MATERIALE SELECȚIONATE DE MINE DE PE INTERNET

PENTRU MIERCURI 24 OCTOMBRIE 2018

Bună dimineața, prieteni, astăzi într-o nouă zi de miercuri!

Mulțumesc pentru comentariile făcute la articolele prezentate de mine și, nu uitați, vă aștept zilnic aici, cu articole noi.

ISTORIE PE ZILE 24 Octombrie

Evenimente

·         69: In a doua bătălie de la Bedriacum, intre cei doi pretendenti la tronul Imperiului Roman, Vitellius si Vespasian, legiunile romane  conduse de Antonius Primus, loial împăratului Vespasian, înfrâng forțele împăratului Vitellius. Se fondeaza Dinastia Flavienilor.

·         1260: Sfințirea catedralei din Chartres în prezența regelui Ludovic al IX-lea. Chartres este un oraș în Franța, prefectura departamentului Eure-et-Loir în regiunea Centru. Catedrala Notre Dame din Chartres a fost înscrisă în anul 1979 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

·         1648: Este semnată Pacea de la Westphalia, marcând astfel sfârșitul Războiului de treizeci de ani.

·         1795: Teritoriul Poloniei este divizat între Prusia, Rusia și Austria. Statul polonez va reapărea pe harta Europei abia la sfârșitul Primului Război Mondial (1918).

·         1812: Războaiele napoleniene: Bătălia de la Maloyaroslavets are loc în apropiere de Moscova

·         1813: Prin Tratatul de Pace de la Gulistan, Persia pierde intinse teritorii in  Caucaz,  în favoarea Rusiei. Razboiului ruso-iranian a durat de la 1804-1813, Iranul recunoscand anexarea de catre  Rusia a Gruziei Georgia), a Azerbaidjanului de Nord si a Daghestanului.

·         1838: Tarul Rusiei  aprobă propunerea Consiliului de stat privind procedura numirii procurorilor judeţeni în Basarabia.

·         1857: Este înființat Sheffield F.C., primul club de fotbal din lume.

·         1912: Primul război balcanic: Bătălia de la Kumanovo este câștigată de forțele Regatului Sârb care intră învingătoare în Skopie, capitala Macedoniei.

·         1917: Primul război mondial: Se desfasoara Bătălia de la Caporetto, intre armatele  Italiei si cele ale Austro-Ungariei. Fortele italiene sufera o infrangere severa, pierzand  300.000 de oameni – dintre acestia, aproximativ 270.000 fiind facuti prizonieri. Aproape toata  artileria italiana a fost capturata. După Caporetto, aliații au trimis intariri în regiune sase  divizii franceze  și cinci britanice si o forță  aeriană.

·         1917: Revoluția din Octombrie.

·         1918: In Romania demisioneaza  guvernul Alexandru Marghiloman. Se formează un nou guvern prezidat de generalul Constantin Coandă.

·         1918 (24.X / 6.XI): Mesajul secretarului de stat al SUA, Robert Lansing, privind recunoaşterea dreptului românilor de a-şi desăvârşi unirea. Mesajul adresat de Robert Lansing  guvernului român, prin legaţia Statelor Unite de la Iaşi, menţiona expres că: „Guvernul Statelor Unite a promis astăzi că prin influenţa sa va da României tot sprijinul ca această ţară la Conferinţa Păcii generale să-şi câştige justele sale drepturi politice teritoriale”. Documentul recunoştea că „România întotdeauna a sperat o reunire cu fraţii săi din Transilvania, ţinuţi între graniţele Imperiului austro-ungar”. După ce sublinia că „Guvernul Statelor Unite a avut necontenit în vedere viitoarea fericire şi integritate a României ca ţară liberă şi independenţă” , în continuare R. Lansing arăta că „preşedintele doreşte să vă informeze că guvernul Statelor Unite nu pierde din vedere aspiraţiunile neamului românesc atât din afară cât şi dinăuntrul graniţelor Regatului”. Secretarul de stat american ţinea să evoce faptul că poporul său a fost „martor la luptele, suferinţele şi jertfele aduse de acest neam (românesc, n.ns.) pentru dezrobirea sa de duşmani şi apăsători”90, şi că „guvernul Statelor Unite simpatizează adânc cu spiritul de unitate naţională şi cu aspiraţiunile românilor de pretutindeni şi nu va neglija să-şi întrebuinţeze la timpul potrivit influenţa sa ca justele drepturi politice şi teritoriale ale neamului românesc să fie asigurate”. Acest document diplomatic atât de ferm şi angajant al guvernului american a fost, între altele, rezultatul unor repetate demersuri ale lui Vasile Stoica, preşedintele „Ligii Patriotice Române” , căpitan în „Legiunea Română” activa  în S.U.A. El a fost unul din principalii organizatori al acestei unităţi militare româneşti care s-a constituit pentru împlinirea idealului naţional. Unul din consilierii apropiaţi ai preşedintelui Wilson, colonelul House, avea să declare presei că „în ceea ce priveşte soluţia problemei româneşti ea nu poate fi decât una singură: unirea tuturor românilor”.

·         1920:  Constantin Brăiloiu, Mihail Jora şi alţi compozitori romani de valoare ai timpului  înfiinţează Societatea Compozitorilor Români. George Enescu a fost invitat să accepte titlul de preşedinte de onoare. De atunci acest organism s–a dezvoltat, pentru ca în anul 1949 să devină Uniune a Compozitorilor şi Muzicologilor din Romania.

·         1929:  Bursa din New York se prăbușește. Această zi a rămas în istoria Bursei cu numele de „Joia Neagră". New York Stock Exchange, cea mai importanta bursa din lume  a fost lovita de o scadere catastrofala a  pretului  actiunilor. Urmeaza o reactie in lant ca urmare a lipsei de incredere a populatiei in economia americana. Consumul populatiei se micsoreaza, iar criza este transferata rapid in toate colturile lumii. Datele ne-au aratat ca Joia Neagra a fost mai degraba un efect decat o cauza a depresiunii. Marea Criza nu a fost o afacere de o zi. Inca de pe 5 septembrie, valoarea actiunilor scadea, dupa ce in urma cu doua zile atinsese un nivel maxim. Alte scaderi au avut loc la inceputul lunii octombrie, depreciere descrisa in „Wall Street Journal”-ul acelor timpuri drept o „corectie bine-venita, in conditiile in care unele actiuni cresc, iar altele scad”. A fost cu siguranţă cea mai mare catastrofă financiară din toate timpurile. De la instalarea preşedintelui Hoover (omul ineficient la locul nepotrivit), patima speculativă făcuse să se urce cursul acţiunilor la sume mult superioare valorii capitalurilor reale. Pe de altă parte, încă din iunie începuse reducerea producţiei de oţel şi automobile, acumularea de produse industriale în depozite lua proporţii alarmante, ritmul construcţiilor s-a încetinit, numărul  şomerilor a crescut  de la 1,5 milioane de şomeri în 1929, la 12 milioane de şomeri în 1932 (din 4 muncitori activi în 1929 unul era şomer în 1932). În martie 1933  se ajunge la punctul maxim al crizei – numrul  şomerilor a ajuns la 17 milioane, in conditiile in care, in acea vreme nu existau  asigurări sociale. Comerţul exterior al SUA s-a redus cu un sfert. Exportul de capital american s-a oprit, vechile investiţii s-au micşorat, valoarea dolarului scade, iar debitorii europeni au încetat plata datoriilor de război conform planului Young. Crahul bursier din octombrie 1929 se-a reflectat  iniţial în prăbuşirea producţiei, investiţiilor, preţurilor şi veniturilor, ca şi a comerţului internaţional, dar şi prin înmulţirea falimentelor şi creşterea vertiginoasă a şomajului. Dacă interpretarea catastrofei este infinit mai grea decât analiza sa, nu există niciun dubiu că crahul de pe Wall Street ocupă un loc esenţial în procesul de declanşare a crizei, punând în evidenţă slăbiciunile gestiunii americane, ruinând tot sistemul de credit şi lipsind factorii de decizie de posibilitatea unei reacţii eficiente. Din SUA criza s-a răspândit  în lumea întreagă începând cu 1931, prin intermediul schimburilor financiare şi comerciale.

·         1931: Al Capone va fi condamnat cu 50.000 dolari și 11 ani închisoare pentru evaziune fiscală.

·         1931: Este inaugurat podul George Washington Bridge între New York City și New Jersey.

·         1935: Italia invadează Etiopia.

·         1945: Prin Carta Organizației Națiunilor Unite se înființează organizația internațională numită Organizația Națiunilor Unite. La mai putin de doua luni de la incheierea celui de al Doilea Razboi Mondial, Organizatia Natiunilor Unite a decis sa ratifice carta care instituie un sistem de rezolvare pasnica a diferendelor internationale ce prezinta o anumita gravitate si a caror prelungire in timp pune in pericol pacea si securitatea internationala. Dintre organele principale ale ONU sunt competente sa actioneze pentru solutionarea pasnica a diferendelor internationale: Consiliul de Securitate, Adunarea Generala si, in anumite conditii, Secretariatul General al Organizatiei. Ideea infiintarii Natiunilor Unite a aparut in august 1941, cand presedintele american Franklin D. Roosevelt si premierul britanic Winston Churchill s-au intalnit in Insulele Bermude pentru a-si stabili obiectivele postbelice. Rezultatul discutiilor s-a concretizat in semnarea ”Cartei Atlantice”, in care erau precizate o serie de principii pentru mentinerea pacii si securitatii pe plan international. Cele doua state au recunoscut, printre altele, si dreptul la autodeterminare a popoarelor, precum si libertatea comertului mondial si cooperare economica, renuntarea la uzul de violenta si crearea unui sistem de securitate comun. La inceputul anului 1942 a aparut pentru prima data numele “Natiunile Unite” intr-o declaratie a Aliatilor, prin care 26 de state se obligau sa isi continue lupta impotriva Axei. Pana la finalul razboiului, alte 25 de state au aderat la Alianta. Cu ocazia unei reuniuni la Moscova, desfasurata in octombrie 1943, Marea Britanie, SUA, URSS si China au precizat ca e necesara crearea unei organizatii internationale care sa mentina pacea mondiala. Un an mai tarziu a inceput sa fie schitata Carta Natiunilor Unite, care va fi apoi elaborata cu ocazia Conferintei de la San Francisco din perioada aprilie-iunie 1945, in prezenta reprezentantilor a 50 de state. Imediat dupa aceasta a fost semnata, iar in 24 octombrie acelasi an aceasta a fost ratificata. 24 octombrie este a 297-a zi a calendarului gregorian și a 298-a zi în anii bisecți. 68 de zile până la sfârșitul anului.

·         1956: Uniunea Sovietică invadează Ungaria.

·         1970: Salvador Allende este ales în funcția de președinte al Republicii Chile.

·         1973: Se sfârșește Războiul de Yom Kippur.

·         1990: În Ungaria, pedeapsa cu moartea este declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională.

·         1999: În Tunisia, Zine El Abidine Ben Ali a fost ales ca președinte.

·         2003: Ultimul zbor Concorde de la New York la Londra.  Decizia a fost luata ca urmare a unui grav accident, care s-a petrecut pe  25 iulie 2000. A fost singurul accident cu victime al acestui tip de avion. Potrivit anchetei oficiale condusă de Biroul de investigare al accidentelor din Franța (BEA), accidentul a fost cauzat de o lamelă de titan, parte a unui invertor de putere , căzut de la avionul DC-10 al companiei Continental Airlines ce decolase cu circa 4 minute mai devreme. Acest fragment metalic a cauzat explozia unui cauciuc al trenului de aterizare stâng. O bucată din cauciucul explodat a lovit rezervorul de combustibil și a rupt un cablu electric. Impactul a cauzat o undă de șoc hidrodinamică care a fisurat rezervorul în apropierea zonei de impact. Această fisură a provocat o pierdere masivă de combustibil care s-a aprins de la cablurile avariate care produceau scântei. Echipajul a oprit motorul numărul 2 în urma alarmei de incendiu, dar nu au putut să ridice terenul de aterizare, îngreunându-se ascensiunea aparatului. Rămas fără putere, avionul a intrat în picaj, prăbușindu-se într-un hotel din Gonesse. Au murit  toți cei 100 de pasageri, 9 membri ai echipajului și 4 persoane la sol.

Nașteri

·         51: Titus Flavius Domitianus, împărat roman (d. 96). A fost victorios în campania întreprinsă la Rin in anul 83, împotriva tribului germanic al chatilor, adoptand  titlul de Germanicus. O invazie a dacilor și a aliaților lor în Moesia, soldată cu moartea guvernatorului, îl obligă în anul 86  să intervină personal pe frontul de la Dunăre. Moesia este împărțită acum în două provincii:  Moesia Inferior (în a cărui componență intră și Dobrogea) și Moesia Superior. Campania inițiată în 87  la nordul Dunării împotriva lui  Decebal s-a  încheiat  cu o înfrângere, iar in anul 88, ofensiva romană marchează o victorie la Tapae  și duce la încheierea unei păci de compromis  cu Dacia in anul 89. La 18 septembrie 96, Domițian, ultimul dintre Flavi, cade victimă unei conjurații de palat, organizată de comandantul gărzii palatului și de soția sa, Domitia Longina.

·         1632: S-a nascut  Antonie van Leeuwenhoek, biolog olandez; (d. 27 august 1723). Desi nu el a inventat microscopul, dar a fost primul care l-a folosit. Provenea dintr-o familie modesta si avea serioase lacune in instruire – comunicarile lui catre Societatea Regala Britanica necesitau o traducere din dialectul olandez vorbit de el. Este considerat fondatorul stiintei microbiologiei, dar a avut contributii semnate si la alte stiinte, cum ar fi embriologia, cristalografia si chimia; iar unele din observatiile lui erau atat de precise, incat au putut fi folosite ca baza de interpretare si dupa doua secole. In 1680, Leeuwenhoek a fost ales in unanimitate membru al  Societatii Regale Din Anglia si tot atunci, a devenit si membru al  Academiei Franceze de Stiinte. A fost casatorit de doua ori si de tot atatea ori a ramas vaduv. A trait pana venerabila varsta de nouazeci ani.

·         1710: Alban Butler, scriitor și preot englez (d. 1773)

·         1739: Anna Amalia de Brunswick-Wolfenbüttel (d. 1807)

·         1763: Dorothea von Schlegel, scriitor german (d. 1839)

·         1788: Sarah Josepha Hale, poet american (d. 1879)

·         1804: Wilhelm Weber, fizician german (d. 1891)

·         1811: Ferdinand Hiller, compozitor german (d. 1885)

·         1818: S-a născut Dimitrie Gusti, poet, traducător de fabule, autor de manuale didactice, fondator al ziarului „Zimbrul” (1850);  (A nu se confunda cu filosoful, sociologul și esteticianul român Dimitrie Gusti (n. 13 februarie 1880, Iași – d. 30 octombrie 1955, București). In urma unui decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la 15 august 1864, Gusti a devenit  cel dintâi primar al Iaşului. Dimitrie Gusti (1818 – 1887) a fost în mai multe rânduri primar al Iaşului, iar  perioadele în care acesta a îndeplinit înalta funcţie au fost: –         24 august 1864 – 5 decembrie 1866

–         18 iulie 1869 – 25 octombrie 1870

–         12 decembrie 1871 – 7 mai 1872

–         14 octombrie 1881 – 3 februarie 1883

–         7 decembrie 1886 – 25 martie 1887. A făcut studiile la Iaşi, fiind, ca student, la clasa de filozofie a lui Eftimie Murgu, pe care a abolvit-o în 1837. Din 1845 a fost profesor de filozofie la Academia Mihăileană, precum şi bibliotecar până în 1849. A ocupat si funcţia de ministru al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, a fost deputat şi senator de Iaşi, precum şi vicepreşedinte al Camerei şi Senatului. A fost un liberal convins şi un mare luptător pentru unire, scriitor, publicist şi redutabil polemist. Colaborator fidel al Albinei Româneşti a lui Gheorghe Asachi, emul al acestuia, Dimitrie Gusti a editat mai multe ziare: Zimbrul, Ştafeta, L’Etoile du Danube. În 1855 tipăreşte cartea de versuri Buchetul poetic (poezii erotice, elegii, imnuri, balade şi sonete). A redactat singur sau împreună cu Theodor Codrescu abecedare, manuale şcolare, cărţi de religie, cărţi de istoria românilor, de geografie. Primarul Dimitrie Gusti a schimbat numele străzii Sf. Ilie din Iasi în Vasile Alecsandri, atunci când poetul a obţinut Premiul Cântecul gintei latine (7/19 mai 1878). În acelaşi an, el i-a oferit lui Vasile Alecsandri şi titlul de cetăţean de onoare, marele poet fiind primul cetăţean de onoare al Iaşului. Dimitrie Gusti s-a stins din viata la Iasi, la 26 martie 1887 si a fost inmormantat in cimitirul Eternitatea.

·         1844: Karl Lueger, politician austriac (d. 1910)

·         1853: S-a născut la Provița de Sus, jud. Prahova, Pimen (Petru) Georgescu, Mitropolit al Moldovei, membru de onoare al Academiei Române (d.12 noiembrie 1934, Bucuresti). A avut una dintre cele mai indelungate pastoriri, slujind Sfantului Altar vreme de 57 de ani. 9 ani a fost diacon, 9 ani a fost preot, 39 de ani a fost episcop, 25 de ani a fost mitropolit. Intreaga sa viata si lucrare s-a desfasurat pe doua coordonate, grija pentru Biserica lui Hristos si dragostea pentru Neamul Romanesc. Mitropolitul Pimen Georgescu a fost primul episcop care a desemnat preoti pentru insotirea armatei pe front si care a organizat spitale de campanie. El a trimis la cursuri de specializare medicala parinti si maici din toate manastirile Moldovei. Precum regele Ferdinand I a condus Armata romana catre biruinta reintregirii neamului, tot asa, mitropolitul Pimen Georgescu a fost cel care a condus Biserica romana catre reintregirea spirituala a poporului. Peste toate, el a fost considerat „Mitropolit al Razboiului si al intregirii Neamului Romanesc”. In data de 15 octombrie 1918, Academia Romana il numeste pe Inalt Preasfintitul Pimen Georgescu membru de onoare.

·         1854: Hendrik Willem Bakhuis Roozeboom, chimist olandez (d. 1907)

·         1868: Alexandra David-Néel, explorator și scriitor francez (d. 1969)

·         1875: Konstantin Yuon, pictor rus (d. 1958)

·         1882: S-a născut compozitorul maghiar Imre Kalman, cunoscut pentru operetele “Silvia” (1915), “Contesa Mariţa” (1924) şi “Vioreaua din Montmartre” (1930); (m. 30 octombrie 1953).

·         1886: Delmira Agustini, scriitoare uruguayană (d. 1914)

·         1887: Victoria Eugenie de Battenberg, nepoata reginei Victoria a Marii Britanii, regină a Spaniei (d. 1969)

·         1891: Rafael Trujillo, politician dominican (d. 1961)

·         1896: Jack Warner, actor englez (d. 1981)

·         1899: Ferhat Abbas, politician algerian (d. 1985)

·         1901: Gilda Gray, actriță și dansatoare poloneză (d. 1959)

·         1904: Moss Hart, dramaturg american (d. 1961)

·         1905: Otto Abel, compozitor german (d. 1977)

·         1906: Alexander Gelfond, matematician rus (d. 1968)

·         1908 - S–a născut geofizicianul canadian J. Tuzo Wilson care a stabilit structura continentelor (m.15.04.1993).

·         1913: S-a născut Tito Gobbi, bariton italian (d. 1984)

·         1920: Marcel-Paul Schützenberger, matematician francez (d. 1996)

·         1921: S-a născut la Bucuresti, poeta Veronica Porumbacu (pseudonimul Veronicai Schwefelberg); (m. 4 martie 1977, in timpul cutremurului din  Bucuresti). A studiat la Colegiul pentru Studenții Evrei in anii 1943 – 1944. In  1946 își ia licența în filozofie la Universitatea din București, iar în 1949 este  angajată ca redactor la Radioși intre 1949 – 1954 este redactor șef adjunct la Viața românească, apoi, intre 1954 – 1956, redactor la Gazeta literară. Din 1956 pana in  1963, deține funcția de șef de secție la Uniunea Scriitorilor. In 1970 a lucrat ca profesoara  la Palatul Pionierilor din Bucuresti. A debutat sub pseudonimul Maria Radu, in ziarul Ecoul (1944) si a colaborat la revistele  Lumea , Contemporanul, Flacara, Viata Romaneasca, Gazeta literara. Steaua, Tribuna, Ateneu, Orizont, Luceafarul etc. În poeziile sale din epoca proletcultistă (anii ’50), Veronica Porumbacu a cântat  „eroii  clasei muncitoare „.

·         1923: Denise Levertov, poet englez (d. 1997)

·         1923 - S–a născut sculptorul Gheorghe Aldea–Sarai.

·         1925: Luciano Berio, compozitor italian (d. 2003)

·         1927: S-a nascut popularul chansonetist francez Gilbert Bécaud, supranumit  ”Monsieur 100 000 volts”. A fost unul dintre cei mai îndrăgiţi interpreţi francezi, supranumit „Domnul 100 000 de volţi”; (d.18.12.2001).

·         1927: Jean-Claude Pascal, designer, actor și cântăreț francez (d. 1992)

·         1929: George Crumb, compozitor american

·         1929 - S–a născut Ileana Balotă, artist decorator.

·         1929: Hubert Aquin, scriitor canadian (d. 1977)

·         1930: Sultan Ahmad Shah de Pahang, regele Malaeziei

·         1931: Sofia Gubaidulina, compozitor rus

·         1932: Robert Mundell, economist canadian

·         1932: Pierre-Gilles de Gennes, fizician francez (d. 2007)

·         1932: Robert Mundell, economist canadian, laureat al Premiului Nobel

·         1933: Andrei Andrieș, fizician din Republica Moldova

·         1933: S-a nascut Draga Olteanu-Matei, actrita de teatru si film. Rolurile jucate pe scena marilor teatre din tara, precum si cele din filme celebre i-au adus zeci de premii. In 2005, UNITER (Uniunea Nationala a Teatrelor din Romania) a recompensat-o cu un premiu pentru intreaga activitate. Actrita a aparut in aproape 20 de productii cinematografice si nenumarate spectacole de teatru, in comedii precum “Toamna bobocilor” (1975), “Nea Marin miliardar” (1978), “Coana Chirita” (1986) facand roluri memorabile.

·         1933: Norman Rush, scriitor american

·         1934: S-a născut Manfred Woerner, fost secretar general al NATO în perioada 1 iulie 1988 – 13 august 1994; (m. 13 august 1994).

·         1935: Malcolm Bilson, pianist american

·         1936 - S-a născut Bill Wyman, basist britanic (Rolling Stones).

·         1936 - S–a născut Ludovic Bardocz, grafician.

·         1937: Santo Farina, muzician și compozitor american (Santo & Johnny)

·         1939: F. Murray Abraham, actor american

·         1940: Eugen S. Cucerzan, filosof român

·         1943: S-a nascut la Târgoviște, Theodor Stolojan, economist si  om politic roman, fost prim ministru, din 2007 membru al Parlamentului European pentru România din partea PD-L. A lucrat ca economist stagiar la întreprinderea Frigotehnica București, apoi ocupă funcția de economist în cadrul Ministerului Industriei Alimentare și Agriculturii. Începând din 1972 ocupă mai multe funcții în cadrul Ministerului de Finanțe, intre care aceea de Șef al diviziei Contabilitatea Bugetului Statului; 1988 – 1989 – Director Adjunct și Director al Departamentului Relații Valutare și Financiare Internaționale si Inspector General în Departamentul Venituri de Stat și Consultant în Ministerul de Finanțe. După Revoluția română din 1989 a lucrat în continuare în cadrul Ministerului Finanțelor, ocupând funcția de ministru adjunct al Ministerului Finanțelor până în aprilie 1990, apoi pe cea de ministru al finanțelor, în perioada iunie 1990 – aprilie 1991 (în cabinetul Petre Roman II). În mai 1991 devine președintele Agenției Naționale de Privatizare, lucrând la elaborarea primului proiect al Legii privatizării și la înființarea Fondului Proprietății de Stat (FPS). Între 16 octombrie 1991 și 18 noiembrie 1992 a deținut funcția de prim-ministru al României din partea FSN. În anul 2008 președintele Traian Băsescu l-a desemnat pentru un nou mandat de premier, dar la 15 decembrie 2008 a renunțat la candidatura pentru funcția respectivă.

·         1944 - S-a născut Ted Templeman vocalist, trompetist şi baterist american (Harpers Bazaar).

·         1945: Anthony Christian, artist englez

·         1945: S-a nascut Tia Şerbănescu (pseudonim pentru Ecaterina Teodorescu), prozatoare si ziarista, (Premiul pentru jurnalism „Flacăra”, Premiul „Pamfil Şeicaru”) („Balada celor rău iubiţi”, „Muntele de pietate”, „Cumpărătorii”, Femeia din fotografie”).

·         1946: S-a născut populara  actriţa şi interpreta de muzică uşoară  si folk, Anda Călugăreanu. A aparut in numeroase spectacole  televizate  si filme (“Bietul Ioanide”, “O zi la Bucureşti”); (d. Bucuresti,d.15.08.1992). Prima sa apariție mai importantă a fost cu formația Sincron, la Sala Palatului din București, în anul 1965. A colaborat ani de-a rândul la Cenaclul Flacăra. O perioadă destul de îndelungată a format, împreună cu actorii Dan Tufaru, cu care a și fost căsătorită, și Florian Pittiș, un trio muzical-cupletistic, care, în regia lui Alexandru Bocăneț, a fost unul dintre punctele de atracție ale spectacolelor de estradă ale Televiziunii. Rămân celebre cupletele sale alături de Toma Caragiu. A luat parte la numeroase festivaluri și turnee în țară și peste hotare. A participat la Festivalul Cerbul de Aur, ediția a II-a (1969), unde a luat mențiune, la Festivalul de muzică ușoară românească Mamaia – ediția a VII-a (1972), unde a câștigat Premiul de interpretare.

·         1946 - S-a născut Edgar Broughton, vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Edgar Broughton Band).

·         1946 - S-a născut Jerry Edmonton, baterist canadian (Steppenwolf).

·         1946 - S-a născut Rob van Leeuwen, chitarist olandez (Shocking Blue).

·         1947: Kevin Kline, actor american

·         1948 - S-a născut Paul Ryan, compozitor britanic.

·         1948 - S-a născut Barry Ryan, cântăreţ britanic.

·         1950: Steven Greenberg, compozitor american

·         1950 - S-a născut Dale Griffin, baterist britanic (Mott The Hoople).

·         1954: Liviu Timar, politician român

·         1954: Jozef Ráž, muzician slovac

·         1955: Minodora Cliveti, politician român

·         1956: Dale Maharidge, scriitor american

·         1958 - S–a născut Magda Catone, actriţă la Teatrul de Comedie (Filme: “De ce trag clopotele, Mitică?”, “E pericoloso sporgersi”).

·         1958 - S-a născut Alan Jackman, baterist britanic (Outfield).

·         1966: Roman Abramovici, om de afaceri rus

·         1967: Jacqueline McKenzie, actriță australiană

·         1969 - S–a născut actriţa mexicană Adela Noriega (seriale tv: “Guadalupe”, “Dreptul la iubire”, “Maria Isabel”).

·         1970: Gabriela Nedelcu, politician român

·         1972: S-a născut jucătoarea de tenis Ruxandra Dragomir. Intre anii 1990 și 2001 a câștigat 9 turnee de tenis la simplu, pentru ca la data de 15 august 1997 să ocupe locul 15 pe lista celor mai buni jucători de tenis din lume. După ce a condus Federaţia Română de Tenis timp de patru ani, între 2009 şi 2013, Ruxandra Dragomir a fost aleasă în iulie 2014, să ocupe funcţia de Preşedinte al Organizaţiei pentru Femei din Partidul Mişcarea Populară (PMP).

·         1973: Adrian George Scutaru, politician român

·         1981: Tila Tequila, cântăreață originară din Singapore

·         1985: Wayne Rooney, fotbalist englez

·         1986: Aubrey Drake Graham, muzician, rapper canadian

Decese

·         996: A murit  regele Frantei, Hugues (Hugo) Capet. S-a născut aproximativ  in  anul 939-941,  si a fost Duce al francilor (dux francorum) din anul 960 pana in 987, și regi ai francilor  (987 – 996). Era  fiul lui  Hugo cel Mare  și  a  printesei  Hedwig din Saxonia. Cand in  anul 987 regele Ludovic al V-lea din dinastia Carolingiana a murit în urma unui accident de vânătoare, in lipsa unor urmași carolingieni direcți, marii nobili francezi l-au ales ca rege pe cel mai puternic dintre ei, Hugo Capet (fr.Hugues), urmaș al lui Robert Capet, cel care cu un secol în urmă asigurase regența în regatul Franței. Hugo Capet a rămas în istorie ca fondator  al  dinastiei  Capetienilor, care va domni timp de peste opt secole pe tronul Franței, până la 1848  (36 de regi, dintre care Capețieni direcți, un număr de 15 regi).

·         1375: A decedat Valdemar al IV-lea, rege al Danemarcei din 1340 până în 1375. Nascut in anul 1320,  a fost fiul cel tânăr al regelui Cristopher al II-lea al Danemarcei  si și și-a petrecut mare parte din copilărie și tinerețe în exil, la curtea, impăratului romano-german  Ludovic al IV-lea. Valdemar a fost proclamat rege al Danemarcei la Adunarea Viborg de ziua St. Hans, pe 24 iunie 1340. Prin căsătoria lui cu Helvig, fiica lui Eric II-lea, Duce de Schleswig, el a controlat aproximativ un sfert din teritoriul Iutlandei de nord. Sub Christopher al II-lea, Danemarca era în faliment și a fost ipotecată pe bucăți. Valdemar a căutat să ramburseze datoria și să revendice terenurile țării sale. Prima ocazie a venit împreună cu banii soției sale, Helvig, cu care se căsătorise. Ipoteca din restul Iutlandei de nord a fost plătită de către impozitele colectate de la țăranii din Kongeå. A obținut nordul Friesland înapoi în 1344, si  l-a impozitat imediat pentru a achita datoria pentru  sudul Iutlandei.

·         1537: A murit  Jane Seymour, a treia soție a regelui Angliei, Henric al VIII-lea; (n. 1508 sau 1509). Regele Henric al VIII-lea s-a logodit cu Jane la 20 mai 1536, a doua zi după execuția cele de-a doua soții Anne Boleyn, și s-a căsătorit cu ea zece zile mai târziu la 30 mai 1536. A fost proclamată public regină la 4 iunie. N-a fost niciodată încoronată deoarece la Londra era epidemie de ciumă bubonică. În luna octombrie 1537, Jane a născut un fiu, mult așteptat de Henric. A fost botezat Edward și urma să devină viitorul rege Eduard al VI-lea. La numai 12 zile de la nașterea fiului său, Jane a murit de febra puerperala. A fost înmormântată la Castelul Windsor, fiind singura dintre cele șase soții ale lui  Henric care a fost înmormântată alături de el.

·         1541 - A murit Phillipus Paracelsus, fizician şi alchimist (n.01.05.1493).

·         1601: A încetat din viaţă astronomul danez de origine suedeză Tycho Brache. A făcut observaţii precise asupra poziţiilor aştrilor, a urmărit evoluţia cometelor şi a calculat valoarea duratei anului, cu o precizie mai mică de o secundă, valoare care a stat la baza stabilirii calendarului gregorian din 1582 (n. 14 decembrie 1546).

·         1655: Pierre Gassendi, matematician, filosof și astronom francez (n. 1592)

·         1672: John Webb, arhitect englez (n. 1611)

·         1708: Kowa Seki, matematician japonez

·         1725: Alessandro Scarlatti, compozitor italian (n. 1660). Alessandro Scarlatti a fost un compozitor italian baroc,  celebru mai ales pentru operele sale si cantatele de  camera. El este considerat fondatorul școlii de operă napolitane. El a fost tatal a doi mari compozitori, Domenico Scarlatti si Pietro Filippo Scarlatti.

·         1733: Henrietta Godolphin, Ducesă de Marlborough (n. 1681)

·         1799: Karl Ditters von Dittersdorf, compozitor austriac (n. 1739)

·         1842: Bernardo O'Higgins, politician chilian

·         1854: Barbu Iscovescu, pictor și revoluționar român de etnie evreu (n. 1816), este autorul portretului lui Avram Iancu.

·         1875: Raffaello Carboni, scriitor italian

·         1878: Karl, Duce de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg (n. 1813)

·         1894 - A murit pictorul Gheorghe Tăttărescu (n.1820).

·         1898: Pierre Puvis de Chavannes, pictor francez (n. 1824)

·         1912: Mykola Lysenko, compozitor ucrainean (n. 1842)

·         1915: Désiré Charnay, arheolog francez (n. 1828)

·         1920: Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei, mama reginei Maria a României (n. 1835). Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei (mai târziu Ducesă de Edinburgh și Ducesă de Saxa-Coburg și Gotha (n.17 octombrie 1853), a fost fiica țarului Alexandru al II-lea al Rusiei  și a Mariei Alexandrovna prințesă de Hessa si imparateasa a Rusiei. Maria a fost soția printului Albert, duce de Edinbourgh, al doilea fiu al reginei Victoria a Marii Britanii.

·         1922: George Cadbury, industrialist englez renumit pentru fabricile de ciocolată (n. 1839)

·         1938: Ernst Barlach, sculptor german (n. 1870)

·         1943: Hector de Saint-Denys Garneau, poet canadian (n. 1912)

·         1944: Louis Renault, industriaș francez (n. 1877)

·         1945: A fost executat pentru inalta tradare, Vidkun Abraham Lauritz Jonssøn Quisling (n. 18 iulie 1887), ofițer  și om politic  norvegian, conducător al fasciștilor din această țară. In 1942, în timpul ocupației naziste a Norvegiei, a fost numit șef al guvernului colaboraționist. După eliberarea tarii, a fost judecat și executat. Numele lui a devenit sinonim cu trădarea de țară și colaboraționismul.

·         1948:  A încetat din viaţă compozitorul austriac de origine maghiară Franz Lehar; (n. 30 aprilie 1870).

·         1957: Christian Dior, creator de modă francez (n. 1905)

·         1960: La cosmodromul sovietic de la Baikonur a avut loc cea mai mare catastrofă din istoria construcţiei mondiale de rachete. In urma exploziei unei rachete militare sovietice (R – 16) au murit aproximativ 100 de oameni.

·         1966: Sofya Yanovskaya, matematician rus (n. 1896)

·         1971: Carl Ruggles, compozitor american (n. 1876)

·         1972: Claire Windsor, actriță americană (n. 1897)

·         1974: David Oïstrakh, violonist ucrainean (n. 1908)

·         1983: A murit Elie Carafoli, inginer roman, fondator al școlii românesti de aerodinamică, membru al Academiei Române; (n.15 septembrie 1901). Este autorul unui  “Tratat de aerodinamică”, considerat o operă clasică în domeniu. A proiectat împreună cu francezul L. Virmoux, proiectul primului avion monoplan  de lupta  românesc cu aripă joasă, IAR-11 CV, construit în 1930, de Industria Aeronautică Română – Braşov. Avionul era un monoloc, monoplan cu aripa plasată jos, cu tren de aterizare fix, carenat. Strucura era din lemn, cu elemente de dural la motor.  Trenul de aterizare avea un ecartament de 1,9 m, și atât el, cât și bechia aveau amortizoare cu sandouri (cauciuc). Avionul era propulsat de o o elice bipală antrenată inițial de un motor Lorraine Courlis 48-5 de 600 CP. Cu un motor  Hispano-Suiza,  avionul a realizat o viteză maximă de 329 km/h la înălțimea de 300 m. Avionul era inarmat cu mitraliere Vickers, 2 x 7,7 mm, montate de-o parte și cealaltă a motorului, cu tragere prin discul elicei.

·         1991: Gene Roddenberry, producator si scriitor (Star Trek) (n. 1921)

·         1992: Amita Bhose, important eminescolog străin, prima traducătoare a lui Mihai Eminescu în bengali (n. 1933)

·         1994: Raúl Juliá, actor Puerto Rican (n. 1940)

·         1996: A murit  interpreta de muzică lăutărească Romica Puceanu; (n. 1937).

·         2000 - A murit cântăreaţa americană de jazz Jeanne Lee (Margaret Davis) (n.1939).

·         2001 - A murit editorul francez Guy Schoeller, „părintele” formatului Livre de Poche (n.1915).

·         2005: Rosa Parks, personalitate de culoare americana (n. 1913)

·         2005: José Azcona del Hoyo, președinte al Hondurasului (n. 1926)

·         2005: Robert Sloman, scriitor (n. 1926)

·         2005: Mokarrameh Ghanbari, pictor iranian (n. 1928)

·         2013: A decedat cântărețul  spaniol  Manuel García Escobar (n. 19 octombrie 1931) mai bine cunoscut ca Manolo Escobar. De asemenea, a lucrat ca actor în mai multe filme muzicale. Hit-urile sale includ  cantecele El Porompompero,Mașina mea, Miniskirt sau live Spania, și al compozitorului Belgian Leo Rozenstraten.

Sărbători

·         În calendarul ortodox: Sf. Mare Mucenic Areta; Sf. Mucenici Marcu, Sotirih și Valentin

·         În calendarul romano-catolic: Sf. Anton Maria Claret, episcop; Fer. Alois Guanella. Anton Maria Claret (n. 23 decembrie 1807 – d. 1870) a fost un episcop catolic din Spania, întemeietorul ordinului claretin, canonizat ca sfânt.

·         Ziua independenței în Zambia (1964)

·         Ziua Organizației Națiunilor Unite

·         "Tag der Bibliotheken", Ziua bibliotecilor în Germania

·         Ziua mondială a informării asupra dezvoltării mondiale

RELIGIE ORTODOXĂ 24 Octombrie

Sf M Mc Areta; Sf Mc Marcu, Sotirih și Valentin

În această zi Biserica Ortodoxă Română face pomenire pentru:

Sfântul Mare Mucenic Areta (†  523) – A pătimit la începutul secolului al VI-lea și era originar din ținutul Yemenului (Arabia). Conducătorul orașului era Danaan, un iudeu care reușise să ajungă la conducere și care ura creștinii, pornind, astfel, persecuția împotriva lor. În anul 520 a exilat pe Sfântul Gregențiu, Episcop de Tafar, iar pe data de 24 octombrie 523 a omorât pe Sfântul Mare Mucenic Areta, pe Reuma, soția acestuia și pe cele două fiice ale sale. Areta era conducătorul orașului Negran ai cărui locuitori erau toți creștini. Deoarece orașul Negran era înconjurat cu ziduri puternice și avea o armată disciplinată, Danaan nu a putut pătrunde în nici un fel în el. În cele din urmă, face o promisiune mincinoasă că ar vrea doar să intre în cetate și să o vadă și să strângă birul, fără să facă nici un rău nimănui. Deși, Areta și-a dat seama de intenția ascunsă, totuși slujitorii lui au deschis porțile crezând în vorbele lui Danaan. Acesta, o dată intrat în oraș, a omorât mai întâi toți preoții, călugării și călugărițele în număr de 427, după care a încercat să îi facă să apostazieze pe Areta și pe ceilalți slujitori ai orașului de la credința creștină. Nereușind, Areta și familia sa, împreună cu slujitorii au suferit moarte martirică. Toate aceste fapte ale lui Danaan au fost pedepsite de regele creștin Elesbaan al Etiopiei, care l-a învins și a încredințat orașul Negran în mâinile lui Arian, fiul lui Areta care scăpase cu viață, fiind ascuns prin casele unor locuitori ai orașului.

Mai întâi l-au tăiat pe Sfântul Areta, ca pe un povăţuitor creştinesc ce se afla, apoi pe toţi ceilalţi trei sute patruzeci de sfinţi mucenici.

Acesta a fost capetenie a cetatii Negran din Etiopia, pe vremea împaratiei lui Iustin, în anii 442. Iar în Etiopia împaratea Elezvoi preacredinciosul împarat; si în tara omeritilor împaratea pagânul Dunaan, evreul; aceasta tara a omeritilor în Sf. Scriptura se numeste Sava, iar de greci este numita Arabia fericita. Fiindca binecredinciosul Elezvoi biruise pe pagânul Dunaan si pusese pazitori si credinciosi de ai sai, ca sa pazeasca si sa ocârmuiasca cetatile acelea, pentru aceasta Dunaan s-a sculat cu razboi si a omorât pe pazitorii dreptmaritorului Elezvoi. Si înca mergând si la cetatea Negran, a înconjurat-o si neputând-o lua cu razboi, a facut juramânt, cum ca nu va supara pe crestinii din ea si asa a intrat în cetate.

Apoi calcându-si juramântul a omorât pe toti câti i-a aflat în ea, atât barbati cât si femei. Care cu totii au stat barbateste si au marturisit credinta cea în Hristos. Atunci si Sfântul acesta Areta a stat cu barbatie si marime de suflet la lupta muceniciei. Cu toate ca era atât de batrân, cât nici nu putea umbla. Dupa ce mai întâi viteazul acesta nevoitor al dreptei credinte, a întarit cu cuvintele sale pe toti împreuna cetatenii sai în credinta cea în Hristos, a luat moartea prin sabie si asa s-a mutat catre Domnul.

Tot în aceasta zi, Sfintii Marcu, Sotirih si Valentin, care pe pamânt fiind târâti, s-au savârsit.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE DE POST PENTRU 24 Octombrie

A.  PLĂCINTE

Plăcintă cu mere

Se pregăteşte la fel ca plăcinta de dovleac – reţeta este situată în grupul ARTĂ CULINARĂ - REŢETE ALIMENTARE DE POST PENTRU ASTĂZI.

B.  SALATE

Salată de morcovi

·       400 g morcovi;

·       1 măr;

·       Zeama de la o lămâie;

·       2 – 3 linguri suc de portocale;

·       Coajă  de lămâie şi portocală

Se curăţă şi se dau pe răzătoare morcovii şi mărul şi se amestecă cu celelalte ingrediente.

        Se ţine la frigider înainte de a fi consumată.

C.  SOSURI

Sos cu muştar

Într-o ceaşcă de sos alb se amestecă bine o lingură de muştar.

Se încălzeşte sosul fără a se lăsa să fiarbă.

D.  BORŞURI, SUPE, CRÈME DE LEGUME

Cremă de zarzavat

·       3 morcovi;

·       3 rădăcini pătrunjel;

·       3 ţeline mici;

·       3 fire praz (partea albă);

·       6 cartofi;

·       6 bucheţele conopidă;

·       3 linguri margarină;

·       Mărar;

·       Pătrunjel;

·       Sare;

·       Piper măcinat

Se curăţă zarzavaturile, se spală şi se fierb în apă cu sare. După ce fierb foarte bine se dau prin sită şi se adaugă zeama care s-a scurs de la fiert.

        Margarina, verdeaţa, sarea şi piperul se adaugă înainte de a se servi.

        Se serveşte cu crutoane.

E.  MÂNCĂRURI

Ghiveci

·       1 kg cartofi tăiaţi felii subţiri;

·       ½ kg dovlecei curăţaţi şi tăiaţi  rondele;

·       ¼ kg bame;

·       1 ½ ceaşcă ulei;

·       3 – 4 cepe tăiate solzi;

·       1 legatură mărar;

·       1 legatură pătrunjel;

·       4 – 5 roşii date pe răzătoare;

·       Sare;

·       Piper

·       5 – 6 caţei de usturoi

Se curăţă, se taie zarzavaturile şi se aşază straturi alternative în formă, presărând sare şi piper după fiecare strat.

        Ceapa se căleşte bine în ulei, se adaugă roşiile, usturoiul şi se toarnă peste zarzavaturi.

        Deasupra se pun 2 – 3 roşii tăiate felii şi restul de verdeaţă.

        Se dă la cuptor la foc potrivit aproximativ o oră.

F.  DULCIURI

Chec cu cacao

·       ¾ ceaşcă ulei;

·       2 ceşti zahăr;

·       2 ceşti apă rece;

·       3 linguri oţet;

·       6 linguri cacao;

·       1 linguriţă sare;

·       2 plicuri vanilie;

·       3 ceşti făină;

·       2 linguriţe bicarbonat;

·       1 linguriţă praf de copt

Se bate uleiul cu zahărul, se adaugă oţetul, apa, vanilia, făina în care se amestecă bicarbonatul şi praful de copt.

        La sfârşit se adaugă sare şi cacao.

        Se răstoarnă compoziţia în tava unsă şi tapetată cu făină şi se dă la cuptor, la foc potrivit timp de 45 minute.

        Când este copt se pudrează cu zahăr.

ARTE 24 Octombrie

INVITAȚIE LA OPERĂ 24 Octombrie

Alessandro Scarlatti

Alessandro SCARLATTI (1660 - 1725): Telemaco, opera in 3 acts (1718) (his best opera!!)

Telemaco, ossia L'izole di Circe este o operă a lui Alessandro Scarlatti din1718, la un libret de Carlo Sigismondo Capece (uneori scris "Capeci"), poet al curții reginei Maria Casimira din Polonia , care locuiește în exil la Roma, pentru Teatro Capranica Roma, unde a avut premiera in timpul sezonului de carnaval. Opera a fost relansată în 2005 de către Festivalul Schwetzingen și Deutsche Oper am Rhein .

Libretul a fost scris de Carlo Sigismondo Capece, bazat pe Odiseea luiHomer și romanul didactic al lui François Fénelon Les Aventures de Télémaque . Libretul a fost considerat unul dintre autorii centrali din Roma, la rândul său, în secolul al XVIII-lea. Telemaco este ultima sa lucrare pentru scenă. Povestea este plină de intrigi și complicații în jurul lui Telemachus , fiul lui Odysseus. ^[1] Scarlatti a compus-o, ca una din ultimele sale opere, pentru sezonul de carnaval din 1718. Compozitorul a scris 114 opere. Telemaco este cunoscut pentru o bogăție de melodii, personaje contrastante și un tratament orchestral colorat, care include texturi dense și contrapunct. ^[1] Scarlatti folosește instrumente pe scenă care susțin acțiunea și se joacă cu orchestra în groapă, uneori în antifonie . Intrarea lui Neptun este însoțită de coarne, oboes și fagot pe scenă, în timp ce Minerva intră într-un car, care deține o orchestră de corzi cu trâmbițe. ^[2]

Telemaco a avut premiera la Teatro Capranica din Roma. ^[1] [3] În rolul principal a fost Domenico Gizzi (1687-1758), un cântăreț faimos din Napoli.

Thomas Hengelbrock a redescoperit scorul la Biblioteca Națională a Austriei din Viena și la pregătit pentru un spectacol. El a condus renașterea la deschiderea Festivalului Schwetzingen cu ansamblul Balthasar-Neumann realizat de Lukas Hemleb. Spectacolul a fost numit "Rediscovery of the Year" ( Wiederentdeckung des Jahres 2005 ). În spectacolele de laDüsseldorf , Andreas Stoehr a condus Düsseldorfer Symphoniker și unii specialiști pentru instrumente de tip baroc .

Alessandro Scarlatti - GRISELDA 

Griselda este o serie de operă în trei acte de compozitorul italian Alessandro Scarlatti , ultima opere a lui Scarlatti pentru a supraviețui complet astăzi.^[ Libretul este realizat de Apostolo Zeno , cu revizuiri de către un autor anonim. Zeno și-a scris opera în 1701 și a fost deja stabilită de Pollarolo și Antonio Maria Bononcini ( Albinoni , Giovanni Bononcini și Vivaldi ar produce mai târziu versiuni). Se bazează pe povestea pacientului Griselda de la decameronul lui Boccaccio . Opera lui Scarlatti a fost interpretată pentru prima oară la Teatro Capranica , Roma , în ianuarie 1721, cu o castă de toate masculi (cinci castrați și un tenor ).

Sinopsis 

Act One 

Cu ani înainte de începerea acțiunii, Gualtiero, regele Siciliei, sa căsătorit cu o păstorică săracă, Griselda. Căsătoria a fost profund nepopulară față de subiecții regelui și când sa născut o fiică, Costanza, regele a trebuit să pretindă că a ucis-o în timp ce o trimite în secret pentru a fi crescut de către prințul Corrado de la Apulia. Acum, în fața unei alte revolte din partea sicilienilor, Gualtiero este obligat să renunțe la Griselda și promite să-și ia o soție nouă. Mireasa propusă este, de fapt, Costanza, care nu este conștientă de adevăratul ei părinte. Ea este îndrăgostită de fratele mai mic al lui Corrado, Roberto, iar gândul de a fi forțat să se căsătorească cu Gualtiero o conduce spre disperare. ^[1]

Actul doi 

Griselda se întoarce la casa ei în mediul rural, unde este urmărită de curtea Ottone, care este îndrăgostită de ea. Ea respinge cu înverșunare avansurile sale. Gualtiero și urmașii săi se duc la vânătoare și se întâlnesc cu cabana lui Griselda.Gualtiero folosește o încercare a lui Ottone de a răpi Griselda și o lasă înapoi în curte, dar numai ca sclav al lui Costanza.^[1]

Actul trei 

Ottone continuă cu hotărâre Griselda și Gualtiero îi promite mâna imediat ce sa căsătorit cu Costanza. Griselda declară că mai degrabă ar muri și, mișcată de credincioșia ei, Gualtiero o ia înapoi ca soție. El dezvăluie adevărata identitate a lui Costanza și îi permite să se căsătorească cu Roberto.

INVITAȚIE LA OPERETĂ 24 Octombrie

Imre Kalman, cunoscut pentru operetele “Silvia” (1915), “Contesa Mariţa” (1924) şi “Vioreaua din Montmartre”

Die Csardasfürstin, Anna Moffo, Rene Kollo, Imre Kalman: 

Die Csárdásfürstin ( Printesa Csárdás , tradusă în limba engleză ca The Riviera Girl și The Gipsy Princess ) este o operetă în 3 acte a compozitorului maghiar Emmerich Kálmán , libretul lui Leo Stein și Bela Jenbach ( de ) . A avut premiera la Viena la Teatrul Johann Straus ( de ) pe 17 noiembrie 1915. ^[1] Au fost făcute numeroase versiuni și înregistrări de film.Operetta este foarte iubită în toată Europa, în special în Ungaria, Austria, Germania și fosta Uniune Sovietică, unde a fost adaptată într-un film popular.^[2] Este, fără îndoială, cea mai de succes lucrare a lui Kálmán.

Sinopsis 

Locul: Budapesta și Viena

Timpul: cu puțin înainte de ieșirea din primul război mondial

Act 1 

Silva Vărăscu, un interpret de cabaret de succes și de succes din Budapesta, este pe cale să se angajeze într-un tur al Americii. Trei dintre admiratorii ei aristocrați, pe nume Edwin, Feri și Boni, preferă să rămână. Edwin, fără să știe că părinții lui au stabilit deja o căsătorie pentru el înapoi acasă la Viena, ordonă unui notar să pregătească o notă de promisiune a căsătoriei sale așteptate cu Silva în decurs de zece săptămâni. Silva pleacă apoi pe turneul american, iar Edwin pleacă pentru o milă militară pe timp de pace.

Actul 2 

La momentul când această notă biletului urmează să expire, Silva vizitează palatul lui Edwin în Viena, pretinzând că sa căsătorit cu Boni ca intrare în societatea familiei sale. Edwin este pe cale să fie angajat în Stasi, care nu-i pasă de el și dorește doar o căsătorie aranjată. Boni se îndrăgostește de Stasi și Edwin regretă că nu și-a ținut promisiunea către Silva mai devreme. Cu toate acestea, Edwin face pasul fals de a informa Silva că părinții săi ar accepta Silva numai dacă se pretinde că a fost divorțată de la Boni și, prin urmare, a intrat deja în societate printr-o căsătorie anterioară. Tatăl lui Edwin îl informează separat pe Silva că, dacă se căsătorește cu Edwin, fără ca mai întâi să obțină un rang nobil prin altă cale, rolul ei în societate ar putea fi doar acela al unei prințese țigănești. Silva își dă seama că ea este mai bună decât ei și are un viitor mai strălucitor decât au. Ea îl face pe Edwin și pe tatăl săi, făcându-i în spate și plecând în prezența prietenilor lor asamblați.

Actul 3 

Actul se află într-un hotel din Viena, la care Feri a însoțit trupele de cabarete din Budapesta, care urmează să navigheze pe un alt turneu american cu Sylva. Pe măsură ce toată lumea se arată și se recunoaște, Feri recunoaște mama lui Edwin ca cântăreață de cabaret din Budapesta, a cărei stea strălucise înainte de vremea lui Sylva. Mama lui Edwin se alătură celor două cupluri, Sylva / Edwin și Boni / Stasi, care se îndreaptă fără îndoială către acest turneu american.

Emmerich Kalman "Zirkusprinzessin"(1969) /"Принцесса цирка": 

Die Zirkusprinzessin ( The Princess Circus ) este o operetă în trei acte a compozitorului maghiar Emmerich Kálmán la un libret de origine germană deJulius Brammer și Alfred Grünwald . A avut premiera la Teatrul an der Wien,la Viena, la 26 martie 1926, și a continuat la 344 de spectacole

Sinopsis 

Plotul se învârte în jurul unei intrigi romantice cu secvențe de cirp interpolate.Misteriosul "Mister X", un artist performant de circ, este angajat de un pretendent dezamăgit al prințesei Fedora Palinska să se prezinte ca un nobil și să se căsătorească cu ea. "Domnul X" este de fapt un nobil, nepotul dezonorat al unui prinț decedat. Una dintre cele mai cunoscute arii, Zwei Märchenaugen , a fost înregistrată de mai mulțitenori celebri, printre care Fritz Wunderlich , Charles Kullman și Richard Tauber 

Kalman, Gräfin Mariza, Rothenberger, Gedda, Mattes: https://youtu.be/o5CsJejzAvk.

Contesa Marița este o operetă în trei acte compusă de compozitorul maghiar Emmerich Kálmán.

Libretul, de Julius Brammer și Alfred Grünwald, se bazează pe „Romanul unui tânăr sărac" de Octave Feuillet.

Premiera a avut loc pe 24 februarie 1924 la Viena, la Theater an der Wien, sub titlul german Gräfin Mariza.

Prima reprezentație a spectacolului în România a fost cu trupa lui Nicolae Leonard, în anul 1927. La Teatrul Național de Operetă "Ion Dacian" București „Contesa Maritza" a avut premiera la 16 decembrie 1967 pe versiunea în limba română a libretului de V. Timuș și M. Păun.^[1]

Opereta reia schema și tipul din opereta Silvia (Die Csardasfürstin). Inventivitatea compozitorului pare să se fi cristalizat într-un manierism fericit care, în timp – îndeosebi sub influența americană – va deveni din ce în ce mai evident.

Că Emmerich Kálmán era un maestru al operetei vieneze devine evident din chiar vasta uvertură – o piesă minunată, al cărei gen de orchestrație va fi preluat și de primii ani ai filmelor musicale.În crearea și definirea muzicală a personajelor, Kálmán și libretiștii săi au urmat formula standard a Perioadei de Argint a operetei vieneze, perioadă începută efectiv cu Văduva veselă de Franz Lehár (1905) și terminată abrupt în anii ’30, când mare parte a forțelor creatoare a fost silită să părăsească Viena.

Lucrările lui urmează aproape fără excepție următoarea schemă: un duo principal (soprană și tenor) romantic, un duo comic (tot soprană și tenor) și numeroase personaje serioase și comice.

Muzica pentru perechea principală conține întotdeauna sonorități construite în tradiția muzicii romantice, fiind amplu orchestrată. Ea presupune cerințe vocale extreme pentru soprană, iar pentru tenor secțiuni deseori mai potrivite registrului baritonal.

Din punct de vedere al construcției dramatice, intriga centrală se încheagă în jurul celor două personaje principale, de cele mai multe ori însemnînd, simplu, că ei se îndrăgostesc unul de altul, se despart din pricina unor neînțelegeri, apoi se împacă. Schema de mai sus e lesne reperabilă în relația dintre Contesa Maritza și Contele Tassilo. Intriga secundară, aproape invariabil frivolă, se axează pe cea de-a doua pereche, căreia îi este destinată o muzică mai lejeră și mai vivace, de cele mai multe ori scrisă în formă de duet.

Pe măsură ce stilul compozițional al lui Kálmán a evoluat, finalurile s-au dezvoltat și ele în numere de anvergură, conținînd pe lângă reprize, și numere ce contribuie la dezvoltarea graduală a personajelor și a situațiilor. Un prim exemplu în creația lui Kálmán îl constituie chiar finalul actului I din Contesa Maritza, care include, pe lângă numere de ansamblu și pasaje asemănătoare recitativelor, una dintre cele mai faimoase arii ale lui Kálmán, „Zi-i, țigan, zi mereu”.

În volumul său de amintiri, Emmerich Kálmán declara: “Am încercat să scriu muzica de dragul muzicii și nu din alte considerente. /…/ Cel mai mic cântec, cel mai neînsemnat vals trebuie să poarte scânteia care să electrizeze publicul și să-l cucerească /…/ Știu că numai o jumătate de pagină de Liszt va cantări mai mult decat toate operetele mele. Compozitorii mari vor avea întotdeauna admiratorii lor, dar paralel cu ei trebuie să existe și compozitori pentru un public căruia să-i placă o operetă veselă, ușoară, spirituală și elegantă”.

Asemenea compatriotului său Franz Lehár, Kálmán a fost unul dintre arhitecții a ceea ce avea să fie denumită perioada de argint a operetei vieneze din primul sfert al veacului trecut. Kálmán a adus un suflu proaspăt în muzică, a acordat mereu o mare importanță libretelor și și-a instrumentat mereu personal lucrările.

Principala lui contribuție în acest gen muzical a fost ușurința aparentă a îmbinării dintre caracterul sentimental al operetei vieneze și ritmurile energice, pline de culoare ale Ungariei natale. Pe urmele lui Franz Lehar și L. Fall, a marcat un gen aparte, substratul național unguresc al ritmurilor imprimând delicatelor melodii vieneze un fel de coloratură exotică.

Richard Specht scria în presa vieneză: “Muzica sa este proaspătă și plăcută, viguroasă prin inventivitate melodică naturală și maturitate deplină. În timp ce alții bâjbâie și experimentează, el stă pe tărâmul bogat al muzicii populare și de fiecare dată își atinge ținta."

Sinopsis 

Locul: Ungaria: conacul și moștenirea contesei Maritza

Ora: În jurul anului 1920. ^[4]

Manja, tânăra țigancă , flirtează cu bailifful nou numit, Béla Törek. Necunoscut nimănui, Törek este de fapt săracul conte Tassilo, care caută să-și câștige existența și să retragă niște bani pentru zestrea sorei sale Lisa. Contesa Maritza, o văduvă tânără, ajunge în mod neașteptat la imobil pentru a sărbători angajamentul ei. Acest "angajament" este, totuși, destul de fictiv, o invenție care intenționează să-i alunge pe numeroșii săi adepți. Numele pe care la ales pentru curatorul ei, bazat pe amintirea operetei lui Strauss, " The Baron Gypsy" , este baronul Koloman Zsupán.Cu toate acestea, printre invitații lui Maritza, la groaza lui Tassilo, se află și Lisa, care îi instruiește să-și păstreze secretul relației și identității lor. Maritza este, de asemenea, jenată atunci când se materializează un autentic Koloman Zsupán, după ce a văzut un anunț al "angajamentului" său în presă.

Tassilo este auzit de oaspeți cântând un aer "Komm, Zigány" ("Vino, țigani!"), Pe care o termină cu un czardas . Maritza îi ordonă să o repete; el refuză, iar contesa furioasă anunță că a fost concediat. Manja prezice că Contesa va fi foarte fericită în dragoste. "O lună va trece peste acest Pământ și Maritza o va găsi fericită", ea cântă. Maritza decide deci să rămână pe proprietatea ei. Ea îl oprește pe Tassilo să plece și își cere scuze.

Zsupan a decis între timp că îi preferă pe Lisa lui Maritza, în timp ce Maritza este din ce în ce mai atrasă de Tassilo. Cu toate acestea, îmbătrânirea Lothario Populescu dezvăluie identitatea lui Maritza Tassilo și, în plus, afirmă că Lisa este prietena lui. Maritza, într-un înalt temperament, îl insultă pe Tassilo, care declară că va pleca. Cu toate acestea, înainte de a pleca, pocăința lui Maritza îi scrie o "referință" care este, de fapt, o propunere de căsătorie. Operetul se încheie cu Maritza și Tassilo, iar Zsupan și Lisa, angajați.

Franz Lehar

Franz Lehar, THE MERRY WIDOW

„Văduva veselă” este o operetă în trei acte compusă de Franz Lehár. Libretul fiind scris de Victor Léon și Leo Stein.

Premiera operetei a avut loc la „Theater an der Wien” din Viena pe data de 30 decembrie 1905, sub titlul „Die lustige Witwe”.

Acțiunea operetei

Operetă în 3 acte

Actul I

În veselul Paris, o petrecere de aniversare pentru conducătorului statului Pontevedro este în plină desfășurare. Bogata văduvă Hanna Glavari este înconjurată de pretendenți, spre disperarea baronului Zetta , care se teme ca aceasta va ruina țara dacă se va căsători cu un străin. Zetta reușește sa îl convingă pe Danilo Danilovici, locotenent de cavalerie, să o ceară în căsătorie pe Hanna Glavari, deși aceasta îl mai refuzase o data, în trecut. Dar acum Hanna Glavari este cea care îl copleșește cu atenția sa ,chiar dacă acesta pare indiferent, până când Hanna Glavari anunța că s-a logodit cu un francez. Disperat, îi mărturisește Hanna Glavari că o iubește, descoperind că totul nu a fost decât o minciună și că iubita sa îi împărtășește sentimentele.

Prea marea incredere a ambasadorului Zetta in sotia sa, parizianca Valencienne, ii ingaduie acesteia sa incurajeze o amuzanta aventura romantica cu Camille de Rosillon, locotenent de vanatori. Intr-o efuziune de dragoste, acesta a scris pe evantaiul tinerei doamne “Te iubesc”.

La bal se anunta prezenta unei frumoase, tinere si bogate vaduve, Hanna Glavari, care starneste multa admiratie, dar si ingrijorarea ambasadorului.Stiind ca imensa avere a Hannei este depusa in seifurile bancii din Pontevedro,el considera ca trebuie prin orice mijloace sa impiedice instrainarea banilor.Este un accident ce s-ar putea intampla in eventualitatea unei casatorii a vaduvei cu cineva din afara statului.Oportunitatea ivirii unui pretendent pontevedrin i se pare ambasadorului cea mai nimerita rezolvare.In acest scop l-a ales pe atasatul ambasadei,Danilo Danilovici,tanar elegant,petrecaret si cam flusturatic,care isi trece timpul mai mult in celebrul local parizian “Maxim”.Acesta, “chemat la datorie” de ambasador,trebuie sa o cucereasca pe celebra si frumoasa vaduva,cerand-o in casatorie.

Actul II

O peterecere in casa Hannei Glavari, care isi primeste oaspetii.Evantaiul buclucas isi continua periplul.Danilo recunoaste scrisul lui Camille si crede ca acest mesaj este adresat Hannei; tanara vaduva citeste mesajul ca venind din partea lui Danilo. Invaluiti de aventura lor sentimentala,Valencienne si Camille s-au retras intr-un pavilion,unde sunt urmariti mai apoi de ambasadorul Zetta.Gata sa faca scandal,el descopera stupefiat ca,in pavilion cu Camille de Rosillon se afla Hanna, care luase discret locul Valenciennei.Reactia lui Danilo este violenta,caci gelozia il determina sa plece imediat,refugiindu-se,ca de obicei,la cabaretul “Maxim”.

Actul III

Suntem invitati in ambianta vesela a cabaretului “Maxim”,unde, rand pe rand,apar toate personajele istorioarei care imbina jocul cu evantaiul compromitator si vanatoarea mostenirii.Danilo, comportandu-se in fapt ca un dandy, se consoleaza alaturi de prietenele sale de la cabaret.Oricum, nu mai vrea sa se lase vrajit de farmecul iubirii de alta data,care l-a făcut sa sufere,si nici sa asculte explicatiile Hannei,în care nu mai crede.Dornica sa-i recucereasca dragostea,tanara vaduva insista,aparent fara sorti de izbanda.Intre toate aceste combinatii,ambasadorul Zetta s-a convins ca Valencienne il insala.El hotaraste sa divorteze,cerand mana – si averea! – Hannei. Vaduva anunta insa ca o casatorie va determina pierderea tuturor banilor.Propunerile se retrag de indata,singurul pretendent ramanand … Danilo. Hanna accepta cu bucurie aceasta alegere si anunta,surazand,ca intreaga avere s-a pierdut… in favoarea celui de al doilea sot,veste care o face sa adauge fericirea iubirii, la veselia ei de… fosta vaduva.

MUZICĂ 24 Octombrie

·         1811: Ferdinand Hiller, compozitor german (d. 1885)

·         1882: S-a născut compozitorul maghiar Imre Kalman, cunoscut pentru operetele “Silvia” (1915), “Contesa Mariţa” (1924) şi “Vioreaua din Montmartre” (1930); (m. 30 octombrie 1953).

·         1905: Otto Abel, compozitor german (d. 1977)

·         1913: S-a născut Tito Gobbi, bariton italian (d. 1984)

·         1925: Luciano Berio, compozitor italian (d. 2003)

·         1927: S-a nascut popularul chansonetist francez Gilbert Bécaud, supranumit  ”Monsieur 100 000 volts”. A fost unul dintre cei mai îndrăgiţi interpreţi francezi, supranumit „Domnul 100 000 de volţi”; (d.18.12.2001).

·         1927: Jean-Claude Pascal, designer, actor și cântăreț francez (d. 1992)

·         1929: George Crumb, compozitor american

·         1931: Sofia Gubaidulina, compozitor rus

·         1935: Malcolm Bilson, pianist american

·         1936 - S-a născut Bill Wyman, basist britanic (Rolling Stones).

·         1937: Santo Farina, muzician și compozitor american (Santo & Johnny)

·         1944 - S-a născut Ted Templeman vocalist, trompetist şi baterist american (Harpers Bazaar).

·         1946: S-a născut populara  actriţa şi interpreta de muzică uşoară  si folk, Anda Călugăreanu

·         1946 - S-a născut Edgar Broughton, vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Edgar Broughton Band).

·         1946 - S-a născut Jerry Edmonton, baterist canadian (Steppenwolf).

·         1946 - S-a născut Rob van Leeuwen, chitarist olandez (Shocking Blue).

·         1948 - S-a născut Paul Ryan, compozitor britanic.

·         1948 - S-a născut Barry Ryan, cântăreţ britanic.

·         1950: Steven Greenberg, compozitor american

·         1950 - S-a născut Dale Griffin, baterist britanic (Mott The Hoople).

·         1954: Jozef Ráž, muzician slovac

·         1958 - S-a născut Alan Jackman, baterist britanic (Outfield).

·         1981: Tila Tequila, cântăreață originară din Singapore

·         1986: Aubrey Drake Graham, muzician, rapper canadian

·         1725: Alessandro Scarlatti, compozitor italian (n. 1660).

• 1799: Karl Ditters von Dittersdorf, compozitor austriac (n. 1739)
• 1912: Mykola Lysenko, compozitor ucrainean (n. 1842)
• 1948:  A încetat din viaţă compozitorul austriac de origine maghiară Franz Lehar; (n. 30 aprilie 1870).
• 1971: Carl Ruggles, compozitor american (n. 1876)
• 1974: David Oïstrakh, violonist ucrainean (n. 1908)
• 1996: A murit  interpreta de muzică lăutărească Romica Puceanu; (n. 1937).
• 2000 - A murit cântăreaţa americană de jazz Jeanne Lee (Margaret Davis) (n.1939).

·         2013: A decedat cântărețul  spaniol  Manuel García Escobar (n. 19 octombrie 1931) mai bine cunoscut ca Manolo Escobar.

Antologie muzicală românească - Anda Călugăreanu: https://youtu.be/YkX-i32qpfQ.

Gilbert Bécaud - Double Best Of (Full Album / Album complet): https://youtu.be/8UTbkL81MXs.

Romica Puceanu ‎– Romica Puceanu (full album): https://youtu.be/VPI-hGTDMu8.

ÎNREGISTRĂRI NOI:

MAGNIFICAS ORQUESTAS DEL RECUERDO. Selección de Cecil Gonzalez

CARAVELLI Y XAVIER CUGAT - DOS ORQUESTAS PARA SOÑAR. Seleccion de Cecil González

Красивейшая Романтическая музыка от D.I.M.A. "Эхо Ушедшего Лета"

POEZIE 24 Octombrie

Dimitrie Gusti

Biografie Dimitrie Gusti

Dimitrie Gusti s-a nascut pe data de 13 februarie 1880 in Iaşi si s-a stins din viata pe 30 octombrie 1955 in Bucureşti. El a fost filozof, profesor, sociolog şi estetician; fondator al Şcolii de sociologie de la Bucureşti; preşedinte al Academiei Române (2 iunie 1944-8 iunie 1946). 

Despre viata sa:

Işi face studiile universitare la Leipzig (1900-1904) şi Berlin (1904-1909), unde urmează filozofia, respectiv, dreptul. Se documentează, în mod liber, în domeniile economiei, istoriei, antropogeografiei, criminologiei. Doctor în filozofie (1904), avându-l coordonator pe W. Wundt, cel care îl iniţiază în preocupările de psihologie a popoarelor. După terminarea studiilor in Germania lucrează un timp la Paris, cu sociologul Emil Durkheim, care ii devine mentor. 

Revenit în ţară, este profesor (1910-1920) la Catedra de Istorie filozofiei antice şi Morală a Facultăţii de Litere a Universităţii din Iaşi, apoi la Catedra de Sociologie, etică şi politică de la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti. Ca profesor, pune accent pe însusirea şi aplicarea metodelor de cercetare de către studenţi, fără de care considera că pregătirea teoretică nu şi-ar fi avut rostul. Fondează şi conduce Asociaţia pentru Ştiinţa şi Reforma Socială (1919-1921), Institutul Social Român (1921-1939; 1944-1948), Institutul de Ştiinţe Sociale al României (1939-1944), Consiliul Naţional de Cercetări Ştiinţifice (1947-1948). Are o contribuţie importantă la înfiinţarea Muzeului Satului din Bucureşti (1936), pentru care a depus o muncă stăruitoare. Infiinţează şi conduce revistele "Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială" (1919-1943) şi „Sociologie românească" (1936-1944). 

Din 1925 iniţiază campania de studii sociologice asupra satelor româneşti, care se opreşte în 1948, în contextul politic şi social specific regimului comunist. Metoda monografică, pe care şi-a bazat cercetările, presupunea abordarea simultană, multidisciplinară, a subiectului, pe cadre şi manifestări, folosind echipe de specialişti (ajungând uneori până la 80 de membri) din domenii diferite. Opera sa de căpetenie este 60 de sate româneşti, devenită clasică în domeniu. A enunţat legea unităţilor sociale, susţinând că realitatea socială este rezultatul diverselor manifestări individuale - economice, spirituale, juridice şi politice, fiecare într-o proporţie şi prioritate diferită - şi al influenţelor unor factori istorici, pşihologici, biologici, cosmici. Ministru al Instrucţiunii, Cultelor şi Artelor (9 iunie 1932-9 noiembrie 1933) în guvernele naţional-ţărăniste conduse de Vaida-Voevod şi Iuliu Maniu. Obţine legiferarea serviciului social (1939), prin care se instituţionaliza, pentru prima dată în lume, cercetarea sociologică, îmbinată cu acţiunea socială practică şi cu pedagogia socială. Membru corespondent (1918) şi titular (1919) al Academiei Române, preşedinte al înaltului for între 1944 şi 1946, a fost exclus din "noua Academie" a RPR (1948), fiind repus în drepturi în 1990. In viaţa publică s-a manifestat ca partizan al instituţiei monarhice şi al regelui Carol II. 

A fost un adept al Societăţii Naţiunilor, considerând că aceasta aşeza relaţiile dintre state pe baze mai echitabile. Constata că, în politica internă, viaţa parlamentară nu îngrădeşte, ci întăreşte puterea executivă, contrar principiului separaţiei puterilor în stat. Pentru criza parlamentară românească propunea introducerea participării cunoscătorilor stărilor sociale la opera de legiferare. Preşedinte al Casei Autonome a Monopolurilor Statului (din 1929), decan al Facultăţii de Litere, preşedinte al Oficiului Naţional pentru Cooperaţie, preşedinte al Societăţii de Radiodifuziune. De asemenea, s-a remarcat prin contribuţii valoroase în domeniul sociologiei juridice, fiind unul dintre întemeietorii acestei ştiinţe în ţara noastră. 

Intre operele sale se numără Egoismus und Altruismus (teza de doctorat, 1904), Comunism, socialism, anarhism, sindicalism şi bolşevism (1920), Sociologia militans (vol. 1, 1935; vol. I şi II, 1946), Cunoaştere şi acţiune în serviciul naţiunii (2 vol., 1939), Problema sociologiei (1940); coordonează Enciclopedia României (vol. I-IV, 1938-43). 

Veronica Porumbacu

Biografie

·         24 octombrie 1921: se naște la București pe numele adevărat Veronica Schwefelberg (Porumbacu este pseudonimul sub care va publica). Tatăl său, Arnold Schwefelberg, a fost un cunoscut activist al comunității evreiești de la București.^[1]

·         1932 - 1940: urmează studiile secundare la liceul Domnița Ileana din București

·         1943 - 1944: urmează cursurile Colegiului pentru Studenții Evrei

·         1946: își ia licența în filozofie

·         apare la București săptămânalul Contemporanul, Veronica Porumbacu numărându-se printre colaboratori

·         1949: angajată ca redactor la Radio

·         1949 - 1954: redactor șef adjunct la Viața românească

·         1954 - 1956: redactor la Gazeta literară

·         1956 - 1963: deține funcția de șef de secție la Uniunea Scriitorilor

A fost căsătorită cu criticul literar Mihail Petroveanu.

·         4 martie 1977: Își pierde viața, împreună cu soțul ei, în urma cutremurului catastrofal care în acea zi a lovit România.

Opera

·         1946: apare la București săptămânalul Contemporanul. Veronica Porumbacu se numără printre colaboratori.

·         1947:

·         debutează cu placheta de versuri Visele Babei Dochia care conține ciclurile:

·         Umbra Negoiului

·         Umbra orașului

·         Umbra omului

·         Ilustrații

Sunt evocate momente din lupta pentru drepturile omului a comuniștilor (care în acea vreme erau în plină ascensiune), reminiscențe peisagistice, neliniști erotice, adesea în maniera versului popular.

·         debutează și ca prozatoare, cu volumul de schițe La capătul lui 38. Este evocată lumea periferiei bucureștene.

·         iunie 1948: reapare în București revista Viața românească. Printre colaboratori: Veronica Porumbacu.

·         august 1949: apare la Timișoara revista literară Scrisul bănățean. Și aici colaborează.

·         1950: Anii aceștia

·         1951:

·         publică volumul de versuri Mărturii. Versuri militant-proletcultiste, de evocare a trecutului de suferință al poporului

·         acestui volum de versuri i se decernează Premiul de Stat pentru poezie, clasa II

·         1953: publică culegerile de versuri:

·         Prietenii mei

·         Ilie Pintilie

Același stil militant, cu evocarea luptei pentru afirmare a mișcării socialiste.

·         1955: Generația mea

·         1957: Lirice, "antologie de autor"

·         1959: Întreg și parte

·         1960: Din lumea noastră

·         1961: Diminețile simple

·         1962: Poezii

·         1963: Memoria cuvintelor

·         1969: Drumuri si zile

Tăcerea

Nu sunt niciodată văzută.
Nu mă simţiţi niciodată.
N-am vocea clară a trompetului
sunând asaltul cetăţii.
Sunt doar căldura imaginii
ce-o poartă la piept ostaşul.
Nu sunt orchestra bogată în viole, nici orga.
Sunt ecoul din sala concertului,
după ce ultimele aplauze s-au stins, şi luminile
rare îşi povestesc, retrăind bucuria.
Nu sunt ploile primăverii cu toane ciudate,
sunt aerul respirat de cel dintâi fir de iarbă
şi lumina de apus la căderea ultimei frunze.
Nu sunt patima
care-şi strigă vecia de-o clipă -
sunt ceea ce rămâne din dragoste,
subînţeleasa poezie a ploii mărunte şi sure.
Nu sunt marea ce-adună în palme
legănări sidefate.
Sunt tăcerea unde se coc în afund
cuvintele toate.

Destinul

Destinul mi-e să n-am nici un destin.
Destinul mi-e să port alte destine.
Un geam să fiu, strălimpede, străin,
să vă vedeţi pe voi, privind prin mine.
Să nu vă aburească suflul meu
în nici un fel fereastra către lume.
Să nu exist - şi-aceasta-i cel mai greu;
şi ce e mai uşor - să n-am un nume.
Familia o am şi nu o am.
Grădina verii în zadar mă-mbată,
iubirea mea e floarea de pe ram
ce fără fructe piere scuturată.
Iubirea mea ţi-i poate anotimp.
Eu totu-i dau şi nu-mi păstrez nimica.
Doar amintirea murmura prin timp:
Frumoasă-i bucuria, Veronica...
Şi aş fi vrut, atâta aş fi vrut
într-un urmaş să-mi recunosc iubitul.
Dar nu mi-e dat firescul început
pe care-l naşte de-obicei sfârşitul.
Şi nu pot încă soartei să mă-nchin.
Străină-s nu de voi, ci doar de mine.
Destinul mi-e să n-am nici un destin,
destinul mi-e să port alte destine.

Cântecul fetelor

O, fetelor, ne leagă anotimpul
iubirii noastre fragede dintâi.
Şi cu nimica noi n-am face schimbul,
când pentru fiecare vine timpul
să spună unui om: "Rămâi!".

O, fetelor, de-l mângâiem pe faţă
şi mâna-i trecem blând apoi prin păr,
atât l-am vrea tovarăş pentru viaţă,
cum vrem să fie veşnic dimineaţă
şi adevăr.

O, fetelor, voi fetelor din lume,
pentru vecia primului fior
şi pentru tot ce-aduce ea anume,
noi niciodată nu găsim un nume,
când ne e dor.

O, fetelor, curând la piept voi ţine
comoara noastră. Orişicât de greu
ar fi să fie, lumea care vine
o făurim de astăzi pentru tine,
copilul meu.

Şi dacă peste cea dintâi iubire
şi-apleaca frunza plopul foşnitor,
măslinul ori mesteacănul subţire,
ne leagă la-nceput aceleaşi fire,
când ne e dor.

Dar nu-i acelaşi peste tot sfârşitul.
Când focul s-a stârnit ucigător
şi mie-mi pleacă la război iubitul,
şi-ecoul doar răspunde, nesfârşitul,
când îmi e dor.

Voi, fetelor, ce zvon aduce vântul?
Iubit era flăcăul coreean,
dar nu i-am mai găsit măcar mormântul
printre ruine ce-ngrozesc pamântul
din Phenian.

O, lumea de supt pleoape unde-i, unde?
Ce vânt te-a spulberat, pustiitor?
Unde-ai plecat, iubirea mea, răspunde?
Nici un cuvânt acolo nu pătrunde
şi nici un dor?

Voi, florilor cu lujerul subţire,
surorilor cu mers unduitor,
daca ni-e dragă-ntâia tresărire,
noi vrem să şi păstrăm acea iubire
şi-acelaşi dor.

De peste mări, noi mâinile ne prindem
şi-n orice grai pe lume ne legăm:
oriunde-am fi, de ucigaşe grindeni,
viaţa, care creşte pretutindeni,
s-o apărăm!

TEATRU/FILM 24 Octombrie

Draga Olteanu-Matei: “Toamna bobocilor” (1975), “Nea Marin miliardar” (1978), “Coana Chirita” (1986)

Biografie Draga Olteanu Matei

Apreciata actrita de comedie a teatrului si filmului romanesc s-a nascut in 24 octombrie 1933, in Bucuresti, a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica "I.L. Caragiale" in 1956 iar in septembrie acelasi an a debutat in piesa "Ziaristii" de Alexandru Mirodan.

Actrita Draga Olteanu Matei ne-a incantat si ne-a facut sa zambim in multe filme, piese de teatru, scenete la emisiuni TV. Poate ca cei mai tineri nu o cunosc prea bine, dar cei care sunt deja adulti isi amintesc cu placere  de dansa.

Parte integrantă a generatiei de aur a teatrului românesc, Draga Olteanu Matei a strîns în palmares cam toate distinctiile la care poate rîvni un artist. A jucat în 90 de filme, în peste 50 piese de teatru ( În Valea Cucului, Înșir-te mărgărite, Omul care a văzut moartea, Interviu, Simfonia patetică, Adam și Eva, Tartuffe, Azilul de noapte, Autorul e în sală, Avarul, Caleașca de aur, Căruța cu paiațe, Căsătoria, Coana Chirița, Crimă pentru pământ, Jocul de-a vacanța, Pisica în noaptea Anului Nou, Gaițele, Travesti, Ștafeta nevăzută, Rețeta fericirii, Domnișoara Nastasia, Hagi Tudose, etc.) peste 90 de roluri in film (Golgota, Explozia, Toamna bobocilor, Iarna bobocilor, Nea Marin miliardar, Prieteni fără grai, Frații Jderi, Un surâs în plină vară, Astă seară dansăm în familie, Punguța cu doi bani, Haiducii, Zestrea domniței Ralu, Acțiunea "Autobuzul", Ilustrate cu flori de câmp, Filip cel bun, Coana Chirița (scenaristă și interpretă), Chirița în Iași (scenarista și interpreta), Patima (scenaristă și interpretă), Dumbrava minunată (scenaristă și interpretă), etc.)si a scris scenariile pentru filmele „Patima“ si „Dumbrava Minunată“, 100 roluri in TV. (Baltagul, Gaițele, Nasturele și absolutul, Don Quijote, Piticul din gradina de vară, Cadavrul viu, Mara, Hagi Tudose, Minunile Sfântului Sisoe, Leacuri la durerea de cap, Cuscrele, Ministerul comediei, Articolul 214, etc).

Îi plac trandafirii galbeni si toamna.

Dupa pensionarea sa din Teatrul National din Bucuresti in 1992 se retrage pe meleagurile natale, la Piatra Neamt si datorita evacuarii din casa sa de la București, care a fost obținută de proprietar, actrița septuagenară a decis că e momentul să revină la locurile sale natale. De mai bine de doi ani, Draga Olteanu Matei s-a stabilit la Piatra Neamț, orașul copilăriei sale , unde infiinteaza o Companie teatrala de amatori " Teatrul Vostru" pentru care afirma " Acest teatru pentru amatori este sufletul meu" cu care are spectacole de succes atat in tara cat si in strainatate, apare in show-uri de televiziune unde este apreciata si sarbatorita la justa ei valoare, a fost pentru o buna bucata de timp imaginea vinurilor Murfatlar, fara sa primeasca niciun fel de onorariu pentru aceasta reprezentare. .

Deasemenea, Draga Olteanu-Matei a lansat audio-book-ul “Golitatea înconjură, iar foamea dă de-a dreptul”, ce cuprinde rețete în versuri și în proză culese, scrise și povestite de îndrăgita actriță. La evenimentul inaugararii cartii au luat parte nume mari ale teatrului și cinematografiei, prieteni dragi ai actriței, care au ținut să îi fie alături și să deguste din celebrele pârjoale, gătite chiar de Draga. Printre invitați s-au numărat Marin Moraru, Gheorghe Dinică, Rodica Mandache, Ion Lucian, Iurie Darie, însoțit de Anca Pandrea, Mitică Popescu, Monica Davidescu, Sanda Marin, Ion Cojan, Valentin Uritescu, Ileana Stana Ionescu și Mircea Albulescu. Petrecerea s-a prelungit până după miezul nopții, timp în care oaspeții au savurat atât gustările servite, cât și rețetele povestite cu tâlc de Draga.

Este casatorita de multi...multi ani cu dr. Matei despre care si acum afirma, ca cel mai bine se simte:

Acasă cu soțul meu. Obișnuiam să petrecem împreună noi doi toate sărbătorile, nu doar Revelionul. Ne îmbrăcam frumos, puneam muzică bună, ne uitam și la televizor și dădeam calificative unuia sau altuia. Ne simțeam foarte bine acasă atunci, cum ne simțim și acum. Ce preferam? Ce prefer și în ziua de astăzi, muzică bună, clasică, de bună calitate, fie că e vorba despre compozitori români, fie străini. Ce mă deranjează foarte mult sunt textele de proastă calitate și temele alese. Noi ne luptăm foarte mult pentru limba română și mă doare când văd că oamenii noștri maimuțăresc occidentul cu formule de tipul "OK", "cool", etc, fiindcă datoria noastră, a tuturor actorilor români, este să ne apărăm limba.

Este apreciata pentru talentul ei nemaipomenit cu multe premii din care amintesc:

ACIN (pentru Ilustrate cu flori de cîmp și Filip cel bun) - 1975

Ordinul Steaua României în grad de Cavaler,
Premiul TVR și PTWB (Prime Time World Broadcast) pentru Cea mai iubită actriță - 2003

Premiul UNITER pentru întreaga activitate - 2004

Premiul de Excelență al Revistei VIP - 2005

Cetaten de onoare al municipiului Piatra Neamt pe 27 septembrie/2007

Premiul Constantin Tănase (Israel),
Premiul pentru ecranizare pentru copii (Moscova),
Premiul UCR pentru Faimosul Paparazzo, și multe altele...

Filme cu Draga Olteanu Matei

Ascunde

·         Maria Sa, Birlic! / (2010) - ea insasi

·         Narcisa Sălbatică (2010) - bunica Narcisei

·         Cuscrele (2005)

·         Poveste imorală (2000)

·         Faimosul Paparazzo (1999) Trailer

·         Ministerul comediei (1999)

·         Danila Prepeleac (1996)

·         Conu Leonida fata cu reactiunea / (1991) - Efimita

·         Chirița la Iași (1987) - Coana Chirita

·         Cucoana Chirița (1986) - Chirita Trailer

·         Căsătorie cu repetiție (1985)

·         Promisiuni (1985)

·         Rămășagul (1984)

·         Buletin de București (1982) - Eleonora

·         Iancu Jianu, haiducul (1981)

·         O lume fără cer (1981)

·         Dumbrava minunată (1980)

·         Hagi Tudose / (1980)

·         Iancu Jianu, zapciul / Iancu Jianul, zapciul (1980)

·         Audiența (1979)

·         Nea Mărin Miliardar (1979) - Veta

·         Un om în Loden (1979) - sotia lui Aman Trailer

·         Acțiunea Autobuzul (1978) - Tiganca

·         Avaria (1978)

·         Din nou împreună (1978) - Frusina

·         Pentru patrie (1978) - Sora Ana

·         Eu, tu și Ovidiu (1977) - florareasa

·         Iarna bobocilor (1977) - Varvara

·         Bunicul și doi delincvenți minori (1976)

·         Comoara din deal / (1976) - Elisaveta Dinoiu

·         Instanța amână pronunțarea (1976)

·         Serenada pentru etajul XII (1976) - Provinciala

·         Cadavrul viu / (1975)

·         Filip cel bun (1975) - Responsabila

·         Ilustrate cu flori de câmp (1975) - Nasa-moasa

·         Patima (1975) - Pauna Varlam

·         Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 (1975) - Moasa Irina

·         Toamna bobocilor (1975) - Varvara

·         Zile fierbinți (1975) - responsabila de la cresa

·         Frații Jderi (1974) - ghicitoarea Raluca Trailer

·         Explozia (1973) - Angela, sotia lui Salamandra

·         Pistruiatul (1973) - doamna Rozeanu

·         Astă seară dansăm în familie (1972) - Lăcrămioara Trailer

·         Bariera (1972) - carciumareasa Vestemeanca

·         Cine va deschide usa? (1972) - Femeia cu bagaj

·         Piticul din gradina de vara / (1972)

·         Cavalerul Tristei Figuri / (1971)

·         Facerea lumii (1971)

·         Frații (1970)

·         Un nasture sau absolutul / (1970)

·         Silent Friends (1969)

·         Răpirea fecioarelor (1968)

·         Răzbunarea haiducilor (1968)

·         Zile de vara (1968) - Bucatareasa

·         Maiorul și moartea (1967)

·         Golgota (1966) - Ana Varga, vaduva de miner

·         Procesul alb (1965)

·         Răscoala (1965)

·         Un surâs în plină vară (1963)

·         S-a furat o bombă (1961)

·         Blanca (1955) - stareta

Filmografie - asistent regie

·         Cucoana Chirița (1986) Trailer

Filmografie - ecranizare

·         Dumbrava minunată (1980) - ecranizare

Filmografie - scenarist

·         Patima (1975)

Magda Catone, actriţă la Teatrul de Comedie (Filme: “De ce trag clopotele, Mitică?”, “E pericoloso sporgersi”).

Biografie Magda Catone

Actrita s-a nascut in Bucuresti pe 24 octombrie 1958.

Este absolventa Academiei de Arta Teatrala si Cinematografica, promotia 1982, clasa profesori Ion Cojar si Amza Pelea , pe care-l adora : "...profesorul meu, marele si regretatul Amza Pellea.... nu ma pot abtine sa nu spun cateva cuvinte despre el pentru ca dragostea mea pentru acest om este peste mormant. Frumusetea relatiei pe care am avut-o cu profesorul Amza a fost deosebita si ma consider extrem de norocoasa pentru ca am avut sansa sa-l cunosc pe acest mare om. Era un tip vital, o persoana puternica, cu o personalitate din care avea ce sa-ti impartaseasca. Si ce a fost si mai frumos, asa cumva, este ca si sotul meu a fost tot la clasa marelui Amza Pellea, ceea ce mi s-a parut, intr-un fel, si asta o legatura frumoasa pentru cuplul pe care il formam."

Dupa terminarea facultatii este repartizata la Teatrul de Stat din Petrosani.

Debuteaza in film, inca de pe bancile facultatii, in regia lui Lucian Pintilie, interpretand un rol secundar in filmul acestuia : " De ce trag clopotele Mitica ? " / 1981

In timpul filmarilor la " Imposibila iubire " (1983) , regizat de Constantin Vaieni, la Ramnicu Valcea, il cunoaste pe actorul Serban Ionescu care ii va deveni partener de viata si scena, facand impreuna de peste 28 de ani un cuplu fericit, bazat pe iubire, intelegere si toleranta. Cei doi au impreuna un baiat, Carol in varsta de 13 ani.

In ultimii ani s-a adaptat cu usurinta noilor "provocari", a interpretat si interpreteaza rolul Tanti Maria din

 " imaginea / reclama " unui detergent, participa la numeroase show-uri de televiziune, joaca in telenovele dar nu a renuntat niciodata la cariera ei teatrala si cinematografica, exceland in roluri comice.

Este detinatoarea a :

Premiului de interpretare feminină la Festivalul de teatru din Braşov, 1983

Premiului special al juriului la Festivalul de teatru pentru tineret, Costineşti, 1984

In prezent este profesor asociat la o facultate de teatru si pregateste noi generatii de actori.

Filme cu Magda Catone

Ascunde

·         Proiecte de trecut (2019) - Nana Salome

·         Scurtcircuit (2017) - mama Melaniei Trailer

·         Friday Night / Vineri seară (2014) - proprietăreasa Trailer

·         Rămâi cu mine (2013) Trailer

·         The House of Magic / Casa magicianului (2013) - Baxter/infirmeră (dialog versiune română) Trailer

·         Din dragoste cu cele mai bune intenții (2011) - Lia Trailer

·         Sinucide-mă! (2011) Trailer

·         Umilință (2011) - Mama lui Marinicã Trailer

·         Ursul (2011) - Cecilia Trailer

·         Narcisa Sălbatică (2010) - Mioara

·         Viața mea sexuală (2010) - vecina Trailer

·         Casanova, identitate feminină (2009) Trailer

·         Dulciuri nocturne (2008)

·         Fetele marinarului (2008)

·         De ce eu? (2006) - Mama

·         La urgență (2006) - mama lui Cami

·         Păcală se întoarce (2006) - răspopita Trailer

·         Și totul era nimic... (2006) - Loredana

·         Un acoperiș deasupra capului (2006) Trailer

·         Cuscrele (2005)

·         Casatorie imposibilă / Căsătorie imposibilă (2004)

·         Milionari de weekend (2004) - Tanti Coca

·         Maria (2003) - Tena

·         Niki Ardelean, colonel în rezervă (2003) - farmacista

·         ...Sub clar de luna (2002)

·         Valsul lebedelor (2002)

·         Zapping (2000) - sotia

·         Față în față (1999)

·         Terminus paradis (1998)

·         Johnny Mysto: Boy Wizard (1997) - Rose

·         Une mere comme on n'en fait plus (1997)

·         Un été inoubliable / O vară de neuitat (1994) Trailer

·         E pericoloso sporgersi (1993) - Rexona

·         Atac in biblioteca (1992)

·         Balanța (1992)

·         Dragoste și apă caldă (1992) - muncitoarea Dorina

·         Innebunesc si-mi pare rau (1992)

·         Rămânerea (1992)

·         Casa din vis (1991)

·         Conu Leonida fata cu reactiunea / (1991) - Safta

·         Divorț... din dragoste (1991)

·         Telefonul (1991)

·         Vanatoarea de lilieci (1991) - Silvia

·         De ce are vulpea coada? (1988) - Maricica Voinea

·         Un studio in cautarea unei vedete (1988)

·         Enigmele se explică în zori (1987)

·         Flăcări pe comori (1987) Trailer

·         Niste baieti grozavi (1987) - Mica

·         Escapada (1986)

·         Salutări de la Agigea (1984)

·         Imposibila iubire (1983)

·         Prea cald pentru luna mai (1983)

·         Baloane de curcubeu (1982)

·         De ce trag clopotele, Mitică? (1981)

GÂNDURI PESTE TIMP 24 Octombrie

Dimitrie Gusti - Citate:

SFATURI UTILE 24 Octombrie

TRATAMENT RĂCEALĂ ȘI GRIPĂ ÎN 10 PAȘI

1. Nu lua antiobiotice sau medicamente fara prescriptia medicului. Acestea pot duce la slabirea sistemului imunitar! 

2. Dormi cel putin 8 ore pe noapte, iar daca raceala este mai puternica, stai in pat cateva zile (2-3). Evita efortul fizic, curentul si umezeala, bea lichide (ceaiuri si sucuri de fructe) si nu te imbraca foarte gros. 

3. Ia regulat vitamania C pentru a preveni raceala, insa daca este prea tarziu, doze mai mari din aceasta vitamina vor atenua simptomele si vor scurta durata bolii. 

4. Pentru prevenirea imbolnavirii, ia cate o jumatate de catel de usturoi dimineata, la pranz si seara. Acesta contine peste douazeci de substante antivirale si antibacteriene si este cel mai puternic antigripal natural cunoscut. Ca tratament pentru raceala, zdrobeste patru-cinci catei de usturoi, amesteca-i cu 10 lingurite de miere de albine si ia din acest preparat cate o lingurita din jumatate in jumatate de ora. 

5. Siropul de ceapa se recomanda cand esti racit si tusesti, avand proprietati antivirale si de combatere a germenilor microbieni. La fel, poti folosi ghimbirul: 10 g de ghimbir tocat marunt se lasa la fiert in 250 ml de apa. Dupa ce ghimbirul a fiert, iar apa s-a mai evaporat din vas, adauga o jumatate de lingurita de zahar. Acest decoct trebuie baut cat este fierbinte.



6. In cazul in care raceala debuteaza cu temperatura,
frisoane, iti curge nasul ai ai dureri de gat, se recomanda o baie fierbinte, pentru a opri boala in faza incipienta. Apa trebuie sa aiba 37°C si durata baii este de 35-40 de minute. Dupa baie, strege-te cu un prosop incalzit si stai in pat la caldura, minim 1 ora. Aceste bai au un puternic efect antigripal, deoarece scad considerabil rezistenta microbilor. 

7. Lamaia este esentiala in tratarea unei raceli obisnuite, cu febra. Zeama de lamaie, bogata in vitamina C, creste rezistenta organismului, diminueaza toxicitatea si reduce durata bolii. Dilueaza zeama unei lamai intr-un pahar cu apa calduta. Adauga o lingurita de miere si bea acest amestec o data sau de doua ori pe zi. 

8. In perioada de raceala acuta, atunci cand este prezenta si febra, renunta la mancarea solida si bea multe sucuri de fructe si legume. Este preferabil sa eviti carnea, pestele, ouale, branza si alimentele bogate in amidon. 

9. Supa de pui asezonata cu verdeturi este cea mia indicata intr-o raceala! Este benefica pentru gat si caile respiratorii, reduce procesele inflamatorii, calmeaza tusea, stranutul si reduce secretiile nazale. 

10. Daca nu vrei sa iei medicamente, trateaza raceala cu suc de fructe. Alege portocale, lamai si grapefruit proaspete, stoarce-le acasa in blender si la sucul obtinut adauga doua lingurite de miere, coaja rasa de la fructe si apa. Se lasa la macerat o ora sau doua, dupa care se bea. Pentru a avea efect contra racelii, se beau 3-4 pahare, intr-un interval de 12 ore.