MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU
LUNI 15 OCTOMBRIE 2018
Bună
dimineața, prieteni!
ISTORIE
PE ZILE 15 Octombrie
Evenimente
·
427 - A fost fondat orasul Phenian (Pyongyang), actuala capitala a
Coreei de Nord
·
1451: La Reuseni, Bogdan al II-lea, domn al Moldovei, tatăl lui Ştefan cel Mare, este ucis
de către Petru Aron cu sprijinul unei părţi a nobilimii
·
1522: Incepe a doua campanie a lui Radu de la Afumaţi şi Ioan
Zapolya în Muntenia, turcii fiind înfrînţi la Rucăr şi Didru (Dridu). Radu de la Afumați (sau Radu al V-lea),
fiul lui Radu al IV-lea cel Mare, a fost Domn al Țării Românești de mai multe
ori: decembrie 1522 – aprilie 1523, ianuarie – iunie 1524, septembrie 1524 –
aprilie 1525 și august 1525 – ianuarie 1529. Ginere a lui Neagoe Basarab, a
fost căsătorit cu Ruxandra, fiica acestuia (21 ianuarie 1526).
·
1529:
Asediul Vienei ia sfarsit invadatorii turci fiind siliti sa
se retraga dupa aproape un secol de cuceriri în întreaga Europa de
Est şi Centrala. Sultanul otoman Soliman I s-a retras cu pierderi însemnate.
Cifra pierderilor este controversată, ea variind între 20.000 și 40.000
de soldați turci căzuți în luptă. Înainte de atacul asupra Vienei, imperiul
otoman atinsese apogeul. După această înfrângere, armata turcă, cu elita ei de
ieniceri, și-a pierdut renumele de “neînvinsă”. Dupa o suta saizeci de ani, in
1683, al doilea asediu turc asupra Vienei a eșuat în același fel, și a
fost inceputul declinlui puterii otomane.
·
1595: Începe atacul lui Mihai Viteazul asupra armatei turce
in batalia de la Giurgiu. Ariergarda
otomană a fost surprinsă şi zdrobită, iar robii luaţi de turci sunt eliberaţi. batalia de la Giurgiu
·
1815: Napoleon I al Franței își
începe exilul în insula Sfânta Elena din Oceanul Atlantic. Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15
august 1769, Ajaccio, Corsica – d. 5 mai 1821, în insula Sfânta Elena),
cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, lider
politic și militar al Franței
·
1836: Este sfinţită Catedrala
Naşterea Domnului din Chişinău, Basarabia ţaristă. Catedrala
Nașterea Domnului din Chişinău, a fost ridicata dupa planurile arhitectului
A.I. Melnikov, iar piatra sa de temelie a fost pusă la 11 mai 1830. Iniţiativa
înălţării Catedralei îi aparţine mitropolitului Chișinăului și Hotinului,
Gavriil Bănulescu-Bodoni (1812-1821), locul amplasării sale fiind indicat în
primul plan urbanistic al Chişinăului din 1817. Construcţia s-a realizat pe timpul
succesorului său, între anii 1832-1836 de către arhiepiscopul Dumitru Sulima
(1821-1844). Biserica are trei altare, central – Naşterea Domnului, laterale:
sudic – Sf. Alexandru Nevski, nordic – Sf. Nicolai Mirlikysky și este executată
în stilul empir rus (stil neoclasic tîrziu). Ansamblul catedralei este alcătuit
din biserică, o clopotniţă cu patru niveluri şi de Porţile Sfinte. Clopotniţa
de patru niveluri a fost construită concomitent cu catedrala, amplasată la 40 m
distanţă de ea, simetric cu catedrala şi faţă de centrul geometric al
cartierului catedralei. La primul nivel al clopotniței se afla o capelă,
intrarea în care avea loc printr-un portic cu două coloane, amplasat în latura
sudică. Clopotnița a fost demolată în noapte de 22 pe 23 decembrie 1962 de
către sovietici şi reconstruită în 1998 după imaginile de epocă. Complexul
Catedralei Nașterea Domnului din Chișinău este considerat monument de
arhitectură de însemnătate naţională în Republica Moldova și introdus în
Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău la
iniţiativa Academiei de Ştiinţe.
·
1863: Primul submarin, botezat CSS Hunley, s-a scufundat in timpul testelor,
iar inventatorul acestuia, Horace Lawson Hunley, si sapte membri din echipaj
si-au pierdut viata.
·
1878: Edison Electric Company si-a inceput activitatea, incepand sa
furnizeze electricitate abonatilor.
·
1892: Are loc inaugurarea Şcolii de
Arhitectură, Bucureşti, România. Învăţămîntul de Arhitectură a fost
înfiinţat în temeiul decretului domnitorului Alexandru Ioan Cuza din 1
octombrie 1864, cu denumirea de "Şcoala de Ponţi şi Şosele, de Mine şi
Arhitectură". Această primă sectie de
arhitectură a şcolii de Belle Arte din Bucureşti, a dispărut în scurt timp, din
lipsa fondurilor şi a elevilor. În aprilie 1891, Comitetul de Conducere al
Societăţii Arhitecţilor Români, a luat hotărîrea să constituie, sub auspiciile
sale, o şcoală particulară de arhitectură. Aprobată în august 1892 şi tutelată
de Alexandru Orascu, Şcoala de Arhitectură a fost inaugurată la 15 octombrie
1892 la Bucureşti, România. Şcoala de Arhitectură din Bucureşti cu două secţii,
de arhitecţi şi de conducători-desenori a funcţionat cu regularitate timp de 5
ani. Această şcoală particulară a fost oficializată ca învăţămînt de stat, sub
denumirea de Şcoala Naţională de Arhitectură, secţie a şcolii de Belle-Arte din
Bucureşti, prin reforma învăţămîntului iniţiată de ministrul Spiru Haret, în
decembrie 1897. Ulterior, printr-o decizie ministerială, în toamna anului 1904,
arhitectura a fost scoasă de sub tutela şcolii de Belle Arte, creîndu-se Şcoala
Superioară de Arhitectură, ca instituţie independentă de învăţămînt superior,
cu un director propriu, în persoana lui Emil Pangrati.
·
1894: Afacerea
Dreyfus : Ofiterul francez de etnie evreiasca Alfred Dreyfus
este arestat pentru spionaj. Alfred Dreyfus (n. 9 octombrie 1859 – d. 12 iulie 1935),
ofițer francez de origine evreiască, a fost condamnat în anul 1894 pentru
trădare de țară , la deportare pe viață, din pricina unor documente care s-au
dovedit false, și care erau menite să-l acopere pe adevăratul vinovat, ofițerul
Esterhazy.
·
1918: Fruntasul unionist basarabean Pantelimon Halippa a fost
ales membru corespondent al Academiei Române. Pantelimon Halippa sau Pan Halippa (n. 1 august 1883,
Cubolta, ținutul Soroca – d. 30 aprilie 1979, București), publicist și om
politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru
afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii
cu România.
·
1922: A avut loc solemnitatea încoronarii lui
Ferdinand Victor Adalbert Meinrad de Hohenzollern-Sigmaringen ca rege al
tuturor românilor – Ferdinand I şi a reginei Maria la Catedrala Reîntregirii
din Alba Iulia, România. Coroanei
regale de oţel a regelui Carol I al României, ce amintea de Plevna, i se
adăugau însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, simbolizînd actul
unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh. Cu acest prilej, regele Ferdinand se adresează către ţară
cu o proclamaţie. “Punînd pe capul meu, într-această străveche cetate a
Daciei Romane, coroana de oţel de la Plevna, pe care noi şi glorioasele lupte
am făcut-o pe veci Coroana României Mari, mă închin cu evlavie memoriei celor
care în toate vremurile şi pretutindeni, prin credinţa lor, prin munca şi
jertfa lor, au asigurat unitatea naţională şi salut cu dragoste pe cei care au
proclamat-o într-un glas de simţire de la Tisa şi pînă la Nistru şi pînă la
Mare“. A doua zi s-a desfăşurat la Arcul de Triumf din Bucureşti un
spectacol, evocînd lupta poporului român pentru unitate statală. La festivităţi
au participat reprezentanţi din peste 20 state europene, Statele Unite ale
Americii şi Japonia, fapt ce semnifică o largă recunoaştere internaţională a
noii realităţi naţionale statale. Regele Ferdinand I,
intregitorul de tara a domnit intre anii 1914-1927.
·
1962: Criza nucleara cubaneza a inceput, neintelegerile dintre Statele Unite
si URSS aducand lumea in pragul unui razboi atomic. Criza, care a durat 13
zile, a fost iscata de intentia sovieticilor de a instala arme nucleare in
Cuba.
·
1963: Konrad Adenauer demisionează
din postul de cancelar al Germaniei. Konrad Hermann
Joseph Adenauer (n. 5 ianuarie 1876, Köln – d. 19 aprilie 1967, Rhöndorf,
azi Bad Honnef, lângă Bonn), politician creștin-democrat german, de profesie
jurist. Din 1917 și până în 1933 a exercitat funcția de primar general al
Kölnului. Adversar al național-socialismului, a fost înlăturat din funcția de
primar general. S-a retras la mănăstirea Maria Laach. În 1944 a fost arestat
sub acuzația de complot împotriva regimului nazist. Soția sa a fost de asemenea
arestată, murind în detenția Poliției Secrete (Gestapo).
·
1965: In timpul unui protest al studentilor americani impotriva razboiului
din Vietnam a fost ars pentru prima oara in plublic un ordin de incorporare al
Armatei SUA.
·
1990:
Liderul Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov a primit Premiul
Nobel pentru Pace pentru eforturile sale de a diminua tensiunile
războiului rece, pentru rolul sau în procesul de pace la nivel international si
în evolutia relatiilor Est-Vest de la confruntare la negocieri, pentru
contributia la dezarmare si la evolutia spre democratie în Europa de Rasarit. Mihail Sergheevici Gorbaciov (născut pe 2 martie 1931),
conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991. Încercările sale de
reformă au dus la încheierea războiului rece, la încetarea monopolului politic
al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și la prăbușirea Uniunii Sovietice.
A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990.
·
1992: Uniunea
Generală a Industriașilor din România (UGIR) își reia activitatea;
președinte: George Constantin
Păunescu.
·
1992: Curtea Constitutionala a Romaniei a confirmat si validat in prezenta
lui Ion Iliescu rezultatele alegerilor prezidentiale care au avut loc pe 11
octombrie.
·
1993: Nelson Mandela şi F.W. de Klerk au fost distinşi cu
Premiul Nobel pentru Pace pentru lupta lor împotriva Apartheidului şi pentru
instaurarea democraţiei în Republica Africa de Sud.
·
1997: Ministrul român de Finanţe şi omologul său vietnamez au
semnat un acord privind achitarea, în termen de cinci ani, a datoriilor
Vietnamului către România, cifrate la 12 milioane de dolari.
·
1998: Comisia de Evaluare si Acreditare a invatamantului Preuniversitar si-a
inceput activitatea.
·
2001: Prim-ministru japonez Junichiro Koizumi a cerut scuze Coreei de Sud pentru atrocitățile comise de japonezi în timpul
ocupației din Coreea, 1910-1945.
·
2002: Dictatorul Saddam Hussein este “reales” pentru un nou
mandat de şapte ani în Irak, cu… 100% din voturi. In 1995 obtinuse “doar”
99,96% din voturi.
Sadam Husein (n. 28 aprilie
1937, satul Al-Awja, Irak; d. 30 decembrie 2006, Bagdad), președinte al
Irakului în perioada 1979 – 2003 și prim-ministru al acestei țări între 1979 –
1991 și 1994 – 2003.
·
2003: Prima misiune chineză în spațiu, Shenzhou 5; China a trimis o capsulă spațială având la bord un
astronaut - Yang Liwei.
·
2011: Proteste globale izbucnesc în 951 de orașe din 82 de
țări. Protestul a fost prima dată solicitat de platforma spaniolă ¡Democracia
Real Ya! și aprobat de oameni din întreaga lume. Motivele au fost variate, dar
mai ales a vizat inegalitatea economică în creștere, influențe corporative
asupra guvernelor.
Nașteri
·
70 î.Hr.: S-a nascut poetul latin Virgiliu (Publius Vergilius
Maro); (d. 19 î.Hr.). Publius Vergilius Maro (cunoscut în limba română ca
Virgiliu, n. 15 octombrie 70 î.Hr., Andes – d. 19 î.Hr., Brundisium/azi
Brindisi), poet latin, autor al epopeii în versuri Aeneis („Eneida”),
considerată epopeea națională a romanilor.
·
1608: S-a nascut
fizicianul italian Evangelista Torricelli, matematician si fizician italian. A
inventat barometrul cu mercur (1643) si a dedus formula care-i poarta numele;
(d.25.10.1647).
·
1814: S-a nascut scriitorul rus Mihail Lermontov; (d. 27.07.1841).
Mihail Iurievici Lermontov (n. 15 octombrie [S.V. 3 octombrie] – 1814 d.
27 iulie [S.V. 15 iulie] 1841) scriitor romantic rus. (“Mascarada”, “Borodino”, “Mtîri”, “Demonul”,
“Un erou al vremurilor noastre”)
·
1836: S-a nascut James Tissot, artist
francez.
·
1844: S-a nascut filosoful german Friedrich Nietzsche. Friedrich Wilhelm Nietzsche (n. 15
octombrie 1844, Röcken – d. 25 august 1900, Weimar), cel mai important filosof
al secolului al XIX-lea, care a exercitat o influență remarcabilă, adesea
controversată, asupra gândirii filosofice a generațiilor ce i-au urmat. A
studiat la Bonn si la Leipzig si a profesat la Universitatea din Basel din 1869
pana in 1878. In copilarie a fost extrem de religios.A fost prieten al
compozitorului Richard Wagner. Nietzsche a fost influentat de Schopenhauer,
caruia i-a dedicat prima carte, “Die Geburt der Tragödie” (1872, Geneza
tragediei). Filosofia lui Nietzsche pornește de la reevaluarea filozofiei și
artei Greciei din perioada istorică cea mai veche, în defavoarea clasicismului,
văzut ca afirmare a viziunii raționale și, în consecință, decadent. În special
tragedia greacă a fost interpretată ca o expresie a impulsului vital sau ca
“moment dionisiac”. Nietzsche critică valorile fundamentale ale societății,
ajungând la negarea oricărui principiu ce ține de cenzura transcendenta și la
afirmarea liberului arbitru ca destin imanent al omului. Filosoful s-a
retras de la catedra in momentul in care a sesizat aparitia primelor semne ale
bolii sale mintale, el murind nebun dupa o cadere nervoasa majora suferita in
1889. Tema majora a operei sale a fost dragostea de viata, in lucrarile sale
regasindu-se teorii privitoare la rasturnarea valorilor, la vesnica
reintoarcere, la existenta supraomului, ultima idee fiind preluata de
nazisti.Maxima sa a fost: “Sa faci din disperarea cea mai profunda speranta cea
mai invincibila” – printr-un efort de vointa si imaginatie. A decedat la data
de 25 august 1900.
·
1858: S-a nascut John L. Sullivan,
boxer american.
·
1884 - Ion (Iancu) Constantinescu, inginer român; a brevetat, în 1919, aparatul teletipografic, ce sta
la baza teleimprimatoarelor moderne
·
1893:
S-a născut (la Sinaia) Carol al II-lea (primul copil al regelui Ferdinand I şi
al reginei Maria), rege al României în perioada 1930-1940. Carol al
II-lea a părăsit România în septembrie 1940, a locuit un timp în Brazilia şi
după 1947 s-a stabilit în Portugalia (m. 4 aprilie 1953, la Lisabona). Carol al II-lea al României (n. 15 octombrie 1893 – d. 4
aprilie 1953) a fost regele României între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940.
Carol a fost primul născut al viitorului rege Ferinand I al Romaniei și al soției
sale, principesa Maria, dobândind prin naștere titlul de Principe de
Hohenzollern – Sigmaringen (devenit mai târziu de Ferdinand în Principe al
României). După accederea la tron a părinților săi a devenit Principele
moștenitor Carol al României; (d. 03.04.1953 in Portugalia).
·
1908: S-a nascut John Kenneth Galbraith, economist
americano-canadian, teoretician al managementului („Societatea perfectă”, „Capitalismul american”); ( d.
29 aprilie 2006).
John Kenneth Galbraith (n. 15
octombrie 1908 — d. 29 aprilie 2006) a fost un economist canadian – american,
reprezentant al Școlii keynesiene. El examineaza in 1967 „noua stare
industriala”. Analist al „tehnostructurii, care isi substituie puterea de
decizie cu cea a proproetatii de capital, J.K. Galbraith demonstreaza, de
asemeni, ca politica economica a intreprinderilor mari este generatoare de
inflatie. Economistul american John Kenneth Galbraith sublinia în lucrarea sa
din 1997, „Societatea perfectă„,
faptul că „educația trebuie să
îndeplinească două funcții vitale. Una este cea care le va permite oamenilor să
se autoguverneze în mod inteligent, iar cea de a doua, care le va da
posibilitatea să atingă deplina satisfacție de a trăi.” (apud
Adumitrăcesei, Ioan; Niculescu, Niculae, Învățământul românesc la o răscruce.
Încotro? De ce? Cum?, Editura Polirom, Iași, 1999, pag.69)
·
1915: Ițhak Șamir, premier israelian
(d. 2012). Ițhak
Șamir (n.15 octombrie 1915, d. 30 iunie 2012), prim ministru al Israelului în
două rânduri: 10 octombrie 1983 – 13 septembrie 1984 și 20 octombrie 1986 – 13
iulie 1992. În anii 1943-1948 a condus, sub regimul mandatului britanic,
organizația subterană paramilitară evreiască „Lehi”
·
1917 - S-a născut Arthur M. Schlesinger Jr., istoric şi
scriitor american, fost consilier special al lui Kennedy; este deţinătorul
premiului Pulitzer în anul 1965 şi autor al lucrărilor "The Age of
Roosevelt" - 1957,1958, 1960, "Kennedy or Nixon" - 1960 şi
"The Imperial Presidency" - 1973 (m. 28 februarie 2007)
·
1920: S-a nascut Mario Puzo, regizor și scriitor american, de
origine italiana; (d. 02.07.1999). Mario Gianluigi Puzo (n. 15 octombrie 1920
– d. 2 iulie 1999) a fost un autor și scenarist italo-american, câștigător a 2
Premii Oscar, cunoscut în special pentru romanele sale despre mafie, și în
special pentru „Nașul” (1969),
roman care l-a consacrat și pe care l-a adaptat cinematografic, într-o trilogie
foarte apreciată de criticii de film, împreună cu Francis Ford Coppola.
·
1920 - S-a născut
cineastul Henri Verneuil, cunoscut pentru filmele "Des gens sans
importance" - 1955, "Une manche et la belle" - 1957,
"Carnaval" - 1953, "Maxime" - 1958 (m. 11 ianuarie 2002)
·
1921: S-a născut Angelica Adelstein-Rozeanu, prima campioană
mondială la simplu din istoria tenisului de masă românesc; (d.21.02.2006,
Israel). Angelica
Adelstein-Rozeanu – cunoscută și ca Angelica Rozeanu – (n. 15 octombrie 1921,
București – d. 22 februarie, 2006, Haifa, Israel), celebră jucătoare de tenis
de masă, fiind campioană mondială de șase ori pentru România, între anii 1950 –
1956.
·
1923 - S-a născut actorul Alexandru Sticlaru ("La Moara
cu noroc", "Baltagul") (m. 2006)
·
1926: S-a nascut Michel Foucault,
filozof francez.
·
1926: S-a nascut Karl Richter,
dirijor german.
·
1937: S-a nascut Barry McGuire,
cantaret american.
·
1942: S-a nascut Penny Marshall,
comedianta si regizor de film.
·
1959: S-a nascut Sarah Ferguson,
Ducesă de York, sotia printului Andrew, duce de York, al doilea nepot al
reginei Elisabeta a II-a a Angliei.
·
1964: S-a nascut Roberto Vittori,
astronaut italian.
Decese
·
412: A murit Papa Teofil al Alexandriei. Teofil al Alexandriei a fost Patriarh al Alexandriei in
Egipt, din anul 385 pana la moartea sa. Apărător înfocat al
Ortodoxiei, el a fost însă şi un participant activ, alături de împărăteasa
Eudoxia, la intrigile care au dus la exilarea Sf. Ioan Gura de
Aur de pe scaunul Constantinopolului. În ultima parte a carierei sale,
Teofil a scris o serie de lucrări şi a dus o adevărată campanie împotriva
„origenismului”. Arhiepiscopul Teofil a răposat, după o păstorire de peste
douăzeci şi şapte de ani si este considerat sfânt de Biserica
Ortodoxa Copta din Alexandria.
·
1451: La Reuseni, Bogdan al II-lea, domn al Moldovei, tatăl
lui Ștefan cel Mare, este ucis de către Petru Aron. Bogdan al II-lea Muşat, Domn al Moldovei: 2
oct. 1449 – 15 oct. 1451 După unii istorici este fiul din flori al lui
Alexandru cel Bun, mama sa fiind necunoscută, iar dupa altii, este fratele lui
Alexandru cel Bun.A fost în relații foarte bune cu Iancu de Huneoara, care l-a
susținut la luarea tronului. Bogdan al II-lea a fost tatăl lui Ștefan cel Mare,
cel mai longeviv și iubit domnitor roman moldovean din toate timpurile. A fost
căsătorit cu Doamna Oltea, care s-a călugărit sub numele de Maria și care a
murit la 4 noiembrie 1465, fiind înmormântată la Mănăstirea Probota din județul
Suceava. Bogdan al II-lea a ocupat tronul Moldovei dupa alungarea lui Alexandru
al II-lea. În urma intrigilor lui Petru Aron, Bogdan al II-lea a fost ucis la
Reuseni. Aici, între anii 1503-1504, fiul său, Ștefan cel Mare, a ridicat o
biserică.
·
1605: A
decedat Jalaluddin Muhammad Akbar (în limba arabă Akbar înseamnă cel
Mare), din dinasastia Mughal,, Mare Mogul al Imperiului
Mogul între anii 1556-1605. L-a succedat pe tatăl său, Nasir ud din
Muhammad Humayun și, împreună cu Ashoka, se numără printre cei mai însemnați
stăpânitori mongoli ai Indiei. A înfăptuit reforme însemnate în scopul
creării unui stat feudal centralizat și a unei noi religii, care avea la baza
elemente hinduiste, islamice, zoroastrice și creștine.
·
1793: Regina Maria-Antoaneta a Franţei este judecata într-un
proces rapid de un tribunal revolutionar fiind declarată vinovată de trădare.
În aceeași zi, părul ei a fost tăiat și a fost plimbată prin Paris într-un coș
deschis purtând o rochie albă simplă. La 12:15 pm, cu două săptămâni jumătate
înainte de a împlini 38 de ani, a fost executată,în Piața Revoluției. Ultimele
sale cuvinte au fost „Iertați-mă,
domnule, n-am vrut” adresate călăului Sanson, pe care îl călcase pe
picior. Corpul ei a fost aruncat într-un mormânt nemarcat în cimitirul
Madeleine (care a fost închis anul următor). Fiul ei a murit în închisoare în
1795. Fiica ei s-a întors în Austria printr-un schimb de prizonieri, s-a căsătorit
și a murit fără a avea copii în 1851. Atât corpul ei cât cel și al regelui
Ludovic al XVI-lea au fost exhumate la 18 ianuarie 1815 în timpul Restaurației,
când contele de Provence a devenit regele Ludovic al XVIII- lea. Înmormântarea
rămășițelor regale a avut loc trei zile mai târziu, la 21 ianuarie 1815, după
22 de ani de la executarea regelui Ludovic al XVI-lea, la biserica St Denis. Maria Antonia Iosefa Iohanna de
Habsburg-Lorena (n. 2 noiembrie 1755 – d. 16 octombrie 1793), cunoscută în
istorie sub numele de Maria Antoaneta), s-a născut arhiducesă de Austria, mai
târziu devenind regină a Franței și a Navarei.
·
1917: Dansatoarea exotica Mata Hari a
fost executata prin impuscare dupa ce a fost acuzata de spionaj in favoarea
Germaniei. Mata Hari (Margaretha Geertruida Zelle) (* 7
august 1876 – †15 octombrie 1917), născută în Leeuwarden - Olanda. A ramas
orfana de mama de mica si a intrat in grija unei rude. A fost nevoita sa
renunte la scoala dupa ce a avut o idila amoroasa cu unul dintre
profesori. S-a casatorit cu un ofiter olandez de origine engleză, Campbell
MacLeord, la vârsta de 18 ani. si a plecat impreuna cu acesta in Indiile
de Vest. Casnicia ei nu a rezistat, astfel incat Mata Hari a fost nevoita
sa gaseasca o solutie pentru a se intretine. Prin urmare, in 1905 s-a dus in
Paris ca sa danseze in localurile pariziene. A avut succes, in acea perioada
alegandu-si pseudonimul de inspiratie malaeziana “Mata Hari”, care s-ar traduce “Ochiul zilei”. In
timpul Primului Razboi Mondial a devenit o faimoasa curtezana, lista sa de
iubiti incluzand ofiteri de rang inalt de diferite nationalitati. A spionat
pentru Franța, iar după aceea pentru Germania. În februarie 1917, autoritatile
franceze au arestat-o pentru spionaj în serviciul Germaniei si au inchis-o la “St. Lazare” din Paris. Un tribunal
militar a condamnat-o la moarte. A fost executată de către un pluton de
execuție francez, în 15 octombrie 1917. Plutonul era alcătuit din 12 soldați.
Mata Hari și-a dat haina de piele jos de pe ea în fata plutonului înainte să
fie executată. Mata Hari nu a fost marea spioana a Primului Razboi
Mondial, probele aduse impotriva ei nefiind convingatoare, autoritatile
franceze au incercat prin acuzarea ei sa isi justifice pierderile suferite pe
front.
·
1945:
Premierul guvernului marioneta francez de la Vichy, Pierre Laval, este
împuşcat de un pluton de execuţie pentru inalta trădare; (n.28 iunie 1883).
·
1946: Hermann Göring,
politician german (n. 1893). După
capitularea necondiționată a Germaniei la 9 mai 1945, Göring a fost judecat
pentru crime de război și crime împotriva umanității în Procesul de la
Nürnberg, care a avut loc în anii 1945-1946, și condamnat la moarte. Hermann Wilhelm Göring, adesea doar Hermann Göring sau
Hermann Goering, (n. 12 ianuarie 1893, Rosenheim, Bavaria, d. 15 octombrie
1946, Nürnberg), aviator militar german, politician, comandant militar, al
doilea în ierarhia partidului național-socialist (nazist) și a celui de-al
Treilea Reich, după Adolf Hitler, și comandantul aviației militare, Luftwaffe,
a Germaniei naziste. Înființarea primelor lagăre hitleriste germane de
concentrare (gen închisoare) și a Gestapo-ului (poliția secretă de stat) sunt
strâns legate de numele lui Göring. Divizia de tancuri Hermann Göring
Panzerdivision (divizia de blindate și parașutiști), care a luptat în Africa și
Sicilia, a purtat numele său. După capitularea necondiționată a Germaniei la 9
mai 1945, Göring a fost judecat pentru crime de război și crime împotriva
umanității în Procesul de la Nürnberg, care a avut loc în anii 1945-1946, și
condamnat la moarte. Göring s-a sinucis în celula închisorii unde era deținut .
·
1967: A decedat Ştefan S. Nicolau, medic, din iniţiativa
căruia s-a înfiinţat, în 1950, la Bucureşti, Institutul de Inframicrobiologie. A înfiinţat,
la Institutul de Medicină şi
Farmacie din Bucureşti, Catedra de Inframicrobiologie, prima
din România şi din lume. Membru al Academiei Române; (n.15.02.1896). Ștefan S. Nicolau (n. 15 februarie 1896,
București – d. 15 octombrie 1967, București), medic virolog, directorul
Institutului de Inframicrobiologie din București. Membru al Academiei de
Științe Medicale din România, al Academiei de Științe din Moscova, al
Societății Franceze de Hematologie, al Societății Franceze de Chimioterapie și
Serologie, membru titular al Academiei Române (1948), președinte al Secției de
Științe Medicale a Academiei Române (1948-1966).
·
1987: Thomas Sankara, președintele statului african Burkina
Fasso, este asasinat in timpul unei lovituri de stat militare.Blaise Compaoré,
liderul rebelilor, devine noul șef al statului. Thomas Isidore Noël Sankara (n. 21 decembrie
1949 – d. 15 octombrie 1987) a fost un revoluționar marxist, teoretician
pan-africanist și președintele Burkinei Faso în perioada 1983 – 1987.
Considerat o figură emblematică și carismatică a revoluției, el este portretizat
în general ca un „Che Guevara al Africii”. Sankara a câștigat puterea în 1983,
la vârsta de 33 de ani, în urma unei lovituri de stat susținute de populație,
având drept țel eliminarea corupției și a dominației fostei puteri coloniale
franceze.
·
1989 - A încetat din viaţă Paul Georgescu, critic literar şi
prozator, fostul redactor-şef al vechii Gazete literare; este autorul
lucrărilor: "Pontice" - 1987 , "Solstiţiu tulburat" - 1982
(n. 7 noiembrie 1923)
·
1998: A murit Leopoldina Bălănuță, actriță româncă de teatru
și film. Leopoldina
Bălănuță (n. 10 decembrie 1934, Păulești, județul Vrancea – d. 15
octombrie 1998, București), actriță română de scenă, film, voce și televiziune.
A fost căsătorită cu actorul Mitică Popescu
·
1999 - A încetat din viaţă Yosef Burg, unul dintre liderii
istorici ai Israelului. S-a numărat printre semnatarii declaraţiei de
independenţă a statului. (n. 31 ianuarie 1909, la Dresda)
·
2001 - A încetat din
viaţă, la 77 de ani, actorul şi regizorul Jean Danet, fondatorul teatrului
itinerant "Treteaux de France" (n. 14 ianuarie 1924)
·
2002 - A încetat din viaţă Ileana Berlogea, istoric literar
şi teatrolog, profesor de istoria teatrului universal la Universitatea de Artă
Cinematografică şi Teatrală din Bucureşti, autoare a unor monografii de
scriitori, actori şi regizori, membră a UNITER şi a Uniunii Scriitorilor din
România ("Istoria teatrului universal. Antichitatea, Evul Mediu,
Renaşterea") (n. 16 august 1931)
·
2012: A murit regele Cambodgiei, Norodom Sihanuk ; (n.1922).
Norodom Sihanouk (31 octombrie 1922 – 15 octombrie 2012), rege al
Cambodgiei din 1941 până în 1955 și din nou din 1993 până în 2004. A fost
conducător efectiv al Cambodgiei din 1953 până în 1970. După cea de-a doua
abdicare în 2004, a fost cunoscut drept Regele-Tată al Cambodgiei
(Preahmâhaviraksat), o poziție în care a păstrat multe dintre
responsabilitățile sale anterioare, ca monarh constituțional. A servit ca șef
al statului marionetă pentru guvernul Khmerilor Roșii în perioada 1975-1976. Perioada
când Sihanouk a fost șef efectiv al statului a fost de la 9 noiembrie 1953,
când Franța a acordat independență Cambodgiei, până la 18 martie 1970 atunci
când generalul Lon Nol și Adunarea Națională l-au destituit.
Sărbători
·
Ziua
Internațională a nevăzătorilor, denumita
si “Ziua bastonului alb”. A
fost instituita de Organizatia europeana pentru bunastarea nevazatorilor la
Varsovia, Polonia, în 1993.
·
Ziua Mondială a Femeilor din Mediul Rural.
·
Calendar religios 15
octombrie
- Calendar crestin ortodox:
Sfantul Sfințit Mc Luchian, preotul din Antiohia
- Calendar crestin greco-catolic:
Sfantul Lucian (†309);[Sfanta Tereza din Avila (†1582)]
- Calendar crestin romano-catolic:
Sf. Tereza a lui Isus (din Avila), fecioară, învățător al Bisericii
- Calendar crestin ortodox:
Sfantul Sfințit Mc Luchian, preotul din Antiohia
- Calendar crestin greco-catolic:
Sfantul Lucian (†309);[Sfanta Tereza din Avila (†1582)]
- Calendar crestin romano-catolic:
Sf. Tereza a lui Isus (din Avila), fecioară, învățător al Bisericii
ISTORIE
PE ZILE 15 Octombrie
SEMNIFICAȚIA
ÎNCORONĂRII REGELUI ȘI REGINEI ROMÂNIEI MARI
Ziua de duminică, 15 octombrie
1922, va rămâne permanent în memoria românilor și a albaiulienilor. O zi
ploioasă de toamnă, o zi de care o lume întreagă îşi aminteşte şi care a umplut
paginile de istorie a României, dar, cel mai important, ziua în care Regele
Ferdinand şi Regina Maria au fost încoronaţi ca regi ai României Mari.
Încoronarea regelui Ferdinand şi a
reginei Maria va rămâne pentru totdeauna în inima albaiulienilor care, pe lângă
mândria de a găzdui un asemenea eveniment, s-au ales cu unul dintre cele mai
deosebite şi cunoscute lăcaşe de cult din ţară şi anume Catedrala Reîntregirii.
Iar pentru că orice eveniment de o
asemenea anvergură necesită timp de pregătire, aşa s-a întâmplat şi atunci.
Momentul care a rămas în istoria unei întregi țări a început să fie pregătit
încă de la sfârşitul primului război mondial din timpul guvernării lui
Alexandru Averescu. În anul 1920, era deja creată o comisie a încoronării,
condusă de generalul Coandă şi din care făceau parte mari personalităţi alte
momentului precum George Enescu, comisie care a ţinut în această formulă până
la abdicarea lui Avrămescu în 1921. Noul guvern condus de liberalul Ionel
Brătianu a luat sub aripa sa organizarea evenimentului şi a fost constituită o
nouă comisie, al cărei preşedinte a fost Anghel Saligny, cunoscut pentru
construirea podului feroviar Carol I de la Cernavodă, dar din care făceau parte
şi foşti membri ai comisiei.
Odată cu povestea încoronării am
aflat şi povestea catedralei care face mândria oraşului Alba Iulia. Catedrala
Reîntregirii sau Încoronării a fost ridicată special pentru acest moment
istoric, întrucât acesta necesita un lăcaş de cult special, unde să aibă loc
slujba religioasă în care trebuiau să fie sfinţite simbolurile regale şi în
faţa căreia trebuia să aibă loc ceremonia încoronării.
Construcţia acesteia a început în a
doua zi de Paşti, la sfârşitul lunii martie, a anului 1921, iar spre sfârşitul
anului era ridicată chiar şi clopotniţa. Familia Regală şi membrii Guvernului
au vizitat destul de des şantierul, fiind interesaţi de construcţia cât mai
rapidă a catedralei. Tot pentru acest moment s-a făcut drumul care leagă gara
de Cetate, pentru accesul mai uşor al coloanei oficiale. De asemenea, a fost
dărâmată o parte din Bastionul Mihail şi o parte a fortificaţiei pentru a crea
panorama vestică a cetăţii. Oraşul a fost, astfel, înfrumuseţat.
Cu o lună mai târziu faţă de
momentul în care era programată încoronarea, în data de 15 octombrie 1922, ora
9.00, într-o dimineaţă ploioasă de duminică, Familia Regală a ajuns la Alba
Iulia în gara special amenajată pentru ei. Aici au fost întâmpinaţi de primul
ministru Ionel Brătianu şi primarul oraşului din acea perioadă.
Iar pentru a primi regimul cuvenit,
cei dori regi, împreună cu prinţul moştenitor Carol şi soţia sa Elena, au fost
transportaţi în două caleşti până la catedrala unde erau aşteptaţi de mii de
oameni.
Încet, istoria începea să se
rescrie, iar România urma să aibă un nou rege şi o nouă regină. Aşa cum era de
aşteptat, atât slujba sfinţirii coroanelor, cât şi încoronarea au fost
emoţionante.
Regele a primit coroana de la preşedintele
senatului şi şi-a aşezat-o singur pe cap. Regina, îngenuncheată, îşi aştepta
coroana din aur. Regele Ferdinand i-a pus coroana pe cap, a ridicat-o de jos şi
a sărutat-o pe frunte.
După festivitatea de încoronare,
cei doi regi, alături de încă aproximativ 400 de invitaţi s-au îndreptat spre
Sala Unirii unde se servea dineul oficial. O altă parte din invitaţi şi presa
au luat dineul la teatrul de atunci, actuala Casă de Cultură a Studenţilor.
După terminarea dineului, familia
regală a ieşit în partea de vest a Cetăţii, unde a avut loc o impresionată
paradă militară la care au participat 50.000 de soldaţi. Onorul a fost dat de
rege şi regină, fiecare călărind în faţa regimentelor proprii. Regele a fost
însoţit de regimentul I Vânătorii Regelui Ferdinand, iar regina a fost însoţită
de regimentul Roşiori Regina Maria. La sfârşitul paradei, familia regală şi
invitaţii au părăsit Alba Iulia.
Simbolurile care au fost sfinţite
în dimineaţa încoronării au fost coroana de oţel a unchiului lui Ferdinand,
Carol I, cu care a fost încoronat în 1881 ca prim rege al României (coroana a
fost făcută din oţelul de la un tun turcesc, capturat în timpul războiului de
independenţă, de la turci). În timp ce Ferdinand a preferat să folosească
coroana unchiului său, pentru Maria a fost comandată o coroană specială la o
casă de bijuterii celebră, din Paris, iar aurul a fost donat de un proprietar
de mină din Munţii Apuseni, mai exact 1,8 kg. Pe cât de specială şi de
valoroasă, pe atât este de plină de simboluri. Pe pandantivele laterale ale
coroanei sunt inscripţionate simboluri, mai exact în partea dreaptă simbolul
heraldic al României, iar în partea stângă simbolul heraldic al casei ei din
Borough. De menţionat este faptul că regina Maria era nepoata Reginei Victoria
a Marii Britanii şi a Ţarului Alexandru al II-lea. De asemenea, pentru
ceremonia de încoronare au fost comandate două mantii, cea a regelui fiind
făcută în străinătate, iar cea a reginei a fost făcută în ţară.
RELIGIE ORTODOXĂ 15 Octombrie
Sf Sfințit Mc Lucian, preotul
din Antiohia
Sf. Cuv. Mucenic Luchian – S-a născut în orașul Samosata din Siria
din părinți binecredincioși. Rămânând orfan, Lucian împarte averea săracilor și
se duce în orașul Edesa, la dascălul Macarie, vestit pentru tâlcuirea Sfintei
Scripturi. Lucian sporește în învățătura Sfintei Scripturi și ajunge preot al
Patriahiei Antiohiei. A înființat școli pentru tineri și a pus în slujba
Bisericii o nouă copiere a cărților sfinte în limba greacă, corectând greșelile
strecurate. În anul 303 a început persecuția împăraților Dioclețian și Maximian
împotriva creștinilor. De frica persecutorilor care au ajuns și în Antiohia,
Lucian s-a ascuns împreună cu mulți dintre creștini. Însă un preot eretic
sabelian (sabelienii erau împotriva Sfintei Treimi), pe nume Pangratie, a
arătat persecutorilor locul unde se ascunseseră. Lucian a fost întemnițat mulți
ani, în cele din urmă a suferit moarte martirică după anul 312. Luchian
(Lucian) fiind fiu de parinti bine credinciosi, dupa moartea lor împartindu-si
averea la saraci, se nevoia cu citirea dumnezeiestilor Scripturi; prin care a
tras pe multi iudei si elini la credinta cea în Hristos. Lasându-si apoi casa
si mergând la Nicomidia, îndemna spre nevointa pe cei ce de frica chinurilor se
lepadau de credinta. Si stiind a scrie frumos, a lasat bisericii nicomidenilor
o carte scrisa în trei stâlpi care cuprinde tot Testamentul Vechi si Nou. Si se
facuse mai presus decât tot omul, prin înaltimea faptelor celor bune si a
nevointei. Aflând de el Maximian si rusinându-se a-l vedea la fata, ca nu cumva
prin puterea cuvântului lui sa se defaime, a grait cu acesta de dupa perdea, si
cunoscând nemutarea gândului lui, l-a osândit la închisoare si foame
îndelungata. Multe zile nici mâncând, nici bând, s-a savârsit în închisoare. Si
trupul lui din porunca guvernatorului a fost aruncat în mare. Iar din voia lui
Dumnezeu un delfin tinându-l pe umere l-a scos la uscat.
Cu ale lui sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi! Amin.
ARTE
15 Octombrie
MUZICĂ
15 Octombrie
Karl
Richter, dirijor german
Barry McGuire, cantaret american
The Shadows
J.S. Bach: Complete Lute Music
Albinoni/Rodrigo/Sor.. - Adagio, Tonadilla, L’encouragement.. (Century’s rec. : Presti/Lagoya)
101 Strings Golden Movie Themes (1996) GMB
Schubert & Schumann: Cello Works - Ignacy Gaydamovich
The Impossible Dream! (Roger Williams)(Lyrics+Song/Artist Info) Beautiful 4K Music Video Album!)
J.S. Bach: Sonatas for violin and harpsichord, BWV 1014, 1016,1015 (Oistrakh, Pischner)
Best Classic Country Songs of all time - Greatest Hits Old Country Music by Country Male Singers
POEZIE
15 Octombrie
Virgiliu
Biografia
lui Virgiliu - Publius
Vergilius Maro (70-19 î.Hr.)
70 î.Hr. La
15 octombrie, la Andes (probabil Pietole de astazi), langa Mantova (Gallia
Cisalpina), nordul Italiei, s-a nascut Publius Vergilius Maro. [ro.wikipedia.org] A fost un poet latin care a realizat
„Eneida”, un poem epic care a reprezentat una dintre cele mai apreciate opere
de arta din istoria culturii occidentale. Tatal lui era proprietar de pamant si
fermier, suficient de instarit pentru a oferi fiului sau o educatie solida in
Cremona, Milano si in cele din urma la Roma, unde a sosit la varsta de saptesprezece
ani.
Initial, Vergilius a
intentionat sa urmeze o cariera juridica, dar a renuntat la ea pentru a deveni
poet de profesie si carturar. Timid si studios, Vergilius nu s-a implicat in
viata publica, desi avea legaturi cu personaje proeminente ale timpului sau, inclusiv
cu Cezar August. [Daniel S. Burt, 2005]
Frecventeaza cenaclul
lui Asinius Pollio, de factura neoterica. La Neapolis (azi Neapole), studiaza
greaca cu poetul si gramaticul Parthenius si mai ales filosofia cu epicureanul
Siron. Din aceasta perioada datează si primele incercari literare, scrieri
cuprinse in Appendix Vergiliana, poeme minore atribuite tanarului Virgilius,
dar in mare masura apocrife. Se alatura cercului literar al "poetilor
noi" (poetae novi). Opera „De rerum natura” a lui Lucretiu ii serveste ca
model, fara a accepta ca Lucretiu nega imortalitatea sufletului. [ro.wikipedia.org]
42-37 î.Hr. Se pare ca intre acesti ani, Vergilius a scris
"Ecloge", una dintre cele trei lucrari monumentale, unde si-a propus
sa devina Teotocritul roman prin reinvierea formei pastorale. Celebrarea vietii
idilice rurale, desi reprezinta intr-un anume sens un refugiu, este ancorata in
realitate, cu referiri la personajele istorice si probleme curente, si vadeste
intentia de a alcatui un contrast cu viata naturala si simpla.
36-29 î.Hr. In „Georgicele”, cea de-a doua mare lucrare a sa,
considerata de multi critici drept cea mai buna lucrare a lui, Vergilius ofera
o versiune romana a lucrarii lui Hesiod „Munci si zile” intr-un poem didactic
care este in acelasi timp un manual practic de gospodarie si un imn de slava
inchinat tarii si intelepciunii taranului. Vergilius i-a citit poemul lui
August la intoarcerea sa in Italia in anul 29 î.e.n. si probabil ca acesta a
fost placut impresionat, caci scopurile lui politice si culturale coincideau cu
mesajul lucrarii.
29-19 î.Hr. In ultimii zece ani de viata, Vergilius compune „Eneida”,
un poem epic care a reprezentat una dintre cele mai apreciate opere de arta din
istoria culturii occidentale.
19 î.Hr. Vergilius
a murit inainte sa o revizuiasca si a dat instructiuni ca poemul sa fie
distrus. Se spune ca August insusi a nesocotit ultima dorinta a lui Vergilius
si a salvat „Eneida” pentru posteritate. [Daniel S. Burt, 2005]
Eneida
Armele cânt şi bărbatul ce primul din Troia
venit-a
Soarta să-şi afle-n Italia şi pe Lavinice ţărmuri,
Multzbuciumat, pe uscat şi pe-a mării adâncuri, asemeni,
Sub a Cereştilor vrere şi-urgie, prin ura Iunonei
Crâncenă, neiertătoare, ducând şi-n război multă jale,
Până oraşul durat-a şi zeii în Laţiu-i aduse,
Neamul latin de-unde vine, şi-Albanii, şi-a Romei tari ziduri.
Muză, tu adu-mi aminte pricinile - care-a fost ciuda
Ce-o îndemna pe Regina din ceruri, făcând ca urgia-i
S-o prăvălească, de-avu să înfrunte noian de necazuri
Mândrul, piosul bărbat?! Sunt Cereştii atâta de aprigi?!
Soarta să-şi afle-n Italia şi pe Lavinice ţărmuri,
Multzbuciumat, pe uscat şi pe-a mării adâncuri, asemeni,
Sub a Cereştilor vrere şi-urgie, prin ura Iunonei
Crâncenă, neiertătoare, ducând şi-n război multă jale,
Până oraşul durat-a şi zeii în Laţiu-i aduse,
Neamul latin de-unde vine, şi-Albanii, şi-a Romei tari ziduri.
Muză, tu adu-mi aminte pricinile - care-a fost ciuda
Ce-o îndemna pe Regina din ceruri, făcând ca urgia-i
S-o prăvălească, de-avu să înfrunte noian de necazuri
Mândrul, piosul bărbat?! Sunt Cereştii atâta de aprigi?!
Iată, în vis văd cu ochii pe Hector, ce-mi pare alături,
Plin de mâhnire, şi lacrimi, şiroaie, pe-obraji lui curgându-i,
Tocmai cum, odinioară, târât după car, plin de sânge,
Negru de colb şi de tină era, jos, legat de picioare.
Vai mie, cum arăta! Şi ce straşnic schimbat, decât Hector
Cel ce venise purtând falnic armele date de-Ahile,
Cel care foc frygian aruncase în navele-ahee!
Barba-i era întinată, iar pletele - pline de sânge,
Rănile-i stau sângerânde, atâtea, cât, veşnic, la ziduri
Cum se lupta, le-a primit. Şi, plângând, se făcea că eu însumi
Vorbe-i spuneam, agrăindu-l mâhnit, cu o mare tristeţe.
Plin de mâhnire, şi lacrimi, şiroaie, pe-obraji lui curgându-i,
Tocmai cum, odinioară, târât după car, plin de sânge,
Negru de colb şi de tină era, jos, legat de picioare.
Vai mie, cum arăta! Şi ce straşnic schimbat, decât Hector
Cel ce venise purtând falnic armele date de-Ahile,
Cel care foc frygian aruncase în navele-ahee!
Barba-i era întinată, iar pletele - pline de sânge,
Rănile-i stau sângerânde, atâtea, cât, veşnic, la ziduri
Cum se lupta, le-a primit. Şi, plângând, se făcea că eu însumi
Vorbe-i spuneam, agrăindu-l mâhnit, cu o mare tristeţe.
Fugi tu de mine
cumva?! Ci, pe lacrimi şi, iată, pe dreapta-ţi
(Cum doar atât mie, bietei - atât doar, în sprijin lăsat-am!)
Chiar pe a noastră unire, pe nunta ce-abia o urzirăm -
Dacă vreun bine-ai primit, de-ţi fu drag orişice de la mine,
Milă arată-i palatului meu, ce se năruie, milă -
Rogu-te: dacă mai este vreun loc pentru rugi, schimbă-ţi gândul!
Doar pentru tine a Libyei neamuri, tiranii, Numizii,
Ură îmi poartă, ba şi Tyrienii-s porniţi, pentru tine
Dusă-i sfiala şi faima slăvită pe care, la stele,
Mai înainte-o aveam! Ca să mor cui mă laşi oare, oaspe?! -
Căci doar atâta-ţi rămâne drept nume, nu "soţ", preaiubite!
(Cum doar atât mie, bietei - atât doar, în sprijin lăsat-am!)
Chiar pe a noastră unire, pe nunta ce-abia o urzirăm -
Dacă vreun bine-ai primit, de-ţi fu drag orişice de la mine,
Milă arată-i palatului meu, ce se năruie, milă -
Rogu-te: dacă mai este vreun loc pentru rugi, schimbă-ţi gândul!
Doar pentru tine a Libyei neamuri, tiranii, Numizii,
Ură îmi poartă, ba şi Tyrienii-s porniţi, pentru tine
Dusă-i sfiala şi faima slăvită pe care, la stele,
Mai înainte-o aveam! Ca să mor cui mă laşi oare, oaspe?! -
Căci doar atâta-ţi rămâne drept nume, nu "soţ", preaiubite!
Mihail
Lermontov
Biografie
Mihail Lermontov
Scriitorul
rus Mikhail Lermontov s-a născut la 15 octombrie 1814, in Moscova. Era fiul
unui ofiţer scoţian înrolat in armata rusa si al unei aristocrate. Mama sa a
murit in 1817.
A copilărit în localitatea Tarkhany si a fost crescut de bunica maternă. A fost dus apoi o perioada in Muntii Caucaz, pentru a-si întări sănătatea. A absolvit gimnaziul academic si in 1830 s-a înscris la Universitatea din Moscova. A renuntat la studii dupa moartea tatalui sau si a urmat cursurile unei scoli militare din Sankt Petersburg.
A iubit-o toata viata pe Barbara Alexandrovna Lopukhin, care i-a fost colega de colegiu. Familiile s-au opus casatoriei si poetul i-a dedicat poezii despre dragoste si gelozie, căci femeia s-a casatorit cu un bărbat mult mai in vârsta, i-a pictat portretul.
A copilărit în localitatea Tarkhany si a fost crescut de bunica maternă. A fost dus apoi o perioada in Muntii Caucaz, pentru a-si întări sănătatea. A absolvit gimnaziul academic si in 1830 s-a înscris la Universitatea din Moscova. A renuntat la studii dupa moartea tatalui sau si a urmat cursurile unei scoli militare din Sankt Petersburg.
A iubit-o toata viata pe Barbara Alexandrovna Lopukhin, care i-a fost colega de colegiu. Familiile s-au opus casatoriei si poetul i-a dedicat poezii despre dragoste si gelozie, căci femeia s-a casatorit cu un bărbat mult mai in vârsta, i-a pictat portretul.
In 1836 a scris piesa de teatru Mascarada, considerata cea mai buna opera dramatica a sa. In 1837, la moartea intr-un duel a poetului Puskin pe care il admira, a scris poezia Moartea poetului, in care critica nobilimea si a fost exilat de ţarul Nicolae I in Caucaz, la un regiment de dragoni. In aceasta perioada a pictat peisaje montane, a scris un poem despre ţarul Ivan Vasiliyevich, câteva povestiri care vor fi reunite mai târziu sub titlul Un erou al timpului nostru.
S-a întors la Sankt Petersburg in urma intervenţiei bunicii sale si, din cauza unui duel cu fiul unui ambasador, a fost din nou exilat, de data aceasta intr-un regiment activ de infanterie de la Marea Neagră. S-a remarcat intr-o batalie de pe râul Valerik, a pictat din nou si a scris poemul numit chiar Valerik. A pretins apoi ca era bolnav si a mers la o staţiune balneara de langa Moscova, Pyatigorsk, reuşind astfel sa reintre în viaţa socială a oraşului. A avut un conflict cu un maior, veche cunoştinţa a familiei sale, care l-a provocat la duel si a fost ucis la 27 iulie 1841, in Pyatigorsk, la 27 de ani. A fost înmormântat la Kavkaz. Bunica lui i-a readus cenuşa in satul copilăriei lui, Tarkhany, in 1842.
Ultima poezie scrisa este Prinţesa din Tide, singurul volum de versuri publicat in timpul vieţii a fost Poeme (1840). Poemul Demon de exemplu, a văzut lumina tiparului abia in 1917, cea mai cunoscuta opera este Un erou al timpului nostru, scrisa in 1839 si revizuita in 1841, apreciata pentru personajul Pechorin si descrierile naturii din Caucaz. A constituit sursa de inspiratie a lui Albert Camus pentru romanul filozofic The Fall. In 1992 era lansat filmul francez Un cœur en hiver, regizat de Claude Sautet, care ecraniza o povestire din volumul Un erou al timpului nostru.
Demonul
Ma jur pe-ntaia zi a firii
Ma jur pe ultimu-i azur
Pe blestemul nelegiuirii
Pe vesnicul adevar ma jur
Ma jur pe chinul prabusirii
Pe sacrul biruintei dor
Ma jur pe clipa intalnirii
Pe-amenintarea despartirii
Pe visul meu nepieritor
Ma jur pe duhuri, pe infrangeri
Pe goana lor din loc in loc
Ma jur pe veghetorii ingeri
Vrajmasi cu palose de foc
Ma jur pe iad, pe cer, pe fire
Pe tine jur, ca sa-mi ramai
Ma jur pe ultima-ti privire
Ma jur pe lacrima-mi dintai
Pe rasuflarea-ti ce-n tacere
Revarsa-al buzelor prinos
Pe parul lung si matasos
Pe fericire si durere
Pe dragostea ce-ti port duios
Ma jur sa fug de razbunare
Ma jur sa nu mai fiu trufas
De azi din lume va dispare
Cel ce-i al raului faptas
Vreau sa ma rog, vreau sa iubesc
In bine iar sa crede voiesc
...........................
Tamara, crede-mi sfantul tel
Ca-n dragoste precum si-n ura
Eu sunt statornic, eu nu-nsel!
Ma jur pe ultimu-i azur
Pe blestemul nelegiuirii
Pe vesnicul adevar ma jur
Ma jur pe chinul prabusirii
Pe sacrul biruintei dor
Ma jur pe clipa intalnirii
Pe-amenintarea despartirii
Pe visul meu nepieritor
Ma jur pe duhuri, pe infrangeri
Pe goana lor din loc in loc
Ma jur pe veghetorii ingeri
Vrajmasi cu palose de foc
Ma jur pe iad, pe cer, pe fire
Pe tine jur, ca sa-mi ramai
Ma jur pe ultima-ti privire
Ma jur pe lacrima-mi dintai
Pe rasuflarea-ti ce-n tacere
Revarsa-al buzelor prinos
Pe parul lung si matasos
Pe fericire si durere
Pe dragostea ce-ti port duios
Ma jur sa fug de razbunare
Ma jur sa nu mai fiu trufas
De azi din lume va dispare
Cel ce-i al raului faptas
Vreau sa ma rog, vreau sa iubesc
In bine iar sa crede voiesc
...........................
Tamara, crede-mi sfantul tel
Ca-n dragoste precum si-n ura
Eu sunt statornic, eu nu-nsel!
Poetul
Pumnalul meu luceşte-n
podoaba-i aurită,
Tăiş fidel şi veşnic treaz;
Oţelul lui păstrează, misterios călită,
Tăria orientului viteaz.
Slujind fără simbrie unui voinic în munte,
Prin câte locuri n-a ajuns!
A pus pe multe piepturi duşmane urme crunte
Şi multe paloşe-a străpuns.
Îşi însoţea stăpânul la luptă cât de grea;
Jignit, din teacă se grăbea să iasă.
Pe-atunci, o încrustare de preţ i se părea
Nevrednică şi ruşinoasă.
Un dârz cazac îl smulse stăpânului răpus
La Terek, într-o bătălie.
Pe urmă, multă vreme, a stat pe-o masă pus,
La un armean, în prăvălie.
Zdrobită-i vechea teacă. Şi el, odinioară
A fost tovarăşul unui erou,
Neglorios şi paşnic atârnă-acum de-o sfoară
Sclipind în aur, ca un bibelou.
Nu se gândeşte nimeni să-l mângâie, să-l şteargă,
Şi nici un credincios smerit
Nu-i mai citeşte slova săpată când se roagă
În zori, întors spre răsărit.
În veacul nostru lânced acum şi tu la fel,
Poete, ţi-ai uitat menirea:
Ai dat în schimb pe aur puterea ta de-oţel
Care uimea pe vremuri omenirea.
Odinioară ritmul vânjos al vorbei tale
Putea la luptă pe ostaşi să-i mâie;
Poporu-avea nevoie de el ca de pocale
La mese, şi la rugă de tămâie.
Şi versul tău în lume, duh sfânt peste toţi vecii,
Îşi răspândea înalta lui solie
Cum clopotul, pe vremuri, suna în turnul Vecii
Şi la restrişte şi la bucurie.
Dar simplul, mândru-ţi cântec ne pare sterp şi van;
Nouă ne place fastul şi spoiala.
Bătrână, lumea noastră se dă cu suliman
Ca să-şi acopere zbârceala.
Te vei trezi tu oare, profet batjocorit?
Vei scoate tu vreodată la lumină
Din teaca lui de aur pumnalu-acoperit
De jalnica dispreţului rugină?
Tăiş fidel şi veşnic treaz;
Oţelul lui păstrează, misterios călită,
Tăria orientului viteaz.
Slujind fără simbrie unui voinic în munte,
Prin câte locuri n-a ajuns!
A pus pe multe piepturi duşmane urme crunte
Şi multe paloşe-a străpuns.
Îşi însoţea stăpânul la luptă cât de grea;
Jignit, din teacă se grăbea să iasă.
Pe-atunci, o încrustare de preţ i se părea
Nevrednică şi ruşinoasă.
Un dârz cazac îl smulse stăpânului răpus
La Terek, într-o bătălie.
Pe urmă, multă vreme, a stat pe-o masă pus,
La un armean, în prăvălie.
Zdrobită-i vechea teacă. Şi el, odinioară
A fost tovarăşul unui erou,
Neglorios şi paşnic atârnă-acum de-o sfoară
Sclipind în aur, ca un bibelou.
Nu se gândeşte nimeni să-l mângâie, să-l şteargă,
Şi nici un credincios smerit
Nu-i mai citeşte slova săpată când se roagă
În zori, întors spre răsărit.
În veacul nostru lânced acum şi tu la fel,
Poete, ţi-ai uitat menirea:
Ai dat în schimb pe aur puterea ta de-oţel
Care uimea pe vremuri omenirea.
Odinioară ritmul vânjos al vorbei tale
Putea la luptă pe ostaşi să-i mâie;
Poporu-avea nevoie de el ca de pocale
La mese, şi la rugă de tămâie.
Şi versul tău în lume, duh sfânt peste toţi vecii,
Îşi răspândea înalta lui solie
Cum clopotul, pe vremuri, suna în turnul Vecii
Şi la restrişte şi la bucurie.
Dar simplul, mândru-ţi cântec ne pare sterp şi van;
Nouă ne place fastul şi spoiala.
Bătrână, lumea noastră se dă cu suliman
Ca să-şi acopere zbârceala.
Te vei trezi tu oare, profet batjocorit?
Vei scoate tu vreodată la lumină
Din teaca lui de aur pumnalu-acoperit
De jalnica dispreţului rugină?
*** (Iubiri şi doruri câte-am dus)
Iubiri şi doruri câte-am dus
Nu vreau să le mai spun la lume -
Mă judece doar Cel-de-sus
Şi conştiinţa mea anume.
Primească-mi inima cum vor,
Ea lor le cere îndurare,
Supusă doar pedepsei lor,
Cu tot ce-a strâns, cu tot ce are.
Mândria-i nu s-a umilit
Nicicând prostiei şi ocării, -
Nu piere stânca de granit,
Vuiască valurile mării!
Cu fruntea printre nouri grei,
Hotar stihiei şi genunii,
Ea-şi spune gândurile ei
Doar trăsnetelor şi furtunii.
Nu vreau să le mai spun la lume -
Mă judece doar Cel-de-sus
Şi conştiinţa mea anume.
Primească-mi inima cum vor,
Ea lor le cere îndurare,
Supusă doar pedepsei lor,
Cu tot ce-a strâns, cu tot ce are.
Mândria-i nu s-a umilit
Nicicând prostiei şi ocării, -
Nu piere stânca de granit,
Vuiască valurile mării!
Cu fruntea printre nouri grei,
Hotar stihiei şi genunii,
Ea-şi spune gândurile ei
Doar trăsnetelor şi furtunii.
TEATRU/FILM
15 Octombrie
Cu
Sandu Sticlaru:
Biografie
Sandu Sticlaru
Actor
roman de teatru si film. Absolvent al Conservatorului de Arta Dramatica din
Bucuresti. A sustinut o vie activitate pe scenele din provincie si din
capitala, la radio si TV, relevandu-se ca interpret de planul doi, extrem de
dotat pentru registrul de caracterizare realista, comico-dramatica.
Sandu Sticlaru a pasit pentru prima data pe scena in 1946 si
si-a inceput cariera la Teatrul din Petrosani. Din 1953 pana la pensie a jucat
la Teatrul Nottara.
A interpretat roluri in piese ca "Richard al III-lea"
de Shakespeare, "Jocul de-a vacanta" de Mihail Sebastian sau
"Asteptandu-l pe Godot" de Samuel Beckett. Pe marele ecran a aparut
in filme ca "Pustiul", "Baltagul" sau "Rascoala".
Prima aparitie in cinema: 1956. Autenticitatea portretizarilor
din "Mingea", "Pustiul" si "Lupeni '29" il
include pe Sandu Sticlaru printre cei mai eficienti actori ai ecranului
romanesc. Stilul sau de joc simplu si direct, servit de un fizic dens si
puternic, confera o acuta tenta de veracitate rolurilor din
"Baltagul", "Rascoala" si "Asediul". Cu anii,
personajul volitiv si pitoresc al acestui interpret de roluri secundare va
demonstra ca este capabil sa fixeze o situatie dramatica, oricat de fulguranta,
aparent fara nici o dificultate profesionala.
A fost distribuit in numeroase filme romanesti. A incantat cu arta lui toate generatiile din ultimii cincizeci de ani. Intotdeauna il vom aplauda cu aceeasi bucurie.
A fost distribuit in numeroase filme romanesti. A incantat cu arta lui toate generatiile din ultimii cincizeci de ani. Intotdeauna il vom aplauda cu aceeasi bucurie.
Sandu Sticlaru a interpretat pana in ultimele luni de viata
teatru radiofonic pe postul national, el fiind "vocea" naratorului
"Amintirilor din copilarie" ale lui Ion Creanga.
Personalitate de o vitalitate iesita din comun, la varsta de 80
de ani Sandu Sticlaru a inceput sa ia lectii de informatica, pentru a ramane la
curent cu noile descoperiri ale tehnicii si a stapani eficient limbajul
Internetului.
S-a stins din viata la 3 octombrie 2006.
·
Septembrie (1978)
- Pontonier
·
Un text cu bucluc (1976)
·
Procesomanii (1973)
·
Anecdota (1972)
·
Un martor al igienii (1972)
·
Farsa lui Pathelin / (1971)
·
Asediul (1970)
·
Baltagul (1969)
- Parintele Daniil
·
Sanda / (1968)
·
Răscoala (1965)
·
Casa neterminată (1964)
·
O dragoste lungă de-o seară (1963)
·
Lupeni 29 (1962)
·
Pustiul (1962)
- sofer
·
Setea (1961)
·
Când primăvara e fierbinte (1960)
·
Avalansa (1959)
·
Mingea (1958)
·
Bijuterii de familie (1957)
·
La "Moara cu noroc" / La
moara cu noroc (1955) - Marti
La
Moara cu noroc
Cu
Irina Răchiţeanu Şirianu
Biografie
Irina Răchiţeanu Şirianu
Născută
în 1920, la Brăila, a făcut studii de actorie la Conservatorul din București
fiind colegă de generație cu Raluca Zamfirescu, Eugenia Bădulescu, Corina
Constantinescu. A fost una dintre elevele preferate ale Mariei Filotti. A fost
angajată imediat după absolvire de Victor Ion Popa. A debutat în Domnișoara
Nastasia de G.M. Zamfirescu, la Teatrul din Sărindar. Ulterior, a interpretat
la Teatrul Modern, în piesa Henric IV de Pirandello, în regia lui Aurel Ion
Maican. La Teatrul „Comedia” al lui Sică Alexandrescu a jucatîn Strigoii de
Ibsen și Mașina de scris de Cocteau. În fine, la Teatrul „Nostru”, a
interpretat, triumfal, rolul titular din Thérèse Raquin de Zola, în regia
Luciei Sturdza-Bulandra. În 1947, directorul Teatrului Național, Zaharia
Stancu, a angajat-ocu titlul de societar clasa a III-a, semn al valorii
recunoscute. Rolul Carminei din Frumoasa adormită de Rosso di San Secondo, în
regia lui Ion Sava, i-adeschiscariera de trei decenii pe scena Teatrului
Național, unde a interpretatroluri de anvergură dramatică: Anca din Năpasta
deCaragiale, Lady Torrance din Orfeu în infern de Tennessee Williams, alături
de Florin Piersic, Maria Stuart de Schiller, Doamna Clara din Vlaicu Vodă de
Davila, Medeea lui Seneca și, după ’89, unul dintre ultimele sale roluri,
Rebecca Nurse din Vrăjitoarele din Salem de Arthur Miller.
·
Nunta insangerata / (1976)
·
Realitatea ilustrata (1969)
·
Viața învinge (1951) - Anca Olteanu, sotia
lui Dan
·
Focuri sub zapada (1941) - Maria
BATRANA
SI HOTUL Irina Rachiteanu Sirianu Sorin Medeleni:
Cu
Leopoldina Bălănuţă:
Biografie
Leopoldina Bălănuţă
Leopoldina
Bălănuță (n. 10 decembrie 1934, Păulești, județul Vrancea - d. 15 octombrie
1998) a fost o actriță româncă.
A absolvit în 1957 Institutul de de Artă Teatrală și Cinematografică (IATC) din București, la clasa Mariettei Sadova, Marcel Anghelescu, și a debutat la București, în regia lui Ion Cojar, jucând-o pe Velea din “Prima întâlnire”, de Tatiana Sîtina. Ultimul ei rol a fost cel din "O batistă în Dunăre", de D.R. Popescu, la Teatrul Național, montat de același regizor.
A debutat pe scena Teatrului Mic cu piesa "Prima întâlnire". A avut roluri memorabile în "Vassa Jeleznova" și "Mama" de Maxim Gorki, "Anna Karenina", de Lev Tolstoi, "Medeea" de Euripide, "Martin Eden" de Jack London, "Noaptea Iguanei" de Tennessee Williams, "Oameni sărmani" de Feodor Dostoievski, "Livada cu vișini" de Anton Pavlovici Cehov, "Doi pe un balansoar" de William Gibson și, în special, în piesele lui Dumitru Radu Popescu, "Ca frunza dudului în rai" și "O batistă în Dunăre" (alături de Mariana Mihuț și Ileana Stana Ionescu).
A fost distribuită și în filme, mai ales în roluri cu încărcătură dramatică, "Nunta de piatră" (1972), "Dincolo de pod" (1975), "Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii" (1979), "Clipa" (1979), "Bietul Ioanide" (1979), "Năpasta" (1982), etc.
Leopoldina Bălănuță a avut și o colaborare de succes cu Televiziunea. "Gaițele" (1993), "Strigoii" (1992), "Trandafirul și coroana", "Conu' Leonida față cu reacțiunea"(1985), "Moartea unui comis voiajor" (1977), "Idolul și Ion Anapoda" (1991) sunt doar câteva din piesele în care a apărut la Televiziune.
Deși a fost considearată o actriță dramatică, Leopoldina Bălănuță a avut și niște memorabile roluri de comedie. Sceneta TV "Care de dame" de G.H. Brăescu, realizată în 1980 (unde actrița intruchipează 4 personaje) este considerată unul din momentele de referință din istoria divertismentului TV românesc.
Leopoldina Bălănuță a fost una din cele mai importante actrițe care a practicat spectacolul de poezie și care s-a preocupat intens de acest lucru. Continuatoare a recitativului dramatic creat de școlile lui Constantin Nottara și Gheorghe Storin, Leopoldina Bălănuță a dat un regal de muzică și poezie, împreună cu Narcisa Suciu, în spectacolul "O întâmplare a ființei" din 27 ianuarie 1998, pe versurile poeților Ana Blandiana, Ștefan Augustin Doinaș, Magda Isanos, Nicolae Labiș și Nichita Stănescu. „Eu plec cu viata mea în teatru; teatrul vine cu viața lui în viața mea. Mă gândeam câtă dreptate a avut sărmanul Tarkovski, care spunea, în ultimele zile ale existenței lui: «Doamne, am obosit așteptându-te!» […] totdeauna arta mi-a apărut ca o ștafetă a Dumnezeirii”.
Leopoldina Bălănuță a fost fată de preot iar în 1977 s-a căsătorit cu binecunoscutul actor Mitică Popescu.
A absolvit în 1957 Institutul de de Artă Teatrală și Cinematografică (IATC) din București, la clasa Mariettei Sadova, Marcel Anghelescu, și a debutat la București, în regia lui Ion Cojar, jucând-o pe Velea din “Prima întâlnire”, de Tatiana Sîtina. Ultimul ei rol a fost cel din "O batistă în Dunăre", de D.R. Popescu, la Teatrul Național, montat de același regizor.
A debutat pe scena Teatrului Mic cu piesa "Prima întâlnire". A avut roluri memorabile în "Vassa Jeleznova" și "Mama" de Maxim Gorki, "Anna Karenina", de Lev Tolstoi, "Medeea" de Euripide, "Martin Eden" de Jack London, "Noaptea Iguanei" de Tennessee Williams, "Oameni sărmani" de Feodor Dostoievski, "Livada cu vișini" de Anton Pavlovici Cehov, "Doi pe un balansoar" de William Gibson și, în special, în piesele lui Dumitru Radu Popescu, "Ca frunza dudului în rai" și "O batistă în Dunăre" (alături de Mariana Mihuț și Ileana Stana Ionescu).
A fost distribuită și în filme, mai ales în roluri cu încărcătură dramatică, "Nunta de piatră" (1972), "Dincolo de pod" (1975), "Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii" (1979), "Clipa" (1979), "Bietul Ioanide" (1979), "Năpasta" (1982), etc.
Leopoldina Bălănuță a avut și o colaborare de succes cu Televiziunea. "Gaițele" (1993), "Strigoii" (1992), "Trandafirul și coroana", "Conu' Leonida față cu reacțiunea"(1985), "Moartea unui comis voiajor" (1977), "Idolul și Ion Anapoda" (1991) sunt doar câteva din piesele în care a apărut la Televiziune.
Deși a fost considearată o actriță dramatică, Leopoldina Bălănuță a avut și niște memorabile roluri de comedie. Sceneta TV "Care de dame" de G.H. Brăescu, realizată în 1980 (unde actrița intruchipează 4 personaje) este considerată unul din momentele de referință din istoria divertismentului TV românesc.
Leopoldina Bălănuță a fost una din cele mai importante actrițe care a practicat spectacolul de poezie și care s-a preocupat intens de acest lucru. Continuatoare a recitativului dramatic creat de școlile lui Constantin Nottara și Gheorghe Storin, Leopoldina Bălănuță a dat un regal de muzică și poezie, împreună cu Narcisa Suciu, în spectacolul "O întâmplare a ființei" din 27 ianuarie 1998, pe versurile poeților Ana Blandiana, Ștefan Augustin Doinaș, Magda Isanos, Nicolae Labiș și Nichita Stănescu. „Eu plec cu viata mea în teatru; teatrul vine cu viața lui în viața mea. Mă gândeam câtă dreptate a avut sărmanul Tarkovski, care spunea, în ultimele zile ale existenței lui: «Doamne, am obosit așteptându-te!» […] totdeauna arta mi-a apărut ca o ștafetă a Dumnezeirii”.
Leopoldina Bălănuță a fost fată de preot iar în 1977 s-a căsătorit cu binecunoscutul actor Mitică Popescu.
·
Codin și Chira Chiralina (1993)
·
Balanța (1992)
·
Rămânerea (1992)
·
Trandafirul si coroana / (1991)
·
Punct și de la capăt (1987)
·
Umbrele soarelui (1986)
·
Conu Leonida fata cu reactiunea
/ (1985) - Efimita
·
Năpasta /
Napasta (1985)
·
Scopul și mijloacele (1983)
·
Mult mai de pret e iubirea (1982)
·
Înghițitorul de săbii (1981)
·
Semnul Șarpelui (1981)
·
Bietul Ioanide (1980) - Elvira, sotia lui
Ioanide
·
Blestemul pământului Blestemul
iubirii / Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii (1980) -
Zenobia Trailer
·
Clipa (1979)
·
Pe firul apei (1978)
·
Moartea unui comis-voiajor / (1977)
- Linda Loman
·
Dincolo de pod (1976) - Negustoreasa Mara
·
Duhul aurului (1974)
·
Tatăl risipitor (1974) - taranca Constanta
Oaie
·
Nunta de piatră (1973) - Fefeleaga
·
Oameni sarmani (1969) - Varvara
Alekseyevna
·
Dacii (1967)
- dublaj voce Meda
·
Subteranul (1967)
- Irina
·
Tristan / (1966)
- Gabriela Kloterjanh
·
Pisica de mare (1963)
Filmografie - el însuşi
/ ea însăşi
·
Mitul lui Mitica (1982) - Victoria
Semnul
Sarpelui (1981):
Omul si ciinele 1988 Mircea Popescu
GÂNDURI
PESTE TIMP 15 Octombrie
Acţiunea este consecinţa gândirii, iar bucuria
sau suferinţa sunt consecinţele ale acesteia. Astfel, noi culegem ce am
semănat, iar fructele sunt dulci sau amare.
JAMES ALLEN
Friedrich Nietzsche - Citate:
SFATURI
UTILE 15 Octombrie
LEACURI BĂBEŞTI – 2
Continuăm postarea
acestui articol care are patru părţi şi este foarte important de ştiut, mai
ales în condiţiile actuale.
Menopauza
Cel mai indicat tratament care sa va ajuta sa suportati mai usor durerile in perioda de menopauza este ceai de urzica si de galbenele. Hreanul va ajuta sa aveti noptile mai linistite si sa uitati de dereglarile de peste zi ale propriului organism.
Menstruatie
Atunci cind vi se intimpla sa singerati abundent in timpul ciclului menstrual, trebuie sa recurgeti la ajutorul scortisoarei, al frunzelor de platan si de urzica tinara. O alta metoda consta in consumarea a trei-patru lamii pe zi. Dereglarile menstruale se pot trata si cu ceai de coada soricelului sau de musetel. Grecii si romanii foloseau ca remedii naturiste frunzele de alun salbatic, petalele de trandafir roz sau rozmarinul. Galbenelele si morcovii regleaza debitul de singe eliminat in timpul ciclului menstrual. Pentru a intirzia perioadele ciclului beti ceai de ghimbir sau smirna, in timp ce lavanda si gura leului amelioreaza durerile provocate de menstruatie.
Iesiri necontrolate
Lavanda este o planta renumita pentru proprietatile sale sedative, fiind des recomandata bolnavilor de nervi. Ca leguma, cel mai bine este sa aveti un meniu bazat pe varza. Aroma de scortisoara si mierea amelioreaza starile de tremur si diminueaza sentimentul de anxietate.
Stari de greata
Pentru a contracara starile de greata folositi ca leac ghimbirul si piperul. In general, aromele puternice de scortisoara, musetel, trifoi, lamiie, lavanda reduc senzatia de voma. Ca sirop puteti mixa in cantitati egale petale de trandafir si miere. Inainte de masa beti o cescuta de apa calduta, iar dupa ce ati mincat luati o lingurita din siropul preparat. Astfel preveniti senzatia de voma si treptat va veti simti intr-o forma de zile mari.
Nevralgie
Ca remediu intern se recomanda ceaiul de musetel indulcit cu miere. Ca remediu extern e bine sa va masati timplele cu ulei de ghimbir diluat cu zeama de la doi-trei catei de usturoi storsi. Asa veti scapa mai repede de durerea care va chinuie. Totodata puteti aplica o compresa frunze de varza sau de mustar fierbinti. Pentru o mai mare eficienta a tratamentelor este indicat sa folositi si o lotiune revigoranta, pe care o obtineti din amestecul unei parti de otet de mere cu o parte de apa de trandafir. Esenta de cedru, amoniacul si menta va vor fi totdeauna de ajutor.
Cel mai indicat tratament care sa va ajuta sa suportati mai usor durerile in perioda de menopauza este ceai de urzica si de galbenele. Hreanul va ajuta sa aveti noptile mai linistite si sa uitati de dereglarile de peste zi ale propriului organism.
Menstruatie
Atunci cind vi se intimpla sa singerati abundent in timpul ciclului menstrual, trebuie sa recurgeti la ajutorul scortisoarei, al frunzelor de platan si de urzica tinara. O alta metoda consta in consumarea a trei-patru lamii pe zi. Dereglarile menstruale se pot trata si cu ceai de coada soricelului sau de musetel. Grecii si romanii foloseau ca remedii naturiste frunzele de alun salbatic, petalele de trandafir roz sau rozmarinul. Galbenelele si morcovii regleaza debitul de singe eliminat in timpul ciclului menstrual. Pentru a intirzia perioadele ciclului beti ceai de ghimbir sau smirna, in timp ce lavanda si gura leului amelioreaza durerile provocate de menstruatie.
Iesiri necontrolate
Lavanda este o planta renumita pentru proprietatile sale sedative, fiind des recomandata bolnavilor de nervi. Ca leguma, cel mai bine este sa aveti un meniu bazat pe varza. Aroma de scortisoara si mierea amelioreaza starile de tremur si diminueaza sentimentul de anxietate.
Stari de greata
Pentru a contracara starile de greata folositi ca leac ghimbirul si piperul. In general, aromele puternice de scortisoara, musetel, trifoi, lamiie, lavanda reduc senzatia de voma. Ca sirop puteti mixa in cantitati egale petale de trandafir si miere. Inainte de masa beti o cescuta de apa calduta, iar dupa ce ati mincat luati o lingurita din siropul preparat. Astfel preveniti senzatia de voma si treptat va veti simti intr-o forma de zile mari.
Nevralgie
Ca remediu intern se recomanda ceaiul de musetel indulcit cu miere. Ca remediu extern e bine sa va masati timplele cu ulei de ghimbir diluat cu zeama de la doi-trei catei de usturoi storsi. Asa veti scapa mai repede de durerea care va chinuie. Totodata puteti aplica o compresa frunze de varza sau de mustar fierbinti. Pentru o mai mare eficienta a tratamentelor este indicat sa folositi si o lotiune revigoranta, pe care o obtineti din amestecul unei parti de otet de mere cu o parte de apa de trandafir. Esenta de cedru, amoniacul si menta va vor fi totdeauna de ajutor.
10
SFATURI PENTRU A ÎNVĂȚA MAI REPEDE
Se pare că în sesiune
nu doar studenţii au parte de zile de chin. Cu siguranţă pentru unii partea cea
mai dificilă este susţinerea examenului. De parte cealaltă a baricadei
sunt persoanele care trebuie să evalueze activitatea studenţilor. Cu toţii vrem
să trecem peste sesiune mai uşor. Aceste tehnici pentru a învăţa repede vor
avea efect dacă le vei folosi constant.
1.Măreşte constant viteza cu care citeşti;
Cât de confortabil te
simţi când mergi cu viteză într-o maşină? Care este limita? Ideea este că unele
persoane au învăţat să conducă repede şi se simt confortabil făcând asta.
Acelaşi lucru este posibil în ceea ce priveşte cititul. Cititul rapid nu ţine
atât de mult de tehnică cât de starea psihică. Ia ca exemplu un pilot de curse;
nu o să asculte în maşină muzică pe fundal. Pilotul este concentrat
100% la pistă şi maşină. Pentru a putea învăţa mai repede trebuie să ai
aşteptări mai mari de la tine!
2. Priveşte cartea ca o mină din care trebuie să extragi lucrurile
esenţiale;
Pentru a obţine
materia primă, muncitorii separă din rocă elementele esenţiale pentru a fi
prelucrate. Cărţile oferă acelaşi lucru pentru cititori. Practic vei sorta prin
mii de cuvinte pentru a obţine ideile esenţiale oferite de carte. Dacă vrei să
înveţi mai repede, vei schimba doar perspectiva: renunţă la rocă şi caută
materia primă. Cartea trebuie citită pentru a înţelege mesajul, nu pentru a
explica fiecare cuvânt!
3. Renunţă la cititul cu voce tare
Majoritatea
persoanelor au învăţat să citească cu voce tare pentru a fi verificaţi dacă
greşesc. Problema este că o parte nu vor renunţa la această metodă. Pentru a
citi mai rapid renunță la acest obicei. Acelaşi lucru este valabil chiar dacă
nu citeşti cu voce tare dar “citeşti în gând”. Acest moment este foarte
important, începe a folosi doar ochii ca organ ce percepe cuvintele.
4. Foloseşte degetul pentru a citi
Pentru unii această
metodă este cam ciudată. Probabil pentru că îşi aduc aminte de orele de lectură
din gimnaziu. De fapt această metodă este esenţială pentru a regla viteza cu
care citeşti. Te menţine concentrat, fără a sări paragrafele. De exemplu poti
folosi un creion pentru a urmări paragrafele sau pentru a nota ideile
principale. În timp vei alege metoda potrivită pentru tine.
5. Renunţă la recitirea paragrafelor deja parcurse – NU sări paragraful!
În mod normal cititul
este liniar, urmând fiecare rând; cu toate acestea se întâmplă ca uneori să ne
întoarcem la un cuvânt sau chiar la recitirea unui paragraf. Facem acest lucru
fără să ne dăm seama. Din acest motiv este foarte important să te concentrezi
şi evită pe cât posibil “să sari rândul”. Gândeşte că vezi un film la TV şi nu
ai cum să te întorci să revezi o secvenţă. Cu siguranţa dacă citeşti continuu
vei înţelege mai uşor inclusiv cuvântul neînţeles pe care vroiai să îl
reciteşti.
6. Foloseşte viziunea periferică
La fel cum este
posibil să antrenezi muşchii, poţi să îţi antrenezi creierul să absoarbă mai
multe informaţii/cuvinte citite. Exerciţiul pentru a folosi viziunea periferică
constă în a imagina o linie pe mijlocul paginii. În loc să citeşti de la stânga
la dreapta fiecare linie, încearcă să citeşti de sus în jos urmărind linia
imaginară. Unii care citesc rapid desenează o linie pe pagină. Poţi compara
aceast exerciţiu cu viziunea pe care o are şoferul la volan. Deşi el urmăreşte
linia drumului percepe atât semnele de circulaţie de pe marginea drumului dar
şi ce apare în oglinzi.
7. Învaţă să citeşti cuvintele cheie
40-60% din cuvintele
de pe o pagină nu sunt importante pentru ideea principală. Dacă acele cuvinte
ar fi acoperite, cu siguranţă vei putea să înveți repede. În concluzie, dacă
descoperi aceste cuvinte cheie, ai putea scana mai uşor textul. În funcţie de
tipul textului citit, acestea vor fi diferite, de la conjuncţii/prepoziţii,
până la cuvinte specifice materiei.
8. Elimină opririle pe un singur cuvânt
Pe măsură ce citeşti,
uneori ochii se vor opri asupra unui cuvânt pentru a se odihni. De exemplu,
copii care învaţă să citească se vor opri pe aproape fiecare cuvânt. Pentru a
învăța repede trebuie să treci mai uşor peste majoritatea cuvintelor. Renunţă
la acest obicei, astfel vei progresa mai repede.
9. Pauzele lungi şi dese cheia marilor succese
Studiile sunt clare în
această privinţă. Cititul continuu este mai puţin eficient decât dacă vei lua o
pauză de cinci-zece minute la o oră. Poţi pune şi o alarmă iar pentru
următoarele 60 de minute concentrează-te doar la citit. În fiecare pauză, dacă
ai citit o oră, poţi face ceva ce îţi place: mănâncă ceva dulce, bea un ceai,
privește pe geam.
10. Stabileşte un obiectiv pentru sesiunea de citit
Probabil cel
mai important aspect dacă nu primul lucru pe care trebuie să îl faci
pentru a învăța repede. Ai o carte de 300 de pagini de citit? Stabileşte cât de
repede vrei să o citeşti. Nu te lăsa pierdut în lectură. Stabileşte ca obiectiv
100 de pagini pe oră. 50 de pagini în jumătate de oră, 17 pagini în 10 minute,
deci 1.7 pagini pe minut. Imposibil? Totul depinde de tine. Cu cât stabileşti
un obiectiv mai mare cu atât te vei forţa să fii mai bun.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu