MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU
SÂMBĂTĂ 22 SEPTEMBRIE 2018
Bună
ziua, prieteni!
Vă invit să lecturați
materialele selecționate și prezentate de mine.
Pentru protejarea celui mai
important simț – văzul - sunt nevoit, în urma sfaturilor primate să reduc cât
mai mult activitatea pe internet. În acest sens, la unele articole voi solicita
colaborarea Dumneavoastră în găsirea exemplelor potrivite, așa cum am mai
procedat pentru MUZICĂ.
Mulțumesc
pentru atenție și vă doresc o zi de sâmbătă frumoasă! Doamne ajută!
Să începem programul cu muzică bună:
Să începem programul cu muzică bună:
MARAVILLOSAS ORQUESTAS DEL RECUERDO.( CARAVELLI Y XAVIER CUGAT). Seleccion de Cecil González
ISTORIE
PE ZILE 22 Septembrie
Evenimente
·
66: Împăratul roman Nero creeaza Legiunea I Italica. Aceasta unitate militara (in
latina Legio I Italica), a fost un corp de infanterie de elita al armatei
romane. Numele sau provine de la locul recrutarii primilor soldati, de pe
teritoriul Italiei si era compusa dintr-un numar de soldati cuprins intre
4200 (in perioada republicana) si 5200 (in perioada imperiala). Simbolul Legiunii a I-a Italica era un
porc mistret si avea sediul la Novae, in Moesia Inferior (Sistov, in Bulgaria
de azi). A servit si in Dacia participand in
timpul campaniei lui Traian, la construirea unui
pod peste Dunăre. Nero s-a nascut la 15 decembrie
37 si a fost ultimul imparat roman din dinastia
iulio-claudiana. A urcat pe tron la 13 octombrie 54, la moartea tatălui
său, Claudius. Nero Claudius Caesar Augustus
Germanicus (n. 15 decembrie 37 – d. 9 iunie 68), a fost al
cincilea împărat roman al dinastiei iulio-claudiene. Este unul dintre împărații
care au fost foarte aspru judecați în literatura antică. Se presupune că a dat
foc Romei si se zvonea ca si-ar fi violat mama. A fost deposedat de putere si s-a sinucis
la 9 iunie 68.
·
1326:
Cea mai veche mențiune de înnobilare a unui cneaz român de
către regele Ungariei,
Carol Robert de Anjou; Carol
Robert îi dăruiește lui Stanislav, cneaz din Maramureș, moșia Zurduc din comitatul Maramureș, pentru
serviciile sale aduse regatului.
·
1499:
A luat sfârșit Războiul
Suab, prin semnarea tratatului de la Basel,
tratat care se dădea o foarte largă autonomie confederației de cantoane ce avea
să stea la baza Elveției
moderne.
- 1761: George al III-lea
și Charlotte de
Mecklenburg-Strelitz sunt încoronați ca rege și regină a
Regatului Marii Britanii.
- 1784: Rusia
fondeaza colonia de la Kodiak, in Alaska. Acest teritoriu a apartinut din vechime
triburilor de indieni americani Alutiiq, in limba carora
kadiak înseamnă „insulă”. În 1763, exploratorul
rus Stephan Glotov a
descoperit insula, numind-o Kad’yak (Кадьяк), fiind urmat de
căpitanul britanic James Cook cincisprezece ani mai târziu, care a scris
primul „Kodiak”, în jurnalele sale în 1778. Insula a devenit un centru pentru colectarea blanurilor, in special
a celor de vidre de mare care erau
foarte apreciate. Misionarii ortodocși s-au stabilit pe insula
de la sfârșitul secolului al 18-lea, continuând colonizarea europeana a
insulei, care ulterior a devenit capitala Alaskai ruse. Când Rusia a vândut Alaska în Statele
Unite în 1867, Kodiak a devenit un centru de pescuit comercial, important
si pentru fabricile sale de conserve.
- 1792: Convenția
stabilește Republica
Franceză.
- 1859 - A luat fiinta facultatea
de Stiinte Juridice din Bucuresti.
- 1862: Președintele
Statelor Unite Abraham
Lincoln a emis Proclamația de Emancipare
prin care decreta eliberarea tuturor sclavilor
negri din teritoriul confederat. Proclamația de emancipare constă din două decrete ale Președintelui
Statelor Unite, Abraham Lincoln, emise în timpul războiului civil
american. Primul, emis la 22 septembrie 1862, a declarat liberi toți
sclavii din toate statele Confederației care nu aveau să treacă sub
controlul Uniunii până la 1 ianuarie 1863. Al doilea decret, emis la 1
ianuarie 1863, a numit statele în care este valabil. Proclamația de
emancipare a fost atacată la acea vreme pentru că elibera doar sclavii
asupra căror Uniunea nu avea putere. În practică, proclamația a însemnat
un angajament al Uniunii de a desființa sclavia, decizie controversată în
Nord. Lincoln a emis decretul din poziția sa de „Comandant Suprem al
Forțelor Armate” conform articolului II, secțiunea 2 din
Constituția Statelor Unite. Proclamația nu a eliberat niciun sclav din
statele de graniță (Kentucky, Missouri, Maryland, Delaware, și Virginia de
Vest), sau din statele sau porțiunile de state din Sud care se aflau sub
controlul Uniunii. I-a afectat direct, la început, doar pe acei sclavi
care fugiseră din Sud și trecuseră în Uniune. Aflând vestea Proclamației,
și alți sclavi au fugit dincolo de liniile unioniste pe măsură ce armata
Nordului avansa spre sud. În vreme ce armatele Uniunii au ocupat
Confederația, mii de sclavi erau eliberați în fiecare zi până când aproape
toți (aproximativ 4 milioane, conform recensământului din 1860[1]) au
devenit liberi până în iulie 1865. După război, aboliționiștii erau
îngrijorați de faptul că Proclamația ar fi fost doar o măsură luată pe
timpul războiului, și că nu avea puterea de a pune capăt sclaviei. Câteva
foste state sclavagiste au adoptat legi de interzicere a sclaviei; totuși,
sclavia a continuat să existe până când a fost desființată prin
ratificarea Amendamentului al 13-lea la 18 decembrie 1865.
- 1869 - Premiera mondiala a
operei “Aurul Rinului”, Das Rheingold de Richard Wagner în Munchen.
- 1888: Apare primul
număr din National Geographic Magazine.
- 1903: În SUA,
Italo Marchiony, un producător de înghețată venit din Italia, a primit brevetul de invenție pentru
cornetul de înghețată.
- 1904: Cursă
automobilistică, organizată de ACR, pe
traseul București-Giurgiu-București,
una din primele din țara noastră și din această parte a Europei. Cursa a fost câștigată de George Valentin Bibescu
care a obținut cea mai mare viteză de până la acea dată în Europa, într-o
cursă pe soselele publice, cu un autoturism Mercedes de 40 CP.
- 1908: Printul Ferdinand de Saxa
Coburg, sprijinit de guvernul lui Alexandar Malinov, declară printr- un
manifest special, independenţa Bulgariei şi se proclamă ţar al bulgarilor;
(5 octombrie s.n.). Acest act s-a efectuat fără
consimţământul Marilor Puteri şi împotriva voinţei Turciei. Independența de jure a Bulgariei fata de Imperiul Otoman a fost proclamata la 22 septembrie stil vechi
(5 octombrie stil nou) 1908, in vechea capitala aTarnovo de catre Prințul Ferdinand al Bulgariei, care a luat apoi titlul de „țar”. Declarația
de independență a Bulgariei a fost urmată de anexarea Bosniei de
catre Austro-Ungaria,in ziua următoare și de unirea Greciei cu
Creta, (nerecunoscuta pana in 1913). Independența Bulgariei a
fost recunoscută pe plan internațional in primăvara anului 1909 si este
sărbătorită în fiecare an la 22 septembrie ca Ziua Independenței. La data de 22 septembrie 2008, Bulgaria
a celebrat Centenarul aniversar al independenței sale.
- 1914: Primul Război Mondial:
submarinul german U9 sub comanda lui Otto Weddigen scufundă trei
cruiserate blindate britanice, HMS Aboukir, HMS Hogue și HMS
Cressy.
- 1914:
Împaratul Germaniei, Wilhelm al II-lea, îi cere telegrafic regelui
Carol I al României (1866-1914), intrarea tarii noastre în razboi de
partea Puterilor Centrale. Regele
Carol I îi raspunde ca nu poate da curs cerererii, din cauza impotrivirii
opiniei publice românesti. Majestatea
Sa Carol I, Rege al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe
numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von
Hohenzollern-Sigmaringen, (n. 10 aprilie 1839- d.10 octombrie 1914).
În cei 48 de ani ai domniei sale
(cea mai lungă domnie din istoria statelor românești), Carol I a obținut
independenta tariii, căreia
i-a șcrescut imens prestigiul international, a redresat
economia și a pus bazele unei dinastii. A construit la
Sinaia castelul Peles, care a rămas și acum una dintre
cele mai vizitate atracții turistice ale țării. După războiul ruso-turc din 1877,
România a câștigat Dobrogea, iar in 1913, in urma Pacii de la
Bucuresti, Cadrilaterul (Dobrogea de sud). Carol a dispus ridicarea primului pod peste între
Fetesti si Cernavoda, una dintre marile constructii europene ale
timpului, care să lege noua provincie de restul țării.
- 1927: Jack Dempsey,
unul dintre boxerii de legendă ai anilor 20,
pierde meciul jucat în compania lui Gene Tunney.
- 1928 -
România a ratificat Convenţia sanitară internaţională de la Paris
(încheiată la data de 21 iunie 1926).
- 1931: La propunerea
lui Nicolae
Iorga, președinte al Consiliului de Miniștri, Constantin Brâncuși a fost
decorat cu ordinul "Meritul cultural pentru artă plastică". Constantin Brâncuși (n. 19
februarie 1876, Hobița, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris), sculptor român
cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în
sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales membru postum al
Academiei Române.
- 1949: URSS a
detonat prima bomba atomica construita in tara.
- 1955: Intră în
tipografie primul volum al romanului "Moromeții", de Marin Preda; la 29 noiembrie romanul era pregătit
pentru tipărire. Tirajul primei ediții a fost de 20.100 exemplare. Marin Preda (n. 5 august 1922,
Siliștea-Gumești, județul Teleorman — d. 16 mai 1980, Mogoșoaia) a fost un
scriitor român postbelic și directorul editurii „Cartea Româneacă„.
- 1958: A avut loc
premiera bucureșteană a operei "Oedip", de George Enescu (conducerea muzicală – Constantin Silvestri, regia Jean Rînzescu,
în rolul principal – David
Ohanesian; premiera mondială a operei avusese loc la Paris, în anul 1936).
- 1968: Transferul celor
două temple de la Abu
Simbel este finalizat. Clădirile sunt salvate de la
scufundarea în apele lacului
Nasser. Salvarea templelor a început în anul 1964 de către
o echipă multinațională de arheologi, ingineri și operatori calificați sub
stindardul UNESCO,
și a costat aproximativ 40 de milioane de dolari. Între 1964 și 1968, tot
site-ul a fost atent tăiat în blocuri mari, demontate, ridicate și
reasamblate într-un nou loc, cu 65 de metri mai mare și la 200 de metri
mai sus de râu, într-una dintre cele mai mari provocările de inginerie
arheologică din istorie.
- 1975: La San Francisco, a avut loc a doua
încercare de asasinare a președintelui Gerald
Ford. Gerald
Rudolph Ford, Jr., cunoscut mai ales ca Gerald Ford, (n. 14 iulie 1913 —
d. 26 decembrie 2006), cel de-al patruzecilea vicepreședinte (1973 – 1974)
și cel de-al treizeci și optulea președinte al Statelor Unite ale Americii
(1974 – 1977).
- 1976: Adeziunea Portugaliei la Consiliul Europei.
- 1976: Sonda
americana Viking confirma existenta unei calote de gheata de pe Marte.
- 1979
- Israelul face un test nuclear in Oceanul Indian.
- 1980: Irakul
invadează Iranul,
începând Războiul din Golf.
- 1981: Deschiderea
oficială a trenului de mare viteză francez Train à Grande Vitesse
(TGV).
Nașteri
- 1515:
S-a nascut Anne de Cleves, soţia lui Henric al VIII-lea al Angliei; (d.16
iulie 1557). Anne de Cleves în stătulețul
Cleves din nordul Germaniei pe domeniile fratelui
sau, Wilhelm III Herzog von Jülich-Cleves-Berg, care a considerat că
o căsătorie a surorii sale cu regele Henric al VIII-lea al Angliei i-ar
întări statutul.
După aranjarea căsătoriei, Anne de Cleves a plecat în Anglia, unde Henric a constatat că este urâtă “ca o iapă flamandă” și că nu se pot înțelege, pentru că el nu vorbea germana iar ea nu vorbea engleza. Prima lui reacție a fost să nu se căsătorească, dar i-a fost imposibil să încalce tratatul de căsătorie semnat anterior. În ciuda protestelor lui Henric, căsătoria a avut loc pe 6 ianuarie 1540, astfel Anne de Cleves devenind a patra sa soție, urmându-i lui Jane Seymour. Văzând că nu este dorită, a fost de acord cu propunerea de divorț, care s-a pronunțat în iulie 1540. În felul acesta, Henric a fost liber să se căsătorească cu a cincea sa soție, Catherine Howard. - 1601: Ana de Austria, soția lui Ludovic al XIII-lea al Franței
(d. 1666). A fost infantă a Spaniei, regină a Frantei si
Navarrei, soția regelui Ludovic al XIII-lea și regentă (1643-1651) pentru
fiul său, Ludovic al XIV-lea. În timpul
regenței sale, a fost prim-ministru cardinalul Mazarin. A fost una dintre
personajele principale în romanul lui Alexandre Dumas, „Cei trei
muschetari”.
- 1701: Anna Magdalena Bach, a doua
soție a lui Johann Sebastian Bach (d. 1760)
- 1750: S-a nascut botanistul german
Christian Konrad Sprengel. A demonstrat rolul insectelor
in polenizare; (d.06.05.1816).
- 1791: S-a nascut Michael Faraday, fizician
si chimist englez, unul dintre fondatorii teoriei electromagnetismului. A descoperit, in anul 1831, fenomenul de
inductie electromagnetica si a formulat legile electrolizei. El a fost cel care a introdus notiunea de echivalent
electrochimic, cunoscut si ca „numarul lui Faraday”. De asemenea, el este cel care a introdus in fizica notiunea de
“câmp”. S-a nascut in casa unui
fierar care nu a avut bani sa il trimita la scoala. De la 13 ani, Faraday
a inceput sa lucreze la o legatorie de carti. Aici si-a descoperit
pasiunea de a citi, atentia sa indereptindu-se spre cartile de
popularizare a stiintei. In 1812, a reusit sa isi gaseasca un loc de munca
la Institutul Regal ca ajutor de laborant. In 1824 a fost ales membru al
Societatii Regale. Lucrarea
sa de referinta este “Cercetari experimentale in domeniul curentului
electric”. Cercetarile sale au contribuit enorm la dezvoltarea fizicii si
chimiei. Faraday si-a gasit
timp sa scrie si carti pentru popularizarea stiintei, una dintre ele –
“Istoria chimica a luminarii” – fiind extrem de apreciata. A decedat la
25 august 1867.
- 1831: S-a
nascut Grigore Cobălcescu, geolog şi paleontolog roman, cel care a pus
bazele geologiei româneşti, ca disciplină ştiinţifică; a publicat, în 1862,
prima lucrare geologică originală “Calcariul de la Rapidea” ; membru al
Academiei Române (d.21.05.1892).
- 1835: Prințul Leopold de
Hohenzollern-Sigmaringen, tatăl regelui Ferdinand al României (d. 1905). Leopold Stefan Karl Anton Gustaf Eduard Tassilo
von Hohenzollern Sigmaringen, a fost primul fiu al prinţului Karl
Anton de Hohenzollern-Sigmaringen. Fratele său mai mic a devenit Regele
Carol I al României. După revoluţia spaniolă
din 1868 care a detronat-o pe regina Isabella II, i s-a oferit coroana
acestei tari, ofertă sprijinită de prim-ministrul prusac Otto von
Bismarck, dar respinsă de împăratul francez Napoleon al III- lea. Leopold a declinat oferta la presiunile
franceze, dar după o serie de solicitări suplimentare ale Franţei, s-a
declanşat Războiul Franco-Prusac din 1870-1871, care va duce în final la
căderea împăratului Napoleon şi proclamarea celei de-a treia
republici in Franta.
- 1866: Iuliu Cezar Săvescu, poet român
(d. 1903)
- 1873: S-a
născut matematicianul Dimitrie D. Pompeiu, creatorul şcolii matematice
române de teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale şi de mecanică; (m. 7
octombrie 1954). Dimitrie D. Pompeiu (n. 22 septembrie 1873, Broscăuți,
județul Botoșani – d. 8 octombrie 1954, București), matematician român,
profesor la universitățile din Iași, București și Cluj, membru titular al
Academiei Române. De numele lui Pompeiu se leagă si organizarea la Cluj,
după primul război mondial, a învăţământului matematic românesc. El
organizează seminarul matematic din Cluj, după exemplul celebrului seminar
de la College de France. De asemenea, în 1929, împreună cu Petru Sergescu,
înfiinţează revista Mathematica, de largă circulaţie internaţională. Opera
matematică a lui Pompeiu este conţinută în cele aproximativ 150 de lucrări
publicate. A fost membru titular al Academiei de Ştiinţe din România,
începând cu 5 iunie 1943.
- 1878: Prințul Miguel de Braganza
(d. 1923)
- 1882: S-a
nascut Wilhelm Keitel, feldmareşal german din Al Doilea Război Mondial (d.
1946). Wilhelm Bodewin Johann Gustav Keitel (n. 22 septembrie 1882 – d. 16
octombrie 1946), ofițer german care a deținut gradul de feldmareșal al
celui de-al Treilea Reich german. În calitate de comandant al
comandamentului suprem al armatei (Oberkommando der Wehrmacht (OKW)),
Keitel a fost unul dintre liderii militari importanți ai Germaniei
naziste.
- 1904 -
S-a născut criticul de artă, traducătorul şi eseistul Nicolae
Argintescu-Amza (m. 7 septembrie 1973).
- 1913 - S-a nascut Leroy (Alvin)
Holmes, sef de orchestra american.
- 1914: Alice Botez, prozatoare română (d. 1985)
- 1920: George Zarnea, medic și biolog român,
membru al Academiei Române
- 1929: S-a
nascut Dinu Cocea, regizor şi scenarist, stabilit la Paris în 1985
(n.Periş, judeţul Ilfov). Dinu Cocea (n. 22 septembrie 1929, comuna Periș,
județul Ilfov – d. 26 decembrie 2013, Paris[1]) a fost un regizor și
scenarist român.
- 1930 - S-a nascut Joni James
(Joan Carmella Babbo), cantareata americana.
- 1932: Algirdas Brazauskas, președinte
al Lituaniei
(d. 2010)
- 1937: Nicolae Popescu, matematician
român, membru al Academiei Române
- 1938: S-a
nascut Augustin Buzura, membru al Academiei Romane, fost presedinte al
Fundatiei Culturale Romane. Augustin
Buzura (n. 22 septembrie 1938, Berința, județul Maramureș), psihiatru,
prozator și eseist român contemporan, autorul unor scenarii
cinematografice. Din 1992 este membru titular al Academiei Romane. Din
1992 este membru al Academiei Romane.
- 1943: Ionel Valentin Vlad, fizician
român
- 1947: Octav Cozmâncă, politician român
- 1949: S-a
nascut David Coverdale, muzician rock, component al trupelor Deep Purple
si Whitesnake.
- 1952: Mihăiță Calimente, politician
român
- 1956: Sebastian Coe, atlet britanic
- 1956: S-a
nascut Debbie Boone, in acte Deborah Ann Boone, solista si actrita de teatru,
care a cunoscut succesul cu piesa “You Light Up My Life", care s-a
vandut in 4 milioane de copii si care a stat 10 saptamini in topuri pe
locul 1.
- 1957: S-a
nascut muzicianul, compozitorul si actorul de film australian Nicholas
Edward “Nick” Cave.
- 1958: S-a nascut Andrea Bocelli, tenor
italian de pop opera și cântăreț de operă. Până astăzi el are șapte
albume de operă înregistrate (La bohème, Il trovatore, Werther, Pagliacci, Cavalleria
rusticana, Carmen și Tosca). A vândut deja
peste 65 de milioane de albume peste tot în lume. Născut cu un glaucom
grav, Andrea Bocelli a orbit total la vârsta de 12 anidupă un accident de
fotbal. A fost pasionat de muzica inca din copilarie, cand a invatat sa
cante la pian, flaut si saxofon. Faptul ca a orbit nu l-a
impiedicat sa studieze Dreptul la Universitatea din Pisa. Dupa ce a
profesat un an ca avocat, a decis sa inceapa sa cante. Bocelli si-a
inceput cariera de muzician cantand la pian in barurile italiene. Norocul
i-a suras in 1992, cand a inregistrat un demo cu piesa “Miserere”.
Celebrul tenor Luciano Pavarotti a ascultat piesa si a insistat pe langa
Bocelli sa o inregistreze impreuna. Duo-ul a avut imediat succes pe plan
international, iar Bocelli a primit tot mai multe oferte. A urmat
single-ul “Time To Say Goodbye” (1996), in duet cu Sarah Brightman, iar un
an mai tarziu artistul italian si-a lansat albumul “Romanza”.
- 1958: S-a
nascut Joan Jett, cântăreață-compozitoare rock, chitaristă americană
- 1960: S-a nascut
Joan Jett, pe numele real Joan Larkin, solista rock.
- 1965 - S-a nascut Manfred Binz,
fotbalist german.
- 1965 - S-a nascut Jorg Sievers,
fotbalist german.
- 1976: Ronaldo, fotbalist brazilian
- 1987: Zdravko Kuzmanović, fotbalist sârb
Decese
- 1072: Moare istoricul
si carturarul chinez Ouyang Xiu; (n. 1007). Quang Xiu om de stat, istoric, eseist şi poet chinez din
timpul dinastiei Song
- 1093: Olaf al III-lea al Norvegiei
(n. 1050)
- 1520: A murit sultanul otoman Selim I;
(n.10 octombrie 1465). A fost al 9-lea sultan al Imperiului Otoman si primul care a purtat
titlul de calif (incepand cu anul 1517). L-a succedat pe tatal sau, Baiazid al II-lea. S-a căsătorit cu Ayșe Hafsa Sultan, din
Crimeea, fiica hanului Mengli Ghirai cu care a avut
patru copii: Soliman I (viitorul sultan Soliman Magnificul) și trei fiice,
Sultana Hatice, Sultana Beyhan și Sultana Șah. Selim I a condus imperiul intre anii 1512-1520. In timpul domniei sale Imperiul Otoman
s- a extins enorm, în special dupa cucerirea între 1516 și 1517 a Sultanatul
Mameluc al Egiptului si alte teritoriimusulmane.
Domnia lui Selim a reprezentat o
schimbare bruscă în politica expansionista a imperiului, care era inaintea
domniei sale in mare parte orientata împotriva Occidentului
si a tarilor crestine. Dupa
cucerirea Egiptului, Selim a luat titlul de calif al Islamului,
fiind primul sultan turc care si-a atribuit acest titlu. El si-a acordat, de asemenea
titlul de “Khadim ul Haramain ish Sharifain” (slujitor al
Sfintelor Orașe din Mecca si Medina), în 1517. În ajunul morții sale, în 1520, Imperiul
Otoman isi triplase teritoriul. La moartea sa, pe
tron s-a urcat fiul său, Soliman, supranumit „magnificul”, în timpul
căruia Imperiul Otoman a atins apogeul.
- 1554: A murit conchistadorul spaniol
Francisco Vásquez de Coronado y Luján (n. 1510), care între anii
1540 şi 1542 a explorat teritorii di statul New Mexico de azi şi alte
teritorii care acum fac parte din sud-estul Statelor Unite. Bazandu-se pe povestile calugarului spaniol
Marcos de Niza despre un oraş de aur, numit Cibola, aventurierul Francisco
Vásquez de Coronado a plecat in 1540 împreună cu o trupă de 340 de
spanioli şi 300 indieni aliaţi şi sclavi într-o expediţie în
cautarea orasului de aur Cibola, pe teritoriul New Mexico din Statele
Unite de astăzi. Decepţia lui a fost mare atunci când a văzut
că oraşul de aur descris de Marcos, era doar un sat al tribului zuni.
- 1607: Alessandro Allori, pictor italian
(n. 1535)
- 1768
- A murit, la Roma, episcopul Ioan Inochentie Micu Klein (Clain), luptător
pentru cauza românilor ardeleni. Osemintele i-au fost aduse în România, ca
urmare a dorinţei lui testamentare şi înhumate la Blaj, la 16 octombrie
1997 (n. 24 iunie 1692).
- 1774: Papa Clement al XIV-lea (n.
1705). S-a născut la 31 octombrie 1705 si
si-a inceput pontificatul la data de 19 martie 1769. A ramas in istorie prin ordinul dat pentru
desfiintarea Ordinului iezuit care a fost suprimat in 21
iulie 1773 si pentru extinderea Muzeului Vaticanului.
- 1848: James Dunlop,
astronom scoțian (n. 1793)
- 1916: Adolf Ágai, scriitor, jurnalist,
redactor maghiar de origine evreiască și poloneză (n. 1836)
- 1914: Henri Alain-Fournier, scriitor francez
(n. 1886)
- 1919: A decedat Alexandru Şuţu, medic
psihiatru, membru corespondent al Academiei Române, membru al Societăţii
de Antropologie din Paris şi al Societăţii Franceze de Psihiatrie. A fost fiul marelui cămăraș (șambelan)
Alexandru Suțu – Dragomanaki (nepot de frate al domnitorului Alexandru
Nicolae Suțu din Muntenia) și al Mariei Hrisomali. (n.30.03.1837).
A fost doctor în medicină al
Facultăților din Atena (1863) și Paris (1865), fondatorul Catedrei de
Psihiatrie din România, medic șef al ospiciului de alienați Mărcuța din
București (1866-1909), directorul ospiciului Mărcuța (1867-1878 și
1880-1892), fondatorul și redactorul Gazetei spitalelor (Paris,
1867), unul dintre redactorii Gazetei medico-chirurgicale a
spitalelor’’ (1870-1880), fondatorul sanatoriului pentru alienați
“Caritatea”, din București (unde a fost internat în mai multe
rânduri poetul Mihail Eminescu și unde a și decedat), profesor de medicină
legală la Universitatea din București (1879), efor al spitalelor civile
române (1892), fondatorul Jurnalului psihiatriei și medicinei
legale (1884), membru al Consiliului sanitar superior (1896),
membru al Academiei române (1888), expert în psihiatrie medico-legală.
- 1919: Ivan Vazov, scriitor și publicist bulgar
(n. 1850)
- 1934: A
încetat din viaţă inginerul şi istoricul de artă Gheorghe Bâla; a colaborat
cu Anghel Saligny la construirea Podului de la Cernavodă; (n. 24 aprilie
1868). A fost un important cercetător al istoriei arhitecturii
româneşti; membru al Academiei Române, vicepreşedinte al acestui for (mai
1928 – mai 1931).
- 1944: Paul-Mihu Sadoveanu,
scriitor român, fiul mezin al lui Mihail Sadoveanu (n. 1920)
- 1960: Melanie Klein,
psiholog austriac (n. 1882)
- 1975: Enrico Bompiani, matematician, unul
dintre fondatorii Uniunii Internaționale de Matematică, membru de onoare
străin al Academiei Române (n. 1889). Enrico Bompiani (n. 12 februarie
1889 la Roma – d. 22 septembrie 1975 la Roma) a fost un matematician
italian. A fost membru de onoare al Academiei Române și a altor foruri
științifice din Liège, Viena, Bruxelles și unul dintre fondatorii Uniunii
Internaționale de Matematică.
- 1989 - A murit Irving Berlin,
compozitor american de origine rusa (n.11.05.1888).
- 1994: A
încetat din viaţă scriitorul şi teologul roman Alexandru Bardieru, născut
în Nordul Bucovinei. A scris literatură pentru copii. (“Mreană, mreană năzdrăvană”,
“Norocel degeţel”, “Poveşti nemuritoare”);(n.12 martie 1913).
- 1996: Dorothy Lamour,
cântareață și actriță de film (n. 1914)
- 2001: Isaac Stern,
violonist și dirijor de origine poloneză (n. 1920)
- 2003
- A încetat din viaţă jurnalistul britanic Hugo Young (n. 13 oct. 1938)
- 2006
- A încetat din viaţă actorul american Edward Albert (n. 1951)
- 2007
- A încetat din viaţă fotbalistul brazilian Bodinho (Nílton Coelho da
Costa) (n. 1928)
- 2007: A
încetat din viaţă celebrul mim francez Marcel Marceau; (n. 22 martie
1923).
Sărbători
- În calendarul ortodox: Sf Ier Mc Teodosie
de la Mânăstirea Brazi, mitropolitul Moldovei; Sf Sfințit Mc Foca, episcop
de Sinope
- În calendarul romano-catolic: Sf. Toma
din Villanova, episcop; Sf. Mauriciu, ofițer, martir
- Mali: Ziua
națională - Proclamarea independenței (1960)
- Bulgaria: Ziua
independenței - în anul 1908, cu sprijinul
guvernului lui Alexandar Malinov, cneazul Ferdinand de Saxa Coburg declară,
printr-un manifest special, independența Bulgariei și se proclamă țar al
bulgarilor (se sărbatorește începând din anul 1998).
- Ziua Europeană fără Mașini - în
fiecare an, în centrul marilor orașe europene, traficul este oprit pentru
câteva ore, astfel încât localnicii se pot bucura de orașul lor, mai
liniștit și mai puțin poluat; această inițiativă, aparținând Comunității
Europene, își propune să atragă atenția asupra necesității de a proteja
mediul înconjurător; România este
semnatară a acestei declarații din anul 2001
RELIGIE
ORTODOXĂ 22 Septembrie
Sf
Ier Mc Teodosie de la Mânăstirea Brazi, mitropolitul Moldovei; Sf Sfințit Mc Foca, episcop de Sinope
Fiind un monah
evlavios şi având şi o inteligenţă deosebită, cunoscând Sfânta Scriptura şi o
parte din Scrierile Sfinţilor Părinţi, a fost ales Episcop în anul 1669 la
Rădăuţi, unde mergea deseori la mormântul lui Ştefan cel Mare de la Mănăstirea
Putna, unde ardea permanent o candelă.
Sfântul Mucenic Teodosie s-a născut în
prima jumătate a secolului al XVII-lea în aproprierea Mănăstirii Brazi din
părinţi răzeşi urmaşi de la Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. Părinţii săi l-au
dus la slujbele care se oficiau aici. La vârsta de 18 ani el a intrat ca frate
la această mănăstire, iar metania de călugăr a primit-o la Mănăstirea Bogdana
(azi în judeţul Bacău).
Fiind un monah evlavios şi având şi o
inteligenţă deosebită, cunoscând Sfânta Scriptura şi o parte din Scrierile
Sfinţilor Părinţi, a fost ales Episcop în anul 1669 la Rădăuţi, unde mergea
deseori la mormântul lui Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Putna, unde ardea
permanent o candelă.
În anul 1671 a fost trimis să
păstorească Episcopia Romanului, unde a activat până în anul 1674, când pentru
activitatea sa pastorală şi pentru înalta sa spiritualitate, a fost ales
Mitropolitul Moldovei, unde scaunul era vacant prin plecarea lui Dosoftei în
Polonia.
Cronicarul Ion Neculce scrie în Cronica
Moldovei că domnul Moldovei era Dumitraşcu Cantacuzino, una dintre cele mai
decăzute figuri din istoria noastră. El a adus pe tătari în Moldova pentru a
sta cât mai mult pe tron, plătind un bir mare provenit nu numai din impozitele
mari asupra moldovenilor, dar şi din banii mănăstirilor (de la Mănăstirea
Rascău luând toţi galbenii).
„Mitropolitul Teodosie s-a dus la
Domnitorul Dumitraşcu Cantacuzino zicând: „Ce sunt acestea Măria Ta, au semeni
lui Antihrist?”. Şi domnul s-a mâniat şi l-a scos din scaun cu necinste”, scrie
cronicarul Ion Neculce şi l-a închis la Mănăstirea Sfântul Sava din Iaşi.
Când s-a întors din Polonia Mitropolitul
Dosoftei l-a scos din închisoare şi Mitropolitul Teodosie s-a retras la
Mănăstirea Brazi, de care era legat sufleteşte de când a intrat ca frate la
această mănăstire.
Cum a ajuns aici a ridicat o biserică
frumoasă cu hramul Sfântului Gheorghe, introducând reguli cu slujbe monahale de
zi şi de noapte. A avut grijă şi de Mănăstirea Bogdana, determinând pe
logofătul Solomon Bârlădeanu de a ridica din temelie o nouă mănăstire.
A înzestrat aceste mănăstiri cu terenuri
arabile, vii, pomi fructiferi, păduri şi mori de apă. În vremea aceea era
vornic de Vrancea Cronicarul Miron Costin şi împreună au semnat multe documente
ale vrâncenilor, urmaşi ai celor 7 feciori ai „babei Vrâncioaia”, cărora
Sfântul Voievod Ştefan cel Mare le-a dat „ocine”, fiindcă „l-au slujit cu
credinţă”.
În anul 1691 Mitropolitul Teodosie face
o Diată în care scrie că a ridicat mai multe locaşuri pe care le ştie Dumnezeu
şi lasă toate donaţiile pe care le-a primit de la credincioşi pentru mănăstiri,
ucenicului său, Diaconul Laurenţiu, ca să mai facă două mănăstiri.
Cronicarul Ion Neculce scrie că în
vremea aceea veneau tătarii ca lăcustele şi jefuiau pe moldoveni de tot avutul
lor. Astfel, în anul 1694 o hoardă de tătari răzleţi au pătruns în Mănăstirea
Brazi şi l-au chinuit cumplit pe Mitropolitul Teodosie ca să le dea odoarele şi
banii şi pentru că el nu a voit să le dea, l-au ucis tăindu-i cinstitul său
cap. Era după „Ziua Crucii”.
Monahii împreună cu credincioşii de prin
satele vecine l-au înmormântat în Biserica Sfântul Gheorghe, care era ridicată
de Mitropolitul Teodosie.
Din cauza cutremurelor din regiunea
Vrancei, biserica ridicată de Mitropolitul Teodosie s-a ruinat.
Atunci Ieroschimonahul Dimitrie,
stareţul Mănăstirii Brazi, a dezgropat, în anul 1842, osemintele Mitropolitului
Teodosie şi le-au dus să fie reînhumate în Peştera de jos, ridicata de primii
pustnici ai Mănăstirii Brazi, Teofilact şi Sava, unde era şi Paraclisul
„Învierea lui Lazăr”, în care se oficia şi Sfânta Liturghie.
În timpul în care soborul de preoţi
slujeau osemintele Sfântului Ierarh Teodosie, era acolo şi Cuviosul Antipa (de
la Calapodeşti), pe care noi îl sărbătorim la 10 ianuarie şi el mărturiseşte:
„M-am învrednicit a vedea aceste moaşte, eu le-am atins şi erau
binemirositoare”.
Un egumen al Mănăstirii Brazi, Anton
Dumbravă, care a fost şi ajutor de stareţ la Mănăstirea Neamţ, scria că
în anul 1857 se găsea tivda (capul) Sfântului Mucenic Teodosie la mare cinste,
scoasă din mormânt la Mănăstirea Brazi.
Stareţul de la Mănăstirea Brazi -
Teodosie Filimon, care după anul 1959, când Mănăstirea Brazi a fost demolata de
comunişti, a dat o declaraţie la Mănăstirea Cernica semnată de Preacuviosul
stareţ şi cu ştampila Mănăstirii Cernica, în care scrie că „atât în timpul meu,
cât şi înainte de mine, monahii şi credincioşii veneau de aprindeau lumânări şi
se rugau pentru împlinirea cererii lor la mormântul Sfântului Ierarh Mucenic
Teodosie de la Mănăstirea Brazi”.
Viaţa Sfinţitului Mucenic Teodosie,
râvna lui pentru ridicarea de sfinte lăcaşuri, smerenia sa, dragostea pentru
buna rânduială a obştilor monahale, grija părintească faţă de păstoriţii săi,
răbdarea tuturor suferinţelor şi prigonirilor nedrepte la care a fost supus,
precum şi lucrarea lui încununată de jertfă martirică, au făcut ca să fie
întotdeauna cinstit cu evlavie de dreptmăritorii creştini.
Sfântul Teodosie de la Brazi a fost în
mod solemn proclamat sfânt la data de 5 octombrie 2003. Pomenirea sa a fost
stabilită pentru ziua de 22 septembrie.
Viaţa Sfântului Sfințit
Mucenic Foca, Episcopul de Sinope
În cetatea Sinopiei
era un om numit Pamfil, şi avea de soţie pe Maria. Aceştia au născut pe acest
fericit Foca, care din tinereţe era plin de darul Duhului sfânt; îi gonea pe
diavoli din oameni şi tămăduia neputinţele. Ajungând la vârsta bărbatului desăvârşit,
pentru viaţa lui cea îmbunătăţită, a fost ales episcop acelei cetăţi. Şezând pe
scaunul său, păştea bine oile cele cuvântătoare, cu cuvântul şi cu lucrul,
adăugind, spre nevoinţa sa, mai mari osteneli. Şi au fost arătate la toţi
lucrurile lui cele bune, pentru care se proslăvea Tatăl cel ceresc. A întors
mulţi oameni de la rătăcirea lor şi pe pagini de la închinarea către idoli i-a
adus la cunoştinţa unuia Dumnezeu. Iar când a vrut Domnul ca să-l
învredniceasă, a înştiinţat pe robul său de această voie a sa prin vedenie,
astfel: Un porumbel a zburat de sus, având în gura să o cunună de flori, pe
care punând-o pe capul fericitului, i-a grăit cu glas omenesc, zicându-i:
"Acum s-a umplut paharul tău, care se cade a-l bea". Din această vedenie
sfântul a cunoscut muncile cele ce erau să-i vină pentru Hristos. Iar noi, din
aceasta cunoaştem plăcerea lui cea mare către Dumnezeu, că s-a învrednicit a fi
încoronat din cer fiind în trup. Aşa iubeşte prea bunul Dumnezeu pe cei drepţi
şi plăcuţi ai săi: îi încununează pe dânşii cu slavă şi cu cinste şi pune pe
capetele lor coroană. Acest Sfânt Foca era mire ceresc după curăţia sa
sufletească şi trupească, cu care cerul a vrut să se împreune, şi i-a pus lui
cunună.
Cununa aceea era
cununa cea mai bună a cămării Mântuitorului, cu care avea să fie încoronat în
veci, când se va veseli la nunta Mieluşelului.
După acest semn prea
slăvit, a fost prins şi chinuit pe timpul împărăţiei lui Traian (98-117) de
către African. El a silit mult pe sfânt să jertfească idolilor, dar sfântul, în
locul acelora, a vrut a se aduce pe sine însuşi jertfă lui Dumnezeu.
Şi, după ce nu s-a
supus mai marelui şi nu a dat lucrului făcut de mâini omeneşti cinstea aceea
care se cuvine Unuia Dumnezeu care şade pe Heruvimi, atunci mai marele a
poruncit ca legând pe sfânt la un lemn să-i rupă mădularele. Şi era trupul lui
zdrobit de răni, şi rupt în bucăţi. Precum păsările răpitoare flămânde se
gră-mădesc la vreun stârv şi îl rup mâncându-l, aşa rupeau muncitorii din
trupul cel curat al pătimitorului lui Hristos. Însă el a răbdat cu vitejie şi a
auzit un glas din înălţime întărindu-l şi aşa a biruit muncile pentru Iisus,
Cel ce l-a întărit pe el când pătimea, ca într-un trup străin; că nu şi-a
cruţat trupul pentru mărturisirea Aceluia care nici sufletul nu l-a cruţat, ci
L-a pus pentru noi pe Cruce. Suferinţele grele şi pătimirea le socotea că pe o
răcorire a raiului, pentru Hristos, Domnul Cel ce a pătimit pentru noi. Pentru
că a suferit cu înlesnire robul Domnului, pentru dragostea dumneze-iască, şi de
s-ar fi adunat din toată lumea asupra lui chinuitorii şi toate chinurile, el
era gata să le rabde pe toate pentru iubitul său, zicând cu David: "Gata
este inima mea, Dumnezeule, gata este inima mea" (Psalm 56, 10). Apoi, cei
ce-l chinuiau l-au pus pe el pe o tigaie arsă în foc şi îndată tigaia s-a
răcit, pentru că biruia duhovnicescul foc care ardea spre Dumnezeu în inima lui
puterea focului celui simţit. El s-a arătat biruitor asupra tuturor muncilor la
care a fost supus, că se arăta oastea cea îngerească şi lumina lui Dumnezeu cea
nemăsurată, împrejurul lui. Şi era în temniţă luminat cu lumină cerească, în
legături, veselit cu nădejdea cereştii mântuiri, în necazuri mângâiat de îngeri
şi în bătăi întărit de Iisus. Iar după chinurile cele de multe feluri, îl
aruncară într-o baie înfocată, şi acolo, rugându-se, şi-a dat duhul în mâinile
lui Dumnezeu şi s-a încoronat cu coroana biruinţei în Biserica celor ce
dănţuiesc, iar trupul lui cel sfânt a fost îngropat de cei credincioşi cu
cinste şi mai multe minuni se săvârşesc la mormântul lui.
ARTE
INVITAȚIE LA OPERĂ
22 Septembrie
Das
Rheingold de Richard Wagner (Aurul Rinului)
Wagner: "Das Rheingold"
Oedip de George Enescu
MUZICĂ
22 Septembrie
Nu mai pot sta așa mult pe internet pentru că trebuie să-mi protejez ochii și de aceea vă rog să căutați în youtube la numele muzicianului indicat în lista de mai jos și să ascultați din lucrările lui, la alegerea Dumneavoastră!
Vă rog să mă înțelegeți! Vederea este esențială pentru om și trebuie să am grijă să nu o pierd!
Cred că așa voi proceda în continuare!
Mulțumesc de înțelegere!
Nu mai pot sta așa mult pe internet pentru că trebuie să-mi protejez ochii și de aceea vă rog să căutați în youtube la numele muzicianului indicat în lista de mai jos și să ascultați din lucrările lui, la alegerea Dumneavoastră!
Vă rog să mă înțelegeți! Vederea este esențială pentru om și trebuie să am grijă să nu o pierd!
Cred că așa voi proceda în continuare!
Mulțumesc de înțelegere!
Leroy (Alvin) Holmes, sef de orchestra american
Joni James (Joan Carmella Babbo), cantareata
americana
David Coverdale, muzician rock, component al
trupelor Deep Purple si Whitesnake
Nick Cave, muzician
Andrea
Bocelli
Joan
Jett, pe numele real Joan Larkin, solista rock
Irving Berlin, compozitor american de origine
rusa
Dorothy Lamour,
cântareață și actriță de film
Isaac
Stern
ÎNREGISTRĂRI NOI:
Anything Goes! (Indiana Jones)(Lyrics+Song/Artist Info) Beautiful 4K Music Video Album! H.D.
André Rieu Christmas Album - André Rieu Greatest Hits
Telemann Concerto For Recorder And Bassoon In F Major Twv52:F1 | Baroque Classical Music HD
Música ITALIANA instrumental - Mediterranean Música - Balkan Sea - Beautiful Relaxing Música
Romantic Piano Music to Bring Back Love Memories – Love Songs Piano Instrumental Music – Sleep, Spa
Happy Classical Music - Tchaikovsky Collection
Vivaldi: Concerti per fagotto e oboe (Azzolini, Westermann, Sonatori de la Gioiosa Marca)
Phil Collins Best Songs | Phil Collins Greatest Hits Playlist
WORK Jazz & Bossa Nova - Concentration Saxophone & Piano JAZZ for Work and Study
POEZIE 22
Septembrie
Iuliu Cezar Săvescu
Biografie Iuliu Cezar
Săvescu
Nastere: 22 iulie 1876, Braila
Deces: 9 martie 1903, Bucuresti
Iuliu Cezar Savescu a fost un poet roman simbolist.
S-a nascut la 28 septembrie 1866 in Braila.
Originar din Braila, fiu de avocat, Iuliu C. Savescu se naste la 28 septembrie 1866. Urmeaza studiile liceale in Bucuresti, la „Sf. Sava", unde are ca profesor de franceza pe Bonifaciu Florescu. Acesta il prezinta lui Macedonski, introducindu-l in cenaclul „maestrului", cu sediul public la cafeneaua „Fialkovski". Eveniment plin de urmari literare, dar si nefericite, poetul alur.ec'ind in boema, agravata si mai mult prin saracirea totala a familiei. Un post de corector la Monitorul oficial, obtinut prin staruinta lui Macedonski, nu usureaza viata acestui proletar intelectual, evocata si in poezia sa, dusa prin cafenele, redactii fi camere sordide, igrasioase, despre care contemporanii pastreaza amintiri sumbre. Din aceasta cauza nici nu este sigur ca poetul (ce semna in 1898 „student in litere si drept") a terminat vreodata studiile universitare.
Face studii liceale la Bucuresti, la colegiul „Sfi Sava. Urmeaza studii universitare de litere si drept, a caror finalizare insa nu este confirmata. Se ataseaza de cenaclul lui Al. Macedonski, „Literatorul, duce o viata boema, dezorganizata, de proletar al scrisului.
Evaziunea se produce in poezie si publicistica, mai intii in revistele macedonskiene dar si in intreprinderi proprii: Duminica (1890—1891), Nuvelistul (1895). O culegere a poeziilor sale (inclusiv traduceri, intre altii din Edgar Poc, Corbul, si Shelley, Regina visurilor Mab), intreprinsa in 1901, nu poate fi dusa la bun sfirsit din cauza lipsurilor materiale. De altfel, in curind poetul se fi imbolnavette grav de ftizie. Internat la Spitalul Brincovenesc, moare la 9 martie 1903. Macedonski obtine un mic ajutor de inmormintare, tinind panglicile carului mortuar, impreuna cu Al. Obedenaru, C. Cantilli, M. Demetriade fi N. Tine. Acelasi Macedonski intemeiaza un comitet pentru ridicarea unui bust al tinarului poet disparut.
Se manifesta in poezie, publicistica, traduceri. Se imbolnaveste prematur de ftizie si moare in Bucuresti, la 9 martie 1903.
Poezia lui Iuliu Cezar Savescu este mai mult si mai clar ancorata in estetica simbolista, in comparatie cu creatiile contemporanilor sai. Poetul, inclus de criticul literar Vladimir Streinu in interesanta categorie a „nevroticilor, este realizator, dupa parerea criticului amintit, de „strofe de o stranie putere de incantatie. Cu oarecare reminiscente romantice, dar si cu solide patrunderi in poezia de esente simboliste a timpului sau, poetul, ca sa citam aceeasi voce autorizata, „era in adevar un vizionar, sub ochii caruia imaginile se dilatau pana la reintegrarea formei lor absolute.
Volumul sau, Poezii, va aparea postum, in 1926, in colectia „Biblioteca pentru toti, cu o prefata de Nicolae Davidescu.
Poezia La Polul Nord a aparut in revista „Literatorul, an XIII, nr. 2, cu titlul La Polul Nord, la Polul Sud.
OPERE:
Poezii, Buc, B.p.t., nr. 1121—1122, cu o prefata de N. Davidescu si cu portretul autorului de St. Dumitrescu, 1926 ; Antigona, „subiectul de pe Sofocle" (traducere).
Nastere: 22 iulie 1876, Braila
Deces: 9 martie 1903, Bucuresti
Iuliu Cezar Savescu a fost un poet roman simbolist.
S-a nascut la 28 septembrie 1866 in Braila.
Originar din Braila, fiu de avocat, Iuliu C. Savescu se naste la 28 septembrie 1866. Urmeaza studiile liceale in Bucuresti, la „Sf. Sava", unde are ca profesor de franceza pe Bonifaciu Florescu. Acesta il prezinta lui Macedonski, introducindu-l in cenaclul „maestrului", cu sediul public la cafeneaua „Fialkovski". Eveniment plin de urmari literare, dar si nefericite, poetul alur.ec'ind in boema, agravata si mai mult prin saracirea totala a familiei. Un post de corector la Monitorul oficial, obtinut prin staruinta lui Macedonski, nu usureaza viata acestui proletar intelectual, evocata si in poezia sa, dusa prin cafenele, redactii fi camere sordide, igrasioase, despre care contemporanii pastreaza amintiri sumbre. Din aceasta cauza nici nu este sigur ca poetul (ce semna in 1898 „student in litere si drept") a terminat vreodata studiile universitare.
Face studii liceale la Bucuresti, la colegiul „Sfi Sava. Urmeaza studii universitare de litere si drept, a caror finalizare insa nu este confirmata. Se ataseaza de cenaclul lui Al. Macedonski, „Literatorul, duce o viata boema, dezorganizata, de proletar al scrisului.
Evaziunea se produce in poezie si publicistica, mai intii in revistele macedonskiene dar si in intreprinderi proprii: Duminica (1890—1891), Nuvelistul (1895). O culegere a poeziilor sale (inclusiv traduceri, intre altii din Edgar Poc, Corbul, si Shelley, Regina visurilor Mab), intreprinsa in 1901, nu poate fi dusa la bun sfirsit din cauza lipsurilor materiale. De altfel, in curind poetul se fi imbolnavette grav de ftizie. Internat la Spitalul Brincovenesc, moare la 9 martie 1903. Macedonski obtine un mic ajutor de inmormintare, tinind panglicile carului mortuar, impreuna cu Al. Obedenaru, C. Cantilli, M. Demetriade fi N. Tine. Acelasi Macedonski intemeiaza un comitet pentru ridicarea unui bust al tinarului poet disparut.
Se manifesta in poezie, publicistica, traduceri. Se imbolnaveste prematur de ftizie si moare in Bucuresti, la 9 martie 1903.
Poezia lui Iuliu Cezar Savescu este mai mult si mai clar ancorata in estetica simbolista, in comparatie cu creatiile contemporanilor sai. Poetul, inclus de criticul literar Vladimir Streinu in interesanta categorie a „nevroticilor, este realizator, dupa parerea criticului amintit, de „strofe de o stranie putere de incantatie. Cu oarecare reminiscente romantice, dar si cu solide patrunderi in poezia de esente simboliste a timpului sau, poetul, ca sa citam aceeasi voce autorizata, „era in adevar un vizionar, sub ochii caruia imaginile se dilatau pana la reintegrarea formei lor absolute.
Volumul sau, Poezii, va aparea postum, in 1926, in colectia „Biblioteca pentru toti, cu o prefata de Nicolae Davidescu.
Poezia La Polul Nord a aparut in revista „Literatorul, an XIII, nr. 2, cu titlul La Polul Nord, la Polul Sud.
OPERE:
Poezii, Buc, B.p.t., nr. 1121—1122, cu o prefata de N. Davidescu si cu portretul autorului de St. Dumitrescu, 1926 ; Antigona, „subiectul de pe Sofocle" (traducere).
Cântarea
lui Walmiki
I
În ţara visurilor mele, cu-adânci păduri de portocali,
Acolo unde palmierii înalţă frunţi cutezătoare,
Sub cerul tropicelor roşii, sub foc de raze orbitoare,
Acolo unde dorm păunii sub lungi alee de migdali,
Demult, demult mi s-arătase, un vis, un lac cu panta lină;
Creşteau şi florile de lotus, şi albe flori de iacint,
Şi lin de tot plutea o barcă, mai mult în umbră ca-n lumină,
Şi-n barcă, trist, cânta poetul, pişcând din strune de argint.
Cântarea lui, înduioşată, era o sfântă rugăciune,
Regret adânc ce se ridică în toată seara către cer;
Din glasul lui puteai cunoaşte că toate sunt deşertăciune,
Că tot ce-n om e mai puternic e dorul vecinic de mister.
II
“Brahma, Indra, o Kamadeva, Krişna, Agin, o zei puternici,
“Puternici zei ce ne conduceţi în lupta noastră pe pământ,
“Deschideţi porţile eterne; sunt drept, sunt sfânt printre cucernici,
“Dar arde sufletul în mine de pacea sfântului mormânt.
“Mi-aţi dat destul, în taina nopţii. Sub cortul meu de frunze late,
“Să-mpace sufletu-mi, trimiteţi fâşii de raze argintii;
“Curmalii-n duo cu zefirii, prin
ritmuri sfinte, cadenţate,
“M-adorm, şi-n somn revăd splendoarea divinei voastre-mpărăţii.
“În zori de zi, când aurora, roşind ca pudica fecioară
“Ridică vălul trist al nopţii, în glas de păsări mă trezesc;
“Mă cheamă blândele izvoare şi pomii mândri mă-nconjoară,
“Şi-asupra mea, cu dărnicie şi flori şi frunze risipesc.
“Din rodul spornic al naturii un dar bogat cu prisosinţă
“Aţi dat poetului Walmiki, nemuritor şi sfânt buchet,
“Dar pentru dar, o zei puternici, în mine nu-i recunoştinţă,
“Căci este un dar de nemurire ascuns în cântec de poet.
“Cântarea mea i-amărăciune; m-apasă-a voastră dărnicie;
“Zadarnic daţi atâtea daruri, mă simt pe-atâta de sărac;
“Deschideţi porţile eterne; deschideţi sfânta împărăţie,
“Mormântul e supremul bine, acolo numai mă împac”.
III
Atunci ieşi din mări şi luna, era un corn frumos de taur;
Gâlveava frunzelor se stinse, din joc zefirii s-au oprit,
Şi peste lac se-ntinse o pânză ţesută-n fir de-argint şi aur,
Şi lacul leneş se întinse, a suspinat şi-a adormit.
Crăpă-n zigzag nemărginirea şi zeul Krişna-atot puternic,
Pe-un car de roze se coboară din tronu-i mândru de palmier;
Poetul lira îşi aruncă, îşi pleacă fruntea de cucernic
Şi-n clarul lacului se vede şi jos şi sus acelaşi cer.
Krişna răspunde: “Pentru tine am fost mai bun ca un părinte;
“Ar zice lumea că din raze în astă lume te-am adus,
“Vărsai în sufletul tău roze ce-am
smuls din harurile sfinte,
“Şi-am zis gândirii tale: zboară mai sus de nori, de cer mai sus.
“Spre ciuda mea, în clarul serii mă cheamă trista-ţi rugăciune;
“Ar zice toţi c-am fost cu tine un crunt duşman neiertător;
“De unde-atâta deznădejde? – De-unde atâta amărăciune?
“Atât desgust de omenire? De rai de unde-atâta dor?”
IV
Atunci Walmiki, grav şi rece, întinse braţele-n lumină;
“Krişna, el zice, către tine, nu-s demn privirea să ridic;
“Mi-ai fost de zece ori părinte, şi tu din gloria-ţi divină
“Te-apropii, plin de îndurare, de mine, viermele cel mic.
“Dar cadă ura ta asupră-mi, că-n mine nu-i recunoştinţă;
“Eu văd cu pismă înşişi şerpii din fala ta părtaşi că sânt;
“Din cer tu caţi cu bunătate l-aşa de josnică fiinţă,
“Le dai şi lor tovărăşie, când singur, vai! sânt pe pământ.”
Krişna zâmbi dumnezeeşte, simţise el întreaga taină,
Văzu că-n opera-i sublimă nici el n-a fost desăvârşit,
Şi zise: “Facă-se-a ta voie!” întinse-apoi rozalba-i haină:
Uşor, ca fulgu-n legănare, pe ţărmul apei s-a oprit.
Apoi din lotus smulse-o floare, curată floare şi plăpândă,
Suflă în ea şi-i dete drumul, iar lacu-n cercuri tremură,
Şi iată, unde se despică: din ea fecioara cea mai blândă,
Roşind ca frageda-aurora, de apă păru-şi scutură.
V
Krişna mai zise: “Floare-Albă, căci floare este al tău nume,
“Îndreaptă-ţi faţa spre Walmiki, de-acum cu el ai să trăieşti”.
Mai zise iarăşi lui Walmiki: “Îţi dau eu azi un dar pe lume
Ce seamăn n-are, a ta cântare c-un nou avânt să-nsufleţeşti”.
Dar Floarea-Albă: “Doamne mare! nu voi să stau aşa cu dânsul!
“Priveşte-n inima-i spurcată cum negri şerpi îi mişuiesc!
“Privind tu însuţi n-ai fi-n stare de jale mare să-şi ţii plânsul!
“Din lut m-ai scos, în lut prefă-mă; de câte văd mă îngrozesc”.
“Văd mări cu vecinică furtună, ce urlă-ntinse către maluri,
“Cu fiare-n lanţuri ferecate răgind în sus c-au flămânzit,
“Nu vezi scânteie de lumină pe spuma turburilor valuri!
“Şi-ntr-însul văd prăpăstii sute, şi dânsul rabdă umilit!”
“Vezi mări ce urlă spumegoase, Krişna îi zise, vezi caverne,
“Vezi şerpi şi-n totul întuneric? Tu, Floare, fii lumina lui;
“Zâmbeşte-i tu, şi-n zmbet pune căldura dragostei eterne,
“Atingă braţul tău grumazu-i, de vrei durerea să-i răpui”.
Deci Floarea-Albă se supuse: poetul mâna îi atinse,
Şi-ndată inima-i zdrobită de foc divin s-a luminat;
Din jocul florilor cu vântul o dulce muzică se-ncinse,
Şi zeul însuşi, prins de farmec, cu dor nespus a suspinat.
Iar barca, lebădă uşoară, din os de scoici meşteşugită,
Purcede lin, legănătoare, spre ţărmul lacului opus,
Pe când Walmiki, în picioare, strângând tovarăşea-i iubită,
Îngână cântecul vieţii, cu mâna dreaptă-ntinsă-n sus!
Mai 1806
Prieteni
Şi miezul nopţii negre era de caraulă,
Şi dealurile sure în zare fumegau,
Şi greu dormea pământul, ira luna, somnambulă,
Da umbrelor viaţă şi umbrele mişcau,
Iar dealurile sure în zare fumegau.
Grădina, sub ferestre, dormea în nemişcare;
Cu fruntea în lumină, cu buzele deschise,
Părând că cere-n somnu-i o dulce sărutare,
Iubita, ostenită, pe braţe-mi adormise,
Cu fruntea în lumină, cu buzele deschise.
Mă îmbătau miresme, suflarea-mi tremura;
Strângând la sân comoara de scumpă fericire,
Cu ochii-nchişi spre ceruri, simţeam cum mă fura
Un vis frumos. În zare zburam la nemurire,
Strângând la sân comoara de scumpă fericire!
Dar fericirea-i scurtă şi visul schimbător!
Din raze, din lumină, din viaţă fericită,
Zăceam întins pe-o masă de-un negru-ngrozitor,
Cu buzele-ngheţate, cu mâna-nţepenită,
Din raze, din lumină, din viaţă fericită!
La creştetu-mi iubita plângea îngenunchiată,
Şi blestemându-şi soarta, cosiţele-şi smulgea,
Se repezea nebună la fruntea-mi îngheţată,
Sub mutele icoane plângând îngenunchia,
Şi blestemându-şi soarta, cosiţele-şi smulgea.
Venind spre mine-atuncea o ceată rea de umbre,
Cu feţele ascunse sub măşti îngrozitoare,
Îmi înconjoară masa, de sub mantale sumbre
Trăgeau cu nepăsare cuţite şi topoare,
Cu feţele ascunse sub măşti îngrozitoare.
Şi toţi se repeziră ca fiarele turbate,
Şi braţele-n cadenţă pe trupul meu cădeau,
Mă străpungeau cuţite din piept şi până-n spate,
Iar unii din picioare şi oase-mi ciopleau,
Şi braţele-n cadenţă pe trupul meu cădeau.
Dar când mă ciopârţiră în mii de bucăţele,
Cu mâni de sânge ude când măştile şi-au scos,
Erau ai mei prieteni, la vestea morţii mele
Ne mai putând din mine să tragă vr’un folos,
Cu mâni de sânge ude ei măştile şi-au scos.
1890
Regina visurilor mab
Regina visurilor Mab
Mai mare nu e ca rubinul
De la turbanul de Nabab,
Şi e uşoară ca suspinul.
Căruţa ei, cum unii zic,
E jumătate de alună,
Şi caii praful cel mai mic,
Şi hăţuri razele de lună.
Un arţăgos şi gros muscoi,
Într-o livrea catifelată,
Conduce mândrul ei convoi.
Regina şade răsturnată.
Şi fie ploaie, fie vânt,
Picior peste picior se duce,
Ca fulgul cade la pământ,
Şi vise-n foi de nuc aduce.
Iar când s-aude-un bâzâit
Ca de lăcustă sau albină,
Atunci se ştie c-a sosit
La poartă-a viselor regină.
Ea colţul fustii-şi pune-n brâu,
Să nu o calce în picioare,
În mână ia un spic de grâu
Şi cu un gest de vrăjitoare:
Fecioarei se arată în vis
Ca un flăcău frumos şi dulce
Şi-n inimă îi lasă scris
La el cu gândul să se culce.
Flăcăului îi zice: “vezi,
Cutare după tine plânge”,
Şi-n somnu-i pătimaş îl vezi
Cum perina în braţe strânge.
Şi soacrelor le zice iar,
Că sunt bătute de-ai lor gineri,
Şi babelor le face chiar
Ponos cu neînsuraţii tineri.
Şi pe săraci şi pe avari
De o potrivă îi munceşte,
Pe unii-i face oameni mari,
Pe alţii hoţu-i jefuieşte.
Bătrâni aproape seculari,
Ce anii îşi târăsc în beţe,
În visul lor cu fete mari,
Fac pocinog ca-n tinereţe.
Iar popa vede necăjit
Cum preoteasa în chilie,
Cu dascălul afurisit,
S-a pus pe chef şi veselie.
Toţi muritorii ziua fac
În contra ei duşmane plângeri
Copiii singuri dorm şi tac,
Căci numai ei visează îngeri.
1893
TEATRU/FILM 22
Septembrie
Dinu Cocea, regizor şi scenarist
Biografie Dinu Cocea
Dinu Cocea s-a născut pe 22 septembrie 1929, în comuna Periș din
județul Ilfov.
După succesul mare la public făcut cu seria de filme istorice precum: “Haiducii” (1966), “Răpirea Fecioarelor” (1968), “Haiducii lui Șaptecai” (1970), “Zestrea domniței Ralu” (1970), “Stejar, extremă urgență” (1973), “Ecaterina Teodoroiu” (1979), “Iancu Jianu, zapciul” (1980), “Iancu Jianu, haiducul” (1981), el a cazut in dizgratie fata de regimul comunist din cauza unui proiect der film „Pe apa Sâmbetei”, in care relata istoria unui baraj prost construit pe Argeș. Ca urmare, regizorul a fost interzis, iar numele său a fost scos de pe genericele filmelor ce apăreau în cinematografe sau la postul național de televiziune. În urma acestui conflict cu autoritățile comuniste, Dinu Cocea a plecat din țară în 1985, stabilindu-se la Paris.
La ediția din 2010 a „Festivalului Internațional de Film” de la Iași, i s-a decernat „Premiul de Excelență” pentru întreaga activitate, ca o recunoaștere a contribuției aduse cinematografiei românești.
După succesul mare la public făcut cu seria de filme istorice precum: “Haiducii” (1966), “Răpirea Fecioarelor” (1968), “Haiducii lui Șaptecai” (1970), “Zestrea domniței Ralu” (1970), “Stejar, extremă urgență” (1973), “Ecaterina Teodoroiu” (1979), “Iancu Jianu, zapciul” (1980), “Iancu Jianu, haiducul” (1981), el a cazut in dizgratie fata de regimul comunist din cauza unui proiect der film „Pe apa Sâmbetei”, in care relata istoria unui baraj prost construit pe Argeș. Ca urmare, regizorul a fost interzis, iar numele său a fost scos de pe genericele filmelor ce apăreau în cinematografe sau la postul național de televiziune. În urma acestui conflict cu autoritățile comuniste, Dinu Cocea a plecat din țară în 1985, stabilindu-se la Paris.
La ediția din 2010 a „Festivalului Internațional de Film” de la Iași, i s-a decernat „Premiul de Excelență” pentru întreaga activitate, ca o recunoaștere a contribuției aduse cinematografiei românești.
A decedat la 26.12.2013 în
Franța.
·
Iancu Jianu,
haiducul (1981)
·
Ecaterina
Teodoroiu (1978)
·
Instanța
amână pronunțarea (1976)
·
Lantul
neglijentelor (1976)
·
Nu opriti
ventilatorul (1976)
·
Stejar,
extrema urgenta (1973)
·
Parașutiștii (1972)
·
Zestrea
domniței Ralu (1972)
·
Haiducii lui
Șaptecai (1971)
·
Săptămâna
nebunilor (1971)
·
Răpirea
fecioarelor (1968)
·
Răzbunarea
haiducilor (1968)
·
Haiducii (1966)
Filmografie - scenarist
·
Iancu Jianu,
haiducul (1981)
·
Instanța
amână pronunțarea (1976)
·
Săptămâna
nebunilor (1971)
·
Răpirea
fecioarelor (1968)
·
Răzbunarea
haiducilor (1968)
Filmografie - asistent regie
·
Ciulinii
Bărăganului (1958) - asistent regie
Filmografie - prim asistent regie
Paul si Virginia 1990 Bernardin de Saint Pierre
Casa de la miezul noptii (1991) - Fanus Neagu
Lorelei 1989 Ionel Teodoreanu
GÂNDURI
PESTE TIMP 22 Septembrie
SFATURI
UTILE 22 Septembrie
Despre puterea
gandului si cateva tehnici eficiente de control
La ce te gandesti
acum? Poti sa alegi un singur gand? Ti s-a parut vreodata ceva imposibil
si totusi ti-ai depasit limitele? Cei care studiaza fenomenul sustin faptul ca
gandul este energie si este creator. Departe de mine gandul sa ma lansez in
ezoterisme. Ma intereseaza insa ce se intampla cand stii ca nu poti, insa
descoperi ca poti.
Am propriile mele experiente de felul
acesta, cum ar fi saltul cu parasuta de la 4200 de metri, desi nu sunt un fan
al inaltimilor si puteam sa jur ca nu as face niciodata asta. Imi amintesc cum
am plecat cu o gasca de prieteni care vroiau sa sara cu parasuta, eu neavand
niciun gand de genul acesta si cum am trecut in cateva minute de la starea de
“nu, niciodata, Doamne fereste!” la “vreau si eu, acum!”. Nu imi explic nici
acum ce mi-a produs declicul, ce mi-a dat curaj, ce s-a intamplat…
Un alt exemplu, terestru de data
aceasta, ar fi faptul ca desi faceam sport constant, nu imi placea sa alerg,
iar cursa saptamanala din Herastrau impreuna cu gasca era un stress pentru
mine, de fiecare data. Incet-incet, am indragit alergarea si am ajuns sa fac
antrenamente sustinute de atletism, care depasesc (uneori cu mult) gradul de
moderat si chiar am participat la mai multe competitii de amatori.
Mi se parea imposibil,
insa, sa alerg intr-un ritm sustinut un semimaraton , adica 21 de km si 97 de
m. Cel mai mult alergasem 11 km, la Wings for Life, asa ca atunci cand
Carmen Bruma, buna mea prietena m-a anuntat ca ne inscriem la semimaraton si
nici nu concepe sa nu alerg, nu pricep nici acum cum de am zis da. Si ca am zis
da e una, dar in 2-3 saptamani m-am prezentat la start si am reusit sa termin cursa, fara sa ma opresc deloc pe traseu si
inainte sa se stranga finish-ul! Glumesc! Am alergat in 2 ore si ceva si inca
nu stiu ce m-a tinut in cursa, lasand la o parte detaliile tehnice…
Filozofii si oamenii de
stiinta sunt de parere ca poti ajunge sa faci orice prin intermediul
gandurilor, de la a vindeca boli la a transforma mentalităţi, comportamente si
emotii.
Tot prin intermediul gândurilor, la fel
de bine ne putem îmbolnăvi, întrucât orice impuls al minţii, orice gând, este
transmis celulelor. Astfel, ele sunt influenţate de diferitele stări mentale.
Dacă mintea este deprimată, confuză, sau conţine emoţii şi gânduri negative,
acestea sunt transmise fiecărei celule a corpului. Cu toii am auzit de
somatizare, convertirea unei emotii in ceva patologic.
În această situație, celulele care
alcatuiesc sistemul imunitar si care ar trebui să apere organismul devin
mai putin eficiente și nu îşi mai pot îndeplini corect funcţiile, moment in
care riscăm să ne îmbolnăvim.
Una dintre cele mai bune metode de
control a gandurilor este să practicăm în mod constant exerciții de
concentrare. În general, mintea noastră este dezorganizată, de multe ori
haotica. Extrem de multe ganduri rulează cu repeziciune, puține
dintre acestea rămânând în minte pentru mai mult timp și asta din cauza
capacității noastre reduse de concentrare, drept urmare gândurile inconstiente
care formeaza subconstientul nostru, ne conduc în mare măsură viața.
Pe mine m-au ajutat si ma ajuta in
continuare cateva tehnici de control ale gandurilor, asa ca ti le impartasesc
si tie, poate cine stie…
Tehnica de concentrare
a mintii urmăreşte să menţină mintea ancorata asupra unei forme sau a unui
obiect o perioadă cât mai lungă de timp. Alege o imagine care iti place, si
priveste-o fara sa clipesti si fara sa iti muti privirea, timp de cateva
minute.
După ce mintea si-a redus considerabil
din turatii, fixeaza privirea asupra unui singur punct din imagine, apoi
închide ochii şi vizualizeaza mental întreaga imagine, minim 5 minute.
O alta metoda de
control a gandului este aceea in care nu raspundem la cererile formulate din
dorinta si supunem mintea vointei noastre,
ajungand, cu practica, in timp, sa stapanim propria minte si sa ne debarasam de
obiceiurile inconstiente (cum ar fi rontaitul la televizor) si sa identificam
daca ceea ce dorim este real sau doar un automatism venit din subconstient. Asa
ca data viitoare cand mintea ta iti cere ciocolata, refuz-o si obisnuieste-te
sa o subjugi!
Exista si autosugetionarea pozitiva, care se bazeaza in principiu
pe eliminarea expresiilor de genul ”nu pot, imi este greu, dificil, imposibil”,
inlocuindu-le cu formule pozitive și benefice, cum ar fi: ”Pot face asta, sunt
in stare, sunt frumoasa, desteapta si devreme acasa!”
Tu ti-ai cucerit propria minte? Daca da,
spune-mi prin ce metoda!
Articol de Adina Hallas
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu