MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU

VINERI 5 OCTOMBRIE 2018

Bună dimineața, prieteni!

Să mulțumim Domnului că ne-a arătat și astăzi, vinery, lumina zilei și să-L rugăm să ne ocrotească de cel rău! Doamne ajută-ne!

Nu uitați, materialele prezentate zilnic de mine vă sunt destinate gratuit! Citiți-le și cu siguranță veți avea câte ceva de învățat din ele!

Eu sunt aici pentru toți prietenii mei și îmi voi continua misiunea cât timp va dori Domnul să fac această muncă!

Vă invit să ascultați două ore de muzică italiană bună:

Romantic Italian Traditional Música - Instrumental Música From Italy - 2 Hour Italian Música

ISTORIE PE ZILE 5 Octombrie

Evenimente

· 610: Heraclius a fost încoronat în Constantinopol ca Împărat bizantin, după ce l-a detronat pe predecesorul său Focas. Heraclius I (latină: Flavius Heraclius Augustus) (n. 575; d. 11 februarie 641), împărat al Imperiului Roman de Răsărit (Bizantin) între 5 octombrie 610 și 11 februarie 641. El a fost întemeietorul dinastiei Heracliene. Heraclius a reorganizat conducerea imperiului, după decăderea suferită sub predecesorii săi la tron, și a reușit să redobândească de la perși teritoriile pierdute anterior. A încercat să încurajeze reunificarea dintre creștinii ortodocși și monofiziți, prin promovarea unei dogme de compromis, numită monotelism. Deasemenea, a schimbat limba oficială a imperiului din latină în greacă. Numeroși istorici consideră schimbarea din timpul domniei lui Heraclius ca punctul de ruptură cu trecutul roman al Bizanțului și obișnuiesc să numească imperiul ca „Bizantin”, în loc de „Roman de Răsărit”, după această dată. Flavius Focas Augustus, cunoscut sub numele de Focas Tiranul, a fost împărat bizantin între 602 și 610. A ajuns la tron în urma răscoalei împotriva lui Mauriciu și a fost detronat de Heraclius. Focas era originar din Tracia. Era ofițer de rang inferior în armata bizantină pe la 600. A servit în delegații diplomatice la avari. În 602, profitând de un moment de instabilitate, a pornit o răscoală împotriva lui Mauriciu, în Balcani, apoi în tot imperiul. Răscoala s-a terminat cu executarea lui Mauriciu și a familiei sale și încoronarea lui Focas în Biserica Sf. Ioan Botezătorul.

· 869: S-a intrunit al IV-lea Conciliu Ecumenic de la Constantinopol.

· 1143: Regele Alfonso al VII-lea al Leónului recunoaște Portugalia ca regat. Alfonso al VII-lea (1 martie 1105 – 21 august 1157), născut cu numele de Alfonso Raimúndez și poreclit Împăratul, a devenit regele Galiciei în 1111 și regele Leonului și al Castiliei în 1126. Alfonso a folosit pentru prima dată titlul de Împărat peste toată Spania, alături de mama sa, Urraca, odată ce ea l-a investit în conducerea directă a orașului Toledo, în 1116. El a fost fiul lui Urraca a Leonului și Raymond de Burgundia, primul membru al Casei de Burgundia care guverna Peninsula Iberică.

· 1450: Louis IX, Duce de Bavaria ordona expulzarea evreilor din Bavaria de Jos.

· 1455: Petru Aron, domn al Moldovei, primește un ultimatum de la sultanul Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, prin care i se cere sa plătească un tribut de 2.000 de galbeni în termen de trei luni de zile. Domnul Moldovei, Petru al III-lea Aron, a fost fiul natural al lui Alexandru cel Bun, mama sa nefiind cunoscută. Prima domnie: octombrie 1451 – februarie 1452; a doua domnie: august 1454 – februarie 1455; a treia domnie: mai 1455 – aprilie 1457. În 1456, Petru Aron se învoieste să plătească turcilor un tribut de 2000 de galbeni, pentru a înlătura pericolul ce îl ameninţa din această parte. A fost răsturnat de la putere de Ştefan cel Mare, fiul lui Bogdan al II-lea, care l-a învins în două lupte în aprilie 1457. Petru Aron s-a refugiat în Polonia, apoi în secuime, de unde provoacă ostilităţile dintre Ştefan cel Mare şi Matei Corvin. După lupta de la Baia din 1467, când Ştefan cel Mare îl învinge pe Matei Corvin, Petru Aron este prins de Ştefan cel Mare şi ucis (probabil în 1469).

· 1550: Este fondat orasul Concepción din Chile de conchistadorul spaniol Pedro de Valdivia

· 1665: Este fondata Universitatea din Kiel, actuala Germanie.

· 1735: Tratatul de la Viena; confirmă victoria politicii ruso-hasburgiene în Polonia

· 1793: În Franța este instituită era republicană. Aceasta începea pe 22 septembrie 1792; anul era format din 12 luni a câte 30 de zile, împărțite și ele în decade. Este interzis Creştinismul!

· 1795: Insurecție regalistă la Paris: generalii Napoleon Bonaparte și Joachim Murat deschid focul asupra insurgenților. Napoleon devine general de divizie

· 1862: S-a înfiintat, la Arad, ”Asociatia nationala pentru cultura si conservarea poporului român”.

· 1864: Orașul indian Calcutta este distrus aproape în întregime de un ciclon; 60 000 de morți.

· 1895: Lângă Londra are loc prima cursă ciclistă contra cronometru pe șosea. Evenimentul a fost organizat de North Road Cycling Club, pe un traseu de 50 de km.

· 1897: apare la Bucureşti revista enciclopedia populară "Albina" (1897-1916; 1922-1928; 1933-1937) şi (din 1945 pînă în 22 decembrie 1989) revista Aşezămintelor culturale din România. Director fondator: Spiru Haret.

· 1905: Wilbur Wright realizează cu avionul Wright Flyer III un zbor de peste 38,6 km în 39,5 minute, până acum cel mai lung zbor cu un avion alimentat. Wilbur Wright (n. 16 aprilie 1867, Melville, Indiana – d. 30 mai 1912, Dayton, Ohio, SUA)

· 1908: Austro-Ungaria a anexat Bosnia–Herţegovina. Izvolski, ministrul de externe al tarului Rusiei îi adresează, la 2 iulie 1908, un memoriu omologului sau austriac, Aehrenthal, prin care, în schimbul modificării regimului Strâmtorilor, în sensul instituirii libertăţii de circulaţie pentru navele de război, Rusia isi dadea acordul pentru anexarea Bosniei-Herţegovina şi a sangeacului Novi Pazar. Prin Acordul de la Buchlau, din 15 septembrie 1908, a fost consfintita intelegerea dintre cele doua mari puteri europene, astfel ca împăratul Franz-Joseph emite la 5 octombrie 1908 rescriptul privind anexarea Bosniei-Herţegovina. Anexarea acestui teritoriu incalca insa în prevederile Tratatului de la Berlin din 1878 şi deschidea o nouă etapă în asa numita „problema orientală”, în condiţiile în care Viena a violat tratatul, fără a se fi consultat în prealabil cu puterile semnatare, cu excepţia Germaniei. Prin anexarea celor două provincii, Austro-Ungaria îşi întărea substanţial influenţa în Peninsula Balcanică şi dădea o lovitură grea mişcării de emancipare şi unitate statală a sârbilor. Cele două provincii anexate de austrieci aveau o populaţie majoritar sârbă şi făceau parte din vatra naţională a acestui popor. Diplomaţia germană a sprijinit monarhia habsburgică şi a convins guvernul otoman să ajungă la o înţelegere cu Austro-Ungaria şi Bulgaria, pe calea obţinerii unor recompense băneşti, în schimbul recunoaşterii de către Poartă a noii situaţii de fapt din Balcani, iar pe de altă parte, s-a opus revizuirii statutului Strâmtorilor. Rezolvarea crizei bosniace a constituit, pe moment, o victorie diplomatică a Puterilor Centrale.

· 1908: Bulgaria si-a declarat independenta fata de Imperiul Otoman. Ferdinand I al Bulgariei a devenit tar.

· 1910: Datorită abdicării regelui Manuel al II-lea, monarhia este abolită în Portugalia și este proclamată Prima Republica Portugheză; Teófilo Braga este primul președinte al guvernului provizoriu al țării. Portugalia a devenit republică, in urma unei revolte populare care a dus la rasturnarea monarhiei. Joaquim Teófilo Fernandes Braga (n. 24 februarie 1843 – d. 28 ianuarie 1924) a fost un scriitor, critic literar, istoric literar și om politic portughez. A fost conducător al Generației de la 1870 (împreună cu Antero de Quental) și întemeietor al folcloristicii, istoriei și criticii literare portugheze. În perioada 1910 – 1911, a fost președinte al Guvernului Provizoriu al Portugaliei.

· 1915: Bulgaria intră în primul război mondial de partea Puterilor Centrale (Germania si Austro-Ungaria).

· 1918: (5/18 octombrie) Declaraţia de independenţă a Transilvaniei, adoptată de Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania în şedinţa din 29 septembrie de la Oradea, este citită în Parlamentul ungar de la Budapesta de dr. Alexandru Vaida-Voievod. Depunerea declaratiei a urmat mai multor actiuni ale fruntasilor politici ai romanilor, prin care s-a incercat dobandirea independentei. La sfarsitul lunii septembrie, Comitetul executiv al Partidului National Roman a adoptat o declaratie care proclama “independenta natiunii romane”.In aceasta declaratie romanii ardeleni isi afirmau dreptul inalienabil la o viata nationala independenta. Cu o zi inainte ca Alexandru Vaida, unul dintre conducatorii Partidului National Roman din Transilvania si apoi al Partidului National-Taranesc Roman, sa dea citirii actul, imparatul Carol I a lansat manifestul “Catre poparele mele credincioase”, in incercarea de a salva monarhia de la dezintegrare, propunand ca solutie, federalizarea Austro-Ungariei, dar solutia sa nu a fost luata in seama. Ulterior acestui eveniment, s-a format Consiliul National Roman Central cu sediul la Arad care a devenit organul central al luptei romanilor pentru unire. Alexandru Vaida Voevod (n. 27 februarie 1872, Olpret, azi Bobâlna — d. 19 martie 1950, Sibiu), om politic, medic, publicist, unul dintre liderii marcanți ai Partidului Național Român din Transilvania, apoi al Partidului Național Țărănesc. Vaida-Voevod a debutat politic în anturajul arhiducelui Franz Ferdinand, ca susținător al drepturilor românilor transilvăneni. După Unirea Transilvaniei cu România și fuziunea naționalilor transilvăneni cu țărăniștii din Vechiul Regat, s-a numărat printre liderii marcanți ai noului Partid Național Țărănesc. În activitatea politică, Alexandru Vaida-Voevod a ocupat timp de trei mandate funcția de premier al României, remarcându-se de asemenea la conducerea Ministerului de Interne și a Ministerului de Externe. A sprijinit regimul autoritar al regelui Carol al II-lea, motiv pentru care i-a părăsit pe național-țărăniști și a întemeiat propriul partid. După instaurarea monarhiei autoritare a fost numit consilier regal, iar șeful statului l-a folosit pentru a-și justifica regimul, mizând pe credibilitatea unor politicieni cu experiență, care erau fideli monarhiei.

· 1930: Incepe prima Conferinţă balcanică cu participarea României, Greciei, Iugoslaviei, Bulgariei, Turciei şi Albaniei. Conferinţa a fost desfăşurată la Atena şi a durat pînă pe 13 octombrie. Delegaţii au convenit pentru încheierea unui pact balcanic.

· 1944: Femeile din Franţa primesc dreptul la vot.

· 1947: Se constituie Kominformul (Centrul de Informaţii al Comunismului Internaţional), unealta stalinista de subordonare a partidelor comuniste din lume. Denumirea Cominformului provine de la contragerea denumirii în rusa Информационное бюро коммунистических и рабочих партий, (în romana Biroul de Informații al Partidelor Comuniste și Muncitorești). Crearea Cominformului de către Stalin apare ca răspuns la Planul Marshall american, refuzat de „democrațiile populare” din Europa Centrală (sub presiunea sovietică). În cursul acestei reuniuni a fost pronunțată Doctrina Jdanov. Scopul Cominformului era de a controla strâns evoluția ideologică și politică a statelor și partidelor comuniste participante. Sediul Cominformului a fost stabilit la Belgrad, capitala Iugoslaviei. Singurele întruniri ale Cominformului au avut loc în septembrie 1947 (Polonia), în iunie 1948 (România) și noiembrie 1949 (Ungaria). În data de 28 iunie 1948, Partidul Comuniștilor din Iugoslavia este exclus din Cominform, organizatia este dizolvata in 1956, ca efect al destalinizării lansate de Nikita Hrusciov, după cel de-al XX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și după „raportul secret” privitor la „cultul personalității” și la crimele lui Stalin.

· 1947: Primul discurs televizat de la Casa Alba fost rostit de care presedintele SUA Harry S. Truman.

· 1956: Tribunalul Militar Bucuresti l-a condamnat la 7 ani de închisoare corectionala, sub acuzatia de a fi redactat si multiplicat manifeste anticomuniste, pe scriitorul Nicolae Balota, arestat la 3 ianuarie, in acelasi an.

· 1957: În urma unei lovituri de stat, Portugalia s-a proclamat republică.

· 1962: Membrii trupei The Beatles au lansat primul lor hit în Anglia, Love Me Do. The Beatles a fost unul dintre grupurile a cărui muzică a fost cea mai influentă pentru era rock care a urmat. Grupul a fost alcătuit din John Lennon (vocal, chitară ritmică), Paul McCartney (vocal, chitară bas), George Harrison (chitară solo) și Ringo Starr (baterie). Ei au avut ca țintă generațiile de tineri rezultate de după al Doilea Război Mondial, în Anglia, SUA, etc. Fără dubiu, „The Beatles” este unul din cele mai faimoase și de succes grupuri în istoria muzicii rock, contorizând peste 1,1 miliarde de discuri vândute în lumea întreagă. În timp ce inițial au devenit faimoși pentru ceea ce unii au etichetat drept muzică pop, lucrările lor de mai târziu au realizat o combinație de laude atât din partea criticilor cât și din partea ascultătorilor inegalată în secolul XX. În cele din urmă, ei și-au dovedit nu doar talentul de muzicieni, au pășit granița spre cinematografie, și în particular, în cazul lui John Lennon este vorba de activism politic. În 2004 revista Rolling Stone clasa trupa The Beatles pe locul 1 pe lista celor 100 cei mai mari artiști ai tuturor timpurilor. În conformitate cu aceeași revistă, muzica inovativă a trupei The Beatles și impactul cultural au ajutat la definirea anilor 1960.

· 1962: A fost lansat “James Bond Dr. No”, primul film din seria James Bond. Din distribuţie făceau parte Sean Connery şi “Bond-Girl” Ursula Andress.

· 1969: BBC One emite primul episod din Monty Python's Flying Circus a trupei de comedie Monty Python. Monty Python, sau The Pythons, este numele colectiv al creatorilor „Monty Python’s Flying Circus”, un show de comedie gen „sketch” difuzat de televiziunea britanică BBC pentru prima oară pe 5 octombrie 1969. Un total de 45 de episoade au fost realizate de-a lungul a patru sezoane. Fenomenul Python s-a dezvoltat de la emisiunea originală la ceva mult mai important ca arie și impact, incluzând turnee, cinci filme, numeroase albume, mai multe cărți și un musical, care i-au convertit pe membri inițiali în staruri de sine stătătoare. Seria de televiziune, difuzată de BBC între 1969 și 1974, a fost concepută, scrisă și interpretată de către Graham Chapman, John Cleese, Terry Gilliam, Eric Idle, Terry Jones și Michael Palin. Structurat mai mult sau mai puțin ca un „sketch show”, dar cu o abordare inovatoare bazată pe tehnica fluxului conștiinței (ajutată de animațiile lui Terry Gilliam), a forțat limitele a ceea ce era pe atunci considerat acceptabil, atât din punct de vedere al stilului, cât și al conținutului.

· 1972: La Paris este fondat Frontul Național Francez de extrema dreapta și Jean-Marie Le Pen este ales președintele acestei formatiuni nationaliste.

· 1983: Liderul sindicatului polonez necomunist „Solidaritatea”, Lech Walesa, a primit Premiul Nobel pentru Pace.

· 1984: Marc Garneau devine primul cosmonaut canadian, la bordul navei spatiale americane Challenger.

· 1986: Existenta armelor nucleare tinute in secret de israelieni, este dezvăluita ziarului britanic Sunday Times de Mordechai Vanunu, un cercetator de la centrul atomic Dimona din Israel. Povestea apare pe prima pagină a ziarului sub titlul: “Secretele din arsenalul nuclear al Israelului”.

· 1988: În Brazilia este promulgată Constituția Federală.

· 1992: Lennart Meri devine președinte al Estoniei. Lennart Georg Meri (29 martie 1929 – 14 martie 2006) a fost un scriitor, regizor și politician eston care a deținut funcția de președinte al Estoniei între 1992 și 2001. Meri a fost unul dintre conducătorii mișcării estoniene de independență față de URSS.

· 1994: Adepti ai sectei apocaliptice a Templului Solar se sinucid in masa. Politia elvetiana a descoperit 48 de cadavre au fost descoperite de poliţia elvetiana, douăzeci şi trei dintre cadavre au fost găsite într-o cameră ascunsă la subsolul unei ferme , în satul de Cheiry, la cca 60 de km. nord-est de Geneva. Alte 25 de cadavre , inclusiv unii copii, au fost gasite în trei cabane arse în Granges-sur-Salvan, la 47 km est de la Geneva, în apropiere de graniţa cu Italia. Multe dintre cadavre au fost găsite cu răni prin împuşcare şi pungi de plastic pe cap. Cei mai multi au fost îmbrăcati în robe de ceremonie. Secta Templului Solar, a fost fondata in 1984 de Dr. Luc Jouret şi Joseph di Mambro.

· 1997: Statele caucaziene si-au exprimat dorinta ca Romania sa fie inclusa in traseul petrolului exportat din Caucaz catre Europa Occidentala.

· 2000: Demonstrațiile de la Belgrad, capitala Serbiei, au dus la căderea lui Slobodan Miloșevici si a regimului sau autoritar. Susţinători ai opoziţiei din toată Serbia au luat cu asalt clădirea Parlamentului iugoslav din Belgrad proclamandu-l pe Vojislav Kostunica presedinte al Iugoslaviei. Vojislav Koštunica (n. 24 martie 1944, Belgrad) este fostul prim-ministru al Serbiei și președintele Partidului Democrat din Serbia (DDS). De asemenea, a fost ultimul președinte al Republicii Federale Iugoslavia, succesor al lui Slobodan Milošević. Datorită problemelor cu care se confruntă guvernul, datorate în special autoproclamării Kosovo ca stat independent, la 17 februarie 2008, Koštunica este nevoit să anunțe demisia guvernului său (8 martie 2008).

· 2001: In Romania a fost înfiinţată Jandarmeria Montană. Primul pluton de jandarmi montani, format din 30 de profesionişti în căţărare, lupte şi acţiuni de salvare, a început să patruleze traseele Buşteni, Azuga şi Sinaia.

· 2011: Versiunea în limba italiană a Wikipedia se autocenzurează împotriva proiectului de lege pentru ascultarea convorbirilor telefonice; este prima dată când Wikipedia folosește autocenzura.

Nașteri

· 1338: S-a nascut Alexios al III-lea, împăratul Trapezuntului. Alexios III Megas Komnenos sau Alexius III (d.20 martie 1390), a domnit din decembrie 1349, până la moartea sa. Domnia sa s-a distins prin numeroase realizari in plan religios si cultural. În timpul domniei sale, Alexios a făcut donații bogate mai multor mănăstiri, mai ales mănăstirii Sumela, și a fondat mănăstirea Dionisiu de la Muntele Athos.

· 1409: Carol al VIII-lea al Suediei (d. 1470)

· 1641: Francoise Athénaïs, Marchiză de Montespan, metresa regelui Ludovic al XIV-lea al Franței (d. 1707)

· 1658: Mary de Modena, regină consort a Angliei, Scoției și Irlandei (d. 1718)

· 1712: Francesco Guardi, pictor italian (d. 1793)

· 1713: S-a nascut Denis Diderot, filosof materialist francez, unul din autorii “Enciclopediei”. A fost unul dintre cei mai mari reprezentanti ai Iluminismului. A urmat studiile in scolile iezuitilor, dupa care s-a inscris la Colegiul “Louis le Grand” din Paris. A dus o viata boema, iar in 1743 s-a casatorit cu o lenjereasa. Opera vietii sale o reprezinta Enciclopediile franceze, la care a inceput sa lucreze dinainte de 1751 la cererea librarului Le Breton si pe care a reusit sa le finalizeze in 1772. In ciuda volumului de munca urias, Diderot a gasit timp sa isi scrie lucrarile filosofice, Pensées philosophiques (Cugetări filozofice, (1746) și Lettre sur les aveugles (Scrisoare despre orbi 1749), in care sustine adoptarea unei “religii naturale”. Dupa publicarea lucrarii “Scrisoarea despre orbi, pentru folosinta celor care vad”, in 1749, filosoful francez a fost inchis pentru cateva luni, scepticismul acestuia deranjand autoritatile vremii. Totodata, a facut critica de arta, a scris povestiri si romane.Scopul lui Diderot a fost acela de impunere a unei filosofii pozitive, fiind preocupat pe parcursul intregii sale vieti pe definirea naturii umane.

· 1717: Marie Anne de Mailly, metresa regelui Ludovic al XV-lea al Franței (d. 1744)

· 1781: Bernard Bolzano, matematician, filosof ceh (d. 1848)

· 1829: Chester A. Arthur, politician american, al 21-lea președinte al Statelor Unite (d. 1886)

· 1857: S-a nascut Maica Smara – pseudonim pentru Smaranda Gheorghiu, scriitoare, publicistă si militanta a miscarii feministe din România, prima românca reprezentanta a României la congrese internationale; (5/18) (d. 28.01.1944). A fost o nepoată a lui Grigore Alexandrescu si este cunoscută și sub numele de Maica Smara, poreclă primită de la Veronica Micle. Din versurile sale pentru copii, unele au intrat chiar în tradiția orală, precum “Vine vine primăvara / Se așterne-n toată țara / Floricele pe câmpii / Hai să le-adunăm copii”…) La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a condus un cenaclu frecventat și de Mihai Eminescu și a fost prietenă cu iubita acestuia, Veronica Micle.

· 1859 - S-a născut Gheorghe Popovici, pictor şi desenator. În 1926, a realizat picturile murale la Palatul Metropolitan din Iaşi (m.24.02.1933).

· 1864: Louis Lumière, regizor și producător francez (d. 1948). Auguste și Louis Lumière au fost copiii industriașului francez Antoine Lumière, proprietarul unei uzine de aparate de fotografiat. Cei doi au devenit fotografi profesionisti. Louis Lumière s-a născut la 5.10.1864 și a murit la 6.06.1948 , iar fratele sau, August Lumière s-a născut la 19 octombrie 1862 si a murit la 10 aprilie 1954. Cei doi sunt considerați inventatorii primului aparat de filmat și a primului aparat de proiectie cinematografica. Impreuna cu fratele sau, Auguste, a brevetat la 13.02.1895, „Cinematograful Lumière”.

· 1877: Ștefan Petică, poet român (d. 1904)

· 1878: S-a nascut Louise Dresser, actrita americanca.

· 1881 - S-a născut Barbu Lăzăreanu, istoric, critic literar şi bibliograf (m.19.01.1957).

· 1896: Constantin Rădulescu, fotbalist și antrenor român (d. 1981)

· 1902 - S-a născut Zaharia Stancu, poet, prozator şi ziarist român. Cartea sa "Desculţ" este cel mai tradus roman românesc din toate timpurile, fiind tradus în 24 de limbi până în 1988, printre altele existând o traducere şi în limba japoneză. (d. 1974)

· 1929: Catinca Ralea, realizatoare emisiuni radio-tv din România (d. 1981)

· 1930: S-a nascut Pavel Popovici, cosmonaut rus.

· 1935: S-a nascut Diahann Carroll, actrita americanca.

· 1936: S-a nascut Václav Havel, scriitor, dizident anticomunist și om politic ceh, fost presedinte al Cehoslovaciei.(Romanele “Petrecerea din gradina”, “Audienta” si “Vernisaj”). Václav Havel (n. 5 octombrie 1936, Praga, Cehoslovacia – d. 18 decembrie 2011, Hradecek, Republica Cehă) scriitor, dramaturg și disident ceh. A fost ultimul președinte al Cehoslovaciei (1990-1992) și primul președinte al Republicii Cehe (1993-2003)

· 1936 - S-a născut George Jones Jr., cântăreţ american.

· 1937 - S-a născut poetul Ioanid Romanescu (m.20.03.1996).

· 1942: Angela Buciu, cântăreață de muzică populară și deputat român

· 1943: S-a nascut Steve Miller, muzician.

· 1947: Brian Johnson, cântăreț-compozitor englez (AC/DC și Geordie)

· 1949 - S-a născut B.W. Stephenson, cântăreţ şi compozitor american (m.28.04.1988).

· 1950: S-a nascut Jeff Conaway, actor american.

· 1954: S-a nascut Bob Geldof, muzician britanic.

· 1957 - S-a născut actorul american de comedie Bernie Mac (d. 2008)

· 1967: Guy Pearce, actor și muzician australian

· 1975: S-a nascut Kate Winslet, actriţă britanică, devenita celebra pentru rolul sau din filmul ”Titanic”.

· 1982: Saori Yoshida, sportivă (lupte libere) japoneză

Decese

· 578: A decedat imparatul bizantin Iustin al II-lea; (n. c. 520). Flavius Iustinus Iunior Augustus, poreclit Divinul, a fost imparat al Bizantului între anii 565 si 578.Era nepotul imparatului Iustinian I și soțul Sofiei, nepoata imparatesei Teodora. Moștenind de la Iustinian I un imperiu întins, a purtat războaie de-a lungul întinselor frontiere ale imperiului. Cel mai important eveniment din timpul domniei sale a fost invazia lombarzilor din anul 568, in urma careia Imperiul a pierdut două treimi din Italia. După pierderea Italiei, a luptat fără succes împotriva avarilor. În 572, a pornit războiul cu Persia, în urma căruia a pierdut Siria. Ultimii sai patru ani de domnie au fost marcați de o demență progresivă, conducerea efectivă a imperiului revenind soției sale Sofia și fiului său adoptiv, Tiberiu, succesorul desemnat.

· 1056: A murit imparatul Sfantului Imperiu Romano-German, Henric al III-lea; (n.1017). A fost unul dintre cei mai puternici impărați a Sfântului Imperiu Roman, autoritatea sa în Germania, Italia și Burgundia nefiind contestată.

· 1285: Regele Filip al III-lea al Franței (n. 1245) moare la numai 40 ani. A fost fiul lui Ludovic al IX -lea şi al Margueritei de Provence, născut 30 aprilie 1245 si rege al Frantei de la data de 25 august 1270.

· 1565: A murit matematicianul italian Lodovico Ferrari. Este cunoscut în special pentru studiul ecuaţiilor de gradul al patrulea. A avut preocupări şi studii şi în alte domenii ca: arhitectură, geografie, astronomie, filologia greacă şi latină. (n.2 februarie 1522). La 28 de ani intră ca profesor la Milano, apoi la Bologna. În 1565 îşi ia doctoratul în matematică si devine profesor la Universitatea din Bologna. La scurt timp însă moare otrăvit cu arsenic de sora sa.

· 1791: Militarul si diplomatul rus Grigori Potemkin, consilier al imparatesei Ecaterina a II si comandant al armatei in razboiul impotriva Imperiului Otoman, s-a stins din viata la varsta de 52 de ani.

· 1817 - A murit Tadeusz Kosciuszko, erou al luptei pentru independenţa naţională în Polonia (n.04.02.1746).

· 1828: Charlotte a Marii Britanii, fiica cea mare a regelui George al III-lea al Regatului Unit (n. 1766)

· 1830: A încetat din viaţă cărturarul şi memorialistul Dinicu Golescu; (n. 7 feb. 1777). Vlăstar al uneia dintre vechile familii boiereşti din Ţara Românească, a studiat la Academia grecească din Bucureşti. A fost ispravnic, vel agă, hatman, iar, din 1821, mare logofăt al Ţării de Jos. A iniţiat impreuna cu alţi romani patrioti la Braşov în anul 1822, o Societate literară care depăşea sfera preocuparilor culturale. A fost printre întemeietorii Societăţii Literare din 1827, la Bucureşti, a contribuit activ la apariţia primului ziar în limba română, “Curierul românesc” şi a subvenţionat apariţia primei gazete în limba română editată în străinătate, Familia Lipschii (1827). A înfiinţat în 1826, pe moşia sa din Goleşti, o şcoală în care tinerii puteau învăţa gratuit, indiferent de categoria socială din care făceau parte.

· 1837: Hortense de Beauharnais, regină consort a Olandei, soția lui Louis Bonaparte (n. 1783)

· 1874: Francis Walker, entomolog englez (n. 1809)

· 1880: A murit Jacques Offenbach, compozitor francez de origine germană (n. 1819). Jacques Offenbach (nume la naștere: Jacob Eberst, n. 20 iunie 1819, Köln – d. 5 octombrie 1880, Paris), compozitor și violoncelist evreu originar din Germania, naturalizat francez.

· 1938 - A murit Demostene Russo, istoric, specialist în bizantinologie şi critica textelor (n.22.01.1869).

· 1953: Friedrich Wolf, medic și om de cultură german (n. 1888)

· 1978: A murit etnomuzicologul Vasile Dinu

· 2000 - A încetat din viaţă, în urma unui atac de cord, fotbalistul dinamovist Cătălin Hâldan. A jucat pe postul de mijlocaş, având numărul 11 pe tricou. De la debutul său în Divizia A, în 2 octombrie 1994, a jucat 138 de meciuri în prima divizie, marcând 6 goluri. Este supranumit de fanii săi "Unicul Căpitan". În memoria sa, una din peluzele Stadionului Dinamo se numeşte "Peluza Cătălin Hâldan".(n. 1976)

· 2002 - A murit Brigitte Massin, muzicolog francez

· 2003 - A murit simbolul rezistentei anticomuniste, Elisabeta Rizea. S-a opus cu vehementa instaurarii regimului comunist, iar sotul sau a facut parte din grupele de rezistenta anticomunista din Fagaras, conduse de colonelul Arsenescu. A fost declarata "dusman al poporului" (a refuzat sa-i predea Securitatii pe rebelii anticomunisti reuniti sub comanda lui Arsenescu). A fost inchisa ani la rand, torturata. A fost la un pas de moarte, dar nu a suflat un cuvant .

· 2011: A decedat Steve Jobs, cofondator impreuna cu Steve Wozniak, al companiei Apple Inc ; (n.24 februarie 1955). A fost directorul general al firmei Apple Computer, precum și al firmei Pixar , cel mai mare acționar al companiei Disney și membru în consiliul de directori ai Disney. Jobs a fost considerat ca fiind unul dintre cele mai influente personaje atât din industria calculatoarelor cât și în industria divertismentului. Steve Jobs a pierdut la varsta de 56 de ani lupta cu o boală necruţătoare. Suferea de o formă rară de cancer pancreatic. Jobs a suferit în ultimii ani mai multe intervenții chirurgicale, în 2004 a avut o operație pentru a înlătura cancerul pancreatic, iar la începutul lui 2009 a suferit un transplant de ficat. Jobs a fondat Apple în 1976, cu prietenul său din copilărie, Steve Wozniak, creînd ceea ce se consideră a fi fost primul computer personal din lume, Apple II. Inițial, Steve Jobs și Steven Wozniak au lansat o firmă care producea electronice, si avea sediul într-un garaj din Palo Alto, în sudul Californiei. Apple este cunoscută mai ales pentru computerele Macintosh, dar și pentru o serie de produse de ultimă generație lansate pe piață. Steve Jobs a fost creierul din spatele unor creaţii incredibile ale celor de la Apple, ca: iPhone, iPad, iPod, iMac sau iTunes. Odată cu venirea lui Jobs la conducerea companiei, Apple a cunoscut o creștere rapidă a veniturilor și profiturilor. La moartea sa, site-ul Apple a scris: „Apple a pierdut un vizionar şi un geniu creativ, iar lumea a pierdut un om senzaţional”. Pentru anul fiscal 2010, Apple a generat un venit net de 14 miliarde de dolari, cu vânzări de peste 65 miliarde dolari.

Sărbători

· Ziua Mondială a Educației (din 1994). Ziua profesorului (UNESCO) (din 1994) În mai multe țări, Ziua profesorului este destinată a fi ziua specială de apreciere a cadrelor didactice. În unele dintre ele ziua este sărbătorită la sfârșitul săptămânii, în timp ce în altele este celebrată într-o zi lucrătoare. Din anul 1994, UNESCO a stabilit ca Ziua Internațională a Profesorului să fie celebrată în fiecare an pe 5 octombrie.

· Portugalia: Prima Republică Portugheză (1910)

· Calendar religios 5 octombrie
- Calendar crestin ortodox:
Sf Mc Haritina; Sf Cuv Daniil și Misail de la Mănăstirea Turnu
- Calendar crestin greco-catolic: Sfanta mucenica Haritina
- Calendar crestin romano-catolic:
Ss. Placid și însoțitorii, martiri; Sf. Alois Scrosoppi, preot

RELIGIE ORTODOXĂ 5 Octombrie

Sf Mc Haritina; + Sf Cuv Daniil și Misail de la Mănăstirea Turnu

Sf Mc Haritina

Sfânta Muceniță Haritina lucra în casa lui Claudiu, un om bogat și bun la suflet, dar păgân. Deși rămăsese orfană de ambii părinți și fusese crescută de Claudiu, ea nu uitase de credința în Mântuitorul Iisus Hristos pe care o primise de la mama sa. În anul 303 a început persecuția împăratului Dioclețian împotriva creștinilor. Haritina a fost dusă înaintea judecătorului împărătesc Domițian. Fiind supusă supliciilor, Sfânta Muceniță Haritina nu a renunțat la credința creștină, mărturisind cu putere pe Domnul nostru Iisus Hristos. A suferit moarte martirică, iar trupul ei a fost îngropat creștinește de păgânul Claudiu.

Sfinţii Cuvioşi Daniil şi Misail de la Mănăstirea Turnu.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române reunit joi, 25 februarie 2016, în şedinţă de lucru la Reşedinţa Patriarhală a hotărât canonizarea Sfinţilor Cuvioşi Daniil şi Misail de la Mănăstirea Turnu, având ca zi de prăznuire data de 5 octombrie.În decursul veacurilor creştine, numeroşi sihaştri s-au nevoit pe Muntele Coziei. Aceşti plăcuţi ai lui Dumnezeu au mers departe de lume, în sihăstria munţilor, întocmai marilor nevoitori ai Bisericii, devenind călugări desăvârşiţi, iubitori de nevoinţă şi de viaţă pustnicească. Ei se pregătiseră din vreme în post şi rugăciune, în ascultare şi citirea dumnezeieştilor Scripturi, ajungând să cunoască Psaltirea pe de rost. Alţii se rugau cu Rugăciunea lui Iisus în desăvârşită linişte şi ascultare, nevoindu-se singuri ani îndelungaţi. La început şi-au construit bordeie, iar apoi şi-au săpat chilii în stânca muntelui, unde au trăit în post şi rugăciuni neîncetate, răbdând frigul, suferinţele şi ispitele de tot felul de la viclenii diavoli. Sfinţenia vieţii lor s-a făcut cunoscută multor călugări şi creştini, devenind adevărate pilde de rugăciune, nevoinţă şi vieţuire în Mântuitorul Hristos.

Sfinţii Cuvioşi pustnici Daniil şi Misail s-au născut în a doua jumătate a veacului al XVI-lea în părţile Olteniei. Amândoi, încă din tinereţile lor, erau iubitori de nevoinţe pentru Dumnezeu şi doritori de viaţă sfântă, având o fierbinte dragoste către Mântuitorul Iisus Hristos şi către Preacurata Sa Maică. Drept aceea, ascultând de porunca cea sfântă a Domnului: Cel ce voieşte să vină după Mine să se lepede de sine să-şi ia crucea sa şi să urmeze Mie, au lăsat casă, părinţi, fraţi, rude şi prieteni, şi au intrat în Mănăstirea Cozia ca fraţi, vieţuind în ascultare şi smerenie, urmând pe Fiul lui Dumnezeu, Cel ce s-a făcut ascultător Tatălui pentru noi, până la moartea pe cruce. Ei au deprins taina nevoinţelor, dobândind darul rugăciunii şi al iubirii de Dumnezeu. Deci, parcurgând după rânduială, toate încercările duhovniceşti, s-au supus poruncilor stareţului lor şi ale fraţilor, fiind exemple vii de nevoinţă întru toate. Nu mult după ce au intrat în mânăstire, pentru multele lor osteneli şi pentru râvna lor după Dumnezeu, s-au făcut vrednici de mult dorita schimă a călugăriei, primind tunderea de la egumenul lor. Cuviosul Daniil, fiind cunoscător al Sfintelor Scripturi şi al învăţăturilor Sfinţilor Părinţi, dar având şi viaţă vrednică şi iscusinţă în viaţa călugărească, a fost învrednicit de harul preoţiei. Deci, ajuns ca făclia în sfeşnic, prin viaţă smerită şi curată, s-a făcut repede cunoscut de părinţii din mânăstire, care şi l-au ales duhovnic şi povăţuitor pe calea mântuirii. Printre cei care se mărturiseau la cuviosul Daniil a fost şi vrednicul de pomenire, fericitul Misail, care i-a devenit şi ucenic duhovnicesc. Primind ascultarea de duhovnic, Sfântul Daniil a început şi mai cu osârdie a se nevoi, mergând din putere în putere şi sporind întru faptele cele bune, chip şi pildă făcându-se tuturor. După o vreme, dorind împlinire duhovnicească şi arzând de dragostea cea dumnezeiască, au hotărât să părăsească viaţa de obşte şi să meargă în pustnicie. Primind binecuvântare de la stareţul lor, au mers dincolo de Turnul lui Traian, în ţinuturile Muntelui Cozia, unde şi-au săpat chilii în stânca muntelui lângă izvoarele de apă ale pădurii liniştite. Multe au fost ispitele Cuvioşilor, însă niciuna n-a biruit setea lor de rugăciune, de linişte şi de osteneliSub acoperământul Maicii Domnului, în jurul Cuvioşilor s-a adunat o mică obşte de fraţi nevoitori întru rugăciunea neîncetată, în privegheri, post şi în citirea cărţilor folositoare de suflet. De aceea, fericiţii Daniil şi Misail au ridicat o biserică de lemn pentru trebuinţele lor, în cinstea Intrării în biserică a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Cuviosul Daniil era duhovnic al tuturor pustnicilor din împrejurimi, la el spovedindu-se, după tradiţie, şi Sfinţii sihaştri Neofit şi Meletie. Aceştia coborau din când în când, mai cu seamă în duminici şi sărbători, pentru a se spovedi şi pentru a se împărtăşi la Sfânta Liturghie săvârşită în acest schit, care, aflându-se în apropierea vechiului turn roman, s-a numit Schitul Turnu.

Spre sfârşitul vieţii, Cuviosul Daniil, a dat părinţilor care se nevoiau acolo rânduieli de viaţă pustnicească, apoi, cunoscându-şi mai înainte sfârşitul, le-a pus povăţuitor în locul lui pe ucenicul său, Cuviosul Misail. Amândoi fericiţii, Daniil şi Misail, după trecerea la cele veşnice, în prima jumătate a veacului al XVII-lea, au fost îngropaţi lângă altarul bisericuţei lor. Când, în anul 1676, mitropolitul Varlaam al Ţării Româneşti a construit la schit o nouă biserică, de piatră, a aşezat sfintele moaşte ale Cuvioşilor Daniil şi Misail la temelia altarului bisericii celei noi.

Astfel, Cuvioşii Daniil şi Misail, avva şi ucenicul, s-au arătat vase alese ale Duhului Sfânt, înscriindu-se în rândul Sfinţilor Cuvioşi sihaştri români, ca purtători de daruri duhovniceşti şi luminători prin vieţuirea sfântă.

Cuvânt pentru suflet. Frumusețea vieții de familie (01 10 2018)

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI 5 Octombrie

A. PLĂCINTE

Plăcintă cu ciuperci

· 500 g ciuperci

· 60 g margarină

· Sare

· Piper

· Aluat franţuzesc din:

- 250 g margarină

- 250 g făină

- ½ pahar apă

- Puţină sare

Se prepară aluatul franţuzesc din cantităţile indicate şi se lasă la rece.

Se curăţă ciupercile, se spală bine şi se taie felioare subţiri.

Se înăbuşe într-o cratiţă ciupercile în margarină, sare şi piper şi se amestecă din când în când.

Când ciupercile s-au înmuiat şi zeama din ele a scăzut se dau de pe foc şi se lasă să se răcorească.

Se scoate aluatul şi se împarte în două.

Din jumătate se întinde o foaie de forma şi mărimea tăvii de plăcintă.

Se unge forma, se aşază foaia şi se dă la cuptor să se coacă.

În acest timp cealaltă jumătate de aluat se pune la rece.

Când aluatul din tavă este copt, se pune pe deasupra, întinzând pe toată suprafaţa foii, ciupercile scăzute şi răcorite.

Se întinde a doua foaie din restul de aluat care se pune deasupra, peste ciuperci şi se dă la cuptor până se rumeneşte frumos.

După ce se scoate din cuptor, se taie în bucăţi, se aşază pe platou şi se serveşte caldă.

B: SALATE

Salată franţuzească

· 500 g cartofi fierţi;

· 150 g morcov;

· 150 g ţelină;

· 150 g mazăre;

· 2 linguri pătrunjel fin tocat;

· 100 g castraveţi muraţi;

· 2 mere;

· Oţet;

· Sare;

· Piper măcinat;

· Zahăr;

· 2 linguri muştar;

· 1 ceaşcă maioneză de post;

· 2 linguri kechup

Se curăţă morcovii şi ţelina şi se taie cubuleţe.

Se fierb cu mazărea şi pătrunjelul în apă sărată, se scurg bine şi se pun într-un castron mare.

Se adaugă castraveciorii, cartofii şi merele tăiae cuburi.

Se adaugă muştarul, sarea, oţetul, piperul, maioneza de post şi kechupul şi se amestecă bine.

C: SOSURI

Sos de mărar

· 1 lingură ulei;

· 1 lingură făină;

· 1 ceapă;

· 2 – 3 legături mărar;

· ½ linguriţă zahăr;

· 1 lingură oţet;

· ½ lingură sare;

· 1 ceaşcă apă

Ceapa tăiată mărunt se căleşte puţin în ulei, se adaugă zahărul şi făina, amestecând cu grijă să nu se lipească.

Se stinge cu o ceaşcă de apă şi se lasă să fiarbă 10 minute.

Se adaugă mărarul tocat fin şi se mai fierbe câteva minute.

La sfârşit se adaugă sarea şi piperul.

D: BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Cremă de ţelină

· 4 ţeline;

· 2 linguri ulei;

· ½ lingură făină;

· Sare;

· Pătrunjel

Se curăţă ţelinele şi se dau pe răzătoarea mare.

Se pun într-o oală cu ulei şi se călesc până se înmoaie.

Se toarnă 3 ceşti de apă fierbinte şi se lasă să fiarbă.

Se sărează, se strecoară şi se păstrează zeama.

Se dă ţelina prin sită, se adaugă puţin câte puţin toată zeama în care a fiert.

Separat se face un rântaş din ½ lingură ulei, ½ lingură făină şi puţină apă.

Se amestecă cu supa de ţelină, se pune din nou la foc pentru a mai da un clocot.

Se adaugă pătrunjelul şi se serveşte cu crutoane.

Tot aşa se prepară crema de dovlecei, crema de praz, sau crema de gulii.

E: MÂNCĂRURI

Varză dulce călită

· 1 varză circa 1 kg;

· 1 ceapă;

· 1 ceaşcă ulei;

· Piper;

· Sare,

· Mărar

După ce s-au scos cotoarele se taie varza fideluţă, se sărează şi se frământă puţin cu mâna.

Se pune peste ceapa călită în ulei, se adaugă puţină apă şi se lasă să scadă la foc mic.

Se sărează, se pune piperul şi mărarul tocat mărunt.

După preferinţă se poate adăuga zeama de la o lămâie.

F: DULCIURI

Baclava cu fructe şi nuci

· 1 pachet foi de plăcintă;

· 100 g miez de nuci măcinat;

· 200 g margarină;

· 1 capac esenţă de rom;

· 50 g toping caramel

· 200 g afine congelate;

· 50 g pesmet;

· 50 g stafide;

· 600 g zahăr;

La afine se adaugă pesmetul, stafidele şi miezul de nucă măcinat. Foile de plăcintă se fac în jumătate. În fiecare jumătate se pune umplutura şi se rulează. Se coace la temperatură moderată. După ce se răcesc baclavalele coapte se însiropează şi aromatizează cu rom. Baclavalele pregătite sunt ornate cu topingul de caramel.

ARTE 5 Octombrie

MUZICĂ 5 Octombrie

George Jones Jr., cântăreţ american

George Jones Jr | Choreography Reel l2015: https://youtu.be/cghyOK6NIBw.

Beatles – Love Me Do: https://youtu.be/Jbt8oH5Lxto.

Angela Buciu

Angela Buciu - Așa-i danțul din bătrâni

Steve Miller, muzician

The Steve Miller Band Greatest Hits 1974 1978 1978 Ful: https://youtu.be/fzEZdy216gw;

Steve Miller Band - Fly Like An Eagle (Full album): https://youtu.be/Hnqctz712So;

Steve Miller Band - Book Of Dreams (Full album): https://youtu.be/_sF65Ql9b30.

Bob Geldof, muzician britanic

Bob Geldof - The Great Song Of Indifference: https://youtu.be/NoweGN8cm5g;

Bob Geldof - A Gospel Song: https://youtu.be/ATzOhJ8CvV4;

Bob Geldof - I Don't Like Mondays (HQ): https://youtu.be/FzsbJjI79gU.

Brian Johnson – AC/DC

AC/DC - Brian Johnson - "Gimme Some Lovin'" (Spencer Davis Group) – 2006: http://youtu.be/CFfVKBQKvko;

Billy Joel / Brian Johnson - You Shook Me All Night Long (Live at Madison Square Garden 21/03/2014): http://youtu.be/tky4USPxFok;

Brian Johnson & Friends - Nutbush City Limits: http://youtu.be/wRQgh17_b0w.

B.W. Stephenson, cântăreţ şi compozitor american

Lucky Touch - B.W. Stevenson: https://youtu.be/f6FQ-EB0ruY.

Guy Pearce, actor și muzician australian

I can be some good - Guy Pearce (Acoustic Cover): https://youtu.be/ZSZlX3CTkvU.

Jacques Offenbach

(Am rămas dator de ieri cu câteva înregistrări ale lucrărilor compozitorului Jaques Offenbach):

ÎNREGISTRĂRI NOI:

Enrique Iglesias Greatest Hits | Best Of Enrique Iglesias

Charles Aznavour - Best of Charles Aznavour

COZY Autumn JAZZ & Bossa - Relaxing Instrumental Lounge Music For Work, Study,Stress Relief

The Very Best Of Cat Stevens - Cat Stevens Greatest Hits Album

POEZIE 5 Octombrie

Ştefan Petică

Biografie Ştefan Petică

Nastere: 5 octombrie 1877, Bucești, Tecuci
Deces: 7 octombrie 1904, București

Ștefan Petica este primul poet simbolist declarat cum spunea George Calinescu.

S-a nascut in satul Bucesti, langa Tecuci, la 5 octombrie 1877. Incepe studiile in satul natal si la Tecuci, va continua liceul la Braila, iar bacalaureatul si-l va lua in Bucuresti, in 1898. Va incepe si studii universitare de filosofie si matematici, pe care le va parasi insa, consacrandu-se activitatii publicistice si poeziei.

Primul „simbolist declarat si veritabil, Stefan Petica, jiul Ecaterinei ti Enache Petica, razes instarit, notar, picher, jalbar, s-a nascut in satul Bucetti, linga Tecuci, la 5 octombrie 1877. Scoala primara si gimnaziul le-a urmat la Bucesti si Tecuci, iar liceul la Braila, unde activeaza in cercurile socialiste, conduse de I. Nadejde ti V. C. Mortun. Trece bacalaureatul in 1898 in Bucuretti. Aici va incepe ti studiile universitare, urmind cursuri de filozofie ti matematici, discipline severe, pe care le parasette pentru publicistica si poezie.

Considerat ca un intelectual precoce, un selfmademan, care promitea o opera literara de substanța, deschizator de drum in literatura simbolista, indeosebi dupa apariția volumului de poeme „Fecioara in alb” (București, 1902), fiind „primul poet simbolist autentic, teoreticianul profund și subtil al noului curent literar, , fenomen component și sincron cu cel european, avangardist și care precede pe confrații literari, Al. Macedonski, și urmat de Mircea Demetriade, Al. Obedenaru, Traian Demetrescu, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, G. Bacovia, N. Davidescu și galațenii Alfred Moșoiu și Eugeniu Ștefanescu-Est.

Se apropie de miscarea simbolista de la cenaclul „Literatorul al lui Al. Macedonshi; in paginile revistei omonime devine un teoretician marcant al poeziei noi. Este foarte activ in jurnalistica, publica poezii, nuvele, evocari, amintiri, studii pe teme diferite (critica literara, estetica, teatru). Activitatea intensa si mizeria materiala ii vor declansa si agrava boala; va muri rapus de ftizie, in 17 octombrie 1904, in satul sau natal.

Activitatea literara a poetului se leaga la inceputurile sale, de Lumea noua (1896), gazeta socialista, dar adevaratapersonalitate a poetului se releva prin apropierea de Macedonski ti de cenaclul sau, la Literatorul, unde ajunge secretar de redactie, in paginile caruia devine un teoretician entuziast si competent al poeziei noi. In aceasta faza, cort-tinuata ti in alte publicatii, $tefan Petica se dovedette un adevarat estet, in idei ti tinuta, elanuri frinte de boema ti lipsuri. Scrie despre Ruskin ti Transformarea liricei, dovedind o buna initiere in poezia contemporana europeana.

Dupa formularea celebra calinesciana, Stefan Petica este „primul simbolist declarat si veritabil, considerat chiar reprezentantul cel mai de seama al gruparii de la „Literatorul.

Simbolismul sau este organic, de profunzime, nu exterior, si se manifesta prin muzicalitatea interioara a versurilor, cuceritoare prin curgerea lor melopeica (Vladimir Streinu consemna ca poetul stie cel mai bine „sa estompeze marginea notionala a cuvintelor, sa le puna in stare de vibratie si sa le inrudeasca intre ele, ca sa se poata preface impreuna in aceeasi unda muzicala), prin deconturarea imaginii, devenita la poet, dupa expresia verlainiana, „pacla ideala de vag si clar nehotarat, prin cromatica vaga, in care nuanta ia locul culorii, prin sinestezia lirica remarcabila. Si, iarasi (mai ales la poetii simbolisti romani.'), o voce poetica franta la douazeci si sapte de ani

Sarac si mindru (in timpul studiilor s-a intretinut dind lectii particulare), harnicul poet face o jurnalistica activa, adesea de pur expedient, sub numeroase pseudonime (M. Pali, Erics, Sapho, Trubadur etc), publica cicluri de poezii, schite, amintiri, evocari, nuvele, studii de critica literara si filozofie sociala, estetica, teatru etc. Scurt timp este bibliotecar la Ministerul de Domenii si Agricultura si secretar la Societatea pentru raspindirea stiintei. Petica iti suporta cu demnitate si resemnare mizeria fi ftizia, care in cele din urma il va rapune. Moare tinar, la 27 de ani, in 17 octombrie 1904, retras in satul sau natal, linga parinti.

Volume de versuri:

Fecioara in alb, Bucuresti, 1902;
Cantecul toamnei si Serenade demonice, Bucuresti, 1909.

Fecioara in alba aparut in volumul cu acelasi nume, Bucuresti, 1902. Cand viorile tacura a aparut in acelasi volum tiparit in 1902.

Poeziile sint reproduse din Opere, F.R., 1938.

Amurgul are astazi luciri ca de matasa

Amurgul are astazi luciri ca de matasa
Pe care lunecara mâni albe de princese,
Si-n faldurile cari pe-albastre culmi se lasa
Scânteie pietre scumpe din stofe vechi si-alese.

Ci mândra de durerea-i în purpura de seara,
Cetatea arde facle pe turlele-nnegrite
Pe cari vechi coroane de slava seculara
Topeau de aur raze în zile fericite.

Pe surele frontoane a vechilor palate
Un vis de razvratire a pus o-nfiorare,
Iar florile-n gradina stând pale si uitate
Se plâng în invocarea lucirilor de soare.

Cântari voievodale sunara-n amurgire
Cu glas de altadata umplând singuratatea,
Si-n notele lor grave de-adânca tânguire
Colinele ascultara cum moare-ncet cetatea.

Si turlele parura ca brate desperate
Întinse-n framântare spre cerul azuriu;
Stravechea frumusete murea pe înserate
Si sufletul cetatei se plânse-ntr-un târziu.

Ah, cântul razvratirei în seara somptuoasa
Si turlele-naltate spre cerul cel senin
Când pacea cade lina din falduri de matasa
Si limpede ca roua pe albe flori de crin!

Cântecul Toamnei

Serbare sgomotoasă
Ca-n bâlci. Decor banal;
O boltă luminoasă
Scăldată-n aur pal.

Pe culmea azurie
Chiar soarele de-aramă
Se pare-o jucărie
De proastă melodramă.

Mulţimea îmbătată
De pulbere şi soare
Întoarce-nfierbântată
Un danţ nebun pe care

Îl farmecă orgia
Din surle, din ţimbale,
Din nai şi măestria
Din cornuri triumfale;

O muzică ciudată
Ce-nalţă orgolioasă
Spre bolta-nflăcărată
Prostia glorioasă.

Mulţimea se aprinde
Şi râde, strigă, -njură.
Paiaţa se desprinde
Din gloată. O figură

Ciudată: meseria
I-a pus pe buze-un rânjet
Pe care sărăcia
Mereu îl schimbă-n scâncet.

În ochi îi arde para
Durerei care creşte.
Ar plânge; dar ocara
Mulţimei ‘l-ngrozeşte

Ce, crudă, îmbuibată
Vrea glume, joc, plăcere.
Paiaţa întristată
Priveşte cu durere.

O lacrimă îi pică
Încet şi el tresare
Şi mândru îşi ridică
Privirea sfidătoare

Spre cer iar a sa minte
Orgoliul străbate;
El trece înainte
Cu braţe încleştate.

Zâmbind din înălţime,
Decât robit durerei,
Să ceară la mulţime
Pomana-nduioşărei.

Apune soarele pe dealuri

Apune soarele pe dealuri
În slava purpurei de sânge
Si rasunând adânc din valuri
Doineste-un glas si parc-ar plânge;
De simti o calda adiere
Trecând pe fruntea ta curata
Ca si o soapta care piere
Sub bolta serei înstelata,
Sa stii ca-i ruga mea senina,
Ca visul noptilor de vara,
Ce se înalta-n umbra lina
În ceasul jertfelor de seara.

De vezi plutind pe blonda raza
O umbra alba visatoare
Si crezi ca-i îngerul de paza
Cu aripi lungi ocrotitoare,
Sa nu te-nseli, caci visu-mi trece
În zborul sau primavaratec,
Si-i tot asa de alb si rece,
Când se înalta singuratec.
Spre marea bolta luminoasa.
Facând durerea mai amara
Si amintirea mai duioasa
În ceasul jertfelor de seara.

Si daca roua clara cade
Frumosii ochi adânci de-i scalda.
Când treci sub vechile arcade
În parfumata noapte calda,
Nu-i roua rozelor în floare
Cazuta-n noptile cu luna,
Nici plânsul dulce de izvoare,
Ci e iubirea mea nebuna,
Caci lacrimi mari si tainuite
Ca roua limpede si rara
Coboara-ncet si linistite
În ceasul jertfelor de seara.

Ioanid Romanescu

Biografie Ioanid Romanescu

Nastere: 4 octombrie 1937, Voinesti, judetul Iasi
Deces: aprilie 1996

S-a nascut la 4 octombrie 1937 in comuna Voinesti, judetul Iasi. Face studiile liceale la Iasi (incheiate in 1955), apoi, dupa o perioada de timp, in care are ocupatii diferite, se inscrie la Facultatea de Filologie din localitate, pe care o absolva in 1968. Debutase in revista „lasul literar in 1961, iar editorial in 1966 cu volumul Singuratatea in doi. intre timp face si corectura la revista „Ateneu (1965-1969) si, dupa ce lucreaza ca inspector metodist la Casa judeteana de creatie populara din Iasi, devine redactor la revistele „Ateneu si apoi la „ Convorbiri literare , A murit in aprilie 1996.

Peste douazeci si cinci de ani de poezie sugereaza desigur o evolutie a acesteia in planul tematicii si al expresiei. loanid Romanescu vine explosiv in lirica noastra, alimentat fiind de o sete de viata urieseasca transpusa intr-un text aproape whitmanian; el este „poet al uriasilor cu o adeziune totala, ardenta, la viata, descoperind, dupa parerea criticului literar Marian Popa, „valorile pozitive eterne: dragostea ca refugiu afectiv, poezia ca valoare in sine, certitudinea posturii vaticinare, discursul poetic fiind „un avertisment, un ultimatum si o mangaiere. Treptat, lirica poetului descopera alte orizonturi in care spiritul activ lasa locul confesiunii, meditatiei filosofice, concretizate intr-un text liric aproape sters in functia sa conotativa. Criticul literar Ion Rotaru nota: „Asadar, ca la multi altii si la loanid Romanescu lirismul sfarseste prin a se alimenta din sine insusi, obsedat de profunzimi care sa intreaca, daca se poate, ori sa se diferentieze macar, de ceea ce s-a mai scris si se scrie.

De la Singuratatea in doi (1966) la Orphaeus (1986) au trecut douazeci de ani pentru ca loanid Romanescu sa poata face un salt calitativ in conceperea si practicarea poeziei. De la inceput, poetul s-a situat mai mult intr-o stare de sensibilitate decat intr-o stare poetica; este aici o traditie ce-1 inglobeaza pe Labis la un pol si pe Esenin la celalalt, intre inocenta actului liric si agresarea eseniana se cuprinde o buna parte a productiei lui loanid Romanescu, productie care nu a reusit, totusi, sa-i confere autorului un loc privilegiat, daca ne raportam fie la durata, fie la influenta; vreau sa spun ca poetul nu a impus pe parcursul a doua decenii o modalitate suficient de personala ca sa poata influenta asupra altor poeti.

Volume de versuri:

Singuratatea in doi, Bucuresti, E.P.L., 1966;
Presiunea luminii, Bucuresti, E.P.L., 1968;
Aberatii cromatice, Bucuresti, E.P.L., 1969;
Poeme, Iasi, Editura Junimea, 1971;
Favoare, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1972;
Baiadenori, Iasi, Editura Junimea, 1973;
Poet al uriasilor, Bucuresti, Editura Eminescu, 1973;
Lava, Bucuresti, Editura Albatros, 1974;
Paradisul, Iasi, Editura Junimea, 1975;
Trandafirul salbatic, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1978;
Nordul obiectelor, Iasi, Editura Junimea, 1979;
Accente, Iasi, Editura Junimea, 1981; Magie, Bucuresti, Editura Eminescu, 1982;
Demonul, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1982 (editie selectiva in colectia „Hyperion);
Flamingo, Iasi, Editura Junimea, 1984;
A doua zi, Bucuresti, Editura Albatros, 1985 (colectia „Cele mai frumoase poezii);
Orpheus, Iasi, Editura Junimea, 1986;
Zamolxis, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1988;
Scoala de poezie, Iasi, Editura Junimea, 1989;
Morena, Iasi, Editura Junimea, 1991;
Dilatarea timpului, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1992;
Dilatarea timpului, editie selectiva, Bucuresti, Editura Minerva, 1993.

Sirul lui Fibonacci a aparut in volumul Poeme, Iasi, Editura Junimea, 1971
Demonul a aparut in volumul Magie, Bucuresti, Editura Eminescu, 1982.
Pantum a aparut in volumul Scoala de poezie, Iasi, Editura Junimea, 1989.

REFERINTE

„Poezia lui Ioanid Romanescu are ca tema centrala conditia existentiala a poetului : raporturile sale cu semenii, pozitia sa speciala fata de bunul simt comun care ordoneaza viata celorlalti, fanteziile boemei, dramele sale lirice, aspiratiile sale ideale mereu neintelese. Cu aJte cuvinte, destinul poetului si nu destinul poeziei. Un „eu" hipertrofiat invadeaza universul („am umplut lumea cu tablouri / pe care numai eu le vad"), il ia in posesie, il sfideaza uneori printr-o viziune sarcastica, alteori abordind o falsa umilinta care reuseste sa umileasca la rindul ei falsele valori practice."
DANA DUMITRIU

„Ioanid Romanescu redescopera un univers poetic al anilor 46, surprinzator () Sub o forma aparent prozaica poetul relateaza de fapt mici drame petrecute intr-un microcosmos, drame care se extrapoleaza cu dificultate. Gasim aici si putina fronda practicata altadata de catre Tonegaru, Geo Dumitrescu, Crama, Popovici."
EUGEN BARBU

„Poetul crede nemasurat in cuvinte, in expresie, si se abandoneaza cu
frenezie si voluptate verbului intr-un salt aventuros. El se considera un „poet al uriasilor" prin imensitatea spatiului cuprins in poezia sa invocind cintecul de onoare pentru o mai sincera apreciere (Pe cintecul meu de onoare), sau mizeaza pe varietatea posibilitatilor de receptare, apropiind poezia tabloului electronic : „Poemul meu e un tablou electronic / depinde pe care buton apasa / ochiul fiecaruia."
ALEXANRU RUJA

Bătrânii

După-amiază - au adormit bătrânii
în parcuri pe bănci,
vântul le mai fumează țigările
vântul le mai citește ziarele

ce să facă ei după-amiaza
în casele fiilor? au plecat
să nu-și târască papucii prin holuri
să nu incomodeze

până la apusul soarelui
sunt locuri în parcuri - băncile
nu seamănă cu paturile pliante din bucătării
însă bătrânii dorm

nu zgomotul ci liniștea-i trezește

spre seară
cu gesturi elegante își scutură pălăriile
- oricare anotimp ar fi
peste pălăriile lor cu boruri mari cad frunze -
și pornesc mulțumiți că din viața lor inutilă
au mai dăruit lumii câteva ore de liniște
pentru cine știe ce vor anunța mâine ziarele

Trăiască poezia și marii ei visători

Al dracului am fost, cu patimă în toate
-viaţa mea a curs întâmplătoare-
atâtea drumuri am avut în faţă
dar am ales mereu câte-o cărare

n-am ascultat de nimeni niciodată
n-am calculat nimic - şi nu e bine-
ce pacoste de om voi fi fiind? şi încă
nu-mi vine în pământ să intru de ruşine

am buimăcit cuvintele, de-a hoarţa
le văd cum singure îşi taie
o cale - parcă sunt beţivi întârziaţi
ce-şi vor lua femeia la bătaie

iubirea am pierdut-o, azi câte o străină
îmi pare mai frumoasă decât un câmp de flori-
şi nu sunt fericit, însă îmi spun în gând:
trăiască poezia şi marii visători!

lacom eram cândva de a avea în preajmă
prieteni de oriunde - aveam ce să le spun-
adesea la petreceri trompeta mea de aur
ca o femeie goală se clătina prin fum

oglinzile prin holuri mâ-ntâmpinau mai strâmbe,
copii mă porecleau în gura mare -
astfel treceam: nepăsător, aiurea
spre steaua mea bizar strălucitoare

azi mă feresc din calea celor dragi-
nervoase, în răspăr mi-s replicile toate,
mersul mi-a devenit ca al felinelor
ce se retrag să moară singure departe

am încercat suprema renunţare,
dar moartea e perfidă şi nu din vis ne fură-
mai bine, deci, să ard până la capăt
decât să port cenuşa cuvintelor pe gură

al dracului am fost, cu patimă în toate,
greşind fundamental de-atâtea ori
-şi totuşi printre fericiţi mă număr-
trăiască poezia şi marii visători!

Vin eu!

Pe cât ești de frumoasă, pavoazată,
pedantă, îmbufnată, sclifosită -
să-ți intre-n cap odată și odată:
n-ai să ajungi și altuia iubită!

ai vrut să uiți că mai exist - și iată:
ți-e inima de mine pustiită -
vin eu să te sărut năpraznic, toată,
cum horpăie soldatul din marmită!

ochioaso, tătăroaico, neam de hoardă,
nu-i nimeni pe pământ să mă desfidă -
vin eu, cum spui, golanul pentru artă,
să fac din tine sfinx și piramidă!

Zaharia Stancu

Biografie Zaharia Stancu

Nastere: 5 octombrie 1902, Salcia, Teleorman
Deces: 5 decembrie 1974, București

Zaharia Stancu a fost un scriitor roman, autor, director de teatru, jurnalist, poet proletcultist și publicist. Romanul sau Desculț (1948) a cunoscut o apreciere unanima in perioada comunista.

S-a nascut in comuna Salcia-Teleorman, intr-o familie numeroasa de plugari, la 5 octombrie 1902.

Face scoala primara in sat, apoi isi intrerupe invatatura, nevoit fiind sa se intretina singur. Practica mai multe meserii: ucenic in tabacarie, in bacanie, in tutungerie. in anul 1917 il gasim la Bucuresti, incepand sa frecventeze cenaclul lui Eugen Lovinescu. isi termina liceul, in particular, la 26 de ani, iar in 1933 isi ia licenta in litere si fllosofie.

Debuteaza de timpuriu in publicistica, iar in 1920 ii apare si prima poezie, in „Adevarul literar si artistic ". Calatoreste in Balcani (in timpul primului razboi mondial) si in Dobrogea, momente biografice reluate in unele dintre romanele sale, dar mai ales lucreaza intens in publicistica.

Colaboreaza la ziare („Credinta", „Azi"), este codirector al cotidianului „Lumea Romaneasca", pe care il infiinteaza in iunie 1937, editor al „Revistei romane "(1940). Pozitia de poet ii fusese consolidata deja prin premierea volumului de debut, Poeme simple, de catre Societatea Scriitorilor Romani.
Ca publicist se manifesta cu pasiune si virulenta, ceea ce ii atrage si o internare in lagarul de la Targufiu. Dupa al doilea razboi mondial conjunctura ii devine favorabila si se bucura defunctii si onoruri.

Este director al Teatrului National (1946-1952), presedinte al Societatii Scriitorilor Romani (1947-1950), presedinte al Uniunii Scriitorilor (1966-1974), laureat al Premiului de Stat in 1954. Din 1955 este ales membru al Academiei. intre timp prozatorul luase in mare masura locul poetului, realizand o opera care, conjunctural, va face cariera - romanul Descult. Opera sa, intinsa si unitara, este tradusa in foarte multe limbi; ca o incununare a intregii sale activitati literare, este laureat, in anul 1971, al Premiului International „Gottfried von Herder".

Creatia lui Zaharia Stancu este deosebit de vasta, variata (poezie, proza, publicistica, traduceri) si unitara mai ales prin caracterul ei autobiografic. Este cunoscut indeosebi - gratie si „colaborarii "programei de invatamant - ca prozator, iar poezia lui este pe nedrept neglijata, fiind memorabila. Lirica sa se inscrie la inceput in linia traditionalismului, prin contactul permanent cu pamantul, cu peisajul, cu traditiile, ca rezultanta spirituala a unei convietuiri permanente natura/ pamant- spirit/traditie. Poetul si criticul literar Stefan Augustin Doinas observa ca poezia lui surprinde „atasamentulfata de glie", „comuniunea cu strabunii", aducand ca noutate in lirica traditionalistilor nostri „confruntarea sentimentala cu timpul si exorcizarea paremiologica". Ultimele volume ale poetului adauga „un romantism bataios dar nu lipsit de melancolie ", marcand, in aceasta perioada, „ o trecere discreta spre clasicism ".

A murit la 5 decembrie 1974 in Bucuresti.

Pagina memorabila a liricii lui Stancu ramane in zona Cantecelor simple, cand traditionalismul sau realizeaza „un naturism violent, o baie de senzatii proaspete. Poetul gusta, miroase, pipaie totul, intra in contact cu sevele amare care curg prin cucute, prin cojile nucilor crude, prin scoarta pamantului". (N. Manolescu)

Volume de versuri:

Poeme simple, Bucuresti, Editura Fundatiei, 1927;
Taifunul, ' Bucuresti, Editura Cultura Nationala, 1936;
Albe, Bucuresti, F.P.L.A., 1937;
Clopotul I de aur, Bucuresti, F.P.L.A., 1939;
Pomul rosu, Bucuresti, Editura Azi, 1940;
Iarba fiarelor, Bucuresti, Editura Cugetarea, 1941;
Anii defum, Bucuresti, Editura Prometeu, 1944;
Poeme simple, Bucuresti, E.S.P.L.A., 1957;
Sabia timpului, Bucuresti, Editura Eminescu, 1972.

Uite, pe dealuri rosii a aparut in volumul Poeme simple, Bucuresti, Editura I Fundatiei, 1927.
Tara a aparut in volumul Poeme simple, Bucuresti, Editura Fundatiei, 1927.
Ma pierd pe plaiuri vechi a aparut in volumul Poeme simple, Bucuresti, Editura Fundatiei, 1927-
Cantec a aparut in volumul Iarba fiarelor, Bucuresti, Editura Cugetarea, 1941,

Cantec In Ceata

Copacii, prea negri, ne ies in drum.
Umbrele lor clatinate sunt fum.

O spaima tacuta ne-nvaluie rea.
Poate vantul ne poarta prin lume ori poate o stea.
Ne tinem de maini, ne spunem cuvinte.
Poate noi o mintim, poate dragostea minte.
Candva ne-am plimbat prin soarele diminetii,
Acum bajbaim prin padurile cetii …

Ori poate pe marginea vietii …

Hai Cu Mine

Hai cu mine pana la capatul lumii,
Poate lumea are totusi un capat.
Acolo vom gasi grau de aur,
Fiecare fir va avea o mie de spice,
Fiecare spic va avea o mie de boabe.

Hai cu mine pana la capatul lumii,
Poate lumea are totusi un capat.
Acolo vom gasi struguri albastri,
Fiecare butas va avea o mie de struguri,
Fiecare strugure o mie de boabe,
Fiecare bob o mie de butii de must.

Hai cu mine pana la capatul lumii,
Poate lumea are totusi un capat.
Acolo vom gasi paduri uriase,
Paduri de plopi cu crestetu-n cer,
Paduri de stajar cu radacinile
Infipte adanc pana la miezul planetei.

Acolo vom gasi trista mea dragoste,
Patimasa mea dragoste o vom gasi
Culcata in iarba coapta de soare
Ori poate culcata pe un nor alburiu,
Pe un nor de argint alburiu …

Hai cu mine pana la capatul lumii,
Poate lumea are totusi un capat.

Drum în noapte

Ast noapte-am fost pe câmpuri cu visele duium
Şi nu m-am întâlnit, prin flori, cu nici un duh,
Dar am simţit salcâmii cădelniţând parfum
Şi fâlfâiri de aripi de buhe prin văzduh.

TEATRU/FILM 5 Octombrie

De luni pana luni 1965 Arthur Miller

Pauline Daumale - Sarbatorire cu bucluc

Michal Tonecki - Femeile care ucid barbatii

GÂNDURI PESTE TIMP 5 Octombrie

Denis Diderot - Citate:

Zaharia Stancu - Citate:

SFATURI UTILE 5 Octombrie

Continuăm O MINUNE ÎN 16 ZILE – Tehnici şi exerciţii de gândire pozitivă inspirate de la Sfântul Munte

Ziua a douăsprezecea

Iniţierea în terapia iertării

Exerciţiul iertării se practică la apusul soarelui. Foloseşte energia finalului de zi pentru cel mai important exerciţiu al optimizării tale.

Nu te culca niciodată apăsat de neiertare. Să nu rămână în mintea ta, peste noapte, cel neiertat. Tot ce rămîne neiertat în tine se transformă în program negativ şi produce, în viitor, rău.

Adversitatea este o impuritate, n‑o păstra în tine, dizolv‑o. Aşadar, ierţi pentru tine, nu pentru altul. Ierţi ca să dizolvi un focar patogen.

Boala este o informaţie despre încătuşare. Când ierţi un adversar, te eliberezi de el ‑ tu rupi lanţul (cea mai dură legatură este între victimă şi călău). Ierţi ca să programezi mintea serii cu sănătate.

Mânia îţi sparge aura corpului, iertarea o face strălucitoare.

Eşti în picioare, cu faţa spre fereastră. Deschide braţele, larg. Măcar o dată pe zi deschide braţele. Spune în gînd: „Sunt deschis şi receptiv la bogăţia lumii”.

Concentrează‑te pe ideea că tu protejezi şi hrăneşti, cu energia ta, spaţiul din jur: oraşul tău, apoi România, Europa, planeta…

Expiră lung. La expiraţie expulzezi din mental că „tu eşti tu”. La inspiraţie te umpli de mulţumire şi încredere în tine. Apoi rămâi fără gânduri, cu sentimentul că protejezi.

Cea mai bună iertare este să faci binele. Să trimiţi un gând bun către ei. Tu eşti ei. Repetă fraza: „Sunt uşor, sunt tot mai uşor”. Ca şi cum, iertând, te despovărezi de o greutate. „Mă eliberez iertând, mă dezleg, sunt uşor”.

Să foloseşti bine asfinţitul. Iertând, tu arzi negativitatea din trupul tău actual şi din soartă.

Adevărata iertare este să faci un dar celui iertat. Este o ofrandă.

Braţele şi trupul tău fac simbolul unei cruci, iar crucea e paradigma cosmosului; pentru om este îmbrăţişare, hrănire, protejarea semenilor.

Dăruieşte ca să ierţi. Evocă mental pe cel iertat şi dăruieşte‑i gândul însănătoşirii, al unei bune sorţi. Nu‑i un dar simbolic, e chiar real; gândul construieşte, partricipă la arhitectura vibratoare a semenului tău şi, mai departe, a lumii. Gândul iertării aduce armonie, iar tu vei locui într‑o lume armonioasă.

Gândul e mai puternic decît fapta.

SFATURI UTILE 5 Octombrie

BOLI INFLUENŢATE DE VREME

Actiunea complexa a vremii asupra organismului uman poate fi de urmatoarele tipuri: optima, excitanta si acuta.

Vremea optima este considerata aceea care influenteaza favorabil, producand buna dispozitie si are o actiune menajanta asupra organismului. Asemenea tip de vreme se caracterizeaza prin mentinerea relativ uniforma a elementelor meteorologice: umiditate moderata, viteza relativ mica de miscare a aerului, zile senine, cand temperatura medie diurna nu oscileaza cu mai mult de 2 grade C, iar presiunea - cu mai mult de 4 milibari.

Vremea excitanta cuprinde complexul vremii in care unul sau mai multe din elementele meteorologice deviaza de la valorile optime. Aceasta vreme, desi este in fond insorita, are adeseori un cer mohorat, timpul e uscat, umiditatea ridicandu-se pana la 90% umiditate relativa, oscilatia temperaturii medii a zilei poate fi pana la 4 grade C, a presiunii barometrice pana la 8 milibari, iar miscarea aerului pana la 9 m/sec.

Vremea acuta reprezinta complexul vremii cu modificari accentuate ale elementelor meteorologice, cand oscilatiile termice depasesc 4 grade C, ale presiunii atmosferice - 8 milibari, iar viteza de miscare a aerului e mai mare de 9 m/sec.

Fireste, nu valorile absolute ale elementelor meteorologice sunt caracteristicile unui sau altui tip de vreme, ci schimbarea proprietatilor, diferenta care poate determina variatia neperiodica a excitantilor climatici ce actioneaza inoportun asupra organismului. Acest complex de vreme modificat determina actiunea tipului de vreme si clima asupra organismului si reactia acestuia.

Specialistii deosebesc in prezent patru tipuri de meteosensibilitate:

Meteoadaptabilii nu au nici un fel de dificultate cu schimbarile bruste. Ei se acomodeaza usor cu orice fluctuatii.
La meteodependenti, influentele atmosferice se repercuteaza direct asupra echilibrului psihic si a starii de sanatate. Ei reactioneaza cu irascibilitate, dureri de cap, indispozitii si tendinte depresive.
Anticipativii presimt modificarea vremii chiar si cu 48 de ore in avans, de pilda sub forma durerilor aparute intr-o cicatrice.
Meteosensibililor le sunt activate boli deja existente, ca reumatismul sau dereglarile sistemului neurovegetativ.

Temperatura, precipitatiile, umiditatea aerului, dar mai ales presiunea atmosferica influenteaza in mod negativ un mare numar de oameni.

Meteorosensibilitatea reprezinta, de fapt, amplificarea simptomatologiei unor boli la variatiile atmosferice, in sensul amplificarii expresiei clinice a bolii ce poate evolua dupa o prima etapa de adaptare spre situatii de decompensare agravante. Ea doar accentueaza anumite suferinte latente, pe care le avem deja.
Potrivit psihologilor, schimbarile de clima, diferentele bruste de temperatura si deviatiile de presiune atmosferica pot influenta energia care circula prin corpul nostru.
In timp ce vremea calduroasa ii binedispune pe cei mai multi dintre noi, ploaia se rasfrange negativ si ne provoaca indispozitie. Atunci cand afara e foarte frig sau excesiv de cald, dar si in perioadele de tranzitie, bolile latente, de care sufera unii dintre noi, se pot acutiza.

Milioane de oameni reactioneaza la fel la scaderea presiunii, indeosebi primavara, atunci cand fronturile atmosferice se gonesc din urma unele pe altele, intregul organism (in primul rand sistemul circulator) oboseste repede. Nu trebuie sa intelegem ca oscilatiile meteorologice ne imbolnavesc in adevaratul sens al cuvantului. Trecerea de la un front atmosferic la altul poate doar declansa ori accentua anumite suferinte latente. Simptomele tipice sunt durerile de cap, migrenele, sufocarile, ametelile, starea de slabiciune, irascibilitatea sau transpiratiile excesive. creste tensiunea arteriala, palpitatiile si senzatia de greutate din piept. Durerile reumatice si de articulatii - din pricina aerului umed si rece.

Cand barometrul urca, organismul produce mai multa adrenalina, colicile si crampele se manifesta mai frecvent.
Daca va intrerupeti mereu somnul ori transpirati atat de puternic incat cearceafurile vi se lipesc de corp, e posibil ca de vina sa fie vremea. Se prea poate ca tocmai in acel moment sa aiba loc o schimbare de fronturi atmosferice.

Schimbarile de presiune atmosferica produc modificari la nivelul celulelor si-al tesuturilor, creand disconfort in functionarea organismului. Cand valorile acesteia nu sint in limite normale, persoanele cu hipertensiune arteriala au dureri de cap, palpitatii, senzatie de greutate in piept.Presiunea atmosferica scazuta duce la tahicardie si la cresterea tensiunii.

Masele de aer reci cresc tensiunea arteriala, ingreuneaza gandirea si provoaca apatie. Aerul foarte uscat este daunator aparatului respirator, iar cel umed favorizeaza nefritele si bolile infecto-contagioase. Vremea inchisa este un factor de agravare a depresiilor, mai ales din cauza faptului ca oamenii petrec mai mult timp in casa.

Se vorbeste din ce in ce mai mult de factorul meteorologic - vreme inchisa, ploaie, micsorarea intervalului intre zi si noapte. Acestea pot influenta tulburarile psihice. Exista multe persoane care, pe o asemenea vreme, acuza o stare de oboseala acuta, o astenie fizica si psihica, o stare de somnolenta continua si chiar depresie, cu toate ca se odihnesc corespunzator noaptea.

Toamna se produce un dezechilibru energetic. Organismul se pregateste pentru iarna, luminozitatea descreste, ambientul devine din ce in ce mai putin vesel. Frigul reprezinta un stres si, din aceasta cauza, bolnavii de inima sint foarte afectati, in special in anotimpurile de trecere, adica toamna si primavara. In aceste perioade, manifestarile cardiace cresc. Din cauza temperaturii scazute, se inregistreaza si multe crize de angina pectorala, astm bronsic si chiar infarct miocardic acut. De asemenea, pot aparea disfunctii sexuale, sindromuri endocrine cu manifestari in zona afectivitatii.

Inhalarea aerului rece poate intretine crizele de astm. Nu trebuie sa ne mire daca schimbarile bruste ale vremii ne dau dureri de cap, ameteli sau chiar irascibilitate. Specialistii atentioneaza ca influentele atmosferice se repercuteaza asupra echilibrului psihic al meteodependentilor. Cerul gri, bacovian, si ceata sunt surse de anxietate, deprimare si melancolie.

Caldurile excesive cresc relativ brusc valorile tensiunii arteriale si precipita dureri anginoase.
Aerul cald si umed este un adevarat cosmar pentru persoanele sensibile. Cand un asemenea front atmosferic se abate asupra noastra, foarte multi oameni se plang de migrene, astm, depresii, probleme de circulatie, dereglari de somn sau infectii. Bataturile si dintii incep sa doara, coagularea sangelui are de suferit si apare pericolul trombozelor.

Fronturile de aer umed agraveaza diferitele forme de reumatism cronic degenerativ. Vantul rece declanseaza crize de angina pectorala zilele cu vant persistent de primavara si vara activeaza alergii la polen; se stie inca din vechime ca fazele cu luna plina coincideau, la bolnavii bacilari, cu un numar mai mare de hemoptizii. Migrenele, nevralgiile (sciatic sau trigemen) au si ele mari conditionari meteo.

Eruptiile solare intensifica starile depresive si cresc rata tentativelor de sinucidere.

Climatul marin agraveaza nevrozele iar climatul de mare altitudine determina un travaliu intens de adaptare cardiaca.

Intre retragerea unui front atmosferic si apropierea celuilalt, asupra noastra actioneaza - intr-o perioada scurta de timp, o multime de influente meteorologice. Temperatura, presiunea aerului, umiditatea, incarcatura electrica din aer, lumina si circulatia aerului se modifica si nu toti oamenii suporta la fel de bine aceste modificari.

Studii privind impactul vremii asupra sanatatii

O treime din locuitorii Europei nu se sinchisesc de schimbarile de vreme: organismul sanatos se descurca bine cu variatiile climaterice si suporta fara probleme diferentele mari de temperatura.
O alta treime sunt afectati usor, adica se simt putin mai obositi, iar ultima treime au probleme de sanatate importante. Doar in cazul lor se poate vorbi de sensibilitate la schimbarile de vreme. La loc de frunte intre factorii meteo negativi se afla presiunea atmosferica.

Un studiu efectuat in Franta arata ca atunci cand temperatura zilei scadea cu 10grade, numarul infarcturilor crestea cu 13 procente. Iar cand presiunea atmosferica se modifica cu 10 milibari, rata infarctului crestea cu pana la 12%. In mod evident, odata cu vremea se modifica si tensiunea arteriala a pacientilor. Iar acest fapt demonstreaza ca vremea influenteaza starea de sanatate.
Unii cercetatori presupun ca instabilitatea presiunii atmosferice deregleaza cantitatea de lichid si organul de echilibru existent in urechea interna, influentand astfel tensiunea arteriala si coagularea sangelui.
Altii suspecteaza electricitatea atmosferica: s-ar parea ca mai ales pe furtuna, ionii invizibili "rapaie" pe creierul nostru, afectand producerea serotoninei. In acest caz, devenim depresivi, suntem mai sensibili la durere sau avem probleme cu stomacul, intestinul si digestia.

Fulgere, caldura, ploaie, umezeala si soare - vremea, ca este frumoasa sau ca e urata, are un efect profund asupra vietii noastre. Ne influenteaza organismul, vointa si emotiile. In numeroase cazuri, legatura este clara si in mod cert biologica. Alteori, felul in care vremea actioneaza asupra noastra este obscur, dar impresionant.

Atunci cand frigul nordic ataca zonele montane ale Americii Centrale, multi indieni se imbolnavesc de o forma mortala de pneumonie; in zonele temperate ale Americii de Nord, timpul variabil de la venirea primaverii este purtator de gripe si acelasi lucru se intampla si in Europa meridionala.

In Elvetia, cand bate Föhnul din Alpi, infractorii acuzati de acte de violenta (si chiar de crima) beneficiaza de circumstante atenuante se considera ca aerul puternic ionizat al acestui vant poate accentua anumite dezechilibre mentale latente.

In Franta meridionala, vantul cald si umed numit Il vent du midi este in mod obisnuit facut responsabil de cele mai diverse rele; de la dureri de cap si dureri reumatice, la atacuri de epilepsie si de astm si la felurite manifestari ale unor boli infantile.

Locuitorii din Tanger dau vina pe Leventer, vantul oriental care vine dinspre Mediterana, pentru durerile de cap si chiar pentru sentimentele de oprimare care ii incearca uneori.

In vreme ce nord-africanii cred ca Scirocco, vantul fierbinte si nisipos care sufla din Sahara, ii deprima pe oameni pana la a-i aduce in pragul sinuciderii.

SFATURI UTILE 5 Octombrie

Degenerescența maculară

Descriere

Reprezinta deteriorarea maculei (o zona a retinei la nivelul fundului de ochi, care ne permite sa vedem clar detaliile fine si sa indeplinim activitati ca cititul si sofatul).

Cand macula nu functioneaza corect, vederea centrala poate fi afectata de incetosare, pete negre sau distorsiuni.

Degenerescenta maculara afecteaza abilitatea de a vedea la distanta sau aproape. Astfel anumite activitati – cititul, introdusul atei in ac pot deveni dificile sau imposibile.

Cuprins

Descriere

Factori de risc:

Tipuri de degenerescenta maculara

Simptome degenerescenta maculara

Diagnosticare

Tratamentul degenerescentei maculare

Evolutie si complicatii

sus

Factori de risc:

- predispozitie familiala

- varsta peste 55 ani

- hipercolesterolemia

- fumatul

- diabetul zaharat

- expunerea la lumina puternica

sus

Tipuri de degenerescenta maculara

Imbatranirea normala a retinei : presupune formarea unor mici depozite de „drusen” cauzate de acumularea de material amorf (lipofuscina). Depozitele excesive determina aparitia celor doua forme de degenerescenta maculara.

Forma „uscata” (atrofica)

Majoritatea oamenilor (90% dintre cazuri) prezinta degenerescenta maculara – forma „uscata” . Este produsa de imbatranire si de subtierea tesuturilor maculei. Pierderea vederii are loc de obicei treptat.

Forma „umeda” (exsudativa)

Apare in aproximativ 10 % dintre cazuri . Apare atunci cand se formeaza vase de sange anormale sub retina. Din aceste vase se scurge fluid sau sange si consecutiv este afectata vederea centrala. Pierderea vederii poate fi rapida si severa.

sus

Simptome degenerescenta maculara

-scaderea acuitatii vizulale: modificarea vederii in portiunea centrala a retinei (nu afecteaza vederea periferica – de ex. puteti vedea conturul ceasului dar nu puteti spune cat este ceasul.

Desi nu duce rapid la orbire, devine invalidanta in timp. Impactul initial al degenerescentei maculare asupra vederii poate fi minim si de aceea pacientul neglijeaza vizita la un medic specialist, in fazele timpurii ale bolii.

-cuvintele de pe o pagina apar voalate

-in centrul campului vizual apare o zona intunecata sau goala

-metamorfopsii =liniile drepte apar distorsionate

sus

Diagnosticare

-testul Amsler- se priveste un careu asemanator cu hartia milimetrica

-examenul fundului de ochi

-angiofluorografie : pentru detectarea vaselor anormale de sange

-OCT tomografie in coerenta optica

sus

Tratamentul degenerescentei maculare

-suportiv: consiliere, schimbari ale stilului de viata (renuntarea la fumat, suplimente nutritive pe baza de antioxidanti, acizi grasi nesaturati, luteia, vitamine, zinc, cupru, seleniu.

In forma umeda:

- chirurgie laser si terapie fotodinamica

- injectare intravitreana de inhibitori de factori de crestere vasculoendotelial VEGF

sus

Evolutie si complicatii

Poate evolua spre scaderea vederii centrale. Aparitia formei „umede” la un ochi creste riscul de aparitie a acestei forme la celalalt ochi.

Complicatii

Ale injectiilor intravitreene:

-endoftalmita 0.1 %
-decolare retiniana
-cataracta

-cresterea tensiunii intraoculare
-hemoragie subconjunctivala
-inflamatie intraoculara

-durere
-scaderea acuitatii vizuale

In cazul PDT terapie fotodinamica

-inflamatie, hipersensibilitate la nivelul locului de injectie
-durere de spate2 %

-tulburari de vedere trecatoare
-scaderea acuitatii vizuale severe 4 %

Contraindicatii – insuficienta hepatica
- porfirie
- alergie la componente

GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 5 Octombrie