MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU

JOI 4 OCTOMBRIE 2018

Bună ziua, prieteni și mulțumesc pentru tot ce îmi trimiteți!

Să mulțumim Domnului că ne-a arătat și astăzi lumina zilei și să-L rugăm să ne ocrotească de cel rău! Doamne ajută-ne!

Nu uitați, materialele prezentate zilnic de mine vă sunt destinate gratuit! Citiți-le și cu siguranță veți avea câte ceva de învățat din ele!

Eu sunt aici pentru toți prietenii mei și îmi voi continua misiunea cât timp va dori Domnul să fac această muncă!

Toamna:

Sergey Grischuk - Autumn

Toate cele bune!

ISTORIE PE ZILE 4 Octombrie

Evenimente

·         610:  Heraclius  (n. cca. 575 –  d. 11 februarie  641), il răstoarnă de la putere  pe imparatul  bizantin Focas şi devine împăratul Imperiului Roman de Rasarit (domnind intre anii 610 – 641). A  introdus limba  greaca ca limbă oficială a imperiului. In  anul 608  el şi tatăl său, Heraclius cel Bătrân, exarhul Africii, a condus cu succes o revoltă împotriva  nepopularului uzurpator Focas. Heraclius I (n. 575 – d.11 februarie 641), a fost împărat al Imperiului Roman de Rasarit (Bizantin) pana la 11 februarie 641. El a fost întemeietorul dinastiei Heracliene. In anul 608 el şi tatăl său, Heraclius cel Bătrân , exarhul Africii, a condus cu succes o revoltă împotriva nepopularului uzurpator Focas. Numeroși istorici consideră schimbarea din timpul domniei lui Heraclius ca punctul de ruptură cu trecutul roman al Bizanțului și obișnuiesc să numească imperiul ca „Bizantin”, în loc de „Roman de Răsărit”, după această dată.

·         1209: Otto al IV-lea este încoronat la Roma împărat al Sfântului Imperiu Roman de către Papa Inocențiu al III-lea. A fost singurul rege din dinastia Welfilor, fiind detronat în anul 1215. Obligat să abdice de Frederik al II-lea, care ii succede la tron, se retrage  la  posesiunile sale private din  Braunscweig, unde a murit în 1218. Otto al IV-lea (n. 1175/1176 — d. 19 mai 1218), unul dintre cei doi rivali Regi ai Germaniei din 1198, singur rege din 1208, Rege al Italiei din 1208 și Împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1209. A fost singurul rege din Dinastia Welfilor, fiind detronat în anul 1215. Obligat să abdice de Frederik al II-lea, care ii succede la tron,se retrage la posesiunile sale private din Braunscweig, unde a murit în 1218.

·         1302: Se incheie un tratat de pace intre Imperiul Bizantin si Republica Venetia, prin care se pune capat razboiului dintre cele doua tari (1296- 1302).

·         1332:  Scrisoare emisă de Cancelaria papală de la Avignon, care atestă existența claselor sociale în Moldova de S–V, menționând "puternicii acelor locuri".

·         1363:  Ia  sfârşit  bătălia de la Lacul Poyang, una dintre cele mai mari  batalii navale de pana atunci, forţele chineze rebele ale lui  Zhu Yuanzhang  înfrângandu-le pe cele ale lui, Chen Youliang.

·         1511: Se constituie  Liga Sfanta de  catre Ferdinand al II-lea de Aragon, Statul Papal şi Republica Veneţiei, împotriva Franţei.

·         1535: Este imprimata   prima editie  completă în limba engleză  a Bibliei (Biblia Coverdale), cu traduceri de William Tyndale şi Miles Coverdale.

·         1582: Papa Grigore al XIII-lea aplică Calendarul gregorian în Italia, Polonia, Portugalia și Spania; 4 octombrie a acestui an devine 15 octombrie.

·         1636:  Armata suedeză învinge armatele  Saxoniei  şi  ale Sfântul Imperiu Roman-German in Bătălia de la Wittstock.

·         1693:  Bătălia de la Marsaglia – trupele piemonteze sunt înfrânte de către francezi.

·         1745: Francisc I, Împărat Romanop-German, soțul Mariei Tereza, este încoronat ca rege la Frankfurt am Main. Francisc I Ștefan de Lorena (în germană Franz I. Stephan von Lothringen), (n. 8 decembrie 1708, Nancy – d. 18 august 1765, Innsbruck), a fost duce al Lorenei (1729-1737), mare duce al Toscanei (1737-1765) și împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1745 până în 1765. Din 1740 până în 1765 a fost coregent, alături de Maria Terezia, al Țărilor Ereditare Austriece. A fost fiul lui Leopold cel Bun, duce al Lorenei, și nepotul lui Carol al V-lea de Lorena. Prin căsătoria sa cu Maria Terezia a fost întemeiată linia de Habsburg-Lorena a Casei de Habsburg.

·         1777: Bătălia de la Germantown – Trupele revolutionare americane  aflate sub comanda lui George Washington, sunt respinse de către trupele britanice conduse  de generalul   William Howe.

·         1824: Mexic adoptă o nouă constituție și devine republică.

·         1830: Se creaza statul Belgia, după separarea  in urma revoltei  din 1830 a teritoriilor din  sudul Regatului Unit al Țărilor de Jos. Populația acestor teritorii  era în mare parte de religie catolică și  s-a revoltat împotriva dominației provinciilor din nordul regatului care erau protestante. Revolta inceputa in  luna august a provocat în câteva săptămâni separarea provinciei Valonia, unde populația vorbea în majoritate valona (franceza), de provinciile din nord în care populația era în mara majoritate flamandă, ceea ce a creat premisele  înființarii Belgiei independente, catolice, burgheze, neutre și oficial francofone, condusă de un guvern provizoriu și un congres național.

·         1848: A apărut săptămânalul cu text bilingv, român şi german, ”Bucovina’’, editat de fraţii Gh. si Alecu Hurmuzaki; (4.10.1848–20.09.1850). Articolul – program publicat în primul număr, era programul revoluţiei române de la 1848 din Bucovina, exprimat   în „Petiţia Ţării”, iar ziarul se adresa în paginile sale întregului neam românesc. Ziarul Bucovina, a avut colaboratori străluciţi: Vasile Alecsandri, Costache Negri, Costache Conachi, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Cârlova, Vasile Pogor, Mihail Kogalniceanu, Andrei Şaguna, Andrei Mureşanu, Aron Pumnul, Gheorghe Bariţ etc. Referindu-se la activitatea literară desfăşurată de “Bucovina”, Nicolae Iorga o asemăna cu cea a ”Daciei Literare”.

·         1853: Turcia declară război Rusiei. Începe războiul Crimeii (1853-1856), purtat între Rusia, pe de o parte şi Turcia, Anglia, Franţa şi Regatul Sardiniei, pe de altă parte. Operaţiunile militare au avut loc la Dunăre, în Transcaucazia, la Marea Baltică şi în Crimeea (unde a fost teatrul principal de război). Rusia a fost infranta, iar Tratatul de Pace a fost semnat la 30 martie 1856 (18 martie 1856 pe stil vechi). Principalele lui prevederi priveau transformarea Mării Negre în teritoriu neutru, închis tuturor navelor militare, pe țărmul acestei mări fiind interzisa construirea de fortificații sau prezența armamentelor de orice fel. Tratatul a marcat un uriaș pas înapoi pentru Rusia și pentru pretențiile sale de dominație a regiunii. De asemenea, era stabilită libera circulație pe Dunare și la gurile ei sub supravegherea Comisiei Europene a Dunării. Alte prevederi priveau statutul Principatelor Dunarene – Moldova și Valahia – care rămaneau, în mod oficial, sub suzeranitatea otomană, dar li se acorda dreptul de a avea propriile constituții și adunări legislative, instituții care aveau sa fie puse sub supravegherea puterilor victorioase, desființîndu-se astfel protectoratul Rusiei. Turcia era obligată să respecte administrația independentă a principatelor Moldovei și Valahiei, deplina libertate a credinței și legislației, comerțului și navigației. De asemenea a fost stabilită convocarea în principate a Divanurilor Ad-hoc (fapt realizat în 1857 la Iași și București) pentru exprimarea dorinței populației asupra unirii și altor principii fundamentale de organizare a statului; (art. 24). Din punct de vedere teritorial, pentru înlăturarea Rusiei de la gurile Dunării, se hotărăște restituirea către Moldova a Județului Ismail din Basarabia țaristă (pană în 1812 acesta fusese parte integrantă a Moldovei).

·         1883: Primul tren Orient-Express, pleacă pe ruta Paris - Varna (Bulgaria).

·         1888:  Germania concesionează construirea căii ferate dintre Haidar Pașa și Izmir.

·         1895: A fost organizat primul turneu de golf, la Newport (Rhode Island).

·         1895: se formează Guvernul lui Dimitrie A. Sturdza în România, imediat după demiterea guvernului conservator a lui Lascăr Catargiu (3 octombrie 1895). Dimitrie Alexandru Sturdza-Miclăușanu – (n. 10 martie 1833  — d.8 octombrie 1914 ) , om politic român și de 4 ori prim-ministru al României între anii  1895- 1909. A fost, de asemenea,  academician si Președintele  Academiei Romane între anii  1882-1884.

·         1895: se constituie societatea petrolieră "Steaua Română", România.

·         1906: Germanul Karl Ludwig Wessler, introduce in salonul sau de la Londra, o noua tehnica in coafura – “parul permanent”.

·         1910: Regele Manuel al Portugaliei  se refugiaza  în colonia britanică  Gibraltar, in urma  unei rascoale  antimonarhice din Lisabona. Se instaleaza un Guvern provizoriu din Lisabona care îşi propune abolirea monarhiei.

·         1929: Sub directoratul lui Liviu Rebreanu se inaugurează Studioul Teatrului Național din București, cu "Mușcata din fereastră", piesa lui Victor Ioan Popa.

·         1940: Al doilea război mondial: Întâlnirea dintre Hitler și Mussolini de la Brennero.

·         1943: Al Doilea Război Mondial:  SUA ocupă Insulele Solomon, dupa ce infrang rezistenta trupelor japoneze.

·         1957: Primul satelit artificial, Sputnik I, a fost lansat pe orbita de catre sovietici de pe cosmodromul de la Baikonur. 
Evenimentul a luat prin surprindere Vestul, mai ales specialistii americani care concurau cu URSS la cucerirea spatiului. Satelitul, de aproximativ 80 de kilograme, era dotat cu doua transmitatoare radio, semnalele transmise de acesta pe Pamant permitand obtinerea de informatii deosebite la acea vreme. Programul Sputnik s-a intins pe mai multi ani, in timpul desfasurarii lui sovieticii reusind o alta premiera, pentru ca al doilea satelit lanasat de acestia a transportat in spatiu prima fiinta, cateaua Laika.  Sputnik 1 s-a dezintegrat in momentul revenirii in atmosfera Terrei, la data de 3 ianuarie 1958.

·         1958:  Este folosit pentru prima data un stimulator cardiac complet implantabil (peacemaker), conceput  de către Wilson Greatbatch, un inventator american.

·         1960:  Statele Unite au lansat în spațiu "Courrier IB", primul satelit folosit în telecomunicații.

·         1963 - The Beatles apar pentru prima oara la showul tv Ready, Steady, Go.

·         1963: În fața Organizației Națiunilor Unite împăratul etiopian Haile Selassie a ținut un discurs în numele Africii în deplină legitimitate (cu câteva săptămâni înainte se înființase Organizația Unității Africane (OUA)). Un pasaj din discurs a fost folosit mai târziu (1976) de către cântărețul și compozitorul jamaican Bob Marley pentru piesa War. Haile Selassie I (Tafari Makonnen Woldemikael; n. 23 iulie 1892 – d. 27 august 1975), denumit de către rastafarieni Haile Selassie (Regele regilor și Lordul lorzilor), împăratul Etiopiei între 1930-1935 și 1941-1974.

·         1965: Papa Paul al VI-lea ajunge la New York, devenind primul suveran pontif care vizitează Statele Unite. Va ține un discurs la ONU, în care va pleda pentru pace, în condițiile escaladării Războiului din Vietnam.

·         1967: Trupele boliviene il captureaza pe revolutionarul marxist Ernesto “Che”Guevara.

·         1969 - Creedence Clearwater Revival ajung nr 1 in State cu Green River.

·         1969 - Abbey Road al celor de la Beatles ajunge nr 1 in Anglia. Este ultimul disc de studio al formatiei. Coperta alimenteaza si mai mult ideea ca Paul este mort. Ordinea componentilor in poza si tot felul de detalii duc cu gandul la un mesaj subliminal.

·         1975 - Pink Floyd ajung nr 1 in Anglia cu Wish You Were Here.

·         1980 - Queen ajung nr 1 in Anglia cu Another One Bites The Dust.

·         1980 - Primul solist Deep Purple, Rod Evans, porneste un turneu folosind numele trupei. Este oprit printr-un ordin judecatoresc.

·         1982:  Sindicatul “Solidaritatea”, primul sindicat liber din  Polonia  comunista, este scos in afara legii.

·         1990: Dezvoltatorul de software Richard Stallman a înființat Free Software Foundation pentru promovarea software-ului liber. Pe data de 27 septembrie 1983, pe grupul de știri net.unix-wizards apărea un mesaj prin care cineva care semna RMS anunța că a început să scrie un sistem de operare compatibil UNIX, numit GNU, pe care îl oferă liber oricui vrea să-l folosească. În 1985, Stallman publică GNU Manifesto, apoi înființează Free Software Foundation iar în 1989 inventează Licența Publică Generală GNU și popularizează termenul copyleft. Richard Matthew Stallman (n. 16 martie 1953, Manhattan, New York, SUA) cunoscut și ca „rms”, este un programator american și un activist pentru software liber. În septembrie 1983 lansează Proiectul GNU orientat către dezvoltarea unui sistem de operare liber compatibil cu UNIX, el a fost inițiatorul și organizatorul principal în cadrul proiectului. Odată cu lansarea Proiectului GNU el inițiază mișcarea pentru software liber, iar în octombrie 1985 creează Free Software Foundation. R. Stallman a fost unul din pionerii conceptului de copyleft și unul din autorii a mai multor licențe copyleft, inclusiv Licența Publică Generală GNU, care este cea mai răspândită licență pentru software liber. Începând cu mijlocul anilor ’90 el își petrece cea mai mare parte a timpului pentru promovarea software-lui liber. Stallman este creatorul și dezvoltatorul mai multor programe larg răspândite cum ar fi Emacs, GCC și GNU Debbuger. El este unul din cofondatorii Ligii pentru Libertatea Programării în 1989.

·         1993 - Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei a aprobat aderarea României ca membru cu drepturi depline al organismului European

·         1993: Criza constitutionala din Rusia – La Moscova , tancurile deschid focul asupra clădiriia parlamentului rus , în timpul unei demonstranţii împotriva preşedintelui Boris Elţîn.

·         1996 - Van Halen anunta ca noul solist este Gary Cherone (ex. Extreme)

·         2000: Văduva lui John Lennon, Yoko Ono, a inaugurat într-o zonă de la periferia orașuluiTokio, primul muzeu consacrat în exclusivitate legendarului component al formației Beatles. Muzeul conține cca 130 de obiecte care au aparținut marelui cântăreț, între care și un jurnal, care conține poezii și schițe.

·         2006: După o perioadă de câteva luni de interimat, Serviciul Român de Informații are un nou director în persoana lui George Maior, un politician român, membru al PSD. Claudiu Săftoiu, fostul consilier al președintelui României Traian Băsescu, este numit director al Serviciului de Informații Externe român.

·         2010: Accidentul de la uzina de aluminiu din Ajka (vestul Ungariei) s-a soldat cu cel puțin 9 persoane decedate și 122 rănite. Lichidul toxic a ajuns în Dunăre pe data de 7 octombrie 2010, poluând considerabil apele fluviului.

Nașteri

·         1160: Alys, Contesă de Vexin, fiica lui Louis al VII-lea al Franței (d. 1220)

·         1289: S-a nascut regele Louis al X-lea al Franței. A murit în 1316, posibil prin otrăvire.  Sotia sa  Clemence  de Anjou era însărcinată si il va naște pe Ioan Postumul, care însă va muri cinci zile mai târziu. Astfel va succede la tron fratele lui Ludovic al X-lea, Filip al V-lea.

·         1550: Carol al IX-lea al Suediei (d. 1611)

·         1585: Anna de Austria, împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman (d. 1618)

·         1626: Richard Cromwell, Lord Protector al Angliei, Scoției și Irlandei, fiul lui Oliver Cromwell (d. 1712)

·         1687: S-a nascut Robert Simson, matematician scotian. 

·         1814: S-a nascut Jean-Francois Millet, pictor si gravor francez. A fost unul dintre maestrii scolii de la Barbizon. 
S-a nascut intr-o familie saraca intr-un satuc normand, in 1837 parasind localitatea si s-a indreptat spre Paris ca sa studieze desenul cu Paul Delaroche. in 1848, a expus la Salonul din Paris o celebra lucrare a sa, “Semanatorul”, prima inspirata din viata rurala. A fost criticat insa pentru picturile sale inspirate din viata taranilor francezi, ideile socialiste infiltrate in opera sa nefiind pe placul multora. in 1849, s-a mutat la Barbizon, unde a ramas pana la sfarsitul vietii sale, in anul 1875.

·         1822: Rutherford B. Hayes, politician american, al 19-lea președinte al Statelor Unite (d. 1893)

·         1841: Maria Sofia de Bavaria, soția regelui Francisc al II-lea al Celor Două Sicilii (d. 1925)

·         1858: S-a nascut Michael Pupin, pionier in domeniul telefoniei, castigator al unui premiu Pulitzer. 

·         1859: George Cosmovici, compozitor român (d. 1927)

·         1861: S-a nascut Frederic Remington, pictor si sculptor american. 

·         1873:  s-a născut matematicianul Gheorghe Ţiţeica, considerat unul dintre fondatorii geometriei diferenţiale centro-afine; este unul dintre creatorii şcolii matematice româneşti; a fost membru al Academiei Române şi vicepreşedinte al acestui for (iunie 1924 – iunie 1925) (m. 5 februarie 1939). Gheorghe Țițeica (n. 4/17 octombrie 1873, Drobeta Turnu-Severin – d. 5 februarie 1939, București), matematician și pedagog român, profesor la Universitatea din București și la Școala Politehnică din București, membru al Academiei Române și al mai multor academii straine, doctor honoris causa al Universității din Varșovia.

·         1881: S-a nascut George (Gogu) Constantinescu, inginer constructor român, descoperitorul  unei noi stiinte, “sonicitatea”. Revista engleză The Graphic il considera unul dintre  cei 17 titani ai lumii care au revoluţionat ştiinţa, aşezându-l alături de Einstein, Marconi, Edison sau Lister; (a decedat la Corniston, in Marea Britanie la 11.12.1965). George (Gogu) Constantinescu (n. 4 octombrie 1881, Craiova – d. 11 decembrie 1965, Coniston, Cumbria, Marea Britanie), inovator, inventator, om de știință și inginer român. Revista engleză The Graphic il considera unul dintre cei 17 titani ai lumii care au revoluţionat ştiinţa, aşezându-l alături de Einstein, Marconi, Edison sau Lister ; (a decedat la Corniston, in Marea Britanie la 11.12.1965). A demonstrat ca lichidele sunt compresibile(tot domeniul sonicitatii se bazeaza pe acest lucru)desi toate manualele de fizica sustin si azi exact opusul. I-au fost refuzate primele brevete in America deoarece conducerea institutului de patente a considerat nerealizabile inventiile tocmai datorita teoriei incompresibilitatii lichidelor. A fost responsabil pentru crearea unui nou domeniu al mecanicii, numit sonicitate, care descrie transmiterea energiei prin vibrații în corpurile fluide sau solide. A aplicat noua teorie în numeroase invenții: motorul sonic, pompa sonică, ciocanul sonic și altele. Printre alte realizări ale sale se mai numără și un dispozitiv de tragere printre palele elicei indiferent de turația acesteia și primul schimbător de viteze automat. A participat activ la construcția de avioane engleze, tipul Bristol, în perioada cât a locuit în Anglia. A fost printre primii care a folosit betonul-armat în construcția clădirilor din România – printre clădirile construite de acesta: Cazinoul din Constanța, Castelul de apă de la Periș, podurile de peste râul Siret de la Adjud, Răcătău, Roman, Palatul Patriarhiei, Hotelul Athénée Palace, Marea Moschee din Constanța (Moscheea Carol I). Gogu Constatinescu a fost unul dintre acele minți geniale, ale cărui idei au devansat cu mult timpul existenței sale fizice, dar care astăzi își păstrează actualitatea, surprinzând prin acuratețe, inventivitate și aplicabilitate. În contul lui Gogu Constatinescu figurează circa 400 de brevete de invenție, parte patentate în SUA, Danemarca, Elveția, Austria, Germania, Marea Britanie, Franța, România etc., precum și altele, care nu au fost niciodată publicate. Un mic calcul ne arată că de la apariția primei invenții (1907), până la data trecerii în eternitate (1965), a fost realizat câte un brevet la mai puțin de 2 luni. Multe dintre prezicerile lui Gogu Constatinescu au apărut și au dispărut, multe se folosesc astăzi sau retrezesc interes. A cucerit faimă academică și onoare profesională atât acasă cât și în străinătate, dar a fost mai puțin răsplătit pentru ceea ce a făcut în domeniul materialelor. Ca și cei mai mulți inventatori, a suferit dezamăgiri în străduințele sale de a convinge industria și oficialitățile de valoarea ideilor sale. Omul de știință și inginerul Gogu Constatinescu a fost cel care a dezvoltat și aplicat Teoria Sonicității, o nouă știință referitoare la transmiterea puterii prin lichide, solide sau gaze. Dar Gogu este încă comemorat cu stimă de publicul general și piloții din Serviciul Aerian, ca omul care a inventat dispozitivul de tragere sincronizată a tirului mitralierelor de bord printre palele elicei pentru avioanele din Primul Război Mondial. În acest context, la 29 martie 1920, renumitul ziar „The Times” publica: „Vice Mareșalul Sir John Maitland a prezidat sâmbătă o prelegere a domnului Gogu Constatinescu în Sonicitate (transmiterea puterii prin vibrații), dată la Politehnică, sub auspiciile unei serii de prelegeri pentru profesori ai Consiliului Ținutului Londrei. Sir John Maitland a spus că datorită d-lui Constatinescu și dispozitivului de tragere pe care l-a inventat, noi am deținut supremația peste germani în aer, așa cum am făcut-o”.

·         1893: S-a nascut celebrul spion  Richard Sorge, Erou al Uniunii Sovietice; (d.7.11.1944). A lucrat sub acoperirea de jurnalist  lucrat în Germania si Japonia, spionand in favoarea URSS în Japonia înaintea și în timpul celui de-al doilea razboi mondial. Numele  de cod pe care i l-a dat NKVD (serviciul sovietic de spionaj), a fost “Ramsay.”

·         1895: Buster Keaton, comic, cunoscut drept "omul care nu râde niciodată" (d. 1966)

·         1903: S-a nascut John Vincent Atanasoff, pionier american in domeniul computerelor.

·         1916: Vitali Ghinzburg, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (d. 2009)

·         1918 - S–a născut chimistul japonez Keinichi Fukui, laureat al premiului Nobel pentru chimie, în anul 1981 (m.09.01.1998).

·         1921: Valeriu Munteanu, filolog și lexicograf român (d. 1999)

·         1923 - S-a născut actorul american de film Charlton Heston. Este cunoscut pentru rolurile sale din “Planeta maimuţelor” (1968) şi "Ben Hur" (1959)( (m. 5 apr. 2008)

·         1928: Alvin Toffler, jurnalist și autor american

·         1929 - S-a născut Leroy Van Dyke, cântăreţ şi compozitor american.

·         1931: Richard Rorty, filosof american (d. 2007)

·         1934:  S-a nascut in Bucuresti, Mircea Albulescu, actor român de teatru și film (d 2016).

·         1937 - S-a născut Lloyd Green, steel chitarist american.

·         1937: S-a nascut Franz Vranitzky, fost cancelar federal al Austriei.

·         1938: Kurt Wüthrich, chimist elvețian, laureat Nobel

·         1942: Jóhanna Sigurðardóttir, al 24-lea prim-ministru al Islandei

·         1943: S-a născut actorul şi cântăreţul folk Florian Pittiş, actor la Teatrul “L. S. Bulandra” (“Hamlet”, “Câinele grădinarului”, “Cântec despre mine însumi”); a fost, de asemenea un apreciat realizator de emisiuni radio ; (d. 5 august 2007). Florian Pittiș (n. 4 octombrie 1943, București – d. 5 august 2007, București) a fost unul dintre cei mai îndrăgiți actori de teatru, dar și regizor, traducător, interpret de muzică folk ori realizator de emisiuni radio. A scris texte pentru cântecele Andei Călugăreanu, pentru Mircea Vintilă, Sorin Chifiriuc și alții. A fost de asemenea, francmason (având gradul 33 și ultim), purtător de cuvânt al Marii Loje Naționale din România.

·         1944 - S-a născut Marlena Davies, vocalistă americană (Orlons).

·         1944 - S-a născut Nona Hendryx, cântăreaţă americană (LaBelle).

·         1946: Susan Sarandon, actriță americană

·         1947 - S-a născut Jim Fielder, basist american (Mothers Of Invention, Blood, Sweat & Tears).

·         1949: S-a nascut Armand Assante, actor american („Napoleon şi Josephine”, „Day by day”).

·         1954: Nicolae Bara, politician român

·         1956: Christoph Waltz, actor austriac

·         1961: S-a nascut Jon Secada, solist pop. 

·         1976: Alicia Silverstone, actriță americană

·         1978: Marius Manole, actor român de teatru

·         1977: Cabral Ibacka, actor român

·         1978 - S-a născut fotbalistul Gigel Coman.

·         1984: Lena Katina, cântăreață rusă (t.A.T.u. și Neposedi)

Decese

·         1052: A murit cneazul Vladimir al Novgorodului; (1020 – 1052). A condus cnezatul Novgord din 1036 pana la sfarsitul vietii sale. Vladimir Yaroslavici a fost fiul cel mare al cneazului Yaroslav I celIntelept al Kievuluisial printesei  Ingigerd, fiica regelui Olof Skötkonung Suediei. În anul 1043 el a condus armatele ruse, în alianta cu regele Harald III al Norvegiei, împotriva împăratului bizantin Constantin al IX - lea. 

·         1226 - A murit Francesco d'Assisi, întemeietorul ordinului religios care îi poartă numele – Ordinul Franciscan. Regulile acestui ordin sunt extrem de simple: călugării nu au nici un fel de bunuri şi trebuie să–şi consacre viaţa vindecării celor bolnavi. Numiţi “capucini” din cauza glugii ataşate sutanei sau “cordeliri” din cauza sforii cu care se încingeau, călugării franciscani erau încălţaţi doar cu sandale. Pentru a intra în ordinul întemeiat de Assisi nu aveai nevoie de vreo instrucţie specială, era suficient să fii caritabil şi supus. Dezaprobat de Papalitate, Francesco d' Assisi a primit aprobarea pentru ordinul său abia în 1223. Bolnav, s–a retras la mănăstirea sa de la Saint Dennis, unde a murit la 3 octombrie 1226. Doi ani mai târziu a fost canonizat (n.1182).

·         1227: Califul Marocului, Abu Muhammad `Abdallah al-Adil este asasinat, fiind  înecat într-o cadă de baie. A fost succedat de fiul său Yahya.

·         1250: Herman al VI-lea, Margrav de Baden (n. 1226)

·         1305: A murit impăratul Kameyama, al 90-lea imparat al Japoniei in ordinea succesiunii traditionale; (n. 1249).

·         1669: A murit genialul pictor olandez Rembrandt; (n. 15.07.1606). Rembrandt Harmenszoon van Rijn (n. 15 iulie 1606, Leiden – d. 4 octombrie 1669, Amsterdam), pictor și gravor olandez din secolul al XVII-lea, considerat unul din cei mai mari pictori din istoria artei, celebru și pentru desenele și gravurile sale. Este considerat unul din cei mai mari pictori din istoria artei si a trăit în epoca numita ” varsta de aur olandeza”, timp în care cultura, știința, comerțul și influența politică a Olandei au atins apogeul. Rembrandt este autorul a 600 picturi, 300 gravuri și peste 2000 desene.

·         1851: Manuel de Godoy, Prinț al Păcii, politician spaniol, prim-ministru al Spaniei (n. 1767)

·         1880: A incetat din viata, la 61 de ani, Jacques Offenbach, compozitor francez de origine germana, intemeietor al operetei clasice franceze. 

·         1895: a încetat din viaţă Alexandru Odobescu (n.1834 Bucureşti), scriitor şi om de ştiinţă român, fiul lui Ioan Odobescu, academician (1870), profesor universitar la Bucureşti. Alexandru Odobescu a condus "Revista română pentru ştiinţe, litere şi arte".

·         1895: a încetat din viaţă Raicu Ionescu-Rion (n.1872 Bălăbăneşti, jud.Galaţi), critic literar român.

·         1895: a încetat din viaţă Dimitrie Brîndza (n.1846 Bivolu, azi Viişoara, jud.Botoşani), medic şi naturalist român. Academician (1870), profesor universitar la Iaşi şi Bucureşti. Dimitrie Brîndza este întemeietorul Institutului Botanic şi al Grădinii Botanice din Bucureşti.

·         1904: Frédéric Bartholdi, sculptor francez (n. 1834)

·         1935: Jean Béraud, pictor francez (n. 1849)

·         1947: Max Planck, fizician german, laureat al Premiului Nobel (n. 1858). Max Karl Ernst Ludwig Planck (n. 23 aprilie, 1858, Kiel — d. 4 octombrie, 1947, Göttingen), fizician german, laureat al Premiul Nobel pentru Fizică în 1918.

·         1970: A încetat din viaţă  in urma unei supradoze de heroina, cantareata americana Janis Joplin, o legendă a muzicii pop- rock; (n. 19 ianuarie 1943).

·         1981 - A murit Albert Cohev, scriitor elveţian („Frumoasa Domnului”, Premiul Goncourt, 1968) (n.04.08.1895).

·         1993: A murit Dumitru Staniloaie, profesor de teologie, membru al Academiei Române, considerat unul dintre cei mai de seama gânditori crestini din lume; a fost închis de regimul comunist în perioada 1958–1963 (“Chipul evanghelic al lui Iisus Hristos”, “Teologia dogmatica ortodoxa”). In anul 2003, UNESCO a înscris în calendarul aniversarilor culturale si numele teologului român Dumitru Staniloaie, marcând 100 de ani de la nasterea celui numit „teologul dragostei crestine”; (n.16.11.1903).

·         1999 - Pictorul francez expresionist Bernard Buffet s-a sinucis, la 71 de ani. Este autorul a peste 8.000 de tablouri, realizate în cincizeci de ani de carieră (n. 10 iul 1928)

·         2002: André Delvaux, cineast francez (n. 1926)

·         2006: Traian Ionescu, fotbalist și antrenor român (n. 1923)

·         2007 - A murit senatorul PSD Antonie Iorgovan. Între anii 1992-1996, a îndeplinit demnitatea de judecător la Curtea Constituţională a României. A fost supranumit „Părintele Constituţiei” (n. 9 aug 1948)

·         2009 - A murit cântăreaţa argentiniană Mercedes Sosa; a câştigat premiul Grammy pentru cel mai bun album folk în 2000 ("Misa Criolla"), 2003 ("Acústico") şi în 2006 ("Corazón Libre").

Sărbători

·         Lesotho: Ziua Independenței (1966). Lesotho, oficial Regatul Lesotho este o țară în sudul Africii, formând o enclavă, fiind complet înconjurată de Africa de Sud. Capitala este Maseru. Lesotho înseamnă „Țara poporului care vorbește limba Sesotho”.

·         Ziua Internațională a Animalelor.

·         Calendar religios 4 octombrie:
- Calendar crestin ortodox: 
Sfantul Sfințit Mc Ierotei, episcopul Atenei

- Calendar crestin greco-catolic: 
Sfantul Ierote; Sfantul Francisc din Assisi

- Calendar crestin romano-catolic: 
Sfantul Francisc din Assisi. Francisc din Assisi (în italiană San Francesco d’Assisi), pe numele său laic Giovanni Bernardone, (n. ca. 1181/1182, Assisi, Italia – d. 3 octombrie 1226, Portiuncula, lângă Assisi), întemeietorul Ordinului Fraților Minori (Ordo Fratrum Minorum, OFM), ordin călugăresc cunoscut sub numele de Ordinul franciscan, diacon, patron al Italiei, al orașului San Francisco.

RELIGIE ORTODOXĂ 4 Octombrie

Sf Sfințit Mc Ierotei, episcopul Atenei

Viaţa Sfântului Mucenic Ierotei, Episcopul Atenei

  Sfântul Ierotei era unul din sfetnicii Areopagului, învăţat în credinţă creştinească şi aşezat episcop de Sfântul Apostol Pavel. Apoi, la adormirea Preasfintei stăpânei noastre, Născătoarea de Dumnezeu, fiind în soborul apostolesc, s-a arătat dumnezeiesc cuvântător de cântări, petrecând spre mormânt primitorul de Dumnezeu trup al Maicii lui Dumnezeu; şi toţi, auzindu-l şi văzându-l, l-au cunoscut că este drept şi cuvios. Vieţuind bine, precum se cuvine unui sfânt şi plăcând mult lui Dumnezeu prin viaţa şi prin cârmuirea sa, precum şi prin mucenicească nevoinţă, şi-a sfârşit alergarea.

Acesta a fost, împreună cu Dionisie Areopagitul, unul din cei nouă sfetnici ce erau la Areopag. Deci fiind învăţat ale credinţei de către Sfântul Apostol Pavel, a fost hirotonit episcop al Atenei. Acesta a învăţat pe marele Dionisie credinţa în Hristos, şi a fost şi începător al cântărilor la Adormirea şi la îngroparea Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, în adunarea Sfinţilor Apostoli. El era cu totul înstrăinat şi depărtat cu sufletul de cele pământeşti, şi arătat către toţi la care se vedea şi se auzea, că este cuprins de dumnezeire, şi de Dumnezeu lăudător. Deci, vieţuind, bine plăcut înaintea lui Dumnezeu şi veselind pe Dumnezeu cu faptele sale bune, către Domnul s-a mutat.

BIOGRAFIE Dumitru Staniloae

Profesie
teolog

Data si locul nasterii
16 Noiembrie 1903 - Vladeni

Data decesului: 5 Oct 1993
(la varsta de 89 de ani) 

Dumitru Staniloae a fost unul dintre cei mai importanti teologi romani ai secolului al XX-lea, preot, membru de onoare al Academiei Romane, profesor universitar, dogmatist, scriitor si ziarist. A lucrat timp de 45 de ani la traducerea lucrarii "Filocalia sfintelor nevointe ale desavarsirii" (in douasprezece volume).
Date biografice
S-a nascut la Vladeni ca ultimul dintre cei 5 copii ai lui Irimie si Revenca Staniloae. Pe 4 octombrie 1930 s-a casatorit cu Maria (nascuta Mihu), iar in anul urmator i s-au nascut primii copii, doi gemeni - Dumitru (moare in septembrie 1931) si Mioara (moare in 1945). In 1933 se naste Lidia, botezata de istoricul Ioan Lupas. Unicul nepot, Dumitru Horia, fiul Lidiei, se naste in 1959.
Studii
A urmat studiile secundare la liceul "Andrei Saguna" din Brasov intre 1914 si 1922, si cele superioare la Facultatea de Litere din Bucuresti (doar primul an), continuand apoi cu Facultatea de Teologie din Cernauti (intre anii 1923 - 1927). La Cernauti a obtinut doctoratul in 1928.
Cariera teologica
Este trimis de mitropolitul Nicolae Balan la Facultatile de Teologie din Atena (1927 - 1928), Munchen si Berlin (1928 - 1929) pentru a se specializa in Dogmatica si Istorie bisericeasca si face calatorii de studii si documentare la Paris si Belgrad. Reintors in tara, ocupa functia de profesor suplinitor (1929), apoi provizoriu (1932) si titular din 1935 de Dogmatica la Academia teologica “Andreiana" din Sibiu. Functioneaza ca profesor pana in 1946. Intre 1929 - 1932 si 1936] - 1937 preda Apologetica, intre 1932 - 1936 Pastorala iar intre 1929 si 1934), limba greaca. A fost numit rector al Academiei teologice in 1936 si ocupa aceasta pozitie pana in 1946
Este hirotonit diacon in 1931, preot in 1932 si protopop stavrofor in 1940. Este ales membru in Adunarea eparhiala a Arhiepiscopiei Sibiului si consilier arhiepiscopesc.
Incepand cu ianuarie 1934 si pana in mai 1945 este redactor al publicatiei “Telegraful Roman".
In 1947 este transferat prin chemare la Facultatea de Teologie din Bucuresti, la catedra de Ascetica si Mistica. In 1948, odata cu transformarea Facultatii in Institut Teologic de grad universitar, Dumitru Staniloae a fost incadrat ca profesor titular de Teologie Dogmatica si Simbolica. Din ianuarie 1963, odata cu eliberarea de la Aiud, ocupa functia de functionar la Sfantul Sinod, reluandu-si in octombrie postul la catedra.
In 1968 este invitat la Freiburg si Heidelberg, de catre profesorul Paul Miron, pentru a sustine conferinte. In 1969 conferentiaza la Oxford. Merge la Vatican, ca membru al delegatiei B.O.R., in 1971.
Este numit “Doctor Honoris Causa” al Institutului ortodox Saint Serge din Paris in 1981 si este premiat la Londra cu distinctia onorifica “Crucea Sf. Augustin din Canterbury”, pentru merite teologice si crestinesti.
In 1990 devine membru corespondent al Academiei Romane, iar din 1991 este membru titular, in acelasi an fiind numit Doctor Honoris Causa al Facultatii de Teologie din Atena. In 1992 primeste titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii din Bucuresti. In 1993, teologul Ioan I. Ica Jr. si Mircea Pacurariu editeaza volumul omagial: Persoana si comuniune: Prinos de cinstire Parintelui Profesor Academician Dumitru Staniloae la implinirea virstei de 90 de ani, Sibiu, Ed. Diecezana, 1993. In 2002 a aparut prima carte in engleza care discuta analitic teologia Pr. Staniloae: Lucian Turcescu, dir., Dumitru Staniloae: Tradition and Modernity in Theology (Center for Romanian Studies, 2002).
Detentia politica
Pe 5 septembrie 1958, odata cu noul val de arestari, este retinut de Securitate alaturi de membrii miscarii Rugul Aprins, din care nu facea parte, dar la ale carei intalniri participa. In 1959 este dus la penitenciarul Aiud, unde este tinut luni intregi in regim de izolare. Este eliberat in 1963.
Textul este disponibil sub licenta GNU pentru documentatie libera.

Biografie în varianta Wikipedia

Dumitru Stăniloae (n. 16 noiembrie 1903, Vlădeni, Comitatul Brașov - d.5 octombrie 1993, București) a fost un preot, teolog, profesor universitar, dogmatist, traducător, scriitor și ziarist român. Este considerat unul dintre autoritățile proeminente ale teologiei europene din secolul XX și cel mai mare teolog român.^[1] A lucrat vreme de 45 de ani la traducerea lucrării"Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii" (în douăsprezece volume). Membru titular al Academiei Române (1991).

S-a născut la Vlădeni ca ultimul dintre cei 5 copii ai lui Irimie și Rebeca Stăniloae, nepoată de preot. Pe 4 octombrie 1930 s-a căsătorit cu Maria (născută Mihu), iar în anul următor i s-au născut primii copii, doi gemeni - Dumitru (moare în septembrie 1931) și Mioara (moare în 1945). În 1933se naște Lidia, botezată de istoricul Ioan Lupaș. Unicul nepot, Dumitru Horia, fiul Lidiei, se naște în 1959.

A urmat studiile secundare la liceul "Andrei Șaguna" din Brașov între 1914și 1922, și cele superioare la Facultatea de Litere din București (doar primul an), continuând apoi cu Facultatea de Teologie din Cernăuți (între anii 1923 - 1927). La Cernăuți a obținut doctoratul în 1928.

Este trimis de mitropolitul Nicolae Bălan la Facultățile de Teologie din Atena (1927 - 1928), Munchen și Berlin (1928 - 1929) pentru a se specializa înDogmatică și Istorie bisericească și face călătorii de studii și documentare la Paris șiBelgrad. Reîntors în țară, ocupă funcția de profesor suplinitor (1929), apoi provizoriu (1932) și titular din 1935 de Dogmatică la Academia teologică “Andreiana" din Sibiu. Funcționează ca profesor până în 1946. Între 1929 - 1932 și 1936 - 1937predă Apologetică, între 1932 - 1936 Pastorală iar între 1929 și 1934), limba greacă. A fost numit rector al Academiei teologice în 1936 și ocupă această poziție până în 1946

Este hirotonit diacon în 1931, preot în 1932 și protopop stavrofor în 1940. Este ales membru în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Sibiului și consilier arhiepiscopesc.

Începând cu ianuarie 1934 și până în mai 1945 este redactor al publicației “Telegraful Român".

În 1947 este transferat prin chemare la Facultatea de Teologie din București, la catedra de Ascetică și Mistică. În 1948, odată cu transformarea Facultății în Institut Teologic de grad universitar, Dumitru Stăniloae a fost încadrat ca profesor titular de Teologie Dogmatică și Simbolică. Din ianuarie 1963, odată cu eliberarea de la Aiud, ocupă funcția de funcționar laSfântul Sinod, reluându-și în octombrie postul la catedră.

În 1968 este invitat la Freiburg și Heidelberg, de către profesorul Paul Miron, pentru a susține conferințe. În 1969conferențiază la Oxford. Merge la Vatican, ca membru al delegației B.O.R., în 1971.

Este numit “Doctor Honoris Causa” al Institutului ortodox Saint Serge din Paris în 1981 și este premiat la Londra cu distincția onorifică “Crucea Sf. Augustin din Canterbury”, pentru merite teologice și creștinești.

În 1990 devine membru corespondent al Academiei Române, iar din 1991 este membru titular, în același an fiind numit Doctor Honoris Causa al Facultății de Teologie din Atena. În 1992 primește titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din București. În 1993, teologul Ioan I. Ică Jr. și Mircea Păcurariu editează volumul omagial: Persoană si comuniune: Prinos de cinstire Părintelui Profesor Academician Dumitru Stăniloae la împlinirea vîrstei de 90 de ani, Sibiu, Ed. Diecezană, 1993. În 2002 a apărut prima carte în engleză care discută analitic teologia Pr. Stăniloae: Lucian Turcescu, dir., Dumitru Staniloae: Tradition and Modernity in Theology (Center for Romanian Studies, 2002).

Despre teologia sa sunt și alte păreri:

„Dumitru Stăniloae n­-a fost un sfânt. [...] într-o epocă oarecare a scris și prin «Glasul Patriei»! [...] Iar opiniile lui Stăniloae despre omul modern erau așa de diferite de ale lumii de astăzi, încât el nu poate fi un model pentru tinerele generații de teologi. Stăniloae era un conservator, un naționalist ortodox. Scrierile sale sunt o odă adusă ortodoxiei și o perpetuă polemică cu protestantismul și catolicismul. Ca și pentru Noica, pentru Stăniloae Occidentul era o civilizație de bye­bye, însă la amândoi le curgeau balele după o călătorie prin Apus după cărți.^[2]”

—Romeo-Valentin Muscă

„Fiind român, Părintele Dumitru Stăniloae aparține unui popor care a trebuit să realizeze și să mențină fără încetare un foarte dificil echilibru între spațiul său propriu, ” mioritic ”, și situația să tragică și roditoare în același timp, de legătură între Orientul și Occidentul creștin, între Ortodoxie și latinitate, între lumea greacă și lumea slavă... Între multe altele, aș alege trei teme care mi se par fundamentale în opera Părintelui Dumitru Stăniloe: dragostea, ca limbaj în vorbirea despre Dumnezeu și despre om, semnificația spirituală a lumii, și Biserica, laborator în care se lucrează învierea. Pentru a vorbi despre Dumnezeu, Părintele Stăniloae vorbește despre dragoste. Iar pentru a vorbi despre dragoste, el vorbește despre asceză, ca desprindere, și despre rugăciune ca adâncire în existența care devine relație personală.”

—Olivier Clement

„Teologia adevărată și vie, după Protopresbiterul Dumitru Stăniloae, se orientează simultan în trei direcții : către trecut, prezent și viitor. Ea este în același timp apostolică, contemporană și profetică. Caracteristicile ei, declară dânsul, sunt fidelitatea față de Revelația lui Hristos dată în Sfânta Scriptură si Tradiție ... responsabilitate către credincioșii care sunt contemporani cu teologia care se face și deschidere către viitorul eshatologic ... Teologia Dogmatică Ortodoxă este în primul rând bazată ferm pe tradiția apostolică, așa cum este ea interpretată de Părinți ... Scriitorii patristici sunt întotdeauna tratați de Părintele Dumitru ca și cum ar fi contemporani, ca martori vii a căror mărturie cere din partea noastră o continuă autoexaminare și regândire, având în vedere preocupările zilei de azi. Credincioasă trecutului, responsabilă față de prezent, Teologia Dogmatică Ortodoxă este, de asemenea, o carte profetică, deschisă către viitor, creatoare,indicând cărări încă neexplorate.”

—Kallistos (Ware), Episcop de Diokleia

„Care sunt caracteristicile distinctive ce marchează teologia Părintelui Dumitru Stăniloae în general și, mai precis, acest prim volum al "Teologiei Dogmatice Orfodoxe" ? Patru teme principale cer o mențiune specială. Mai întâi și, cel mai important, teologia dansului este o teologie a iubirii si comuniunii personale. In al doilea rand, si in legatura directa cu primul punct, teologia Părintelui Dumitru este în mod pregnant trinitară. Pentru el doctrina Treimii este nu o simplă piesa de învățătură formală, acceptată datorită autorității Bisericii, ci are o semnificație crucială pentru fiecare dintre noi, afectând felul în care ne privim pe noi înșine si unii pe alții ... În al treilea rând, teologia Părintelui Dumitru Stăniloae este structurată de adevărul dublu al depărtării și totuși apropierii lui Dumnezeu. Dumnezeirea este total transcendentă și total imanentă, incomprehensibilă și totuși, înțelesul adânc al oricărui lucru, infinit dincolo de orice participare și totuși, mai aproape de noi, decât însăși inima noastră. Strans legată de învățătura Părintelui Dumitru despre prezența energiilor necreate ale lui Dumnezeu în tot universul este o a patra caracteristică importantă în gândirea sa : viziunea sa asupra transfigurării cosmice. El oferă mult mai temeinic, decât oricare alt scriitor ortodox din zilele noastre o convingătoare teologie a lumii.”

—Kallistos (Ware), Episcop de Diokleia

„Părintele Dumitru Stăniloae vede bucuria ca pe una din caracteristicile specifice ale tradiției ortodoxe: ” Ortodoxia, prin bucuria trăirii lui Dumnezeu, este doxologică, și nu teoretică. Ea nu se dedă la speculații despre Dumnezeu, ci exprimă bucuria trăirii în Dumnezeu și a participării la existență cu întreaga creație ”. Mai precis, bucuria ce marchează Ortodoxia este aceea a Învierii: ” Temeiul cel mai adânc al nădejdii și bucuriei care caracterizează Ortodoxia și de care este pătruns întreg cultul său este Învierea. ” Bucuria noastră în creație nu este simplu emotivă sau sentimentală, ci în mod ferm hrito-centrică, izvorând din credința noastră în Dumnezeu cel întrupat și înviat din morți.”

—Kallistos (Ware), Episcop de Diokleia

„Cheia pentru descifrarea viziunii creative a părintelui Stăniloae, viziune care explică gândirea sa și stilul său meditativ, este tema bogată a ” persoanei și a comuniunii ”, în unitatea lor relațională și dialogică.”

—preot Ioan Ică Jr.

„Părintele Dumitru Stăniloae este cu sigu­ranță cel mai mare teolog ortodox contemporan. Pe măsură ce va fi tradusă în limbile occidentale, opera sa se va afirma ca una din creațiile majore ale gândirii creștine din a doua jumătate a secolului nostru. Când l-am întâlnit pe părintele Dumitru, nu m-am putut împiedica să nu mă gândesc la Sfântul Ioan Evanghelistul, care la adânci bătrâneâi, repeta mereu că "Dumnezeu este iubire" și "Cel ce iubește pe fratele său se află în lumină". Oamenii din Transilvania sunt recunoscuți pentru vi­goarea lor înfăptuitoare, în lucrarea minții ca și în cea a mâinilor. Părintele Dumitru întrupează virtuțile neamului său: înalt, vi­guros iar imensitatea operei sale mărturi­sește o putere de muncă puțin obișnuită.^[3]”

—Olivier Clement

Iată și câteva idei ale părintelui Dumitru Stăniloae legate de poporul român și rolul strategic jucat de el în istoria religiozității și umanității europene:

„Naționalism este conștiința că aparții cutărui grup etnic, iubirea acelui grup și activizarea acestei iubiri în slujba binelui lui. Care este însă modul românesc de comuniune cu ordinea spiritualã transcendentã? Aceasta ne-o spune istoria și ne-o spune viața actualã a poporului nostru: este Ortodoxia. Ortodoxia e ochiul prin care priveste românul spre cer si plin de lumina de acolo și-l întoarce spre lume, conducându-se după el în atitudine și pașii săi.”

„Cheagul de iubire și de sacrificiu între membrii națiunii nu-l poate întreține decât credința în Dumnezeu.”

„Creștinismul răzbate în mod necesar spre naționalism. Dumnezeu nu mã va rãsplãti dupã modul cum am stiut sã mã desfac de comuniunea fireascã în care mi-a fost dat sã trãiesc, ci dupã modul în care am afirmat aceastã comuniune cu voința și cu iubirea mea creștină.”

„Ortodoxia ne-a menținut ca un neam unitar și deosebit, cu un rol important între popoarele din Orient și Occident. Ea ne-a dat puterea să ne apărăm ființa față de îndelungata ofensivă otomană, constituind un zid de apărare și pentru popoarele din Occident, deși, pe de altă parte, ne-a ajutat să ne apărăm ființa și față de unele din popoarele vecine din Occident.”

„Dar Ortodoxia nu ne-a dat numai puterea să ne apărăm ființa națională și liniștea Occidentului, ci ne-a dat și puterea să contribuim la menținerea popoarelor (grecilor și slavilor) din Balcani. Țările noastre au adăpostit cultura acelor popoare și le-au dat puterea să se dezvolte și totodată să se mențină chiar ajunse sub jugul otoman. Am susținut mănăstirile din Sfântul Munte, bisericile și mănăstirile din acele țări, inclusiv cele din Țară. Prin Ortodoxie poporul nostru a jucat, ca un fel de centru, un rol apărător pentru Orientul și Occidentul european.”

„Noi unim, în spiritualitatea noastră, luciditatea latină sau încrederea în înțelegerea rațională a realului, proprie Occidentului, cu sentimentul tainei nepătrunse a existenței, propriu popoarelor din Răsăritul Europei.”

Pe 5 septembrie 1958, odată cu noul val de arestări, este reținut de Securitate alături de membrii mișcării Rugul Aprins, din care nu făcea parte, dar la ale cărei întâlniri participa. În 1959 este dus la penitenciarul Aiud, unde este ținut luni întregi în regim de izolare. Este eliberat în 1963.

Lucrări teologice

·         Viața și activitatea patriarhului Dosoftei al lerusalimului și legăturile lui cu țările românești, Cernăuți, 1929 169 p. (teză de doctorat);

·         Catolicismul de după război, Sibiu, 1933, 204 p.;

·         Ortodoxie și românism, Sibiu, 1939, 395 p.;

·         Poziția d-lui Lucian Blaga față de creștinism și Ortodoxie, Sibiu, 1942, 150 p.

·         Viața și învățătura Sf. Grigorie Palama, Sibiu, 1938, 250 + CLX p.;

·         Iisus Hristos sau Restaurarea omului, Sibiu, 1943, 404p.;

·         Teologia Dogmatică și Simbolică. Manual pentru lnstitutele Teologice, 2 vol., București, 1958, 1008p. (în colaborare cu profesorii Nicolae Chițescu, Isidor Todoran și loan Petreuță);

·         Teologia Dogmatică ortodoxă pentru Institutele Teologice, 3 vol., București, 1978,504 + 380 + 463 p. (considerată “o sinteză amplă a Teologiei Dogmatice a Bisericii Ortodoxe, cu deschideri ecumenice, culme a gândirii dogmatice românești și punct sigur de plecare pentru noi dezvoltări în gândirea dogmatică");

·         Teologia Morală ortodoxă pentru Institutele Teologice, vol. Ill. Spiritualitatea ortodoxă, București, 1981, 320p.;

·         Spiritualitate și comuniune în Liturghia ortodoxă, Craiova, 1986, 440p.;

·         Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, Craiova, 1987, 392 p.;

·         Studii de teologie dogmatică ortodoxă, Craiova, 1990, 705 p.;

·         Reflectii despre spiritualitatea poporului român, Craiova, 1992, 162 p.

·         Sfânta Treime sau La început a fost Iubirea, București, 1993, 96 p.;

·         Comentariu la Evanghelia lui loan, Craiova, 1993;

·         Iisus Hristos lumina lumii, București, 1993,

·         Trăirea lui Dumnezeu în Ortodoxie, Antologie, studiu introductiv și note de Sandu Frunză, Cluj-Napoca, 1993, 240p.

·         Națiune și creștinism, Ediție, text stabilit, studiu introductiv și note de Constantin Schifirneț, București:Editura Elion,2004, 289p.

Lucrări istorice

·         Din urmările Ediuctului de tolerant în ținutul Hațegului, în vol.”Fraților Alexandru și loan I. Lapedutu", București, 1936, p. 837-842;

·         O luptă pentru pentru Ortodoxie în Țara Hațegului, în Anuarul XV al Academiei teologice <<Andreiane>>", Sibiu, 1939, p. 5 - 76;

·         Din urmările Edictului de toleranță în ținutul Făgărașului, în vol. “Omagiu lui loan Lupaș la împlinirea vârstei de 60 de ani", București, 1943, p. 826-833;

·         Lupta și drama lui Inocențiu Micu Clain, în BOR, an. LXXXVI, 1968, nr. 9 - 10, p. 1137-1185;

·         Uniatismul din Transilvania, opera unei întreite silnicii, în BOR, an. LXXXVII, 1969, nr. 3-4, p. 355-390;

·         Uniatismul din Transilvania, încercare de dezmembrare a poporului român, București, 1973, 207 p.;

·         Rolul Ortodoxiei în formarea și păstrarea ființei poporului român și a unității naționale, în “Ortodoxia", an. XXX, 1978, nr. 4, p. 584-603;

·         Vechimea și spiritualitatea termenilor creștini români în solidaritate cu cei ai limbii române în general, în BOR, an. XCVII, 1979, nr. 3-4, p. 563-590;

·         De ce suntem ortodocși? (românii), în MMB, an. I (LXVII), 1991, p.15-27.

·         sute de articole și studii teologice

Colecția Opere complete (Editura BASILICA a Patriarhiei Române)

·         vol. 1 - Cultură și duhovnicie. Articole publicate în Telegraful Român (1930-1936), ediție, studiu introductiv și note de Ion-Dragoș Vlădescu, Ed. Basilica, București, 2012, 912p.;

·         vol. 2 - Cultură și duhovnicie. Articole publicate în Telegraful Român (1937-1941), ediție îngrijită de Ion-Dragoș Vlădescu, Ed. Basilica, București, 2012, 884p.;

·         vol. 3 - Cultură și duhovnicie. Articole publicate în Telegraful Român (1942-1993), ediție îngrijită de Ion-Dragoș Vlădescu, Ed. Basilica, București, 2012, 834p.;

·         vol. 4 - Iisus Hristos sau Restaurarea omului, Ed. Basilica, București, 2013, 528p.;

·         vol. 5 - Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, Ed. Basilica, București, 2013, 776p.

Distincții și titluri academice (selectiv)

·         "Doctor Honoris Causa", Universitatea din Tesalonic (1976)

·         "Doctor Honoris Causa", Institutul Teologic St.Serge din Paris, (1981)

·         "Doctor Honoris Causa", Facultatea de Teologie din Belgrad, (1982)

·         "Doctor Honoris Causa", Universitatea din București, (1992)

·         Premiul Dr. Leopold Lucas, Facultatea de Teologie Evanghelică din Tūbingen

·         "Crucea Sf. Augustin din Canterbury" din partea Primatului Angliei, (1981)

·         Membru titular al Academiei Române, (1992)

ARTE 4 Octombrie

INVITAȚIE LA OPERETĂ 4 Octombrie

Jacques Offenbach

Jacques Offenbach: Les contes d'Hoffmann: 

Jacques Offenbach - La vie parisienne  

Offenbach - Orphee aux Enfers /Orpheus in der Unterwelt: 

Frumoasa Elena

MUZICĂ 4 Octombrie

Leroy Van Dyke, cântăreţ şi compozitor american

Lloyd Green, steel chitarist american.

Beatles - Ready, Steady, Go

The Beatles Live At Ready Steady Go: https://youtu.be/GZn34MgdtNg.

C C R - Green River

Creedence Clearwater Revival Green River 1969 Full Album: https://youtu.be/vQLmhc1E4CI.

Beatles - Abbey Road

The Beatles - Abbey Road (Full Album): https://youtu.be/53xlNijFlKY.

Pink Floyd - Wish You Were Here

Pink Floyd - Wish You Were Here - 01 - Shine On You Crazy Diamond One Part 1: https://youtu.be/YLIy2t-KAc0?list=PL681759C3DB32EAB5;

Queen - Another One Bites The Dust

Queen - Another one bites the dust - Remastered [HD] - with lyrics: https://youtu.be/0UIZ2bTS2oM.

Van Halen cu solistul Gary Cherone

VAN HALEN The III Tour (first gig with Gary Cherone)1998: https://youtu.be/5XhUa3svKdk.

Florian Pittiş

Sfarsitul nu-i aici - Florian Pittis & Pasarea Colibri: http://youtu.be/Lit-sY3p1po;

Florian Pittis - Cugetarile sarmanului Dionis: http://youtu.be/s1My0tT-pbw.

Marlena Davies, vocalistă americană (Orlons).

Nona Hendryx, cântăreaţă americană (LaBelle).

Jim Fielder, basist american (Mothers Of Invention, Blood, Sweat & Tears).

Jon Secada, solist pop

DJ GALLO JON SECADA MIX 2015: https://youtu.be/3lAkXjiBV_w.

Lena Katina – tATU, Neposedi

Lena Katina Never Forget HD: http://youtu.be/eZRn2an81oU;

Melody - Clark Owen feat. Lena Katina (Official Video HD): http://youtu.be/5NrVl8raA-E;

Lena Katina - acoustic concert in Cologne (HD) - European fanweekend (6 Oct. 2013): http://youtu.be/0jFqHn49v6U.

Janis Joplin

Janis Joplin special: http://youtu.be/AaPM2dESClQ;

Mercedes Sosa

Mercedes Sosa - 21 Grandes Exitos Enganchados: http://youtu.be/W73m0imS2bc;

Mercedes Sosa en Argentina - Disco completo full album: http://youtu.be/6L_xbmSMGJI;

Mercedes Sosa - 35 Grandes Exitos Enganchados - Mix de Mercedes Sosa - Folklore Argentino : http://youtu.be/F6R1gvY2ulE.

ÎNREGISTRĂRI NOI:

Out Of My Dreams - Double Album Set!

One Hour With The Best French Harpsichord Classical Music | Reading Focus Meditation Studying

Chopin vs Liszt - The Masters of Classical Music

Autumn JAZZ - Background Instrumental Cafe Jazz Music - Music for Studying, Work, Relax

TEATRU/FILM 4 Octombrie

Mircea Albulescu

Biografie Mircea Albulescu

Mircea Albulescu (pe numele adevărat Iorgu Constantin V. Albulescu, n. 4 octombrie 1934, București - d. 8 aprilie 2016, București) a fost un actor român, profesor universitar (doctor în arte), publicist, poet, prozator, membru al Uniunii Scriitorilor. În iunie 2013 și-a anunțat retragerea din viața artistică.

S-a născut la București, pe 4 octombrie 1934, și a fost singurul copil al părinților săi. În cartea de identitate este Iorgu Albulescu - numele ales de tatăl său, Vasile Albulescu. În certificatul de naștere este Constantin Albulescu - numele nașului, iar în viața de zi cu zi este Mircea Albulescu - numele ales de mama sa.^[2]

Tatăl său, Vasile, era român din Vlașca, a studiat la Conservator și era dirijor de fanfară militară, iar mama sa era o poloneză frumoasă, pe nume Olga Tempinski.^[3] Aceasta a fost catolică, iar în toată copilăria sa l-a dus, duminică de duminică, la Biserica Bărăția, unde a început să dorească să devină ministrant, adică unul dintre băieții care participau la slujbă și ajutau preoții. Acest lucru nu era posibil, el fiind ortodox, asemeni tatălui.^[2]

S-a căsătorit la vârsta de 22 ani cu Maria^[4] și în urma căsniciei de peste 50 ani, a rezultat un fiu, Matei. Soția sa a decedat în anul 2007. Actorul are și un nepot, Vladimir. La 75 de ani, de dragul nepotului său, a învățat engleză și să lucreze pe calculator, având propria pagină de web.^[5]Actorul a făcut școala primară la Liceul „Sfântul Andrei", unde, la acea vreme, predau călugări din Germania și se învăța intens limba germană. Această educație l-a ajutat să aibă înclinație către ordine și disciplină.^[2]

A lucrat ca artist-amator la Ateneul Popular, a fost figurant în Corpul de ansamblu al câtorva teatre din București, iar după 1950 a fost angajat la Teatrul Național București.

A absolvit Școala Medie de Arhitectură în anul 1952, cu diplomă de Conductor Arhitect, iar apoi și Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din Bucureștiîn 1956, la clasa profesoarei Aura Buzescu, unde a fost coleg și bun prieten cu actorul Amza Pellea.^[6]

A jucat în sute de piese pe scenele Teatrului Municipal din București, Teatrului de Comedie și Teatrului Național din București și a avut peste 90 de roluri în film. A interpretat roluri memorabile în teatrul radiofonic, pe care-l considera cea mai prodigioasă dintre activitățile sale artistice și care a constituit subiectul tezei sale de doctorat, “Teatrul radiofonic; convertibilitatea mijloacelor de expresie actoricească în procesul creației” (2004). Despre Teatrul Național Radiofonic, în care a întruchipat peste 300 de personaje, Mircea Albulescu afirma: “Dacă 1000 de oameni ascultă...fiecare „vede ” altă piesă. Este receptorul cel mai creator.” ^[7]

Rolul cel mai drag sufletului artistului este cel din piesa “Danton”, de Camil Petrescu. La premiera piesei pe scena Teatrului Național din București, Dinu Săraru a scris: “Mircea Albulescu –în Danton- o creație unică, ilustrând dezlănțuirea unui talent unic. Un moment de referință în teatrul românesc modern”.^[7]

Mircea Albulescu a jucat în multe dintre filmele regizate de Sergiu Nicolaescu (Dacii, 1967, Mihai Viteazul, 1970, Zile Fierbinți, 1975, Revanșa, 1978, Pentru Patrie, 1978, Nea Marin Miliardar, 1979, Mihail, câine de circ, 1979, Capcana Mercenarilor, 1980, Wilhelm Cuceritorul, 1982, Viraj periculos, 1983, Ziua Z, 1985, Noi, cei din linia întâi, 1986) și aproape toate filmele lui Mircea Veroiu (Somnul Insulei, 1994, Semnul șarpelui, 1981, Mania, 1977, Șapte zile, 1973, Scrisorile prietenului, 1997, Dincolo de pod, 1976, Artista, dolarii și ardelenii, 1980, Craii de Curtea Veche, 1995).^[8]

A avut roluri importante în filme regizate de: Francis Ford Coppola (Tinerețe fără tinerețe, 2007), Radu Gabrea (Prea mic pentru un război atât de mare, 1970, Dincolo de Nisipuri, 1973, Rosenemil, 1993), Manole Marcus (Actorul și sălbaticii, 1975), Mircea Daneliuc (Cursa, 1975, Ediție Specială, 1980), Alexa Visarion (Înghițitorul de săbii, 1981), Nicolae Mărgineanu (Flăcări pe comori, 1987, Un om în Loden, 1979,), Nicolae Breban (Printre colinele verzi, 1971), Dinu Tănase(La capătul liniei, 1982), Mircea Drăgan (Columna, 1968, Brațele Afroditei, 1978), Mircea Moldovan (Totul se plătește, 1986), Andrei Blaier (Momentul adevărului, 1989).^[8]

Autor al unor volume de versuri: “Vizite”, “Pajura singurătăți”, “ Fluture în lesă de aur”, “Clanțe”, “Ultimele noduri” și proză: “Bilete de favoare”, “Baraka” și “Bazar sentimental”.^[9]

Într-un interviu din anul 2011 spunea că nu-i sfătuiește pe copii să învețe nicio poezie pe dinafară, ci s-o citească de mai multe ori, ca și când ar fi prima dată și vor descoperi tot mai multe cu fiecare lectură.^[7]

Este membru al Uniunii Ziariștilor și doctor în arte. În perioada 30 decembrie 1992 – 4 aprilie 1994, Mircea Albulescu a deținut funcția de secretar de stat în Ministerul Culturii, fără a fi membru al vreunui partid politic. Membru al Senatului UNITER (din 2002), al Uniunii Cineaștilor din România, al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. A primit "Ordinul Meritul Cultural" și "Ordinul Serviciul Credincios" în grad de Comandor.^[10]

În perioada 1985-2005, a fost profesor la Universitatea de Teatru și Film din București, printre studenții săi numărându-se: Adrian Titieni, Irina Movilă, Florin Piersic jr., Elvira Deatcu, Manuela Hărăbor și Dragoș Bucur.^[10]

Din anul 2011 are o stea care-i poartă numele pe Aleea Celebrităților din Piața Timpului, alături de alte personalități ale vieții culturale românești: Florin Piersic, Victor Rebengiuc, Radu Beligan, Amza Pellea (postum), Maia Morgenstern, Alexandru Tocilescu, Tamara Buciuceanu-Botez, Ileana Stana Ionescu, Draga Olteanu Matei și Sebastian Papaiani.^[11]

La data de 8 aprilie 2016, la vârsta de 81 de ani, a încetat din viață. Din 2013, un teatru din provincie îi poartă numele: "Teatrul Proiect Câmpina Mircea Albulescu".

Filmografie

·         Mitrea Cocor (1952)

·         Nepoții gornistului (1953)

·         Răsare soarele (1954)

·         Desfășurarea (1954)

·         Alarmă în munți (1955)

·         Pasărea furtunii (1957)

·         Dacii (1967)

·         Moartea lui Joe Indianul (1968)

·         Aventurile lui Tom Sawyer (1968)

·         Game pentru televiziune (1968)

·         Vin cicliștii (1968)

·         Columna (1968) - dublaj de voce Tiberius

·         Canarul și viscolul (1969)

·         Neînfricații (1969) - Șeful Agiei

·         Sentința (1970)

·         Prea mic pentru un război atât de mare (1970)

·         Animale bolnave (1970)

·         Mihai Viteazul (1971)

·         Printre colinele verzi (1971)

·         Săgeata căpitanului Ion (1972)

·         Trenul blindat (1972)

·         Der Seewolf- Lupul mărilor (1972)

·         Bariera (1972)

·         Puterea și adevărul (1972)

·         Șapte zile (1973)

·         Trei scrisori secrete (1974)

·         Tatăl risipitor (1974)

·         Dincolo de nisipuri (1974) - Che Andrei

·         Capcana (1974)

·         Zile fierbinți (1975)

·         Actorul și sălbaticii (1975) - Friedmann

·         Nu filmăm să ne-amuzăm (1975)

·         Cursa (1975)

·         Ultima noapte a singurătății (1976)

·         Dincolo de pod (1976)

·         Tufă de Veneția (1977)

·         Prețul succesului (1977) - comisarul Braun

·         Revanșa (1978)

Brațele Afroditei (1978)

Anotimpul iubirii

• Pentru patrie (Serial TV) (1978) - col. Mihail Cerchez
• Mânia (1978)
• Ediție specială (1978)
• Acțiunea „Autobuzul” (1978)
• Drumuri în cumpănă (1978) - țăranul Octavian Borcea
• Avaria (1978)
• Nea Mărin miliardar (1979) - banditul care a răpit fata
• Vacanță tragică (1979)
• Mihail, cîine de circ (1979)
• Un om în loden (1979)
• Cumpăna (1980)
• Artista, dolarii și ardelenii (1980)
• Ancheta (1980)
• Semnul șarpelui (1980)
• Capcana mercenarilor (1981)
• Orgolii (1982) - laborantul Anania
• Înghițitorul de săbii (1982)
• Cucerirea Angliei (1982)
• Viraj periculos (1983)
• La capătul liniei (1983) - Crișan
• Dragostea și revoluția (1983)
• Amurgul fântânilor (1984)
• Horea (1984) - Xavierus Vaida
• Lansarea (1984)
• Ziua Z (1985)
• Trenul de aur (1986)
• Noi, cei din linia întâi (1986)
• Punct și de la capăt (1987)
• Cuibul de viespi (1987)
• Anotimpul iubirii (1987)
• Cale liberă (1987)
• Totul se plătește (1987)
• Cântec în zori (1987)
• Flăcări pe comori (1988)
• Dreptatea (1989)
• Momentul adevărului (1989)
• Vreme trece, vreme vine (1989) - scurtmetraj, regia: Octavian Branzei
• Portret anonim – autor necunoscut(1989) -- (nedifuzat)
• Călătorie de neuitat (1989)
• Misiunea (1989)
• Serenadă pe Dunăre (1989)
• Rămânerea (1990)
• Fără drept de corespondență(1990)
• Drumul câinilor (1991)
• Capul de rățoi (1992)
• Mandroid (1993) - Doctor
• Rosenemil - O tragică iubire (1993) - Directorul
• Trahir (1993) - Ministrul strain
• Cel mai iubit dintre pământeni(1993)- detinutul-gardian "Grecul"
• Somnul insulei (1994)
• Ultimul mesager (1994)
• Le travail de furet (1994)
• Le passage (1994)
• Craii de Curtea Veche (1995)
• Scrisorile prietenului (1995)
• Ochii care nu se văd (1996) - Iancu (filmat în perioada decembrie '89 - 1995)
• Semne în pustiu (1996)
• Detectiv fără voie (2001)
• Tandrețea lăcustelor (2002) - Iorgu
• Al matale, Caragiale (2002)
• 18:36 (2003)
• Căsătorie imposibilă (2004) - Fane Bancorex
• Ticăloșii (2007)
• Tinerețe fără tinerețe (2007)
• O legendă vie (2007) - narator
• Fetele Marinarului - serial TV (2008)
• Căpșuni în aprilie (2009)
• Zi că-ți place de Valentin Nicolau, docufiction TVR, regia Cornel Mihalache (2014)
• Ana (2014)
• Omulan! (2015) - Dumnezeu (voce)
• Aniversarea / Confesiunea (2015) - Radu Maligan

Teatru (selecție)

Spectacole de absolvență în cadrul I. A. T. C.:

·         Satin în Azilul de noapte de Maxim Gorki;

·         Alexei în Tragedia optimistă de Vsevolod Vîșnevski;

·         Tudor în Furtună în munți de Laszlo și Deszo Jenia, Căsuța de la marginea orașului de Alexei Arbuzov.

Teatrul „Bulandra” din București:

·         Cloșca în Horia de Mihail Davidoglu, regia: Dan Nasta, 1956

·         Kostiumov în Liubov Iarovaia de Konstantin Andreevici Treniov, regia: W. Siegfried, 1956

·         Electricianul în Hanul de la răscruce de Horia Lovinescu, regia: W. Siegfried, 1957

·         File în Omul care aduce ploaia de Richard Nash, regia: Liviu Ciulei, 1957

·         Lopahin în Livada de vișini de Anton Pavlovici Cehov, regia: Marietta Sadova, 1958

·         Mihai Roznovanu în Dacă vei fi întrebat de Dorel Dorian, regia: Dinu Negreanu, 1959

·         Bocu în Întoarcerea de Mihai Beniuc, regia: Ion Olteanu, 1960

·         Walter în Un strugure în soare de Lorraine Hansberry, regia: Lucian Pintilie, 1961

·         Horațiu în O singură viață de Ionel Hristea, regia: Lucian Pintilie, 1962

·         Balthasar în Comedia erorilor de William Shakespeare, regia: Lucian Giurchescu, 1963

·         Egist în Orestia de Eschil, regia: Val Mugur, 1964

·         Nicolas d’Eu în Victimele datoriei de Eugène Ionesco, regia: Crin Teodorescu, 1968

·         Regele George al III-lea în Nebunia regelui George de Alan Bennett, regia: Alexandru Darie și Petre Bokor, 2004

Teatrul de Comedie din București:

·         Achile în Troilus și Cresida de William Shakespeare, regia: David Esrig, 1965

·         Horațiu în Șeful sectorului suflete de Alexandru Mirodan, regia: Moni Ghelerter, 1966

·         Dacian în Capul de rățoi de G. Ciprian, regia: David Esrig, 1966

·         Voievodul Basarab în Croitorii cei mari din Valahia de Alexandru Popescu, regia: Lucian Giurchescu, 1969. Acest spectacol a fost jucat și la Ploiești, în regia lui Emil Mandric.

·         Uria Schaley în Dispariția lui Galy Gay de Bertolt Brecht, regia: Lucian Giurchescu, 1969

·         Ligurio în Mandragora de Niccolò Machiavelli, regia: Dinu Cernescu și Mircea Albulescu, 1970

·         Bucătarul în Mutter Courage de Bertolt Brecht, regia: Lucian Giurchescu, 1972

·         Buffalo Bill în Buffalo Bill și indienii de Arthur L. Kopit, regia: Lucian Giurchescu, 1973

Teatrul Național „I. L. Caragiale din București:

·         Lupii de BOUREANU, RADU

·         Danton în Danton de Camil Petrescu, regia: Horea Popescu, 1974

·         Lord Hastings în Richard al III-lea de William Shakespeare, regia: Horea Popescu, 1976

·         Raoul în Cavoul de familie de Pierre Chesnot, regia: Sanda Manu, 1980

·         Cherea în Caligula de Albert Camus, regia: Horea Popescu, 1981

·         Agamemnon în Ifigenia de Mircea Eliade, regia: Ion Cojar, 1981

·         Evens în Marea de Edward Bond, regia: Horea Popescu, 1987

·         Ilie Candrea în Capcana de Platon Pardău, regia: Anca Ovanez Doroșenco, 1989

·         Arscott în Cine are nevoie de teatru de Timberlake Wertenbaker, regia: Andrei Șerban, 1990

·         Sir în Cabinierul de Ronald Harwood, regia: Ion Cojar, 1991

·         Regele ondinelor în Ondine de Jean Giraudoux, regia: Horea Popescu, 1994

·         Miron în De Crăciun după Revoluție de Virgil Tănase, regia: Virgil Tănase, 1994, 1995

·         Bill Rice în Cabotinul de John Osborn, regia: Alice Barb, 1996

·         Bernardo Guy în Numele trandafirului de Umberto Eco, regia: Grigore Gonța, 1998

·         Satin în Azilul de noapte de Maxim Gorki, regia: Ion Cojar, 1998

·         Farfuridi în O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale, regia: Alexandru Tocilescu, 2000

·         Prințul Abrezcov în Cadavrul viu de Lev N. Tolstoi, regia: Gelu Colceag, 2001

·         Andy Ladd în Scrisori de dragoste de Albert Ramsdell Gurney, regia: Mircea Cornișteanu, 2001

·         Generalul în Legenda ultimului împărat de Valentin Nicolau, regia: Alice Barb, 2002

·         Papură-Vodă în Sânziana și Pepelea de Vasile Alecsandri, regia: Dan Tudor, 2006

·         Firs, bătrân lacheu în Livada de vișini de A. P. Cehov, regia Felix Alexa, 2010

·         Profesorul în Vizita bătrânei doamne de Friedrich Dürrenmatt, regia: Alexander Morfov, 2011

Teatru de televiziune

·         Castelul pălărierului, regia Dan Puican^[12]

·         Casa de piatră, regia Lucian Pintilie;

·         S-a întâmplat în București, regia Lidia Ionescu;

·         În așteptarea zorilor, realizator Nicolae Motric;

·         Iulius Fucik, regia Nicolae Motric;

·         Un caz ciudat, regia Nicolae Motric;

·         Sabia lui Damocles, regia Petre Sava Băleanu;

·         Piața Ancorei, regia Nicolae Motric;

·         Un copil ca tine, regia Iosif Bata;

·         Ucigașii, regia Iosif Sava Băleanu;

·         Sisif și moartea, regia Cornel Todea;

·         Tamerlan, regia Lidia Ionescu;

·         Volpone, regia Lidia Ionescu;

·         Vizită pe o mică planetă, regia Cornel Todea;

·         Chestie de metodă, regia Radu Miron;

·         Un joc neobișnuit, regia Nicolae Motric;

·         Furtuna, regia Letiția Popa;

·         Pe 40 metri UMF, regia Nicolae Motric;

·         Perla și stridia, regia Cornel Todea;

·         Andersen, regia Ion Barna;

·         Pană de automobil, regia Nicolae Motric;

• Seară de toamnă, regia Cornel Todea;
• Moartea lui Bessie Smith, regia Cornel Todea;
• Accidentul, regia Ion Barna;
• Subprefectul, regia Letiția Popa;
• Fum, regia Letiția Popa;
• Patima fara sfarsit, regia Cornel Todea;
• Michelangelo, regia Sanda Manu;
• Șase personaje în căutarea unui autor, regia Letiția Popa;
• Trandafirul alb, regia Tudor Eliad;
• Promoteu, regia Dinu Cernescu;
• Caligula, regia Horea Popescu;
• Cum ajunge cineva om politic, realizator Constantin Dicu;
• Capul de rățoi, regia Constantin Dicu;
• Pluta meduzei, regia Nae Cosmescu;
• Patima de sub ulmi, regia Dinu Cernescu;
• Don Carlos, regia Eugen Todoran;
• Don Juan sau dragostea pentru geometrie, regia Eugen Todoran;
• Profesionistul, regia Horea Popescu.

Teatru radiofonic (selecție)

·         Madona, de Tudor Mușatescu

·         Trenurile mele, de Tudor Mușatescu - Nacu

·         Croitorii cei mari din Valahia, de Alexandru Popescu, 1994

·         Huhurezul, de Giovanni Maria Cecchi, 1996

·         Bătrânul și marea, de Ernest Hemingway, 1996

·         Bădăranii de Carlo Goldoni, 1999

·         Alunecând într-o prună, de Sânziana Popescu, 2000

·         Omul și balena, de Dan Tărchilă, 2002

·         Ieri după Shakespeare sau Visul unui președinte de Pușa

·         Roth, 2007

Activitate regizorală

·         Întâlniri, de Horia Lovinescu, Teatrul de Comedie, București, 1971

·         Mandragora, de Niccolò Machiavelli, în colaborare cu Dinu Cernescu, Teatrul de Comedie, București, 1970

·         Victimele datoriei, de Eugène Ionesco, Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 1990

·         Ultima oră, de Mihail Sebastian, în colaborare cu Anca Ovanez Doroșenco, Teatrul Național, București, 2003

Beletristică

Articole în revistele „Teatrul”, „Cinema”, „Contemporanul”; ziarele „România liberă”, „Libertatea” (rubrică permanentă: „Bilete de favoare”, 1991–1993),„Actualitatea” (rubrica pe teme sociale „Partidul bunicilor, 1996), „Cronica Română” (rubricile „Bazar sentimental”, 1998–2000 și „Fluture în lesă”, începând din 2002) ș.a. Realizator de emisiuni radiofonice și de televiziune.

Poezie

·         Vizite, București: Cartea Românească, 1985, 167 p.

·         Pajura singurătăți; ediție ilustrată de Marcel Chirnoagă. București: R.A.I. “Coresi”, 1994, 104 p.

·         Fluture în lesă de aur, versuri și proză, București: R.A.I. “Coresi”, 2002, 192 p.

·         Clanțe, București: Editura Coresi, 2005

·         Ultimele noduri..., Iași: Ars Longa, 2010, 142 p.

·         Pardon, 80; ilustrații de Eduard Rudolf Roth. București: Tracus Arte, 2015, 160 p.

Proză

·         Bilete de favoare, București: R.A.I. “Coresi”, 1996, 205 p.

·         Baraka, bunii mei… (publicistică), București: Editura Eminescu, 1998^[13]

·         Bazar sentimental, versuri și proză, București: Cartea Românească, 2000

Premii

·         Premiul de Excelență pentru contribuția deosebită adusă la afirmarea filmului românesc, acordat de Centrul Național al Cinematografiei Ordinul Serviciul Credincios în grad de Comandor, 2000

·         Premiul Național pentru întreaga activitate artistică, acordat de Ministerul Culturii și Cultelor, 2003^[14]

·         Premiul Academiei Române 2004 pentru cei 50 de ani de "creație interpretativă în arta teatrală și cinematografică", ^[15]

·         Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, 2004

·         Premiul pentru întreaga activitate, primit la Gala Premiilor UNITER 2005.^[14]

·         Premiul Aristizza Romanescu pentru artele spectacolului, Academia Română, 2006

·         Premiul de excelență la cea de-a opta ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (6 iunie 2009) ^[16]

·         Premiul VI-actorie, premiul publicului și declarea lui Mircea Albulescu ca Ambasador al Umanității. ^[17]

·         Premiul de excelență în cadrul Galei de închidere a Festivalului Comediei Românești, festCO (15 - 22 mai 2010)^[18]

·         Premiul de Excelență acordat în cadrul Galei Radio România Cultural, 2015

·         Diploma de Onoare și Medalia Jubiliară „Magna cum laude” acordate de Senatul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”, București

·         Premii de interpretare la diferite festivaluri naționale și internaționale de teatru

·         Cetățean de Onoare al orașului București

Trei scrisori secrete film intreg: 

Marius Manole

Biografie Marius Manole

Marius Manole (n. 4 octombrie 1978, Iași) este un actor român, în prezent (2009) angajat la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București. Marius Manole a absolvit Academia de Arte George Enescu, Iași, secția Actorie, promoția 2001, clasa profesor Emil Coșeriu și Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică, secția Coregrafie, promoția 2002 - 2003. A urmat stagii la Academia Itinerantă Andrei Șerban, la Horezu și la New York, atelier realizat de ICR New York cu sprijinul ICR București, 2009.

Filme cu Marius Manole

·         Un prinț și jumătate (2018) Trailer

·         2 + 2 (2015) - Oscar Monescu

·         Reflex (2012) - L

·         Undeva la Palilula (2012) - Doctorul Şchiop Trailer

·         Bibliothèque Pascal / Smooth Operator (2010) - Ursica 2 Trailer

·         Luna verde (2010) - Şerban Trailer

·         Martor fara voie (2006) - Patrick

·         Heat Wave

Filmografie - departament sunet

·         Clejani (2005)

·         Bucarest, visages anonymes (1994)

Generatia cu cheia de gat - Marius Manole: 

Michael Kramer 1984 Gerhart Hauptmann

Drumul spre inalta societate 1986 John Braine

GÂNDURI PESTE TIMP 4 Octombrie

Dumitru Staniloaie - Citate:

GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 4 Octombrie

Pierduți în spațiul comic cu Dem Rădulescu, Stela Popescu

DESPRE FRUMUSEȚILE ȚĂRII NOASTRE 4 Octombrie

Comori ale Ortodoxiei. Mănăstirea Râmeț (30 09 2018)

SFATURI UTILE 4 Octombrie

Continuăm O MINUNE ÎN 16 ZILE – Tehnici şi exerciţii de gândire pozitivă inspirate de la Sfântul Munte

Ziua a unsprezecea

O soluţie împotriva suferinţei de a trăi

Există 64 de remedii împotriva suferinţei. „Luarea de cunoştinţă” este primul remediu, adică conştientizarea. Şi dacă începi să‑l practici corect, consecvent şi continuu vei fi scutit de celelalte 63 de remedii.

„Luarea de cunoştinţă” este mutarea atenţiei de la grijile tale spre corpul tău, de la grijile mari şi însemnate la neînsemnatul corp.

Grijile sunt expresia ego‑ului.

Corpul este exprimarea vibraţiei universale. („Materia este un ritm, substanţa este o frecvenţă”).

Luarea de cunoştinţă se practică astfel:

‑ Te aşezi ferm şi stabil pe un scaun (sau mai bine pe un taburet, dar niciodată pe un fotoliu), căci coloana vertebrală trebuie să fie dreaptă, fără efort, iar genunchii să fie ceva mai jos de osul iliac, sau cel mult la acelasi nivel ‑ niciodată genunchii să nu fie mai sus decît nivelul bazinului.

‑ Mâinile împreunate în poală, cu stânga peste dreapta, pentru că stânga antrenează, prin legare, emisfera din dreapta: emisfera cerebrală a tăcerii, a rugăciunii, a înţelegerii „psi”.

‑ Capul trebuie să fie drept, ochii deschişi, dar lăsaţi oblic în jos, privind ca şi lăuntric.

În poziţia aceasta, rămâi nemişcat cel puţin două minute şi treizeci de secunde. În acest timp, te concentrezi pe ordinea corpului tau, adică fixezi mental, rând pe rând, coloana pe care o ţii dreaptă şi părţile corpului, păzind stabilitatea lor.

Alte două minute şi treizeci de secunde te concentrezi pe fluxul respiraţiei, devii martor al respiraţiei tale.

Încă două minute şi treizeci de secunde păstrezi mintea pură, fără nici un gând. Apoi pendulezi uşor bustul de cîteva ori, spre stânga şi spre dreapta, după care te ridici şi faci câţiva paşi prin cameră.

Acest exercitiu, atît de simplu, are putere de liniştire şi de încărcare energetică, activând pulsul vieţii.