă şi mi-am spălat întru cele nevinovate mâinile mele,
14.	Că am fost lovit toată ziua şi mustrat în fiecare dimineaţă".
15.	Dacă aş fi grăit aşa, iată aş fi călcat legământul neamului fiilor Tăi.
16.	Şi mă frământam să pricep aceasta, dar anevoios lucru este înaintea mea.
17.	Până ce am intrat în locaşul cel sfânt al lui Dumnezeu şi am înţeles sfârşitul celor răi:
18.	Într-adevăr pe drumuri viclene i-ai pus pe ei şi i-ai doborât când se înălţau.
19.	Cât de iute i-ai pustiit pe ei! S-au stins, au pierit din pricina nelegiuirii lor.
20.	Ca visul celui ce se deşteaptă, Doamne, în cetatea Ta chipul lor de nimic l-ai făcut.
21.	De aceea s-a bucurat inima mea şi rărunchii mei s-au potolit.
22.	Că eram fără de minte şi nu ştiam; ca un dobitoc eram înaintea Ta. Dar eu sunt pururea cu Tine.
23.	Apucatu-m-ai de mâna mea cea dreaptă. Cu sfatul Tău m-ai povăţuit şi cu slavă m-ai primit.
24.	Că pe cine am eu în cer afară de Tine? Şi afară de Tine, ce am dorit pe pământ?
25.	Stinsu-s-a inima mea şi trupul meu, Dumnezeul inimii mele şi partea mea, Dumnezeule, în veac.
26.	Că iată cei ce se depărtează de Tine vor pieri; nimicit-ai pe tot cel ce se leapădă de Tine.
27.	Iar mie a mă lipi de Dumnezeu bine este, a pune în Domnul nădejdea mea, ca să vestesc toate laudele Tale în porţile fiicei Sionului.

Psalmul 73

1.	Pentru ce m-ai lepădat, Dumnezeule, până în sfârşit? Aprinsu-s-a inima Ta peste oile păşunii Tale.
2.	Adu-ţi aminte de poporul Tău, pe care l-ai câştigat de la început.
3.	Izbăvit-ai toiagul moştenirii Tale, muntele Sionului, acesta în care ai locuit.
4.	Ridică mâinile Tale împotriva mândriilor lor, până la sfârşit, că rău a făcut vrăjmaşul în locul cel sfânt al Tău.
5.	Şi s-au fălit cei ce Te urăsc pe Tine în mijlocul locului de prăznuire al Tău, pus-au semnele lor drept semne;
6.	Sfărâmat-au intrarea cea de deasupra.
7.	Ca în codru cu topoarele au tăiat uşile locaşului Tău, cu topoare şi ciocane l-au sfărâmat.
8.	Ars-au cu foc locaşul cel sfânt al Tău, până la pământ; spurcat-au locul numelui Tău.
9.	Zis-au în inima lor împreună cu neamul lor: "Veniţi să ardem toate locurile de prăznuire ale lui Dumnezeu de pe pământ".
10.	Semnele noastre nu le-am văzut; nu mai este profet şi pe noi nu ne va mai cunoaşte.
11.	Până când, Dumnezeule, Te va ocărî vrăjmaşul, până când va huli potrivnicul numele Tău, până în sfârşit?
12.	Pentru ce întorci mâna Ta şi dreapta Ta din sânul Tău, până în sfârşit?
13.	Dar Dumnezeu, Împăratul nostru înainte de veac, a făcut mântuire în mijlocul pământului.
14.	Tu ai despărţit, cu puterea Ta, marea; Tu ai zdrobit capetele balaurilor din apă;
15.	Tu ai sfărâmat capul balaurului; datu-l-ai pe el mâncare popoarelor pustiului.
16.	Tu ai deschis izvoare şi pâraie; Tu ai secat râurile Itanului.
17.	A Ta este ziua şi a Ta este noaptea. Tu ai întocmit lumina şi soarele.
18.	Tu ai făcut toate marginile pământului; vara şi primăvara Tu le-ai zidit.
19.	Adu-Ţi aminte de aceasta: Vrăjmaşul a ocărât pe Domnul şi poporul cel fără de minte a hulit numele Tău.
20.	Să nu dai fiarelor sufletul ce Te laudă pe Tine; sufletele săracilor Tăi să nu le uiţi până în sfârşit.
21.	Caută spre legământul Tău, că s-au umplut ascunzişurile pământului de locuinţele fărădelegilor.
22.	Să nu se întoarcă ruşinat cel umilit; săracul şi sărmanul şă laude numele Tău.
23.	Scoală-Te, Dumnezeule, apără pricina Ta; adu-Ţi aminte de ocara de fiecare zi, cu care Te necinsteşte cel fără de minte.
24.	Nu uita strigătul vrăjmaşilor Tăi! Răzvrătirea celor ce Te urăsc pe Tine se urcă pururea spre Tine.

Psalmul 74

1.	Lăuda-Te-vom pe Tine, Dumnezeule, lăuda-Te-vom şi vom chema numele Tău.
2.	Voi spune toate minunile Tale. "Când va fi vremea, zice Domnul, cu dreptate voi judeca.
3.	Cutremuratu-s-a pământul şi toţi cei ce locuiesc pe el; Eu am întărit stâlpii lui".
4.	Şi am zis celor fără de lege: "Nu faceţi fărădelege!" şi păcătoşilor: "Nu înălţaţi fruntea!
5.	Nu ridicaţi la înălţime fruntea voastră, să nu grăiţi nedreptate împotriva lui Dumnezeu".
6.	Că nici de la răsărit, nici de la apus, nici din munţii pustiei, nu vine ajutorul;
7.	Ci Dumnezeu este judecătorul; pe unul îl smereşte şi pe altul îl înalţă.
8.	Paharul este în mâna Domnului, plin cu vin curat bine-mirositor, şi îl trece de la unul la altul, dar drojdia lui nu s-a vărsat; din ea vor bea toţi păcătoşii pământului.
9.	Iar eu mă voi bucura în veac, cânta-voi Dumnezeului lui Iacob.
10.	Şi toate frunţile păcătoşilor voi zdrobi şi se va înălţa fruntea dreptului.

Psalmul 75

1.	Cunoscut este în Iudeea Dumnezeu; în Israel mare este numele Lui.
2.	Că s-a făcut în Ierusalim locul Lui şi locaşul Lui în Sion.
3.	Acolo a zdrobit tăria arcurilor, arma şi sabia şi războiul.
4.	Tu luminezi minunat din munţii cei veşnici.
5.	Tulburatu-s-au toţi cei nepricepuţi la inimă, dormit-au somnul lor şi toţi cei războinici nu şi-au mai găsit mâinile.
6.	De certarea Ta, Dumnezeule al lui Iacob, au încremenit călăreţii pe cai.
7.	Tu înfricoşător eşti şi cine va sta împotriva mâniei Tale?
8.	Din cer ai făcut să se audă judecată; pământul s-a temut şi s-a liniştit,
9.	Când s-a ridicat la judecată Dumnezeu, ca să mântuiască pe toţi blânzii pământului.
10.	Că gândul omului Te va lăuda şi amintirea gândului Te va prăznui.
11.	Faceţi făgăduinţe şi le împliniţi Domnului Dumnezeului vostru. Toţi cei dimprejurul Lui vor aduce daruri
12.	Celui înfricoşător şi Celui ce ia duhurile căpeteniilor, Celui înfricoşător împăraţilor pământului.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE PENTRU POSTUL SFINTELOR PAȘTI – ZIUA 15 – 5 Martie

A: PLĂCINTE

Plăcintă cu ciuperci

· foi de plăcintă;

· 500 g ciuperci;

· 50 g margarină;

· 1 ceapă;

· Sare;

· Piper

Dacă nu avem foi de plăcintă se prepară un aluat din 250 g făină, 250 g margarină, ½ pahar cu apă caldă şi sare şi se lasă la rece.

Se curăţă ciupercile, se spală bine şi se taie felioare subţiri.

Se înăbuşă pe foc, într-o cratiţă acoperită, în margarină cu ceapa tăiată solzişori, sarea şi piperul măcinat.

Când s-au înmuiat şi zeama din ele a scăzut se lasă să se răcorească.

Se împarte aluatul în două.

Una din jumătăţi se întinde de forma şi mărimea tăvii.

Se unge tava, se aşază foaia şi se coace la cuptor.

Se scoate din cuptor, se întind ciupercile scăzute şi răcorite pe toată suprafaţa foii, iar jumătatea cealaltă de aluat care a fost păstrată la rece, se întinde şi se pune în tavă deasupra compoziţiei.

Se dă la cuptor până se rumeneşte.

B: SALATE

Salată de varză

· 1 varză mică;

· 2 morcovi;

· 1 rădăcină ţelină;

· 6 căţei usturoi pisat;

· Sare;

· 5 linguri ulei;

· 3 linguri oţet;

· Mărar

Peste varza tocată fideluţă, amestecată cu morcovul şi ţelina date pe răzătoare se toarnă amestecul de sare, ulei şi oţet.

Usturoiul pisat şi mărarul se adaugă la sfârşit.

C: SOSURI

Sos indian

· 25 g margarină;

· 2 cepe;

· 1 rădăcină pătrunjel;

· Cimbru;

· 1 foaie dafin;

· Frunze de ţelină;

· 1 linguriţă făină;

· Sare;

· Boia iute;

· 1 ceaşcă apă

Se taie ceapa solzişori şi se căleşte în margarină.

Se adaugă făină şi se amestecă continuu.

Când făina capătă culoare gălbuie se stinge cu apă.

Se adaugă restul ingredientelor şi se fierbe circa 30 minute.

D: BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Borş de sfeclă roşie

· 1 sfeclă roşie de mărime potrivită;

· 1 ceapă;

· 2 cartofi;

· 1 ceaşcă zarzavat pentru ciorbă;

· 1 ceaşcă suc de roşii;

· ½ l borş;

· 2 – 3 linguri ulei;

· Sare;

· Leuştean

Se coace sfecla la cuptor, se curăţă şi se dă pe răzătoarea mare.

În 2 l apă se fierb cartofii tăiaţi cuburi şi zarzavatul pentru ciorbă.

Când cartofii sunt aproape fierţi se adaugă sfecla, sucul de roşii şi ceapa rumenită în ulei.

După ce mai dă un clocot se adaugă borşul, sarea şi leuşteanul.

Se mai fierbe încă 5 minute.

E: MÂNCĂRURI

Mâncare de cartofi cu castraveţi muraţi

· 1 kg cartofi;

· 200 g ceapă;

· 500 g castraveţi muraţi;

· 1 ceaşcă ulei;

· 2 linguri bulion;

· 1 legătură mărar;

· Sare;

· Piper

Se curăţă cartofii, se spală, se taie felii şi se prăjesc puţin în uleiul încins.

Se scot cartofii şi în restul de ulei se căleşte ceapă.

Se pune bulionul, se stinge cu apă caldă şi se adaugă cartofii.

Se lasă la foc mic.

Când cartofii sunt fierţi se adaugă castraveţii fierţi separat fără coajă şi seminţe.

Se pune sare şi piper.

Se pune mâncarea în tavă, se garniseşte deasupra cu felii de roşii sau suc de roşii şi verdeaţă şi se dă la cuptor să se rumenească bine.

F: DULCIURI

Cremă de ananas

· 1 cutie compot ananas;

· 1 pachet fulgi porumb;

· ½ ceaşcă zahăr;

· 3 ceşti apă;

· 1 cutie jeleu ananas;

· Cireşe din dulceaţă pentru glazură

Se strecoară ananasul şi se păstrează zeama.

Se păstrează 2 rondele întregi de ananas, iar restul se taie bucăţele mici.

Într-o oală se amestecă fulgii de porumb, zahărul şi apa şi se pun la foc mic să fiarbă până când se leagă.

Amestecând se adaugă pe rând zeama de la compot, jeleul şi fructele de ananas.

Se udă cu apă o formă de 1 kg, se unge fără să se şteargă, se răstoarnă în ea compoziţia şi se lasă câteva ore la frigider până se leagă bine.

Se scoate crema pe un platou, se garniseşte cu cireşe din dulceaţă şi cu feliile de ananas reţinute, tăiate în sferturi.

ISTORIE PE ZILE 5 Martie

Evenimente

· 363 – Împăratul roman Iulian intra in Antiohia, cu o armată de 90.000 de oameni pentru a ataca Imperiul Sasanid, într-o campanie carei ii va aduce propria moarte in data de 26 iunie 363. Flavius Claudius Iulianus Augustus (n.331 sau 332), cunoscut sub numele de Iulian Apostatul, a fost împărat roman intre anii 361-363, filosof și autor de lucrari în limba greacă. La 26 iunie 363, in timpul bătăliei de la Samarra aproape Maranga, Julian a fost răni de o suliță care se pare ca i-a străpuns lobul inferior al ficatului, peritoneul și intestinele. Rana nu i-a cauzat moartea imediat. Julian a fost tratat de medicul său personal, Oribasios de Pergam, care pare să fi făcut orice încercare de a trata rana. În a treia zi, imparatul a suferit o hemoragie majoră si a murit în timpul nopții.

· 1046 – Marele scriitor persan Naser Khosrow începe calatoria sa de șapte ani in Orientul Mijlociu pe care o va descrie mai târziu în celebra sa carte Safarnama. Nasir Khusraw Qubādiyānī (1004 – 1088) a fost un poet si filosof, savant, călător și unul dintre cei mai mari scriitori ai literaturii persane. El s-a născut în Qabodiyon, la est a Khorasan, acum în Tadjikistan, și a murit în Yamagan, in Afganistanul de azi. Safarnama (Cartea calatoriilor), este cea mai faimoasa lucrare a sa. El a vizitat zeci de orașe în aproximativ șapte ani (1046, martie 6-1052, 23 octombrie) și a scris pe larg despre ele, dand detalii despre caravanseraiuri, moschei, oameni de știință, regi, populație. După 1000 ani, Safarnama este un document nepretuit privitor la realitatile acelei epoci.

· 1279 – Ordinul Livonian, o ramură autonoma a Ordinului Cavalerilor Teutoni este înfrânt în batalia de la Aizkraukle de către Marele Ducat al Lituaniei.

· 1431 - Menţionarea husiţilor în Moldova. Moldova este singurul stat medieval european unde husiţii au fost primiţi şi recunoscuţi ca o comunitate legală.

· 1608: Sigismund Rákóczi s-a retras din domnie; a fost ales ca principe al Transilvaniei Gabriel Báthory. Gabriel Báthory (în maghiară Gábor Báthory) (n. 15 august 1589, Oradea – d. 27 octombrie 1613, Oradea), principe al Transilvaniei între 1608-1613, ultimul principe din familia Báthory.

· 1616: Biserica catolică a declarat erezii teoriile legate de astronomie ale matematicianului si prelatului catolic polonez Nicolaus Copernicus. Cartea sa “De revolutionibus orbium coelestium” a fost interzisade către Biserica Catolică . Nicolaus Copernic (n. 19 februarie 1473, în orașul liber hanseatic Toruń, aflat azi în Polonia – d. 24 mai 1543, Frauenburg, astăzi Frombork, Polonia), astronom și cosmolog, matematician și economist, preot și prelat catolic, a dezvoltat teoria heliocentrică a Sistemului Solar. Naționalitatea sa este reclamată și de germani, dar majoritatea istoricilor îl consideră polonez.

· 1658: A început domnia lui Mihnea Radu în Țara Românească (1658 - 1659). La 5 martie 1658 noul domn al Munteniei, Mihai Radu (Mihnea al III-lea), intră în Tîrgovişte. Domnitorul a reorganizat şi a sprijinit răscumpărarea satelor din rumănie. Radu Mihnea este un domnitor relativ necunoscut în istoria românească. Este fiul lui Mihnea turcitul. Ajunge domnitor în Muntenia în 1611, pe fondul atacurilor din afară și al anarhiei, la cererea boierimii. Báthory Gábor, domnitorul Transilvaniei reușise să intre în Muntenia, alungându-l pe Șerban-vodă. Cu ajutor turcesc, Radu Mihnea reușește să-l alunge pe Báthory Gábor din Muntenia și se instalează la domnie. Se dovedește a fi un bun domnitor.

· 1711: Printr-un ucaz al țarului Petru cel Mare, în cadrul reformelor sale, este definită o nouă funcție, aceea de Oberfiskal, un funcționar superior "a cărui sarcină va fi să-i urmărească în taină pe toți oamenii și chiar și pe cei mai înalți dregători". Oberfiskalul are în subordine 500 de fiskalii care urmează să descopere pe judecătorii corupți, pe cei care înșeală fiscul, pe funcționarii care cer mită. Petru I (Petru cel Mare) (n. 9 iunie [S.V. 30 mai] 1672 – d. 8 februarie [S.V. 28 ianuarie] 1725) a condus Rusia din 7 mai (27 aprilie) 1682 până la moartea sa.

· 1824 – Se declanseaza Primul razboi anglo-birmanez, primul dintre cele trei razboaie duse de britanici impotriva Imperiului Birman în secolul al 19-lea. Războiul, care a avut ca miza controlul nord-estului Indiei si s-a încheiat cu o victorie decisivă britanica, britanicii obtinand controlul total in Assam,Manipur si Jaintia , precum și provinciile Arkan si Tanasserim.. Birmania au fost, de asemenea, obligata să plătească o despăgubire de un milion de lire sterline și să semneze un tratat comercial. Războiul a fost cel mai lung și cel mai scump război al Indiei Britanice din istorie. Au murit cincisprezece mii de soldați europeni și indieni, împreună cu un număr necunoscut de soldati din armata birmaneză și victime în rândul civililor. Costul ridicat al campaniei pentru britanici( intre cinci milioane si 13 de milioane de lire sterline, reprezentand aprox. 18500-48000 milioane dolari la valoarea anului 2006), a condus la o criză economică severă în India Britanica.

· 1860 – Parma,Toscana, Modena si Romagna voteaza intr-un referendum pentru unirea cu Regatul Sardiniei.

· 1875 - Autorităţile din Statul Wisconsin oferă un premiu de 10.000 de dolari oricui va putea inventa un substituent la animalele de povară pentru transportul oamenilor şi mărfurilor. Teoretic această dată marchează cursa oficială a omului spre motorizare. Primul care a reacţionat a fost George Selden, care în 1879 a creat primul motor cu combustie. În 1887 Ransom Eli Olds, fondatorul Oldsmobile, a creat primul său automobil cu aburi. Fraţii Frank şi Charles Duryea au condus primul automobil producţie proprie în 1893 şi în 1896 au reuşit să vândă 13 exemplare. În 1894 Elwood Haynes susţine că a produs primul automobil "real" şi că lui i se cuvine premiul oferit. Premiul nu a fost acordat, pentru că practic toţi şi-au adus contribuţia lor în industria automobilistică, dar alternativele nu au fost viabile. Cel care a câştigat a fost însă George Selden care a reuşit să îşi patenteze motorul în 1895, şi fiecare constructor trebuia să îi plătească un procent din profit ca drepturi de autor. Legal Selden este inventatorul conceptului de automobil, dar acest statut a fost contestat de industriaşii vremii, cel mai vehement fiind Henry Ford.

· 1889 – Are loc inaugurarea palatului Ateneului Român din Bucureşti. Odată cu inaugurarea palatului Ateneului Român, la 5 martie 1889, concertele Societății de Filarmonică Române au început să se desfăşoare în aceasta sală, aşa cum se întîmplă şi în prezent, Ateneul Român devenind emblema culturii româneşti şi sediu al Filarmonicii. Sala mare de concert are o capacitate de 1 000 locuri. Fondată în anul 1868, “Societatea Filarmonică Română “, sub conducerea lui Eduard Wachmann, avea ca scop organizarea unei orchestre simfonice permanente, în vederea propagării culturii muzicale şi popularizării capodoperelor muzicii clasice. Sub bagheta iniţiatorului său, “Societatea Filarmonică ” a organizat primul concert în luna decembrie a aceluiasi an. Lui Wachmann, care a condus prima orchestră simfonică permanentă din România pînă în 1907, i-a succedat Dimitrie Dinicu (1868-1936), iar acestuia, din 1920, George Georgescu (1887-1964), dirijor remarcabil, elev al lui Arthur Nikisch şi Richard Strauss. Ateneul Român este o sală de concerte din București, situată pe Calea Victoriei, în Piața George Enescu (în partea nordică a Pieței Revoluției). Clădirea, care este realizată într-o combinație de stil neoclasic cu stil eclectic, a fost construită între 1886 și 1888, după planurile arhitectului francez Albert Galleron. În prezent, adăpostește și sediul Filarmonicii „George Enescu”

· 1902: S-a adoptat "Legea pentru organizarea meseriilor", cunoscută sub numele de Legea Missir; a intrat în vigoare la 13/26 septembrie 1902.

· 1905: Apare la Bucureşti, ziarul “România muncitoare“. Ziarul va apărea pînă în august 1914, cînd îşi schimbă titlul în “Lupta Zilnică“.

· 1912: In timpul celui de Al doilea război italo-turc, forțele italiene au folosit pentru prima data dirijabile în scopuri militare.

· 1917: Este semnat de către ostaşii români din armata austro-ungară, cazuţi prizonieri în Rusia şi aflaţi în lagărul de la Darniţa (Kiev) următorul angajament: “Noi ofiţerii, gradaţii și soldații români de neam, jurăm pe onoare şi conştiinţă că voim să luptăm în armata română pentru dezrobirea ţinuturilor noastre românești de sub dominaţia Austro-Ungariei şi pentru alipirea lor la România“.

· 1917: Woodrow Wilson a depus juramantul ca presedinte al SUA pentru cel de-al doilea mandat al sau la Casa Alba. Thomas Woodrow Wilson, cunoscut mai ales ca Woodrow Wilson, (n. 28 decembrie 1856 – 3 februarie 1924), cel de-al douăzeci și optulea președinte al Statelor Unite ale Americii (1913 – 1921). Un devotat prezbiterian, Wilson a devenit și un bun istoric și un specialist în științe politice.

· 1918: Bolsevicii rusi au decis mutarea capitalei Rusiei de la Petrograd la Moscova. În 1712, Petru cel Mare mutase capitala la St. Petersburg, sperând ca apropierea de Europa să aducă modernizare. În 1918, Lenin a decis să mute din nou capitala în Moscova, în urma revoluţiei bolşevice si a razboiului civil care i-a urmat.

· 1918: În România, are loc demisia guvernului Averescu. Se formează un nou guvern prezidat de Aleaxndru Marghiloman si care va guverna România în perioada 5 martie 1918 – 23 octombrie 1918. A fost un Consiliu de miniştri de sacrificiu, care a semnat un armistiţiu umilitor pentru Romania. Deşi semnarea Tratatului de Pace cu Puterile Centrale de la Bucureşti a permis supravieţuirea Statului Român, în conştiinţa publică Marghiloman a rămas cu imaginea unui „trădător de ţară”. Guvernul Marghiloman a venit la conducerea tarii intr-o perioada in care pozitia internationala a tarii era deosebit de complicata si grava. Sosirea bolşevicilor la putere în Rusia a determinat ieşirea acestei tari din război, iar acest fapt a izolat România pe front. Brătianu nu a dorit să încheie un armistiţiu ruşinos, astfel că la preşedinţia cabinetului a fost chemat eroul-general Alexandru Averescu. Acesta nu a reuşit să semneze decât preliminariile tratatului, pe 20 februarie, la Buftea. Alexandru Marghiloman şi-a asumat responsabilitatea încheierii unei păci separate ruşinoase pentru România, dar care ar fi salvat ţara noastră de la ocuparea totală a teritoriului său. Totodată, regele considera că datorită poziţiei sale filogermane, fermă de-a lungul timpului, liderul conservator va reuşi să încheie o pace mai blândă. În timp ce la Bucureşti se purtau tratative dificile pentru încheierea armistiţiului, primul ministru a fost martorul primei etape din procesul de făurire a României Mari. Pe 27 martie 1918, la Chişinău, Sfatul Ţării a hotărât cu majoritate de voturi Unirea Basarabiei cu România . În mijlocul aclamaţiilor sălii, decizia a fost adusă la cunoştinţa lui Marghiloman care, în numele poporului român, a guvernului României şi al regelui, a luat act de Declaraţie şi a primit Unirea. Cu acest prilej, el declara: „În numele poporului român şi al regelui României, cu adâncă emoţiune şi cu falnică mândrie, iau act de hotărârea unanimă a Sfatului Ţării. La rândul meu, declar că de azi înainte Basarabia este pentru vecie unită cu România”. La 24 aprilie 1918, s-a încheiat Pacea de la Bucureşti, care cuprindea prevederi umilitoare pentru România: Dobrogea era ocupată de Bulgaria, Austro-Ungaria lua partea vestică a Carpaţilor, Germania instituia un monopol asupra ţiţeiului pe 90 de ani, a comerţului cu cereale, a exploatării şi prelucrării lemnului, iar accesul la Marea Neagră era permis numai de-a lungul unui drum comercial până la Constanţa . Cu toate presiunile exercitate asupra sa, regele Ferdinand I a refuzat să semneze Tratatul de Pace, permiţând astfel supravieţuirea statului român. Deşi semnarea armistiţiului din aprilie a permis ţării noastre să nu fie ocupată de Puterile Centrale, Alexandru Marghiloman a avut foarte mult de suferit de pe urma deciziei sale. Din acel moment şi până la decesul său, va fi considerat de opinia publică un adevărat „trădător de ţară”.

· 1918: A fost semnat, la Buftea, Tratatul preliminar de pace între România şi Puterile Centrale, pe baza căruia s-a definitivat Tratatul de pace de la Bucureşti (5/18 martie).

· 1919: Decret-lege privind adoptarea calendarului gregorian, începând de la 1 aprilie 1919 (stil vechi), care a devenit 14 aprilie (stil nou).

· 1929 - Salonul de la Los Angeles este mistuit de flăcări, scriindu-se unul dintre cele mai triste episoade din istoria expoziţiilor automobilistice. În acea perioadă la Saloanele etalau ultimele progrese ale tehnicii, indiferent că erau automobile sau avioane. Iar dezastrul a pornit tocmai de la un avion expus care a suferit un scurtcircuit, focul cuprinzând întregul complex. Pagubele au fost de 1 milion de dolari, în acel incendiu fiind distruse 320 de maşini printre care şi modelul unicat Auburn Cabin Speedster.Tot în aceeaşi zi, dar fără legătură cu evenimentele de la Los Angeles a trecut în nefiinţă şi David Dunbar Buick, un inventator scoţian, care a emigrat în Statele Unite, ajungând în Detroit. După cum bine intuiţi el este cel care fondat compania Buick. David Dunbar Buick s-a stins din viaţă la vârsta de 74 de ani.

· 1931: „Pactul de la Delhi” încheiat de Mahatma Gandhi cu E.Irwin, viceregele Indiei, privind suspendarea campaniei de nesupunere civilă începută în martie – aprilie 1930, organizarea unei consfătuiri a delegaților Congresului cu guvernul britanic.

· 1933: In timpul marii crize economice din SUA, presedintele Franklin D. Roosevelt a decretat inchiderea pentru o zi a tuturor bancilor de pe teritoriul statului si suspendarea operatiunilor financiare.

· 1933: Partidul nazist al lui Adolf Hitler obține 43,9% la alegerile Reichstag. Acest lucru va permite mai târziu naziștilor să treacă legea de abilitare și de a stabili o dictatură.

· 1944: Al Doilea Război Mondial – Armata Roșie începe Ofensiva Uman–Botoșani în Republica Sovietică Socialistă Ucraineană.

· 1946: Churchill a declarat, la Fulton (Missouri), că de la Stettin, din Baltica, până la Trieste, din Adriatica, o "cortină de fier" a coborât traversând continentul european – începutul Războiului Rece.

· 1968: În perioada 5-10 martie 1968 a avut loc prima ediție a Festivalului Internațional de muzică ușoară Cerbul de Aur. Festivalul „Cerbul de Aur” este un eveniment devenit tradiție ce are loc în Piața Sfatului din Brașov în lunile august-septembrie. Desfășurat pentru prima dată în 1968, festivalul a lansat de-a lungul timpului vedete care s-au bucurat de mare succes în țară și în străinătate. „Cerbul de Aur” este un spectacol-concurs de interpretare ce urmărește promovarea talentelor din România și de peste hotare. Printre artiștii străini ce s-au aflat pe scena festivalului se numără: Diana Ross, Amália Rodrigues, Julio Iglesias, Sheryl Crow, Tom Jones, Vaya con Dios, Coolio, Christina Aguilera, Kenny Rogers, Ricky Martin, Kelly Family, Patricia Kaas etc. Până în prezent au avut loc 17 ediții, festivalul fiind întrerupt și reluat de mai multe ori de-a lungul anilor. Ultima ediție a avut loc în 2009, ulterior Televiziunea Română declarând că deocamdată nu dispune de fondurile necesare organizării altor ediții.

· 1970: A intrat în vigoare Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare. A fost deschis spre semnare la 1 iulie 1968 şi a intrat în vigoare la 5 martie 1970. NPT numără, în prezent, 189 de state părţi. RPD Coreeană a anunţat, unilateral, în 2003, că se retrage din Tratat, iar Israel, India şi Pakistan nu sunt părţi la NPT. România a semnat Tratatul în prima zi a deschiderii spre semnare şi l-a ratificat la 30 ianuarie 1970, depunând instrumentele de ratificare în capitalele celor trei state depozitare (Marea Britanie, SUA, URSS) la 4 februarie 1970. Iniţial, s-a stabilit ca durata tratatului să fie de 25 de ani de la intrarea în vigoare. La Conferinţa de examinare a aplicării prevederilor Tratatului din 1995, acesta a fost prelungit pe durată nelimitată.

· 2001 - Vizita unei echipe a NATO de evaluare a Programului Naţional anual de pregătire a aderării României la NATO pe anul 2001.

· 2003: La Haifa, 17 civili israelieni sunt uciși de o bombă sinucigașă Hamas în masacrul din autobuzul 37.

· 2008 - La Salonul de la Geneva 2008, Ford prezintă oficial noua generaţie Ford Fiesta, automobilul care ducea la rang de artă curentul Kinetic. Producţia europeană a noii Fiesta a început în toamna acelui an la uzina din Spania. Această versiune de Fiesta este prima globală fiind oferită şi clienţilor americani cu specificaţii aproape identice.

Nașteri

· 1133 – S-a născut regele Henric al II-lea al Angliei; (m.6 iulie 1189). A devenit rege al Angliei dupa o perioada de lupte pentru tron (1135-1154), în timpul carora autoritatea centrala a slabit. Domnia lui Henric al II-lea a fost una dintre cele mai însemnate din istoria Angliei. Pe Langa faptul ca era rege al Angliei, stăpânea si provinciile Anjou, Maine, Touraine, Aquitania si Poitou, astfel ca autoritatea sa se întindea si asupra a mai mult de jumatate din teritoriul de atunci a Frantei. A înfăptuit reforme de o deosebita importanta in plan militar si juridic, care au intarit puterea centrala.

· 1324: S-a nascut David al II-lea (David Brus), rege al Scotiei din 7 iunie 1329 până la moartea sa (22 februarie 1371).

· 1326 – S-a nascut regele Ludovic cel Mare al Ungariei si Croatiei (d. 10 septembrie 1382), din 1342 și rege al Poloniei de la 1370 până la moartea sa.

· 1575: S-a născut William Oughtred, matematician englez (d. 1660). William Oughtred (n. 5 martie 1574 – d. 30 iunie 1660) a fost un matematician englez. I se atribuie crearea, în 1622, a riglei de calcul, invenție ce a avut la bază logaritmii descoperiți de John Napier și scala logaritmică descoperită de Edmund Gunter. De asemenea, Oughtred a introdus semnul „×” pentru operația de înmulțire și prescurtările sin, cos pentru funcțiile trigonometrice sinus și cosinus. Printre alte preocupări ale lui Oughtred s-au numărat astrologia și alchimia.

· 1637 - S-a născut pictorul olandez Jan van der Heyden (m.28.03.1712).

· 1696: S-a născut Giovanni Battista Tiepolo, pictor, gravor italian (d. 1770). Giovanni Battista Tiepolo, cunoscut și sub numele Giambattista Tiepolo, (n. 5 martie 1696, Veneția – d. 27 martie 1770, Madrid) a fost un pictor baroc, tatăl pictorilor Giovanni Domenico Tiepolo și Lorenzo Tiepolo.

· 1723: Prințesa Mary a Marii Britanii (d. 1773)

· 1805: Théodore Labarre, compozitor și harpist francez (d. 1870)

· 1870: S-a născut scriitorul american Frank Norris; (m. 25 octombrie 1902). Benjamin Franklin Norris, Jr. (n. 5 martie 1870, Chicago – d. 25 octombrie 1902, San Francisco) a fost un scriitor american.

· 1871: Rosa Luxemburg, revoluționară socialistă (d. 1919)

· 1887: Corneliu Micloși, inginer român, membru al Academiei Române (d. 1963)

· 1887: Heitor Villa-Lobos, muzician și folclorist brazilian (d. 1959)

· 1898 - S-a născut Zhou Enlai (Ciu En-lai), fost premier al Consiliului de Stat. Zhou Enlai a fost o mare personalitate a istoriei Chinei moderne. Prin întreaga sa activitate, desfăşurată de-a lungul a peste cinci decenii, a acţionat pentru progresul poporului chinez, pentru transformarea Chinei într-o ţară modernă, pentru dezvoltarea relaţiilor internaţionale ale acesteia (m.08.01.1976).

· 1908: Rex Harrison, actor englez de teatru și film (d. 1990)

· 1909 - S-a născut Alexandru Gregorian, scriitor şi ziarist, directorul Secţiei Româneşti a “Europei Libere” (1950-1954). Stabilit în Spania.

· 1910: S-a născut in localitatea Cândești, Argeș, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Iustin Moisescu; (d. 1986). Iustin Moisescu, decedat la 31 iulie 1986 la București, a fost al patrulea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1977-1986). Iustin a colaborat cu fosta poliție politică, Securitatea, înainte de a ajunge în scaunul de mitropolit al Ardealului, din care avea să fie promovat mitropolit al Moldovei, iar ulterior, în 1977, să devină Patriarh. Raportul Comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste, dat publicității la sfârșitul anului 2006, oferă detalii despre apropierea dintre viitorul Patriarh și nou instalatul regim comunist. Iustin Moisescu, profesor de religie la Institutul Teologic Universitar din 1948, a fost unul dintre „tehnocrații” aleși de Ministerul Cultelor comunist pentru a controla și a subordona cultele religioase. „În general sunt preferați printre asociații ministerului nu atât fideli ai regimului, într-un fel sau altul, cât persoane care, prin trecutul lor, puteau fi șantajate”, se arată în raport. Printre aceștia, Iustin Moisescu, implicat în trecut, potrivit aceluiași document, in Mișcarea Legionară. Iustin a avut o ascensiune de-a dreptul spectaculoasă în rândurile clerului ortodox. De la catedra institutului este ales, în 1956, direct arhiepiscop al Sibiului și mitropolit al Ardealului, pentru ca, nici un an mai târziu, să fie instalat în scaunul de arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei. Momentul este pomenit și de mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, într-un interviu acordat ziarului Evenimentul zilei. „În veacul anterior, dar nu e mult de atunci, prin anii ’70, a fost ales mitropolit la Sibiu profesorul de teologie Iustin Moisescu. Nu era nici preot și a fost ales mitropolit. Ulterior a ajuns mitropolit la Iași și apoi Patriarh. Dar inițial era necleric, nehirotonit.” O ascensiune deloc inexplicabilă, dată fiind apropierea sa de regimul comunist, crede istoricul Cristian Vasile. Idee enunțată clar și în raport: „Atât Iustin Moisescu, cât și Teoctist Arapașu, succesorii Patriarhului Iustinian, deși făceau parte din tabere ecleziale rivale, au ajuns în fruntea BOR datorită loialității dovedite față de conducerea Partidului Comunist, primul având și o proastă reputație de politruc”. Este cunoscută și indiferența Patriarhului Iustin Moisescu față de demolarea bisericilor din Bucuresti, ce începuse la sfârșitul anilor ’70, sau față de condamnarea părintelui Calciu-Dumitreasa la zece ani de pușcărie pentru că protestase față de distrugerea acestora. „Patriarhul Iustin Moisescu, fost colaborator al Securității, și santajabil în multe privințe, nu a făcut nimic pentru a împiedica pedepsirea părintelui Calciu și pentru a încerca să salveze de la demolare bisericile din București. Ba dimpotrivă, atunci când un istoric de artă, precum Dinu C. Giurescu, a solicitat sprijinul Patriarhiei pentru salvarea locașurilor de cult, i-a spus ca seamană cu „fugarii de la radio Europa Liberă”.

· 1918: James Tobin, economist american, laureat al Premiului Nobel pentru Economie (d. 2002)

· 1920: S-a nascut Radu Stanca, poet, dramaturg, regizor, mentor si membru marcant al Cercului Literar de la Sibiu. S-a nascut in orasul Sebes. A urmat cursurile Facultatii de Litere si Filologie a Universitatii „Regele Ferdinand” din Cluj Napoca, pe care le-a absolvit in 1942. Un an mai tarziu a debutat cu dizertatia „Problema cititului”. Si-a impartit timpul intre scris si catedra, Stanca fiind pe rand asistent al lui Lucian Blaga la sectia de filozofie si profesor de estetica la Universitatea din Sibiu. A activat in Cercul Literar de la Sibiu alaturi de scriitorii Ion Negoitescu, Cornel Regman, Ioaniche Olteanu, Nicolae Balota etc. In 1947 i s-a acordat premiul „Sburatorul” pentru comedia tragica „Dona Juana”. S-a stins din viata in 26 decembrie 1962 la Cluj Napoca.

· 1922 - S-a născut Pier Paolo Pasolini, scriitor, critic, scenarist, actor şi regizor de film italian (m.02.11.1975). Pier Paolo Pasolini (n. 5 martie 1922 – d. 2 noiembrie 1975) a fost un intelectual italian de stânga, considerat a fi printre cei mai mari artiști și intelectuali italieni ai secolului al XX-lea. În cinematografie s-a remarcat inițial ca scenarist, iar ulterior a devenit un important regizor de film, recunoscut și premiat pe plan internațional. În paralel a fost de asemenea poet, scriitor și publicist. Opera sa este caracterizată de analiza transformărilor societății italiene de după cel de-al Doilea Război Mondial, reprezentând o critică a burgheziei și a consumerismului. Filmele sale au stârnit controverse datorită subiectelor alese, ideilor puse în dezbatere și a raportării la sexualitate. Printre ele se numără Mamma Roma (1962), Teorema (1968), Il Decameron (1970) și Salò o le 120 giornate di Sodoma (1975). Pasolini a fost asasinat în 1975, în circumstanțe neclarificate complet până astăzi. A fost inclus în Canonul occidental al lui Harold Bloom, iar trei filme ale sale au fost selectate pentru conservare în proiectul 100 film italiani da salvare, inițiat în cadrul Festivalului de film de la Veneția.

· 1931: Alfred Grieb, pictor și grafician

· 1933: Walter Kasper, cardinal

· 1936: Constantin Paiu, filolog și critic de teatru român

· 1938 - S-a născut Paul Evans, cântăreţ şi compozitor american.

· 1939 - S-a născut scriitorul Ion Budescu.

· 1942: Mike Resnick, scriitor american de literatură științifico-fantastică

· 1944 - S-a născut Derek Skinner, baterist britanic (The Spotnicks).

· 1944: Ion Sasu, politician român

· 1946 - S-a născut Murray Head, cântăreţ, actor şi compozitor britanic.

· 1946: Anca Pedvis, poetă și pictoriță româncă

· 1947 - S-a născut Eddie Hodges, cântăreţ şi actor american.

· 1947 - S-a născut Clodagh Rodgers, cântăreaţă irlandeză.

· 1948 - S-a născut Eddy (Edward Montague) Grant, vocalist, chitarist, pianist, compozitor şi producător britanic (Equals).

· 1952 - S-a născut Gary Grainger, chitarist şi baterist britanic (Strider, Faces).

· 1952: Alan Clark, muzician britanic (Dire Straits)

· 1953 - S-a născut Radu Mircea Berceanu, om politic.

· 1956: Alexandru Stamate, handbalist roman

Decese

· 1534: A murit Antonio da Correggio, pictor italian (n. 1489). Antonio Allegri zis Correggio (n. august 1489, Correggio – d. 5 martie 1534 ibidem) a fost un pictor italian din perioada Renașterii, aparținând „școlii din Parma”. Picturile sale, realizate cu o tehnică iluzionistă, constituie o punte între operele lui Andrea Mantegna din Mantova și arta Barocului. Creația lui servește ca inspirație multor artiști, de la reprezentanții manierismului până la stilul rococo din secolul al XVIII-lea.

· 1815: Franz Mesmer, inovator austriac al terapiei prin hipnoză (n. 1734)

· 1827: A încetat din viaţă Pierre Simon Laplace, astronom, matematician şi fizician francezc, elebru prin ipoteza sa cosmogonică Kant-Laplace, conform căreia sistemul solar s-a născut dintr-o nebuloasă în mișcare. Este cunoscut unul dintre cei mai mari oameni de știință din toate timpurile, denumit uneori “Newton al Frantei”; (n. 23 martie 1749). Pierre-Simon, Marchiz de Laplace (n. 23 martie 1749, Beaumont-en-Auge – d. 5 martie 1827, Paris) a fost un matematician, astronom și fizician francez, celebru prin ipoteza sa cosmogonică Kant-Laplace, conform căreia sistemul solar s-a născut dintr-o nebuloasă în mișcare. A formulat ecuația Laplace și a pus la punct transformata Laplace, care apare în multe ramuri ale fizicii matematice, un domeniu în al cărui dezvoltare a jucat un rol esențial. Operatorul Laplace, utilizat pe scară largă în ecuațiile cu derivate parțiale, este, de asemenea, numit după el. Este cunoscut ca unul dintre cei mai mari oameni de știință din toate timpurile, denumit uneori „Newton al Franței”. A fost conte al Primului Imperiu Francez (din 1806) și marchiz din 1817, după restaurația Bourbonilor.

· 1827: A încetat din viaţă Alessandro Volta, fizician italian; a inventat pila electrică, iar numele său a fost dat unităţii de tensiune electrică (volt); (n. 18 februarie 1754). Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta (n.18 februarie 1745, Como, Ducatul Milanului, astăzi în Italia – d. 5 martie 1827, Camnago lângă Como, Lombardia-Veneția), fizician italian, a inventat pila electrică, iar numele său a fost dat unității de tensiune electrică (volt).

· 1893 – A încetat din viaţă Hippolyte Adolphe Taine, istoric, estetician, filosof şi critic literar francez; S-a nascut la 21 aprilie 1828 la Vouziers, departamentul Ardennes,Franta. Si-a susținut teza de doctorat despre fabulele lui La Fontaine si a publicat în 1855 prima sa lucrare de amploare ‘,’Călătorie în Muntii Pirenei (Voyage aux Pyrénées). A scris numeroase articole in domeniul filozofiei, literaturii și istoriei pentru cele mai importante reviste științifice din Franța. Angajându-se ca profesor la Nevers si Poitiers, are o performanță nesatisfăcătoare și este transferat, la Besancon. În aceste condiții, cere să i se acorde un concediu neplătit și, în 1863 publică ‘’Istoria literaturii engleze (Histoire de la littérature anglaise) în 5 volume. Succesul imens al acestei lucrări îi permite să se întrețină din scrierile sale. În plus, a fost numit profesor la Scoala Nationala Superioara de Arte Frumoase și la Școala Specială Militară de la Saint-Cyr . În 1871 este invitat să predea la Oxford. În 1878 a fost ales membru al Academiei Franceze.

· 1925: A murit Gheorghe Munteanu Murgoci, geolog, mineralog român (n. 20 iulie 1872, Vadeni, Braila). Gheorghe Munteanu Murgoci (n. 20 iulie 1872, Vădeni, Brăila – d. 5 martie 1925) a fost un geolog, mineralog și pedolog român, care împreună cu Nicolae Iorga și Vasile Pârvan și a înscris numele printre fondatorii „Institutului de Studii Sud Est Europene” din București. A fost membru corespondent al Academiei Române. În 1903, Gheorghe Munteanu Murgoci devine primul docent universitar din România în mineralogie, în lucrarea sa tratând problema chihlimbarului românesc. Face călătorii de studiu în Anglia, America, Rusia și California. Din 1908 activează ca profesor de mineralogie și geologie la „Școala națională de poduri și șosele ” din București, iar când aceasta se transformă în „Școala Politehnică” îi este încredințată catreda de mineralogie (1920). Din 1923, este președinte al Comisiei Internaționale de Cartografie a Solului. Creația sa științifică cuprinde pe de o parte studiile sale de geologie-mineralogie-petrografie, iar pe de altă parte studiile sale asupra solurilor din România. A realizat studii asupra Dobrogei, Carpaților Meridionali, Masivului Parâng, Munților Lotrului. A descoperit lotritul – înscriind în geologie un nou mineral. În legatură cu studiile sale petrografice, mineralogice și tectonice, mare importanță o prezintă cercetările sale privind bogațiile subsolului romanesc, fiind cel dintâi care a precizat condițiile de zăcământ ale petrolului din Oltenia. Gheorghe M. Murgoci a fost întemeietorul școlii românești de pedologie, în 1909 prezentând prima schița de hartă agrogeologică a țării la scara 1: 2500000, unde repartiția principalelor tipuri de sol apare cu o deosebită claritate. A descoperit noi minerale și zăcăminte de substanțe minerale utile și a elaborat teorii intrate în patrimoniul științei mondiale. În anul 1913, într-o sedință a “Asociației Sportive” (Federația Societăților Sportive din România – FSSR), profesorul Gheorghe M. Murgoci a făcut prima comunicare asupra cercetășiei. Împreună cu un grup de profesori, ofițeri, ziariști, oameni de litere și politicieni a ajutat la pornirea mișcării de cercetași din România și la dezvoltarea organizației Cercetașii României. Impreună cu Nicolae Iorga și Vasile Pârvan și a înscris numele printre fondatorii „Institutului de Studii Sud Est Europene” din București. A fost membru corespondent al Academiei Române.

· 1938 - A murit Gabriele d’Annunzio, poet, romancier şi dramaturg italian (romanele: “Inocentul”, “Triumful morţii”) (n.12.03.1863).

· 1939: Moses Gaster, istoic literar și folclorist (n. 1856)

· 1944 – A încetat din viaţă în lagărul nazist de la Drancy poetul şi pictorul Max Jacob, unul dintre iniţiatorii cubismului şi suprarealismului în arta franceză a secolului XX.; (n.12 iulie 1876). Max Jacob (n. 12 iulie 1876 – d. 5 martie 1944) a fost un scriitor, pictor și critic de artă evreu-francez. A fost unul dintre inițiatorii cubismului și suprarealismului. Opera sa lirică reflectă o mare varietate a atitudinilor lirice, uneori de bizară contrarietate, în care converg burlescul, fantezia populară și ironia sarcastică, scepticismul, efuziunea sentimentală și cultivarea iraționalului la modul suprarealist. Ca evreu, pe 1-3 martie 1944 este arestat de naziștii francezi și deținut la Vilodromul de iarnă din Paris, de unde, împreună cu toți evreii parisului, a fost transportat la Drancy, pentru a fi urcat în trenul care urma să-l ducă la Lagărul de rxterminare, Auschwitz dar soarta i-a fost să-si fârșească zilele la vârsta de 67 de ani, pe 5 martie 1944 ca prizonier, pe drum, în urma unei pneumonii.

· 1953 - A murit Iuliu Maniu, preşedinte al Partidului Naţional Român, apoi al Partidului Naţional Ţărănesc, prim-ministru în mai multe rînduri, opozant al regimului comunist. După un proces înscenat, acuzat de complot împotriva statului, Iuliu Maniu este condamnat şi întemniţat la Sighet unde, la 80 de ani, moare în celula sa (n.08.01.1873).

· 1953: A murit I.V. Stalin (Iosif Vissarionovici Djugasvili), sef al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
S-a nascut in localitatea georgiana Gori in 21 decembrie 1879, fiind al patrulea copil al familiei. Fratii sai au murit inainte ca el sa se nasca ca urmare a problemelor de sanatate. Nici micul Stalin nu a avut un organism prea rezistent, astfel incat mama sa a fost extrem de protectiva cu el. A urmat seminarul teologic din localitate, perioada in care a activat intr-o organizatie secreta care milita pentru independenta Georgiei in fata Rusiei. Tot pe timpul studiilor a luat contact cu ideile lui Karl Marx, motiv care ii va atrage exmatricularea. S-a inscris in 1901 in Partidul Muncitoresc Social Democrat, iar un an mai tarziu a fost arestat pentru organizarea unui greve si deportat in Siberia. Dupa divergentele de opinii intre Vladimir Lenin si Iulius Martov, Stalin a trecut de partea bolsevicilor. Rapid a reusit sa il impresioneze pe Lenin si sa ocupe functii tot mai inalte in structura politica. La conferinta partidului din aprilie 1922, Lenin si-a propus protejatul pentru postul de secretar general, dar tot el, inainte sa moara, a cerut inlaturarea sa. Stalin a fost insa de neoprit si s-a pozitionat in fruntea Rusiei comuniste pe care a stapanit-o pana la moarte. In ciuda regimului tiranic instaurat in Uniunea Sovietica, rusii l-au plans pe conducatorul lor, milioane de oameni trecand prin fata catafalcului sau. Moartea acestuia a survenit in urma unui atac cerebral suferit cu cateva zile inainte.

· 1953: A murit Serghei Prokofiev, compozitor si pianist rus, autor al baletului „Romeo si Julieta”; (n.23 aprilie 1891). Serghei Serghievici Prokofiev (n. 23 aprilie 1891 – d. 5 martie 1953) a fost un compozitor, pianist și dirijor rus care a stăpânit numeroase genuri muzicale și este adesea considerat unul dintre cei mai importanți compozitori ai secolului XX. A compus lucrări într-o varietate de genuri, inclusiv opere, balete, simfonii, concerte, muzică de cameră și muzică de film.

· 1955 - A murit Hortensia Papadat-Bengescu, prozatoare şi autoare dramatică. A avut o contribuţie importantă la modernizarea romanului românesc, în special prin ciclul romanesc, de influenţă proustiană, al familiei Halippa (“Fecioarele despletite”, “Concert din muzică de Bach”, “Drumul ascuns”, “Rădăcini”) (n.08.12.1876). Era fiica generalului Dimitrie Bengescu şi a profesoarei Zoe (născută Ştefănescu) si nepoata generalului G. Bengescu-Dabija. A studiat în perioada 1887–1894, la pensionul pentru domnişoare „Bolintineanu” din Bucureşti. Căsătoria, la 20 de ani, cu magistratul Nicolae Papadat (pe care îl va urma în numeroase transferuri prin ţară) şi viaţa de familie (avea cinci copii), i-au întârziat cariera literară. Debutul literar, precedat în 1912 de articole în presa de limbă franceză şi în 1913 de versuri lipsite de valoare şi proză poematică, şi-l va face, practic în 1919, la vârsta de 43 de ani, cu un volum de proze scurte, Ape adânci, salutat de Garabet Ibrăileanu şi Tudor Vianu. În acelaşi an a devenit membru fondator al cenaclului „Sburătorul”, al cărui mentor spiritual a fost Eugen Lovinescu. Foarte mândră de această realizare, Hortensia Papadat-Bengescu afirma: „Aparţin acum unei grupări literare. Acei ce nu cunosc gustul izolării, nu cunosc nici preţul unei ambianţe”. Toate scrierile sale vor fi citite mai întâi în cenaclu şi apoi publicate, cu puternică susţinere din partea criticului literar. Următorul an se dovedeşte a fi unul de bun augur pentru ea: acum publică prozele Sfinxul şi Romanul Adrianei şi este pusă în scenă piesa Bătrânul. Din 1923 devine membră a Societăţii Autorilor Dramatici Români. La îndemnul lui E. Lovinescu, evoluează spre o proză „obiectivă”, fapt vizibil în ciclul familiei Hallipa: Fecioarele despletite (1926), Concert din muzică de Bach (1927), Drumul ascuns (1933), Rădăcini (1938) şi Străina (1948, pierdut), o incisivă cronică a societăţii realizată cu mijloacele narative ale literaturii proustiene. „Romanele ciclului Hallipa […], deşi scrise la intervale mari de timp şi relativ independente unul de altul, alcătuiesc a doua noastră cronică de familie, după aceea a lui Duiliu Zamfirescu, şi trebuie considerate împreună” (Nicolae Manolescu). Din 1933, se stabileşte în Bucureşti. În 1936 primeşte Marele Premiu al Societăţii Scriitorilor Români, iar în 1946, Premiul Naţional pentru proză. În ultima perioadă a vieţii se îmbolnăveşte grav şi, în afară de nuvela autobiografică Spovedanie, păstrată în manuscris, toate celelalte proiecte literare rămân neterminate.

· 1960: Istvan Asztalos, scriitor român de naționalitate maghiară (n. 1909)

· 1966: A murit Anna Ahmatova (Anna Andreevna Gorenko), poetă rusă (n. 1889). Anna Ahmatova (nume real: Anna Andreevna Gorenko (n. 11/23 iunie, 1889, Bolșoi Fontan, lângă Odessa – d. 5 martie 1966, Domodedovo, lângă Moscova) a fost o poetă rusă. Și-a început activitatea în 1912, fiind considerată una din persoanele cele mai reprezentative ale curentului literar denumit „Acmeism”. După Revoluția Socialistă din Rusia, publicarea lucrărilor Annei Ahmatova a fost interzisă. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial și-a reluat activitatea, dar în 1946 a fost din nou criticată de organele partidului comunist și împiedicată să-și publice lucrările. În 1956, după moartea lui Stalin, Anna Ahmatova a fost reabilitată și a redevenit una din persoanele cele mai importante din lumea literată a Uniunii Sovietice. În 1964 i s-a decernat premiul internațional de poezie Aetna-Taormina, iar în 1965 i se decernează titlul de doctor honoris causa de către Universitatea Oxford din Regatul Unit. În 1964, la vârsta de 74 de ani, Anna Ahmatova a fost aleasă președinte al Uniunii Scriitorilor din Uniunea Sovietică. A tradus în rusă versuri ale poetului Mihai Eminescu.

· 1999: A murit Tia Peltz, graficiană și scriitoare română (n. 1923). Tia Ernestina Peltz (n. 30 ianuarie 1923, București – d. 5 martie 19 99, București) a fost o graficiană, pictoriță și scriitoare română de religie mozaică, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Fiica scriitorului şi publicistului de origine evreiască Isac Peltz şi a Lottiei (născută Feldman), face primele studii la o şcoală de maici din Pitar Moş şi la Institutul de domnişoare „Moteanu”, apoi urmează cursurile Şcolii de Artă „M.H. Maxy” din Bucureşti. A studiat artele plastice la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București. Opera sa artistică include lucrări de pictură, grafică, desen și ilustrație de carte. Artist prolific, Tia Peltz a participat la numeroase expoziţii, dintre care 44 personale, precum si la expoziții colective, atât în România, cât și în străinătate. O parte din lucrările sale sunt expuse în muzee, cum sunt Muzeul Național de Artă din București și Muzeul de Artă din Craiova, alte lucrări aflându-se în colecții particulare din Israel, SUA, Italia, Franţa şi Japonia. Tia Peltz a realizat o serie de potrete ale unor personaltăți ale culturii române precum: Isac Peltz, Nicolae Tonitza, M.H. Maxy, Gala Galaction, Ionel Teodoreanu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Leny Caler. Se ocupă de grafica ediţiilor tatălui său, Max şi Lumea lui (1957), Foc în Hanul cu tei (1974), Nopţile domnişoarei Mili (1976), Calea Văcăreşti (1989) şi ale altor autori. Publică şi câteva cărţi: albumul de proverbe ilustrate şi comentate De la lume adunate (1973), Miniaturi (1982), Descântece (1991), O lacrimă într-un minialbum (1993), Crochiuri din inima mea – cartierele Văcăreşti-Dudeşti (1995). A fost membră fondatoare a Uniunii Artiştilor Plastici din România, membră a Academiei „San Sal Maggiore” din Parma (Italia), membră a Academiei de Arte Frumoase din Roma (1976). Numele ei figurează în dicţionarul Who’s who din Marea Britanie. A obţinut Premiul pentru grafică şi ilustraţie de carte al Salonului Naţional de Carte şi Publicaţii Culturale (1995), Premiul pentru ilustraţie de carte (Cluj-Napoca, 1997). „Inspirată, în creaţia sa grafică, de aspecte ale străzii Bucureştiului modern, Tia Peltz se apropie cu empatie mai ales de momentele de bucurie şi petrecere ale vieţii sociale. Notaţia sa rapidă, cu linie egală, fermă şi sinuoasă, urmăreşte expresia şi nu identitatea personajelor. Traseul ludic, de arabesc, al formelor este completat cu o deosebită plasticitate de petele neutre de acuarelă, ce umplu spaţiul fără a concura linia”.

· 2003: La Haifa, 17 civili israelieni sunt uciși de o bombă sinucigașă Hamas în masacrul din autobuzul 37.

· 2004: Irina Coroiu, critic român de teatru și film (n. 1950)

· 2005: A încetat din viaţă într-un hotel din Oklahoma City, dirijorul de origine română Sergiu Comissiona. Sergiu Comissiona (n. 16 iunie 1928, București – d. 5 martie 2005, Oklahoma City, Oklahoma, USA) a fost un dirijor si violonist israelian – american originar din România. S-a nascut în București la 16 iunie 1928 într-o familie de evrei, tatăl său, Jean Lupu Comissiona, era absolvent al Academiei de comerț din Berlin si proprietarul fabricii de produse chimice „Minerva” de pe șoseaua Vitan, pe care o preluase de la socrii săi, iar mama sa, Jenny, născută Haufrecht era cântăreață de operă. În 1950, Comissiona devine directorul muzical al Ansamblului de Stat Român, iar cinci ani mai târziu, în 1955, este numit dirijor principal al Operei de Stat din București. În 1954 reprezintă România la concursul internațional de dirijorat din Besançon (Franța). Emigrat în Israel în 1959, a fost numit Director muzical al Orchestrei Simfonice din Haifa şi a fondat Orchestra de Cameră din Israel. A condus Ochestra Simfonică din Baltimore între 1969 şi 1984 si Houston Symphony în cea mai mare parte a anilor ’80, precum şi orchestra simfonică din Vancouver între 1991 şi 2000. In ultimii ani a dirijat, ca invitat, mai multe orchestre din întreaga lume.

· 2013: Hugo Chávez, al 52-lea președinte al Venezuelei (n. 1954). Hugo Chávez (n. 28 iulie 1954 – d. 5 martie 2013) a fost președintele Venezuelei din 2 februarie 1999 până la moartea sa de pe 5 martie 2013. El a fost anterior liderul partidului politic Mișcarea a Cincea Republică de la înființarea sa din 1997 până în 2007, atunci când a fuzionat cu mai multe partide pentru a forma Partidul Socialist Unit din Venezuela (PSUV), pe care l-a condus până la moartea sa. Urmând propria ideologie politică de Bolivarianism și „socialism al secolului XXI-lea”, el s-a concentrat pe implementarea unor reforme socialiste în țară ca o parte a unui proiect social, cunoscut sub numele de Revoluția Bolivariană, care prevedea punerea în aplicare a unei noi constituții, consiliile democrației participative, naționalizarea mai multor industrii-cheie, creșterea fondurilor publice de îngrijire a sănătății și educației și reducerea semnificativă a sărăciei, după datele guvernului A fost un critic al neoliberalismului economic si al globalizării dar și a politicii externe a SUA, promovand socialismul și colaborarea latino-americană, fiind un admirator al lui Fidel Castro. Chávez a murit pe 5 martie 2013, la o vârstă de 58 de ani, in urma unei tumori canceroase.

Sărbători

· În calendarul ortodox: Sf Mc Conon din Isauria și Conon Grădinarul; Sf Cuv Marcu Pustnicul

În calendarul romano-catolic: Ss. Romeo și Teofil, episcopi; Sf. Adrian din Cezareea, martir
În calendarul greco-catolic: Sf. Conon, martir († 275); Fer. Ieremia Valahul, cuvios († 1625)
Ziua mondială a eficienței energetice

ARTE 5 Martie

INVITAȚIE LA BALET 5 Martie

De Serghei Prokofiev

Romeo și Julieta

Cinderella

Sylvie Guillem: Cinderella:

MUZICĂ 5 Martie

Théodore Labarre, compozitor și harpist francez

Paul Evans, cântăreţ şi compozitor american

Derek Skinner, baterist britanic (The Spotnicks)

The Spotnicks,

Murray Head, cântăreţ, actor şi compozitor britanic

Le concert de Murray Head à la Maison Radio France:

Eddie Hodges, cântăreţ şi actor american

Clodagh Rodgers, cântăreaţă irlandeză

Serghei Prokofiev, compozitor rus

Sergei Prokofiev - Sonata No. 7 in B flat major Op. 83 | Alexej Outekhin:

Eddy (Edward Montague) Grant, vocalist, chitarist, pianist, compozitor şi producător britanic (Equals)

Gary Grainger, chitarist şi baterist britanic (Strider, Faces)

Alan Clark, muzician britanic (Dire Straits)

ÎNREGISTRĂRI NOI:

400 Years Of Danish Organ Music (Sven-Ingvart Mikkelsen) Disc 1

Disco Ladies vol.2 - C. C. Catch , Patty Ryan , Lian Ross and more

O. Respighi - Antiche danze et arie per liuto, Suite n. 1 P. 109

C. P. E. Bach - Concerto H. 468

FIESTA LATINA.PARA BAILAR A TODO RITMO.Selección de Cecil González

POEZIE 5 Martie

Radu Stanca, poet, dramaturg, regizor

Biografie Radu Stanca

Radu Stanca (n. 5 martie 1920 la Sebeş — d. 26 decembrie 1962 la Cluj-Napoca) a fost un poet şi dramaturg român. Este nepotul lui Dominic Stanca.

A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii Regele Ferdinand din Cluj în anul 1942.

În timpul războiului, Facultatea de Litere a Universităţii din Cluj s-a refugiat la Sibiu. Aici a luat fiinţă Cercul literar de la Sibiu. Dupa modelul lui Eugen Lovinescu care la cenaclul Sburătorul a pus bazele Modernismului interbelic, Cercul a incercat sa salveze tradiţia literaturii române, dar a fost repede lichidat de prigoana comunistă din anii 50. [necesită citare] Membrii lui au fost denumiţi ulterior de criticii şi istoricii literari membrii generaţiei pierdute.

A fost, pe rând, asistent al lui Lucian Blaga la catedra de filosofie a culturii, profesor de estetică a teatrului, la Sibiu, redactor, actor, regizor. A facut parte din Cercul literar de la Sibiu, alături de Ştefan Augustin Doinaş, Dan Constantinescu, Deliu Petroiu, Alexandru Cucu, Viorica Guy Marica, Eugen Todoran, Ion Negoiţescu, Ion Desideriu Sârbu, Ioanichie Olteanu, Cornel Regman, Nicolae Balotă, Victor Iancu, Henri Jacquier, Wolf von Aichelburg, ş.a.

În poezie a teoretizat baladescul (în eseul Resurecţia baladei (1945)) si a fost adeptul poeziei pure, rupta de contextul social.

Dona Juana (1947),
Ştefan Braborescu (1965),
Versuri (1966),
Teatru (1968),
Acvariu (1971),
Poezii (1973),
Roman epistolar (1978),
Versuri (1980),
Doti (versuri, Editura Paralela 45, 2001),
Turnul babel (teatru, Editura Paralela 45, 2002)

A debutat în teatru cu comedia tragică Dona Juana, o reinterpretare a mitului lui Don Juan, căreia i-a fost acordat premiul Sburătorul pe anul 1947.

Patru piese de teatru publicate într-un volum publicat la editura Paralela 45, intitulat Turnul Babel.

Turnul Babel (tragedie)
Drumul magilor (vifleem tragic)
Povestea dulgherului şi a frumoasei soţii (legendă dramatică)
Greva femeilor (comedie).
Piesele sunt reprezentative pentru teatrul de factură poematică creat de Radu Stanca, teatru ale cărui valenţe scenice sunt dublate de virtutile literar-estetice pe care textul le ofera la lectură. [necesită citare] Aceste caracteristici îl apropie pe autorul român de dramaturgi contemporani lui, precum Jean Giraudoux, Jean Anouilh sau Eugene O`Neill. Teatrul Naţional din Sibiu îi poartă numele în prezent.

De-aş fi rege

De-aş fi rege-aş duce-o tot în chefuri
Şi-aş întinde-ospeţe noaptea toată,
Dar pe cei cu care-aş face-o lată
I-aş ucide-a doua zi în beciuri.

Mi-aş vopsi picioarele cu roşu,
Şi-aş iubi bomboanele şi danţul,
Seara aş ieşi, plimbând cu lanţul,
Când ogarul verde, când cocoşul...

Şi din ţara mea şi-a frumuseţii
Tuturor le-aş face câte-o parte,
Încât veacuri multe după moarte
M-ar cânta tâlharii şi poeţii.

Nocturnă

Întru-n Sibiu încet ca-ntr-o-ncăpere
În care e un mort. Pe partea dreaptă
Am zidurile surde de tăcere.
Pe partea stângă inima-nţeleaptă.

În jur văd numai porţi şi-n porţi ferestre,
Iar în ferestre ochi care mă-ngheaţă.
Într-un Sibiu domol ca-ntr-o poveste
În care port viziera peste faţă.

Cu fiecare pas făcut prin sânge,
Tot mai adânc pătrund în noaptea care
Întâi de jos în sus mă strânge,
Apoi de sus în jos mă prinde-n gheare.

Stradelele mă-nghit dintr-una-ntr-alta,
Iar scările mă urcă şi coboară,
De nu mai ştiu: biserica e-n balta
Cerului larg, sau ceru-n ea coboară.

Şi peste tot o linişte ca-n clipa
Când marea se sărută cu pământul.
Liliacu-şi linge-n somn trudit aripa
Şi printre arbori vechi foşneşte vântul.

Intru-n Sibiu cum intră-n ceaţă luna,
Mai mult alunecând decât cu pasul,
Şi-n liniştea ce-ascunde-n ea furtuna
Ascult cum bate-n turnul straniu ceasul.

Intru-n Sibiu livid, sătul de viaţă.
Dar pregătit pe străzile uitate
În fiecare clipă să dau faţă
Cu mortul care umblă prin cetate.

Prin urmare nu mă mai iubeşti

Prin urmare nu mă mai iubeşti,
nu mai vrei comori înflăcărate,
vrei de-acum comori adevărate,
fapte, nu himere şi poveşti.

Zici acum că toate-au un sfârşit,
zici acum că toate-au fost doar daruri,
vrei pesemne dincolo de geamuri
să mă faci să cred că ai murit.

Ai dreptate, alte limbi vorbeam
şi-alte zări ţinteam cu-aceleaşi vorbe
sub tristeţi şi lacrimi monocorde
două frunţi străine-ncrucişam.

Şi cu toate-acestea am să-ţi port
o frumoasă aducere aminte,
printre zeci şi sute de cuvinte
număr azi cu tine încă-un mort.

Prin urmare nu mă mai iubeşti.

Anna Ahmatova

Biografie Anna Ahmatova

Anna Andreyevna Gorenko(1888-1966), poeta de origine rusă, ce a scris sub numele de Anna Akhmatova s-a născut în apropiere de Odesa, Ukraina, dar şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii ei în Saint Petersburg, Rusia. Ea a scris mai întâi volumele de poezii romantice, Vecher(Seara, 1912) şi Chyotki(Mătanie, 1914), care au câştigat imediat popularitate şi au avut aprecieri critice positive
La Akhmatova motivul poetic este dragostea, în special cea interzisă şi dragostea tragică.
La maturitate abordează teme civice, patriotice şi religioase în volumele Belaya staya, Podorozhnik( Pătlagină) şi Anno Domini MCMXXI(1922).
Această diversitate a temelor abordate a fost greşit interpretată de criticii oficiali ai URSS clasificând-o "burgheză şi aristocrată". Mai mult, pornind de la o poezie unde trata două motive: dragostea şi Dumnezeu, a fost caracterizată ca fiind jumătate călugăriţă şi jumătate prostituată. Executarea în 1921 a fostului său soţ, Gumilyov, acuzat de participarea la o conspiraţie antisovietică a complicat şi mai mult situaţia ei.
Din 1923 ea a intrat într-o perioadã de linişte completã izgonire literarã, şi nici un volum al ei nu a mai fost publicat în URSS până în 1940. După acest an câteva din poeziile sale au fost publicate în revista literară lunară Zvezda şi a publicat un volum, cu selecţii din poeziile aparute anterior, sub titlul Iz shesti knig care, după câteva luni, a fost brusc retras de la vânzare şi din biblioteci. Cu toate acestea, în Septembrie 1941, în timpul invaziei germane, Akhmatovei i-a fost permis să încurajeze la radio femeile din Leningrad şi St. Petersburg. Apoi fost evacuată la Tashkent, unde ea citea din poeziile sale, inspirate de razboi, soldaţilor răniţi aflaţi în spital. Chiar a şi publicat un numãr de poezii inspirate de rãzboi într-un volum mic apărut în Tashkent în 1943. La sfârşitul rãzboiului s-a întors la Leningrad, unde poeziile sale au început sã aparã în revistele şi ziarele locale.
În August 1946 a fost cu asprime criticată de CC al partidului comunist pentru erotismul, misticismul (din poeziile ei) şi indiferenţă ei politică. Poezia ei a fost criticatã aspru şi ea a fost iarăşi calificată drept prostituatã-cãlugãriţă.
În 1950 a încercat o împăcare cu partidul, scriind un numãr de poezii în care îl elogia pe Stalin şi comunismul sovietic, sperând la eliberarea fiului ei, Lev Gumilyov, care a fost arestat în 1949 şi exilat în Siberia.
După moartea lui Stalin, Akhmatova a fost încet reabilitatã, şi un volum de poezii al ei, incluzând şi unele dintre traducerile ei, au fost publicate în 1958. Dupã 1958 un numãr de ediţii ale poeziilor ei, incluzând unele dintre eseurile sclipitoare despre Pushkin, au fost republicate în URSS.
Akhmatova a tradus lucrări superbe ale altor poeţi şi scriitori cum ar fi: Victor Hugo, Rabindranath Tagore, Giacomo Leopardi etc.
În 1964, în Italia, i s-a acordat premiul Etna-taormina, ceea ce a însemnat o recunoaştere internaţională a valorii poeziei sale, iar în 1965 a primit titlul de doctor onorific la Oxford University.
După moarte faima ei a continuat să crească…

Cantecul ultimei intalniri

Sta pieptu-mi gata sa
se franga,
Fara putere, inghetat,
Manusa pentru mana stanga
Pe mana dreapta-am imbracat.

Ca sui un munte, imi paruse,
Si treptele erau doar trei ...
" Hai, mori cu mine ! " toamna-mi spune
Tinandu-mi calea sub un tei.

" Ursitele mi-au fost haine,
Si ma-nselara zi de zi ... "
Raspuns-am trista : " Si pe mine !
Cu tine-odata voi muri ".

Aceasta-i ultima cantare.
Priveam spre casa de candva -
Galbuie si nepasatoare
Lumina-n dormitor ardea.

Pe luna noua, intr-o seara ...

Pe luna noua, intr-o
seara,
M-a parasit iubitul. Si ...?
" O, dansatoarea mea pe sfoara,
Cam cat vei supravietui? "

Eu i-am raspuns ca nu ma doare
Si ca-i mai bine pentru noi,
Dar sa m-aline nu-s in stare
Nici cele patru cape noi.

Un gol adanc sub pasi se casca,
Acelasi gol in suflet simt ...
Mi-admir umbrela chinezeasca,
Pantofii proaspat dati cu-argint.

In sala - vechea veselie,
Surade gura mea oricui.
Dar inima, ea stie, stie,
Ca-n loja cincea, nimeni nu-i ...

Si casa, si gradina ta intinsa...

Si casa, si gradina ta intinsa
Le voi lasa, chiar pentru-un trai pustiu.
Te voi slavi in versurile-mi, insa,
Cum n-a facut femeie-n lume, stiu.
Iubita-ntr-una vei pandi s-apara
In raiul pentru ochii ei creat,
Iar eu, iesind la targ cu-o marfa rara -
Iubirea ta - voi scoate-o la mezat.

MI-E DOR DE TINE, FATĂ DRAGĂ

Mi-e dor de ochii tăi cei mici

Ca două bile jucăușe;

În noapte păreau licurici,

Iar ziua, ochi ca de ”păpușă”.

Mi-e dor de mersul legănat

Pe piciorușe mici și late;

Te văd fugind după vânat

Și după vrăbii zvăpăiate.

Mi-e dor de coada ta cea mică

Și de privirea îndrăzneață;

Te văd și-acuma în tunică

Părând atâta de măreață.

Mi-e dor să mergem la plimbare

Oriunde și oricând doream,

Ori la pădure, pe cărare,

Sau ne uitam afar pe geam.

Mi-e dor de viața lângă tine!

Vor trece zile, poate luni,

Dar pentru noi nu va fi bine,

Nu vom putea să mai fim buni!

Mi-e dor ca într-o zi anume

Să fie iarnă, toamnă, vară,

Când vom ieși din nou în lume,

Să vină iar o primăvară

Și să apari așa deodată,

Cum te-am găsit atunci în iarnă;

Erai micuță, nemâncată...

Și te-am vârât direct în haină.

Iar la final îți cer iertare,

Cățelul nostru credincios,

Că am recurs la operare

În loc să te cinstim cu-n os!

P S

Elogiam mai ieri câțiva veterinari

Din nu știu ce motive personale,

Că sunt profesioniști și că sunt mari,

Că-s diferiți cei ce tratează animale,

Dar, oameni buni, chiar dacă-i animal

Cu șanse minime de viață,

Nu trebuie să știm și noi, normal,

Ce riscuri sunt și dacă scapă?!

Sanda Elena Dicu 04.03.2015

TEATRU/FILM 5 Martie

Ciuleandra - Liviu Rebreanu

Gaița și sticletele cu Toma Caragiu, Dem Rădulescu, Olga Tudorache

SFATURI UTILE 5 Martie

SUCUL DE CĂPȘUNE ȘI SFECLĂ

Capsunele contin o cantitate mare de vitamina C, E, B1, B2, B6, K, PP, antioxidanti (fenoli-antocianine si elagitanine) si acid folic (indispensabil pentru femeile gravide, deoarece contribuie la dezvoltarea fatului). De asemenea, capsunile contin fier, calciu si magneziu, dar si fibre, care usureaza procesul de digestie. Gratie acestei compozitii, ajuta la mentinerea integritatii tesuturilor, a unghiilor si parului, dar si a sanatatii pielii.
Capsunele, REMEDIU MIRACULOS pentru oxiuri, afectiuni hepatice, reumatism, anemie

Sucul de detoxifiere cu capsune si sfecla nu numai ca este delicios, ci si extrem de sanatos. Efectul principal al acestei combinatii este detoxifierea organismului si incarcarea lui cu cele mai bune vitamine. Pentru a-l prepara, aveti nevoie de:

1 sfecla rosie
1 grapefruit
2 portocale
4 morcovi
8 -10 capsune

Dati toate ingredientele la storcator si beti imediat amestecul pentru a beneficia de toate beneficiile sale.

Sfecla rosie este un superaliment nutritiv cu multe beneficii pentru sanatate. Vitaminele A, C, complexul B, sulful, sodiul, calciul, fierul, iodul, potasiul si antioxidantii din sfecla rosie ajuta la tratarea mai multor afectiuni. Se poate consuma sub diverse forme, fie o putem stoarce si bea sucul, fie o consumam cruda sub forma de salata sau fiarta, fie in supa sau in piureuri, fie la cuptor. O multime de preparate culinare pot capata culoare, savoare si un plus de vitamine prin simpla adaugare a sfeclei rosii. Sucul de sfecla rosie, pe langa beneficiile aduse organismului, este si un aliat redutabil in boli grave, precum cancerul, precum si in ameliorarea efectelor chimioterapiei si radioterapiei, spun specialistii.

Mancati capsune! Va tin departe de cancerul de esofag.

GÂNDURI PESTE TIMP 5 Martie

Citate Hortensia Papadat Bengescu:

· * Degeaba strigi nevoia ta celor ce nu vor să audă.

· * Supremul duşman al femeii e înduioşarea.

· * Prietenia... ce dar al vieţii! Să suferi şi să fii singur, dar să ştii că undeva, cineva te iubeşte. Să fii trudit, dar să ştii că sunt braţe care ar vrea să te poarte. Să-ţi fie frig.. şi să-ţi aduci aminte de sânul cald al prieteniei. Să nu te odihneşti, să suferi, să tremuri... Dar să ştii.

· * Nu se poate să te azvârli puternic, vioi şi încrezător în valurile vieţii, şi ea să nu te scoată la limanul fericirii.

· * Nu poţi vorbi de unele lucruri cu cei cari te-ar înţelege, seamănă ca şi cum ai răscoli cu mâna în cărbuni aprinşi. Cu cei ce nu înţeleg, iar nu poţi vorbi.

· * Ai văzut tu cum mersul femeiei se leagănă, mlădiind capricios trupul pe resorturile fragede ale încheieturilor? În gestul acela, ea se iubeşte ades pe ea singură.

· * Urâtul e totdeauna vinovat.

· * Egoismul e zeul cel mare. Nu e la baza existenţei noastre? Şi dacă egoism înseamnă viaţă, tot el înseamnă şi fericire.

· * Iluziile sunt singura pomană ce putem risipi în treacăt... şi vise trecătoare. Numai ele nu înşală. Ele nu promit nimic.

· *Degeaba se fac revoluţii: totdeauna vor fi tari şi slabi, stăpâni şi sclavi - la vals unul care conduce şi altul care urmează.

· * Opera mea s-a scăldat întâi în întregime în apa sufletului.

Citate Iuliu Maniu