MATERIALE POTRIVITE PENTRU 2 AUGUST 2018 SELECȚIONATE SPECIAL PENTRU PRIETENII MEI

Bună ziua, prieteni!

Vă mulțumesc pentru atenția acordată postărilor mele și pentru tot ce trimiteți! Toate cele bune!

ISTORIE PE ZILE 2 August

Evenimente

· 338 î.Hr.: Bătălia de la Cheroneea dintre macedonenii lui Filip al II-lea și atenieni. Regele macedonean Filip al II-lea (358-336), s-a confruntat cu armata ligii organizate de cetatile grecesti in jurul Atenei. Cele doua armate aveau efective aproape egale (in jurul a 30 000 de pedestrasi si calareti). Locul bataliei se afla in provincia Beotia, pe campia Cheroneea, in fata pasului Parapotamoi. In armata lui Filip a luptat si fiul acestuia, Alexandru (Macedon) care, la varsta de 18 ani, era comandantul cavaleriei. In fruntea armatei ateniene se aflau comandantii Chares, Lysicles si Stratocles. La batalie a participat ca simplu soldat atenian si oratorul Demostene, organizatorul rezistentei ateniene antimacedonene. Victoria a fost decisa de spulberarea Batalionului sacru al cetatii Teba, de catre cavaleria lui Alexandru Macedon. Toti soldatii tebani si peste 1 000 de atenieni au murit, iar cei 2 000 de prizonieri au fost eliberati mai tarziu de Filip al II-lea, intr-un gest de bunavointa fata de Atena. Infrangerea de la Cheroneea a marcat sfarsitul independentei Atenei si consacrarea hegemoniei Macedoniei asupra Greciei.

· 216 î.Hr.: Bătălia de la Cannae în Apulia, in timpul celui de-al doilea război punic. Bătălia de la Cannae, 2 august, 216 î.Hr., a avut loc aproape de orașul Cannae în Apulia (sud-estul Italiei) și a fost o bătălie semnificativă a celui de-al doilea război punic. Armata cartagineană condusă de Hannibal a distrus armata romană, superioară numeric, condusă de doi consuli: Lucius Aemilius Paullus și Gaius Terentius Varro. (45.000 de romani morţi şi 20.000 de prizonieri). Astăzi este privită ca una dintre cele mai mari bătălii tactice din istoria militară. Hannibal (n.247 – d. cca. 181 î.Hr.), a fost om de stat și general cartaginez, considerat unul dintre cei mai străluciți comandanți militari din istorie și unul dintre cei mai mari dușmani ai Republicii Romane. El a învins o armata romană superioară numeric, aflata sub comanda consulilor Lucius Aemilius Paullus şi Gaius Terentius Varro (45.000 de romani morţi şi 20.000 de prizonieri).

· 1377: In bătălia de pe Râul Pyana dintre Hoarda Albastra a hanului Arapsha şi trupele ruse reunite sub comanda kneazului Ivan Dmitriyevich de Suzdal, soldatii rusi beti au fost macelariti de tatari.

· 1589: Henri de Navara devine rege al Franței sub numele Henric al IV-lea.

· 1776: Se semnează Declaratia de Independenta a Statelor Unite ale Americii, document prin care cele treisprezece colonii ale Marii Britanii din America de Nord s-au declarat independente fata de metropola. Documentul a fost ratificat de Congresul Continental în ziua de 4 iulie 1776. Originalul semnat olograf de delegații Congress-ului se găsește expus permanent în clădirea Arhivelor Naționale (National Archives) din capitala Statelor Unite, Washington, D.C.

· 1812: Tarul Alexandru I promulgă legea privind „Înfiinţarea administraţiei provizorii în oblastia Basarabiei” și acorda Basarabiei (de facto a Moldovei Transprutiene) un regim autonom în cadrul Imperiului Rus. Provincia nou creată și încorporată imperiului avea în frunte un guvernator de origine românească (boierul Scarlat Sturdza), limba română fiind folosită în instituţiile de stat şi vechile legi moldoveneşti erau respectate pe teritoriul Basarabiei țariste. Conform legii din 2 august 1812 toate problemele administraţiei interne a Basarabiei stăteau în grija guvernatorului civil, iar ispravnicii judeţeni puteau fi numai români care au jurat credinţă Rusiei, nu şi colonişti. Despre legea din 2 august 1812, Vighel arăta că însărcinarea de a o concepe i-a fost dată lui Capodistria şi nu unui rus, „fiindcă Rusia n-a avut atunci timpul necesar ca să-şi bată capul cu organizarea unui petec de pămînt de curînd dobîndit.” Caracteristicile acestei legi erau astfel evidenţiate de Nolde: „1) Administraţia era supusă cu totul legilor moldoveneşti, nu numai în ce priveşte dreptul civil, dar şi cel public, şi 2) Organul administrativ suprem era compus din persoane oficiale, luate în majoritate dintre proprietarii locali. Guvernul rus, nedorind să se amestece în administraţia însăşi a provinciei, a lăsat totul să meargă ca în trecut.” Iar Krupenski concluziona: „Anexînd Basarabia, împăratul Alexandru I a încercat în administraţia ei principiile ieşite din condiţiunile istorice ale ţării. Guvernul provizoriu al provinciei a fost obligat să lase Basarabiei legile ei. Regulamentul din 1812 le dădea basarabenilor o largă parte în administraţie. Guvernatorul nu era decît preşedintele unor instituţii în care elementele locale predominau. Autorităţile ruseşti îndrumau administraţia, nu se amestecau însă în detalii şi în modul de aplicare.”

· 1815: Începe exilul lui Napoleon Bonaparte în Insula Sf Elena

· 1829: Împăratul Braziliei, Pedro I, se căsătorește prin procură, la Munchen, la palatul Leuchtenberg, cu frumoasa Amélie de Leuchtenberg. Amélia de Leuchtenberg, Ducesă de Leuchtenberg, (n.31 iulie 1812 – d. 26 ianuarie 1873), împărăteasă a Braziliei prin căsătoria cu împăratul Pedro I, a fost nepoata împărătesei Franței Josephine de Beauharnais. Tatăl ei, Eugene de Beauharnais, a fost singurul fiu al împărătesei Josephine și a primului ei soț, Alexandre de Beauharnais și fiu vitreg al lui Napoleon Bonaparte. Mama împărătesei Amélie a fost Printesa Augusta Amelia, fiica lui Maximilian I, rege al Bavariei.

· 1830: Carol al X-lea al Franței abdică în favoarea nepotului său Henri, Duce de Bordeaux. Totuși, Camera Deputaților controlată de liberali a refuzat să-l confirme pe ducele de Bordeaux drept Henric al V-lea votându-l pe ducele de Orléans, Ludovic-Filip drept rege al Franței.

· 1923: Calvin Coolidge își începe mandatul ca cel de-al 30-lea președinte al Statelor Unite.

· 1929: Se înființează Regia Autonomă a Porturilor și Căilor de Comunicație pe Apă (PCA) care ia în exploatare și administrare căile de comunicație pe apă, porturile, vasele aferente, instalațiile de orice fel ș.a..

· 1932: Fizicianul american Carl D. Anderson descoperă pozitronul pentru care va primi Premiul Nobel.

· 1934: Președintele Germaniei Paul von Hindenburg moare la Neudeck, Adolf Hitler își asumă titlul de Führer și Cancelar al Germaniei. Liderul mişcării naziste, Hitler a dus o politică de pregătire şi de declanşare a celui de al Doilea Război Mondial, precum şi de punere în aplicare a unui plan naţionalist şi rasist de exterminare în masă a evreilor şi altor "indezirabili" din Europa, precum şi de lichidare a adversarilor politici din Germania. (d. 30 aprilie 1945).

· 1936: Ediția a XI-a a Jocurilor Olimpice - Berlin, Germania (2 august - 16 august); România a obținut 1 medalie de argint.

· 1939: Albert Einstein și Leo Szilárd scriu o scrisoare președintelui Franklin D. Roosevelt, îndemnându-l să înceapă proiectul Manhattan pentru a dezvolta o armă nucleară.

· 1940: Stalin semnează un decret abuziv (fără niciun fel de consultare a locuitorilor regiunii) de crearea a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenească pe o parte din pământul românesc ocupat cu forța de Armata Roșie. A fost creata de Moscova, dupa ruperea provinciei Basarabia din trupul Romaniei ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, RSS Moldoveneasca , o republica unionala in cadrul U.R.S.S. Stalin a semnat un decret abuziv (fără niciun fel de consultare a locuitorilor regiunii) de crearea a acestei asa zise “republici unionale” constituita prin ruperea unur teritorii din vechea Basarabie fără județele Hotin, Ismail și Cetatea Albă, plus o parte a RSSA Moldovenești (aproximativ corespunzătoare teritoriului actual al Transnistriei), Este inceputul unui sir nesfarsit de umilinte si atrocitati la care sunt supusi romanii basarabeni, de catre ocupantii comunisti rusi. Iosif Vissarionovici Stalin (născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili,18 decembrie 1878 – d. 5 martie 1953) din tată georgian și mamă osetină, a fost un om politic sovietic, fost revoluționar bolșevic devenit după Revoluția din Octombrie conducător politic sovietic. Stalin a devenit Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în 1922, în urma morții lui Vladimir Ilici Lenin, câștigând în anii deceniului al treilea lupta pentru putere cu Lev Troțki și consolidându-și pe deplin autoritatea odată cu Marea Epurare, o perioadă de represiune cruntă al cărei apogeu a fost atins în 1937. Stalin a rămas la putere pe tot parcursul celui de-al Doilea Război Mondial, și după încheierea acestuia, până la moartea sa. Din 1946 a deținut și funcția de prim-ministru al Uniunii Sovietice. Ideologia marxist-leninistă ca interpretare a lui Stalin este adeseori numită și stalinism.

· 1945: Sfârşitul Conferinţei aliaţilor de la Potsdam, în care Puterile Aliate au discutat viitorul Germaniei după Al Doilea Război Mondial; (17 iulie – 2 august).

· 1953: Se fondează Stadionul Național din București.

· 1969: Vizita lui Richard Nixon (primul președinte american la București) în România.

· 1970 - În această zi circuitul de la Hockeinheim a găzduit pentru prima dată un Mare Premiu al Formulei 1. Circuitul tradiţional pentru Formula 1 era Nurburgring, dar datorită faptului că piloţii l-au boicotat considerându-l prea periculos, cursa a fost mutată în 1970 la Hockenheim. Prima cursă F1 a fost pe Hockenheimring a fost câştigată de Jochen Rindt care pilota pentru Lotus-Ford. A fost doar o ediţie pionieră pentru că următorii 6 ani spectacolul s-a mutat iarăşi la Nurburgring. Din 1977 până în 2006, cu excepţia anului 1985, Hockenheim a găzduit an de an cea mai urmărită competiţie de motorsport a planetei. În această locaţie se desfăşoară şi o etapă din DTM. Din 2001 acest circuit a fost foarte mult scurtat şi de la 6,8 km lungimea a fost redusă la 4,57 km. Cel mai rapid tur în noua configuraţie îi aparţine lui Kimi Raikkonen în 2004 cu 1:13.780, înainte recordului aparţinându-i lui Juan Pablo Montoya cu 1:38.117. Acest circuit este rezervat pentru organizarea Marelui Premiu al Germaniei până în 2018, deşi s-a spus că nu aduce venituri destule şi germanii se gândesc să îl retragă di circuitul Formulei.

· 1980: Un atentat cu bomba a devastat gara Bologna, omorând cel puţin 75 de persoane. Cele mai multe dintre victimele exploziei au fost italieni, dar printre cei morţi s-au numarat si turisti straini . Mai mult de 200 de persoane au fost de asemenea ranite. Un grup neo-fascist a sunat un ziar din Roma la trei ore după atac, ca să revendice atentatul.

· 1985: un avion de tip Boeing 747, ce aparținea companiei Japan Airlines, s-a prăbușit între Tokio și Osaka. 520 de oameni au murit.

· 1985: Inaugurarea crucișătorului "Muntenia", construit la Șantierul naval din Mangalia.

· 1990: Irakul invadeaza Kuweitul. Peste 100.000 de soldaţi irakieni, susţinuti de 700 tancuri si aviatie, au invadat statul vecin Kuweit, în primele ore ale diminetii. Forţele irakiene au instalat un “ guvern provizoriu” iar presedintele Irakului Saddam Hussein a ameninţat să transforme oraşul Kuweit intr-un “cimitir”, dacă o altă ţară ”indrazneste “ sa conteste aceasta anexare. Invazia a stârnit proteste si condamnarea internaţională.

· 1994: Se promulgă Legea privind asociațiile salariaților și membrilor conducerii societăților comerciale care se privatizează.

· 1995: Atentat nereușit asupra președintelui Georgiei, Eduard Șevarnadze.

· 1997: La Catedrala greco-catolică "Sfânta Treime" din Blaj sunt depuse osemintele marelui iluminist român Ioan Inocențiu Micu (Klein), personalitate marcantă a Școlii Ardelene, aduse de la Roma după 230 de ani de la moartea sa. Au loc cu acest prilej ceremonii religioase, cu participarea înalților prelați ai Bisericii greco-catolice. Rămășițele pământești ale episcopului greco-catolic au fost reînhumate în catedrală în octombrie 1997.

· 1999: Banca Nationala a Romaniei (BNR) a pus in circulatie, incepand cu aceasta data, bancnota din plastic cu valoare nominala de 2000 lei. BNR a vrut sa marcheze in acest fel, eclipsa de soare din 11 august 1999 si intrarea in anul 2000. A fost prima bancnota din polimeri emisa in Romania si in Europa.

Nașteri

· 1674: S-a nascut Filip al II-lea, Duce de Orléans, regent al Franţei in timpul minoratului lui Ludovic al XV-lea din 1715 pana in 1723; (d. 23.12.1723).

· 1788: Leopold Gmelin, chimist german (d. 1853)

· 1820: S-a nascut fizicianul irlandez John Tyndall; (d. 1893). A făcut descoperiri in domeniul diamagnetismului, radiațiilor infraroșii și aproprietăților fizice ale aerului. Tyndall a publicat mai mult de o duzină de cărți științifice si a fost profesor de fizica la Institutul Regal al Marii Britanii din Londra din 1853 pana in 1887

· 1824: Francisca a Braziliei, fiică a împăratului Pedro I al Braziliei (d. 1898)

· 1831: Gheorghe Burada, dirijor și profesor român (d. 1870)

· 1834: Frédéric Auguste Bartholdi, sculptor francez, autor al Statuii Libertății (d. 1904)

· 1858: S-a nascut Emma de Waldeck și Pyrmont, regină a Țărilor de Jos (d. 1934). Emma de Waldeck și Pyrmont (2 august 1858 – 20 martie 1934) a fost a doua soție a regelui Willem al III-lea al Țărilor de Jos. A fost regentă (1890–1898) și regină mamă (1890–1934) a Țărilor de Jos. A fost numită după bunica ei, Prințesa Emma de Anhalt-Bernburg-Schaumburg.

· 1868: Regele Constantin I al Greciei (d. 1923). A stat pe tronul Greciei din 18 martie 1913, dupa asasinarea tatalui sau, până în 1917 și din 1920 până în 1922. A comandat armata elena în timpul războiului greco-turc din 1897 și a condus forțele grecești în timpul razboaielor balcanice din 1912-1913, în urma carora Grecia a câștigat Salonicul și și-a dublat populația și suprafața.

· 1878: Prințesa Ingeborg a Danemarcei, ducesă de Västergötland (d. 1958)

· 1891: s-a născut Mihail Jora, compozitor şi dirijor, membru titular al Academiei Române, profesor şi Rector al Academiei Regale de Muzică din Bucureşti. Şi-a numit cele peste o sută de partituri "Cântece", pentru a sugera caracterul românesc şi particularităţile specifice care despart aceste lucrări de tradiţia liedului german, reprezentat în special de compoziţiile lui Schubert, Schumann şi Brahms. Uniunea Criticilor Muzicali îi poartă numele şi organizează anual la Bucureşti "Concursul Naţional de Interpretare Muzicală Mihail Jora". Numele Mihail Jora îl poartă şi Studioul de Concerte al Palatului Radio, cea mai mare sală de concerte simfonice şi corale din România. A murit la data de 10 mai 1971.

· 1893: Alfred Alessandrescu, compozitor, dirijor, pianist și muzicolog român (d. 1959)

· 1902 : S-a nascut actrita Myrna Loy; (“Fiica ambasadorului”, “Zbor de noapte”, “Cei mai frumosi ani ai vietii noastre”); (d.14.12.1993).

· 1905 - S-a născut compozitorul german Karl Amadeus Hartmann. (d. 5 decembrie 1963).

· 1923: Șimon Peres, politician israelian, al 9-lea președinte al Israel. Șimon Peres (n. 2 august 1923 Wiszniew, Polonia, astăzi Belarus) om politic social-democrat israelian. Activ vreme de zeci de ani în mișcarea social-democrată din țara sa, colaborator apropiat al fondatorului Israelului, David Ben Gurion, Peres a fost în trecut lider al Partidului Muncii, și în această calitate, a devenit prim ministru al Israelului de două ori: 13 septembrie 1984 – 20 octombrie 1986 și 5 noiembrie 1995 – 18 iunie 1996. În anul 1994 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Pace împreună cu Ițhak Rabin și Yasser Arafat. În ziua de 13 iunie 2007 a fost ales de Knesset în funcția de președinte al Israelului. A fost al nouălea președinte al Statului Israel, cu mandat din 15 iulie 2007 până în 24 iulie 2014.

· 1928 - S-a născut academicianul Constantin Maximilian, medic, genetician, membru corespondent al Academiei Române. În 1958 a organizat primul laborator de genetică medicală din România (d. 11 aprilie 1997).

· 1932: S-a nascut Peter O’Toole, actor britanic de origine irlandeza; (“Clasa conducatoare”, “Omul din La Mancha”, “Noaptea generalilor”). La varsta de 71 de ani, in 2003, a primit un Oscar de onoare, pentru intreaga sa cariera. A decedat in data de 14 decembrie 2013.

· 1935 - S-a născut Hank Cochran, cântăreţ şi compozitor american.

· 1935 - S–a născut poetul, ziaristul şi editorul italian Nanni Balestrini. El s–a ocupat de poezie vizuală, expunând la diferite expoziţii de poezie electronică şi poezie virtuală: la Roma în 1961, la Padova şi Milano în 1963, la Florenţa în 1964 etc.

· 1937 - S-a născut Garth Hudson, pianist american (The Band).

· 1939 - S-a născut Edward Patten, cântăreţ american (Gladys Knight & The Pips).

· 1940 - S-a născut Dave Govan, vocalist american (Jayhawks, Vibrations, Marathons).

· 1941 - S-a născut Doris (Coley) Kenner, cântăreaţă americană (Shirelles).

· 1942 - S-a născut Vicente Fox, preşedintele Mexicului, investit în funcţie la 1.12.2000.

· 1942 - S–a născut scriitorul american James Baldwin (romanul “Camera lui Giovanni”) (m.01.12.1987).

· 1943: S-a nascut Stere Gulea, regizor şi scenarist român de origine aromână ; (n.Mihail Kogălniceanu, Constanţa).

· 1944: Gheorghe Gornea, fotbalist român

· 1948: S-a nascut Cornel Dinu, fotbalist şi antrenor român; (n.Targoviste).

· 1950 - S-a născut Andy Fairweather-Low, vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Amen Corner).

· 1951: S-a nascut Marcel Iureş, actor român de teatru şi film (n.Bailesti, jud. Dolj).

· 1951 - S-a născut Andrew Gold, vocalist, multi-instrumentist şi compozitor american.

· 1951 - S-a născut Steve Hillage, muzician, compozitor şi producător britanic (Spyrogyra, Caravan, Khan, Kevin Ayers, Decadence, Gong).

· 1953 - S-a născut Clive Wright, chitarist american (Cock Robin).

· 1955: Eugen Nicolăescu, politician român

· 1961 - S-a născut Apollonia (Patty Kotero), cântăreaţă şi compozitoare americană (Apollonia).

· 1961 - S-a născut Pete de Freitas, baterist şi compozitor britanic (Echo & The Buuymen).

· 1969: Codruț Șereș, politician român

· 1969: Jan Axel Blomberg, baterist norvegian

· 1981: Vlad Miriță, tenor român

Decese

· 640: A decedat Papa Severinus, al 71-lea Papa al Bisericii Romei. Data nasterii sale este necunoscuta. A fost ales papă in anul 638, in data de 12 octombrie, a treia zi după decesul papei Honorius, insa trimișii lui care urmau să-i aducă confirmarea alegerii sale de la Constantinopol, au fost respinsi. Împăratul bizantin Heraclie, i-a ordonat lui Severin să adopte un Ecthesis care facea din monotelism o profesiune de credință, cu care împăratul încerca sa închida o controversă teologică, care a framantat Biserica Crestina timp de mai mulți ani. Ecthesisul decretat de imparatul Heraclie in anul 638, era o formula doctrinara, prin care se afirma cele doua firi sau naturi, divina si umana, ale lui IIsus Hristos, sunt unite intr-o singura vointa. Severinus a refuzat și a fost ținut departe de scaunul papal timp de aproape doi ani. Papa Severinus a fost în cele din urmă inaugurat la conducerea Bisericii Romei la 28 mai 640, dar a murit la scurt timp, pe 2 august a acelui an.

· 686: A murit Papa Ioan V; (anul naşterii sale este necunoscut). A fost Papa al Romei din 23 iulie 685 până la moartea lui. Era originar din Siria, poate din Antioh. Din 680 a figurat ca legat papal. Ca papă a primit mai multe dovezi de simpatie și apreciere din partea impăratului bizantin Iustinian al II-lea pentru Biserica Catolică. A știut să-și supună episcopii din Sardinia. Cunoscând limba greacă, a fost ales să participe la al VI-lea Conciliu Ecumenic de la Constantinopol.

· 1100: Regele William al II-lea al Angliei (n. 1056). A fost al treilea fiu al Regelui William I (William Cuceritorul), si a domnit în perioada 1087 -1100, exercitându-și puterea asupra Ducatului Normandiei și având o influență importanta în Regatul Scotiei.

· 1332: Christopher al II-lea al Danemarcei (n. 1276)

· 1589: Regele Henric al III-lea al Franței (n. 1551). A domnit între anii 1574 -1589 și a fost rege al Poloniei din 1573 pana in 1574, cu titlul de Henric de Valois.

· 1776: Louis François, Prinț Conti (n. 1717)

· 1788: A murit pictorul Thomas Gainsborough, renumit portretist si peisagist englez ;(n. 14.05.1727). A fost membru fondator al Academiei Regale britanice (înființată pe 10 decembrie 1768).

· 1799: A încetat din viaţă Etienne Jacques de Montgolfier, inventator alături de fratele său Michel Joseph, al balonului cu aer cald. La 5.06.1783, Etienne Jacques a reusit sa atinga o altitudine de 1800 m, cu un balon construit din stofa de lana si hartie ; (n. 6.01.1745).

· 1827 - A încetat din viaţă William Blake, poet, vizionar, pictor şi tipograf englez. Într-un sondaj de opinie organizat de BBC în anul 2002, Blake a fost votat al 38-lea pe o listă conţinând 100 dintre cei mai importanţi britanici ai tuturor timpurilor: "Cântecele experinţei ", "Revoluţia franceză", "Europa: carte profetică" (n. 28 noiembrie 1757).

· 1881: Marcus Clarke, romancier și poet australian (n. 1846)

· 1921: A murit marele tenor italian Enrico Caruso; (n. 1873). Si-a castigat faima internationala odata cu debutul sau, in 1902, pe scena Operei din Monte Carlo, in rolul Rodolpho din “Boema” de Puccini. A cantat pe scenele celor mai importante opere din lumea intreaga. A fost angajat, mai multe stagiuni, la Metropolitan Opera House din New York; (n. 25.02.1873).

· 1922: Alexander Graham Bell, inventatorul telefonului (n. 1847). Inca în 1861 profesorul german Johann Philipp Reis, descoperise un „aparat de vorbit la distanță” care funcționa, mulțumindu-se cu acesta și fără a căuta perfecționarea lui. Alexander Graham Bell a experimentat cu aparatul inventat de profesorului german Johann Philipp Reis care isi si denumise aparatul „Telephon” si este inventatorul initial a aparatului de telefon construit in Germania deja in octombrie 1861. Bell a depus pe data de 14 Februarie 1876 cererea de patent in America, dar patentul acordat gresit lui Bell aparatul lui nu putea sa functioneze niciodata, fapt care a dus la mari controverse. Acordarea falsa a patentului lui Graham Bell are loc cu câteva ore înaintea lui Elisha Gray, care perfecționase aparatului construit de profesorul de fizică Reis si a prezentat spre deosebire de Bell un aparat in stare de funcționare. Bell a prezentat si el un aparat in stare de functionare mult mai târziu, iar acest aparat nu era construit dupa patentul care ii fusese acordat inițial.

· 1923: A murit Warren G. Harding, al 29-lea preşedinte al SUA, între anii 1921-1923; (n 1865).

· 1934: A murit Paul von Hindenburg (n.2.10.1847); feldmareşal şi om politic german, militar de cariera, presedinte al Reichului (1925-1934). Dupa moartea lui Hindenburg, Hitler a avut calea deschisa catre acapararea suprematiei politice in Germania. Adolf Hitler, devenit Führer (conducator suprem) al Germaniei, a dus o politică de pregătire şi de declanşare a celui de- al Doilea Război Mondial, şi de punere în aplicare a unui plan de exterminare în masă a evreilor şi altor “indezirabili” din Germania si din Europa, precum şi de lichidare a adversarilor sai politici. S-a sinucis la 30 aprilie 1945, cu cateva zile inainte de victoria totala a coalitiei antinaziste.

· 1945: Pietro Mascagni, compozitor și dirijor italian (n. 1863)

· 1955 - A murit Stevens Wallace, poet american (“The Necessary Angel”) (n.02.10.1879).

· 1961 - A murit scriitorul american Ernest Miller Hemingway, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1954 (“Adio, arme!”, “Zăpezile de pe Kilimanjaro”, “Bătrânul şi marea”) (n.21.07.1899).

· 1976 - A murit regizorul austriac de film Fritz Lang, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai cinematografului expresionist din anii 20 (“Strada Roşie”, “Testamentul doctorului Mabuse”) (n.05.12.1890).

· 1989 - A murit, la Moscova, omul politic rus Andrei A. Gromâco (n.18.07.1909).

· 1993: Guido del Mestri, cardinal italian (n. 1911)

· 2001 - A muritt omul politic Otto Ernst Weber, fost preşedinte al Partidului Ecologist Român (n.05.04.1921).

· 2004 - A murit actorul american Marlon Brando („Pe chei”, „Naşul”, „Viva Zapata” , „Un tramvai numit dorinţă”) (n.03.04.1924).

· 2008: Radu Grigorovici, fizician român (n. 1911)

Sărbători

· În calendarul ortodox: Aducerea moaștelor Sf întâi Mc și Arhidiacon Ștefan; Dreptul Gamaliel; Binecredinciosul Împărat Iustinian cel Mare

· În calendarul romano-catolic: Sf. Eusebiu de Vercelli, episcop; Sf. Petru Iulian Eymard, preot (Porțiuncula)
* În calendarul greco-catolic: Aducerea moaștelor sf. Ștefan, arhidiacon, protomartir, la Ierusalim (în 415)

Ziua națională a Macedoniei

SUPLIMENT ISTORIE PE ZILE 2 August/1

Cum a cucerit armata română Budapesta în 1919

Guvernul bolșevic de la Budapesta refuza să recunoască unirea Transilvaniei cu România și în aprilie 1919 a atacat armata română. De comun acord cu guvernul, regele a decis respingerea agresorului și înaintarea trupelor române până la hotarul stabilit prin Conveția cu Antanta din august 1916. La 20 iuile, maghiarii au atacat din nou. De acestă dată s-a hotărât o rispostă decisivă, până la înfrângerea Ungariei.
Regele Ferdinand și regina Maria, aflați în Transivania, au asistat în ziua de 30 iulie la trecea Tisei de către trupele române, în dreptul satului Tiszabo. Regina nota ”Toți erau atât de plini de elan, se bucurau că trec Tisa ca să-i alunge pe bolșevici, ei doreau să ajungă la Budapesta.” Ofensiva românească a fost extrem de energică. Pe 2 august Blea-Kun, liderul bolșevic al Ungariei a fugit în Austria și aopi Rusia Sovietică. Referitor la ocuparea Budapestei de către armata română în august 1919 există unele dezbateri până în ziua de astăzi. Când a fost ocupată capitala, la 3 sau la 4 august 1919? Până în prezent, data ocupării Budapestei a rămas în istorie cea de 4 august, conform generalului Gheorghe Mărdărescu, deşi o unitate a armatei române pătrunsese în oraş încă din ziua precedentă, nerespectând dispoziţiile generalului. Un fragment din memoriul generalului Rusescu, cel ce a intrat primul în Budapesta, în 3 august 1919, este edificator.
3 August 1919
(Armata generalului Rusescu spulberase rând pe rând toate măsurile defensive ale capitalei maghiare. O unitate inamică se retrăsese în fața impetuoasei înaintări ale armatei regale, lăsând o mână de soldați să se ocupe cu demontarea armamentului, totul la cererea comandantului român)
”Într-adevăr nu străbat decât vreun kilometru şi sunt întâmpinat de o delegaţie de trei a guvernului unguresc ce venea în goana automobilului, ca să mă roage a mă opri, având comunicări importante. La rândul meu i-am rugat să mă scuze, dar sunt în timpul de trap şi nu pot opri coloana; după care, am parcurs o distanţă de încă trei kilometri, şi când am apreciat că am întrega capitală în bătaia tunului, am oprit. Plouând torenţial, am intrat într-o locuinţă şi am angajat următoarele tratative:
Delegaţia îmi spune: – „Guvernul se află întrunit într-un consiliu şi mă roagă a mă retrage cu trupa.”
Am răspuns: – „Nu numai că nu mă retrag, dar imediat voi intra în oraş şi oprirea de înaintare nu o poate ordona decât Comandamentul Superior Român la care, le spun că trebuie să se adreseze; şi în faţa delegaţiei dau ordin celor două tunuri a pune în baterie asupra oraşului (5000-6000 m)”, după care adaug: – „Timp nu este de pierdut, orice tratative altele decât ce priveşte detaşamentul meu, care este fapt îndeplinit, nu le pot trata eu, şi dumnealor să se adreseze Comandamentului Armatei Române, la Törek Szt Miclos.” Delegaţia în faţa mea comunică Guvernului la telefon hotărârea.
Răspunsul, tot telefonic, a fost că autoriză delegaţia a se duce la Marele Cartier General , iar eu să trimit un delegat la Consiliul de Miniştri. Le-am făcut cunoscut că voi veni chiar eu, fixându-le că dacă până la orele 20 tratativele nu vor fi terminate bombardez oraşul!Odată cu plecarea misiunii, am raportat şi situaţia. La Consiliul Guvernului Ungar, am ajuns la ora 18:30, Venise şi căpitanul Mihăilescu ce intrase cu un escadron spre Malxasföld, Est – N-Est – Pesta. Guvernul îmi comunică că aşteaptă sosirea şi a delegatului misiunii italiene, locotenent-colonel Romanelli. Le răspund că e de prisos şi că nu se poate schimba întru nimic hotărârea mea.
Consiliul îmi face cunoscut că situaţia este dificilă că populaţia e agitată, că 20.000 de lucrători armaţi se vor răscula, iar 3 regimente ce au în oraş, poate, că nu vor putea fi stăpînite la intrarea armatei române. I-am asigurat să nu aibă nici o teamă, că armata română va menţine ordinea cea mai perfectă în Buda-Pesta, că trebuie să intru şi să îmi pună la dispoziţie cazarma husarilor „Herzog Ioseph” (acum „Lenin”) şi care să fie evacuată de trupele ungare. (Era răspândit zvonul că toate cazarmele erau minate, dar n-am dat crezare). Discuţiile prelungindu-se, le pun în vedere că armata roşie întregă este capitulată, oraşul e încercuit de trupele noastre şi catastrofa e inevitabilă. O singură concesie ce le pot face este ca grosul forţelor mele (real nu avem nimic mai mult decât cele trei escadroane, 2 plutoane, 2 tunuri şi 2 grupuri de mitraliere) să fie oprite, pentru noapte, acolo unde se găsesc, iar în oraş să nu intre decît Brigada IV, deja sosită cu mine. Ora fiind avansată, le pun în vedere că din eroare am uitat a contramanda ordinul că la ora 20:30 dacă nu se termină tratativele bombardamentul să înceapă chiar fiind eu în oraş. Consiliul cedează! Şi la ora 20:00 (8 seara) un ofiţer de legătură ungur este trimis cu ordinul meu ca trupa să intre în oraş!
La cazarmă am primit defilarea trupei. Apoi am revenit în oraş şi am luat cartier la hotelul „Dunapalota” (Rietz) la care erau ofiţeri italieni şi francezi. Alte tratative nu am făcut decât cele privitoare la detaşamentul meu.”
A doua zi va intra în Budapesta și generalul Gheorghe Mărdărescu. La 4 august 1919, împlinea 53 de ani, şi ce cadou mai frumos pentru orice general ar fi putut fi intrarea în capitala cucerită tocmai de ziua sa. Ulterior, Mărdărescu îl va marginaliza pe Rusescu, deoarece considera că a încercat să-i sufle onoarea de a ocupa capitala inamică, suprema apoteoză pentru cariera oricărui militar. Actele oficiale vor recunoaște 4 august 1919 ca dată a ocupării Budapestei. A fost singura capitală inamică ocupată de un stat din Antanta prin acțiune militară directă în cursul sau ca urmare a primului război mondial.

SUPLIMENT ISTORIE PE ZILE 2 August/2

2 august 1944 – holocaustul romilor

Pe 2 şi 3 august 1944, mii de romi şi sinti au fost masacraţi în Zigeunerlager, lagărul de concentrare din Auschwitz-Birkenau. Se consideră că între 600.000 şi 1,5 milioane de romi au fost exterminaţi în perioada holocaustului. Acest fapt denotă că etnia romă a fost cea mai afectată de nazism, dacă avem în vedere procentele: peste 90% din populaţia romă din Austria, Germania şi Estonia a fost exterminată de regimul fascist.

Prima reacţie a puterilor publice faţă de romi a fost, în general, de respingere, de expulzare. În Germania au fost vânaţi la Frankfurt, în 1449, iar la sfârşitul secolului, respingerea a devenit globală: Reichstag-ul, reunit la Landau şi Friburg, în 1496, 1497 şi 1498, i-a declarat pe romi „spioni în solda turcilor“, „aducători de ciumă“. Au fost acuzaţi de tâlhărie, vrăjitorie şi furt de copii. În 1500, împăratul Maximilian I, la Auxburg, a solicitat măsuri sporite, uciderea imediată a romilor. Ferdinand I, mai clement, a interzis uciderea imediată a femeilor şi copiilor romi. Georg II, în 1661, a emis un decret de condamnare la moarte a romilor surprinşi pe teritoriul ţării, iar în anii următori, cavaleria i-a vânat peste tot. În 1721, exterminarea a însemnat uciderea bărbaţilor şi tăierea urechilor femeilor şi copiilor.

Vii şi morţi

În perioada interbelică, erau numeroşi romi în Rusia, în Ţările Baltice şi Balcani. Un număr destul de mic, în Franţa şi Belgia. Unii istorici estimează numărul de romi la 5.000.000, chiar mai mult, după scriitorul francez de naţionalitate romani, Mateo Maximoff. Cifrele variază însă, de aceea şi numărul victimelor este greu determinat.

1899 – 1933, reglementări speciale pentru romi

În martie 1899, s-a creat, pe lângă Poliţia din Bavaria, o secţie specială pentru „Problemele ţiganilor“. Aceasta primea copii ale verdictelor date de tribunale în cazurile în care delictele erau comise de romi şi orice alte informaţii referitoare la viaţa lor.
Legile împotriva romilor şi nomazilor date de Biroul din München („Centrul Naţional“) au intrat în vigoare după Ordonanţa din 16/17.04.1929. O secţiune, a „Problemelor ţiganilor“, a fost creată pe lângă Biroul Internaţional de Poliţie, la Viena.

1933 – 1939, „Chestiunea ţigănească“

Legea din 1929 impunea romilor mai multe restricţii. Nu aveau dreptul să se deplaseze fără un permis eliberat de poliţie şi trebuia să utilizeze, pentru deplasări, rulote sau caravane. Tinerii care depăşeau vârsta de 16 ani şi care nu puteau face proba unei ocupaţii erau constrânşi să efectueze doi ani de muncă în centre de reeducare.
După 1933, odată cu accederea la putere a lui Hitler, aceste măsuri s-au agravat. Într-o ţară în care deviza era „Arbeit macht frei“ (Munca înseamnă libertate), orice persoană fără acte putea fi declarată parazit. Romii care nu-şi puteau proba naţionalitatea germană erau expulzaţi. În curând s-au deschis lagăre de concentrare şi, printre primii închişi, inamici ai regimului, prizonieri de drept comun erau evreii şi romii. Documente din 1936 relatează deportarea romilor la Dachau.

Genocidul

Aşa cum spunea istoricul Billing, genocidul este construit pe principiul „Omul nu este ucis pentru ceea ce face, ci pentru ceea ce este“. Rasa avea să fie cea care va duce la soluţionarea „Problemei ţiganilor“. Himmler a oferit 40 de romi prizonieri, în lagărul Sachsenhausen, profesorilor Werner Ficher şi Hombeck, pentru a le da posibilitatea de a proba că prin venele romilor curge sânge nearian. După aceşti „savanţi“, peste 90% dintre romi erau metişi şi ateişti metişi, aveau tendinţa de a contracta căsătorii cu alţi metişi sau, cu atât mai rău, cu germani „integraţi“ din punct de vedere rasial.

1939 – 1945. „Soluţia finală“ a „problemei ţigăneşti“

Victoria rapidă din Polonia i-a făcut pe germani să-şi piardă minţile. Visele lor prindeau contur. Una dintre sarcini era şi exterminarea romilor. Hitler chiar mărturisise că exterminarea evreilor şi romilor îl preocupa încă dinainte de declanşarea războiului.
În martie 1939, Cehoslovacia şi-a pierdut independenţa. Slovacia a devenit un stat-satelit al Reich-ului, pe 14 martie. A doua zi, Boemia – Moravia au fost alipite Reich-ului. Romii de aici au ajuns la porţile morţii în martie 1939.

Ungaria – „soluţia finală“, la sfârşit

Din 19 martie 1944, Ungaria a fost ocupată efectiv de germani. Existenţa unui lagăr de concentrare pentru romi a fost demonstrată, ceea ce presupune că au fost şi altele. Cifra de 31.000 de romi deportaţi de Ungaria, începând cu octombrie 1944, explică eficacitatea măsurilor anterioare luate împotriva romilor (încă de pe vremea Mariei Tereza şi a lui Iosif al II-lea), cât şi intervenţia naziştilor în soluţia finală.

Masacrele din URSS şi Ţările Baltice

În spatele generalilor Von Leer, Von Bock, Von Rustedt şi a altora erau trupele SS, cu care armata colabora „foare strâns, aproape cordial“, după cum scrie comandantul plutoanelor de execuţie Stahlecker, a cărui misiune, comandată de Himmler, a fost organizarea masacrelor în Ţările Baltice.
Pe 14 august 1941, Himmler a decis exterminarea evreilor din URSS, fapt care a fost fatal şi romilor. În octombrie 1941, SS-ul a executat un grup de 31 de romi nomazi. Trupele germane i-au asasinat pe toţi romii blocaţi între cele două fronturi. Anul 1942 a fost, în mod special, un an al morţii.

Exterminarea romilor din Polonia

A început în primăvara anului 1942. Cei care fuseseră închişi în ghetoul din Varşovia, în 1941, au fost trimişi la Treblinka. În 1942, la Grochow, au fost semnalate asasinate ale romilor. O parte dintre ei s-au refugiat în păduri pentru a scăpa de razii.
În estul Poloniei, majoritatea romilor au fost exterminaţi în afara lagărelor, la sfârşitul anului 1942, de Gestapo. În aceeaşi perioadă, în sud, cei care scăpaseră din lagărele din Belzec şi Sobibor au fost asasinaţi în satele în care locuiau. Romii au fost deportaţi la Auschwitz, Birkenau, Lodz, Chelmno, Maidanek şi în lagăre mai mici. Lodz a fost centrul exterminării, în care un spaţiu special a fost rezervat romilor încă din toamna anului 1941.

Genocidul a continuat

Genocidul din România poate fi pus cu greu pe seama naziştilor germani, spun istoricii. Autorităţile române şi mareşalul Antonescu i-au deportat pe romi în Transnistria.
Evreii şi romii din regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor au căzut în mâinile naziştilor în aprilie 1941. Italia a anexat Dalmaţia şi jumătate din Slovenia, iar Germania a invadat Serbia. Grupuri fasciste create în perioada interbelică şi-au luat avânt: în Croaţia, ustaşii, devotaţi lui Ante Pavelic, în Serbia, cetnicii, conduşi de Ljotic şi Nedic. Pe 3 iulie 1941, un recensământ al romilor ordonat şi realizat de serviciile poliţiei municipale a Croaţiei specifica dacă era vorba de romi nomazi sau nu, ce tip de locuinţă aveau, dacă posedau un teren şi ce meserie aveau. Expulzarea romilor din Croaţia a fost pronunţată fără termen, romii fiind scoşi din sate, urcaţi în trenuri şi trimişi în lagărul de la Jasenovac. Croaţia a rezolvat „problema ţigănească“ prin genocid.

„Excepţia“ Bulgariei

Două ţări au făcut excepţie de la colaborarea cu regimul nazist, opunându-se activ exterminării evreilor: Danemarca, în vestul Europei, şi Bulgaria, la est. În martie 1941, Bulgaria a devenit aliata naziştilor, care i-au atribuit teritorii, ca recompensă. Petar Gabrovski, ministru de interne, aliatul fasciştilor, era gata de a promova o politică dură. Prin strategia sa contradictorie, totuşi, Bulgaria a evitat ocuparea teritoriilor sale de către trupele germane. Acest fapt explică absenţa masacrelor romilor în ţară.

Cronologie

- 22 martie 1933: se interzice romilor practicarea muzicii;
- 14 iulie 1933: începutul „sterilizării“ romilor, consideraţi rasă inferioară;
- 18 septembrie 1933: prima arestare masivă a romilor;
- 23 martie 1934: expulzarea romilor care nu puteau proba naţionalitatea germană;
- iunie 1935: poliţia germană întocmeşte 5.000 de dosare;
- 15 martie 1936: retragerea dreptului de vot pentru romi;
- 22 iunie 1936: prima deportare a romilor în afara Berlinului;
- 1938: cercetătorul nazist Ritter propune deportarea romilor;
- septembrie 1938: 852 de romi şi sinti sunt internaţi în lagărul german din Marzahn;
- 8 decembrie 1938: Himmler iniţiază programul de luptă împotriva ameninţării ţigăneşti;
- 1 martie 1939: se dă un Decret general împotriva romilor şi sintilor;
- 29 iunie 1939: un convoi de 440 de romi şi sinti (copii şi femei) este trimis în lagărul de la Ravensbrück;
- 27 septembrie 1939: Centrul naţional de luptă împotriva pericolului ţigănesc este încorporat RSHA, Cartierul General al Securităţii Naţionale;
- 16 octombrie 1939: Eichmann propune alăturarea romilor şi sintilor la convoaiele de deportare a evreilor;
- 6 aprilie 1940: Franţa interzice circulaţia „nomazilor“;
- mai 1940: deportarea romilor şi sintilor din Germania în lagărele de exterminare din Polonia;
- august 1940: romii din Austria sunt internaţi în lagărul de muncă de la periferia Salzburgului;
- 10 august 1940: germanii deschid două lagăre pentru romi;
- 4 octombrie 1940: armata germană ordonă internarea tuturor romilor francezi din zona ocupată;
- noiembrie 1940: interzicerea „nomadismului“ romilor din România;
- 22 martie 1941: expulzarea copiilor romi şi sinti din şcolile publice germane;
- 30 mai 1941: armata germană de ocupaţie din Serbia decretează aceleaşi tratamente pentru romi şi evrei;
- 31 iulie 1941: Heidrich include romii în „soluţia finală“;
- 28 septembrie 1941: execuţia în masă a romilor în Ucraina de către armata germană;
- noiembrie 1941: Germania ordonă concentrarea în lagăre a romilor din Franţa;
- 5 noiembrie 1941: deschiderea lagărului pentru romi în ghetoul din Lodz;
- 16 noiembrie 1941: asasinarea a 824 de romi la Sinferopol, de către germani;
- ianuarie 1942: toţi romii supravieţuitori ai ghetoului din Lodz sunt transferaţi la Chelmno şi gazaţi; cei din ghetoul din Varşovia sunt transferaţi la Treblinka;
- 29 aprilie 1942: prima deportare a romilor cehi, din împrejurimile oraşului Brno, spre Auschwitz;
- mai 1942: Bulgaria decretează munca forţată pentru romi;
- 19 mai 1942: Croaţia decretează arestarea romilor şi internarea lor în lagărul de la Jasenovac;
- iunie 1942: deportarea romilor români în Transnistria;
- august 1942: romii cehi sunt deportaţi în lagărele din Lety şi Hodolin;
- 17 octombrie 1942: suspendarea de către autorităţile române a deportării în Transnistria;
- 13 ianuarie 1943: romii francezi sunt transferaţi în lagărul din Poitier, în lagărele Compiegne, apoi Sachsenhausen;
- 12 februarie 1943: primul transport de romi şi sinti din Germania soseşte la Auschwitz – Birkenau şi sunt instalaţi în Familienlage;
- 15 ianuarie 1944: 351 de romi sunt deportaţi din Belgia (Malines), la Auschwitz;
- 19 mai 1944: 245 de romi din Olanda sunt deportaţi la Auschwitz;
- 2 august 1944: 1.400 de romi sunt deportaţi la Buchenwald, unde sunt gazaţi;
- 10 octombrie 1944: 800 de copii romi sunt transferaţi de la Buchenwald, la Auschwitz şi gazaţi;
- 15 ianuarie 1945: lagărul francez de la Montreuil – Blay este închis;
- 27 ianuarie 1945: primii soldaţi sovietici ajung la
Auschwitz şi eliberează 4.800 de supravieţuitori, între care se mai găsea un singur rom;
- 17 aprilie 1945: englezii eliberează Bergen-Belsen.

RELIGIE ORTODOXĂ 2 August

Aducerea moaștelor Sf întâi Mc și Arhidiacon Ștefan; Dreptul Gamaliel; Binecredinciosul împărat Iustinian cel Mare

În aceasta luna, în ziua a doua, pomenirea aducerii moastelor Sfântului întâiului Mucenic si Arhidiacon Stefan.

Istorisirea acestei aduceri a moastelor Sfântului Arhidiacon Stefan este aceasta:

Trecând multa vreme dupa mucenicia ce a luat sfântul pentru Hristos, si fiind împarat întâiul între împaratii crestinesti, Sfântul Constantin, daca s-a umplut toata lumea de liniste si de pace, s-a aratat comoara cea scumpa a moastelor întâiului mucenic. Caci un om oarecare din satul unde erau ascunse în pamânt moastele întâiului mucenic, batrân la vârsta si cu vrednicia preot, si cucernic cu viata, anume Luchian, a vazut vedenie, în care i se arata de trei ori întâiul mucenic. Deci preotul a descoperit vedenia episcopului Ioan, care, umplându-se de bucurie si mergând la locul acela cu clerul cetatii, si sapând, au aflat racla în care erau sfintele moaste. Si îndata s-a facut cutremur si a iesit buna mireasma, care a umplut pe cei ce erau acolo; iar glasuri de îngeri ziceau: „Slava întru cei de sus lui Dumnezeu, si pe pamânt pace întru oameni bunavoire”.

Îndata patriarhul Ierusalimului cu alti doi episcopi si cu clerul si cu tot poporul, închinându-se sfintelor moaste, le-au asezat în sfântul Sion, cu lumini si cu cântari si tamâieri, si cu cinstea ce se cadea. Dupa aceea s-a zidit sfântului o biserica în aceeasi cetate de un oarecare Alexandru, boier de sfat, care rugând foarte mult pe arhiereu a luat moastele sfântului si le-a pus acolo cu toata cinstea. Dar înca nu trecusera cinci ani dupa mutarea aceea, si îmbolnavindu-se boierul acela spre moarte, si-a facut un sicriu de chiparos asemenea cu al sfântului, si punându-l lânga acela, când a raposat a fost pus în el.

Dupa aceea, peste opt ani dupa moartea lui Alexandru, fiind împarat crestinilor sfântul si marele Constantin, si patriarh Constantinopolei Mitrofan, femeia lui Alexandru, cu numele Iuliana, fiind îndemnata de multi ca sa se marite iarasi, din pricina averii si frumusetii ei, ca sa nu ajunga sa faca una ca aceasta, s-a gândit sa ia trupul barbatului ei si sa se duca în patria ei si la tatal sau la Constantinopol. Dar, fiind cuprinsa de oarecare pronie dumnezeiasca a lasat sicriul barbatului ei si, varsând multe lacrimi, a luat racla sfântului. Si punând racla cu sfintele moaste pe un pat si încarcându-l pe un asin, si-a facut calea ei. Si toata noaptea se auzeau cântari dumnezeiesti de îngeri si locul acela se umplea de bun miros, ca si cum s-ar fi fost varsat mult mir, iar duhurile cele viclene plângând, strigau: „Vai noua, ca Stefan trece prin mijlocul nostru, chinuindu-ne”.

De aceea, sosind la Ascalona, cetatea de lânga mare, si aflând corabie si tocmind-o cu 50 de galbeni de aur, au pornit la drum. Însa este cu neputinta a scrie si a povesti pe scurt câte minuni si semne s-au facut în acea calatorie.

Iar daca au sosit la cetatea împarateasca, si a auzit împaratul aceasta, si cele despre femeia lui Alexandru, au adus-o înaintea împaratului si a spus cu amanuntul toate. Atunci si iubitorul de Ortodoxie împarat, auzind acestea si umplându-se de bucurie si de veselie, a poruncit arhiereului sa iasa înainte cu tot clerul si cu poporul si sa aduca cu toata cinstea si evlavia pe sfântul la palatul împaratesc.

Din minunile ce s-au facut atunci vom spune una: Au tras catârii carul în care era racla cu sfintele moaste, pâna ce au sosit la locul ce se cheama Constandiane, unde s-au oprit. Iar unul dintre catâri grai cu glas omenesc: „Pentru ce ne bateti? Ca aici trebuie sa fie asezat sfântul”. Aceste graiuri daca le-au auzit arhiereul, si toata adunarea poporului, au dat lauda lui Dumnezeu cu mare glas. Înca si binecredinciosul împarat auzind acestea, s-a minunat si îndata a zidit o sfânta biserica întâiului mucenic în locul acela, întru slava si lauda Domnului nostru Iisus Hristos si a Sfântului Sau Arhidiacon Stefan.

Tot în aceasta zi, pomenirea binecredinciosului împarat Iustinian, în biserica Sfintii Apostoli din Constantinopol.

Binecredinciosul Împărat Iustinian (527-565) –

S-a născut în anul 483 din părinți binecredincioși, în Tauresium, un sat la miazăzi de Uskub, lângă Scopje, capitala Macedoniei de astăzi. Savatie și Biglenisa, părinții săi, creștinii fiind, i-au acordat o educație aleasă. În anul 518, unchiul său, Justin a ajuns împărat, apoi, cu patru luni înainte să moară, în luna aprilie a anului 527, se pare că l-a înfiat pe Justinian ungându-l cesar în locul său. Se pare că a stat în preajma unchiului său încă din tinerețe, și a avut astfel posibilitatea să primească o educație deosebită, devenind un excepțional cunoscător al dreptului și istoriei Imperiului Roman dar și un foarte bun teolog. Împăratul Justinian a fost un sprijinitor ferm al Bisericii, astfel după ce împăratul Teodosie I proclamase creștinismul ca singura religie acceptată în stat, legislația justiniană vine cu noi întăriri, suprimând dreptul necreștinilor de a accede la funcții publice. De asemenea, în timpul domniei sale au fost ridicate numeroase biserici – cea mai impresionantă fiind Catedrala Sfânta Sofia-, iar în anul 553 a fost convocat al V-lea sinod ecumenic la Constantinopol, fiind condamnată erezia monofizită. Opera sa legislativă (Codul justinian) și cea religioasă, reprezintă totodată o moștenire valoroasă pe care a lăsat-o posteriorității. A trecut la cele veșnice în noiembrie 565.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI 2 August

A. GUSTĂRI

Drob de năut cu legume şi orez

300 g năut fiert
200 g orez fiert
200 g ţelină tăiată mărunt
2 morcovi tăiaţi mărunt
100-150 g fasole verde fiartă
3 cartofi fierţi şi raşi
1 lingură oţet diluat în 100 ml apă
50 g stafide înmuiate în apă caldă
4 linguri pesmet
1 legătură pătrunjel verde taiat mărunt
3-4 linguri ulei
rozmarin, sare, piper

Ţelina, morcovul şi fasolea verde se călesc în 2 linguri de ulei, se adaugă oţetul diluat cu apă, rozmarinul şi lăsăm pe foc să scadă până se evaporă oţetul şi rămâne fără lichid. Lăsăm să se răcească.
Se pun într-un castron: orezul, năutul, cartofii, stafidele, 2 linguri pesmet, pătrunjelul şi amestecul de ţelină cu morcovi şi fasole verde.

Se amestecă şi se potriveşte de sare si piper.
Se unge un vas cu ulei, se tapetează cu pesmet şi se pune compoziţia rezultată.

Se dă la cuptor 30 minute.

B. SALATE

Salată de ardei copţi

Alegem ardei "drepţi", de orice culoare (dar roşii sau galbeni sunt mai gustoşi decât verzi), astfel încât să poată veni în contact cu suprafaţa plitei în orice poziţie.

1) Punem pe plită ardeii şi-i coacem pe toate părţile până când cea mai mare parte a suprafeţei lor s-a copt, iar coaja superficială a început să se desprindă.
2) După ce s-au copt, îi punem într-o cratiţă, presărăm pe ei puţină sare şi acoperim cratiţa.
3) Peste o jumătate de oră îi putem curăţa de coajă şi-i aşezăm într-un castron, punem oţet (de mere, dacă avem) şi sare.

Dacă ardeii sunt prea mari, îi tăiem longitudinal, îndepărtăm seminţele, însă lichidul din interior îl punem în castron împreună cu ardeii.

Peste ardei putem pune şi puţin ulei (de măsline, preferabil).

C. SOSURI

Pentru reţetele de azi nu este necesar să pregătim un sos separat.

D. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Supă cremă de legume

- 3-4 morcovi medii
- 2 rădăcini de pătrunjel
- 2 ţeline mici
- 6 cartofi potriviţi
- crutoane
- 2-3 cepe
-1 legătură pătrunjel
- sare, piper
- 1 ardei
- 3-4 linguri ulei
- 1/2 lămâie

Se spală şi se taie legumele mărunt. Se pun la fiert într-o oală mare cu apă şi piper, până se sfărâmă. Când toate legumele sunt fierte, le scoatem şi le mutăm într-un castron (exceptând ceapa pe care o dăm afară de tot) unde le pasăm până obţinem o cremă. Se adaugă apoi zeama care ne-a rămas, dar cu măsură astfel încât să nu fie prea subţire. Iar dacă rămâne prea consistentă mai putem adăuga apă. La sfârşit adăugăm verdeaţa, sare şi lămâie după gust. Se serveşte cu crutoane.

E. MÂNCĂRURI

Dovlecei cu măsline

6 dovlecei,

un ardei gras,

2 roşii,

o ceapă,

100 g ciuperci feliate,

100 g măsline fără sâmburi,

o legătură mărar tăiat mărunt,

un praf de cimbru,

100 g pastă de tomate dizolvată,

făină,

sare,

piper.

Se feliază dovleceii cam de 1 cm grosime, se trec prin făină şi se prăjesc în puţin ulei; ardeiul gras se taie cubuleţe, ceapa se taie mărunt şi roşiile felii. Se unge tava, se aşază ardeiul, ceapa, ciupercile, măslinele peste care se adaugă pasta de tomate. Se condimentează şi se lasă 25 minute la cuptor. Când se scoate de la cuptor, se presară mărarul tăiat.

F. DULCIURI

Tort de cafea
Pentru blat:
200 g făină,
200 g margarină,
200 g zahăr,
100 g nucă măcinată,
1 pacheţel cu zahăr vanilat.
Pentru cremă:
100 g margarină,
2 linguri esenţă de cafea,
150 g zahăr
Glazura din şerbet de cafea:
400 g zahăr,
puţină zeamă de lămâie,
1 pahar apă,
1/3 pahar de cafea concentrată.
Se poate glasa şi cu un gem acrişor.

Amestecă bine zahărul cu margarina, până obţii o cremă. Adaugă zahărul vanilat, nucile şi, treptat, făina. Împarte aluatul obţinut în trei părţi. Întinde fiecare parte de aluat şi coace-le la foc potrivit pe rând, în forma de tort, în cuptorul încălzit înainte. Întinde crema de cafea (obţinută prin amestacarea margarinei cu zahărul şi cu esenţa de cafea) între foile de blat. Glasează tortul cu glazura de şerbet de cafea sau cu un gem acrişor.

ARTE 2 August

INVITAȚIE LA OPERĂ 2 August

Cavalleria Rusticana - Mascagni (opera completa)

Vlad Miriță

MUZICĂ 2 August

Mihail Jora

Alfred Alessandrescu

Alfred Alessandrescu - Amurg de toamna,

Karl Amadeus Hartmann

Hank Cochran, cântăreţ şi compozitor american.

Garth Hudson, pianist american (The Band).

The Band

Edward Patten, cântăreţ american (Gladys Knight & The Pips).

Gladys Knight & The Pips

Dave Govan, vocalist american (Jayhawks, Vibrations, Marathons).

Marathons - Peanut Butter

Doris (Coley) Kenner, cântăreaţă americană (Shirelles).

The Shirelles .

Andy Fairweather-Low, vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Amen Corner).

Andrew Gold, vocalist, multi-instrumentist şi compozitor american.

Steve Hillage, muzician, compozitor şi producător britanic (Spyrogyra, Caravan, Khan, Kevin Ayers, Decadence, Gong).

Clive Wright, chitarist american (Cock Robin).

Cock Robin

Apollonia (Patty Kotero), cântăreaţă şi compozitoare americană (Apollonia).

Pete de Freitas, baterist şi compozitor britanic (Echo & The Buuymen).

ECHO AND THE BUNNYMEN

Jan Axel Blomberg, baterist norvegian

Jan Axel Blomberg:

Enrico Caruso

Pietro Mascagni, compozitor și dirijor italian

Pietro Mascagni "Messa di Gloria"

ÎNREGISTRĂRI NOI:

Creedence Clearwater Revival Greatest Hits Classic Rock Song 720p

TEATRU/FILM 2 August

În regia Stere Gulea

Biografie Stere Gulea

Biografie

De formatie filmolog. Se remarca prin preocuparea pentru o constructie dramaturgica solid articulata si pentru dimensiunea culturala a operei cinematografice. Dupa 1989 isi afirma vocatia de militant politic.

Filme cu Stere Gulea

· Hacker (2004)

Filme regizate de Stere Gulea

· Moromeții 2 (2017)

· Rădăcini (2013)

· Sunt o babă comunistă (2013) Trailer

· Weekend cu mama (2009) Trailer

· Hacker (2004)

· Stare de fapt (1996)

· Vulpe - Vânător (1993)

· Piața Universității - România (1991)

· Moromeții (1988)

· Ochi de urs (1983)

· Castelul din Carpați (1981)

· Iarba verde de acasă (1978)

· Sub pecetea tainei (1974)

Filmografie - scenarist

· Sunt o babă comunistă (2013) Trailer

· Weekend cu mama (2009) Trailer

· Moromeții (1988)

· Sub pecetea tainei (1974)

Filmografie - scenariu regizoral

· Hacker (2004) - scenariu regizoral

Filmografie - asistent regie

· Tatăl risipitor (1974)

Morometii (The Moromete Family) (1988) Scene din film

Castelul din Carpați (1981)

Cu Marcel Iureș

Biografie Marcel Iureș

Absolvent al Institutului de Arta Teatrală și Cinematografică din Bucuresti, promoția 1978, Marcel Iureș a debutat pe scena teatrului Bulandra în piesa "Ferma". Din 1978 până în 1981 a fost angajat al Teatrului Național Cluj, unde a jucat în piese precum "Afară în fața ușii" și "Perșii". În paralel, Marcel a primit primul său rol de cinema, Franz Lizt, din filmul "Vis de ianuarie" (regia Nicolae Oprițescu). În anii ’80, Marcel a jucat atât la Bulandra cât și la Odeon iar dintre rolurile din această perioadă amintim trei dintre cei mai importanți eroi shakespearieni, Hamlet, Henric al IV-lea și Richard al III-lea. În paralel, actorul și-a continuat cariera cinematografică cu roluri în filmele "Artista, dolarii si ardelenii" și "Să mori rănit din dragoste de viață" (r. Mircea Veroiu), "Domnișoara Aurica" și "Cei care plătesc cu viața" (r. Șerban Marinescu), "Un bulgare de humă" (r. Nicolae Mărgineanu), "Balanța" și "O vară de neuitat" (r. Lucian Pintilie). Cariera internațională a lui Marcel Iureș a început după turneul din 1994, susținut în Marea Britanie cu spectacolul "Richard al III-lea", în regia lui Mihai Măniuțiu. După un mic rol în "Interviu cu un vampir" (r. Neil Jordan), alături de Tom Cruise și Brad Pitt, a urmat un rol episodic dar crucial pentru plotul filmului în "Misiune imposibilă" (r. Brian De Palma), tot cu Tom Cruise și trei roluri principale, în "Pacificatorul" (r. Mimi Leder), cu Geroge Clooney și Nicole Kidman, "Războiul lui Tom Hart" (r. Gregory Hoblit), cu Colin Farrell și Bruce Willis și "Layer Cake" (r. Matthew Vaughn), cu Daniel Craig. Dintre filmele sale cele mai recente amintim "Pirații din Caraibe: La capătul lumii" (r. Gore Verbinski), "Tinerețe fără tinerețe" (r. Francis Ford Coppola) sau "Călătoria lui Gruber".

În stagiunea 1992-1993, Marcel Iureș a fost nominalizat la premiul UNITER pentru rolul principal din spectacolul "Richard III"; în 1998 și 2001 a primit premiul UNITER pentru cel mai bun actor pentru rolurile din "Richard al II-lea" și, respectiv, "Creatorul de teatru"; în 2003 a prmit premiul UNITER de excelență pentru fondarea Teatrului Act - catalizator al mișcării teatrale independente; în 2009 a primit premiul Festivalului de Dramaturgie Contemporană pentru cel mai bun rol masculin din spectacolul "Acasă la tata" de Mimi Brănescu.

Din 2004 este președintele Festivalului Internațional de Film Independent Anonimul.

Filme cu Marcel Iureș

Vezi filme

· Octav (2017) - Octav Trailer

· Războiul Regelui (2016) - narator

· Hotel Transylvania 2 / Hotel Transilvania 2 (2015) - Vlad (dialog versiune română) Trailer

· The Game (2014)

· Tatăl fantomă (2011) - Robert Botto Trailer

· Bunraku (2010) - şef al poliţiei Trailer

· În derivă (2010) - Andrei Poenaru Trailer

· Mănuși Roșii (2010) - dr. Ghiosdan Trailer

· Călătoria lui Gruber (2009) - Doctor Gruber Trailer

· The Philanthropist (2009)