MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU
MIERCURI 14 NOIEMBRIE 2018
Bună ziua, prieteni!
Astăzi începe Postul Nașterii Domnului
sau Postul Crăciunului! Este un post foarte ușor pentru că are multe zile cu
dezlegare la pește situate sâmbăta și duminica, dar, uneori și în alte zile din
săptămână; de aceea recomand tuturor prietenilor mei ortodocși să-l țină!
Acum vă invit la 100 melodii bune:
The 100 Most Beautiful Melodies in History - Beautiful Italian Relaxing Music - 2 Hour Relax
ISTORIE PE ZILE 14 Noiembrie
Evenimente
·
1305: Clement al V-lea devine primul papă cu reședința la Avignon. A fost
unul din cei mai însemnați papi din evul mediu. În timpul pontificatului său
sediul papilor a fost transferat de la Roma în Franta la Avignon.
Împreună cu regele Franței, Filip al IV-lea (Filip cel Frumos), a pus la
cale desființarea Ordinului Templierilor. În anul 1307, intr-o zi de vineri 13
Octombrie, un edict care ordona arestarea templierilor a fost emis, simultan,
în toată Europa. Templierii arestați au fost interogați de Inchizitie
timp de 7 ani, pentru a se afla locul unde se ascundea tezaurul lor. În 1314
marele maestru al Ordinului Templierilor , Jacques de Molay, ar fi prezis
înainte de a fi ars pe rug, că atât Regele Filip al IV-lea al Frantei cat
si Papa Clement al V-lea vor muri în același an, ceea ce s-a și
întâmplat.
·
1497: In Moldova s-a finalizat zidirea bisericii Înălţării a
mănăstirii Neamţ,monument ce definește stilul moldovenesc în arhitectura
religioasă, stil constituit în epoca lui Ștefan cel Mare. Biserica voievodala
„Inaltarea Domnului”, a fost ctitorita de Binecredinciosul Voievod Stefan cel
Mare si Sfant intre anii 1485-1497, deoarece biserica domnitorului Petru Musat
(1375-1391), fusese grav avariata din cauza cutremurului din 1471. Aceasta
biserica a fost printre ultimile ctitorii, iar marele voievod a dorit ca sa fie
cea mai monumentala biserica atat din punct de vedere artistic, arhitectural, cat
si ca dimensiuni.
·
1770: James
Bruce descoperă ceea ce el consideră a fi izvoarele Nilului. James
Bruce (14 decembrie 1730 – 27 aprilie 1794) a fost un călător şi
scriitor scotian care a petrecut mai multi ani în Africa de Nord şi
Etiopia unde, el a trasat izvoarele Nilului Albastru.
·
1832: A fost pus în circulație primul vagon de tramvai din
America, la New York, având ca pasageri funcționari publici care parcurgeau
distanța dintre Prince Street și Strada nr. 14.
·
1878: După Războiul de Independenţă, în baza
hotararilor luate la Congresul de la Berlin de Marile Puteri ale Europei,
Dobrogea redevine parte a României. O divizie romana a trecut Dunarea în
Dobrogea, prilej cu care însuși domnitorul Carol I a adresat dobrogenilor o
Proclamație, care consfințea preluarea de
către România a administrației Dobrogei. Preluarea provinciei a fost posibilă
în urma semnării tratatului de pace de la Berlin (1/13 iulie 1878) și
San Stefano (19 februarie / 3 martie 1878), tratate ce au pus capăt Războiului
Ruso-Turc de la 1877-1878, cunoscut și ca Războiul de Independență al României.
Vezi și Tratatul de
la Berlin (1878) ...La data
de 13 noiembrie, Principele Carol I și prim-ministrul Ion. C. Brătianu au
stabilit ultimele dispoziții pentru intrarea armatei române în Dobrogea.
Împreună cu Mihail Kogălniceanu, Domnitorul a elaborat o proclamație către
locuitorii Dobrogei. A fost emis şi un ordin de zi către armată. Documentele
conţineau principiile și modul de reintegrare a Dobrogei în componenţa statului
modern român. În calitate de prefecți au fost numiți R. Opran la Constanţa şi
G. Ghica la Tulcea. N. Catargiu a fost desemnat responsabil cu trecerea
Dobrogei în stăpânire românească.
În dimineața zilei de 14 noiembrie 1878 Carol I, după ce a călătorit o noapte
întreagă, a ajuns la Brăila. Acolo a fost primit de Ion C. Brătianu, generalul
G. Angelescu – comandandul Diviziei militare ce urma să intre în Dobrogea,
prefectul județului, primarul Brăilei și consilieri locali și de un mare număr
de cetățeni ai orașului. Au fost organizate mai multe festivităţi. S-au ţinut
discursuri iar episcopul Dunării de Jos a oficiat un Te-deum. Cu acest prilej
s-a dat citire celor două documente: ”Proclamația către dobrogeni” și ”Înalt
ordin de zi către armată”. La final,
Carol I a străbătut orașul Brăila în fruntea trupelor militare și în aplauzele
cetățenilor. La încheierea festivităţilor oficialitățile, împreună cu
Principele Carol I și prim-ministrul Ion. C. Brătianu, au traversat Dunărea pe
vasul Ștefan cel Mare și au debarcat în Dobrogea, la Ghecet. Aici au fost întâmpinați de numeroși dobrogeni: români,
turci, tătari și bulgari.
Proclamația poate fi considerată ca fiind, în aceeași măsură, o afirmare a deciziilor prin care statul român lua în stăpânire Dobrogea, o asigurare a respectării legilor țării, a religiei minorităților din această provincie și a proprietăților, a ordinei și disciplinei, dar și un îndemn la colaborare cu autoritățile statului român.
Proclamația poate fi considerată ca fiind, în aceeași măsură, o afirmare a deciziilor prin care statul român lua în stăpânire Dobrogea, o asigurare a respectării legilor țării, a religiei minorităților din această provincie și a proprietăților, a ordinei și disciplinei, dar și un îndemn la colaborare cu autoritățile statului român.
·
1889: Ziarista americană Nellie Bly a pornit în tentativa sa reușită de a realizaocolul
Pământului în 80 de zile,
pentru a verifica veridicitatea romanului lui Jules Verne. Nellie Bly (n. 5 mai 1864, Cochrans Mills, Pennsylvania,
SUA – d. 27 ianuarie 1922, New York, New York, SUA) a fost pseudonimul
jurnalistei americane Elizabeth Jane Cochran. Ea a rămas celebră pentru două
realizări: un ocol al Pământului similar celui făcut în romanul lui Jules Verne
de personajul Phileas Fogg, și un expozeu în care s-a prefăcut nebună pentru a
studia din interior un ospiciu. Ea a fost și industriașă și a activat în
organizații de caritate.
·
1910:
Aviatorul Eugene Ely efectuează prima decolare de pe o navă în
Hampton Roads, Virginia.
·
1916: Ia
sfarsit Bătălia de pe Somme din timpul primului razboi mondial.
·
1918: Se fondează Republica Baden, un land în timpul Republicii de la
Weimarcare ocupa același
teritoriu ca ducatul
Baden.
·
1918:
Cehoslovacia devine republică independenta.
·
1919: începe în etape retragerea trupelor române din Ungaria.
·
1921: Este
fondat Partidul Comunist din Spania.
·
1933 : se formează un guvern liberal în România prezidat de Ion
G.Duca, preşedintele Partidului Naţional Liberal după moartea lui Vintilă
Brătianu.
·
1935: Apare
primul număr al cotidianului “Gazeta Basarabiei” la Chişinău, Basarabia,
in Romania unita. Intre 24 octombrie si 17 noiembrie 1923, Gazeta Basarabiei a
fost un saptamanal al Partidului National Roman, editat de Ion Pelivan si
Constantin Matu. Dupa 14 noiembrie 1935 si pana in 1940, a fost un ziar
independent (“Ziar popular independent de pura informatie”), condus de Ion
T.Costin si V.Boldescu -editor sef. Gazeta s-a
editat pînă în anul 1940.
·
1937: Guvernul
Gheorghe Tătărăscu 3 își
depune demisia iar regele Carol al
II-lea îl numește tot pe
Tătărăscu în funcția de prim-ministru.
·
1940: Al Doilea Război Mondial: Sute de avioane germane
bombardează oraşul britanic Coventry, distrugându-l aproape complet si lasând
in urma un mare numar de morti si raniti.
·
1952: Revista britanică New Musical Express publică primul
top.
·
1962: Se abolește statutul Eritreei ca stat federal, ea devenind până la dobândirea
inependenței în 1993 o simplă provinicie a Etiopiei.
·
1969: NASA a lansat Apollo 12,
echipajul navetei realizand a doua aselenizare. La bord s-au aflat astronautii
Charles Conrad. Jr., Richard F. Gordon Jr. si Alan L. Bean. Presedintele
american Richard Nixon a asistat la lansarea de pe Cape Canaveral.
·
1973:
Printesa Anne a Marii Britanii se casatoreste cu capitanul Mark Phillips,
la Westminster Abbey.
·
1975: Spania
se retrage din Sahara Occidentala .
·
1987: Revolta de la Brașov: Au loc primele proteste la Secția 440 „Matrițe” a
întreprinderii de autocamioane Steagul Roșu din Brașov.
·
1991: Oficialii americani si britanici au anuntat ca detin indicii
incriminatoare impotriva a doi agenti secreti de origine libiana ca au fost la
originea atentatului cu bomba de la Lockerbie.
Autoritatile din SUA si Anglia au acuzat astfel Libia de doborarea avionului
companiei Pan Am 103. Aparatul, care efectua in 21 decembrie 1988 o cursa
pe ruta Londra-New York, a explodat in aer deasupra unei zone locuite a
oraselului scotian Lockerbie, 259 de persoane de la bord si 11 de la sol pierzandu-si
viata. Printre victime s-a aflat si un roman, studentul sibian Peter Vulcu,
care se intorcea in SUA unde urma cursurile universitare. In Statele Unite,
atentatorii au fost condamnati, in lipsa, la pedeapsa cu moartea. SUA au cerut
Libiei extradarea celor doi autori, Abdel Basset Ali Al-Megrahi si Al Amin
Khalifa Fhimah, care ar pus bomba intr-un radiocasetofon pe care l-au ascuns
intr-o servieta. Liderul Muammar al-Gaddafi nu a dat curs cererii decat in
1994, cand a acceptat ca procesul celor doi sa aiba loc insa numai intr-o tara
neutra si cu un complet international de judecatori, propunere declinata insa
de americani si britanici. Abia in 1999 s-a ajuns la un consens intre parti,
procesul celor doi teroristi incepand in 3 mai 2000 in Olanda. Sentinta finala
a fost data doi ani mai tarziu, Khalifa Fhimah fiind declarat nevinovat si
eliberat, iar Al-Megrahi fiind incarcerat pe viata.
·
1991 - URSS s-a
transformat într-o uniune formată, într-o primă etapă, din 7 state: Rusia,
Kazahstan, Belarus, Azerbaidjan, Kirchizia, Tadjikistan, Turkmenistan.
·
1991 - Parlamentul
României, învestit de CPUN (prin Decretul-Lege nr. 92 din martie 1990, pentru
alegerea Parlamentului şi Preşedintelui României) cu calitatea de Adunare
Constituantă, a încheiat dezbaterea Constituţiei.
·
1996: Inceputul telefoniei
mobile in Romania, dupa ce consortiile Mobil Rom si Mobifon au castigat
licitatia pentru acordarea a doua licente de instalare si exploatare a doua
retele de radiotelefonie mobila celulara de tip GSM (Global System for Mobile
Communications).
·
1997: Bunurile familiei Nicolae
si Elena Ceausescu au fost trecute in administrarea Regiei Administratia
Protocolului de Stat.
Nașteri
·
1650: William al
III-lea, rege al Angliei,
Scoției și Irlandei, din dinastia Stuart-Orania (1689-1702)
(d. 1702)
·
1668: S-a nascut Johann Lucas von Hildebrandt, celebru
arhitect austriac creator in stilul baroc ; (d.16 noiembrie 1745).
·
1719: S-a nascut Leopold Mozart, compozitor, violonist şi
organist austriac, tatăl celebrului compozitor W.A. Mozart; (d.28.05.1787).
·
1765: S-a nascut Robert Fulton, constructor de nave american;
(d. 24.02.1815). Robert Fulton (n. 14 noiembrie 1765, Little
Britain, astăzi Fulton, Pennsylvania – d. 24 februarie 1815, New York) a fost
un inginer și inventator american, creditat incorect pentru mult timp ca fiind
constructorul primei nave acționate de forța aburilor, Clermont (1807), cu care
a întreprins o călătorie de la New York la Albany pe râul / fluviul Hudson.
În schimb, în mod corect, Fulton poate fi creditat a fi fost autorul planurilor și constructorul efectiv ale primelor nave cu aburi complet operaționale, precum și a primului submarin funcțional, comandat de Napoleon Bonaparte, denumit Nautilius, care a fost testat în 1800. Deși lista inginerilor, constructorilor și întreprinzătorilor care au încercat să realizeze vase care să fie acționate mecanic este lungă, începând cu însuși realizatorul motorului cu aburi cu regulator centrifugal, James Watt, importanța lui Robert Fulton în istoria ingineriei și a navigației constă în realizarea primelor nave acționate mecanic, care erau complet funcționale, operaționale și fiabile. El a adus un aport important împreună cu John Ericsson, Francis Pettit Smith, David Bushnell și Josef Ressel la perfecționarea tehnicii navigației.
În schimb, în mod corect, Fulton poate fi creditat a fi fost autorul planurilor și constructorul efectiv ale primelor nave cu aburi complet operaționale, precum și a primului submarin funcțional, comandat de Napoleon Bonaparte, denumit Nautilius, care a fost testat în 1800. Deși lista inginerilor, constructorilor și întreprinzătorilor care au încercat să realizeze vase care să fie acționate mecanic este lungă, începând cu însuși realizatorul motorului cu aburi cu regulator centrifugal, James Watt, importanța lui Robert Fulton în istoria ingineriei și a navigației constă în realizarea primelor nave acționate mecanic, care erau complet funcționale, operaționale și fiabile. El a adus un aport important împreună cu John Ericsson, Francis Pettit Smith, David Bushnell și Josef Ressel la perfecționarea tehnicii navigației.
·
1805: S-a nascut Fanny
Mendelssohn, pianistă si compozitor german.
·
1812: S-a nascut Aleardo
Aleardi, poet italian.
·
1840: s-a născut pictorul francez Claude Monet,
întemeietor al curentului impresionist în pictură (d. 1926).
·
1847: Ecaterina Dolgorukova, metresa și soția morganatică a țarului Alexandru al
II-lea al Rusiei (d. 1922)
·
1863: S-a nascut Leo Baekeland, chimist american de origine
belgiană inventatorul bachelitei; (d. 1944).
·
1865: S-a nascut Constantin
Stere, scriitor roman.
·
1869: S-a
nascut Iulia Haşdeu, poeta romanca, fiica
scriitorului Bogdan Petriceicu Hasdeu (“Lacrimile copilăriei”,“Prinţesa
Papillon”, “Domnişoara Maussade”); (d.29.09.1888). Iulia Hasdeu (n. 14 noiembrie 1869 – d. 29 septembrie
1888, București). Iulia Hasdeu a fost o tânără scriitoare și intelectuală
română, poetă de limba franceză, fiica savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu. S-a
manifestat și în muzică (cursuri la Conservatorul din București, avea o
minunată voce de soprană, după cum se pare) și pictură (cursuri particulare de
desen și pictură la Paris). Avea un talent deosebit la limbi străine și era interesată
de filosofie.
·
1889 - S-a născut
Jawaharlal Nehru, om politic indian, militant pentru independenţa Indiei. El a
devenit, în anul 1947, primul şef de stat din istoria ţării sale. A militat pentru modernizarea Indiei,
iar prin promovarea unei politici de nealiniere şi coexistenţă paşnică. (m. 27 mai 1964)
·
1891 - S-a născut Frederick Grand Banting, medic şi
fiziolog canadian, considerat descoperitorul insulinei. Laureat al Premiului
Nobel pentru Medicină în anul 1923, alături de J.J.R.Macleod (m.21.02.1941).
·
1905: S-a nascut John
Henry Barbee, chitarist si solist american.
·
1920 - S-a născut poetul şi gazetarul Sergiu Grossu
(„Muştar”, „Roada anilor tineri”, „Apărând adevărul”).
·
1922: S-a nascut Boutros Boutros-Ghali, om politic egiptean,
fost secretar general al ONU (1.01.1992–31.12.1996), secretarul general al
Francofoniei.
·
1929 - S-a născut Ivan Singer, matematician, membru
corespondent al Academiei Române.
·
1929 - S-a născut istoricul literar Gheorghe Barbă
(„Mihail Şolohov în universul literar românesc”).
·
1932: S-a
nascut regizorul roman Geo Saizescu; (“Un surâs în plină vară”, “Şantaj”);
(d.23 septembrie 2013).
·
1934 - S–a născut Vasilica Istrate, scenarist de
film (“Desene pe asfalt”, “Veronica”, “Campioana”).
·
1934 - S–a născut eseistul, prozatorul şi
traducătorul Andrei Brezianu (“Ieşirea la ţărmuri”, “Castelul romanului”,
“Translaţii”).
·
1938: S-a nascut Cornelius
Gunter, muzician, component in trupele Flairs si Coasters
·
1938 - S–a născut sculptoriţa Elena
Avramescu–Hariga.
·
1938 - S-a născut Ion Cocora (pseudonim al lui Ion
Blagoie), critic de teatru şi poet („Dezlegare de chaos”, „Suveranitatea
lăuntrică”, „Ar mai fi de trăit”).
·
1939 - S-a născut istoricul literar Aneta Dobre
(„Serghei Esenin. Textul lumii”, „Teme şi variaţiuni”, „Itinerare poetice”).
·
1939 - S-a născut Walter Carlos, muzician şi expert
electronic american.
·
1940 - S-a născut Freddie Garritty, vocalist şi
compozitor britanic (Freddie & The Dreamers).
·
1943: S-a
nascut Peter Norton, inventator de software
şi investitor american.
·
1947 - S-a născut Marvyn Harris, baterist
sud-african (Proudfoot).
·
1947 - S-a născut Roger Hills, baterist britanic.
·
1948: S-a nascut Printul Charles, fiul mai
mare al reginei Elisabeta a II-a si a printului Phillip. S-a nascut la Palatul Buckingham din Londra. S-a
casatorit in 1981 cu Diana Frances Spencer, cu care a avut doi baieti, William
Arthur Philip Louis (n. 1982) si Henry Charles Albert David (n. 1984). Cuplul
s-a separat in 1992, iar patru ani mai tarziu a divortat. Charles s-a
recasatorit in aprilie 2005 cu iubita sa din tinerete Camilla Parker Bowles.
·
1949 - S-a născut James Young, chitarist, vocalist
şi compozitor american (Styx).
·
1951 - S-a născut Stephen Bishop, cântăreţ,
chitarist şi compozitor american.
·
1953 - S–a născut compozitorul Sorin Lerescu,
membru al Societăţii Autorilor, Compozitorilor şi Editorilor de Muzică (SACEM)
– Paris şi membru în Comitetul Execitiv al Secţiunii Naţionale Române a
Societăţii Internaţionale de Muzică Contemporană (SNR–SIMC). Muzica sa a fost
interpretată de formaţii ca Aurelia Saxofoon Kwartet şi de interpreţi ca
Pierre–Yves Artaud sau Barrie Webb.
·
1954: S-a
nascut Condoleezza Rice, politiciană
americană şi fost ministru de externe a Statelor Unite.
·
1954: S-a nascut Yanni,
muzician grec.
·
1955 - S-a născut Frankie Banali, baterist şi
compozitor american (Quiet Riot).
·
1955 - S-a născut Alec John Such, basist american
(Bon Jovi).
·
1956: S-a nascut Vasile Muraru, actor al Teatrului “C.
Tănase” din Bucuresti; (filme: “Zâmbet de soare”, “Miss Litoral”).
·
1964: S-a nascut Joseph
'Run' Simmons, solist rap, membru in Run DMC.
·
1964 - S-a născut John Andrew Banfield, vocalist
britanic (Pasadenas).
·
1975: Gabriela Szabo, atletă română. Sportiva
s-a nascut in Bistrita si a fost descoperita intamplator, la varsta de 12 ani,
cand partricipa la un cros din orasul natal. A inceput sa concureze
in competitiile rezervate junioarelor, iar in 1994 a participat la competitiile
de anvergura cistigand titlu dupa titlu. Gabi Szabo l-a avut ca antrenor pe
Zsolt Gyongyossy, si el bistritean, care acum ii este sot. A fost campioana
mondiala pe 5.000 si 1.500 de metri la Barcelona, in 1995, Paris-Bercy si
Atena, in 1997, Maebashi si Sevilla, in 1999, respectiv Maebashi, tot in 1999,
si a obtinut aurul la Olimpiada din Sydney din 2000, dupe ce in 1996 obtinuse o
medalie de argint la Jocurile Olimpice din Atlanta, in 1996. Gabriela Szabo a
fost in doua randuri castigatoare a circuitului atletic Golden League, iar in
dreptul numelui ei au fost trecute mai multe recorduri pe distantele de 5.000,
3.0000 si 2.000 de metri. S-a retras din competitie la varsta de 28 de ani.
Decese
- 565: A decedat imparatul
bizantin Justinian I cel Mare (n.482). Flavius Petrus Sabbatius Justinianus) a fost imparat în perioada (527
-565). S-a născut în satul Tauresium (într-o familie de țărani
traco-romani sau iliro-romani), sat situat lângă in prefectura romană
Iliria. Familia lui era vorbitoare a limbii latine, iar Iustinian era
nepotul împăratului Iustin I.
Una dintre cele mai mari realizări ale lui Iustinian este codificarea dreptului roman începută în 529, o uriașă operă de sistematizare a dreptului clasic și postclasic, astfel încât să poată fi aplicat la realitățile secolului al VI-lea din Imperiul Roman.
Iustinian, un creștin convins, a jucat un rol important în istoria Bisericii, întocmind tratate religioase si onducand adunări bisericești (sinoade). A întemeiat episcopia Iustiniana Prima si a construit biserica Hagia Sofia din Constantinopol (Sfânta Sofia), unul dintre monumentele remarcabile ale arhitecturii universale. - 1263: A
murit cneazul rus Alexandr Nevski; (n.cca. 1220). A fost cneaz rus
de Novgorod (din 1236) și mare cneaz de Vladimir (din 1252).
Facea parte din dinasria Riurik. Prin victoriile obținute în timpul
domniei sale impotriva germanilor si suedezilor, el a devenit un erou
național si a fost sanctificat de Biserica Orodoxa Rusa.
- 1359: A murit Sfântul Grigorie Palama (născut
la Constantinopol in 1296). Călugărla Muntele Athos, iar apoi
Arhiepiscop de Tessalonic, a fost canonizat la nouă ani de la moartea sa.
Moastele Sfântului Grigore Palamas se păstrează la Tesalonic. A rămas în
istorie drept unul dintre cei mai mari teologi ai ortodoxiei.
·
1442: Iolanda de Aragon, regină consort a Neapole, regentă a Aragonului, ducesă
de Anjou, contesă de Provence (n. 1384)
·
1716 - A încetat din
viaţă Gottfried Wilhelm von Leibnitz, filosof, matematician, fizician german
(n. 1 iulie1646)
·
1734: Louise
de Kérouaille, Ducesă de Portsmouth, metresă a regelui Carol al II-lea
al Angliei (n. 1649)
·
1831 - A murit Georg Wilhelm Friedrich Hegel,
clasic al filosofiei germane (“Logica”, “Fenomenologia spiritului”)
(n.27.08.1770).
·
1946: A
decedat Manuel de Falla, compozitor spaniol,
autor de opere (“Viaţă scurtă”), balete (“Amorul vrăjitor”), lucrări
orchestrale (n.23.11.1876).
·
1955 - A murit Robert Emmet Sherwood, dramaturg
american, scenarist de filme şi ziarist. Comediile şi dramele sale, piese cu
implicaţii filosofice, de atitudine antirăzboinică şi de evocare istorică –
dintre care cea mai cunoscută este “Pădurea împietrită” (1935) –, remarcabile
prin gradaţia tensiunii dramatice şi şocul elementului neprevăzut, atestă un
temperament ironic, deziluzionat şi o tendinţă spre paradoxul istorico–moral
(n.04.04.1896).
·
1991 - A incetat din
viaţă prozatorul Constantin Chiriţă ("Cireşarii") (n. 12 martie 1925)
·
2001: A decedat Zigu Ornea, teoretician şi critic literar
(“Junimea şi junimismul”, “Anii treizeci. Extrema dreaptă românească”);
(n.27.08.1930).
·
2001 - A murit actriţa britanică Charlotte Coleman
(”Patru nunţi şi o înmormîntare”) (n.03.04.1968).
·
2008 - A încetat din
viaţă prozatorul şi publicistul român Ioan Lăcustă (n. 15 septembrie 1948).
Sărbători
·
Ziua
mondială de luptă împotriva diabetului
·
Calendar religios 14 noiembrie
- Calendar crestin ortodox:
Sfantul Apostol Filip; Sfantul Grigorie Palama (Începutul Postului Nașterii Domnului)
- Calendar greco-catolic:
Sfantul apostol Filip
- Calendar crestin romano-catolic:
Sfanta Veneranda
- Calendar crestin ortodox:
Sfantul Apostol Filip; Sfantul Grigorie Palama (Începutul Postului Nașterii Domnului)
- Calendar greco-catolic:
Sfantul apostol Filip
- Calendar crestin romano-catolic:
Sfanta Veneranda
RELIGIE ORTODOXĂ 14 Noiembrie
Sf
Ap Filip, unul dintre cei 12 Apostoli; Sf Ier Grigorie Palama, arhiepiscopul
Tesalonicului; Începutul Postului Nașterii Domnului
Sfântul Apostol Filip –
S-a născut în Betsaida
Galileei, de unde erau și Sfinții Petru și Andrei. A fost chemat la apostolat
chiar a doua zi după chemarea acestora și a celor doi frați Iacob și Ioan, fiii
lui Zevedei. Filip era căsătorit. Avea patru fete care prin propovăduirea lor
au ilustrat apostolatul și chipul femeii creștine. Sfântul Apostol Filip și-a
păstrat în tot timpul propovăduirii înflăcărarea din clipa chemării sale la
apostolat și a împodobit-o cu mucenicia. El însuși a primit darul Duhului Sfânt
în ziua Cincizecimii.
El însuși
a săvârșit minuni în numele Domnului nostru Iisus Hristos. Astfel, în Galileea
a înviat copilul unei femei. De aici, a trecut în Grecia vindecând multe
neputințe, apoi a plecat spre Parți, în orașele reginei Candace din Etiopia,
apoi în Arabia și la Azot. Mai departe, Sfântul Apostol Filip a ajuns în orașul
Ierapoli din Siria unde a săvârșit alte minuni precum învierea tânărului
Teofil, spre încredințarea lui Aristarh, conducătorul orașului.
După ce a
zidit aici o biserică și l-a așezat episcop pe Ir, a plecat mai departe în Lida
și Misia. Acolo s-a întâlnit cu Sfântul Apostol Bartolomeu sau Natanail,
prietenul său și cu Mariam sora lui Filip și propovăduind împreună pe Domnul și
Mântuitorul nostru Iisus Hristos s-au întors din nou la Ierapolis. În acest
oraș eu tămăduit și pe Nicanora, soția guvernatorului orașului, care fusese
mușcată de un șarpe și era pe moarte. Au omorât prin rugăciune o viperă pe care
păgânii din oraș o considerau drept zeiță a lor și i se închinau.
În urma
acestei întâmplări păgânii i-au prins pe sfinți și i-au osândit la moarte prin
răstignire. Apostolul Filip a fost spânzurat cu capul în jos chiar deasupra
ușii templului unde fusese vipera, iar Bartolomeu lângă peretele templului. În
timp ce mulțimea de păgâni arunca cu pietre a avut loc un cutremur. Păgânii
s-au speriat și i-au dezlegat, însă Filip trecuse la Domnul așa cum îi fusese
rânduit să își pecetluiască apostolia cu mucenicia.
Sfântul
Bartolomeu a botezat pe toți cei care au crezut în Hristos și le-a pus episcop
pe Stahie, a îngropat trupul Sfântului Apostol Filip și s-a dus în orașul
Albana din Armenia Mare, unde a sfârșit și el răstignit. Sfânta Mariam, sora
lui Filip s-a dus în Licaonia, unde a botezat mulți păgâni, după care s-a mutat
cu pace la Domnul.
Sfântul Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului –
Sfântul Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului,
s-a născut în anul 1296 în Constantinopol. Tatăl Sfântului Grigorie a devenit
un important demnitar la curtea lui Andronicus al II-lea Paleologul (1282-1328),
dar a murit la scurt timp, Andronicus devenind tutorele copilului Grigorie
rămas orfan. Înzestrat cu abilități intelectuale și ambiție, Grigorie a
stăpânit toate subiectele de studiu care făceau parte la vremea aceea din
cursul complet de educație superioară medievală. Împlinind 20 de ani,
Grigorie s-a retras în Muntele Athos în anul 1316 (după unele surse 1318)
devenind novice la Mănăstirea Vatoped, sub îndrumarea monahicească a Părintelui
Nicodim de la Vatoped (prăznuit în 11 iulie). Acolo a fost tuns și a pornit pe
calea sfințeniei. Mama și surorile lui Grigorie au devenit și ele călugărițe.
După săvârșirea Părintelui Nicodim, Sfântul Grigorie a stat opt ani sub
îndrumarea duhovnicească a Părintelui Nichifor, iar după moartea Părintelui
Nichifor, Grigorie s-a transferat la Lavra Sfântul Atanasie Athonitul (prăznuit
în 5 iulie).
Aici a
slujit la trapeză și apoi a devenit cântăreț în biserică. După trei ani s-a
mutat la schitul Glossia. În timpul șederii sale aici, viitorul ierarh Grigorie
a fost complet absorbit de spiritul isihast (de la grecescul ‘hesychia’ care
înseamnă calm și liniște și reprezintă practicarea rugăciunii minții sau a
inimii pentru care este nevoie de solitudine și liniște) acesta devenind noul
său mod de viață. În anul 1326, datorită amenințării invaziei turce, el
împreună cu ceilalți frați ai schitului s-au retras în Tesalonic, unde a fost
hirotonit ca preot.
Sfântul
Grigorie a combinat îndatoririle sale preoțești cu viața de pustnic. Cinci zile
pe săptămână le petrecea în liniște și rugăciune, iar sâmbăta și duminica venea
în mijlocul oamenilor, slujind sfintele slujbe și predicând. După reîntoarcerea
din Constantinopol, Sfântul Grigorie a găsit un loc potrivit în care să
viețuiască în solitudine, lângă Tesalonic, la Bereia. Aici a adunat în jurul
lui în timp scurt mai mulți călugări, pe care i-a îndrumat timp de cinci ani.
Prin 1330
învățatul călugăr Varlaam sosea în Constantinopol din Calabria, Italia. La
scurt timp, Varlaam a călătorit la Muntele Athos, unde s-a familiarizat cu
viața spirituală a isihaștilor, însă susținea că rugăciunea minții era o eroare
eretică. În călătoriile sale la Constantinopol și Tesalonic, călugărul Varlaam
a intrat în dispute cu călugării, încercând să demonstreze natura materială
creată a luminii din timpul Schimbării la față a Mântuitorului de pe Muntele
Tabor.
Sfântul
Grigorie, la rugămintea călugărilor athoniți, a răspuns prin admonestări
verbale la început, dar văzând că nu au nici un rezultat, a început să aștearnă
pe hârtie argumentele sale teologice. Astfel, s-a pus început „luptei
isihaste”, în care Sfântul Grigorie Palama a apărat cu mult curaj Ortodoxia în
fața ereticilor și a dat dovadă de o teologie profundă și originală. În 1347
Sfântul Grigorie este numit Arhiepiscop al Tesalonicului. În cei trei ani
dinaintea morții sale Sfântul Grigorie a făcut multe minuni, vindecând mulți
bolnavi.
În ajunul
morții sale, Sfântul Ioan Hrisostom i-a apărut într-o viziune, adresându-i
cuvintele: „Spre înălțimi! Spre înălțimi!”. Sfântul Grigorie Palama a adormit întru
Domnul în 14 noiembrie 1359. În 1368 Sfântul Grigorie Palama a fost canonizat
la Sinodul din Constantinopol. La câțiva ani după moartea lui, în anul 1386, a
fost proclamat sfânt de către un sinod în Constantinopol sub Patriarhul Filotei
(1354-1355, 1364-1376), care a scris viața sfântului și slujbele adresate
acestuia, iar pomenirea lui se face în chip aparte în a doua Duminică din
Postul Mare.
ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU 14 Noiembrie
A început Postul Nașterii Domnului, sau Postul Crăciunului! Pe
toată durata postului, chiar și atunci când vor fi dezlegări la pește - și vor
fi multe - această rubrică va avea apariții zilnice.
A:
PLĂCINTE
Pizza
cu brânză Tofu
Sosul de pizza:
1 ceapă mică
3 linguri ulei
100 g pastă de roşii
3-4 căţei de usturoi
1/2 linguriţă oregano
1/2 linguriţă busuioc
1-2 ardei iuţi
1/2 linguriţă sare
1 linguriţă zahăr.
1 ceapă mică
3 linguri ulei
100 g pastă de roşii
3-4 căţei de usturoi
1/2 linguriţă oregano
1/2 linguriţă busuioc
1-2 ardei iuţi
1/2 linguriţă sare
1 linguriţă zahăr.
Blat pizza (din comerţ) sau pregătit în casă:
2/3 pahar apă caldă
1/2 linguriţă sare
3 linguriţe zahăr
2 linguri ulei
2 pahare de făină, drojdie.
1/2 linguriţă sare
3 linguriţe zahăr
2 linguri ulei
2 pahare de făină, drojdie.
Adaosuri pizza:
300 g brânză Tofu
ardei
roşii decojite
ceapă
ciuperci
măsline etc.
ardei
roşii decojite
ceapă
ciuperci
măsline etc.
Cumpărăm blatul de pizza sau pregătim coca din ingredientele de mai sus şi punem coca la crescut.
După
ce creşte se întinde în strat subţire şi se pune în tavă.
Pregătim sosul de pizza astfel: se toacă mărunt ceapa, se pune la călit în ulei, se adaugă usturoiul tocat mărunt, ardeiul iute curăţat de sâmburi şi tocat şi restul ingredientelor (pasta de roşii şi zahărul se vor pune ultimele) şi se stinge focul.
Se taie brânza Tofu cubuleţe cu latura aproximativ 1 cm şi se căleşte în puţin ulei, la foc mare, 2-3 minute.
Peste blatul de pizza se toarnă sosul, cuburile de Tofu, se presară ardei gras tăiat fâşii, felii de roşii decojite, felioare de ceapă, rondele de dovlecei, boabe de porumb, ciupercuţe feliate sau orice alt compus de pizza doriţi.
Se
pune pizza la cuptor pentru 20-30 minute.
B:
SALATE
Salată de varză roşie
· 1 varză roşie;
· Sare;
· Oţet;
· Ulei
Se
îndepărtează frunzele veştede şi se spală varza roşie.
Se dă
pe răzătoarea mare şi se sărează frecându-se bine în palme.
După ½
oră se stoarce şi se aşază în salatieră adăugând după gust oţet şi ulei.
Pentru
a înlătura neajunsul frecării cu sare (se pătează mâinile), varza rasă se
opăreşte cu apă clocotită, apoi se strecoară şi se adaugă oţetul şi uleiul după
gust.
C:
SOSURI
Sos de hrean
· 4 linguri hrean curăţar şi ras pe răzătoare;
· 2 linguri oţet diluat;
· 1 sfeclă coaptă rasă;
· Sare
Cantităţile
de mai sus se pun într-o farfurie adâncă şi se amestecă bine cu lingura.
La
servit se toarnă într-o ceaşcă de mărime potrivită.
Sfecla
se adaugă după gust.
D:
BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME
Supă
cremă de legume
Ingrediente:
- 3-4 morcovi medii
- 2 radacini de patrunjel
- 2 teline mici
- 6 cartofi potriviti
- crutoane
- 2-3 cepe
-1 legatura patrunjel
- sare, piper
- 1 ardei
- 3-4 linguri ulei
- 1/2 lamaie
Mod de preparare:
Se spala si se taie legumele marunt. Se pun la fiert intr-o oala mare cu apa si piper pana se sfarama. Cand toate legumele sunt fierte, le scoatem si le mutam intr-un castron (exceptand ceapa pe care o dam afara de tot) unde le pasam pana obtinem o crema. Se adauga apoi zeama care ne-a ramas, dar cu masura astfel incat sa nu fie prea subtire. Iar daca ramane prea consistenta mai putem adauga apa. La sfarsit adaugam verdeata, sare si lamaie dupa gust. Se serveste cu crutoane.
- 3-4 morcovi medii
- 2 radacini de patrunjel
- 2 teline mici
- 6 cartofi potriviti
- crutoane
- 2-3 cepe
-1 legatura patrunjel
- sare, piper
- 1 ardei
- 3-4 linguri ulei
- 1/2 lamaie
Mod de preparare:
Se spala si se taie legumele marunt. Se pun la fiert intr-o oala mare cu apa si piper pana se sfarama. Cand toate legumele sunt fierte, le scoatem si le mutam intr-un castron (exceptand ceapa pe care o dam afara de tot) unde le pasam pana obtinem o crema. Se adauga apoi zeama care ne-a ramas, dar cu masura astfel incat sa nu fie prea subtire. Iar daca ramane prea consistenta mai putem adauga apa. La sfarsit adaugam verdeata, sare si lamaie dupa gust. Se serveste cu crutoane.
E:
MÂNCĂRURI
Musaca
de cartofi cu soia
- 1 kg de cartofi,
- 250 g de soia
granule,
- 1 ceapă,
- condimente,
- pastă de roşii.
Cartofii fierţi în coajă se curăţă şi se feliază.
Soia se înmoaie în apă cu
condimente.
Când se umflă, granulele se scurg, se călesc cu
puţină ceapă şi se adaugă verdeaţă.
Compoziţia se pune în cratiţa unsă, tapetată cu pesmet: un rând de cartofi, un rând de soia şi pastă de roşii.
Compoziţia se pune în cratiţa unsă, tapetată cu pesmet: un rând de cartofi, un rând de soia şi pastă de roşii.
Se dă la cuptor până se rumeneşte.
F:
DULCIURI
Cartofi
din cacao
Ingrediente:
250
g biscuiţi simpli,
100
g nuci măcinate,
100
g zahăr,
1
pahar de esenţă de cafea,
2
linguri de cacao,
esenţă
de rom,
coaja
rasă de portocală.
Se fierbe esenţa de cafea cu zahăr şi cacao. Se lasă să se răcească, apoi se amestecă cu nucile date prin maşină, cu romul şi biscuiţii sfărâmaţi cu mâna. Se amestecă totul bine şi se formează cu mâna cartofi, care se tăvălesc în cacao cu zahăr.
ARTE 14 Noiembrie
INVITAȚIE
LA OPERĂ 14 Noiembrie
Manuel de Falla, compozitor spaniol, autor de opere (“Viaţă
scurtă”), balete (“Amorul vrăjitor”) etc despre care am postat câteva materiale
ieri.
Manuel de Falla: La vida breve (Viață scurtă) – traducere automată
La vida breve ( Viața spaniolă este
scurtă sau scurtă ) este o operă în două fapte și patru scene de Manuel de Falla la un libret de origine spaniolă deCarlos Fernández-Shaw . Este folosit
dialectul local (andaluz). A fost scrisă între august 1904 și martie 1905,
dar nu a fost produsă decât în 1913. Prima interpretare a fost acordată (în
traducere franceză de Paul Millet) la Casino Municipal din Nisa la 1 aprilie 1913. [1] mai
târziu în 1913 și, respectiv, în 1914. Claude Debussy a jucat un rol major în
influențarea Falla pentru a-l transforma de la opera numărătoare la premiera de la Nisa
la o operă cu textura muzicală continuă și o orchestrație mai matură. Această
revizuire a fost întâlnită la premiera de la Paris la Opéra-Comique în decembrie 1913 și este versiunea
standard.
Doar o oră, operele complete sunt rareori
efectuate astăzi, dar secțiunile lor orchestrale sunt, în special, actul 2
muzical publicat ca Interlude și Dance , care este popular la
concertele muzicii spaniole. ( Fritz Kreisler în 1926 a aranjat pentru
vioară și pian dansul din această asociere sub titlul fals de Danse
espagnole .) Într-adevăr opera este neobișnuită pentru a avea aproape
aceeași muzică instrumentală ca vocal: actul 1, scena 2 constă în întregime dintr-un
scurt poem simfonic (cu voci îndepărtate) numit Intermedio, care
ilustrează apusul de soare în Granada; actul 2, Scena 1 include Danzași Interludio menționate
mai sus, ultima terminând scena, adică în secvența opusă perechii extrase; și
actul 2, scena 2 începe cu a doua și mai lungă Danza (cu
punctuație vocală).
Rolul lui Salud este esențial pentru acțiune. A
fost cântată printre altele de soprana Victoria de los Ángeles ,
mezzo-soprana Teresa Berganza , mezzo Martha Senn și,
mai recent, de soprana Cristina Gallardo-Domâs .
Roluri
Salud, un țigan
|
||
La abuela (bunica lui Salud)
|
||
Paco
|
||
Tío Sarvaor (Salvador, unchiul lui Salud)
|
||
Carmela, mireasa
|
mezzo-soprană
|
|
Manuel, fratele miresei
|
bariton
|
Termany
|
Cantaor (Cantador, cântăreață la nuntă)
|
||
Prima vânzător
|
Daurelly
|
|
Al doilea vânzător
|
mezzo-soprană
|
Un Bernard
|
Vanzator
|
bas
|
|
Voce solo în cor de forge
|
tenor
|
Rouziery
|
Sinopsis
Ora: secolul al XX-lea
Locul: Granada
Act 1
Dupa-amiaza si apusul soarelui in cartierul
(tigan) Albaicín
Un cor de sex masculin de muncitori leagă
comerțul lor la forjarea locală. Tiganul tânăr, Salud, se îndrăgostește cu
pasiune de un tânăr care se numește Paco. Nu știe și Paco nu-i spune că
este deja logodită cu o femeie din clasa sa socială.Unchiul ei, Sarvaor
(Salvador) și bunica ei ( La abuela ) au descoperit acest
lucru și încearcă să împiedice Salud să întrerupă nunta lui Paco după ce află
adevărul.
Actul 2
O parte mai bogată a orașului: în fața unei
case pe a cărei festivități de nunți de patio sunt în desfășurare (și vizibile
de pe stradă), și apoi în patio în sine
Confruntarea (care din mai multe perspective
este tema întregii opere) are loc după ce Salud și Sarvaor au prăbușit poarta
festivităților, uimind mireasa și invitații și aruncând momentan mirele
mincinoasă din gărzile sale, încât a rostit numele lui Salud, înainte de a-l
nega o cunoaște și o comandă. Inima sa spartă, Salud cade mort în
picioare, în ceea ce se spune a fi ultimul gest de dispreț pentru un fost iubit
MUZICĂ
14 Noiembrie
Leopold Mozart
L.
Mozart - Die Musikalische Schlittenfahrt / Divertmento for orchestra in F
(1755): http://youtu.be/S4gWDMMWUYE;
Trumpet
Concerto in E-flat major - Johann Nepomuk Hummel - Robert Frear—trumpet: http://youtu.be/902St2UAmfA;
Fanny Mendelssohn, pianist si compozitor german
Fanny Mendelssohn (Hensel) – Lucrări importante:
https://youtu.be/KUMMxsy4a88?list=PLkHpoOd9PI4J7CMK5zi57enuvC1YZpGTu.
Classical
Guitar Recital | Narciso YEPES (1979) | 10 String Guitar | ten string guitar
music: http://youtu.be/8Bx4AFYA85E;
Manuel de Falla
John Henry Barbee, chitarist si solist american
Cornelius
Gunter, muzician, component in
trupele Flairs si Coasters
James
Young, muzician, component al
trupei Styx
Yanni, muzician grec
Joseph
'Run' Simmons, solist rap, membru in Run
DMC
Wendy Carlos, muziciană americană
Marija Šerifović, cântăreață din Serbia
MUSICA ORQUESTADA - LO MEJOR DE AMERICA LATINA Selección de Cecil Gonzalez
Chopin - Polonaises, Préludes, Etudes, Barcarolle.. (Century’s recording : Sviatoslav Richter)
Best Romantic Saxophone Love Songs Of All Time - 24/7 Relaxing Instrumental Music
Romantic Themes for Piano & Orchestra GMB
POEZIE 14 Noiembrie
TRENUL VIEȚII
Un tren al vieții are
fiecare:
Te urci în el, cu-atâta
siguranță,
Dar nu știi cum o ia, pe
ce cărare
Și dacă ai o minimă
speranță!
Sunt mulți care coboară
deîndată
Ce simt traseul greu,
încovoiat
Și nu dau la plecare nicio
plată,
Dar nici biletul nu-i
înapoiat!
Se plimbă-n sus și –n jos
ca variație
Doar o veni și trenul lor
o dată;
Unii mai stau în gară și
așteaptă
Să-i ducă și pe ei la
destinație!
Sanda Elena Dicu
13 Noiembrie 2016
Iulia Haşdeu
Biografie Iulia Haşdeu
Iulia Hașdeu s-a născut pe 14 noiembrie 1869 la București. A
fost botezată de Ionel C. Brătianu, prietenul tatălui său. După oficierea
slujbei, tatăl aduce pe o tavă de argint: un ban de aur, o cruciuliţa, un
condei, o floare, o carte şi alte amulete, pentru a stabili conform tradiției,
ce va face în viață. Când tatăl aştepta căderea şorţului pe carte, mâna micuţei
ia voinic condeiul de aur, unul dintre darurile nasului, agăţând în degetul cel
mic şi ramul subţire al florii. Geniul ei a ieșit la iveală repede. La 6 ani şi
7 luni, a scris un roman despre viaţa şi faptele lui Mihai Viteazul. La 8 ani,
a absolvit şcoala primară, cunoscând deja limbile franceză, engleză şi germană,
iar la 11 ani, clasele gimnaziale, cu premiul întâi, la „Sfântul Sava”,
studiind în paralel muzica la Conservator, secţiile de pian şi canto plus
desenul şi pictura.
În septembrie 1881 pleacă să studieze la Paris, fiind înscrisă
la Colegiul «Sévigné», unde obţine bacalaureatul în 1886. Aici profesorul
Maurice Albert este cel care i-a descoperit geniul literar. În acelaşi an se
înscrie la Facultatea de Litere şi Filosofie de la Sorbona, participând şi la
cursurile de la École des Hautes Études din Paris. Tatăl îşi îndeamnă fiica să
studieze asiduu: „Toţi se interesează de studiile şi succesele tale şi au
dreptate, căci tu – basarabo-munteano-ardeleanca – eşti un fel de esenţă a
întregului neam românesc”. Concomitent, lua lecţii de pictură şi de canto, dar
şi de latină sau greacă. Nu a neglijat nici compoziţia, creând mai multe arii
pentru unele din poemele sale. Începe pregătirea pentru teza de doctorat, pe
tema Filosofia populară la români: logica, psihologia, metafizica,
etica şi teodiceea.
A ţinut la Sorbona două conferinţe, cu temele ”Logica ipotezei”
şi ”A doua carte a lui Herodot”, vădind un talent oratoric deosebit.
Îndrăgostită de limba şi cultura franceză, dar mai ales de trei mari
personalităţi, Napoleon I, Ferdinand de Lesseps şi Victor Hugo, Iulia Hasdeu a
suferit profund la moartea lui Hugo, idolul ei. Iulia își găsea clipe de
liniște doar prin Parcul Luxemburg. Parcă presimţind că nu va avea timp,
Lilica(așa cum o alinta tatăl) renunţă la somn, la orele de odihnă şi scria.
Scria poezii, creiona piese de teatru, citea, se pregătea pentru teza de
doctorat. Începuse să sufere de miopie. Avea dureri groaznice de cap. Nopţile
pierdute, ardoarea cu care făcea totul au început să-şi facă efectul. A avut o
bronşită pe care, în frenezia pregătirii pentru diverse examene, pe umeri cu
povara rugăminţii tatălui de a învăţa, Iulia nu o tratează cum trebuie. Această
a fost sămânţa din care a răsărit apoi ca o buruiană tuberculoză în 1888.
După o încercare de tratament în sudul Franţei, Italia şi
Elveţia, revine în ţară, conştientă că sfârşitul îi este aproape. Pe 29
septembrie 1888 inevitabilul s-a produs. A fost înmormântată la Cimitirul
„Bellu”, unde Hasdeu, sfâşiat de durere, între 1888-1891, i-a construit primul templu, în cavoul familiei. Între anii
1894 – 1896, tatăl a înălţat şi castelul din Câmpina, chiar la indicaţiile
spiritului fiicei sale, cu care a comunicat până în ultima clipă a vieţii (după
propriile afirmaţii), acesta servind drept un al doilea templu închiant icoanei
Iuliei. Scrierile i-au apărut postum, prin grija părintelui său. În Paris pe 20
decembrie 1993 a fost fixată o placă amintind că în acea casă a locuit Iulia
Hasdeu, poetă româncă de expresie franceză. „Tinerii români sunt remarcabil de
dotaţi, aşa după cum cel puţin mi-a fost dat să cunosc în Franţa prin
dialogurile cu ei şi prin scrierile lor; sunt foarte uimit de înalta lor
cultură literară şi de seriozitatea spiritului lor. Domnişoara Hasdeu a făcut
în ţara noastră cea mai mare onoare ţării sale”. (Sully Prudhomme)
Iulia Hașdeu a visat
că va trăi peste 100 de ani și de aceea a ţinut un jurnal în viitor: până în
1979! Poate că presimţind moartea a vrut să i-o ia înainte, să-şi trăiască
viaţa, aşa cum vrea ea, să îşi deseneze un drum aşa cum l-a visat, cu un final
grandios şi romantic: regină a ţării sale! A murit cu regretul că timpul nu a
avut răbdare cu ea, că nu a putut să-şi desăvârşească opera, că anii de muncă,
de învăţătură, de renunţări nu însemnau nimic în faţă morţii. A murit iubind
viaţa, fără a-i fi însă teamă de moarte. Copilul-geniu a plecat lăsându-i pe
toţi cu sufletele goale, tocmai când se pregăteau să se bucure de roadele lui.
La ţărmul mării
Prieteni, bună seara, sub clar de lună spun
Sub vântul care plânge trecând prin codrul brun
Ca nişte unde care, lovindu-se, se sparg
Şi sub uşoara briză ce trestia o-nclină
Un călător visează şi-n visuri se alină
Şi-ascultă glăsuirea talazului din larg.
Sub vântul care plânge trecând prin codrul brun
Ca nişte unde care, lovindu-se, se sparg
Şi sub uşoara briză ce trestia o-nclină
Un călător visează şi-n visuri se alină
Şi-ascultă glăsuirea talazului din larg.
Pe-acest pescar noptatec pe stânca sumbră-l văd
Cum îşi îndreaptă ochii spre al cerului prăpăd
Şi-n timp ce-a lui privire pătrunde-n firmament,
El se întreabă, poate ce este cu-acest cântec
Ce către ceruri suie rupt din al mării pântec
Se stinge şi renaşte în fiece moment.
Cum îşi îndreaptă ochii spre al cerului prăpăd
Şi-n timp ce-a lui privire pătrunde-n firmament,
El se întreabă, poate ce este cu-acest cântec
Ce către ceruri suie rupt din al mării pântec
Se stinge şi renaşte în fiece moment.
Aţi auzit, prieteni, ce imn a înălţat
Nemărginita mare spre cerul înstelat?
Ce muzică sublimă trezeşte Dumnezeu
În lumea infinită Atoatecreator
Însufleţind talazul statornic călător
Să cânte imnul sufletului meu!
Nemărginita mare spre cerul înstelat?
Ce muzică sublimă trezeşte Dumnezeu
În lumea infinită Atoatecreator
Însufleţind talazul statornic călător
Să cânte imnul sufletului meu!
Prin Dumnezeu vorbeşte talazul vast al mării
Şi totul prinde viaţă la şoaptele chemării,
Venind din mari adâncuri ca soarele-n răsfrângeri
Al valurilor mării fantastic cor de îngeri
Care-şi topeşte-n spaţii nemărginite ceara
În castul clar de lună, prieteni, bună seara!
Şi totul prinde viaţă la şoaptele chemării,
Venind din mari adâncuri ca soarele-n răsfrângeri
Al valurilor mării fantastic cor de îngeri
Care-şi topeşte-n spaţii nemărginite ceara
În castul clar de lună, prieteni, bună seara!
A fi iubită
Murişi, o, Beatrice, în floarea vârstei sfinte...
Cu dragostea-i poetul te-a însufleţit;
Prin versurile sale ne stă mereu în minte
Imaginea ta dulce, căci Dante te-a iubit.
Cu dragostea-i poetul te-a însufleţit;
Prin versurile sale ne stă mereu în minte
Imaginea ta dulce, căci Dante te-a iubit.
Ţi-a fost, o, Eloise, fatală dimineaţa.
De Abelard iubită, fu sincer dragu-ţi crez,
Şi – crin în mănăstire – sfârşitu-ţi-ai viaţa...
Dar, ca pe Beatrice, eu te invidiez.
De Abelard iubită, fu sincer dragu-ţi crez,
Şi – crin în mănăstire – sfârşitu-ţi-ai viaţa...
Dar, ca pe Beatrice, eu te invidiez.
Tu-l plângi pe Cid, Ximena, fiindcă, aspră,
soarta
Potrivnică îţi este şi nu-l mai poţi vedea.
El te-a iubit... Iubirea învinge chiar şi moartea;
De-aceea-ntotdeauna eu te voi învia!
Potrivnică îţi este şi nu-l mai poţi vedea.
El te-a iubit... Iubirea învinge chiar şi moartea;
De-aceea-ntotdeauna eu te voi învia!
Ah, să te ştii iubită! Ce sfântă fericire!
Să plângi atunci îţi vine, dar lacrime cereşti!
Să mori iubind!... Ah, moarte de har şi norocire.
Când mori în nimb de soare, ca-n el să retrăieşti!...
Să plângi atunci îţi vine, dar lacrime cereşti!
Să mori iubind!... Ah, moarte de har şi norocire.
Când mori în nimb de soare, ca-n el să retrăieşti!...
Dispreţul
Pentru anii mei amorul încă nu e! N-am iubit!
Am tot râs de chipu-i rumen, până-acum necontenit;
Faţa lui trandafirie e curată născocire
Spusă poate-odinioară de-un poet, aşa-n neştire,
Căci mai toţi amorezaţii, care-n cale mi-au ieşit
M-au făcut să-mi piară pofta şi dorinţa de iubit.
Faţa lor este sau pală sau deodată înroşită
De-o roşeaţă ca de friguri, iar privirea rătăcită,
Ba aruncă-n orice parte fulger crunt, răutăcios,
Ba e fixă, sperioasă, neavând nimic frumos.
Într-a lor timiditate, dacă ştiu ca să roşească,
Mutra lor este stângace şi încep să se prostească;
Gura lor nu zice-o vorbă, căci se tem c-or zice rău,
Halul acesta-ntotdeauna, m-a făcut să râd mereu.
Sunt prea tânără acuma! Poate mai târziu, vreodată
Să am milă şi-ndurare de privirea lor speriată.
Iar baladele lor blânde, poate-odată să le-ascult,
Astăzi însă îmi par proaste şi mă fac să râd mai mult.
Mi se spune că Amorul, mă va pedepsi odată,
Că târziu sau mai devreme, pe-o figură adorată,
Voi dori ca să văd jalea sau privirile de foc,
Care le resping acum şi de care îmi bat joc.
Nu zic ba! E cu putinţă! Însă, până-atunci, întruna
De-a Amorului putere o să râd întotdeauna.
Acea zi, de-o fi să vie, dar de care mă-ndoiesc,
Este încă prea departe, pentru ca să mă-ngrozesc!
Aşadar, cât mai sunt încă, în a vieţii mele floare,
Nu risipiţi a mele visuri! Ah! lăsaţi a mea candoare!
Voi, aceia care Amorul ne-ncetat mi-l lăudaţi
A mea dulce nepăsare, pentru ce să mi-o furaţi?
Când prin vârstă sunt femeie, iar prin inimă copilă,
Această clipă trecătoare nu mi-o luaţi făr' de milă!
Daţi-mi voie, prin grădină, veselă să rătăcesc,
Să gonesc negrele visuri şi să nu simt că roşesc.
Daţi-mi voie, în pădure, să culeg crinul curat,
Floare albă, feciorească, ca şi-un suflet nepătat.
De defectele femeii daţi-mi voie a fugi,
Voi să fiu frumoasă, însă fără artă, făr-a şti
Farmecul ce naşte-n mine şi puterea ce o are
N-am nevoie a cunoaşte! – În dorinţa cea mai mare
De-a trăi în mulţumirea nedescrisă; c-am păstrat
A mea inimă uşoară şi-al meu suflet nepătat!
Am tot râs de chipu-i rumen, până-acum necontenit;
Faţa lui trandafirie e curată născocire
Spusă poate-odinioară de-un poet, aşa-n neştire,
Căci mai toţi amorezaţii, care-n cale mi-au ieşit
M-au făcut să-mi piară pofta şi dorinţa de iubit.
Faţa lor este sau pală sau deodată înroşită
De-o roşeaţă ca de friguri, iar privirea rătăcită,
Ba aruncă-n orice parte fulger crunt, răutăcios,
Ba e fixă, sperioasă, neavând nimic frumos.
Într-a lor timiditate, dacă ştiu ca să roşească,
Mutra lor este stângace şi încep să se prostească;
Gura lor nu zice-o vorbă, căci se tem c-or zice rău,
Halul acesta-ntotdeauna, m-a făcut să râd mereu.
Sunt prea tânără acuma! Poate mai târziu, vreodată
Să am milă şi-ndurare de privirea lor speriată.
Iar baladele lor blânde, poate-odată să le-ascult,
Astăzi însă îmi par proaste şi mă fac să râd mai mult.
Mi se spune că Amorul, mă va pedepsi odată,
Că târziu sau mai devreme, pe-o figură adorată,
Voi dori ca să văd jalea sau privirile de foc,
Care le resping acum şi de care îmi bat joc.
Nu zic ba! E cu putinţă! Însă, până-atunci, întruna
De-a Amorului putere o să râd întotdeauna.
Acea zi, de-o fi să vie, dar de care mă-ndoiesc,
Este încă prea departe, pentru ca să mă-ngrozesc!
Aşadar, cât mai sunt încă, în a vieţii mele floare,
Nu risipiţi a mele visuri! Ah! lăsaţi a mea candoare!
Voi, aceia care Amorul ne-ncetat mi-l lăudaţi
A mea dulce nepăsare, pentru ce să mi-o furaţi?
Când prin vârstă sunt femeie, iar prin inimă copilă,
Această clipă trecătoare nu mi-o luaţi făr' de milă!
Daţi-mi voie, prin grădină, veselă să rătăcesc,
Să gonesc negrele visuri şi să nu simt că roşesc.
Daţi-mi voie, în pădure, să culeg crinul curat,
Floare albă, feciorească, ca şi-un suflet nepătat.
De defectele femeii daţi-mi voie a fugi,
Voi să fiu frumoasă, însă fără artă, făr-a şti
Farmecul ce naşte-n mine şi puterea ce o are
N-am nevoie a cunoaşte! – În dorinţa cea mai mare
De-a trăi în mulţumirea nedescrisă; c-am păstrat
A mea inimă uşoară şi-al meu suflet nepătat!
Sergiu Grossu
Biografie Sergiu Grossu
Sergiu
Grossu,
născut Sergiu
Grosu[necesită citare] (n. 14 noiembrie1920, Cubolta, Basarabia, azi în Republica Moldova – d. 25 iulie 2009, București) a fost un scriitor și teolog român.
Sergiu Grossu s-a născut la 14 noiembrie 1920 la Cubolta, Basarabia, părinții săi fiind Ion și Maria
Grossu. În prezent, localitatea Cubolta este în Republica Moldova.
În 1927,
familia sa s-a mutat la Bălți, unde Sergiu Grossu a
fost coleg de clasă cu Eugen Coșeriu la Liceul
de băieți „Ion Creangă” din localitate. A publicat în Viața Basarabiei
Sergiu Grossu este licențiat în filosofie, filologie modernă și teologie, al Universității
din București.
Tânărul licențiat Sergiu Grossu a refuzat să
fie profesor în școlile comuniste, pentru a nu fi obligat să-i învețe pe
copii materialismul
dialectic impus de regimul comunist. Sergiu Grossu a activat
clandestin în mișcarea religioasă ortodoxă „Oastea Domnului”, interzisă de regimul
comunist.
În anul 1957,
s-a căsătorit cu Nicoleta Valeria
Bruteanu, nepoată dinspre mamă a lui Iuliu Maniu. În 1959 este
arestat și condamnat pe motive politice, la 12 ani de detenție grea. În urma
unui decret de grațiere, a fost eliberat din închisoare în 1962.
Împreună cu soția sa, se hotărăște să se
refugieze în Occident și cei doi
soți reușesc să se stabilească în Franța, în anul 1969.
În Franța s-a consacrat popularizării
situației religioase a credincioșilor din România comunistă și
din celelalte țări comuniste, denunțând comunismul ca fiind dușmanul lui Hristos în lume.
Începând cu anul 1971,
a editat la Paris revista „Catacombes”
(1971-1992), care avea drept subtitlu: mesager supraconfesional al
„Bisericii Tăcerii”. Împreună cu soția sa Nicole Valéry-Grossu inițiază
conferințe la radio (Radio Europa Liberă),
precum și în numeroase orașe din Franța[3] și Belgia, pentru a scoate la iveală, în
rândul francezilor și belgienilor, adevărata soartă a credincioșilor
din țările comuniste.
După 27 de ani de exil, Sergiu Grossu s-a
întors pentru totdeauna la București, la 18 ianuarie 1996,
cu sicriul soției sale, Nicoleta Valeria
Grossu. La București, el a creat Fundația Foștilor Deținuți
Politici „Nicoleta Valeria Grossu”, editura „Duh și adevăr”, și
asociația „Centrul de Cultură creștină Nicoleta Valeria Grossu.”
În Chișinău, Sergiu Grossu a fondat Centrul
Internațional de Cultură pentru Copii și Tineret „Sergiu Grossu” și a
sponsorizat crearea Muzeului Memoriei Neamului, condus de fostul
său coleg de clasă, Vadim Pirogan.
Sergiu Grossu s-a stins din viață la data
de 25 iulie 2009,
la București. A fost înmormântat la cimitirul
Sfânta Vineri din București
Opera
·
Catacombes
1973 (Almanach de
l'Église de Silence), 1973, Éditions Catacombes
·
Lanțul, poezii, 1971
·
O
rază de soare, poezii, 1971
·
Pietre
de aducere aminte, poezii, 1971
·
Câmpurile
de muncă în URSS, 1975
·
Derrière
le rideau de bambou (de Mao
Tsé-toung à Fidel Castro), 1975, Éditions Catacombes (În românește: În
spatele cortinei de bambus, de la Mao Zedong la Fidel Castro)
·
La
Technique du regard în Promesses - Revue
de réflexions bibliques, N°15, juillet - septembre 1975 (În
românește: Tehnica privirii)
·
The
Church in today's catacombs,
Arlington House, U.S.A., 1976 (În românește: Biserica în catacombele de
astăzi)
·
Vania
Moisséieff (Le jeune martyr
de Volontirovka), 1976, Éditions Catacombes (În românește: Vania
Moiseev - tânărul martir din Volontirovka)
·
Infernul
chinez, 1976
·
Au
fond de l'abîme (Le règne de
la haine), 1976, Éditions Apostolat des Éditions (În românește: În
fundul abisului, Domnia urii)
·
Les
Enfants du Goulag (Chronique de
l'enfance opprimé en U.R.S.S.), 1979, France-Empire (În românește: Copiii
Gulagului - Cronică a copilăriei oprimate în URSS)
·
Le calvaire de
Roumanie Chrétienne, Éditions France-Empire, 1987 (În românește: Calvarul
României creștine[4])
·
Maîtresse,
Dieu existe! Les enfants dans l'étau de l'athéisme soviétique, Fayard, Paris, 1988 (În românește: Tovarășă
învățătoare, Dumnezeu există! Copiii în menghina ateismului sovietic)
·
Îmi
bate inima la Bug, ed. Museum,
Chișinău, 2000
·
L’Église
persecutée, L’Âge d’Homme, 2002
·
Plaidoyer
pour L’Église du Silence,
Ed. Resiac, 2003
·
Calendarul
persecuției religioase în țările comuniste, 2003
·
Inscripții
pe un vas de lut, Editura Roza
vânturilor, 1994
·
În
șfichiul ironiei, Ed. Hrisoava,
București, 1996
·
În
așteptarea unui pământ nou,
Editura Duh și Adevăr, 1998
·
Apocalipsiada
Ion Cocora
Biografie Ioan Cocora
Ion
COCORA (n.14 noiembrie 1938, Greoni/Caraş Severin). Poet şi cronicar dramatic.
Debut absolut în Steaua, 1958.
Volume: Palimpsest, poeme, 1969; Dezlegare de chaos, 1973; Suveranitate lăuntrică, poeme, 1975; Privitor ca la teatru, critică I-III, 1975-1982;, Inventatorul de numere, poeme, 1976; Plante de dincolo, poeme, 1983; Ar mai fi de trăit, 2003, Oda Caligrafului sau Ficţiunile artistului la maturitate, 2004; Va fi o fugă, 2007. A îngrijit ediţia Toma Caragiu, Poeme şi alte confesiuni (1979).
Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.
Volume: Palimpsest, poeme, 1969; Dezlegare de chaos, 1973; Suveranitate lăuntrică, poeme, 1975; Privitor ca la teatru, critică I-III, 1975-1982;, Inventatorul de numere, poeme, 1976; Plante de dincolo, poeme, 1983; Ar mai fi de trăit, 2003, Oda Caligrafului sau Ficţiunile artistului la maturitate, 2004; Va fi o fugă, 2007. A îngrijit ediţia Toma Caragiu, Poeme şi alte confesiuni (1979).
Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.
Pe
un pat aşternut în amurg
Îţi
întind un pahar cu astenie de primăvară
ochii tăi nu au de ce să se-ntunece bea-l până la fund
dacă vrei feminitatea să-ţi crească în lumina lumânărilor
ca părul adolescentelor în noaptea de sânziene
aşa vei fi toată un lujer de smirnă în fantezia bătrânului poet
care în versuri mult prea sentimentale nu-ţi va ascunde
că i-ai făcut inima ţăndări dar că puterile nu l-au părăsit
şi va duce până la capăt descrierea în care îl aştepţi goală
întinsă pe un pat aşternut în amurg pe grămezi de zmeură coaptă
în care trupu-ţi asediat de voluptăţile unei morţi pretimpurii
gâlgâie între cearceafuri cu arome de cerneluri subtile
iar elitele descoperă plăcerile vieţii ca nou născuţii biberonul
ochii tăi nu au de ce să se-ntunece bea-l până la fund
dacă vrei feminitatea să-ţi crească în lumina lumânărilor
ca părul adolescentelor în noaptea de sânziene
aşa vei fi toată un lujer de smirnă în fantezia bătrânului poet
care în versuri mult prea sentimentale nu-ţi va ascunde
că i-ai făcut inima ţăndări dar că puterile nu l-au părăsit
şi va duce până la capăt descrierea în care îl aştepţi goală
întinsă pe un pat aşternut în amurg pe grămezi de zmeură coaptă
în care trupu-ţi asediat de voluptăţile unei morţi pretimpurii
gâlgâie între cearceafuri cu arome de cerneluri subtile
iar elitele descoperă plăcerile vieţii ca nou născuţii biberonul
Sfârşitul
lumii
Te
mângâi cu duşul în baie minute în şir
eu te privesc şi exclam a rămas tot copilă
dar nimic pentru mine nu mai e cum a fost
nici alfabetul ce-l inventez pe trupul tău gol
nu-l mai citesc cu nările precum caii
ar fi trebuit să-ţi bat în cuie tălpile şi palmele
să nu te mai poţi ridica de pe masa de biliard
şi să mă implori să-ţi caut rochia
ceea ce cândva era începutul lumii
acum e sfârşitul ei
eu te privesc şi exclam a rămas tot copilă
dar nimic pentru mine nu mai e cum a fost
nici alfabetul ce-l inventez pe trupul tău gol
nu-l mai citesc cu nările precum caii
ar fi trebuit să-ţi bat în cuie tălpile şi palmele
să nu te mai poţi ridica de pe masa de biliard
şi să mă implori să-ţi caut rochia
ceea ce cândva era începutul lumii
acum e sfârşitul ei
Un
trandafir roz
Un
trandafir roz
priviţi doamnă nimfă cum aleargă pe scările de marmoră
un trandafir roz
auziţi doamnă nimfă cum nechează în văi
un trandafir roz
doarme doamnă nimfă pe încheieturile voastre de smarald
un trandafir roz
paşte doamnă nimfă în iarba până la gleznă
un trandafir roz
înfloreşte doamnă nimfă în lacrima galbenă a albinelor
un trandafir roz
vine doamnă nimfă în vizuina de iarnă a vulpii
un trandafir roz
nu e amăgire doamnă nimfă poate fi paznic de far
un trandafir roz
nu e amăgire doamnă nimfă poate da o recoltă de lână merinos
un trandafir roz
să vorbim doamnă nimfă deschis poate fi o piatră de moară
un trandafir roz
râvneşte doamnă nimfă să ajungă la academia trandafirilor roz mai mult chiar decât o meduză la academia meduzelor
un trandafir roz
exprimă doamnă nimfă condoleanţe rudelor grădinarului decedat
un trandafir roz
îşi aminteşte doamnă nimfă de salamandre în bătaia vântului
un trandafir roz
totdeauna doamnă nimfă poate fi o bună călăuză
un trandafir roz
se salută doamnă nimfă cordial
un trandafir roz
dacă vreţi să ştiţi doamnă nimfă e un trandafir roz
priviţi doamnă nimfă cum aleargă pe scările de marmoră
un trandafir roz
auziţi doamnă nimfă cum nechează în văi
un trandafir roz
doarme doamnă nimfă pe încheieturile voastre de smarald
un trandafir roz
paşte doamnă nimfă în iarba până la gleznă
un trandafir roz
înfloreşte doamnă nimfă în lacrima galbenă a albinelor
un trandafir roz
vine doamnă nimfă în vizuina de iarnă a vulpii
un trandafir roz
nu e amăgire doamnă nimfă poate fi paznic de far
un trandafir roz
nu e amăgire doamnă nimfă poate da o recoltă de lână merinos
un trandafir roz
să vorbim doamnă nimfă deschis poate fi o piatră de moară
un trandafir roz
râvneşte doamnă nimfă să ajungă la academia trandafirilor roz mai mult chiar decât o meduză la academia meduzelor
un trandafir roz
exprimă doamnă nimfă condoleanţe rudelor grădinarului decedat
un trandafir roz
îşi aminteşte doamnă nimfă de salamandre în bătaia vântului
un trandafir roz
totdeauna doamnă nimfă poate fi o bună călăuză
un trandafir roz
se salută doamnă nimfă cordial
un trandafir roz
dacă vreţi să ştiţi doamnă nimfă e un trandafir roz
TEATRU/FILM 14 Noiembrie
Biografie
Celebra actriţa româncă de teatru si
film, Nineta Gusti, una dintre reprezentantele de bază ale "vârstei
de aur a teatrului romanesc" s-a născut la Iasi, pe 27 Noiembrie 1913.
Copilăria după cum declara, i-a fost "cea mai fericită parte din viață,
fiind petrecută la Vălenii de Munte, în casa pictorului Tonitza (a carei
nepoată de soră era).A studiat actoria la Academia Regală de Muzică şi Artă
Dramatică, având-o ca profesoară pe Lucia Sturdza-Bulandra și acolo l-a
cunoascut și pe cel ce i-a devenit soț, Radu Beligan.În timp, era în lumina
reflectoarelor și inima publicului ce o adora, aplauzele acestuia și
complimentele erau nelipsite din viața Ninetei Gusti, cea ce avea roluri
memorabile, turnee pline de succes și o viață tumultoasă.A devenit una dintre
marile vedete feminine ale teatrului românesc, a jucat pe scenele teatrelor
Armatei, Bulandra, Nottara, a Teatrului de comedie. Vocea ei a fost auzită în
piese de teatru radiofonic. Printre spectacolele de teatru în care a jucat:
Steaua fără nume de Mihail Sebastian, Trei Surori de Anton Pavlovici Cehov,
Sluga la doi stăpâni de Carlo Goldoni, Omul cu martoaga de George Ciprian, Mos
Goriot de Honoré de Balzac, Căsătoria de Nikolai Vasilievici Gogol, Casa cu
două intrări de Don Pedro Calderón de la Barca, Filumena Marturano de Eduardo
De Filippo, Doctor fără voie de Molière, etc.
A debutat pe marele ecran în 1958, cu filmul Doi vecini. Au urmat Avalanșa, Telegrame, Badaranii, Doi băieți ca pâinea caldă, Un surâs în plină vară, Balul de sâmbătă seara, Canarul și viscolul, Petrecerea, Idolul și Ion Anapoda, Puterea și adevărul, Paraşutiştii, Astă seară dansăm în familie, Ultimul Cartuș, Patima, Operațiunea Monstrul, Râul care urcă muntele, Eu, Tu si Ovidiu, Iată femeia pe care o iubesc, De dragul tau, Anca!, Liliacul înfloreşte a doua oară.
A fost căsătorită cu actorul Radu Beligan timp de 15 ani: “Am fost împreună 15 ani cu Radu Beligan, dar nu mai știu câți dintre anii aștia am fost căsătoriti; noi am fost 15 ani împreună"...așa declara cu o lună înainte de a muri.În 1970 Nineta Gusti a preferat în locul agitației și forfotei din capitală, linistea unei căsuțe și a unei curți din comuna Crevedia, în judeţul Ilfov și se mută acolo.În 2002, anul în care a murit, realitatea era departe de a fi idilică; nimic din liniștea ce și-a dorit-o. Avea o căsuță în pragul prăbușirii, cu acoperisul desprins și cu un zid interior gata să cadă . Înconjurată de cărti, fotografii și câteva schițe care să vorbească de gloria unor alte vremuri; două pisici și doi caini...(adora animalele ) Nineta Gusti trăia țintuită la pat de o pareza care o enerva, pentru că “ nu este în firea mea să stau, eu am fost mereu o femeie activă; si unde mai pui că din cauza parezei a trebuit să renunț și la fumat", era o femeie bătrână ce nu și-a pierdut deloc luciditatea și simtul umorului, ajutată de UNITER, de unde primea în fiecare lună pachete cu alimente, Banii primiți cu un an înainte, la Gala Artiștilor nu o încălzeau, nefiind interesata de valoarea lor și singurii ei prieteni adevărați erau cei care îi administrau veniturile pe care îi numea "copiii mei", o familie din Crevedia. Actrița povestea cu o lună înainte de a muri că au fost și perioade în care nu avea nici măcar lemne să-și încălzească soba, că i-a fost greu să-și muncească grădina cu flori din fața casei pe care o iubește, dar "în viața asta trebuie să treci prin toate, așa că nu am de ce să mă plâng; așa a fost să fie". A murit in ziua de 04 iunie 2002.
A debutat pe marele ecran în 1958, cu filmul Doi vecini. Au urmat Avalanșa, Telegrame, Badaranii, Doi băieți ca pâinea caldă, Un surâs în plină vară, Balul de sâmbătă seara, Canarul și viscolul, Petrecerea, Idolul și Ion Anapoda, Puterea și adevărul, Paraşutiştii, Astă seară dansăm în familie, Ultimul Cartuș, Patima, Operațiunea Monstrul, Râul care urcă muntele, Eu, Tu si Ovidiu, Iată femeia pe care o iubesc, De dragul tau, Anca!, Liliacul înfloreşte a doua oară.
A fost căsătorită cu actorul Radu Beligan timp de 15 ani: “Am fost împreună 15 ani cu Radu Beligan, dar nu mai știu câți dintre anii aștia am fost căsătoriti; noi am fost 15 ani împreună"...așa declara cu o lună înainte de a muri.În 1970 Nineta Gusti a preferat în locul agitației și forfotei din capitală, linistea unei căsuțe și a unei curți din comuna Crevedia, în judeţul Ilfov și se mută acolo.În 2002, anul în care a murit, realitatea era departe de a fi idilică; nimic din liniștea ce și-a dorit-o. Avea o căsuță în pragul prăbușirii, cu acoperisul desprins și cu un zid interior gata să cadă . Înconjurată de cărti, fotografii și câteva schițe care să vorbească de gloria unor alte vremuri; două pisici și doi caini...(adora animalele ) Nineta Gusti trăia țintuită la pat de o pareza care o enerva, pentru că “ nu este în firea mea să stau, eu am fost mereu o femeie activă; si unde mai pui că din cauza parezei a trebuit să renunț și la fumat", era o femeie bătrână ce nu și-a pierdut deloc luciditatea și simtul umorului, ajutată de UNITER, de unde primea în fiecare lună pachete cu alimente, Banii primiți cu un an înainte, la Gala Artiștilor nu o încălzeau, nefiind interesata de valoarea lor și singurii ei prieteni adevărați erau cei care îi administrau veniturile pe care îi numea "copiii mei", o familie din Crevedia. Actrița povestea cu o lună înainte de a muri că au fost și perioade în care nu avea nici măcar lemne să-și încălzească soba, că i-a fost greu să-și muncească grădina cu flori din fața casei pe care o iubește, dar "în viața asta trebuie să treci prin toate, așa că nu am de ce să mă plâng; așa a fost să fie". A murit in ziua de 04 iunie 2002.
În regia Geo Saizescu:
Biografie
Regizorul,
scenaristul si actorul Geo Saizescu s-a născut la 14 noiembrie 1932, in comuna
Prisăceaua, judeţul Mehedinţi.
A invatat la Liceul Traian din Drobeta Turnu Severin si s-a înscris la Facultatea de Filozofie din cadrul Universităţii Bucureşti. A fost exmatriculat pentru implicarea in activitatea politice a fraţilor sai. A studiat apoi muzica la Conservatorul bucureştean si in 1957 a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica, la secţia Regie Film. Din acelaşi an a început sa lucreze la studioul cinematografic din Bucureşti.
Geo Saizescu a jucat teatru, in 1950 interpreta rolul lui Lopahin din Livada cu vişini de Cehov la Severin, in 1953 juca in Baia de Vladimir Maiakovski, apoi in 1954 a regizat si jucat rolul principal in Aventurile bravului so
A invatat la Liceul Traian din Drobeta Turnu Severin si s-a înscris la Facultatea de Filozofie din cadrul Universităţii Bucureşti. A fost exmatriculat pentru implicarea in activitatea politice a fraţilor sai. A studiat apoi muzica la Conservatorul bucureştean si in 1957 a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica, la secţia Regie Film. Din acelaşi an a început sa lucreze la studioul cinematografic din Bucureşti.
Geo Saizescu a jucat teatru, in 1950 interpreta rolul lui Lopahin din Livada cu vişini de Cehov la Severin, in 1953 juca in Baia de Vladimir Maiakovski, apoi in 1954 a regizat si jucat rolul principal in Aventurile bravului so
ldat Svejk, in1955 era Rajikov din Steaguri pe turnuri
de V. Makarenko, a fost Profesorul din Musafirul de la miezul noptii de Horia
Lovinescu, a jucat la Teatrul National in Tragedia optimista de Vasnevski,
spectacol regizat de Ion Cojar, in 1957 a jucat in Peer Gynt de H. Ibsen, in
regia lui Dinu Cernescu la Studioul Cassandra.
Primul film regizat de el a fost Aventurile Bravului Soldat Sveik (1956), in 1958 a scris scenariul si a regizat filmul Doi vecini. Au urmat: Un surâs in plina vara (1963), Dragoste la zero grade (1964), La porţile pamantului (1965), Balul de sâmbăta seara (1968), Asta seara dansam in familie (1972), Păcală (1973), Eu, Tu si Ovidiu (1977), Şantaj (1980), Grăbeşte-te încet (1981), Secretul lui Bachus (1983), Sosesc pasările calatoare (1984), Secretul lui Nemesis (1986), Harababura (1990), Calatorie de neuitat (1994), Păcală se întoarce (2006), la care a scris si scenariul.
A jucat ca actor in filme ca S-a furat o bomba (1961), Celebrul 702 (1961), Pacala (1973), Lumina palida a durerii (1979), Grabeste-te incet (1981), Fram (1983), Casatorie cu repetitie (1985), A doua cadere a Constantinopolului (1993), O secunda de viata (2008) etc.
S-a specializat in regie la studiourile Cinecittá din Roma si la Hollywood, a regizat spectacole de teatru pentru televiziune, spectacole muzicale.
Primul film regizat de el a fost Aventurile Bravului Soldat Sveik (1956), in 1958 a scris scenariul si a regizat filmul Doi vecini. Au urmat: Un surâs in plina vara (1963), Dragoste la zero grade (1964), La porţile pamantului (1965), Balul de sâmbăta seara (1968), Asta seara dansam in familie (1972), Păcală (1973), Eu, Tu si Ovidiu (1977), Şantaj (1980), Grăbeşte-te încet (1981), Secretul lui Bachus (1983), Sosesc pasările calatoare (1984), Secretul lui Nemesis (1986), Harababura (1990), Calatorie de neuitat (1994), Păcală se întoarce (2006), la care a scris si scenariul.
A jucat ca actor in filme ca S-a furat o bomba (1961), Celebrul 702 (1961), Pacala (1973), Lumina palida a durerii (1979), Grabeste-te incet (1981), Fram (1983), Casatorie cu repetitie (1985), A doua cadere a Constantinopolului (1993), O secunda de viata (2008) etc.
S-a specializat in regie la studiourile Cinecittá din Roma si la Hollywood, a regizat spectacole de teatru pentru televiziune, spectacole muzicale.
Regizorul a
murit la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" din Bucureşti
la vârsta de 80 ani.
Un surâs în plină vară
Cu Vasile Muraru:
Biografie
Vasile Muraru (n. 14 noiembrie 1956[1], Doina, Neamț) este un actor român de comedie. A format un cuplu comic alături de Nae Lăzărescu timp de 30 de ani. A absolvit Facultatea de Teatru la clasa profesorului Dem Rădulescu.
Filmografie
·
Mireasa din tren (1980)
·
Fapt divers (1984)
·
Niste baieti
grozavi (1987) - Goga
·
Cuibul de viespi (1987)
- Ionică
·
Liceenii în alertă (1993)
·
Și totul era
nimic... (2006)
·
Dublaj de voce,
(2008)- Roquefort (voce, versiunea română)
SFATURI UTILE 14 Noiembrie
Nu te mai
apropia de cutia de MARGARINĂ.
Ce efecte are asupra
organismului
Margarina a devenit o parte importanta din dieta noastra, depasind in popularitate chiar si untul. Si la televizor, dar si in celelalte mijloace din mass-media, se observa o campanie publicitara sustinuta de consum de margarina. Dar cat de sanatoasa este margarina? Oamenii nu-si dau seama ca procesul de fabricatie al margarinei este, desigur, foarte similar cu modul in care este produs materialul plastic.
Multi consumatori aleg margarina, deoarece eticheta spune ca ea ar contine omega-3, nerealizand faptul ca acidul gras este inferior in comparatie cu omega-3 din uleiul de peste, scrie almeea.ro. Cat despre procesul de fabricatie a margarine,
metoda de baza de a face margarina astazi consta din emulsionarea unui amestec de uleiuri si grasimi vegetale, care pot fi modificate folosind fractionarea, interesterificarea si / sau hidrogenarea grasimilor vegetale; apoi amestecul este solidificat. Uleiurile sunt hidrogenate prin trecerea hidrogenului prin ulei in prezenta unui catalizator de nichel. Adaugarea de hidrogen in amestec creste efectiv punctul de topire al uleiului si astfel el este intarit. Margarina realizata in acest fel va contine grasimi hidrogenate. Daca unele dintre legaturile chimice nu sunt hidrogenate in timpul procesului, ele vor fi prezente in margarina finala in molecule de grasimi, care vor constitui un factor de risc pentru boli cardiovasculare. De asemenea, unele margarine sunt realizate si cu lapte degresat si emulgatori, cum ar fi lecitina din soia, la care sunt adaugati si o multime de conservanti.
Margarina a devenit o parte importanta din dieta noastra, depasind in popularitate chiar si untul. Si la televizor, dar si in celelalte mijloace din mass-media, se observa o campanie publicitara sustinuta de consum de margarina. Dar cat de sanatoasa este margarina? Oamenii nu-si dau seama ca procesul de fabricatie al margarinei este, desigur, foarte similar cu modul in care este produs materialul plastic.
Multi consumatori aleg margarina, deoarece eticheta spune ca ea ar contine omega-3, nerealizand faptul ca acidul gras este inferior in comparatie cu omega-3 din uleiul de peste, scrie almeea.ro. Cat despre procesul de fabricatie a margarine,
metoda de baza de a face margarina astazi consta din emulsionarea unui amestec de uleiuri si grasimi vegetale, care pot fi modificate folosind fractionarea, interesterificarea si / sau hidrogenarea grasimilor vegetale; apoi amestecul este solidificat. Uleiurile sunt hidrogenate prin trecerea hidrogenului prin ulei in prezenta unui catalizator de nichel. Adaugarea de hidrogen in amestec creste efectiv punctul de topire al uleiului si astfel el este intarit. Margarina realizata in acest fel va contine grasimi hidrogenate. Daca unele dintre legaturile chimice nu sunt hidrogenate in timpul procesului, ele vor fi prezente in margarina finala in molecule de grasimi, care vor constitui un factor de risc pentru boli cardiovasculare. De asemenea, unele margarine sunt realizate si cu lapte degresat si emulgatori, cum ar fi lecitina din soia, la care sunt adaugati si o multime de conservanti.
Industria margarinei
promoveaza faptul ca margarina este saraca in grasimi saturate, acestea avand
un rol in bolile de inima. Dar, unele studii recente au aratat ca e o problema
falsa si ca grasimile saturate nu cauzeaza boli cardiovasculare. Daca grasimile
saturate ar fi fost o problema, atunci uleiul de cocos ar fi fost cel mai
nesanatos ulei de pe Pamant, dar se stie cat de sanatos e el.
Care e mai bun? Untul
sau margarina?
Untul e mult mai bun
decat margarina. De fapt, untul contine mai multe substante nutritive care ne
protejeaza de bolile de inima. Prima dintre acestea este vitamina A, care este
necesara pentru sanatatea tiroidei si a glandelor suprarenale, ambele jucand un
rol in mentinerea unei bune functionari a inimii si a sistemului
cardiovascular. Anomalii mai mari ale inimii si vaselor de sange apar la copiii
nascuti din mame cu deficit de vitamina A.
Untul contine, de
asemenea, lecitina, o substanta care ajuta la asimilarea corecta si la
metabolismul colesterolului. Untul mai are si un numar de anti-oxidanti care
protejeaza impotriva radicalilor liberi care slabesc arterele. Vitamina A si
vitamina E gasite in unt joaca un puternic rol anti-oxidant.
De ce ar trebui
evitata margarina?
Exista o multitudine
de componente nesanatoase la margarina:
Radicalii
liberi: Radicalii liberi si alte produse toxice de
descompunere sunt rezultatul prelucrarii industriale la temperatura inalta a
uleiurilor vegetale. Ele contribuie la numeroase probleme de sanatate, inclusiv
la cancer si boli de inima.
Vitamine
sintetice: vitamina A si alte vitamine
sintetice se adauga la margarina. Acestea au adesea un efect opus, comparativ
cu vitaminele naturale din unt.
Emulgatori si conservanti: Numerosi aditivi sunt adaugati la margarina tartinabila.
Hexan si alti solventi: utilizati in procesul de extractie, aceste substante chimice industriale pot avea efecte toxice.
Emulgatori si conservanti: Numerosi aditivi sunt adaugati la margarina tartinabila.
Hexan si alti solventi: utilizati in procesul de extractie, aceste substante chimice industriale pot avea efecte toxice.
Arome
artificiale: Acestea ajuta la mascarea
gustului si mirosului oribil al uleiurilor hidrogenate partial, oferind un gust
fals de unt.
Steroli: adesea adaugati la margarina, pentru a reduce nivelul de colesterol, acesti compusi estrogeni pot cauza probleme endocrine.
Steroli: adesea adaugati la margarina, pentru a reduce nivelul de colesterol, acesti compusi estrogeni pot cauza probleme endocrine.
Acum,
că sunteți informați, vă mai tentează margarina? Pe mine, nu, deși am consumat
margarină de când a apărut pe piața românească, iar eu eram copil!
GÂNDURI PESTE TIMP 14 Noiembrie
Ţara
mea – de Marius Robu
Ţara mea e limba
noastră,
Munţii dacilor şi Marea,
De la Dunărea albastră
Până unde-ncepe zarea.
Munţii dacilor şi Marea,
De la Dunărea albastră
Până unde-ncepe zarea.
Ţara mea e limba-n
care
Scriu şi sufăr şi vorbesc,
Niciodată de vânzare
Nu-i, când alţii o tocmesc.
Scriu şi sufăr şi vorbesc,
Niciodată de vânzare
Nu-i, când alţii o tocmesc.
Ţara mea nu-i doar
scursura
Care-o-njură, sau cea care
Merită înjurătura,
Ţara mea e mult mai mare.
Care-o-njură, sau cea care
Merită înjurătura,
Ţara mea e mult mai mare.
Ţara mea-s tata şi
mama
Şi copiii. Vă implor,
Înjuraţi, dar ţineţi seama:
Nu mă înjuraţi de dor,
Şi copiii. Vă implor,
Înjuraţi, dar ţineţi seama:
Nu mă înjuraţi de dor,
De morminte, de
Luceafăr sau de Pasărea Măiastră;
Înjuraţi, vă rog, doar ţara celor de-njurat şi-a voastră!
Înjuraţi, vă rog, doar ţara celor de-njurat şi-a voastră!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu