REVISTA

IMPORTANȚA ZILEI DE ASTĂZI ÎN ISTORIE, RELIGIE ȘI ARTE, NR 209 DIN 19 APRILIE 2018

ISTORIE PE ZILE 19 Aprilie

Evenimente

· 65 i.e.n.: Conjuratia lui Piso prin care se urmarea asasinarea imparatului roman Nero este tradata. Suetonius relateaza ca Nero urma sa fie injunghiat de complotisti in ziua de 19 aprilie , dar unul dintre conjurati, senatorul Flavius Scaevinius a fost denuntat de unul dintre apropiatii sai, impreuna cu cavalerul Antonius Natalis . Arestati si amenintati cu tortura, ei au denuntat la randul lor mai multi complotisti, printre care si pe filosoful Seneca.Tacit spune ca acesta din urma nu a fost implicat in complot. Neron l-a obligat sa se sinucida pe Seneca, iar acesta si-a taiat fara sa ezite venele. Restul complotistilor au fost executati. Lucius Annaeus Seneca (sau mai simplu Seneca sau Seneca cel Tânăr, n. cca. 4 î.Hr. – d. 65) a fost un filosof stoic roman, preceptor al împăratului Nero. Seneca a ocupat și funcții în administrația Imperiului. A fost fiul lui Seneca cel Bătrân (55 î.Hr.-41d.Hr.).

· 531: Armata bizantina condusa de generalul Belisarius este infranta de persii sassanizi condusi de Sepahbod Azarethes, in batalia de la Callinicum (in nordul Siriei). Callinicum a marcat sfarsitul primei campanii impotriva Sassanizilor, aceasta infrangere fiind prima dintr-o serie de batalii pierdute de generalul Belisarius , bizantinii fiind fortati sa plateasca un greu tribut persilor in schimbul pacii.

· 1770: Maria Antoaneta se căsătorește la vârsta de 14 ani prin procură cu Delfinul Franței. Marie Antoinette Josèphe Jeanne de Habsbourg-Lorraine; (n.2 noiembrie 1755 – d. 16 octombrie 1793), s-a născut arhiducesă de Austria, devenind regină a Frantei si apoi mama delfinului Ludovic al XVII-lea. Dupa o judecata sumara in fata unui tribunal revolutionar, in ziua de 16 octombrie 1793 la a 12:15 pm, cu două săptămâni jumătate înainte de a împlini 38 de ani, a fost executată în Piața Revoluției din Paris (în prezent Place de la Concorde ). A fost declarată vinovată de trădare. Ultimele sale cuvinte adresate călăului Sanson, pe care îl călcase pe picior, au fost: „Iertați-mă, domnule, n-am vrut”. Corpul ei a fost aruncat într-un mormânt nemarcat în cimitirul Madeleine (care a fost închis anul următor). Ludovic al XVI-lea (n. 23 august 1754, Versailles – d. 21 ianuarie 1793, decapitat în Paris) a fost rege al Franței și al Navarei din 1774 și până în 1789, rege al francezilor din 1789 și până în 1793. A fost ultimul reprezentant al Absolutismului și o victimă a Revoluției Franceze.

· 1770 - Exploratorul James Cook ajunge în apropierea ţărmului Australiei

· 1774: A avut loc premiera operei „Ifigenia in Aulida” de Christoph Willibald Gluck.

· 1775: Incepe razboiul de independenta fata de Anglia, al coloniilor care vor forma Statele Unite ale Americii.

· 1849: stil vechi (1 mai 1849, stil nou) are loc semnarea convenţiei ruso-turce de la Balta-Liman, nu departe de Istanbul, care consfinţeşte pe plan diplomatic internaţional înăbuşirea Revoluţiei de la 1848 din Moldova şi Valahia. Moldova, în urma revoluţiei nereuşite din 1848, se afla sub regimul ocupaţiei militare ruseşti. Valahia, unde revoluţia reuşise să istaleze un guvernul liberal provizoriu, se va confrunta cu o intervenţie militară comună ruso-otomană care va înlătura acest guvern. Ambele principate erau reconfirmate sub suzeranitatea Imperiului Otoman, dar sub protectorat ţarist (stabilit anterior prin Regulamentul Organic în 1831-1832). Prin semnarea Convenţiei de la Balta-Liman (1849) influenţa otomană în Principate a crescut. Convenţia prevedea: domni numiţi de sultan pentru un termen de şapte ani, cu avizul Rusiei, fiind anulate astfel principiul domniei pe viaţă şi principiul alegerii domnitorului de către ţară; desfiinţarea Adunărilor Obşteşti şi înlocuirea lor cu Divanuri legislative (Divanuri ad-hoc), cu un număr restrîns de boieri numiţi de domn; înfiinţarea de Comisii de revizuire a Regulamentelor Organice, mai ales în domeniul relaţiilor agrare; numirea de comisari extraordinari turci şi ruşi pentru consilierea domnilor (de facto pentru supravegherea lor); pentru asigurarea ordinii interne se stipula restructurarea oştirii pămîntene; staţionarea trupelor de ocupaţie ruso-otomane în Principatele Moldovei şi Valahiei pentru a reprima orice mişcare de insurecţionare (25 000 soldaţi de fiecare parte, ulterior reduşi la 10 000 de fiecare parte). Sunt numiţi domni pămînteni Barbu Ştirbei în Valahia şi Grigore Alexandru Ghica în Moldova. Prezenţa militară comună ruso-otomană a fost menţinută pînă în 1851. Convenţia de la Balta-Liman a fost lovită de nulitate odată cu izbucnirea războiului Crimeii, în timpul căruia Principatele Moldovei şi Valahiei au căzut sub ocupaţa militară austriacă. Statutul Principatelor a fost modificat în 1856 prin Tratatul de la Paris.

· 1860: La Chişinău in Basarabia ţaristă, este înfiinţată prima şcoală primară de stat pentru fete.

· 1877: După o şedere de opt zile la Chişinău, in Basarabia ţaristă, împăratul rus Alexandru II-lea a plecat cu trenul spre Odesa. Venirea ţarului a fost prilejuită de începerea operaţiunilor militare în cadrul Războiului ruso-turc 1877-1878.

· 1887: Scriitorul roman B. St. Delavrancea a tiparit in revista “Lupta literara” prima varianta a nuvelei Hagi-Tudose. Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București, d. 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România.

· 1889: Principele Ferdinand, nepotul Regelui Carol I, a sosit in tara in calitate de viitor mostenitor al tronului. A devenit Principe de Coroană al Regatului României, în urma renunțării tatălui și fratelui său mai mare Wilhelm, la drepturile de succesiune la coroana regală a României. Din acest moment s-a stabilit în România, unde și-a continuat cariera militară, având și o serie de comenzi onorifice, ajungând până la gradul de general de corp de armată. S-a căsătorit la 29 decembrie 1892, la Sigmaringen, cu prințesa Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, nepoată a reginei Victoria, fiică a ducelui Albert de Edinburgh și a marii ducese Maria Alexandrovna Romanova, unica fiică a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Ferdinand a devenit rege al Regatului României la 10 octombrie 1914, sub numele de Ferdinand I, în urma morții unchiului său regele Carol I. A condus România pe timpul Primului Război Mondial, alegând să lupte de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excludere sa din Casa Regală de Hohenzolern, de către șeful acestei case, împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei. Faptul că a ales să lupte de partea aspirațiilor poporului său împotriva propriei familii regale a făcut ca în Romania să mai fie numit și „Ferdinand cel Loial” sau „Ferdinand Întregitorul”.

· 1904: Orașul Toronto este afectat în mod semnificativ de un incendiu. 104 clădiri au fost distruse,

· 1919: Apare revista literară Sburătorul, sub conducerea lui Eugen Lovinescu. A fost o revistă periodică literar-artistică, apărută la București, în două serii: 19 aprilie 1919 – 7 mai 1921 și martie 1926 – iunie 1927. Revista își propunea să promoveze scriitorii tineri și o literatură întemeiată pe teoria sincronizării și a împrumuturilor culturale. În jurul ei s-a constituit cenaclul „Sburătorul”, care a funcționat până după moartea lui Lovinescu. Printre colaboratori se numără George Călinescu, Tudor Vianu, Perpessicius, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Anton Holban, Gheorghe Brăescu, Ion Barbu etc. În paginile revistei Sburătorul a debutat si poetul român Ion Barbu. Eugen Lovinescu (n. 31 octombrie 1881, Fălticeni – d. 16 iulie 1943, București) a fost un critic și istoric literar, teoretician al literaturii și sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier și nuvelist român, si critic literar. Este autorul teoriei Sincronismului și al Mutației valorilor estetice. În ciuda valorii sale incontestabile, a faptului că și-a susținut doctoratul la Paris cu Emile Faguet, a ocupat doar o catedră de profesor de latină la liceul Matei Basarab din București, fost profesor al Colegiului Național Mihai Viteazul din București. Este tatăl criticului Monica Lovinescu și unchiul prozatorului Anton Holban, al dramaturgului Horia Lovinescu și al criticului literar și specialistului în ocultism Vasile Lovinescu.

· 1919: Americanul Leslie Irving a efectuat primul salt cu deschidere intarziata a parasutei, dupa 400 metri de cadere libera.

· 1927: Din cauza „obscenității” din piesa Sex, actița Mae West este condamnată la 10 zile de închisoare în New York. După opt zile, va fi eliberată pentru bună purtare.

· 1933 - A fost creat Partidul Socialist din Chile.

· 1938 - Au fost arestaţi mai mulţi comandanţi legionari în cadrul încercării regelui Carol al II-lea de a prelua controlul total asupra ţării

· 1943: a avut loc revolta populației evreiești din ghetoul din Varșovia, această revoltă fiind unul din cele mai tragice momente a celui de-Al Doilea Război Mondial, în care și-au pierdut viața zeci de mii de oameni. În timpul ocupației naziste la Varşovia a existat cel mai mare ghetou evreiesc din Europa, ce a adăpostit în perioada 1940-1943 în jur de 450.000 de evrei, dintre care 300.000 au fost deportaţi și uciși în lagărul de exterminare de la Treblinka, iar frigul foametea și bolile au redus populația ghetoului la aproximativ la 70.000 de persoane la începutul anului 1943. Revolta din lagărul din Varșovia a început în momentul în care seful SS-ului Heinrich Himmler, dă un ordin de demolare a ghetoului, locuitorii acestuia urmând a fi deportați cu toții în lagărul de la Treblinka. Până atunci majoritatea evreilor din ghetou s-au abținut de la o revoltă armată deoarece convingerile religioase le interziceau pornirile războinice. Când încep însă deportările masive în lagărul de exterminare, câteva sute dintre tinerii locuitori ai ghetoului decid să lupte pentru a se apăra. Tinerii ce au pornit revolta știau cât de slabe sunt șansele lor de reușită în fața naziștilor, pentru ca le lipseau armele, hrana și susținerea logistica, dar reușesc să reziste atacurilor doua săptămâni, iar când naziștii reușesc să distrugă refugiul revoluționarilor, aceștia se sinucid în grup. După înăbușirea revoltei au urmat represaliile împotriva tuturor evreilor din ghetou, comandantul german, generalul Jurgen Stroop, a primit ordinul personal al lui Hitler de a face uz de toate mijloacele de distrugere: artilerie, blindate, lansatoare de flăcări, gaz asfixiant, iar aviaţia germană să bombardeze ghetoul. La finalul operațiunii generalul Jurgen Stroop, responsabil cu înăbușirea revoltei, raporta că au fost lichidați 56.065 evrei și că foarte puțini au supraviețuit și au fost trimiși spre camerele de gazare de la lagărul Treblinka, situat la 100 kilometri nord-est de capitala Poloniei, Varșovia.

· 1955 - Volkswagen America este înfiinţată în această zi în Engelwood, New Jersey. Cel desemnat să conducă noua afacere a fost Carl Hahn, unul dintre oamenii de bază a lui Heinrich Nordhoff, preşedintele VW. Sub conducerea acestuia VW of America a ajuns în 1965 la 909 dealeri şi a avut un succes răsunător o dată cu lansarea modelului VW Beetle. În 1970 divizia americană VW a vândut 569.696 unităţi având o cotă de 7% pe piaţa, lucru unic pentru o marcă europeană în acele zile. VW a fost şi prima marca străină care şi-a deschis o uzină pe tărâm american, în 1978 fiind înfiinţată unitatea de producţie din New Stanton Pennsylvania. Din păcate această fabrică a avut o viaţă scurtă, fiind închisă în 1988. În anii '90 VW a trecut printr-o perioadă foarte dificilă ajungând în 1993 să vândă doar 50.000 de maşini, un record negativ pentru marca germană. După anul 2000 VW a căpătat o poziţie mai solidă pe piaţa americană, cel mai bun al din istorie a fost 2001, germanii comercializând 355.648 unităţi. Criza din State a făcut însă ca ultimii ani să fie ceva mai slabi, în 2009 comercializând 213.454 unităţi, iar în 2008 a vândut 223.128 unităţi. În prezent sediul central al companiei este în Herdon, Virginia.

· 1956: Actrița americană Grace Kelly se căsătorește cu Rainier al III-lea de Monaco.

· 1961: Armata cubaneza condusa de Fidel Castro infrange trupele anticomuniste debarcate de americani la Playa Giron.

· 1961: Sierra Leone si-a proclamat independenta in cadrul Commonwealth-ului. Statul a devenit republica in 1971.

· 1962 - A luat fiinţă Uniunea Societăţilor de Ştiinţe Medicale din România.

· 1964 - Mario Andretti participă la prima sa cursă Indy în Trenton New Jersey. Cel care avea să devină cel mai titrat pilot american a terminat pe locul 11, o performanţă decentă pentru un debutant. După ce a câştigat tot ce se putea câşitga în Indy, americanul şi-a încercat talentul şi în Formula 1. Confirmarea a venit repede şi în 1978 a devenit campionul Formulei 1, fiind doar al doilea american din istorie care reuşea acest lucru. Americanul s-a retras oficial din curse în 1994, lăsând însă în urmă o familie de piloţi, acum chiar nepotul său Marco concurând.

· 1965: A fost lansat la New York primul post de radio specializat in stiri.

· 1967: Membrii trupei The Beatles au semnat un contract prin care promiteau sa mentina componenta trupei timp de 10 ani. The Beatles a fost unul dintre grupurile a cărui muzică a fost cea mai influentă pentru era rock care a urmat. Grupul a fost alcătuit din John Lennon (vocal, chitară ritmică), Paul McCartney (vocal, chitară bas), George Harrison (chitară solo) și Ringo Starr (baterie). Ei au avut ca țintă generațiile de tineri rezultate de după al Doilea Război Mondial, în Anglia, SUA, etc. Fără dubiu, „The Beatles” este unul din cele mai faimoase și de succes grupuri în istoria muzicii rock, contorizând peste 1,1 miliarde de discuri vândute în lumea întreagă. În timp ce inițial au devenit faimoși pentru ceea ce unii au etichetat drept muzică pop, lucrările lor de mai târziu au realizat o combinație de laude atât din partea criticilor cât și din partea ascultătorilor inegalată în secolul XX. În cele din urmă, ei și-au dovedit nu doar talentul de muzicieni, au pășit granița spre cinematografie, și în particular, în cazul lui John Lennon este vorba de activism politic. În 2004 revista Rolling Stone clasa trupa The Beatles pe locul 1 pe lista celor 100 cei mai mari artiști ai tuturor timpurilor. În conformitate cu aceeași revistă, muzica inovativă a trupei The Beatles și impactul cultural au ajutat la definirea anilor 1960

· 1971: Sierra Leone devine republică și Siaka Stevens președintele ei.

· 1971: Se lansează prima stație spațială, Salyut 1.

· 1979 - A fost aprobat, în Egipt, prin referendum popular (cu peste 90% din voturi), Tratatul de pace cu Israelul.

· 1990 - A fost înfiinţată Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Bucureşti.

· 1995: Clădirea federală Murrah din orașul Oklahoma a fost ținta unui atac terorist. În urma exploziilor au murit 168 oameni, printre care opt ofițeri federali.

· 1999 - Clădirea Reichstagului a fost renovată modernizată (de arhitectul britanic Sir Norman Foster) şi inaugurată la Berlin, redevenind, după 66 de ani, sediul Parlamentului german (Bundestag). Între 1894 şi 1933 a fost sediul Reprezentanţei Naţionale a Celui de-al Treilea Reich.

· 2000: Un Boeing 737-200 al Philippine Airlines s-a prăbușit în timpul aterizării pe insula Samal. Toate cele 131 de persoane aflate la bord au murit.

· 2002: A avut loc o aliniere planetara spectaculoasa. Un numar de cinci planete au putut fi observate incepand cu aceasta zi si pana la inceputul lui iunie, de aceeasi parte a Soarelui, fenomen ce are loc odata la un secol.

· 2002 - A început să emită cel de–al patrulea Canalul al Televiziunii Române – Canalul TVR Cultural.

· 2005: Cardinalii electori au ales, după un conclav considerat cel mai scurt din ultima sută de ani, al 265-lea Papa al Bisericii Catolice, în persoana cardinalului german Joseph Ratzinger, care și-a ales numele de Benedict al XVI-lea. Benedict al XVI-lea, în latină Benedictus PP. XVI, născut Joseph Alois Ratzinger, (n. 16 aprilie 1927, Marktl am Inn, Bavaria), a fost papă al Bisericii Catolice, ales la 19 aprilie 2005 în urma Conclavului din 2005, ca succesor al papei Ioan Paul al II-lea. În același timp, a deținut funcția de episcop al Romei și suveran al statului Vatican. Este al 265-lea papă în istoria Bisericii Romano-Catolice și primul papă german după 482 de ani (ultimul papă german a fost Papa Adrian al VI-lea, în perioada 1522-1523). Înaintea alegerii sale ca papă, cardinalul Ratzinger a fost decan al colegiului cardinalilor, prefect al Congregației pentru Doctrina Credinței și președinte al Comisiei pontificale teologice internaționale. După anunțul retragerii, făcut pe 11 februarie 2013, a renunțat la funcție în data de 28 februarie 2013. Noul său titlu este acela de „papă emerit”.

· 2007: Parlamentul României a aprobat, cu 322 de voturi pentru, 108 împotrivă şi 10 abţineri, suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu. A doua zi, începea conform Constitutiei, interimatul lui Nicolae Văcăroiu, presedintele Senatului. După o lună de campanie, pe 19 mai, s-a organizat referendumul pentru demiterea preşedintelul României. Prezenţa la vot a fost de 44,45% din totalul persoanelor înscrise pe listele electorale. Traian Băsescu a fost susţinut de 75% din totalul românilor prezenţi la vot şi a revenit în funcţia de preşedinte.

· 2010: Atacantul echipei Fiorentina, românul Adrian Mutu, a fost suspendat nouă luni de tribunalul antidoping din cadrul Comitetului Olimpic Italian (CONI), după ce a fost depistat pozitiv cu sibutramină

· 2011: Liderul comunist cubanez Fidel Castro demisionează din funcția de Prim secetar al CC al Partidul Comunist din Cuba, după 45 de ani de conducere dictatoriala a tarii, fiind inlocuit de fratele sau, Raul Castro . Fidel Castro, pe numele său complet Fidel Alejandro Castro Ruz (n. 13 august 1926) revoluționar cubanez care a participat la răsturnarea dictaturii lui Fulgencio Batista și transformarea Cubei în primul stat comunist din emisfera vestică.

· 2017: Un asteroid va trece pe lângă pământ. Un asteroid "potențial periculos" se îndreaptă spre Terra. Experţi NASA spun că pe 19 aprilie aceasta se va afla cel mai aproape de Pământ. Asteroidul 2014 JO25 are un diametru cuprins între 640 de metru şi 1,4 km. Experții de la NASA au mai precizat că că asteroidul este cel mai mare obiect spațial care s-a apropiat de Terra în ultimii 10 ani, conform Daily Mail, citează realitatea.net. Oamenii de ştiinţă mai spus că un astfel de eveniment nu va mai avea loc în următorii 400 de ani. În plus, NASA consideră asteroidul ca fiind „potențial periculos”, pentru că se va apropia foarte mult de Pământ, trecând la o distanță de doar 1.766.400 km.

Nașteri

· 1793: Ferdinand I al Austriei (d. 1875)

· 1832: S-a nascut la Madrid, in Spania, José Echegaray y Eizaguirre , scriitor și inginer, matematician, dramaturg si om politic de origine basca, primul laureat al Premiului Nobel pentru literatura spaniola in 1904; (d. 14 septembrie 1916). José Echegaray y Eizaguirre (n. 19 aprilie 1832 Madrid – d. 14 septembrie 1916) a fost inginer, dramaturg, matematician și politician spaniol de origine bască, primul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură spaniolă în 1904

· 1847: S-a nascut Calistrat Hogaș, scriitor român; (d. 1917).

· 1854: S-a nascut inginerul roman Anghel Saligny, premergător mondial al ştiinţei construcţiilor metalice şi de beton armat, realizator de multiple invenţii şi soluţii unice în proiectarea şi construirea podurilor şi a construcţiilor industriale, pentru fundaţia cheiurilor portuare şi a docurilor, precum şi a silozurilor de grâu prin folosirea prefabricatelor de beton, toate în premieră mondială. A proiectat (1888) şi a condus construcţia podului peste Dunăre de la Cernavodă (1890-1895), pe atunci cel mai lung pod din Europa şi al treilea din lume. S-a numărat printre fondatorii Societăţii Politehnice (1881), pe care a condus-o între anii 1895-1897 şi 1910-1911; membru titular al Academiei Române din 1897, vicepreşedinte (1901-1904) şi preşedinte (1907-1910) al acestui for; (d. 17 iunie 1925).

· 1883: Elena Alexandrina Bednarik, pictoriță româncă (d. 1939)

· 1883: Getúlio Vargas, politician brazilian (d. 1954)

· 1890: S-a născut geograful Vintilă M. Mihăilescu; a pus bazele geografiei oraşelor în România pe principiul integrării în teritoriu; a introdus noţiunile de zonă preorăşenească şi topoclimă sau spaţiu microclimatic; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1978).

· 1892: Georgi Adamovici, poet rus (d. 1972)

· 1905 - S–a născut actorul Niki Atanasiu (m.25.11.1967).

· 1913: S-a născut inginerul Nicolae Tipei; specialist în electromecanică şi aeronautică; în 1971 s-a stabilit în SUA. A fost membru corespondent al Academiei Române din 1963; (m. 1999)

· 1917: S-a nascut Sven Hassel, soldat danez din armata germana, autorul unor romane populare de razboi privind al doilea razboi mondial.

· 1932 - S–a născut pictorul şi sculptorul Fernando Botero. Din punct de vedere tematic, Botero apelează la creaţia marilor maeştri, cărora le oferă o interpretare profund personală, repreznetând personajele într–un fermecător stil naiv („Portretul oficial al juntei militare”, „Mona Lisa la vârsta de doisprezece ani”, „Dureroboteros”, „Palatul”).

· 1935: Dudley Moore, actor englez (d. 2002)

· 1937 - S–a născut Joseph Ejercito Estrada, preşedinte al Republicii Filipine (a fost ales la 11 mai 1998; proclamat preşedinte la 29 mai 1998 şi–a preluat funcţia la 1 iulie 1998).

· 1941: S-a născut Andrei Giurgea, unul dintre cei mai cunoscuţi radioamatori din lume (indicativul YO3AC); (m. 1999).

· 1941 - S-a născut Bobby Russell, compozitor şi cântăreţ american.

· 1942 - S-a născut Alan Price, pianist, vocalist, compozitor, producător şi aranjor britanic (Animals, Alan Price Set).

· 1943 - S-a născut Eva Graham (Evelyn May Beatson), cântăreaţă britanică (New Seekers).

· 1944: Ioan Gliga, poet român

· 1946 - S-a născut Tim Curry, actor şi cântăreţ britanic.

· 1947 - S-a născut Mark Volman, vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Turtles, Mother's Of Invention, Flo & Eddie).

· 1947: S-a nascut Nicu Covaci, fondator al grupului rock Phoenix. Compozitor, solist, chitarists, dar si pictor si grafician, Nicolae Covaci a scris istorie in muzica romaneasca in momentul in care a pus bazele trupei ”Sfintii” – din care faceau parte studenti si elevi din Timisoara, orasul sau natal. Prin 1961, Nicu Covaci si Kamocsa Camo Bela, elevi la Scoala Generala nr. 2 din Timisoara, au facut o “formatie de chitare electrice” – inspirati de ceea ce se intampla peste granita. Era trupa Sfintii, care ulterior avea sa devina celebra Phoenix pentru ca activistii culturali nu puteau sa lase ca o trupa de tineri sa ”perfirmeze” in cadrul festivalurilor organizate de UTC (Uniunea Tinerilor Comunisti) sub un nume care avea de-a face cu religia. Dupa absolvirea liceului, s-a inscris la facultate, tot in Timisoara, la sectia de Arte plastice. Tot atunci, 1965, componenta trupei s-a schimbat, in Phoenix intrand Florin „Moni” Bordeianu (n.1948, student IEFS), Claudiu Rotaru, Ioan „Pilu” Stefanovici (n.1946, student Politehnica) si Gúnter „Spitzi” Reininger (n.1950, elev la scoala de muzica). Repertoriul era compus din cover-uri celebre ale trupelor Beatles, Rolling Stones, Animals etc.. Au fost ascultati de Cornel Chiriac, care i-a ajutat sa inregistreze un album. In acea perioada au lansat piese celebre: „Vremuri” si „Canarul”. Au castigat un premiu la un concurs intre formatiile studentesti in 1968 – la Festivalul National de arta studenteasca de la Iasi, cand au concurat cu Rosu si Negru, Coral si Mondial. Un an mai tarziu, locul lui „Pilu” a fost luat de Dorel „Baba” Vintila Zaharia (n.1943, ex – Sideral, Cometele, student la Politehnica). Apar in emisiuni de televiziune si sustin zeci de concerte, reusind sa se impuna ca trupa de referinta. Dupa emigrarea lui Moni Bordeianu, din toamna anului 1970, componenta trupei sufera iar modificari: apar „Spitzi”, Cornel Liuba (tobe), Kovacs Zoltan (bas) si Laurentiu Butoi (oboi, flaut). Este cooptat in trupa si Mircea Baniciu (student Arhitectura), un folkist care insotea trupa in turnee, iar in octombrie 1971 se renunta la serviciile lui Zoli, Laurentiu si, putin mai tarziu, la Cornel, fiind adusi Joszef Kappl (ex – Color, Clasic XX, student Conservator) si Costin Petrescu (ex – Olympic’64, student Arhitectura). Se schimba insa si stilul, care capata rezonante folclorice. Este perioada in care este realizat poemul rock „Cei ce ne-au dat nume”, prezentat in premiera la Opera din Timisoara la 13 ianuarie 1972. A aparut apoi albumul „Negru Voda”, primul disc LP scos de o formatie rock in limba romana. In 1974, apare in trupa Ovidiu Lipan „Tandarica” (ex- Rosu si Negru, scoala de muzica). Nicu Covaci s-a casatorit cu o olandeza, iar la scurt timp a fugit cu o parte din membrii trupei ascunsi in cutiile de la boxe. Fuga din tara a descris-o in cartea „Phoenix … insa eu”, scrisa in 1992. Nicu Covaci a continuat sa cante, iar Phoenix a existat in continuare in Germania, unde s-a stablit trupa. Muzicienii romani au activat sub numele de Mad House si Transsylvania Phoenix (numele Phoenix fiind deja adjudecat de o trupa americana), scotand mai multe discuri si i-au cunoscut pe Manfred „Manni” Neumann (vioara, voce) si pe Tom Buggle (bas). Nicu Covaci revine in tara dupa 1989, dar urmeaza mai multe neintelegeri cu actaulii si fostii membri ai trupei, astfel incat compenenta se schimba des, dar Phoenix continua sa ramana o formatie de referinta, iar Nicolae Covaci un idol pentru multi. (prelucrare MusicMix).

· 1949: S-a nascut Paloma Picasso, designer spaniol, fiica marelui pictor Pablo Picasso.

· 1954: S-a născut Radu G. Ţeposu, critic literar, figură proeminentă a grupării clujene „Echinox” şi jurnalist; (m. 1999).

· 1957 - S–a născut Florin Crăciunoiu, realizator de emisiuni tv.

· 1959: Florea Voinea, politician român

· 1961 - S–a născut Valentin Darie, membru al grupului “Divertis”.

· 1969: S-a născut compozitorul, textierul şi interpretul de muzică uşoară Marius Dragomir. A debutat în muzică la vârsta de patru ani și câștigă Premiul I interpretând la vioară „Balada” lui Ciprian Porumbescu pe scena Festivalului „Lira de Aur”. În 1986, câștigă Premiul I la Festivalul național „Cântarea României”, ca solist vocal de muzică ușoară, premiu ce îi va reveni și în 1987, ca interpret instrumentist la nai, în cadrul aceluiași festival. Anul 1989 artistul obține Trofeul concursului TV „Steaua fără Nume”, precum și Premiul I la Festivalul Național de interpretare și creație Mamaia, unde a cântat piesa „Prin noi trăiește muzica” a regretatului compozitor Cornel Fugaru. Este inițiatorul curentului muzical ”Kashay”, stil etno-pop[1] care îi aduce Discul de Aur în 1996, pentru albumul „Party in Transylvania”, vândut în peste 1.800.000 de exemplare. În anul 2015, artistul a lansat albumul „Ethno Symphonika, ce include 13 compoziții de muzică cultă, inspirate din lumea basmelor și legendelor populare românești.

· 1975: Marius Măldărășanu, fotbalist roman

· 1987: Maria Șarapova, jucătoare rusă de tenis de câmp

Decese

· 1054: A murit Papa Leon al IX-lea; (n. 1002). Papa Leon al IX-lea s-a născut la 21 iunie 1002 in Alsacia, la naștere primind numele de Bruno Graf von Egisheim-Dagsburg. În perioada 12 februarie 1040 – 19 aprilie 1054, a fost Papa al Bisericii Universale, in timpul pontificatului său declanșaandu-se Marea Schisma din 1054, in urma careia s-a produs separarea definitiva a Bisericii Ortodoxe rasaritene de Biserica Catolica. Corpul său se odihnește în Bazilica Sf.Petru din Roma.

· 1588: A murit Paolo Veronese, pictor italian; (n. 1528). Paolo Veronese (n. 1528, Verona – d. 19 aprilie 1588, San Angelo) a fost un pictor italian din perioada târzie a Renașterii, marcând trecerea spre Manierism. Pe numele adevărat Paolo Caliari sau Cagliari, artistul a căpătat cu timpul numele de Veronese, după orașul în care s-a născut. Stabilit de tânăr la Veneția, Veronese este – alături de Tițian și Tintoretto – unul din cei mai remarcabili reprezentanți ai școlii venețiene de pictură a secolului al XVI-lea.

· 1689: Regina Cristina a Suediei (n. 1626)

· 1768: A decedat la Venetia, pictorul italian Canaletto (Giovanni Antonio Canal); (n. 1697, Venetia). Giovanni Antonio Canal (n. 28 octombrie 1697 în Veneția; d. 19 aprilie 1768 în Veneția), cunoscut sub numele de Canaletto, a fost un pictor peisagist italian. Veneția, orașul său natal, și ulterior Londra, unde va locui vreme de zece ani, sunt locurile care i-au permis lui Canaletto să-și desfășoare geniul. Gloria de care se bucură va depăși însă granițele acestor două orașe, devenind popular în întreaga Euorpă. Rigoarea arhitecturii și expresivitatea poetică, reproducerea fidelă, de-a dreptul documentară a realității, îndemânarea cu care lucrează cu lumina și elanul pensulei sale vor fi caracteristici ale acestui artist care va aduce din nou gloria picturii venețiene. A fost un maestru în arta perspectivei citadine (pittore vedutista) și în crearea iluziei realității, dată de tehnica „trompe-l’oeil”, foarte căutate în teatru și operă.

· 1824: George Noel Gordon, lord Byron, poet britanic (n. 1788). Byron este unul dintre cei mai cunoscuți poeți romantici englezi, alături dePercy Shelley si John Keats , contemporanii săi. Printre cele mai cunoscute opere ale sale sunt poemele Pelerinajul lui Childe Harold si Don Juan . Cel din urmă a rămas incomplet din pricina morții poetului. Faima Lordului Byron se datorează nu numai operei, ci și vieții sale, trăită în extravaganță, cu numeroase povești de dragoste, datorii, despărțiri, acuzații de incest și sodomie. El a fost descris de către Lady Caroline Lamb ca „un om nebun, rău și periculos a-l cunoaște”. Byron a fost un lider regional al organizației revoluționare Carbonari din Italia în revolta lor împotriva Austriei și mai târziu a călătorit pentru a lupta împotriva turcilor în Razboiul de independenta al Greciei, fapt pentru care grecii îl consideră un erou național. A murit la Missolonghi Missolonghi.

· 1881: A murit omul politic Benjamin Disraeli, prim ministrul al Marii Britanii; (21 dec. 1804).

· 1882: A murit Charles Darwin, cel mai celebru naturalist britanic, geolog, biolog și autor de cărți, fondatorul teoriei referitoare la evoluția speciilor de plante și animale (teoria evoluționistă;(n. 12 februarie 1809). Charles Darwin (n. 12 februarie 1809, Shrewsbury, Shropshire – d. 19 aprilie 1882, Down, lângă Beckenham, Kent) este cel mai celebru naturalist britanic, geolog, biolog și autor de cărți, fondatorul teoriei referitoare la evoluția speciilor (teoria evoluționistă). A observat că toate speciile de forme de viață au evoluat de-a lungul timpului din anumiți strămoși comuni, ca rezultat al unui proces pe care l-a numit „selecție naturală”, toate acestea fiind publicate în cea mai celebra scriere a sa, „Originea speciilor”, (1859). Teoria evoluționistă a fost recunoscută de către comunitatea științifică și publicul larg încă din timpul vieții sale, în timp ce teoria selecției naturale a fost considerată ca prim argument al procesului evoluției abia prin anii 1930′ iar acum constituie baza evoluționismului sintetic. Tratează evoluția umană și selecția sexuală în lucrarea Originea omului, urmată de Exprimarea emoțiilor la oameni și animale. Observațiile sale asupra plantelor au fost publicate într-o serie de cărți, iar in ultima sa lucrare, a examinat râmele și efectul pozitiv al acestora asupra solului.

· 1895: Raicu Ionescu-Rion, critic literar și publicist român (n. 1872). A decedat la Targoviste militantul socialist, critic literar și publicist român, adept și propagator al marxismului; (n. 24 august 1872, Bălășești, județul Galați). A debutat în revista Școala nouă (1893) si a colaborat la revistele Critica socială, Munca, Evenimentul literar, semnand cu pseudonimele: Rion, V. Rion, Noir, Th. Bulgarul, Bulgarul, Faust, Paul Furtună, Gr. Mirea. Adept al mișcării socialiste, al școlii critice de la revisra „Contemporanul” si al ideilor despre literatură ale lui Constantin Dobrogeanu Gherea, susține arta care are un contact nemijlocit cu realitatea, intrând în polemică cu adepții esteticii junimiste.

· 1906: A murit Pierre Curie, fizician si chimist francez, cercetator in domeniul radioactivitatii;(n.15 mai 1859). A primit Premiul Nobel pentru fizica pe 1903, impreuna cu sotia sa, Marie Curie, si cu Antoine Henri Becquerell. Pierre Curie (n. 15 mai 1859 — d. 19 aprilie 1906) a fost un fizician francez, pionier în studiul radioactivității, laureat (împreună cu Antoine Henri Becquerel și Marie Curie) al Premiului Nobel pentru Fizică în 1903. Printre altele, împreună cu fratele său, Jacques Curie, a descoperit efectul piezoelectric în 1880.

· 1914: Charles Peirce, filosof, logician american (n. 1839)

· 1936: A murit Viktor Roth, preot şi istoric român de naţionalitate germană; a fost primul istoric al artei plastice săseşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1926; (n. 1874).

· 1956: Ernst Robert Curtius, critic literar (n. 1886)

· 1967 - A murit Konrad Adenauer, primul cancelar al Republicii Federale Germane (1949-1963), cel care a participat la reconstrucţia acesteia după Al Doilea Război Mondial (n.05.01.1876).

· 1980: Henri Jaguier, lingvist și istoric literar de origine franceză (n. 1900)

· 1989: Daphne du Maurier, romanciera britanica. Daphne du Maurier este una dintre cele trei romanciere britanice ale secolului XX, alaturi de Agatha Christie şi Barbara Cartland. Autoarea a cunoscut consacrarea în 1938, odata cu publicarea romanului Rebecca, care rămâne unul dintre bestseller-urile literaturii universale, şi care a fost adaptat cu un egal succes pentru marele ecran. A fost fiica actorului Gerald du Maurier şi nepoata scriitorului şi ilustratorului George du Maurier, prieten cu Henry James şi autor al romanului Trilby. A publicat primul ei roman, The Loving spirit, în 1931. A scris Rebecca, Verișoara mea Rachell, Hanul Jamaica, Generalul Regelui și Golful Francezului. Trei dintre romanele şi nuvelele sale au fost adaptate pentru marele ecran de catre Alfred Hitchcock: Hanul Jamaica (1936), ecranizat sub titlul Taverna Jamaica, în 1939; Rebecca (1938), ecranizat în 1940, sub acelaşi titlu; Păsările (1952), ecranizat în 1963 sub acelaşi titlu. Rebecca este un roman gotic, plin de intrigi, care amintește de opere celebre cum ar fi Jane Eyre – Charlotte Brontë și La răscruce de Vânturi – Emilly Brontë. Roman de acțiune, dar și de dragoste, cu o atmosferă adesea sumbră și străbătuta de suspans, Rebecca nu este întâmplător unul dintre romanele ecranizate de Alfred Hitchcock.

· 1998: Octavio Paz, scriitor și publicist mexican, laureat al Premiului Nobel (n. 1914). Octavio Paz (n. 31 martie 1914 – d. 19 aprilie 1998) a fost un poet, eseist și diplomat mexican, una din figurile literare de prima mărime ale Americii Latine. În 1990 i s-a acordat Premiul Nobel pentru Literatură. Motivația Juriului Nobel

· 2002: Layne Staley, solistul trupei grunge Alice in Chains (n. 1967)

· 2002: A murit celebrul explorator norvegian Thor Heyerdahl; (n. 1914). Thor Heyerdahl (n. 6 octombrie 1914, Larvik, Norvegia – d. 18 aprilie 2002, Colla Micheri, Italia) a fost un etnograf cu formarea de biolog, și aventurier norvegian cu realizări științifice în zoologie și geografie. Heyerdahl a devenit celebru datorită Expediției Kon-Tiki în care a navigat 4.300 mile (aproximativ 7.000 km) din America de Sud până în Arhipelagul Tuamotu. A murit, la vârsta de 87 ani, în urma unei tumori cerebrale. Thor Heyerdahl a demonstrat de mic copil un interes deosebit față de zoologie. El a înființat un mic muzeu în casa părintească, având ca principală atracție o Viperă berus. Heyerdahl a lansat o ipoteză conform căreia populația din Polinezia nu provenea din Asia de Sud-est, așa cum se credea până atunci, ci din America. Ipoteza fiind primită cu răceală, Thor s-a decis să demonstreze că o călătorie din America de Sud era realizabilă cu mijloace primitive, această călătorie fiind descrisă în amănunt într-una din cărțile lui (Expediția Kon-Tiki)

· 2004: A murit la varsta de 78 de ani, Norris McWhirter, unul dintre co-fondatorii celebrului “Guinness Book of Records”, lansat in 1954.

· 2007 - Actorul francez Jean-Pierre Cassel, cunoscut pentru comediile în care a jucat în anii 1960, a decedat. (n. 27 oct. 1932)

· 2009 - A murit scriitorul britanic J. G. Ballard, celebru pentru romanul său "Imperiul Soarelui"

· 2013: François Jacob, biolog francez, laureat Nobel (n. 1920). François Jacob (n. 17 iunie 1920, Nancy – d. 19 aprilie 2013) a fost un cercetător și medic francez, laureat al premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină. A fost cancelar al Ordre de la Libération⁠(fr) între anii 2007 – 2011.

Sărbători

· În calendarul ortodox: Sf Cuv Ioan de la Lavra Veche; Sf Sfințit Mc Pafnutie

· În calendarul romano-catolic: Sf. Emma, văduvă; Fer. Marcel Callo, martir

· În calendarul Greco-catolic: Sf. Pafnuțiu, preot, martir († secolul al IV-lea); Sf. Ioan Paleolavritul, cuvios († secolul al VI-lea)

RELIGIE ORTODOXĂ 19 Aprilie

Sf Cuv Ioan de la Lavra Veche; Sf Sfințit Mc Pafnutie (Harți)

Cuviosul Ioan de la Lavra Veche – Aproape de Ierusalim se afla o mănăstire care se numea Lavra Veche sau Peştera Veche. La început a fost doar o peşteră de tâlhari, dar a devenit mănăstire prin grija Sfântului Hariton, care, prins fiind de tâlhari, a scăpat din mâinile lor şi a dat de comoara lor. Cu aceasta el a construit o biserică în peşteră şi una deasupra peşterii. Cuviosul Ioan pe care îl pomenim astăzi este cunoscut sub numele de Ioan „de la Peştera Veche”, pentru că a fost unul din urmaşii lui Hariton, ce a slujit în ea. A trăit din tinereţe aici, iar pentru viaţa lui îmbunătăţită s-a învrednicit a fi hirotonisit preot.

Canon de rugăciune către Sfântul Sfințit Mucenic Pafnutie

Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Pafnutie, glasul al 4-lea:

Şi părtaş obiceiurilor şi următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învăţând şi cu credinţa răbdând până la sânge, Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Cântarea 1, glasul al 4-lea. Irmos: Cânt Ţie, Doamne...

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Veniţi să săvârşim prăznuiea cea de peste an a pătimitorului Sfânt Pafnutie, lăudându-l cu cântări luminate şi să slăvim pe Cel Ce l-a încununat pe el.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca un luminător ai strălucit în lume, slujitorule al lui Iisus, Preafericite Pafnutie. Pentru aceasta prăznuim astăzi sfinţită pomenirea ta.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu dogme ai luminat pe poporul cel preaales, ierarhe şi ai băut paharul Domnului prin sabie luptându-te cu tărie.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Întru cântări te cinstim pe tine, Fecioară, ca pe un Munte Netăiat, din care S-a arătat Hristos, Piatra Cea Netăiată de mână şi după vrednicie te fericim.

Cântarea a 3-a. Irmos: Arcul celor puternici...

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu sfinţite cântări cinstind-o, săvârşim astăzi cea prealăudată şi sfântă pomenirea Sfântului Pafnutie purtătorului de lupte, duhovniceşte veselindu-ne.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ungându-ne cu Dumnezeiescul untdelemn, care izvorăşte din moaştele tale, Sfinţite Mucenice Pafnutie, îl punem credincioşii ca pe un zid nesfărâmat şi neclintit împotriva demonilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Întărindu-te cu Puterea lui Hristos, ai propovăduit Dumnezeiasca Lege, în mijlocul celor fărădelege şi luptându-te după Lege, ai primit cununa biruinţei, mucenice.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Bucură-te Maică Neispitită, de nuntă, care ai încăput în pântecele tău pe Dumnezeu Cuvântul şi L-ai născut Întrupat ca pe un Dumnezeu împreună şi Om.

Cântarea a 4-a. Irmos: Acoperit-au cerurile...

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Acum veselindu-ne toţi prăznuim, dănţuind împreună cu Arhanghelii şi cu îngerii, săvârşind pomenirea ta cea de laudă, purtătorule de lupte, Sfinţite Mucenice Pafnutie.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cinstitu-te-ai cu adevărat de harul cel Dumnezeiesc şi împreună cu îngerii stând acum înaintea Stăpânului, adu-ţi aminte de noi, mucenice purtător de lupte, Sfinte Pafnutie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu cuget neînspăimântat şi viteaz ai răbdat chinurile şi durerile, fericite şi cu adevărat ai primit cununile din mâna Împăratului tuturor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pruncă ce eşti mai Aleasă decât Cetele Heruvimilor şi care pe Dumnezeu Cel ţinut în braţe L-ai purtat cu Trup, Bucură-te Născătoare de Dumnezeu, Nenuntită.

Cântarea a 5-a. Irmos: Cel Ce ai răsărit lumina...

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cel Ce ne-ai arătat nouă pomenirea viteazului mai luminată decât soarele, Slavă Ţie, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu preasfinţite cugete şi cu minţi credincioase cântăm pomenirea ta, mărind pe Hristos, mucenice preamărite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Nici de sabie, nici de fiare, nici de foc, nici de moarte nu te-ai înspăimântat, mucenice, strigând: Slavă Ţie, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Glasul Îngerului ţi-l aduce ţie, Fecioară, zidirea neîncetat: Bucură-te cea care ai născut pe Iisus, Cuvântul lui Dumnezeu.

Cântarea a 6-a. Irmos: Strigat-am mai înainte...

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

La toate marginile pământului s-a revărsat harul ce ţi s-a dat, luptătorule mărite, pentru aceasta toţi cu credinţă slăvim pe Dătătorul Hristos.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Slujitorul cel foarte mare al Preasfintei Treimi, Sfântul Pafnutie, s-a arătat groaznic puterilor celor potrivnice, alungându-le pe ele şi luminând adunările credincioşilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu minuni şi cu semne te-a mărit pe tine Hristos, purtătorule de lupte şi tuturor te-a arătat doctor, Preafericite Pafnutie. Pentru aceea cinstim sfântă pomenirea ta.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pentru cei care se roagă ţie, roagă-te Dumnezeului nostru, Celui Ce S-a Întrupat din tine, Născătoare de Dumnezeu, ca să ne scape pe toţi de cursele şarpelui cele de multe feluri, Mireasă a lui Dumnezeu.

CONDAC, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină...

Preoţind mai întâi cu suflet curat şi pe urmă pătimind cu minte preatare, ai bineplăcut lui Dumnezeu. Drept aceea petrecând întru cele cereşti, părinte, dănţuieşti cu mucenicii şi te bucuri împreună cu ierarhii, Sfinţite Mucenice, Preafericite Pafnutie.

Cântarea a 7-a. Irmos: Cel Ce ai mântuit din foc...

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Racla moaştelor tale, Sfinte Pafnutie, s-a dat toiag de putere credincioşilor împotriva demonilor, dând vindecare îndestulată, tuturor celor ce strigă: Dumnezeul părinţilor noştri bine eşti cuvântat.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu dreaptă credinţă noi pământenii săvârşind pe pământ ziua ta cea prealăudată, purtătorule de chinuri, strigăm: Prealăudate Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Biserica lui Hristos dobândind acum ca o comoară racla moaştelor tale, Sfinţite Mucenice Pafnutie, cu veselie strigă: Prealăudate Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri bine eşti cuvântat.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ceea ce a primit în pântece în chip de negrăit şi minunat pe Dumnezeu Cel Neschimbat, Care a vorbit cu oamenii din milostivire, înaintea ei cu credinţă să ne închinăm, ca Ceea ce este Maică a Domnului Binecuvântată.

Cântarea a 8-a. Irmos: Pe Hristos Dumnezeu...

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Luminata prăznuire a purtătorului de lupte străluceşte acum ca o zi arătătoare de lumină şi prealuminoasă, pe care toţi săvârşind-o cu dragoste, strigăm: popoare preaînălţati pe Hristos în veci.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Bărbăteşte te-ai luptat, preafericite, stând în privelişte şi ai primit răsplătire semne de biruinţă, cântând neîncetat Stăpânului Hristos şi slăvindu-L pe El întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Cu adevărat frumos te-ai arătat în multe lupte, sfinţite mucenice, ca cel ce te-ai împodobit cu haină sfinţită, înroşită cu sângele tău şi ai primit de la Dumnezeu cununa în veci.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe cea care fără sămânţă a zămislit în pântece şi a născut pe Hristos Cel Singur Răscumpărător şi Mântuitor nouă, celor pizmuiţi de vrăjmaşul cel viclean, să o lăudăm ca pe Singura Născătoare de Dumnezeu întru toţi vecii.

Irmosul:

Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Pe Cel Ce a fost văzut în chip de Înger în cuptorul cel cu foc la cuvântătorii de cântare, pe Hristos Dumnezeu lăudaţi-L tineri, preoţi binecuvântaţi-L, popoare preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a.

Irmosul:

Eva prin boala neascultării, blestem înăuntru a adus. Iar tu, Fecioară, de Dumnezeu Născătoare, prin Odrasla purtării în pântece, lumii Binecuvântarea ai înflorit. Pentru aceasta toţi te mărim.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dai din destul har, nebiruite purtătorule de lupte, tuturor celor ce cu credinţă merg la Dumnezeiască biserica ta şi laudă în cântări pe Mântuitorul şi Domnul şi prăznuiesc sfântă pomenirea ta, pururea pomenite.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Roagă-te întru pomenirea ta Domnului, ca prin mijlocirile cele preasfinţite, să fie Milostiv tuturor credincioşilor, care de pretutindeni aleargă cu credinţă şi săvârşesc Dumnezeiasca ta prăznuire, nebiruite purtătorule de chinuri, mucenice.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Prin rugăciunile tale, Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie alină tulburarea care învăluie Biserica şi care încearcă să răzvrătească prin suflările eresurilor căile cele drepte ale Dumnezeului nostru şi adu tuturor pacea, preamărite mucenice.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Propovăduit-au Proorocii semnele naşterii tale, Preacurată, alcătuindu-ţi numiri minunate, unii într-un chip, alţii într-alt chip; pentru că ai născut celor din iad Viaţa, Care a stricat puterea morţii.

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină...

Înroşindu-ţi în sânge cinstitul tău veşmânt, te-ai adus pe tine jertfă bine plăcută lui Dumnezeu, Preamărite Pafnutie. Zdrobit-ai semeţia cea fără putere a demonilor, veselit-ai pe îngeri cu împotrivirea ta cea tare. Pentru aceasta nu înceta rugându-te să ne mântuim noi.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul 1. Podobie: Ceea ce eşti Bucuria...

Ceea ce eşti Bucuria Cetelor Cereşti şi pe pământ oamenilor tare Folositoare, Preacurată Fecioară miluieşte-ne pe noi cei ce scăpăm la tine. Că nădejdile noastre, după Dumnezeu, întru tine le-am pus, Născătoare de Dumnezeu.

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul 1. Podobie: Ceea ce eşti Bucuria...

Fecioara cea Preacurată şi Neispitită de nuntă, văzând pe Cruce pe Stăpânul şi Ziditorul oamenilor, cu amar tânguindu-se şi suspinând striga: ce este aceasta ce văd, Preadulcele meu Fiu? Laud îndelungă răbdarea Ta.

ARTE 19 Aprilie

INVITAȚIE LA OPERĂ 19 Aprilie

Ifigenia în Aulida de Gluck

MUZICĂ 19 Aprilie

Bobby Russell, compozitor şi cântăreţ american

Alan Price, pianist, vocalist, compozitor, producător şi aranjor britanic (Animals, Alan Price Set)

Alan Price

Eva Graham (Evelyn May Beatson), cântăreaţă britanică (New Seekers)

Tim Curry, actor şi cântăreţ britanic

Nicu Covaci

Mark Volman, vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Turtles, Mother's Of Invention, Flo & Eddie)

ÎNREGISTRĂRI NOI:

Mozart Flute Concerto No.1 & No.2 - Relaxing Reading Meditation Focus Classical Music HD

W. Fr. Bach: Oeuvres pour clavecin (Christophe Rousset)

J.S. Bach: Toccata and Fugue: For you, my friend

Brahms - The Four Symphonies (reference recording : Eduard Van Beinum)

Best Saxophone Cover Popular Songs 2018 - Top 30 Instrumental Saxophone Covers 2018

Top 30 Favourite Classical Chillout Tunes

POEZIE 19 Aprilie

Ioan Gliga

SCURTĂ BIOGRAFIE

Ioan Gliga (n. 19 aprilie 1944, Ibănești-Pădure, județul Mureș), (d 17 mai 2015, Brașov) este un poet român, membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru de onoare al ASTRA Brașov.

Ioan Gliga a debutat pe când era elev în revista Muguri a Colegiului Național Andrei Șaguna din Brașov, sub îndrumarea scriitorului Constantin Cuza, mai târziu în revista ASTRA cu versuri diafane, mărturisind candoare și aspirații solare. Apoi, timp de cincisprezece ani, și-a risipit generos poemele prin ziare și reviste. I s-a decernat Premiul Tribuna la Festivalul de poezie „Laudă-se Omul și Țara” din Sighetu Marmației. A colaborat la emisiuni ale Radio Cultural și la posturile de televiziune locale și naționale.

Este prezent în antologiile: „Pământule, de-acasă...” (Editura Eminescu, 1983), „Cu tot ce am aparțin acestui pământ” (Editura Eminescu, 1986), „Eminescu – pururi tânăr. Dedicații lirice” (Editura Litera-David, Chișinău-București, 1998).

Frecvent, Ioan Gliga se regăsește în lumea gingașă a copilăriei. Va dărui așadar celor mici, în colaborare cu fiica sa, artista Luminița Gliga, volumele : „Copacul fermecat”, „Micuțul vânător”, poemul „Gărgăriță Împărat și furnicuța Ruța”, „Anotimpuri”, „Ghicitori”, „Alfabetul de-nvățat”. Pentru aceste scrieri a fost distins, în 1995 și 1997, cu două premii ale Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România.

A publicat de asemenea volumul de poezie „Clipe și treceri” (Editura Arania, 1992), „Baladele T” (Editura Dealul Melcilor, 2001), „De veghe la candoare” (Editura Axilon, 2004).

Aprecieri critice

· "Ioan Gliga este unul dintre poeții cetății. Prezent mereu cu versuri în publicistica brașoveană și aproape anual cu un volum, poetul s-a impus ca o voce inedită în peisajul literar. Cultivând un vers clasic, poezia sa, în egală măsură, rezumându-se în liric și social, nelipsindu-i umorul, reflectă o conștiință literară impregnată de problemele cotidianului." (Doru Munteanu)

· "Poezia lui Ioan Gliga izvorește din tiparele sufletului său ce vibrează puternic în versurile pe care le scrie. Poetul își trege seva din marii poeți ardeleni, închinând valoroase poeme străbunilor și gliei strămoșești, celor care au luminat limba și cultura noastră română, apropiindu-se cu smerenie și talent de memoria lor. Natura în creația sa este abordată cu gingășie, poemele sale fiind delicate icoane literare. Fin observator, prin recentele sale poeme satirice, Ioan Gliga rămâne o oglindă a prezentului în care vom putea privi spre tranșeele tranziției." (acad. Alexandru Surdu)

· "Ioan Gliga este autorul poemului antologic «ROBERT» (în volumul „Clipe și treceri”, Editura Arania, Brașov) remarcabil prin căderea muzicală de ape și prin ideistica aluzivă, retrasă din silogism: îmi amintește de lirica la vârf a poeților adunați în Cercul Literar de la Sibiu, spirite baladești într-o ogivă gotică, precumȘtefan Augustin Doinaș, cu „Mistrețul cu colți de argint”, o capodoperă a literaturii române. Dăm aici, iată, peste osuarii, însă, ca-n gravurile misterioase uitate sub pereții de catedrală, lumânările fumegă tainic și împrăștie arome sacre, funebralul e aici îmblânzit, deși nu i se răpește nimic din patima nocturn-enigmatică." (Aurel I.Brumaru)

Junii

Precum in orice primavara

Ciresii dau la noi in floare

In strai strabun coboara Junii

Cu vechi alai de sarbatoare

Ei vin din negura de vreme

Ca un ecou spre noi rasfrant

Sau poate ca sunt mesagerii

Vrajiilor pe-acest pamant

Si cum coboara dinspre Pietre

Pe cai focosi ca in poveste

Chiar Soarele se minuneaza

Si staruie-ndelung pe creste

Mirat pe coasta liliacul

Se-apleaca pana peste drum

Si-nvaluie intreg alaiul

In floare alba si parfum.

PASTEL DESUET

Sus in codri cei adanci
In genuni de iezar dulce,
Pe aripi de frunze-aprinse,
Urca vara sa se culce.

Candele-au aprins copacii,
Fumuri floarea de sulfina,
Ca o binecuvantare
Se coboara toamna lina.

Si cu dulcea ei lumina
Ce s-o cerne peste noi
Ne vom obloji tristetea
Zilelor murate-n ploi.

Vom sporovai in crame
In domestice simtiri
Si ciocnind amnarul casei
Vom da foc la amintiri.

Si privindu-ne ironici
Vom visa ce-o fi la anu'
Desueti si tristi ca-n cronici
Din vremea lui Toparceanu.

TRICOLORUL LA ALBA IULIA

Mai sfant aici e steagul Tarii
Cand clopote rasuna-n veac
Si tulnicul din Tebea tuna
Si canta Horia in Albac.

Mai sfant aici e steagul Tarii
Si de m-asez sub el sa lacram
Izvorul dulce al visarii
L-aud cum murmura in Lancram.

Mai sfant la Alba-i tricolorul
Ce-si unduie in parg campia,
Sub el mereu ni-i tanar dorul
De maica noastra, Romania!

Striga Barnutiu din Sibiu
Imi scrie Sincai de la Rodica Blaj
La Alba Iulia sa viu
Pe sfantul veacului pavaj.

Al pietrelor de temelie
Pe care au trecut la Alba
Strabunii mei ce dorm sub glie
Visand cu florile si nalba.

Lord Byron

UN FEL DE BIOGRAFIE

George Gordon Noel Byron, al VI-lea Baron Byron (n. 22 ianuarie 1788, Londra — d. 19 aprilie 1824,Missolonghi, Grecia) este unul dintre cei mai cunoscuți poeți romantici englezi, alături de Percy Bysshe Shelley șiJohn Keats, contemporani ai săi.

Printre cele mai cunoscute opere ale sale sunt poemele narative Pelerinajul lui Childe Harold și Don Juan. Cel din urmă a rămas incomplet din pricina morții poetului.

Faima Lordului Byron se datorează nu numai operei, ci și vieții sale, trăită în extravaganță, cu numeroase povești de dragoste, datorii, despărțiri, acuzații de incest și sodomie. El a fost descris de către Lady Caroline Lamb ca „un om nebun, rău și periculos a-l cunoaște”.^[2] Byron a fost un lider regional al organizației revoluționare Carbonaridin Italia în revolta lor împotriva Austriei și mai târziu a călătorit pentru a lupta împotriva turcilor în Războiul de independență al Greciei, fapt pentru care grecii îl consideră un erou național. El a murit din cauza febrei în Missolonghi.

Copil fiind a fost cunoscut ca George Noel Gordon. S-a născut cu o malformație a piciorului drept, care i-a cauzat un șchiopătat ușor. Acest handicap și speranțele deșarte că situația se poate remedia i-au făcut viața mizerabilă (se presupune că din această cauză ar fi devenit dependent de laudanum).

Părinții lui s-au despărțit înainte de nașterea sa. Se presupune că John Byron s-ar fi căsătorit cu Catherine din motive materiale, iar când aceasta ar fi rămas fără bani, a părăsit-o.

Byron s-a născut într-o casă pe strada Holles în Londra și a fost botezat la biserica Sf. Marylebone. La scurt timp după naștere Catherine s-a mutat înapoi în Scoția crescându-și fiul în Aberdeen. Aici a urmat cursurile Școlii de Gramatică de unde se spune că a fost dat afară când s-a aflat că este homosexual.

De asemenea, chiar Byron povestea mai tirziu, că în această perioadă doica lui, May Gray, i-ar fi făcut avansuri sexuale pe când avea doar nouă ani. Această experiență și dragostea lui pentru verișoarele sale Mary Duff și Margaret Parker au pus amprenta în comportamentul său ciudat față de femei.

La vârsta de 10 ani (21 mai 1798), Byron a moștenit titlul și moșiile de la fratele bunicului său „Lordul Imoral”. Devenind astfel al VI-lea baron Byron. Mama sa l-a dus în Anglia, iar băiatul s-a indrăgostit de încăperile misteriose și întinsele terenuri de la Newstead Abbey, Nottinghamshire, Anglia dăruite familiei Byron de către regele Henric al VIII-lea, unde a locuit sporadic, deoarece în perioada adolescenței această moșie a fost închiriată lordului Grey de Ruthyn.

În august 1799 Byron urmează cursurile „academiei” din Dulwich Grove unde l-a avut profesor pe William Glennie, originar din Aberdeen, până în aprilie 1801. Din1801 urmează cursurile școlii Harrow până în iulie 1805. Apoi din octombrie 1805 urmează cursurile Colegiului Trinity din Cambridge.

În perioada studiilor la Cambridge (noiembrie 1806) a publicat primul volum de poezie, încurajat și ajutat de prietena sa din Southwell, Nottinghamshire, Elisabeth Pigot. Volumul intitulat Piese fugare editat de către Ridge din Newmark, a fost retras rapid de pe rafturile librăriilor și ars la sfatul reverendului Thomas Beecher, deoarece conținea versuri mult prea senzuale, în particular poezia „Mariei”.

În iunie 1807 publică volumul Ceasuri de trândăvie, în care sunt incluse poezii din volumul anterior alături de lucrări mai recente. Critica defavorabilă apărută pentru acest volum în Edinburgh Review, au condus către prima sa lucrare satirică majoră Barzi englezi și critici scoțieni, publicată în 1809. Această lucrare, în prima sa ediție, a stârnit furia anumitor literați menționați, încât unii dintre ei l-au provocat pe Byron la duel. Apoi, în edițiile ulterioare, era considerat onorabil să fi pomenit în această prestigioasă lucrare. În 13 martie 1809 își ocupă locul în Camera Lorzilor.

Din 1809 până în 1811, Byron împreună cu prietenul său John Cam Hobhouse a fost plecat în prima călătorie (Grand Tour este un obicei pentru orice tânăr aristocrat englez) prin țările mediteraneene, trebuind să evite Europa Centrală și de Vest din cauza războaielor napoleoniene.

Byron și-a început călătoria în Portugalia, unde a fost încântat de orașul Sintra pe care l-a descris într-o scrisoare către prietenul său Francis Hodgson drept cel mai frumos loc din lume, iar în Pelerinajul lui Childe Harold l-a descris drept „rai glorios”. Apoi din Spania, prin Gibraltar a călătorit către Malta. Din Malta a navigat spreGrecia acostând la Preveza. A fost și în Albania, vizitându-l pe Ali Pașa din Ioannina.

În Atena s-a îndrăgostit de o domnișoară de doar 12 ani, Teresa Macri, căreia i-ar fi dedicat un poem (Maid of Athens, ere we part) înainte de plecarea spreIstanbul.

Într-o scrisoare către prietenul Henry Drury declara „că moare din dragoste pentru trei domnișoare la Atena: Teresa, Mariana și Kattinka”. La întoarcerea din Turcia, în iulie 1810, a stat în casa domnului Macri pentru alte zece zile, iar la un moment dat i-ar fi oferit 500 de lire pentru Teresa, dar oferta i-a fost refuzată.

De asemenea, în perioada cât a stat în Atena l-a cunoscut pe Nicolo Giraud, în vârstă de 15 ani, care i-a devenit prieten intim și de la acesta Byron a învățatitaliana. Urmare a acestei prietenii Byron l-a trimis pe Nicolo la studii la o mănăstire în Malta și l-a trecut în testamentul său, drept moștenitor a 7000 de lire. Ulterior, această dorință testamentară a fost anulată.

În 14 iulie 1811 se reîntoarce în Londra. Are primele contacte cu John Murray, viitorul său editor și cu Thomas Moore, bunul său prieten de mai târziu. Mama sa moare la Newstead la 1 august, înainte ca Byron să o revadă.

La 27 februarie 1812 rostește primul său discurs în Camera Lorzilor, iar în 29 februarie, John Murray îi publică primele două Cânturi din Pelerinajul lui Childe Harold, care îl fac celebru "peste noapte", cum avea să declare Byron mai târziu.

În 1812, Byron are o aventură cu Lady Caroline Lamb, aventură foarte mediatizată bucurându-se de un interes deosebit din partea publicului britanic.^[3] Realizând ca această relație poate să-i ruineze statutul social, Caroline fiind căsătorită, Byron a pus capăt relației, dar Caroline nu a dorit să accepte acest fapt. A fost foarte afectată emoțional, pierzând atât de mult în greutate, încât Byron, sarcastic, îi scria soacrei Carolinei, Lady Melbourne, că este "bîntuit de un schelet",^[4] deoarece Caroline l-a vizitat deseori încercând cu disperare să-l facă să se întoarcă la ea.

În anul 1813 publică primele poeme orientale, Ghiaurul și Mireasa din Abydos, iar în 1814 publicăCorsarul și Lara. În luna septembrie se logodește cu Anne Isabella (Annabella) Milbanke, verișoara Carolinei Lamb.

În decembrie 1813 scrie Melodii ebraice.

Căsătoria cu Annabella Milbanke are loc la 2 ianuarie 1815, iar în martie se stabilesc în Londra. În lunaaprilie îl cunoaște pe Sir Walter Scott. Scrie poemul Asediul Corintului și apoi Parisina. La 10 decembrie 1815 se naște fiica sa, Augusta Ada, iar în luna ianuarie 1816 soția sa își vizitează părinții și nu se mai întoarce la Byron. La 21 aprilie fiind semnat actul oficial de divorț.

La patru zile după divorț, pe 25 aprilie 1816, Byron părăsește Anglia pentru totdeauna. În Belgia vizitează câmpul de luptă de la Waterloo, apoi călătorește în sus peRin; își petrece vara în Elveția împreună cu poetul Percy Bysshe Shelley, a soției acestuia, Mary Godwin și a tinerei Claire Clairmont, sora vitregă a lui Mary. Locuind în vila Diodati, lângă Geneva, în vara lui 1816 finalizează Cântul al III-lea din Pelerinajul lui Childe Harold, scrie Prizonierul din Chillon și începe să lucreze la poemul dramatic Manfred.

La sfârșitul verii Shelley, Mary și Claire părăsesc Elveția. Claire poartă, spre Anglia, în pântece un copil rezultat al relației amoroase avute cu Byron.

În octombrie 1816, împreună cu prietenul său John Hobhouse, Byron face o călătorie în Alpi și apoi în Italia, stabilindu-se la Veneția.

La 12 ianuarie 1817 Claire Clairmont dă naștere fiicei sale nelegitime, Clara Allegra Byron. Vizitează Florența, Roma și Ferrara. La mănăstirea din San Lorezzoînvață armeană. În mai vizitează Roma, împreună cu John Hobhouse, impresiile lăsate de ruinele romane se regăsesc în Cântul IV din Pelerinajul lui Childe Harold. Scrie Tânguirea lui Tasso și încheie Manfred. Tot acum scrie Beppo, un poem pe teme venețiene în ottava rima și lucrează la Cântul IV din Pelerinajul lui Childe Harold.

În februarie 1818 apare Beppo, iar în aprilie Cântul IV din Pelerinajul lui Childe Harold. Încheie poemul Mazeppa și începe să lucreze la poemul satiric de mari proporții, Don Juan, al cărui prim cânt îl încheie în septembrie.

În vara lui 1818 Claire o trimite pe Clara Allegra la Byron să o crească.

În aprilie 1819 o cunoaște pe Contesa Teresa Gamba Guiccioli, de care va rămâne legat până la moarte. Își petrece toamna la La Mira, unde continuă Don Juan. Primește vizita poetului și prietenului său, Thomas Moore, căruia îi încredințează memoriile sale. În Italia sunt publicate prime două cânturi din Don Juan.

În anul 1820 locuiește la Ravenna, în palatul Guiccioli. Continuă Don Juan. Traduce primul Cânt din Morgante Maggiore și Francesca da Rimini. Încheie Profeția lui Dante și scrie drama poetică Marino Faliero, Doge al Veneției. Face o vizită familiei Gamba la Filetto și este implicat în mișcarea revoluționară a Carbonarilor, împotriva jugului austriac.

Poetul romantic Percy Bysshe Shelley a scris despre stilul de viață al lui Byron în timpul petrecut la Ravenna: "Lordul Byron se trezește la ora două. Eu mă trezesc, contrar propriilor obiceiuri ... la 12. Luăm micul-dejun și stăm de vorbă până la șase. De la șase la opt galopăm prin pădurea de pini care desparte Ravenna de mare; apoi ne întoarcem acasă și luăm cina, rămânând să bârfim până la șase dimineața. Nu cred că asta mă va ucide într-o săptămână sau două, dar nu voi insista mai mult decât atât. Casa Lordului B. se constituie, pe lângă servitori, din zece cai, opt câini enormi, trei maimuțe, cinci pisici, un vultur, o cioară și un șoim; toate acestea, cu excepția cailor, se plimbă prin casă, iar certurile lor nearbitrate resună ocazional prin vilă, de parcă ei i-ar fi stăpâniii ... PS: Observ că enumerarea mea animalieră din acest Palat Circean a fost greșită ... Tocmai m-am întâlnit, chiar pe impozantele scări principale, cu cinci păuni, două bibilici și cu un cocor egiptean. Mă întreb cine au fost toate animalele acestea, înainte să fie schimbate în formele lor actuale." ^[5]

În 1821 Mișcarea Carbonarilor este înfrântă, iar familia Gamba este exilată la Pisa. Izbucnește războiul de independență al Greciei, care îl interesează pe Byron. Scrie Sardanapal, Cei doi Foscari, Cain, Cer și pământ. În luna august apar Cînturile III, IV și V din Don Juan. În septembrie scrie Viziunea judecății, în noiembrie se duce sa locuiască la Pisa, unde se afla șiShelley. În decembrie apare Cain.

În 1822 atacul împotriva lui Cain și Don Juan se întețește în Anglia. Leigh Hunt și familia sunt găzduiți în casa lui Byron de la Pisa. Byron pleacă la Genova pentru a se alătura familiei Gamba. În octombrie este publicată Viziunea judecății, care sporește și mai mult protestele Angliei la adresa poetului. John Hunt devine noul său editor. Moare fiica sa, Clara Allegra, răpusă de tifos.

În 1823 scrie Epoca de bronz și Insula. Devine membru al Comitetului grec de la Londra, iar la 14 iulie pleacă spre Grecia împreună cu fratele Teresei Guiccioli,Pietro Gamba. Este primit în Cephalonia ca un adevărat erou. Se îmbolnăvește grav după o excursie făcută la Ithaca. La 30 decembrie pornește spre Missolonghi. Sunt publicate Cânturile VI-XIV din Don Juan.

La 4 ianuarie 1824 Byron este primit cu onoruri la Missolonghi. La 22 ianuarie scrie ultima sa poezie Astăzi împlinesc treizeci și șase de ani. Încearcă să formeze un regiment de artilerie pentru a-l trimite împotriva fortăreței turcești de la Lepanto. În martie sunt publicate Cânturile XV și XVI din Don Juan. La 9 aprilie se îmbolnăvește grav și se stinge peste zece zile, sfârșitul fiindu-i grăbit de lipsa de îngrijire medicală competentă. În Grecia sunt organizate funeralii naționale, care pun capăt pentru un timp operațiunilor de pe câmpurile de luptă. Poetul este înmormântat la 16 iulie, la Hucknall Torkard Church, în apropiere de Newstead. Cererea prietenilor săi de a fi depus în Colțul poeților din Catedrala Westminster este întâmpinată cu refuz.

La 145 de ani de la moartea sa, în mai 1969, după ce acest lucru a fost refuzat de trei ori până atunci, un memorial al lui Byron a fost amplasat în Colțul poeților dinCatedrala Westminster.

Opera

· 1806: Piese fugare ("Fugitive Pieces");

· 1807: Ceasuri de trândăvie ("Hours of Idleness");

· 1809: Barzi englezi și critici scoțieni ("English Bards and Scotch Reviewers");

· 1813: Ghiaurul ("The Giaour");

· 1813: Mireasa din Abydos ("The Bride of Abydos");

· 1814: Corsarul ("The Corsair");

· 1814: Lara ("Lara");

· 1815: Melodii ebraice ("Hebrew Melodies");

· 1816: Asediul Corintului ("The Siege of Corinth");

· 1816: Parisina ("Parisina");

· 1816: Prizonierul din Chillon ("The Prisoner of Chillon");

· 1816: Visul ("The Dream");

· 1816: Prometeu ("Prometheus");

· 1816: Întuneric ("Darkness");

· 1817: Manfred ("Manfred");

· 1817: Tânguirea lui Tasso ("The Lament of Tasso");

· 1818: Beppo ("Beppo");

· 1812 - 1818: Pelerinajul lui Childe Harold ("Childe Harold's Pilgrimage");

· 1819 - 1824: Don Juan ("Don Juan");

· 1819: Mazeppa ("Mazeppa");

· 1819: Profeția lui Dante ("The Prophecy of Dante");

· 1820: Marino Faliero, Doge al Veneției ("Marino Faliero, Doge of Venice");

· 1821: Sardanapal ("Sardanapalus");

· 1821: Cei doi Foscari ("The Two Foscari");

· 1821: Cain ("Cain");

· 1821: Viziunea Judecății ("The Vision of Judgement");

· 1821: Cer și pământ ("Heaven and Earth");

· 1822: Werner ("Werner");

· 1822: Monstrul transformat ("The Deformed Transformed");

· 1823: Epoca bronzului ("The Age of Bronze");

· 1823: Insula ("The Island").

Nu vorbesc despre

Eu nu vorbesc, nu urme, nu respira Numele Tău;
Nu este durere în sunet, este vina in faima;
Dar lacrima care arde acum pe obraz poate da
De gânduri profunde care locuiesc în acea tăcere a inimii.
Prea scurt pentru pasiunea noastră, prea mult timp pentru pacea noastră,
Au fost acele ore - pot bucuria lor sau amărăciunea lor înceteze?
Ne pocăim, ne lepede, vom rupe din lantul nostru, -
Vom parte, vom zbura la - uni-l din nou!
Oh! ta să fie bucurie, și a mea să fie vina!
Iartă-mă, adorat unul! - Părăsi dacă voiești;
Dar inima care este al tău expiră undebased,
Și omul nu trebuie să se rupă - indiferent de mii may'st.
Și pupa la arogant, dar umil la tine,
Acest suflet în amară întuneric sale trebuie să fie;
Și în zilele noastre pare ca rapid, și momentele noastre mai dulce,
Cu tine de partea mea, decât cu lumea la picioarele noastre.
Un oftat de durere tău, o privire de dragostea ta,
Mă va întoarce sau repara, va răsplăti sau mustra.
Și inimă putea întreba la tot ce demisia -
Buzele tale vor raspunde, nu pentru ei, ci a mea.

Unei doamne

O, dacă Soarta ne unea,
Cum îmi juraseşi, mi se pare,
N-aş mai fi fost, în pacea mea,
De-atâtea nebunii în stare!

De vină tu eşti, deci, deşi
Certat sunt eu, pentru păcate,
De cei ce n-au de unde şti
Că tu ai rupt logodna, poate.

Mi-era, ca şi al tău, curat
Pe-atuncea sufletul, de-aceea
Putea curma orice păcat. -
Azi, altuia îi eşti femeia!

Aş fi în stare să-i zdrobesc
Şi liniştea şi fericirea,
Dar pentru că te mai iubesc,
Nu-l pot urî - aşa mi-e firea!

De când plecat-ai, în zadar
Îmi caut tihna, chip de înger!
Tot ce găseam la tine, doar
La multe caut azi, şi sânger!

Adio, deci, nu te regret,
Nădejdea-n ajutor nu-mi vine;
Mândria însă-ncet, încet,
M-o face să te-alung din mine!

Azi, caut alte bucurii:
În câte o ceaţă zgomotoasă
(Pe gânduri, aş înnebuni!)
Încerc să uit tot ce m-apasă.

Dar chiar aşa, câte un gând
Se mai strecoară prin beţie, -
Şi diavolii m-ar plânge - aflând
Că te-am pierdut pentru vecie!

Romanta

A mea tînără taină afund rămâne-ascunsă
În tristu-mi, singuratic suflet prea obosit;
Iar când inima-mi bate de sila ei împunsă
L-a ta ca să răspunză, atunci ea s-a vădit!
Şi singură-n tăcere o simt iar tremurând.

A mea flacără este vecinică, nevăzută
Ca şi slaba lumină candelei sub mormânt,
Ş-a deznădejdii rece întunecime mută
În veci nu o va stinge; iar razele ei sunt
Întocmai de zadarnici ca şi cînd n-ar fi fost.

Aibi-mă-n pomenirea-ţi, la groapa mea nu trece
Făr-a-ţi arunca ochiul şi fără a gândi
L-aceea ce cenuşa-i te simte, deşi rece;
Singura chinuire şi iad ce-aş suferi
Este de a fi stinsă din pomenirea ta.

Ascultă-mi ast din urmă glas singur pentru tine
Virtutea nu opreşte a plînge pe cei morţi;
În veci eu ţi-am cerut-o, fă-mi singurul ăst bine
O lacrimă să-ntimpin l-a veciniciei porţi,
Întîia ş-a din urmă răsplată de amor.

(trad. Ion Heliade Rădulescu)

TEATRU/FILM 19 Aprilie

Cu actorul Niki Atanasiu

Biografie Niki Atanasiu

Nicky Atanasiu (n. 20 mai 1907, Bucuresti; d. 24 noiembrie 1967, Bucuresti) a fost un mare actor roman de teatru si film. Artist al poporului.

Nicky Atanasiu a avut o bogata activitate teatrala (la Teatrul National, Bucuresti incepind din 1924) si de cinematografie unde a jucat in roluri interpretate in prealabil pe scena.

A absolvit Conservatorul de arta dramatica Bucuresti (1928), la clasa Lucia Sturdza-Bulandra.

Filme cu Niki Atanasiu

· Cuza Voda / (1966)

· Porto-Franco (1961) - Banker

· Bădăranii (1960)

· Telegrame (1959)

· Citadela sfaramata (1957)

· O scrisoare pierduta (1953) - Stefan Tipatescu

O scrisoare pierduta (1953):