17 AUGUST 2018
Bună ziua prieteni! Astăzi vreau să încep programul cu muzică bună:
Nu vă opriți aici! Vizionați mai departe pentru că sunt teme și materiale foarte interesan te și atractive!
Это Сборник Самой Красивой на Свете Музыки! 11 Очень Красивых Мелодий
ISTORIE
PE ZILE 17 August
Evenimente
·
309/310: Papa Eusebiu, al 31-lea papă al
Bisericii catolice, a fost alungat deîmpăratul Maxentius în
Sicilia, unde va muri. A guvernat biserica doar câteva luni: de
la 18 aprilie până la 17 august anul 309 sau 310. In timpul pontificatului sau
au continuat dezbinările grave din interiorul bisericii romane cu privire la
reprimirea apostaților (numiți lapși), și care crease deja tensiuni grave și pe
timpul Papei Marcel I. Eusebiu a reconfirmat poziția Bisericii romane față de
apostați, care nu trebuiau excluși definitiv de la comuniunea ecleziastică, dar
puteau fi reprimiți numai după ce au făcut pocăința: (Eusebius miseros docuit
sua crimina flere). Acest punct de vedere a fost
contestat de o fracțiune de creștini care-l aveau în frunte pe un oarecare
Heraclie, care era probabil reprezentantul unei fracțiuni de apostați
care cereau insistent reintegrarea imediată în corpul bisericii. Pare
probabil ca Heraclie și grupul său de susținători ar fi încercat să obțină cu
forța readmiterea lor la sfintele sacramente, atitudine care i-a făcut pe
susținătorii papei Eusebiu să reacționeze. Din cauza acestor controverse, atât Eusebiu cât și Heraclie au fost
exilați de Împăratul Maxențiu. Eusebiu a fost deportat în Sicilia, unde a și
murit la puțin timp. Trupul său
neînsuflețit a fost readus la Roma, probabil pe 26 septembrie 311
și a fost depus într-un mormânt din Catacombele sf. Calixt, aproape de
mormântul papei Caius.
·
986: In Bătălia de la Porțile lui Traian (in
regiunea Sofia, a Bulgariei de azi), oștile bizantine au suferit
cea mai grea înfrângere din timpul domniei
imparatului Vasile al II-lea. Dupa infrangere, bizantinii s-au
retras în Tracia unde, în munții Sredna Gora unde au fost înconjurati
de oastea bulgară condusa de tarul Samuil. Armata bizantină a fost
anihilată iar Vasile al II-lea a reușit să scape cu greutate.
·
1386: Printul Carlo (Karl)
Topia conducătorul Albaniei, incheie o alianță
cuRepublica Veneția, angajandu-se sa participe la toate
războaiele alaturi de Republica in
schimbul protejarii coastelor tarii sale de catre flota
venetianaîmpotriva atacurilor otomanilor. Karl Topia,
(aproximativ 1335/1340 – 1388) a
fost un prinț albanez. Tatăl săuera nobilul albanez
Andrei Topia, iar mama lui a
fost o fiică nelegitimă a regeluiRobert de Anjou
al Neaapolelui, nerecunoscuta de acesta.
·
1424: S-a desfasurat Bătălia
de la Verneuil, o importantă bătălie a razboiului de 100 de
ani, între forțele anglo-burgunde pe de-o parte și cele
franco-scotiene pe de altă parte. Bătălia este considerată una
dintre cele mai violente și sângeroase de-a lungul războiului si s-a incheiat
cu victoria englezilor, care au pierdut in lupta 1.600 de ostași.
Franco-scoțienii au pierdut 6.000 ostași, dintre care majoritatea au fost
scoțieni. Aproximativ 200 au fost luați prizonieri.
·
1498: Cesare Borgia, fiul papei Alexandru al
VI-lea și al amantei sale, Vannozza dei Cattanei, a devenit prima
persoană din istorie care a demisionat din funcția de cardinal. În aceeași zi
regele Franței Ludovic al XII-lea l-a numit pe Cesare, Duce de Valentinois.
A fost fratele Lucreziei Borgia si al lui Giovanni Borgia Gioffre
Borgia.
·
1560: Biserica Romano-Catolică pierde
pozitia dominanta in Scotia, unde
protestantismul devine religie națională.
·
1585:
Orasul Anvers este capturat de forțele spaniole conduse
de Alessandro Farnese, Duce
de Parma, care ordona protestanților să
părăsească orașul. Drept urmare mai
mult de jumătate din cei 100.000 de locuitori ai orasului
se refugiaza in provinciile nordice.
·
1717: In timpul
razboiului austro-turc din 1716-1718, Belgradul este
eliberat de turci, dupa un asediu de o luna, de trupele austriece
comandate de printul Eugeniu de Savoia.
·
1771: Savantul englez J.Prestley
descopera ca plantele elimina oxigen.
·
1786: După
moartea lui Frederic
cel Mare, nepotul lui, Frederic Wilhelm al II-lea,
devine rege al
Prusiei.
·
1807: Clermont, primul vapor
comercial cu aburi conceput de Robert Fulton, a efectuat prima sa cursă de la
New York la Albany, pe fluviul Hudson. Robert Fulton (n. 14 noiembrie 1765,
Little Britain, astăzi Fulton, Pennsylvania – d. 24 februarie 1815, New York) a
fost un inginer și inventator american, creditat incorect pentru mult timp ca
fiind constructorul primei nave acționate de forța aburilor, Clermont (1807),
cu care a întreprins o călătorie de la New York la Albany pe râul / fluviul
Hudson. În schimb, în mod corect, Fulton poate fi creditat a fi fost autorul planurilor
și constructorul efectiv ale primelor nave cu aburi complet operaționale,
precum și a primului submarin funcțional, comandat de Napoleon Bonaparte,
denumit Nautilius, care a
fost testat în 1800. Deși lista inginerilor, constructorilor și întreprinzătorilor
care au încercat să realizeze vase care să fie acționate mecanic este lungă,
începând cu însuși realizatorul motorului cu aburi cu regulator centrifugal,
James Watt, importanța lui Robert Fulton în istoria ingineriei și a navigației
constă în realizarea primelor nave acționate mecanic, care erau complet
funcționale, operaționale și fiabile. El a adus un aport important împreună cu
John Ericsson, Francis Pettit Smith, David Bushnell și Josef Ressel la
perfecționarea tehnicii navigației.
·
1859: Prima posta
aeriana (pe balon) pleaca din Indiana, SUA.
·
1870 - Frederick Russell a realizat primul vaccin cu rezultate împotriva
febrei tifoide.
·
1896:
În Londra, Bridget Driscoll este
prima victimă care a decedat ca urmare a unui accident de circulație, în care a
fost implicat un automobil.
·
1904: Au fost înfiinţate “Băile
Mamaia” de către Ion Bănescu, primarul Constanţei din perioada respectiva.
·
1914:
Generalul german Hermann
von François a condus un contraatac reușit împotriva
armatei rusești în bătălia
de la Stallupönen. Bătălia de la Stallupönen, dată între armatele rusă și germană la 17 august 1914, a
fost prima bătălie de pe Frontului de Est din Primul Război Mondial. S-a soldat
cu o victorie germană minoră, dar a avut efecte minime asupra rușilor.
·
1915 - În această zi Charles Kettering a
primit patentul cu numărul 1.150.523 pentru invenţia pe care noi o numim astăzi
electromotor. Până la inovaţia lui Kettering pornirea automobilului se făcea
doar după o porţie sănătoasă de dat la manivelă. Charles Kettering a
primit sarcina de a veni cu un sistem mai facil şi elegant din partea lui Henry
Leland pentru automobilele Cadillac. Kettaering,
cel care a înfiinţat Dayton Engineering Laboratories Company (DELCO),
a pornit de la o idee pe care tot el a avut-o pe când lucra la
Compania Americană de Case de Marcat şi anume sistemul electric de
la o casă de marcat. Principiul de la care a plecat inventatorul a fost că aşa
cum apeşi o tastă pentru a se deschide sertarul casei, la fel şi
motorul automobilelor va porni. Această invenţie a fost
introdusă pe Cadillac în 1912, a fost patentată în 1915 şi până în
1920 aproape toate automobilele noi aveau aşa ceva. Kettering a fost unul
dintre inventatori importanţi americani, contribuind la descoperirea freonului,
creând incubatorul pentru nou născuţi şi lucrând la un tratament
pentru tratarea bolilor venerice.
·
1916: (4/17 august 1916) Convenția României cu Antanta
·
1942: Forțele aeriene ale Statelor Unite
ale Americii, USAAF, zboară primul raid aerian în
timpul celui de-al doilea
Război Mondial în Europa.
·
1945: Proclamarea independenței Indoneziei.
Sărbătoare națională. PROCLAMATIE
NOI, POPORUL INDONEZIEI, PROCLAMĂM INDEPENDENȚA INDONEZIEI. TOATE PROBLEMELE LEGATE DE TRANSFERUL PUTERII ETC., VOR FI REZOLVATE EFICIENT, ÎN CEL MAI SCURT TIMP POSIBIL.
JAKARTA, 17 AUGUST 1945 ÎN NUMELE POPORULUI INDONEZIAN. Proclamația, care a fost facută la Jalan Pegangsaan Timur 58, Jakarta, a fost ascultată de mii de indonezieni din toată țara, deoarece textul era transmis în secret de personalul indonezian de la radio folosind echipamentul de transmisie al stației radio controlataă de japonezi, JAKARTA Hoso Kyoku. În străinatate a fost transmisă o traducere în limba engleză a proclamației De atunci, în fiecare an se sărbătorește această zi , cu mare fast în insula Java și în celelalte insule, astfel: timp de 2 săptămâni, înainte de 17 august, în fiecare zi elevii, îmbrăcați în uniforme de culoarea drapelului indoneziei (roșu si alb) care simbolizează roșu – vitejia și alb – sfințenia, defilează pe străzile orașului, până în ziua de 17 august, când vor defila forțele armate. În dimineața zilei de 17 august la ora 9 se aduce drapelul de către militari, îmbrăcați complet în alb in formațiune de 17 – 8- 45 de oameni reprezentând data proclamării independenței, 17 august 1945. După arborarea steagului, la ora 10 fix pornesc sirenele, după care se cânta imnul național al Indoneziei, Indonezia Raya (Indonezia măreață), compus de W. R. Supratman.
NOI, POPORUL INDONEZIEI, PROCLAMĂM INDEPENDENȚA INDONEZIEI. TOATE PROBLEMELE LEGATE DE TRANSFERUL PUTERII ETC., VOR FI REZOLVATE EFICIENT, ÎN CEL MAI SCURT TIMP POSIBIL.
JAKARTA, 17 AUGUST 1945 ÎN NUMELE POPORULUI INDONEZIAN. Proclamația, care a fost facută la Jalan Pegangsaan Timur 58, Jakarta, a fost ascultată de mii de indonezieni din toată țara, deoarece textul era transmis în secret de personalul indonezian de la radio folosind echipamentul de transmisie al stației radio controlataă de japonezi, JAKARTA Hoso Kyoku. În străinatate a fost transmisă o traducere în limba engleză a proclamației De atunci, în fiecare an se sărbătorește această zi , cu mare fast în insula Java și în celelalte insule, astfel: timp de 2 săptămâni, înainte de 17 august, în fiecare zi elevii, îmbrăcați în uniforme de culoarea drapelului indoneziei (roșu si alb) care simbolizează roșu – vitejia și alb – sfințenia, defilează pe străzile orașului, până în ziua de 17 august, când vor defila forțele armate. În dimineața zilei de 17 august la ora 9 se aduce drapelul de către militari, îmbrăcați complet în alb in formațiune de 17 – 8- 45 de oameni reprezentând data proclamării independenței, 17 august 1945. După arborarea steagului, la ora 10 fix pornesc sirenele, după care se cânta imnul național al Indoneziei, Indonezia Raya (Indonezia măreață), compus de W. R. Supratman.
·
1945: Reprezentantul politic al SUA la
Bucuresti, Roy Melbourne, remite o nota diplomatica regelui Mihai, în care
arata ca guvernul sau considera în continuare guvernul Petru Groza ca
“nereprezentativ” si ca nu poate relua raporturile diplomatice cu România. O
nota cu continut asemanator va fi primita, din partea Marii Britanii, la
19.08.1945. În aceste condiţii, la 21 august, Regele Mihai cere guvernului
Petru Groza sa demisioneze, iar în fata refuzului acestuia, sunt întrerupte
relaţiile oficiale cu guvernul, până la 6.01.1946 – “greva regala”.
·
1956: Curtea
Constituțională a Germaniei Federale interzice
Partidul Comunist din cauză de neconstituționalitate.
·
1962:
Polițiștii de frontieră est-germani ucid un băiat de 18 ani, Peter
Fechter, în timp ce acesta încerca să treacă Zidul Berlinului spre
Berlinul de Vest, devenind prima victimă a zidului.
·
1970:
Programul sovietic Venera: Se lansează Venera 7. La data de
15 decembrie va fi prima sondă care va transmite cu succes
date de pe suprafața altei planete (Venus).
·
1977: Spărgatorul
de gheață sovietic "Arktica" devine prima navă de suprafață
care atinge Polul Nord.
·
1988: Președintele
Pakistanului, Muhammad Zia-ul-Haq, și ambasadorul SUA Arnold Raphel sunt uciși
într-un accident de avion.
·
1998:
Scandalul Lewinsky: Președintele SUA, Bill Clinton, admite
în mărturia inregistrată că a avut o "relație fizică
necorespunzătoare" cu interna de la Casa Albă, Monica
Lewinsky. În aceeași zi, el admite în fața națiunii că a "indus în eroare
oamenii", despre relația lor.
·
1999: Turcia a fost lovita la putin timp
dupa ora locala 0.03, de un cutremur catastrofal cu magnitudinea
de 7,6 grade pe pe scara Richter. Oraşul industrializat Izmit din
vestul Turciei, a fost aproape distrus. Mari
parti din oraş au fost transformate in ruine. S-au inregistrat peste
1000 de morti si mii de raniti.
·
2008 - Înotătorul american Michael Phelps a devenit primul sportiv care a câştigat
8 medalii de aur la aceeaşi ediţie a Jocurilor Olimpice.
Nașteri
·
1601: S-a născut matematicianul Pierre de
Fermat, avocat, funcționar public și matematician francez, cunoscut
pentru contribuțiile sale importante la diferite domenii matematice, precursor
al calculului diferențial, geometriei analitice și calculului probabilităților.(d.
12 ianuarie 1665). A elaborat un principiu fundamental în optica
geometrică: principiul Fermat. Alaturi de René Descartes, a fost unul
dintre primii care a aplicat algebra în geometrie; (d.12.01.1665). Este
recunoscut si pentru descoperirea unei metode originale in găsirea
celei mai mari şi celei mai mici ordonate pentru linii curbe, care este
analoaga cu calculul diferenţial, precum şi pentru cercetările sale în teoria
numerelor.
·
1629: S-a născut Jan Sobieski, rege al Poloniei sub numele de
Ioan al III-lea (1674-1696); Este comandantul de osti care a salvat Viena
asediata de turci. A condus campanii militare şi în Moldova, în timpul domniei
lui Constantin Cantemir (d. 17 iunie 1696). Ioan al III-lea Sobieski (poloneză
Jan III Sobieski) (17 august 1629 – 17 iunie 1696) a fost rege al federației
polono-lituaniene din anul 1674 până la moartea sa. El a fost fiul lui Jakub
Denilovicz Sobieski din Cracovia și strănepotul hatmanului Stanislav Sobieski.
A fost educat în spiritul tradițional al cavalerilor, studiind la Academia din
Cracovia. Între anii 1646 și 1648 face o călătorie împreună cu fratele său prin
Europa. Tânărul Sobieski a fost impresionat de cele văzute în Franța,
interesându-se de arta militară, de politică și literatură.
·
1753 - S-a născut filologul ceh Josef Dobrovsky (d. 6
ianuarie 1829).
·
1844: S-a nascut Menelik al II-lea (Sahle Maryam)
împărat (negus) al statului semiindependent Shewa (1865-1889), și împărat al Etiopiei
(1889-1913). A fost capturat și închis pentru zece ani, după ce tatăl său,
regele Haile Melekot din Shewa, a fost detronat de Teodor al II-lea. In 1865 a evadat din prizonierat,
întorcându-se în Shewa pentru a-și recupera
titlul de negus (rege). După moartea împăratului Yohannes al IV-lea a
urcat pe tronul etiopian, luându-și numele de la Menelik fiul legendar al
lui Solomon si al reginei din Saba. În Razboiul
Italo-Abisinian (1895-1896), când Italia a încercat să transforme
Etiopia în protectorat, Menelik a repurtat o victorie strălucită în Batalia
de la Aduwa (1 martie 1896) și a câștigat independența statului. Ulterior,
a extins imperiul etiopian si a inițiat o serie de reforme administrative și
programe educaționale moderne, a construit infrastructura țării și fondat noua
capitală a Imperiului, Addis Abeba. A decedat la 12 decembrie 1913.
·
1868: S-a născut Ion Păun-Pincio, scriitor, membru de onoare
post-mortem al Academiei Române; (d. 30 decembrie 1894).
·
1870: S-a nascut generalul de
brigadă american Frederick Fuller Russell (d. 29 decembrie
1960), un medic al armatei americane, care
a perfecționat in 1909un vaccin al febrei
tifoide pe care l-a aplicat in 1911, in cadrul unui
program de vaccinare impotriva febrei tifoide, program care
avea sa imunizeze întreagaarmata americana. Ca rezultat direct
al cercetarilor sale, Armata SUA a fost prima
armata vaccinataprofilactic împotriva febrei tifoide, fapt care
a eliminat tifoida dintre cauzele semnificative de
morbiditate si mortalitate in randul personalului militar din
SUA.
·
1872: Traian Vuia (n. 17 august 1872, Bujoru, comitatul Caraş-Severin, Austro-Ungaria;
d. 2 septembrie 1950, Bucureşti, România) a fost un inventator român, pionier
al aviaţiei mondiale. În 1906 el a realizat primul zbor autopropulsat (fără
catapulte sau alte mijloace exterioare) cu un aparat mai greu decît aerul.
Dintre primii inventatori români din domeniu, Traian Vuia, s-a bucurat de
recunoasterea rezultatelor activităţii sale, chiar dacă multa vreme prioritatea în realizarea zborului
mecanic i-a fost atribuită brazilianului (naturalizat francez) Alberto
Santos-Dumont (1873-1932). Dorinta lui Vuia de a realiza aeroplanul-automobil l-a îndemnat sa plece
la Paris, la începutul lunii iulie 1902, avînd cu el planurile şi macheta
acestui aparat de zbor. Vuia a înaintat Academiei de Ştiinte din Paris un
memoriu, în februarie 1903, intitulat Proiect de aeroplan-automobil, prin care
demonstra posibilitatea realizării zborului cu o maşină mai grea decît aerul,
însă proiectul a fost considerat o himeră. Totuşi, în 17 august 1903, obţine
brevetul de invenţie. A fost nevoit să îşi echipeze micul monoplan (aeroplanul
"Vuia 1"), pe care a început sa-l construiască în Franţa în 1903, cu
multe inovaţii. Lucrurile au avansat încet din cauza lipsei banilor.
Neputîndu-şi permite să
achiziţioneze un motor ultrauşor, Vuia s-a resemnat sa inventeze un motor cu
acid carbonic comprimat, care avea avantajul ca era simplu şi putin costisitor, însa, n-a putut
fi pus la punct, servind doar pentru demonstratii (timpul sau de funcţionare
era de aproximativ trei minute). În 1905, aeroplanul a fost gata. Era un
monoplan - aproape toate încercarile în acea vreme se faceau cu avioane
biplane, Louis Blériot (1872-1937) urmînd exemplul lui Vuia, un an mai tîrziu.
Aparatul de zbor avea aripile repliabile, asemeni unui evantai, purtate pe un
cvadriciclu cu roţi pneumatice, care avea rol de tren de decolare şi aterizare.
Întreaga construcţie era metalică din tuburi de oţel, îmbinate prin manşoane,
iar aripa era din pînza de in impregnată. O alta noutate a acestui aeroplan era
reprezentata de utilizarea unei singure elice, spre deosebire de celelalte
aparate contemporane, care foloseau doua elice contrarotative. Aeroplanul nu
avea însa nici profundor, nici ampenaj stabilizator. Cu toate acestea, la
încercarile de la Montesson, din 18 martie 1906, aeroplanul, propulsat de
propriul motor, dupa ce a rulat aproximativ 50 metri pe sol, s-a ridicat la
înaltimea de un metru şi a parcurs aproximativ 12 metri în aer, deteriorîndu-se
la revenirea pe sol în urma impactului cu un copac. El avea stabilitatea
longitudinală precară şi forţa motrice insuficientă. Multe ziare din Franţa,
Statele Unite şi Marea Britanie
au scris despre primul om care a zburat cu un aparat mai greu decît aerul,
echipat cu sisteme proprii de decolare, propulsie şi aterizare. De atunci a
fost scoasă în evidenţă şi propagată ideea că Vuia a reuşit cu aparatul său să
decoleze de pe o suprafaţă plată, folosind numai mijloace proprii, "la bord", fără "ajutor
extern" (pantă, cale ferată, catapultă, etc.). Totuşi, au fost şi mai
există multe contradicţii şi dezbatere asupra definiţiei de primul aeroplan.
Prin perfecţionarea primului model, s-a obţinut aeroplanul "Vuia 1 bis".
Mai tîrziu, a fost construit un aeroplan nou, dotat cu un motor Antoinette pe
benzină, cu opt cilindri în V, răciţi cu apă, de 25 CP, creaţia inginerului
Léon Levavasseur, cu care a zburat în 1907, cu rezultate satisfăcătoare,
mentinîndu-se în aer aproximativ 100 metri (Alberto Santos-Dumont zburase deja 200 metri).
Acesta s-a numit "Vuia 2" şi a fost brevetat în Belgia. Vuia a
continuat să studieze zborul vertical şi a construit, în 1918 şi 1922, două
elicoptere, în colaborare cu Marcel Yvonneau, care aveau mai multe rotoare de
sustentaţie, cu axe separate. Primul model era acţionat prin forţa musculară,
iar cel de-al doilea era dotat cu un motor Anzzani, de 16 CP, cîntarind
în total 190 kg;
ambele elicoptere au fost experimentate la Juvissy (nu de catre Vuia) si s-au
ridicat de la sol. Dintre creatiile lui Vuia mai amintim torpila aeriana,
realizată, în 1917, împreuna cu Victor Tatin (1847-1917) şi generatoarele de
aburi, de joasa şi înaltă presiune (1925). Traian Vuia a fost ales membru
de onoare al Academiei române, pe 27 mai 1946. Este înmormîntat la cimitirul
Bellu din Bucureşti. Astăzi Aeroportul Internaţional Timişoara din România îi
poartă numele.
·
1893: S-a născut actriţa Mae
West (d. 22 noiembrie 1980). A fost considerata cea mai inteligenta si
spirituala “zeita a sexului din industria divertismentului american” din prima
jumatate a secolului XX („Lady Lou”, „Nu sunt un înger”) (n. New York;
(d.22.11.1980, Los Angeles).
·
1894: S-a născut chimistul Radu Cernătescu, membru al
Academiei Române; (d. 17 ianuarie 1958).
·
1905: S-a născut cântăreaţa Ada Falcon, supranumită
“împărăteasa tangoului” pentru interpretările unice ale celebrelor tangouri
argentiniene (d. 4 ianuarie 2002). A cunoscut consacrarea în 1923, când a
devenit cea de-a treia cântareata de tango din Argentina, alaturi de Azucena
Maizani si Rosita Quiroga; (d.04.01.2002).
·
1911: S-a nascut Mihail Botvinnik,
mare maestru internaţional la şah rus, campion mondial; (1948-1957, 1958-60 şi
1961-63).
·
1920 - S-a născut Georgia Gibbs, cântăreaţă americană.
·
1921 - S-a născut Wayne Raney, cântăreţ şi muzicuţist
american.
·
1926: S-a nascut Jiang Zemin, politician chinez, secretar
general al Partidului Comunist Chinez, din 1989 până în 2002 și presedinte al
Republicii Populare Chineze din 1993 până în 2003.
·
1927 - S-a născut Sam Butera, saxofonist şi cântăreţ R&B
american.
·
1930: S-a născut artistul plastic Marcel Chirnoagă,
realizatorul ciclului de gravuri “Apocalipsa”;(d. 23 aprilie 2008).
·
1931 - S-a născut inginerul agronom belgian Cyrielaugusr
Maria Assche (Van Assche), membru de onoare străin al Academiei Române
(m.03.01.2001).
·
1939 - S-a născut Luther Allison, bluesman american.
·
1939 - S-a născut Ed Sanders, vocalist şi chitarist american
(Fugs, Vanity).
·
1943: Robert De Niro, actor
american. Este considerat ca unul dintre cei mai mari si mai
influenţi actori din toate timpurile. A primit Premiul Oscar în 1974 si
în 1980 (din filmografie: “Nasul”, “S-a întâmplat cândva în America ”).
·
1947 - S-a născut Gary Talley, chiatrist american (Box
Tops).
·
1949: S-a nascut Ion Hadârca, poet si
scriitor, cavaler al “Ordinului Republicii” din Basarabia (n. Sângereii Vechi,
jud.Balti).
·
1949 - S-a născut Sib Hashian, baterist american (Boston).
·
1951 - S-a născut Steve Price, baterist american de studio.
·
1953: Herta Müller,
scriitoare și traducătoare germană originară din România, laureată a Premiului Nobel pentru
Literatură pe anul 2009.
·
1953 - S-a născut Kevin Rowland, vocalist, chitarist şi
compozitor britanic (Dexy's Midnight Runners).
·
1955 - S-a născut Colin Moulding, basist şi compozitor
britanic (XTC).
·
1958: S-a nascut Belinda
Carlisle, cântăreaţă şi compozitoare americană.
·
1960: S-a nascut Sean Penn, actor,
scenarist, producător; în anii ’80, a fost în atenţia publicului si prin
mariajul sau cu celebra cântăreaţa Madonna (filmul “Dead Man Walking”)
·
1964 - S-a născut Maria McKee, cântăreaţă, chitaristă şi
compozitoare americană.
·
1977 - S-a născut fotbalistul Daniel Gabriel Pancu.
Decese
·
1786: A murit Friederic al II-lea,
rege al Prusiei (1740 – 1786) din dinastia Hohenzollern, supranumit Frederic
cel Mare; (n.24 ianuarie 1712). A participat la Războiul de Succesiune la
tronul Austriei (1740-1748), la Războiul de 7 ani (1756-1763) şi la cel de
Succesiune la tronul Bavariei (1778-1779). A anexat Silezia şi a consolidat
poziţia internaţională a Prusiei. A participat la prima împărţire a Poloniei
(1772).
·
1850: A murit Jose de San
Martin, general si om politic argentinian, erou al Independenţei Americii
Latine; (n.25.02.1778).
·
1896: În Londra, Bridget Driscoll este prima victimă care a
decedat ca urmare a unui accident de circulație, în care a fost implicat un
automobil.
·
1898: A încetat din viaţă compozitorul Karl Zeller, autorul
operetei “Vânzătorul de păsări”;
(n. 19 iunie 1842).
·
1916: A încetat din viaţă Umberto Boccioni, sculptor şi
pictor încadrat curentului futurist; (n. 19 octombrie 1882).
·
1925: A încetat din viaţă scriitorul
Ioan Slavici, membru corespondent al Academiei Române. (“Moara cu noroc”, “Popa
Tanda”, “Fata de birău”). Romanul său “Mara” a marcat un moment important
în evoluţia romanului românesc (n.18 ianuarie 1848). Redactor al ziarului
“Timpul”, director al “Tribunei” din Sibiu (1884-1890). Fondator, alături de
Coşbuc şi Caragiale, al revistei “Vatra” (n.Şiria, jud. Arad 18.01.1848;
(d.Panciu, jud.Vrancea).
·
1952 - A încetat din viaţă George Magheru, poet modernist şi
dramaturg, care a cultivat o lirică nonconformistă şi un teatru de factură
filosofică (piese de teatru: "Piele de cerb - pretext dramatic pentru
meditaţiune", "Oglinda fermecată sau Divina re-creaţiune";
poezii: "Cântece la marginea nopţii") (n. 17/30 decembrie 1892).
·
1954 - A încetat din viaţă medicul neurolog Nicolae
Ionescu-Siseşti, membru corespondent al Academiei Române, membru corespondent
al Academiei Americane de Neurologie (n. 11 februarie 1888). A fost profesor de Neurologie la Facultatea de Medicină din
București, director al Clinicii de Neurologie a Spitalului Colentina-București,
membru corespondent (din 1939) al Academiei Române, membru corespondent al
Academiei Americane de Neurologie. A fost fratele academicianului Gheorghe
Ionescu-Șișești, doctor în științe agricole al Universității din Jena,
Turingia, Germania.
·
1955: A murit Fernand Léger, pictor si decorator francez,
unul dintre promotorii cubismului ;(n.04.02.1881).
·
1962: Militia de frontieră est-germana ucide un băiat de 18
ani, Peter Fechter, în timp ce încerca să treacă Zidul Berlinului spre Berlinul
de Vest, acesta devenind prima victimă a zidului.
·
1964: A încetat din viaţă la Berlin, Mihail Ralea, estetician,
sociolog, psiholog, filosof, eseist, critic literar, membru al Academiei
Române: “Explicarea omului”, “Formarea ideii de personalitate”; (n. 1 mai 1896
la Husi ). A fost director al revistei “Viaţa Românească” (din 1933).
·
1983: A încetat din viaţă poetul Ira Gershwin, fratele compozitorului
George Gershwin, împreună cu care a colaborat la realizarea unor hit-uri ale
vremii (n. 6 decembrie 1896).
·
1984 - A murit Petru Arustei, poet şi pictor (n.23.03.1939).
·
1987: S-a sinucis, în închisoarea de la Spandau, Berlin,
Rudolf Hess, politician naţional-socialist, condamnat în procesul de la
Nürnberg, la închisoare pe viaţă pentru “complot împotriva păcii mondiale “şi
“urzirea unui război de agresiune”; a fost adjunctul lui Adolf Hitler, iar în
1939 a fost desemnat drept cel de-al doilea succesor (după Goering) al
Führerului ; (n. 26 aprilie 1894).
·
1987 - A încetat din viaţă dramaturgul Mihail Davidoglu:
"Omul din Ceatal", "Minerii", "Cetatea de foc",
"Nunta", "Suflete în furtună", "Ochii dragi ai
bunicului" (n. 11 noiembrie 1910).
·
1988: Președintele Pakistanului, Muhammad Zia-ul-Haq, și
ambasadorul SUA Arnold Raphel sunt uciși într-un accident de avion.
·
2006 - A încetat din viaţă regizorul şi jurnalistul francez
Bernard Rapp (n. 17 februarie 1945).
·
2014: Dan Hăulică, critic de artă român
(n. 1932). Dan Hăulică (n. 7 februarie 1932, Iași – d. 17 august 2014, București a
fost un eseist literar, critic de artă român, membru corespondent (din 1993) al
Academiei Române, fost redactor-șef pentru o lungă perioadă de timp a revistei
de literatură universală Secolul 20. A fost președinte al AICA (asociația
internațională a criticilor de artă), ales în 1981. În 2012 era președinte de
onoare al aceleiași asociații.[2]A fost președinte al CAMERA (consiliul mondial
pentru editarea și cercetarea artei), ales în 1986. La data de 31 iulie 1990
Dan Hăulică a fost numit ambasador, delegat permanent al României pe
lângă UNESCO.
Sărbători
- În calendarul
ortodox: Sf Mc Miron, preotul, Straton și Ciprian
- În calendarul
romano-catolic: Sf. Iacint, preot
- Gabon: Independența față de Franța
(1960)
- Indonezia: Proclamarea independenței
Indoneziei față de Olanda (1945)
RELIGIE
ORTODOXĂ 17 August
Sf Mc Miron, preotul; Straton
și Ciprian
În aceasta
luna, în ziua a saptesprezecea, pomenirea Sfântului Sfintitului Mucenic Miron.
Sfântul Sfințit Mucenic Miron
Preotul (Sec III) – a fost preot în provincia Ahaia (Grecia).
Guvernatorul Ahaiei, Antipatru, dorind să ducă la îndeplinire porunca
împăratului Deciu (249-251) a început a persecuta pe creștini. În ziua
sărbătorii Nașterii Domnului, Antipatru a venit în lăcașul de cult unde slujea
sfântul Miron pentru a prinde pe cei care participau la sfintele slujbe.
Sfântul Miron l-a înfruntat pe guvernator în fața tuturor, scăpând astfel pe
creștinii din biserică. Pentru aceasta sfântul a fost închis și supus
supliciilor. Prin minune dumnezeiască a scăpat nevătămat din numeroasele
chinuri la care a fost supus. A suferit moarte martirică prin decapitare în
nord-vestul Asiei Mici, în orașul Cizic.
Tot în aceasta
zi, pomenirea Sfintilor Mucenici Straton si Ciprian.
Sfinții Mucenici Straton și
Ciprian (303) – au suferit moarte martirică în timpul persecuției
pornite de împăratul Dioclețian (284-305). Aceștia au fost prinși propovăduind
pe Hristos fapt pentru care au închiși împreună cu animale sălbatice, însă prin
providență divină au scăpat fără să pățească nimic. În cele din urmă au suferit
moarte martirică prin foc, fiind arși de vii, în orașul Nicomidia (Asia Mică –
astăzi satul Ismid). Tot astăzi Biserica Ortodoxă sărbătorește pe Sfântul Tirs.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne
mântuieşte pe noi. Amin.
Rugăciune
Doamne
Iisuse Hristoase, Dumnezeule, Cel ce ai venit să mântuiești neamul omenesc din
robia satanei, ceartă Tu duhurile cele necurate, care ne ispitesc și ne
îndeamnă la rele și dă-ne credință tare, Doamne, ca să putem și noi sa-Ți urmăm
Ție și să Te slăvim aici în viața aceasta câte zile ne-au mai rămas, iar
dincolo să fim cu Tine în vecii vecilor. Amin.
ARTĂ CULINARĂ – REȚETE DE POST PENTRU
ASTĂZI 17 August
A. PLĂCINTE
Plăcintă
cu morcov
· foi de plăcintă;
· 2 pachete margarină;
· 500 g zahăr;
· 500 g morcov ras pe răzătoarea mică;
· 7 linguri ulei;
· 1 vanilie;
· ½ linguriţă bicarbonat stins în oţet sau lămâie
Se
amestecă bine toate ingredientele şi se toarnă în tavă.
Se
poate garnisi cu un strat obţinut din 100 g nuci măcinate şi 3 linguri gem.
Se dă
la cuptor 20 – 25 minute.
B. SALATE
Salată de castraveţi
· 10 castraveciori;
· 2 legături ceapă verde;
· 3 fire usturoi verde;
· 1 legătură mărar;
· Ulei;
· Oţet;
· Sare
Castraveciorii
tăiaţi rondele se amestecă într-un castron cu ceapa şi usturoiul tăiate mărunt,
mărarul, sarea, uleiul şi oţetul.
C. SOSURI
Sos
piperat
· 3 cepe potrivite fin tocate;
· 1 kg ardei roşii şi verzi;
· 500 g roşii bine coapte;
· 5 linguri ulei;
· Sare;
· Piper;
· ¼ litru apă;
· 1 lingură oţet;
· 4 căţei usturoi pisaţi
Se
căleşte ceapa în ulei 5 minute.
Se
adaugă şi se lasă să se călească ardeii tăiaţi în solzi lungi.
Se
adaugă roşiile decojite şi tăiate mărunt, sarea, piperul, oţetul, apa şi
usturoiul.
Se
lasă sosul să fiarbă 20 minute.
D. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME
Supă
de zarzavaturi
· 2 cartofi;
· 2 morcovi;
· 1 ţelină mică;
· 1 praz;
· 2 roşii (sau suc de roşii);
· 2 cepe;
· 1 legătură pătrunjel;
· ½ ceaşcă ulei;
· Sare;
· Piper
Se
curăţă, se spală şi se taie zarzavaturile mărunt.
Se
fierb în apă cu ulei până se sfarmă.
Se
pasează astfel încât să se obţină o cremă.
Dacă
este prea consistentă crema se poate subţia cu puţină apă.
Dacă
este prea subţire se poate îngroşa cu 2 linguri fulgi de porumb care se dizolvă
în puţină apă rece.
E. MÂNCĂRURI
Musaca
de vinete cu cartofi
· 8 – 10 cartofi mari;
· 4 – 5 vinete curăţate de coajă;
· 5 cepe;
· 1 ½ ceaşcă ulei;
· 1 ½ ceaşcă pesmet;
· 1 legătură mărar;
· 1 pahar vin;
· Sare;
· Piper;
· 5 – 6 roşii
Se
curăţă şi se taie cartofii în felii groase, apoi se prăjesc.
Se
căleşte ceapa în ulei şi se adaugă vinetele date pe răzătoarea mare. Se
amestecă în mod continuu compoziţia.
Când
vinetele devin maronii se adaugă roşiile date pe răzătoare, sarea, piperul,
vinul şi mărarul.
Se
lasă să scadă bine pe foc, având grijă să nu se lipească.
Se
adaugă o ceaşcă de pesmet care trebuie să înghită tot lichidul. Dacă mai este
lichid se mai pune pesmet, iar dacă amestecul s-a învârtoşat prea mult se mai
diluează cu puţină apă.
În
tava tapetată cu ulei se aşază alternativ: un strat de cartofi prăjiţi, apoi un
strat de vinete.
Se pun
atâtea straturi cât cuprinde tava.
Se
acoperă totul cu sos beşamel.
Iată
cum se face sosul beşamel:
Se
dizolvă în 7 linguri de margarină, 7 linguri de făină amestecând cu mare grijă.
Când
făina capătă culoarea gălbuie se adaugă treptat 3 ceşti de apă, sare şi piper.
Se
răstoarnă sosul deasupra musacalei şi se presară ½ ceaşcă pesmet.
Se
pune tava la cuptor la foc potrivit aproximativ o jumătate de oră.
Când
se rumeneşte frumos se scoate din cuptor.
Se
taie şi se aşază pe platou după ce se răceşte.
F. DULCIURI
Chec
cu mere
· 6 mere curăţate şi tăiate felii subţiri;
· 1 ½ ceaşcă zahăr;
· 1 ceaşcă ulei;
· 3 ceşti făină;
· 1 linguriţă praf de copt;
· 1 linguriţă bicarbonat;
· 1 linguriţă sare;
· 1 linguriţă scorţişoară;
· ½ ceaşcă nucă pisată;
· ½ ceaşcă stafide;
· 1 vanilie;
· Zahăr pentru pudrat
Se pun
merele cu zahărul într-o cratiţă mare la foc mic până ce zahărul se topeşte.
Merele nu trebuie să se coacă, doar să se înmoaie.
Se ia
cratiţa de pe foc şi se adaugă pe rând o parte din făină, mirodeniile, sarea,
nuca şi stafidele.
Se
amestecă cu grijă şi se adaugă uleiul şi restul de făină. Compoziţia trebuie să
fie groasă.
Se
toarnă în tava tapetată cu ulei şi făină şi se coace la foc potrivit 45 – 50
minute.
Când
se răceşte bine se pudrează cu mult zahăr.
ARTE 17 August
INVITAȚIE LA OPERETĂ 17 August
Karl
Zeller
Der Vogelhändler:
MUZICĂ
17 August
Ada
Falcon
Georgia Gibbs, cântăreaţă americană
Georgia Gibbs -
Hits (Full Album):
Wayne Raney, cântăreţ şi muzicuţist american.
Sam Butera, saxofonist şi cântăreţ R&B american
Luther Allison, bluesman american.
Ed Sanders, vocalist şi chitarist american (Fugs, Vanity).
Gary Talley, chiatrist american (Box Tops).
Sib Hashian, baterist american (Boston).
BOSTON
Steve Price, baterist american de studio
Kevin Rowland, vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Dexy's
Midnight Runners).
Dexys Midnight
Runners:
Colin Moulding, basist şi compozitor britanic (XTC).
XTC-
Belinda
Carlisle
Maria McKee, cântăreaţă, chitaristă şi compozitoare americană.
Tarja
Turunen
ÎNREGISTRĂRI NOI:
Красивая Коллекция Босса Нова от Сергея Аверьянова
Werner Müller And His Orchestra Primavera
Les plus belles chansons d'Elton John || Elton John Best of 2018 || Elton John Complete Album
Juan Luis Guerra Éxitos Sus Mejores Romanticas Mix - Juan Luis Guerra 30 Grandes Éxitos Inolvidables
Relaxing Beautiful Instrumetnal Music, Spa, Sleep, "Winter And Spring" by Tim Janis
POEZIE
17 August
George
Magheru
Biografie
Născut la Craiova, ca fiu al lui Romulus
Magheru, colonel, (fratele generalului paşoptist Gheorghe Magheru) şi al Anei,
fiica lui Ion Ghica, a rămas orfan de mic şi a trăit la moşia părintească din
Ghergani, rudele dinspre mamă asigurându-i o educaţie excelentă - ceea ce îi va
înlesni cândva prieteniile cu Enescu, Pallady, Steriadi, Catargi, Iser,
Ghiaţă... Şcoala primară la Sf. Gheorghe din Bucureşti, 1899-1902, liceul Gh.
Lazăr, 1903-1911,după care se înscrie la Medicină, dar la declanşarea
războiului devine medic militar, terminându-şi apoi studiile în 1920 şi
devenind cercetător la Institutul de seruri şi vaccinuri al lui Ioan
Cantacuzino.Cu sănătatea mereu şubredă, dar nu lipsit de mijloace, s-a retras
la Sinaia, însă a călătorit în Grecia, Italia, Austria, Franţa, Anglia.
S-a remacat ca poet şi dramaturg,
colaborând la revistele literare ramuri şi Viaţa Românească. A scris
drame, tragedii dar şi comedii, feerii-basme, preocupat de probleme etice şi de
idealism. Poeziile dovedesc un ludic şi un grav: Capricii, Coarde vecji
şi noi, Poeme balkanice, Poeme antipoetice, socotit de aceea poet bizar,
căci a combinat antonpannismul balcanic cu jocul secund barbian, folclorul şi
mitul cu sofisticării cărturăreşti, într-un dozaj foarte personal. Poemul Europa
decadentă, între suprarealism şi onirism, prezintă o defilare de situaţii
şi personaje de bâlci-bazar, de zei şi nimfe. Vezi şi Însemnările lui
Balkaneus. Poezia ca destindere, ca agrement înalt, probabil spre a se
desprinde de ideea morţii.
Mi-e dor de poezie...
Deşi cu buzele de
friguri arse
Mi-e dor de poezie,
mi-este sete
De-acele ireale fete
Plecate-n basme şi
nereîntoarse...
Şi-n ţara milenară
evadez
Cu fata-anemică din cocaină,
Îi smulg de pe palori
haina haină
Şi chem din opiu un
bătrân chinez.
O, ce imateriali mai
sunt pereţii
Încât lumina lunii
mult prea grea
Molozul îl desprinde.
Cade-o stea
Trezind din somnul
milenar ereţii.
Tăcerea-i soră cu
eternitatea
Şi bolţile-ireale par
Fantoma unor bolţi
ştiute. Dar
Sunt mai reale ca
realitatea.
Şi stelele-obosite cad
sub osii,
Şi munca e departe, şi
mi-e bine,
Şi merg printre
ororile divine.
Chinezul spune sub
mustaţa roşie:
«Orbit, Pământul
nostru, de lumină
A luat-o-odată pe un
drum greşit;
Şi-n ceţuri se înfundă
fără vină
Cu cât îşi cată drumul
rătăcit.
Şi poate că de-atuncea
fără glorie
Pământul cade-n lungă
ispăşire
Şi ceea ce numim —
naivi „Istorie”
E doar o lungă,
lungă prăbuşire.
Dar căutarea în necunoscut
În căile ceţoase din
morfină
Ne va reda în vis un
drum pierdut
Şi vom întoarce globul
în lumină».
Şi fata cocainei, fată-ecvestră,
Spunea, purtându-mă
pe-aripi de vânt:
«Posesia cu-adevărat
terestră
Va fi la mii de mile
de pământ».
Din volumul „Poezii
inedite – Balade”
Parcă se prăbuşesc palate
Simţeam parcă
se prăbuşesc palate
Şi parcă altele răsar
din nori,
Şi zgomote de dărâmare
se iviră
Ca la schimbarea unui
vast decor;
Şi începea lumina să
se-agaţe
Ici-colo de-un rechin,
de coama spumii,
O uşă s-a trântit şi,
de odată,
Prin fulger am văzut
pe poarta Lumii,
Întunecatul spate
trist al nopţii
Şi pieptul zilei care
a venit;
Frecându-şi ochii,
Lumea parcă spune:
„Pe ce tărâmuri, oare,
m-am trezit?”
Şi începea în cer să
se ghicească
Palatu-n care stă
eternul Domn;
Coloanele erau sus
aurite,
Iar jos, se coborau
adânc în somn.
Şi lumea, printre
voaluri înroşite,
Prin care se stingeau
visuri lactee,
Iar adormea, părând în
dimineaţă
O somnoroasă, tainică
femee.
„O, te iubesc!”,
spunea ea unui gnom
Ce-i săruta în somn
ochiul şi zarea,
Iar sânul sub
sărutu-nchipuit
Se ridica şi se umfla
ca marea.
„Trezeşte-te”, spuneam
eu adormitei
Înfăşurată-n neguri
ca-ntr-un lutru.
„Trezeşte-te, căci
visul din afară
E-atât de sfânt cât
visul dinăuntru!”
„O, te iubesc",
spunea încă dormind,
Privind pe dedesubt
spre ochiu-nchis.
„Trezeşte-te!"-i
spuneam, „şi-n realitate
Continuă vorba
începută-n vis!”
Şi ea clipi şi iar
închise ochii,
Căci i-a pătruns, prin
gene blonde, soare;
„O, aş dormi, o, aş
dormi în veci,
Căci mi-este frică
de-orice deşteptare!”
Şi-apoi
deschise-ncrezătoare ochii
Şi nu se dumirea
de-atât frumos,
Căci viaţa noastră e o
prelungire
A unui vis lung şi
misterios.
Din volumul „Poezii
inedite – Balade”
Imagini pentru a scuza un
poet îndrăgostit
O minge care-n plin
avânt
cu cât mai tare-atinge
de pământ,
cu-atât se nalţă mai
înalt spre cer;
viteazul obosit
de-armuri de fier;
sau astrul îngheţat
care ar vrea
să fie floare şi pe-un
sân să stea;
sau plictisita de
nălţime ciută;
sau licuriciul ce
şi-ar lua drept paraşută
rochiţa-rândunicii să
descindă dintr-o stea...
Din volumul „Poezii
antipoetice – Oglinzi pasionate”, 1933
Ion
Hadârcă
ION HADÂRCĂ - Biografie
(17. 08. 1949, Sângerei, Bălţi, Republica Moldova)
poet, eseist, publicist, traducător
Fiul Ninei şi al lui Dumitru Hadârcă, s-a născut la 17 august 1949 în comuna Sângereii Vechi (astăzi orăşelul Sângerei), judeţul Bălţi. În 1977 în colecţia „Debut” îi apare prima plachetă de versuri „Zilele” pentru care i se decernează Premiul tinere¬tului din republică (1979). Este unul dintre fondatorii Mişcării de Renaştere şi Eliberare Naţională şi primul Preşedinte al Frontului Popular din Moldova (1989-1992). A contribuit decisiv la proclamarea suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. În anul 1989 este ales deputat în Congresul Deputaţilor poporului din URSS şi în cinci legislaturi ale Parlamentului RM (1990-1994; 1994-1998; 2009, martie-iulie; 2009 – iulie pe lista Partidului Liberal). În perioada 1990-1993 a exercitat funcţia de prim-vice¬preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova (1990-1993). Actualmente este Preşedinte al Fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal. Autor a peste 30 de volume de poezie, publicistică, eseuri şi traduceri literare, cunoscut în întregul areal al limbii române, la rându-i, tradus în mai multe limbi de circulaţie universală. În anul 1998, Ed. Eminescu din Bucureşti îi lansează în seria „Poeţi români contemporani” volumul de sinteză „Cetăţile albe”. În 1989, în cadrul Salonului Interna¬ţional de Carte Românească pentru Copii şi Tineret din Chişinău i se conferă Diploma de merit „Cartea anului” pentru antologia „Duminica Mare”. În 2000-2002 îi apar cartea-surpriză „Povestea Cerbului divin” şi „Bunicuţa zburătoare”. Este coautorul noului „Abecedar. Manual de limbă română” (Ed. Prut Internaţional, 2000), aflat la a XII-a ediţie. Este şef de proiect la Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova şi coautor al volumului enciclopedic „Sângerei. Oameni. Istorie. Spiritualitate” (Chişinău, 2012), şef de cenaclu şi susţinător al tinerelor talente, laureat al revistei „Flacăra” (1992, sub directoratul lui George Arion), laureat al revistei „Convorbiri literare” pentru eseu (2001) şi laureat al Diplomei Internaţionale aiBBY în domeniul literaturii pentru copii „Hans Christian Andersen” (2010). Deţinător al medaliei „Mihai Eminescu” (2009) pentru volumul de versuri „Gheara de fum” (Ed. Garuda-Art, Chişinău, 2007) acordată de Academia Română. Decorat cu Ordinul Republicii Moldova (1996) pe care l-a declinat ulterior (2001) din motive de incompatibilitate cu resurecţia ideologiei comuniste. Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, al Uniunii Scriitorilor din România şi al PEN-clubului, membru al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni. Versurile lui IonHadârcă au fost traduse în limbile rusă, ucraineană, bielorusă, letonă, azerbaidjană, lituaniană, kazahă, armeană, engleză, franceză, italiană, maghiară, bulgară...
Scrieri
Poezie: Zilele (Chişinău, 1977), Lut ars (Chişinău, 1984), Darul vorbirii (Chişinău, 1985), Ambasadorul Atlantidei (Iaşi, 1996), Helenice (Chişinău, 1998), Două imperii (Chişinău, 1998), Cetăţile albe (Bucureşti, 1998), Albe cetăţile negre (1999), A fi în timp (Timişoara, 1999), Teoria stării inutile (Timişoara, 1999), Dezinfecţia de frontieră (Iaşi, 2001), Echipa de îngeri (Iaşi, 2001), Globul de mătase (Chişinău, 2001), Arta obsesiei (Iaşi, 2005), Artera Zen (Chişinău, 2006), Memoria celulozei (Iaşi, (2007), Pergamentele iernii (Iaşi, 2007), Gheara de fum (Chişinău, 2007), Pianul din abator (Chişinău, 2008); 101 poeme, Biodova (Bucureşti, 2009). Poezie pentru copii Baciul mieilor chirilici (1983), Noiţele (1985), Duminica Mare(1999), Povestea Cerbului Divin (2000, poveşti), Bunicuţa zburătoare (2002), De ce-i mare soarele (2002), Aproape trei cai (2003), Grăuncioare de lumină (2009, poveşti), Ionuţ cel nou-nouţ (2009). Publicis-tică: Arena cu iluzii (interviuri, discursuri, eseuri, Chişinău, 2000), Era barbară (Chişinău, 2005). Traduce din opera lui M. Cervantes, Ch. Baudelaire, A. Puşkin, M.Lermontov, G. Guillen, D. Harms, M. Aguirre, R. Alberti, M. Hernandes, F. Mayor, I. Draci, Nizami…
Antologii
Târgovişte-Chişinău-Sankt Petersburg. Antologie de poezie, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2012.
Referinţe
Ion Hadârcă. Bibliografie, Ch., 1999; Ion Hadârcă. Medalion literar, Biblioteca Naţională pentru Copii Ion Creangă (2005); Scriitorii Moldovei în lectura copiilor şi adolescenţilor(Dicţionar biobibliografic), Ed. Prut Internaţional, 2004; Cimpoi M., Pref. la cartea Zilele, Ch., 1977; Nastasiu V., Limpede ca şi cristalul, Tinerimea Moldovei, 4 dec. 1977; Chira Gh.,Biografie şi confesiune lirică, Tinerimea Moldovei, 3 sept. 1978; Cimpoi M., A fi în timp…, Tinerimea Moldovei, 23 nov., 1979; Dabija N., Pledoarie pentru poezie, Tinerimea Moldovei, 19 oct. 1979; Ţurcanu A. Ion Hadârcă – cioplitorul în bazalt, Tinerimea Moldovei, 25 mai 1979; Ţurcanu A. Exoduri în timp, în vol. Martor ocular, Ch., 1983; Ciocanu I., Refuzul pastişei,Nistru, 1982, nr. 4; Damian L., Despre poezia tânără, Lit. şi arta, 5 ian. 1978; Vatamanu I., Uimit de trandafir, în vol. Viaţa cuvântului, 1980; Hostiuc Şt., Ca uimirea lângă trandafir, Nistru, 1978, nr. 2; Moraru H., Înălţarea adâncurilor, Lit. şi arta, 25 oct. 1979; Dolgan M., O poezie a demnităţii umane, în vol. Poezia, adevăr artistic şi angajare socială, Ch., 1988; Cimpoi M., O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Ch., 1997; Păunescu A., Poezia care face istorie, Vremea, 1990, nr. 5; Ciocanu I., Atitudine şi mesaj în publicistica lui IonHadârcă, Lit. şi arta, 24 aug. 1999; Brumaru Al. I., Legătura peste Prut, Astra nr. 7-9, 1997, Braşov; Fotea C., Spătarul Milescu la Isarlâk, Salonul literar nr. 1, 1998, Focşani; Ciopraga Constantin, Sonetele lui Ion Hadârcă, Convorbiri literare, 2002, nr. 12; Roşioru I., Albe cetăţile negre (rec.), Convorbiri literare, 2001, nr. 4; Băciucu L., „Cioplitorul de bazalt…” în vol. A doua înviere, Ed. Orion, buc., 1999; Ţopa T., Are gustul frazei harnice, în vol. Condamnaţi la zbucium, Ed. Vast-M, 2003; Dinescu V., Ambasadorul Atlantidei, în vol. Confluenţe, Ed.Arionda, 2002; Colceriu N., Scriitorul în arena cu iluzii, Porto-Franco, ian-mart. 2002; Husar Al., Poetul în zale, Poezia, Iaşi, an. IX, nr. 3, 2003; Cimpoi M., Cele patru vânturi stilistice ale lui Ion Hadârcă, Limba Română, nr. 7. 8, 2004; Mănucă Dan, Ecoul timpului probabil, Limba Română, nr. 7-8, 2004; Urian T. ; Tranziţia dincolo de Prut, România literară, 2005, nr. 47; Busuioc N., Ion Hadârcă. Poezie şi existenţă, în vol. Cetatea gânditoare, Ed. Cronica, Iaşi, 2005; Bantoş A., Ion Hadârcă, scriitorul în faţa deşertului istoriei, Familia, nr. 11-12, 2011, Oradea.
Opinii
Textul poetic al lui Ion Hadârcă este dens, cu numeroase trimiteri la bogăţiile limbii, la istorie, la cultura noastră populară şi la culturile altor popoare. Expresia este proaspătă, cu o anumită doză de surpriză bine temperată. Dar în acelaşi timp poetul are gustul frazei arhaice, îi este familiar uzul expresiei cronicăreşti. (Liviu Damian)
Ion Hadârcă a adoptat postura de poet-copil ce priveşte în lume nu atât prin copilăria maturului, cât prin maturitatea copilului, încercat deja de asprimile timpului şi secolului. De aceea hamletizează în sens modern: „A fi în timp aceasta-i întrebarea”. (Mihai Cimpoi)
Volumul „Ambasadorul Atlantidei” anunţă o nouă tendinţă a poeziei lui Ion Hadârcă, în care echilibrul ideatic şi emoţia lirică se conjugă fericit cu expresia ludică şi ironia, şi completează imaginea unui poet modern, mereu deschis spre orizonturile poetice înnoitoare. (Arcadie Suceveanu)
„Ambasadorul Atlantidei” (Ed. Junimea, 1996) dezvăluie un liric şi, deopotrivă, un pamfletar, un cinic, ironic, amator de calambururi şi jocuri de limbaj, dar, totodată, şi un poet preocupat de „temele mari”, de cele care vizează condiţia umană de la acest sfârşit de mileniu. De altminteri, cartea debutează cu câteva poeme („Poemul deşertului”, „Saltimbecilia”, „Poezia”) care vorbesc despre poet şi poezie, implicându-le într-un abia disimulat proces moral, fără avocaţi, judecători, procurori şi fără boxe, desfăşurat la vedere... (Ioan Holban)
Ion Hadârcă este un intelectual de ţinută şi una dintre conştiinţele marcante ale vieţii culturale şi politice din Republica Moldova. Cartea sa „Era barbară” ajută la înţelegerea unei lumi despre care mulţi cred (din auzite) că ştiu totul, fără a şti, de fapt, mai nimic. (Tudorel Urian)
Sfera perfectă
locuim într-o sferă
perfectă
prin totala-i
imposibilitate
a demonstrării
ciudatei sale
sfericităţi
într-o sferă
de maximă precizie
şlefuită anume
prin dogma
unei cât mai năucitoare
relativităţi
Riduri antologice
mistreţul
mioara
şi căprioara
treceau şchiopătând
prin pădurea
de-argint
mistreţul
cu colţii
tociţi de poem
mioara
sedusă de folclorişti
şi căprioara
încă fecioară
dar culegând
antologice riduri
de pe frunţile
lui Homer
şi Plutarh
riduri-rânduri
de cărţi
înverzind
printre gânduri
Plutarh oprit la Prut
ienicerii sovietici
l-au oprit la Prut
pe suspectul Plutarh
mai întâi asigurându-l
că dincolo
în Ţara făgăduinţei
toţi sunt egali
şi nu există
nici o viaţă ilustră
mai apoi condamnându-l
că nicio biografie
recomandată de biroul
hotărârilor celor mai juste
n-a încăput
în Vieţile ilustre
Fragment ionescian
Ţară de Sus?
Ţară de Jos?
Desţărată moşie
Fără Hristos.
Curge prin apă
Un râu de granit
- Alo, Apusul!
- N-ai cumva nevoie
De Răsărit?
- Alo, cei de sus!
Dar trageţi odată
cortina sau apa
să înceteze actul final
impostorul
şi chemaţi la rampă
autorul!
Satul fără niciun locuitor
(„Jurnal de Chişinău”, 24 iulie 2007)
a murit s-a stins
şi ultimul locuitor
din satul neantului european
şi nici una din cele
două mitropolii
n-a venit să-i
ţină lumânarea
în urma sicriului
bocitoarea abisului
l-a bocit cu glas
de nisip şi de scrum
cu banderole negre
de vopsea chinuită
câteva pagini rupte
de ziar
l-au petrecut
în ultimul drum
ţânc al pământului
rămas să scâncească
la uşi sigilate
până la urmă
şi satul fără nici un locuitor
a emigrat în ţara
fără nici o localitate
Regele gol
deasupra lumii
orice muritor
săltat din luturi
de trei ori
e rege gol
odată când
scâncind de foame
adoarme crud
la sânul mamei
şi altădată
când citindu-i crezul
părintele
i-a săvârşit botezul
şi-n al iubirii tron
a treia oară
regele-i gol
lângă regina goală
în braţe albe/slabe
calde/reci
robi şi bezmetici
goi şi lacomi
suntem regi
Decapitarea de vis
în timpanele verzi ale verii
tot mai rar clipa-şi sună
paşii desculţi
tot mai reci amintiri
printre degete
printre nori zboară palid
găurită de viespi
turta lunii
turnată din ceară
şi prin sângele
unicornului rănit
trece în chiot
ultimul alai de nuntă
sau de vânătoare
pe când iscoadele cetăţii
decapitate de vis
stau de veghe
la porţile dimineţii
lampa răsăritului se stinge
de la acelaşi întrerupător
Parcul de iluzii spulberate
parcul de iluzii spulberate
se întinde mult peste real
pale de emoţii arse
încă răvăşesc coroana
câte unui vis
de mandarin
tremură din când în când
frunzişu-i
troienit
de pulberi aurii
pe alei cu degete flămânde
umbre trec
nu trec
fac valuri
ori pe-o clipă chiar
sfârşesc pe val
iată şi-o caretă fără cai
fără pânze fără surugiu
lunecă pe strunele
de harpă
dinspre nefiind spre nicăieri –
iată şi stăpânul
nesfârşitul
de pe ramuri strânge
câte-un omuleţ
Cruci de piatră
cruci de piatră
numai cruci de piatră
stau
în locul
crucilor de lemn
cruci de fier
de fontă de inox
stau în locul
crucilor de lemn
cruci de os
de marmoră
de aur
stau
în locul
crucilor
de lemn
tot mai lăudate
răstignirile
dar se pregătesc
şi de uraniu
de plutoniu
cruci
şi de pilat
pentru Cel
ce duce lemnul
ca pe-un fulg
(17. 08. 1949, Sângerei, Bălţi, Republica Moldova)
poet, eseist, publicist, traducător
Fiul Ninei şi al lui Dumitru Hadârcă, s-a născut la 17 august 1949 în comuna Sângereii Vechi (astăzi orăşelul Sângerei), judeţul Bălţi. În 1977 în colecţia „Debut” îi apare prima plachetă de versuri „Zilele” pentru care i se decernează Premiul tinere¬tului din republică (1979). Este unul dintre fondatorii Mişcării de Renaştere şi Eliberare Naţională şi primul Preşedinte al Frontului Popular din Moldova (1989-1992). A contribuit decisiv la proclamarea suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. În anul 1989 este ales deputat în Congresul Deputaţilor poporului din URSS şi în cinci legislaturi ale Parlamentului RM (1990-1994; 1994-1998; 2009, martie-iulie; 2009 – iulie pe lista Partidului Liberal). În perioada 1990-1993 a exercitat funcţia de prim-vice¬preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova (1990-1993). Actualmente este Preşedinte al Fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal. Autor a peste 30 de volume de poezie, publicistică, eseuri şi traduceri literare, cunoscut în întregul areal al limbii române, la rându-i, tradus în mai multe limbi de circulaţie universală. În anul 1998, Ed. Eminescu din Bucureşti îi lansează în seria „Poeţi români contemporani” volumul de sinteză „Cetăţile albe”. În 1989, în cadrul Salonului Interna¬ţional de Carte Românească pentru Copii şi Tineret din Chişinău i se conferă Diploma de merit „Cartea anului” pentru antologia „Duminica Mare”. În 2000-2002 îi apar cartea-surpriză „Povestea Cerbului divin” şi „Bunicuţa zburătoare”. Este coautorul noului „Abecedar. Manual de limbă română” (Ed. Prut Internaţional, 2000), aflat la a XII-a ediţie. Este şef de proiect la Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova şi coautor al volumului enciclopedic „Sângerei. Oameni. Istorie. Spiritualitate” (Chişinău, 2012), şef de cenaclu şi susţinător al tinerelor talente, laureat al revistei „Flacăra” (1992, sub directoratul lui George Arion), laureat al revistei „Convorbiri literare” pentru eseu (2001) şi laureat al Diplomei Internaţionale aiBBY în domeniul literaturii pentru copii „Hans Christian Andersen” (2010). Deţinător al medaliei „Mihai Eminescu” (2009) pentru volumul de versuri „Gheara de fum” (Ed. Garuda-Art, Chişinău, 2007) acordată de Academia Română. Decorat cu Ordinul Republicii Moldova (1996) pe care l-a declinat ulterior (2001) din motive de incompatibilitate cu resurecţia ideologiei comuniste. Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, al Uniunii Scriitorilor din România şi al PEN-clubului, membru al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni. Versurile lui IonHadârcă au fost traduse în limbile rusă, ucraineană, bielorusă, letonă, azerbaidjană, lituaniană, kazahă, armeană, engleză, franceză, italiană, maghiară, bulgară...
Scrieri
Poezie: Zilele (Chişinău, 1977), Lut ars (Chişinău, 1984), Darul vorbirii (Chişinău, 1985), Ambasadorul Atlantidei (Iaşi, 1996), Helenice (Chişinău, 1998), Două imperii (Chişinău, 1998), Cetăţile albe (Bucureşti, 1998), Albe cetăţile negre (1999), A fi în timp (Timişoara, 1999), Teoria stării inutile (Timişoara, 1999), Dezinfecţia de frontieră (Iaşi, 2001), Echipa de îngeri (Iaşi, 2001), Globul de mătase (Chişinău, 2001), Arta obsesiei (Iaşi, 2005), Artera Zen (Chişinău, 2006), Memoria celulozei (Iaşi, (2007), Pergamentele iernii (Iaşi, 2007), Gheara de fum (Chişinău, 2007), Pianul din abator (Chişinău, 2008); 101 poeme, Biodova (Bucureşti, 2009). Poezie pentru copii Baciul mieilor chirilici (1983), Noiţele (1985), Duminica Mare(1999), Povestea Cerbului Divin (2000, poveşti), Bunicuţa zburătoare (2002), De ce-i mare soarele (2002), Aproape trei cai (2003), Grăuncioare de lumină (2009, poveşti), Ionuţ cel nou-nouţ (2009). Publicis-tică: Arena cu iluzii (interviuri, discursuri, eseuri, Chişinău, 2000), Era barbară (Chişinău, 2005). Traduce din opera lui M. Cervantes, Ch. Baudelaire, A. Puşkin, M.Lermontov, G. Guillen, D. Harms, M. Aguirre, R. Alberti, M. Hernandes, F. Mayor, I. Draci, Nizami…
Antologii
Târgovişte-Chişinău-Sankt Petersburg. Antologie de poezie, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2012.
Referinţe
Ion Hadârcă. Bibliografie, Ch., 1999; Ion Hadârcă. Medalion literar, Biblioteca Naţională pentru Copii Ion Creangă (2005); Scriitorii Moldovei în lectura copiilor şi adolescenţilor(Dicţionar biobibliografic), Ed. Prut Internaţional, 2004; Cimpoi M., Pref. la cartea Zilele, Ch., 1977; Nastasiu V., Limpede ca şi cristalul, Tinerimea Moldovei, 4 dec. 1977; Chira Gh.,Biografie şi confesiune lirică, Tinerimea Moldovei, 3 sept. 1978; Cimpoi M., A fi în timp…, Tinerimea Moldovei, 23 nov., 1979; Dabija N., Pledoarie pentru poezie, Tinerimea Moldovei, 19 oct. 1979; Ţurcanu A. Ion Hadârcă – cioplitorul în bazalt, Tinerimea Moldovei, 25 mai 1979; Ţurcanu A. Exoduri în timp, în vol. Martor ocular, Ch., 1983; Ciocanu I., Refuzul pastişei,Nistru, 1982, nr. 4; Damian L., Despre poezia tânără, Lit. şi arta, 5 ian. 1978; Vatamanu I., Uimit de trandafir, în vol. Viaţa cuvântului, 1980; Hostiuc Şt., Ca uimirea lângă trandafir, Nistru, 1978, nr. 2; Moraru H., Înălţarea adâncurilor, Lit. şi arta, 25 oct. 1979; Dolgan M., O poezie a demnităţii umane, în vol. Poezia, adevăr artistic şi angajare socială, Ch., 1988; Cimpoi M., O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Ch., 1997; Păunescu A., Poezia care face istorie, Vremea, 1990, nr. 5; Ciocanu I., Atitudine şi mesaj în publicistica lui IonHadârcă, Lit. şi arta, 24 aug. 1999; Brumaru Al. I., Legătura peste Prut, Astra nr. 7-9, 1997, Braşov; Fotea C., Spătarul Milescu la Isarlâk, Salonul literar nr. 1, 1998, Focşani; Ciopraga Constantin, Sonetele lui Ion Hadârcă, Convorbiri literare, 2002, nr. 12; Roşioru I., Albe cetăţile negre (rec.), Convorbiri literare, 2001, nr. 4; Băciucu L., „Cioplitorul de bazalt…” în vol. A doua înviere, Ed. Orion, buc., 1999; Ţopa T., Are gustul frazei harnice, în vol. Condamnaţi la zbucium, Ed. Vast-M, 2003; Dinescu V., Ambasadorul Atlantidei, în vol. Confluenţe, Ed.Arionda, 2002; Colceriu N., Scriitorul în arena cu iluzii, Porto-Franco, ian-mart. 2002; Husar Al., Poetul în zale, Poezia, Iaşi, an. IX, nr. 3, 2003; Cimpoi M., Cele patru vânturi stilistice ale lui Ion Hadârcă, Limba Română, nr. 7. 8, 2004; Mănucă Dan, Ecoul timpului probabil, Limba Română, nr. 7-8, 2004; Urian T. ; Tranziţia dincolo de Prut, România literară, 2005, nr. 47; Busuioc N., Ion Hadârcă. Poezie şi existenţă, în vol. Cetatea gânditoare, Ed. Cronica, Iaşi, 2005; Bantoş A., Ion Hadârcă, scriitorul în faţa deşertului istoriei, Familia, nr. 11-12, 2011, Oradea.
Opinii
Textul poetic al lui Ion Hadârcă este dens, cu numeroase trimiteri la bogăţiile limbii, la istorie, la cultura noastră populară şi la culturile altor popoare. Expresia este proaspătă, cu o anumită doză de surpriză bine temperată. Dar în acelaşi timp poetul are gustul frazei arhaice, îi este familiar uzul expresiei cronicăreşti. (Liviu Damian)
Ion Hadârcă a adoptat postura de poet-copil ce priveşte în lume nu atât prin copilăria maturului, cât prin maturitatea copilului, încercat deja de asprimile timpului şi secolului. De aceea hamletizează în sens modern: „A fi în timp aceasta-i întrebarea”. (Mihai Cimpoi)
Volumul „Ambasadorul Atlantidei” anunţă o nouă tendinţă a poeziei lui Ion Hadârcă, în care echilibrul ideatic şi emoţia lirică se conjugă fericit cu expresia ludică şi ironia, şi completează imaginea unui poet modern, mereu deschis spre orizonturile poetice înnoitoare. (Arcadie Suceveanu)
„Ambasadorul Atlantidei” (Ed. Junimea, 1996) dezvăluie un liric şi, deopotrivă, un pamfletar, un cinic, ironic, amator de calambururi şi jocuri de limbaj, dar, totodată, şi un poet preocupat de „temele mari”, de cele care vizează condiţia umană de la acest sfârşit de mileniu. De altminteri, cartea debutează cu câteva poeme („Poemul deşertului”, „Saltimbecilia”, „Poezia”) care vorbesc despre poet şi poezie, implicându-le într-un abia disimulat proces moral, fără avocaţi, judecători, procurori şi fără boxe, desfăşurat la vedere... (Ioan Holban)
Ion Hadârcă este un intelectual de ţinută şi una dintre conştiinţele marcante ale vieţii culturale şi politice din Republica Moldova. Cartea sa „Era barbară” ajută la înţelegerea unei lumi despre care mulţi cred (din auzite) că ştiu totul, fără a şti, de fapt, mai nimic. (Tudorel Urian)
Sfera perfectă
locuim într-o sferă
perfectă
prin totala-i
imposibilitate
a demonstrării
ciudatei sale
sfericităţi
într-o sferă
de maximă precizie
şlefuită anume
prin dogma
unei cât mai năucitoare
relativităţi
Riduri antologice
mistreţul
mioara
şi căprioara
treceau şchiopătând
prin pădurea
de-argint
mistreţul
cu colţii
tociţi de poem
mioara
sedusă de folclorişti
şi căprioara
încă fecioară
dar culegând
antologice riduri
de pe frunţile
lui Homer
şi Plutarh
riduri-rânduri
de cărţi
înverzind
printre gânduri
Plutarh oprit la Prut
ienicerii sovietici
l-au oprit la Prut
pe suspectul Plutarh
mai întâi asigurându-l
că dincolo
în Ţara făgăduinţei
toţi sunt egali
şi nu există
nici o viaţă ilustră
mai apoi condamnându-l
că nicio biografie
recomandată de biroul
hotărârilor celor mai juste
n-a încăput
în Vieţile ilustre
Fragment ionescian
Ţară de Sus?
Ţară de Jos?
Desţărată moşie
Fără Hristos.
Curge prin apă
Un râu de granit
- Alo, Apusul!
- N-ai cumva nevoie
De Răsărit?
- Alo, cei de sus!
Dar trageţi odată
cortina sau apa
să înceteze actul final
impostorul
şi chemaţi la rampă
autorul!
Satul fără niciun locuitor
(„Jurnal de Chişinău”, 24 iulie 2007)
a murit s-a stins
şi ultimul locuitor
din satul neantului european
şi nici una din cele
două mitropolii
n-a venit să-i
ţină lumânarea
în urma sicriului
bocitoarea abisului
l-a bocit cu glas
de nisip şi de scrum
cu banderole negre
de vopsea chinuită
câteva pagini rupte
de ziar
l-au petrecut
în ultimul drum
ţânc al pământului
rămas să scâncească
la uşi sigilate
până la urmă
şi satul fără nici un locuitor
a emigrat în ţara
fără nici o localitate
Regele gol
deasupra lumii
orice muritor
săltat din luturi
de trei ori
e rege gol
odată când
scâncind de foame
adoarme crud
la sânul mamei
şi altădată
când citindu-i crezul
părintele
i-a săvârşit botezul
şi-n al iubirii tron
a treia oară
regele-i gol
lângă regina goală
în braţe albe/slabe
calde/reci
robi şi bezmetici
goi şi lacomi
suntem regi
Decapitarea de vis
în timpanele verzi ale verii
tot mai rar clipa-şi sună
paşii desculţi
tot mai reci amintiri
printre degete
printre nori zboară palid
găurită de viespi
turta lunii
turnată din ceară
şi prin sângele
unicornului rănit
trece în chiot
ultimul alai de nuntă
sau de vânătoare
pe când iscoadele cetăţii
decapitate de vis
stau de veghe
la porţile dimineţii
lampa răsăritului se stinge
de la acelaşi întrerupător
Parcul de iluzii spulberate
parcul de iluzii spulberate
se întinde mult peste real
pale de emoţii arse
încă răvăşesc coroana
câte unui vis
de mandarin
tremură din când în când
frunzişu-i
troienit
de pulberi aurii
pe alei cu degete flămânde
umbre trec
nu trec
fac valuri
ori pe-o clipă chiar
sfârşesc pe val
iată şi-o caretă fără cai
fără pânze fără surugiu
lunecă pe strunele
de harpă
dinspre nefiind spre nicăieri –
iată şi stăpânul
nesfârşitul
de pe ramuri strânge
câte-un omuleţ
Cruci de piatră
cruci de piatră
numai cruci de piatră
stau
în locul
crucilor de lemn
cruci de fier
de fontă de inox
stau în locul
crucilor de lemn
cruci de os
de marmoră
de aur
stau
în locul
crucilor
de lemn
tot mai lăudate
răstignirile
dar se pregătesc
şi de uraniu
de plutoniu
cruci
şi de pilat
pentru Cel
ce duce lemnul
ca pe-un fulg
Poemul
deşertului
Un
deştept
Vorbea-n
deşert:
Multe
ni-s
De
nedescris
Multe
nu-s
Demne
de spus
Mult-puţinul
Mişcă
plinul
Ideală
Lumea-i goală
Mandragora,
cupa cu nectar
În Agora
Timpul dat cu var să nu uite-şi
leagănoduri la batistă
Mandragora
cupa cu nectar îşi aşteaptă-amanţii
optimistă
regi şi filosofi
şi deputaţi
în zadar îşi proiectează ora:
condamnată
cupei cu nitraţi
moare filosofic
Mandragora
Petru Arustei, poet şi pictor
În loc de biografie
Petru Aruștei (n. 23 martie 1939, Podu Iloaiei, județul Iași — d. 17 august 1984, Iași) a fost un poet
și pictor român.
Cezar Ivanescu despre
Petru Aruștei •15 Iunie 2007:
Spuneam despre Petru Aruștei ca
il consider, in eternitate, cel mai mare artist pe care l-am cunoscut
in viata mea si, daca iubesc si urasc din tot sufletul Iasiul, il iubesc pentru
ca mi-a prilejuit intalnirea cu un asemenea artist, si il urasc pentru ca l-a martirizat
o viata si l-a omorat fara mila in vara anului 1984...
Petru Aruștei descindea in
Iasi cu grupul studentilor din Podu-Iloaiei (o comuna din preajma Iasiului),
grup condus de Laurentiu Ciobanu (Dan Laurentiu) si intr-un tarziu s-a stabilit
definitiv in Iasi, muncind pe unde gasea de lucru, pictand si scriind...
Ca si Brancusi, Petru Arustei era autodidactul
exemplar, instruit in pictura, literatura, filosofie si muzica, uneori peste
nivelul unora dintre noi care au facut cariere universitare... Era un barbat
puternic si sanatos si-l vedeam traind mult si apucand sa se bucure de o glorie
binemeritata inca din timpul vietii sale...
Toata opera sa
plastica e risipita prin colectii particulare sau pe la prieteni si nu stiu
daca voi avea norocul sa intocmesc un catalog cu toate lucrarile sale sau sa
tiparesc un album care sa contina reproduceri dupa lucrarile sale
reprezentative, ilustrandu-i vocatia de pictor genial...
In ceea ce priveste
poezia lui Petru Arustei, am ingrijit, impreuna cu poetul Lucian Vasiliu, o
editie postum a poemelor sale in proza, Moarte si Renastere si
Supravietuire (Institutul European, Iasi, 1994), editie incompleta,
dar edificatoare pentru cunoscatori, opera postuma de valoarea unui
Lautreamont... O mare literatura cum e literatura franceza nu-i permite sa-i
ignore pe Lautreamont sau pe Raymond Radiguet, literatura romana, prin criticii
si istoricii ei literari oficiali, isi permite sa-l ignore pe un Petru Arustei si nu doar pe
el...
Numai un sclerozat
mintal mai poate trata drept autori, intr-o istorie literara, nonvalori
absolute ca V. Em. Galan sau Titus Popovici si ignora nume ca Gabriela Cretan
sau Cristian Simionescu... Asa se scrie la noi, inca, istoria... Ar trebui sa
evoc multe figuri interesante si sa narez intamplari care m-au legat profund de
Iasi, pentru toata viata, si probabil ca o voi face intr-o buna zi...
E suficient sa spun,
deocamdata, ca Iasiul mi-a fixat definitiv ideea de Centru al Lumii si oriunde
m-as fi asezat, temporar, pentru a trai si a scrie, m-am simtit, in adancul
meu, apartinind Cetatii Eterne, considerand toate celelalte orase in care am
locuit (inclusiv blestematul Bucuresti) drept niste suburbii ale Iasiului...
Condamnare - Adrian Păunescu
Control la inimă - Adrian Păunescu
TEATRU/ FILM
17 August
Moara
cu noroc
Film - La moara cu noroc
HQ
Mara
Viata e prea scurta - Andre Roussine
GÂNDURI
PESTE TIMP 17 August
SFATURI
UTILE 17 August
De
ce ar trebui sa reducem consumul de carne !!
1. CARNEA CONSUMA ENERGIE VITALA, in procesul digestiei, in loc sa o genereze. Proteina animala este un lanț de aminoacizi, care trebuie întîi descompus în elemente constitutive, pentru ca organismul să o poată folosi. Asta presupune eforturi energetice uriașe. Cu alte cuvinte în loc sa-ți dea, îți fură din energie.
2. CARNEA CONȚINE ADRENALINĂ ÎN CANTITĂȚI MARI (secretată de groaza animalelor sacrificate) care epuizează glandele suprarenale umane și duce în timp la hipertensiune. Adrenalina provoacă furie și agresivitate celui care consuma carne.
3. CARNEA E TOXICĂ, datorita acidului uric (care provoacă guta), acidul fosforic și acidul sulfuric, formați în procesul de digestie și metabolismul proteinelor din carne. Acești acizi au o acțiune iritantă și inflamatoare asupra țesuturilor.
4. CARNEA ELIMINĂ CALCIUL din organism, datorită azotului din compoziția proteinei din carne, cu conținut bogat în fosfor.
5. CARNEA E ACIDĂ, ducînd la inflamații ale țesuturilor și degradarea lor rapidă și la așa numita acidoză, cauza tuturor bolilor. De la o raceala pînă la cancer!
6. CARNEA CREȘTE COLESTEROLUL ducînd la accidente vasculare, hipertensiune arterială, angină pectorală, boli de inimă, obezitate și impotență, etc.
7. CARNEA PROMOVEAZĂ CALCULII HEPATICI ȘI BILIARI
8. PROTEINELE ANIMALE PUTREZESC în interiorul organismului, dînd trupului un miros greu.
9. CARNEA DUCE LA APARIȚIA CANCERULUI DE COLON. Mai ales consumul de carne roșie este asociat cu creșterea compușilor de tip N-Nitroso din culturile de bacterii intestinale, care lezează colonul și provoacă tumori maligne la nivelul lui.
10. CARNEA DUCE LA APARITIA CANCERULUI HEPATIC SI PANCREATIC
11. CREȘTEREA ANIMALELOR SE FACE ÎN CONDIȚII DEZUMANIZANTE PENTRU CRESCĂTORI, în spații închise, lipsite de lumina soarelui sau de aer curat. Animalele sunt injectate cu hormoni de creștere, hrănite cu furaje pline de pesticide și ierbicide, cu concentrate făcute din faină de oase, bolnave de cancer, cel mai adesea. Sunt maltratate și ucise apoi cu cruzime.
12. CREȘTEREA ANIMALELOR A FĂCUT RAVAGII MEDIULUI. Defrișările masive, pentru ca în locul pădurilor să se creeze locuri de pășunat, au dezechilibrat eco-sistemul planetar, distrugînd habitatul natural al animalelor sălbatice, diminuînd cantitatea de oxigen și provocind încălzirea globală.
13. CONSUMUL DE CARNE SCURTEAZA VIAȚA (prin epuizarea în timp a organelor vitale).
14. CONSUMUL DE CARNE STIMULEAZA, IRITĂ SI INFLAMEAZĂ ORGANELE SEXALE (În special glanda prostatei, ducÎnd la apariția prostatitei)
15. CARNEA ESTE INJECTATA CU HORMONI DE CREȘTERE, ANTIBIOTICE ȘI VACCINURI, toate considerate cancerigene.
16. ANIMALELE SUNT HRĂNITE CU UN AMESTEC DE FURAJE ȘI CARNE TOCATĂ, PROVENITĂ DE LA VACI, PORCI, GĂINI BOLNAVE ȘI AGONIZANTE ȘI OI MOARTE. și îmbolnăvesc animalele, așa cum îi îmbolnăvesc și pe oameni. Ăsta este motivul apariției unor boli teribile Aceste practici duc la acidoză ca “boala vacii nebune”.
17. INGESTIA DE PROTEINĂ ANIMALĂ INTERFEREAZĂ CU ABSORBȚIA MANGANULUI DIN ORGANISM, ceea ce poate provoca amețeli, tulburări de echilibru, spasme, convulsii, probleme de transmitere a impulsurilor neuronale (miastenie, aritmie cardiaca, fibrilații), probleme neuromusculare, boala Parkinson si boala Lou Gehring.
18. CARNEA ABUNDĂ ÎN CELULE ROȘII MOARTE, cu conținut mare de fier ionizat (extrem de diferit de cel de origine vegetala), care poate duce la scăderea nivelului de crom (necesar în transferul de insulină), scăderea nivelului de zinc (necesar în producerea insulinei și a energiei), lezarea țesuturilor hepatice, pancreatice si renale; scăderea nivelului de calciu, creșterea nivelului de sodiu (cauzatoare de edeme)
19. CARNEA ESTE PRINCIPALA CAUZĂ CARE DUCE – ÎN MOD DIRECT – LA DEGRADARE DANTURII, datorita faptului ca interferează cu absorbția calciului;
20. CARNEA E INADECVATĂ CONSUMULUI UMAN DIN CEL PUȚIN 7 MOTIVE:
a) carnivorele au gheare cu care iși prind prada; oamenii, n-au;
carnivorele au canini și incisivi puternici, cu care sfîșîie carnea, dar n-au în schimb molari plați cu care să o mestece, așa că o înghit bucăti întregi; oamenii nu au dinții din față ascuțiți, dar au molari destinați să macine bine bolul alimentar;
c) carnivorele au tractul digestiv doar de trei ori mai mare decît lungimea corpului, ceea ce faciliteaza evacuarea destul de rapidă a carnii digerate, intrate in putrefacție; oamenii au traiectul digestiv de 10-12 ori mai mare decît lungimea corpului, unde carnea intrată in putrefactie poate stagna și pina la 5 zile într-un corp încă sănătos, dar uneori rămîne lipită de pereții colonului ani de zile, sub forma așa numitei plăci mucoidale.
d) stomacul carnivorelor secretă acid clorhidric puternic, care digeră proteina animală; stomacul uman secretă un acid clorhidric de 20 de ori mai slab decît cel al carnivorelor.
e) glandele salivare ale carnivorele n-au rolul de a pre-digera alimentele; la oameni s-au dezvoltat glande salivare productive, al caror produs (saliva) are enzime puternice care predigeră carbohidrații.
f) saliva carnivorelor este acidă; saliva oamenilor este alcalină.
g) digestia nutrienților se face rapid și direct în stomacul carnivorelor, sub influența acidului clorhidric puternic; digestia omului începe în gură, sub acțiunea enzimelor salivare specializate în carbohidrați și lipide, trece în stomac, unde se descompun proteinele cu ajutorul pepsinei și se desfasoară în toată plenitudinea ei, lent, în intestinul subțire al omului. Absorbția nutrienților are loc abia în intestinul gros, după un parcurs lung, uneori de 7 metri, cît are tractul digestiv.
21. CARNEA ANIMALĂ NU E CU NIMIC DIFERITĂ DE CEA UMANĂ, AVÎND ACEEAȘI COMPOZIȚIE CHIMICĂ.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu