MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU
VINERI 16 NOIEMBRIE 2018
Bună
ziua, prieteni - cei care mă mai vizitați! Dacă ați citit acest anunț, ieri, puteți trece mai departe!
În ultimul timp am reflectat mult dacă va trebui să continuăm selecționarea materialelor și postarea lor pentru toți prietenii mei; se pare că, pe zi ce trece, sunt tot mai puțini cei ce văd aceste materiale, ba mai mult, am de suferit din partea Facebook, care, în mod sistematic îmi șterge munca pe motiv că este spam; atunci de ce atâta chin și muncă ce devin inutile?
Am hotărât să continuu publicarea materialelor selecționate până la sfârșitul acestei săptămâni, adică, inclusiv Duminică 18 Noiembrie 2018, după care, gata!
Pot și eu posta gen: bună dimineața, bună ziua, bună seara, cu cafele, flori și pahare colorate, dar nu cred că aceasta este esența, nu cred că acestea sunt folositoare și aduc ceva nou și util!
Nu aș fi renunțat la munca istovitoare pe care am depus-o zilnic dacă nu ar fi fost aceste două aspecte: numărul mic al vizitatorilor paginii mele și indicațiile medicale de protejare a vederii precare pe care o am - de altfel în săptămâna care începe cu 19 NOIEMBRIE 2018 mă voi interna și mă voi opera la un ochi, după care va trebui să iau o pauză totală de calculator, o vreme, apoi va urma o a doua operație, dar, pe cine interesează asta?!
Bănuiesc să mai fie printre prietenii mei numeroși oameni adevărați care nu mă vor uita și se vor interesa de sănătatea mea!
Soția mea, Sanda Elena Dicu vă va spune care este starea mea!
Rugați-vă Domnului pentru sănătatea mea! Doamne ajută!
În ultimul timp am reflectat mult dacă va trebui să continuăm selecționarea materialelor și postarea lor pentru toți prietenii mei; se pare că, pe zi ce trece, sunt tot mai puțini cei ce văd aceste materiale, ba mai mult, am de suferit din partea Facebook, care, în mod sistematic îmi șterge munca pe motiv că este spam; atunci de ce atâta chin și muncă ce devin inutile?
Am hotărât să continuu publicarea materialelor selecționate până la sfârșitul acestei săptămâni, adică, inclusiv Duminică 18 Noiembrie 2018, după care, gata!
Pot și eu posta gen: bună dimineața, bună ziua, bună seara, cu cafele, flori și pahare colorate, dar nu cred că aceasta este esența, nu cred că acestea sunt folositoare și aduc ceva nou și util!
Nu aș fi renunțat la munca istovitoare pe care am depus-o zilnic dacă nu ar fi fost aceste două aspecte: numărul mic al vizitatorilor paginii mele și indicațiile medicale de protejare a vederii precare pe care o am - de altfel în săptămâna care începe cu 19 NOIEMBRIE 2018 mă voi interna și mă voi opera la un ochi, după care va trebui să iau o pauză totală de calculator, o vreme, apoi va urma o a doua operație, dar, pe cine interesează asta?!
Bănuiesc să mai fie printre prietenii mei numeroși oameni adevărați care nu mă vor uita și se vor interesa de sănătatea mea!
Soția mea, Sanda Elena Dicu vă va spune care este starea mea!
Rugați-vă Domnului pentru sănătatea mea! Doamne ajută!
ISTORIE PE ZILE 16 Noiembrie
Evenimente
·
534: Este publicata
a doua revizuire şi ultima, a faimosului Cod de Legi, Codex
Justinianus. Flavius
Petrus Sabbatius Justinianus, zis “cel Mare”, a fost împărat bizantin în perioada 527-
565. S-a nascut in anul 482, într-o familie de
țărani traco-romani, in provincia romana Iliria. Iustinian a incercat
să reconstruiască Imperiul Roman (creștinat însă), prin unirea celor
două parti ale sale, cea de apus cu cea de răsărit. A reușit în parte
prin generalul său Belisarie, care a cucerit Peninsula Italică și nordul
Africii. Una dintre cele mai mari dintre realizările
sale, a fost constituirea în anul 529 a unei comisii de
eminenti juristi, condusa de marele avocat si expert in drept,
Trebonian, care avea drept scop codificarea dreptului roman si adaptarea de noi
legi, adaptate la realitatile timpului. Codex Justinianus a ramas
pentru totdeauna in istorie legat de numele marelui imparat.
·
1364: S-a sfîrşit domnia lui Nicolae Alexandru în Muntenia (domnie începută
la 1352). Domnitorul Nicolae Alexandru a fost fiul şi urmaşul lui Basarab I.
Nicolae Alexandru a dus o politică de consolidare a statului şi a înfiinţat
prima mitropolie a Munteniei (1359), primul mitropolit fiind Iachint.
·
1364: Vladislav
I urca pe tronul Tarii Romanesti. Vlaicu s-a îngrijit de dezvoltarea
economică a ţării şi a întreţinut relaţii strînse cu suveranii bulgari şi
sarbi. Vladislav I, cunoscut și sub numele de Vlaicu Vodă, a domnit pînă în 1377. A acceptat suzeranitatea
maghiară, fapt pentru care a primit ca feude tinuturile Amlasul, Severinul si
Fagarasul. Noul voievod va adăuga la titlurile moștenite și pe acelea de Ban de
Severin (1368) și Duce de Fagaras (1369), deși s-a aflat, încă de la
urcarea pe scaun sub amenințarea permanentă a coroanei angevine. Astfel, în
1365, intr-o proclamație regală maghiara, Vlaicu era considerat uzurpator
deoarece nu a prestat omagiul de vasalitate și și-a însușit un titlu ce nu-i
aparținea.
·
1485: Ștefan cel Mare îi învinge in lupta de la Cătlăbuga pe
otomanii care apărau cetatea Chilia (azi în Ucraina). Au rămas pe cîmpul de
luptă 8.000 de otomani și 3.000 de creștini. Armata moldoveană a fost
victorioasă, dar Ștefan nu a mai avut forta necesara să-și continue
acțiunile în vederea recuperării Chiliei. În primăvara anului următor (1486) o
numeroasă armată otomana în frunte cu Baly-beg, invadează din nou
Moldova, intenționînd s-o supună si înainte de toate, să-l detroneze pe
Ștefan. În bătălia de la Șcheia (1486) moldovenii conduși de Ștefan i-au
biruit pe turci, și de această dată, omorîndu-l pe Hronoda (Hroiot),
pretendentul la tron adus de turci.
·
1532: Conchistadorul
spaniol Francisco Pizarro il captureaza pe împăratul
incas Atahualpa în bătălia de la Cajamarca.
·
1643: Se încheie Tratatul de alianţă dintre Tranlisvania,
Suedia şi Franţa, încheiat la Alba Iulia, Transilvania. Conform Tratatului,
Transilvania primeşte subsidii pentru întreţinerea armatei în vederea luptei
împotriva Imperiului habsburgic.
·
1849: Un tribunal rus l-a condamnat pe
marele scriitor rus Fiodor Dostoievski la moarte, pentru activităţi
anti-guvernamentale; execuţia lui a fost anulată în ultimul moment, pedeapsa
fiind comutată în exil în Siberia. Fedor Mihailovici Dostoievski – n. 30.10.
1821 (S.N. 11 noiembrie) – d. 28.01. 1881 (S.N. 9 februarie), St. Petersburg,
Rusia). Dostoievski a fost arestat și închis în 1849 pentru activități
antistatale împotriva țarului Nicolae I. Pe 16 noiembrie, a fost condamnat la
moarte pentru legăturile cu un grup de intelectuali, tineri fourieriști,condusi
de Mihail Petrașevski, în intrunirile cărora se purtau discuții
subversive. Împreună cu ceilalti condamnați, a fost transportat în piața unde
aveau loc execuțiile și trecut prin toată procedura de anunțare a condamnării
la moarte prin împușcare. După patru ani de katorga, urmați de alți
cinci de serviciu militar obligatoriu, revine la Petersburg și își reia
activitatea literară. Katorga a fost un sistem de detenție grea în coloniile
penitenciare ale Imperiului Rus. Prizonierii erau trimiși în lagăre
din zonele îndepărtate, nepopulate ale Siberiei, fiind forțați să presteze
munci grele. Sitemul katorga a început să funcționeze din secolul al XVII-lea
și a fost preluat de bolșevici, fiind transformat în ceea ce avea să fie numit
în epoca sovietică Gulag. Cea mai
obișnuită ocupație în katorgi era mineritul și exploatarea lemnului. Unul
dintre proiectele realizate cu munca prizonierilor din katorga a fost drumul de
căruțe Amur (Амурская колесная дорога), considerat un succes al organizării
muncii penale.
·
1855: Exploratorul britanic David Livingstone este primul european care ajunge la cascada Victoria (Mosi-oa-Tunya). Cascada
Victoria se găsește pe cursul fluviului african Zambezi, la granița dintre
Zimbabwe și Zambia, între orașele Victoria Falls și Livingstone, fiind
declarată în 1989 de UNESCO monument al naturii. Este una dintre cele mai
înalte cascade din lume (cea mai înalta fiind Cascada Angel – Venezuela).
Primul european care ajunge la cascadă, la 16 noiembrie 1855, a fost scoțianul
David Livingstone, misionar și cercetător al Africii, numind-o „Victoria” în
cinstea reginei Victoria a Angliei. După convingerea sa fluviul Zambezi era
„calea Domnului” pentru creștinarea necredincioșilor din Africa de Sud. David
Livingstone (n. 19 martie 1813 – d. 1 mai 1873) a fost un medic scoțian,
misionar protestant și explorator al Africii Centrale și de Est, a devenit
celebru datorită eforturilor deosebite din timpul vieții și a luptei sale
împotriva sclaviei.
·
1868: In Romania,este investit guvernul prezidat de Dimitrie
Ghica,care isi desfasoara activitatea intre 16 noiembrie 1868 – 2 februarie
1870.Guvernul era unul de coaliţie între conservatori şi liberal-democraţi.
·
1878: S-a constituit la Sibiu, Reuniunea Română de Muzică sub conducerea
cărturarului Zaharia Boiu. Zaharia Boiu (n. 1 martie 1834, Sighişoara – d.
24 octombrie/6 noiembrie 1903, Sibiu) a fost un poet şi publicist român, membru
corespondent al Academiei Române (1890). A fost primul absolvent român al
liceului german din Sighişoara. El este cel care traduce faimosul Memorandum
adresat împăratului Franz Josef al Austriei în 1892, iar fiul lui Zaharia Boiu,
Olimpiu, este cel care va duce traducerea germană a memorandumului, clandestin,
la Viena.
·
1880; In aceasta zi, odată cu înfiinţarea celui de-al doilea batalion de
geniu (printr-un Înalt Decret al regelui Carol I) s-a constituit şi câte o
companie de căi ferate, primele subunităţi de acest fel din Armata română. Ziua
de 16 noiembrie a devenit in Romania, Ziua Transporturilor Militare”. La un
moment dat România avea chiar o Brigadă de căi ferate care participa la
efectuarea de reparații ale căilor ferate.
·
1885: George Eastman, fondator al companiei Kodak, a inventat
în SUA pelicula de nitroceluloză, pentru imprimarea de imagini. George Eastman
(12 iulie 1854 – 14 martie 1932) s-a născut în orăşelul Waterville, statul New
York, din confederaţia Statele Unite ale Americii. Este inventatorul suportului
fotosensibil flexibil, pelicula de nitroceluloză, în anul 1884. Aceasta a făcut
posibilă construcţia de aparate de fotografiat mai mici, uşoare, portabile.
Fraţii Lumière folosesc această descoperire pentru invenţia lor,
cinematograful, pelicula fiind elementul indinspensabil.
·
1907: După ce cu doi ani în urmă nu au reușit să constituie
un stat al SUA, cele cinci triburi civilizate s-au unit cu teritoriul Oklahoma și au format al 46-lea stat al Uniunii. Cele cinci triburi civilizate au fost cinci națiuni amerindiene:
cherokee, chickasaw, choctaw, creek și seminole. Aceste triburi au fost
considerate civilizate de coloniștii anglo-europeni, în cursul perioadei
coloniale federale, deoarece ele au adoptat multe dintre obiceiurile
coloniștilor. Triburile au avut, în general, relații bune cu vecinii lor.
George Washington și Henry Knox au propus transformarea culturală pentru
americanii nativi. Cherokee și Choctaw au avut succes la integrarea în
aspectele culturii europene-americane pe care le-au găsit utile. Cele cinci
triburi civilizate au trăit în sud-estul Statelor Unite, înainte de relocarea
lor, de către guvern, în alte părți ale țării, în special în viitoarea
Oklahoma.
·
1916: Începe Bătălia
de la Neajlov-Argeş (16/29 noiembrie – 20 noiembrie/3
decembrie 1916). Operaţiune de amploare desfăşurată în timpul Primului Război
Mondial, cu scopul apărării capitalei, în faţa ofensivei trupelor Puterilor
Centrale, ultima încercare a armatei române comandată de generalul Prezan de a
apăra Bucureştii. Cele mai violente lupte din timpul marii operaţiuni
militare s-au dat la Călugăreni, 16-17 noiembrie. După un succes iniţial,
armata română, copleşită numeric şi tehnic, este nevoită să se retragă, lăsînd
Bucureştii în mîna armatelor inamice. Datorită lungimii frontului (120 km) pe
care s-au angajat ostilităţile, precum şi al contingentelor implicate este
considerată cea mai complexă operaţiune militară iniţiată de forţele române în
timpul Primului Război Mondial. Teatrul de luptă este împărţit în trei sectoare
principale: Sectorul Argeşului Superior, având ca axă de desfăşurare a
acţiunilor Valea Argeşului, şoseaua Goleşti-Titu, Sectorul Argeşului şi al
Neajlovului Mijlociu, cu şoseaua Alexandria-Bucureşti ca axă de înaintare,
Sectorul Neajlovului şi Argeşului Inferior cu centrul la Călugăreni. Planul
elaborat de comandamentul român urmărea o ultimă încercare de stopare a
ofensivei inamice şi salvarea capitalei. Miza era enormă, pierderea
Bucureştiului având implicaţii strategice; acestea vizau, în primul rând,
evacuarea totală a Munteniei, cu impact devastator asupra moralului trupelor
române. În acest scop, generalului Constantin Prezan, comandantul operaţiunii,
i se pun la dispoziţie toate trupele aflate în rezervă şi retragere din
diferite zone de acţiune. În încercarea de a consolida efectivele pe care
românii le opuneau forţelor Puterilor Centrale, conducerea politică română face
apeluri repetate pentru deplasarea contingentelor ruseşti care acţionează în
Moldova, în sprijinul celor române care apărau Bucureştiul. Demersurile rămân
fără rezultate consistente. Dificultăţile generate de insuficienţa efectivelor
face ca lansarea atacului principal împotriva trupelor inamice venite dinspre
Dunăre, programat a se desfăşura la 29 noiembrie 1916, să fie amânat. Cu toate
acestea, în cele trei sectoare ostilităţile se deschid, luând aspectul luptelor
izolate, dar intense. Practic, zilele de 29 şi 30 noiembrie sunt folosite de
ambele părţi pentru a se poziţiona pe aliniamentele de luptă. La 1 decembrie
1916 românii obţin o serie de succese în toate sectoarele de operaţiuni,
trupele inamice fiind respinse cu pierderi grele. Un incident nefericit va
influenţa mersul întregului curs al evenimentelor. Unul dintre automobilele
armatei române este capturat de forţele germane. Aici se găsea întreaga
corespondenţă dintre efectivele române angajate în luptă, precum şi toate
ordinele de operaţiuni pe care acestea urmau să le îndeplinească. Evenimentul
influenţează strategia de acţiune a germanilor care-şi dau acum seama de
adevăratele intenţii ale românilor, în special, în ceea ce priveşte mişcările
de învăluire şi direcţia principală de atac. Astfel, comandamentul german
optează pentru varianta înaintării prin mijlocul dispozitivului român,
încercând, prin intermediul superiorităţii numerice, să izoleze cele două
grupări de forţe principale pentru a le anihila. Ziua de 2 decembrie 1916 aduce
pentru români o serie de progrese în unele sectoare dar care nu sunt
exploatate. Acestea sunt facilitate în mare măsură de manevrele de
repoziţionare ale forţelor inamice în vederea executării noului plan.
Deznodământul se produce în dimineaţa zilei următoare, în toate sectoarele
trupele române fiind atacate în mod concentric. Până în dimineaţa zilei de 4
decembrie întreaga linie a Argeşului era în mâna inamicului, înregistrându-se
astfel, înfrângerea armatei române şi înlăturarea oricărui obstacol pentru
ocuparea Bucureştiului. Impactul înfrângerii a fost unul devastator pentru
forţele române, atât prin efectul demoralizator, cât şi prin pierderile
semnificative suferite. În acelaşi timp, conducerea politică, în frunte cu
regele Ferdinand I, este forţat să se refugieze în nordul Moldovei.
·
1933: Statele Unite si URSS au stabilit relatii
diplomatice.
·
1938: Chimistul elvețian Albert Hofmann a sintetizat pentru
prima oară drogul halucinogen LSD la laboratoarele Sandoz din Basel, Elveția.
Acidul lisergic dietilamid-25 ( din germană Lysergsäure-diethylamid LSD, de
asemenea numit LSD-25) este un drog psihedelic semisintetic, ce aparține
familiei de triptamine. Probabil cel mai cunoscut și răspândit psihedelic,
LSD-ul a fost folosit în principal ca un drog recreațional, un enteogen și o
unealtă în ajutorul diverselor practici precum meditația, psihonautică,
proiecte artistice și psihoterapie psihedelica. Este sintetizat din acidul
lisergic, derivat din cornul de secară, o ciupercă a grânelor, ce de obicei se
regăsește pe secară. Chimistul elvețian Albert Hofmann sintetizează pentru
prima oară această substanță în anul 1938 în cercetările lui privind „cornul
secarei” cu scopul extragerii unei substanțe care să stimuleze circulația sanguină.
LSD cunoscut și sub denumirea comercială „Delysid” folosită de concernul
farmaceutic Sandoz, era un preparat pentru tratamentul bolilor psihice și
pentru scopuri de cercetare. Efectul său halucinogen îl descoperă Hofmann prin
întîmplare la data de 16 aprilie 1943 după ce probabil substanța s-a absorbit
prin pielea cercetătorului. El repetă acest proces la data de 19 Aprilie 1943
prin administrarea de 250 micrograme LSD corespunzînd azi (ca. 50 µg) LSD
stabilind efectul halucinogen puternic. Această dată este sărbătorită de fanii
drogului ca „Ziua bicicletei”, deoarece Hofmann în ziua amintită fiind sub
acțiunea drogului merge acasă cu bicicleta.
·
1945: Constituirea UNESCO – Organizatia Națiunilor Unite
pentru Educație, Știință și Cultură. In timpul Conferintei de la Londra, a fost
creata Organizatia Natiunilor Unite
pentru Educatie, Stiinta si Cultura (UNESCO), institutie
specializata a ONU, cu sediul la Paris. La data de 16 noiembrie 1945
reprezentanții a 44 de state participante la Conferința de la Londra au semnat
Actul constitutiv al UNESCO; a intrat în vigoare pe 4 noiembrie
1946. România a aderat la 27.07.1956. UNESCO (Organizația Națiunilor Unite
pentru Educație, Știință și Cultură, conform denumirii originale din engleză,
United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization) a fost
fondată la 16 noiembrie 1945. Își are sediul în Paris, Franța, dar are și 73 de
suboficii active în diverse țări ale lumii. Constituția adoptată în Conferința
de la Londra din noiembrie 1945 și aplicată începând cu 4 noiembrie 1946, a
fost adoptată de cele 20 de state fondatoare (Regatul Unit, Noua Zeelandă,
Arabia Saudită, Africa de Sud, Australia, India, Mexic, Franța, Republica
Dominicană, Turcia, Egipt, Norvegia, Canada, China, Danemarca, Statele Unite ale
Americii, Cehoslovacia, Brazilia, Liban și Grecia). UNESCO are 195 de state
membre și 9 state asociate. România este membră UNESCO din 27 iulie 1956.
Scopul organizației este de a contribui la pacea și securitatea lumii prin
colaborarea între națiuni în educație, știință, cultură, și comunicații pentru
a se reuși stabilirea unui respect față de justiție universal, pentru
corectitudinea justiției și pentru drepturile și fundamentele omului liber,
indiferent de rasă, sex, limbă sau religie, după Carta Națiunilor Unite. Una
dintre misiunile UNESCO este cea de a menține o listă de locuri din patrimoniul
mondial. Aceste locuri sunt importante din punct de vedere natural sau istoric,
a căror conservare și salvare sunt importante pentru comunitatea mondială.
·
1957: Începe la Moscova, consfătuirea reprezentanților partidelor comuniste din
64 de țări. Se adoptă o declarație care condamnă
"revizionismul" în general, iar în mod special
"revizionismul" iugoslav.
·
1974: Conferinta Alimentara Mondiala adopta
Declaratia universala pentru eliminarea definitiva a foametei si malnutritiei,
însusita si de Adunarea Generala a ONU din 17.12.1974.
·
1979: S-a dat în folosință, experimental, primul tronson al magistralei 1 a metroului din București între stațiile Timpuri Noi și Semănătoarea. Lungimea
liniei era de 8,63 kilomteri si avea 6 statii, intinzandu-se de-a lungul raului
Dambovita. Ideea realizarii unei retele de metrou in Bucuresti data
din anii ’30 si ii apartinea inginerului Dimitrie Leonida, insa abia in 1975
aceasta a fost pusa in practica, prin stabilirea proiectantului si a
constructorului (“Intreprinderea Metroul Bucuresti”). La
numai doi ani de la darea in folosinta a primului tronson, a fost inaugurat si
al doilea de 10 kilometri lungime si cu 6 statii intre “Timpuri Noi” si
“Republica”. Reteaua a fost realizata
in totalitate pe baza studiilor specialistilor romani si cu echipamente
autohtone. In prezent, transportul cu metroul este
organizat pe patru linii principale (magistrale) cu o lungime operationala de
peste 62 de kilometri si cu 45 de statii. Pentru asigurarea transportului
zilnic sunt puse in circulatie 50 de trenuri, numarul calatorilor intr-o zi
lucratoare fiind de circa 350.000-400.000.
·
1979: Primul-ministru al Marii Britanii Margaret
Thatcher, a dezvaluit ca Sir Anthony Blunt, un fost ofiţer din
serviciile de securitate şi consilier personal de arta al Reginei, a
fost ”al patrulea spion ” din grupul spionilor sovietici de la
Cambridge”, alaturi de Guy Burgess, Donald Maclean şi “Kim” Philby. Doamna Thatcher a arătat ca Blunt a mărturisit înca
din 1964 activitatile sale de spionaj, insa în urma unui acord
secret cu autoritatile statului, i-a fost acordata imunitate.
·
1988: A fost adoptată Declarația de suveranitate a Republicii
Estonia, prin care se recunoștea supremația legilor estoniene asupra celor
unionale.
·
1988: Benazir Bhutto este aleasă în funcția de prim-ministru al Pakistanului, pe care a
deținut-o în legislaturile1988-1990 și 1993-1996, fiind prima conducătoare politică a unei țări
musulmane. Benazir Bhutto (n. 21 iunie 1953, Karachi,
provincia Sindh, Pakistan — d. 27 decembrie 2007, Rawalpindi, provincia Punjab)
a fost din 1988 până în 1990 și din 1993 până în 1996 prim-ministru al
Pakistanului. După ce s-a reîntors din exil în octombrie 2007, a devenit
liderul opoziției politice. Pe 27 decembrie 2007 a devenit victima unui atentat
sinucigaș cu bombă în cursul unei manifestații electorale. A fost prima femeie
care a deținut funcția de premier într-un stat musulman.
·
1990: Prin fuziunea Partidului
Democrat al Muncii cu Partidul
Socialist, a aparut in Romania Partidul Socialist al Muncii condus de Ilie
Verdet.
·
1994: Delegatia Permanenta a PDSR a hotarit ca Partidul Solidaritatii Sociale
condus de Miron Mitrea sa fie asimilat de partidul de guvernamant. Liderul lui
a devenit membru PDSR, ulterior fiind numit in functia de vicepresedinte.
·
1994: Helmut Kohl este învestit în funcţia de cancelar al
Germaniei reunificate.
·
1997: Fostul secretar general al ONU, Boutros Boutros- Ghali,
a fost ales primul preşedinte al organizaţiei ţărilor francofone.
·
1998: Primarul ales al Bucurestiului, Viorel Lis, a depus juramantul, dupa ce a
fost validat definitiv si irevocabil in functia de primar general de catre
Tribunalul Bucuresti.
·
1998: Înființarea Ziarului Financiar
·
2000: Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite a adoptat o rezolutie
initiata de Romania referitoare la colaborarea dintre ONU si OCEMN (Organizatia
pentru Cooperare Economica in regiunea Marii Negre).
·
2001: Celebrul alpinist roman Constantin Lacatusu a pornit,
alaturi de americanul Michael Hodges, într–o expeditie în Antarctica, vizând
escaladarea vârfului Mount Vinson (5 140m); expeditia, încheiata cu succes la
10.12.2001, facea parte din proiectul numit „Top 7” ce avea ca scop escaladarea
celor mai înalte vârfuri de pe cele sapte continente. Constantin Lăcătușu (n.
21 februarie 1961, Piatra Neamț), alpinist, geolog și cameraman român, primul
din România care a cucerit vârful Everest (8.848 m), la 17 mai 1995.
·
2004: Consilierul prezidenţial american pentru securitate,
Condoleezza Rice, a fost numită oficial în funcţia de secretar de Stat, în
locul lui Colin Powell. Condoleezza Rice (născută la 14 noiembrie 1954 la
Birmingham în Alabama), secretar de stat (ministru de externe SUA) al Statelor
Unite ale Americii între ianuarie 2005 – ianuarie 2009.
·
2004: Emite pentru prima oara Radio3Net, actualul post Radio Pittiş, (post al Societăţii Române de Radiodifuziune,
continuator la postului Radio
România Tineret). Este primul post public de radio din țară și din
Europa care emite exclusiv pe Internet. Situl Web al postului Radio 3Net
Florian Pitis găzduiește o colecție impresionantă de albume folk și rock, de
povești ale teatrului radiofonic și de înregistrări video de la festivalurile
muzicale din țară, precum Festivalul de Muzica Folk „Folk You”, Festivalul de
muzică tânără „Prometheus” și Festivalul „Delta Fest”. Florian Pittiș (n. 4
octombrie 1943, București – d. 5 august 2007, București), unul dintre cei mai
îndrăgiți actori de teatru, dar și regizor, traducător, interpret de muzică
folk ori realizator de emisiuni radio. A scris texte pentru cântecele Andei
Călugăreanu, pentru Mircea Vintilă, Sorin Chifiriuc și alții. A fost de
asemenea, francmason (având gradul 33 și ultim), purtător de cuvânt al Marii
Loje Naționale din România.
·
2005: A fost realizat primul transplant de celule stem
pentru o afecţiune hepatică din România, de către o echipă de medici de la
Clinica Fundeni din Bucureşti, condusă de dr. Irinel Popescu.
·
2014: Al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România. Klaus Iohannis a obținut 54,43% din voturi la turul doi al
alegerilor prezidențiale, iar Victor Ponta a fost votat de 45,56% dintre
alegătorii care s-au prezentat la urne.
Nașteri
·
42 î.Hr.: S-a nascut Tiberius, al doilea împarat roman, fiul
adoptiv al lui Cezar Augustus. Tiberius Caesar Augustus, născut Tiberius
Claudius Nero (16 noiembrie 42 î.Hr. – 16 martie 37) al doilea împărat roman și
a domnit de la moartea lui Augustus în anul 14 până la moartea sa în 37.
·
1717: S-a nascut Jean le Rond d’Alembert, matematician şi
enciclopedist francez; (d. 29.10.1783). Jean le Rond D’Alembert sau Jean
Le Rond d’Alembert (n. 16 noiembrie 1717, Paris, d. 29 octombrie 1783, Paris),
matematician, fizician, filozof și enciclopedist francez.
·
1720: S-a nascut Carlo Antonio Campioni, compozitor italian.
·
1766: S-a nascut Rodolphe Kreutzer, violonist şi compozitor
francez, căruia Beethoven i-a dedicat ”Sonata
pentru pian şi vioară, Opus 47″, cunoscută ca “Sonata Kreutzer”; (m. 6 ianuarie
1831).
·
1816: S-a născut Andrei Mureşanu, poet, traducător şi eseist, unul dintre fruntaşii Revoluţiei române de la
1848 şi autor al poeziei “Un rasunet”, cunoscută sub numele “Desteaptă-te române”,
care a devenit imnul naţional al României după 1989. S-a născut în Bistriţa, iar studiile generale le-a urmat la scoala
săsească, iar cele liceale la instituţia de învăţământ a călugărilor piarişti
din localitate. A plecat la Blaj, unde din 1832, a început să studieze
filosofia şi teologia, printre profesorii săi fiind Timotei Cipariu şi Simion
Bărnuţiu. S-a stabilit apoi în Braşov şi a început să lucreze ca institutor la
şcoala română condusă de George Bariţiu şi apoi ca profesor de gimnaziu. În această
perioadă a început să colaboreze cu diverse publicaţii. A participat la
Revoluţia de la 1848 din Ardeal, după care s-a mutat în Muntenia şi a devenit
translator la buletinul oficial al guvernului, scriind însă şi numeroase ode şi
imnuri pentru reprezentanţii imperiali din Viena. În 1862 şi-a publicat volumul de poezii, carte premiata de către Astra. După pensionare, s-a retras în Braşov, decedând în 24
octombrie 1863.
·
1873: S-a nascut W. C. Handy, compozitor american, cunoscut ca si
“parintele blues-ului”
·
1895: S-a nascut Paul Hindemith, compozitor american.
·
1897 - S-a născut regizorul de teatru şi film Ion Şahighian (m. 11 martie
1965)
·
1903 - S–a născut Dumitru Staniloaie, profesor de
teologie, membru al Academiei Române, considerat unul dintre cei mai de seama
gânditori crestini din lume; a fost închis de regimul comunist în perioada
1958–1963 (“Chipul evanghelic al lui Iisus Hristos”, “Teologia dogmatica
ortodoxa”); în anul 2003, UNESCO a înscris în calendarul aniversarilor
culturale si numele teologului român Dumitru Staniloaie, marcând 100 de ani de
la nasterea celui numit „teologul dragostei crestine” (m.04.10.1993).
·
1905: S-a nascut Eddie Condon, muzician american.
·
1922: José Saramago, scriitor portughez, laureat al Premiului Nobel (d. 2010). José Saramago (n. 16 noiembrie 1922,
Azinhaga, Portugalia – d. 18 iunie 2010, Lanzarote, Insulele Canare, Spania),
scriitor portughez. În 1998 a primit Premiul Nobel pentru Literatură.
·
1930 - S–a născut Chinua Achebe, scriitor nigerian
de expresie engleza, unul dintre primii scriitori africani care au cunoscut
succesul international (romanul “Sageata Domnului”).
·
1934: S-a născut la Iasi, inginerul și profesorul universitar Dolphi
Drimer, fondator al învăţământului privat post-revoluţionar din România, primul
rector al Universităţii Ecologice din Bucureşti; (m. 1 iunie 2014, Bucuresti). A fost de asemenea maestru
internațional de șah, membru al echipei naționale de șah, membru al echipei
olimpice de șah, participant la patru Olimpiade, fiind maestru internațional de
șah. A absolvit în 1956 Institutul Politehnic București, iar din 1969,
este doctor în științe inginerești,in domeniul metalurgie fizică. Între
1956-1960 a fost cercetător științific la Academia Română (Centrul de Cercetări Metalurgice). Între 1968 -1971 a fost
conferențiar, profesor și șef de catedră (Tehnologia materialelor de sudură) la
Institutul Politehnic București si din 1990, rector al Universității
Ecologice din București. Membru
al Societății Inginerilor Mecanici din S.U.A., al Societății pentru Metale și
al Academiei pentru materiale din S.U.A., al Societății Inginerilor Sudori din
S.U.A., al Institutului Internațional de Marketing etc. Este coautor a 18
volume, autor a peste 300 de articole și comunicări, a 60 de contracte de
cercetare științifică, a 8 invenții. Timp de 25 de ani Dolphi Drimer a fost membru al echipei naționale de
șah, membru al echipei olimpice de șah, participant la patru Olimpiade, fiind
maestru internațional de șah.
·
1935: S-a născut Ion Gheorghe Truică, grafician, scenograf, ilustrator de
carte şi regizor de filme de animaţie (considerat unul dintre cei mai prolifici
din România).
·
1938 - S-a nascut Troy Seals, chitarist, vocalist, compozitor si
producator american.
·
1938 - S-a nascut Toni Brown, vocalist si pianist american (Joy
Of Cooking).
·
1943 - S-a nascut Winfred Lovett, vocalist american (Manhattans).
·
1944: S-a nascut Radu Nunweiller, zis Nunweiller VI,
fotbalist si antrenor român.
·
1945 - S-a nascut Lilian Lopez, vocalista americana (Odyssey)
·
1948 - S-a nascut Chi Coltrane, cantareata, pianista si
compozitoare americana
·
1948: S-a nascut Ion Cristoiu,
ziarist si scriitor (n. comuna Gagesti, jud.Vrancea).
·
1949 - S-a nascut Pattie Santos, vocalista americana (It’s A
Beautiful Day).
·
1951 - S-a nascut Wally Lowe, basist britanic (Magnum).
·
1957: S-a născut Î.P.S. Irineu Popa (prenumele la naştere, Ioan),
mitropolit al Olteniei şi arhiepiscop al Craiovei (din 2008); membru de onoare
al Academiei Române din 2010.
·
1962: S-a nascut Josh Silver, muzician si producator american,
membru in Type O Negative.
·
1967: S-a nascut George
Cristian Maior, fost politician român, fost director SRI, care in prezent ocupa
functia de ambasador al României în SUA.
Decese
·
498: A murit Papa
Anastasie al II-lea. A fost Papa
al Romei în perioada 24 Noembrie 496 pana la decesul sau. Spre deosebire de
predecesorii săi, a încercat o reconciliere cu Biserica din Răsărit, deschizând
chiar o ambasadă la Constantinopol.
·
1272: A murit Regele Henric
III al Angliei; (n. 1 octombrie 1207). A fost fiul
regelui Ioan al Angliei si a domnit 56 de ani, din 1216 până la
moarte sa. Henric a fost foarte evlavios și a păstrat o vie recunoștință
papei pentru protecția acordată pe vremea minorității sale. S-a recunoscut
vasalul acestuia și a favorizat încălcările Romei în dauna clerului englez.
Nepopularitatea regelui s-a accentuat treptat timp de 30 de ani, cu toate ca in
timpul domniei sale Anglia a prosperat. Marele său monument
este Westminster Abbey este cea mai veche și mai faimoasă dintre
bisericile din Londra. Acolo a fost un locaș de cult încă din secolul al
VII-lea, când conform legendei, Sf Petru a fondat o biserică care purta numele
lui. Clădirea actuală este rezultatul reconstrucției care a fost începută de
Henry III în 1245.
·
1364: Nicolae
Alexandru, domnitor al Țării Românești (1352 - 1364). Nicolae Alexandru a dus o politică de consolidare a statului şi a înfiinţat
prima mitropolie a Munteniei (1359), primul mitropolit fiind Iachint de la
Vicina. Noua eparhie urma sa aibă în fruntea sa mitropoliți
numiți de Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului și să intre în randul
mitropoliilor ortodoxe. Înființarea Mitropoliei Ungrovlahiei este actul cel
mai semnificativ al domniei lui Nicolae Alexandru, act prin care
s-a stabilit clar apartenența confesională a Țării Românești la Ortodoxie.
·
1632: In Războiul de treizeci de ani moare in lupta
in Bătălia de la Lützen, regele Suediei Gustav al
II-lea Adolf (n. 19 decembrie 1594). Provenea din familia Wasa fiind rege
al Suediei între anii 1611 – 1632. A fost un rege cu
importanță deosebită pentru istoria Suediei în general și în mod deosebit
datorita participarii la Razboiul de treizeci de ani, care a
contribuit prin acțiunile lui politice și militare la hegemonia suedeză
în nordul Europei, în secolul XVIII-lea.
·
1797: A murit regele Frederic Wilhelm al II-lea al Prusiei
(n. 1744).
·
1919: A murit Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România
(1884) si militantă feministă, care a înfiinţat in 1897 Societatea
Maternă, iar doi ani mai târziu (in 1899) a organizat prima creşă de fabrică;
(n. 1857).
·
1960: Actorul american Clark Gable, supranumit “The King”, a incetat din viata la
59 de ani. (n. 01.02.1901). William Clark Gable (n. 1 februarie 1901 – d.
16 noiembrie 1960), unul din marii actori americani de film, cunoscut si ca The
King of Hollywood (Regele Hollywood-ului) sau simplu The King (Regele). A
fost laureat al Premiului Oscar în anul 1934 . A rămas în istoria
cinematografului mondial prin interpretarea rolului Rhett Butler din celebrul
film “Pe aripile vântului”
·
1970: A murit tenorul Mihail Ştirbei; (n. 1909).
·
1984: A murit la Bucuresti, prozatorul Laurenţiu Fulga (pseudonimul lui
Laurenţiu Ionescu); (n. 2 noiembrie 1916, Fulga de Jos, jud.Prahova). S-a
inscris la Liceul Militar din Chisinau, dar a renuntat la cariera militara, si
s-a inscris la Facultatea de Litere si Filosofie a Universitatii din
Bucuresti (licenta in 1941). In acelasi an, mobilizat pe front, ca ofiter de
rezerva, e grav ranit la Odessa, declarat mort la Cotul Donului (i se publica
in tara, in revistele literare, necrologul), cade prizonier. Participa
ca voluntar la razboiul antifascist; din nou ranit la Odessa, continua sa lupte
pana la victoria din 1945. Ramane in cadrul fortelor armate, redactor la diverse
reviste de cultura si consilier artistic la „Teatrul Armatei”, pana in 1961,
cand se retrage, dedicandu-se exclusiv scrisului. Vicepresedinte al Uniunii
Scriitorilor in ultimele trei legislaturi (din 1968). Debuteaza cu proza scurta
in Bilete de papagal (1937). Colaboreaza la Universul literar, Decalogul, Viata
literara, Revista Fundatiilor Regale, Revista literara, Contemporanul,
Gazeta literara, Luceafarul, Viata
militara, Cronica, Romania literara, Tribuna, Viata Romaneasca s. a. Debut
editorial cu volumul de nuvele Straniul paradis (1942).
·
2004 (16/17): A murit Grigore (Constantin) Bostan, folclorist şi scriitor
român din Ucraina; (n. 1940). S-a preocupat de studierea comparată a
folclorului românesc, de cercetarea moştenirii literare româneşti din Bucovina
şi a literaturii contemporane din această zonă. A fost membru de onoare
din străinătate al Academiei Române din 1991.
·
2006: A murit Milton Friedman, economist american, laureat
Nobel (n. 1912). Milton Friedman (n. 31 iulie 1912 Brooklyn, New York – d.
16 noiembrie 2006, San Francisco), economist evreu-american, profesor de
economie la Universitatea Chicago. În 1976 a primit Premiul Nobel pentru
Economie. El este considerat reprezentantul principal al școlii din Chicago, al
economiei de dreapta, de piață liberă.
·
2014: A murit filosoful francez de origine română Serge
Moscovici (Srul Herș Moscovici), unul dintre principalii teoreticieni ai
ecologiei politice şi ai psihologiei sociale; (n. 1925). Din 1939 până în 1947 a fost
membrul Partidului Comunist Român. În 1947 a părăsit România, trecând ca
refugiat prin Ungaria, Austria și Italia. Un an mai târziu a ajuns in Franța.
În anul 1949 a primit licența în psihologie și în 1950 diploma Institutului de
Psihologe din Paris. Începând cu 1950 a primit o bursă pentru refugiați și așa
și-a putut continua studiile la Sorbona. În 1963, Moscovici a
devenit primul preşedinte al Asociaţiei Europene de Psihologie
Experimentală, iar din 1979, director al Laboratorului European de
Psihologie Socială. A fost
director al Școlii de Studii Avansate în Științe Sociale (École des hautes
études en sciences sociales) din Paris. Moscovici a fost unul dintre
fondatorii psihologiei sociale. Serge Moscovici este tatăl lui Pierre
Moscovici, politician francez, fost Ministru al Economiei şi Finanţelor.
A devenit ofițer al „Legiunii de
Onoare”, fiind decorat de președintele Frantei, François Hollande.
Sărbători
·
Ziua
internațională pentru toleranță
·
Calendar religios 16 noiembrie
- Calendar crestin ortodox:
Sfantul apostol si evanghelist Matei
- Calendar greco-catolic: Sfantul apostol si evanghelist Matei
- Calendar crestin romano-catolic:
Sfanta Margareta a Scotiei; Gertruda, fecioara
- Calendar crestin ortodox:
Sfantul apostol si evanghelist Matei
- Calendar greco-catolic: Sfantul apostol si evanghelist Matei
- Calendar crestin romano-catolic:
Sfanta Margareta a Scotiei; Gertruda, fecioara
RELIGIE ORTODOXĂ 16 Noiembrie
Sf
Ap și Evanghelist Matei
Sf
Ap și Evanghelist Matei - Viața
Fiul lui Dumnezeu,
Unul fără de păcat, Care a venit pe pământ cu asemănare omenească să mântuiască
pe oamenii cei păcătoşi, trecând prin Capernaum, a văzut un om şezând la vamă
care se chema Matei şi a zis către dânsul: Vino după Mine! Vameşul, auzind
aceasta nu numai cu urechile trupeşti ci şi cu cele sufleteşti, îndată s-a
sculat de la vamă şi, lăsând toate, a urmat pe Hristos; apoi Domnul a intrat în
casa lui, iar Matei i-a făcut ospăţ. Acolo s-au adunat la Matei vecinii lui,
prietenii lui şi mulţi cunoscuţi, vameşi şi păcătoşi şi au şezut împreună cu
Hristos şi cu ucenicii Lui. Deci s-a întâmplat să fie acolo farisei şi
păcătoşi; aceştia şezând împreună cu păcătoşii au zis către ucenicii Lui:
Pentru ce dascălul vostru mănâncă şi bea cu păcătoşii şi cu vameşii?
Iar Domnul, auzind cuvintele lor, a zis către dânşii: Nu trebuie doctor celor
sănătoşi, ci bolnavilor, că n-am venit să chem la pocăinţă pe cei drepţi, ci pe
cei păcătoşi. Din acea vreme Sfântul Matei s-a făcut ucenic şi următor al lui
Hristos şi s-a învrednicit a fi cinstit între cei doisprezece apostoli.
Acest sfânt era fiul lui Alfeu şi frate cu Iacob, iar de către ceilalţi
evanghelişti se numea Levi al lui Alfeu. Pentru aceea, vrând să acopere viaţa
lui de vameş pentru cinstea apostoliei, l-au numit cu nume puţin cunoscut,
adică Levi a lui Alfeu. Iar Sfântul Matei în Evanghelia sa, scriind însuşi
despre sine, din multă smerenie, arată pe faţă tuturor numele său, numindu-se Matei
şi povestind înaintea tuturor viaţa sa de mai înainte, neruşinîndu-se a-şi
mărturisi păcatele sale.
Iar după primirea Sfântului Duh, Sfântul Matei, mai înainte decât toţi ceilalţi
evanghelişti, a scris Evanghelia în limba evreiască, pentru evreii care
crezuseră, şi a scris-o după opt ani de la Înălţarea Domnului, propovăduind
această Evanghelie prin multe ţări. Căci a străbătut Pârtia şi Midia,
binevestind pe Hristos. Apoi a înconjurat toată Etiopia, unde îi căzuse soarta,
ţară pe care a luminat-o cu lumina înţelegerii Sfintei Evanghelii. Iar mai la
sfârşit, fiind povăţuit de Sfântul Duh, a venit în ţinutul mâncătorilor de
oameni, la o seminţie neagră la chip şi cu nărav de fiară şi a intrat într-o
cetate ce se chema Mirmenia, unde, întorcând către Domnul câteva suflete, le-a
pus episcop pe Platon, următorul său, şi a zidit o biserică mică. Iar el s-a
suit pe un munte, care era în apropiere şi a petrecut pe acest munte în post,
rugându-se lui Dumnezeu cu sârguinţă pentru întoarcerea acelui neam
necredincios.
Atunci i s-a arătat Domnul în chip de tânăr preafrumos, având în mâna Sa un
toiag. Apoi, dând pace apostolului, a întins dreapta Sa, dându-i acel toiag şi
poruncindu-i să se coboare din munte şi să înfigă toiagul înaintea uşii
bisericii celei zidite, "căci degrab - i-a zis Domnul -, se va înrădăcina
şi va creşte copac înalt cu puterea Mea şi va aduce multă roadă, întrecând cu
mărimea şi cu dulceaţa toate celelalte roade. Iar din rădăcina lui va curge
izvor de apă curată şi, dacă mâncătorii de oameni se vor spăla, vor deveni albi,
şi cei ce vor gusta din roada lui, vor lepăda năravurile cele de fiară şi vor
fi oameni blânzi şi buni".
Sfântul Matei, luând toiagul din mâna Domnului, a coborât din munte, mergând în
cetate să facă ceea ce i s-a poruncit. Iar ighemonul acelei cetăţi, anume
Flavian, avea o femeie şi un fiu care erau chinuiţi de diavoli. Aceştia,
întimpinând în cale pe apostol, au strigat în urma lui cu glasuri sălbatice,
înfricoşându-l şi zicând: "Cine te-a trimis pe tine aici cu acel toiag
pentru pierderea noastră?". Iar el, certând duhurile cele necurate, le-a
izgonit. Apoi, cei ce s-au tămăduit s-au închinat apostolului şi au mers după
dânsul cu bucurie.
Înştiinţându-se episcopul Platon de venirea lui, l-a întâmpinat cu clerul.
Apoi, intrând în cetate şi apropiindu-se de biserică, a făcut precum îi era
poruncit: a înfipt toiagul cel dat lui de la Domnul şi îndată înaintea tuturor
s-a făcut toiagul copac mare, dând ramuri cu o mulţime de frunze şi s-au arătat
roade într-însul foarte frumoase, mari şi dulci şi izvor de apă a curs din
rădăcina lui.
Atunci s-au minunat toţi cei ce priveau la această minune, pentru că toată
cetatea se strânsese la o minune ca aceasta, şi mâncau poame dulci din acest
pom şi beau apă curată. Iar Sfântul Apostol Matei, stând la un loc înalt,
propovăduia cuvântul lui Dumnezeu în limba poporului ce se adunase acolo. Deci,
îndată, toţi au crezut în Domnul, iar apostolul i-a botezat în acel izvor
făcător de minuni. Mai întâi a botezat pe femeia ighemonului pe care o izbăvise
de duhul cel viclean, împreună cu fiul său; pe urmă pe tot poporul care a
crezut în Hristos. Iar toţi mâncătorii de oameni, care se botezau după cuvântul
Domnului, ieşeau din apă luminaţi la faţă, apoi câştigau albire şi frumuseţe nu
numai trupească, ci şi sufletească, lepădând negreala de arap şi îmbrăcându-se
întru Hristos, omul cel nou.
Înştiinţându-se de aceasta ighemonul, mai întâi s-a bucurat de tămăduirea
soţiei şi a fiului său. După aceea, îndemnându-l diavolul, s-a mâniat asupra
Apostolului, pentru că tot poporul părăsind zeii alerga la dânsul, şi a cugetat
să-l omoare. Dar în acea noapte Mântuitorul S-a arătat Apostolului,
poruncindu-i a îndrăzni către El şi făgăduindu-i că va fi împreună cu dânsul în
mâhnirea care-i va veni. Deci, făcându-se ziuă, pe când apostolul cânta în
biserică laude lui Dumnezeu împreună cu cei credincioşi, ighemonul a trimis
patru ostaşi să-l prindă, însă aceia când au ajuns la biserica Domnului îndată
i-a cuprins un întuneric încât abia au putut să se întoarcă înapoi.
Atunci, fiind întrebaţi de ce n-au adus pe Matei, au răspuns: "Am auzit
glasul lui vorbind, dar n-am putut să-l prindem". Deci, mâniindu-se
ighemonul, a trimis ostaşi mai mulţi cu arme, poruncindu-le să aducă pe Apostol
cu sila, şi de se va împotrivi cineva, nelăsând să-l ia pe acela, să-l taie cu
sabia. Dar şi acest plan a rămas fără rezultat. Căci, pe când se apropiau de
biserică, a strălucit o lumină cerească asupra Apostolului, spre care ostaşii
neputând a căuta, s-au umplut de frică şi, aruncând armele, au fugit; apoi
întorcându-se au spus ighemonului cele ce se făcuse.
Auzind ighemonul, s-a mâniat foarte tare şi s-a dus cu toată mulţimea slugilor
sale, vrând că singur să prindă pe Apostol. Însă, când s-a apropiat de dânsul,
îndată a orbit şi căuta un sprijinitor. Apoi a început a ruga pe Apostol să-i
ierte păcatul şi să-i lumineze ochii, iar Apostolul, făcând semnul Sfintei
Cruci peste ochii lui, i-a dăruit vederea. Dar ighemonul, văzând cu ochii cei
trupeşti, însă nu şi cu cei sufleteşti - căci l-a orbit răutatea lui -, n-a
crezut că ar fi puterea lui Dumnezeu, ci o vrăjitorie. Apoi, luând pe Apostol
de mână, îl ducea în curtea sa ca şi cum ar fi vrut să-l cinstească, iar în
inima sa cugeta cele viclene, vrând să ardă în foc pe Apostolul Domnului, ca pe
un vrăjitor.
Apostolul, văzând tainele inimii lui şi, înţelegând gândurile cele viclene, l-a
mustrat, zicând: "Prigonitorule şi vicleanule, de ce nu săvârşeşti lucrul
pe care l-ai cugetat asupra mea? Fă ceea ce au pus diavolii în inima ta, căci,
precum vezi, sunt gata să rabd toate pentru Dumnezeul meu". Atunci
ighemonul a poruncit ostaşilor să-l ia pe Sfântul Matei şi, punându-l pe
pământ, să-l întindă cu faţa în sus şi să-i pironească mâinile şi picioarele pe
pământ. Făcându-se aceasta, după porunca chinuitorului, slugile au adunat
mulţime de viţe şi vreascuri; apoi au adus smoală şi pucioasă şi toate acestea
punându-le deasupra Sfântului Matei, le-au aprins. Aprinzându-se focul cu
văpaie mare, toţi credeau că Apostolul lui Hristos va fi ars. Dar, o, minune!
Îndată s-a prefăcut focul acela în răcoreală şi văpaia în rouă, iar Sfântul
Matei a rămas viu, slăvind pe Dumnezeu.
Văzând aceasta, tot poporul s-a înspăimântat de o asemenea minune şi a lăudat
pe Dumnezeul Apostolului. Iar judecătorul s-a mâniat mai mult, în loc să
cunoască puterea lui Dumnezeu, Care a păzit viu şi nevătămat de foc pe
propovăduitorul lui Hristos, şi grăia asupra dreptului fărădelegi, numindu-l
vrăjitor şi zicând că vrăjile au stins focul şi l-au păzit viu. După aceea a
poruncit să adune lemne mai multe, viţe şi vreascuri şi, punându-le deasupra
lui, să le aprindă, iar deasupra să toarne multă smoală. Apoi a adus şi pe zeii
săi cei de aur în număr de doisprezece şi, punându-i în jurul focului, îi chemă
în ajutor pentru că Sfântul Matei, cu puterea lor, să nu se poată izbăvi de
văpaie şi să ardă în foc.
Sfântul Apostol, fiind în văpaie, s-a rugat către Domnul puterilor ca să arate
puterea Sa nebiruită, să vădească neputinţa zeilor păgâneşti şi să ruşineze pe
cei ce nădăjduiesc spre dânşii. Şi îndată s-a pornit văpaia focului înfricoşat
asupra idolilor de aur şi s-au topit ca ceară, ba încă au ars şi mulţi din cei
necredincioşi, care stăteau împrejur. Iar din topirea idolilor a ieşit un şarpe
ca de foc, care mergea după ighemon, vrând să-l vatăme, încât nu-i era lui cu
putinţă a fugi şi a scăpa de frica aceluia, până ce a făcut smerită rugăminte
către Apostol ca să-l izbăvească din acea nevoie. Sfântul Apostol Matei a
certat focul şi îndată s-a stins văpaia şi a pierit asemănarea şarpelui cea de
foc. De acum, ighemonul voia să scoată din foc pe sfântul, însă el, făcând
rugăciunea cea mai de pe urmă, şi-a dat sfântul său suflet în mâinile lui
Dumnezeu.
Atunci judecătorul a poruncit să se aducă un pat de aur şi să pună pe dânsul
cinstitul trup al Apostolului, care fusese scos din foc nevătămat. Apoi,
învelindu-l cu veşminte de mare preţ, l-a luat pe umeri împreună cu boierii săi
şi l-a dus în curţile sale. Dar el nu avea credinţă desăvârşită. De aceea a
poruncit să facă un sicriu din fier şi, punând într-însul trupul Sfântului
Apostol Matei, să-l închidă pretutindeni cu plumb şi să-l arunce în mare,
zicând către boierii săi: "Dacă Cel ce l-a păzit pe Matei întreg în foc,
îl va păzi pe el şi de înec, apoi cu adevărat Acela este Dumnezeu şi Aceluia ne
vom închina, lăsând pe toţi zeii noştri, care n-au putut să se izbăvească de
arderea focului".
Fiind aruncat în mare sicriul cel de fier cu cinstitele moaşte, noaptea s-a
arătat Sfântul Matei episcopului Platon, zicându-i: "Duminică să mergi la
malul mării care este spre partea răsăritului de la curţile domneşti şi să iei
de acolo moaştele mele, care vor fi scoase la uscat". Sculându-se
episcopul, a mers la mare cu o mulţime de popor, la locul arătat şi au aflat
racla cea de fier cu moaştele Sfântului Apostol Matei, precum i-a vestit lui în
vedenie.
Înştiinţându-se despre aceasta ighemonul şi boierii săi, au crezut cu adevărat
în Domnul nostru Iisus Hristos, mărturisindu-L cu glas mare a fi Unul
adevăratul Dumnezeu, Care a păzit pe sluga Sa, Matei. Apoi ighemonul, cazând
înaintea raclei Sfântului Apostol, îşi cerea iertare de la el pentru greşeala
să şi cu osârdie dorea să se boteze. Episcopul Platon, văzând credinţa
voievodului şi rugămintea lui cea cu dinadinsul şi învăţându-l mult, i-a
poruncit să intre în apa Botezului. Iar când episcopul a pus mâna pe capul lui,
voind să-i dea nume, îndată a venit un glas de sus, zicând: "Nu Flavian
să-l numeşti, ci Matei".
Astfel, luând voievodul din botez numele Apostolului, s-a sârguit a fi următor
al faptelor lui apostoleşti. Căci degrabă, încredinţând altuia domnia sa, s-a
lepădat de lumea aceasta deşartă şi se sârguia întru rugăciuni în biserica lui
Dumnezeu. Apoi a fost învrednicit rânduielii preoţeşti de către Sfântul Platon
episcopul. Iar după trei ani, murind episcopul, Sfântul Matei s-a arătat în
vedenie preotului Matei, celui ce-şi lăsase domnia, şi l-a sfătuit să primească
scaunul episcopal, după fericitul Platon.
Luând episcopia Matei cel nou, bine s-a ostenit în bună vestire a lui Hristos
şi pe mulţi întorcându-i de la închinarea la idoli, i-a adus către Dumnezeu.
Apoi, vieţuind ani îndelungaţi cu plăcere de Dumnezeu, s-a mutat către El,
stând înaintea scaunului Lui, împreună cu Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei
şi se roagă pentru noi, ca să fim moştenitori împărăţiei Sale în veci. Amin.
ARTĂ CULINARĂ – REȚETE DE POST PENTRU
ASTĂZI 16 Noiembrie
A.
PLĂCINTE
Tartă în straturi
* 1 kg cartofi fierţi
* 2-3 linguri cu margarină
* 3 cepe
* 2 morcovi raşi
* 2 morcovi raşi
*
2-3 linguri cu mazăre
*
2 ardei copţi
* 2 linguri cu pastă de tomate
* 2 linguri cu pastă de tomate
* 3 căţei de usturoi
* ½ linguriţă de chili
* ½ linguriţă de chili
* ulei.
PENTRU ALUAT:
* 150 g margarină
* 1 cană cu apă
* 1 pliculeţ cu praf de copt
* făină cât cuprinde
* făină cât cuprinde
* sare
Amestecă apa cu margarina topită şi un praf de sare. Încorporează praful de copt şi pune făină cât cuprinde pentru a obţine un aluat numai bun de Întins. Acoperă-l şi lasă-l să se odihnească 10-15 minute.
Căleşte ceapa şi usturoiul.
Adaugă morcovii şi stinge cu apă. Lasă să se inăbuşe, după care pune ardeii tăiaţi fideluţă şi mazărea.
Adaugă pasta de tomate dizolvată Într-o ceşcuţă cu apă caldă. Lasă pe foc să scadă. La final, presară chili şi lasă să mai dea Într-un clocot.
Adaugă morcovii şi stinge cu apă. Lasă să se inăbuşe, după care pune ardeii tăiaţi fideluţă şi mazărea.
Adaugă pasta de tomate dizolvată Într-o ceşcuţă cu apă caldă. Lasă pe foc să scadă. La final, presară chili şi lasă să mai dea Într-un clocot.
Întinde aluatul Într-o formă unsă cu margarină. Pune legumele călite şi acoperă cu un piure pregătit din cartofii pasaţi şi amestecaţi cu margarină. Lasă la cuptor 30 de minute.
B.
SALATE
Salată de fasole boabe
* 400 g fasole fiartă,
* 2-3 ridichi,
* 2 cepe verzi,
* 1 lingură de oţet pentru salate,
* 1 lingură de ulei de măsline,
* sare după gust.
Se pune fasolea într-un castron, se toacă ceapa şi ridichile şi se amestecă cu fasolea, oţetul, uleiul şi sarea.
Se poate pune şi un căţel de usturoi şi salata este gata.
* 400 g fasole fiartă,
* 2-3 ridichi,
* 2 cepe verzi,
* 1 lingură de oţet pentru salate,
* 1 lingură de ulei de măsline,
* sare după gust.
Se pune fasolea într-un castron, se toacă ceapa şi ridichile şi se amestecă cu fasolea, oţetul, uleiul şi sarea.
Se poate pune şi un căţel de usturoi şi salata este gata.
C.
SOSURI
Sos piperat pentru diferite mâncăruri
·
3 cepe potrivite fin tocate;
·
1 kg ardei roşii şi verzi;
·
500 g roşii bine coapte;
·
5 linguri ulei;
·
Sare;
·
Piper;
·
¼ litru apă;
·
1 lingură oţet;
·
4 căţei usturoi pisaţi
Se căleşte ceapa în ulei 5 minute.
Se adaugă şi se lasă să se călească ardeii tăiaţi în
solzi lungi.
Se adaugă roşiile decojite şi tăiate mărunt, sarea,
piperul, oţetul, apa şi usturoiul.
Se lasă sosul să fiarbă 20 minute.
D.
BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME
Supă de zarzavaturi
·
2 cartofi;
·
2 morcovi;
·
1 ţelină mică;
·
1 praz;
·
2 roşii (sau suc de roşii);
·
2 cepe;
·
1 legătură pătrunjel;
·
½ ceaşcă ulei;
·
Sare;
·
Piper
Se curăţă, se spală şi se taie zarzavaturile mărunt.
Se fierb în apă cu ulei până se sfarmă.
Se pasează astfel încât să se obţină o cremă.
Dacă este prea consistentă crema se poate subţia cu
puţină apă.
Dacă este prea subţire se poate îngroşa cu 2 linguri
fulgi de porumb care se dizolvă în puţină apă rece.
E.
MÂNCĂRURI
Musaca de vinete cu cartofi
·
8 – 10 cartofi mari;
·
4 – 5 vinete curăţate de coajă;
·
5 cepe;
·
1 ½ ceaşcă ulei;
·
1 ½ ceaşcă pesmet;
·
1 legătură mărar;
·
1 pahar vin;
·
Sare;
·
Piper;
·
5 – 6 roşii
Se curăţă şi se taie cartofii în felii groase, apoi se
prăjesc.
Se căleşte ceapa în ulei şi se adaugă vinetele date pe
răzătoarea mare. Se amestecă în mod continuu compoziţia.
Când vinetele devin maronii se adaugă roşiile date pe
răzătoare, sarea, piperul, vinul şi mărarul.
Se lasă să scadă bine pe foc, având grijă să nu se
lipească.
Se adaugă o ceaşcă de pesmet care trebuie să înghită tot
lichidul. Dacă mai este lichid se mai pune pesmet, iar dacă amestecul s-a
învârtoşat prea mult se mai diluează cu puţină apă.
În tava tapetată cu ulei se aşază alternativ: un strat de
cartofi prăjiţi, apoi un strat de vinete.
Se pun atâtea straturi cât cuprinde tava.
Se acoperă totul cu sos beşamel.
Iată cum se face sosul beşamel:
Se dizolvă în 7 linguri de margarină, 7 linguri de făină
amestecând cu mare grijă.
Când făina capătă culoarea gălbuie se adaugă treptat 3
ceşti de apă, sare şi piper.
Se răstoarnă sosul deasupra musacalei şi se presară ½
ceaşcă pesmet.
Se pune tava la cuptor la foc potrivit aproximativ o
jumătate de oră.
Când se rumeneşte frumos se scoate din cuptor.
Se taie şi se aşază pe platou după ce se răceşte.
F.
DULCIURI
Chec cu mere
·
6 mere curăţate şi tăiate felii subţiri;
·
1 ½ ceaşcă zahăr;
·
1 ceaşcă ulei;
·
3 ceşti făină;
·
1 linguriţă praf de copt;
·
1 linguriţă bicarbonat;
·
1 linguriţă sare;
·
1 linguriţă scorţişoară;
·
½ ceaşcă nucă pisată;
·
½ ceaşcă stafide;
·
1 vanilie;
·
Zahăr pentru pudrat
Se pun merele cu zahărul într-o cratiţă mare la foc mic
până ce zahărul se topeşte. Merele nu trebuie să se coacă, doar să se înmoaie.
Se ia cratiţa de pe foc şi se adaugă pe rând o parte din
făină, mirodeniile, sarea, nuca şi stafidele.
Se amestecă cu grijă şi se adaugă uleiul şi restul de
făină. Compoziţia trebuie să fie groasă.
Se toarnă în tava tapetată cu ulei şi făină şi se coace
la foc potrivit 45 – 50 minute.
Când
se răceşte bine se pudrează cu mult zahăr.
ARTE 16 Noiembrie
MUZICĂ 16 Noiembrie
Rodolphe Kreutzer
Rodolphe
Kreutzer - Violin Concerto No. 14 in E major:
Beethowen - "Sonata Kreutzer"
Beethoven
Violin Sonata No 9 Op 47 "Kreutzer" - Anne Sophie Mutter, Lambert
Orkis Zohari: http://youtu.be/v9YowLzeC0c.
W. C. Handy, compozitor american, cunoscut
ca si “parintele blues-ului
W.C. Handy – Videoclipuri populare: https://youtu.be/ZGqBmlZR3dc?list=PLJmL5wAi_9bAPoJoO4nzxWJwScGlk8Z6F.
Paul Hindemith, compozitor american
Eddie Condon, muzician american
Troy Seals, chitarist, vocalist,
compozitor si producator american
Troy Seals – Videoclipuri populare: https://youtu.be/-S12Ba-MWGw?list=PLeYo2Y8ILiF6v3R-6ycrhc9ITO4tdPOaH.
Toni Brown, vocalist si pianist american
(Joy Of Cooking
Josh Silver, muzician si producator
american, membru in Type O Negative
Type O Negative – Videoclipuri populare: https://youtu.be/XdXDMosqwSU?list=PLke9M8GQ3nqtuBpvRY1y8heLo6QRkTJ0n.
Winfred Lovett, vocalist american
(Manhattans
Lilian Lopez, vocalista americana
(Odyssey)
Chi Coltrane, cantareata, pianista si
compozitoare americana
Pattie Santos, vocalista americana (It’s
A Beautiful Day)
Wally Lowe, basist britanic (Magnum
Las 100 Melodias Mas BellasDe La Historia - Beautiful Italian Relaxing Music - 2 Hour Relax
Haydn: Complete Violin Concertos (Rainer Kussmaul, Robert Hill, Amsterdam Bach Soloists)
Les Plus Belles Chansons D'amour ♥♥♥♥ Souvenirs en Musique Année 80 90
Top 100 Romantic Instrumental Love Songs: Guitar, Piano, Violin, Saxophone Music
Joe Dassin Greatest Hits 2018 - Les Meilleurs Chansons de Joe Dassin
POEZIE 16 Noiembrie
Andrei Mureşanu
Biografie Andrei
Mureşanu
Andrei Mureşanu (n. 16 noiembrie 1816 în Bistriţa - d. 12 octombrie 1863 în Braşov) a fost un poet şi revoluţionar român din Transilvania.
S-a născut în Bistriţa, într-o familie de ţărani. A studiat filozofia şi teologia la Blaj, a fost profesor la Braşov începând cu 1838. A început să publice poezie în revista "Foaia pentru minte, inimă şi literatură".
A fost printre conducătorii revoluţiei din 1848, participând în delegaţia Braşovului la întrunirea de la Blaj din mai 1848. Poemul său "Un răsunet", scris la Braşov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele), a devenit imn revoluţionar - a fost numit de Nicolae Bălcescu "Marseilleza românilor". Din 1990, el a devenit imnul României.
După revoluţia din 1848, Mureşanu a muncit ca traducător la Sibiu, a publicat în revista "Telegraful Român", operele sale având tentă patriotică şi de protest social. În 1862, poeziile sale au fost adunate într-un volum. Având sănatatea precară a murit în Braşov în 1863.
Andrei Mureşanu s-a nascut la 16 noiembrie 1816, in orasul Bistrita. Parintii poetului erau oameni simpli. Tatal, Teodor, tinea in arenda, la Bistrita, o moara de argasit scoarta, care abia asigura existenta familiei relativ numeroasa : sotia si trei copii. Casa in care locuiau era compusa dintr-o singura chilie ceva mai larga, si o tinda. Cativa ani dupa nasterea poetului, tatal moare strivit de un car de argaseala. Intreaga greutate a intretinerii celor trei copii mici ramane in seama mamei. Fratii mai mari ai poetului, datorita greutatilor materiale, nu pot urma la scoli mai inalte, pentru a se califica in vreo profesie intelectuala. Unul a ajuns cantaret bisericesc, altul morar, ca si tatal. Singur poetul, ajutat de imprejurari si de o inclinatie deosebita pentru studii, a mers mai departe. Primele cunostinte le primeste de la un batran grănicer, Danila Dobos, din Valea - Rocnei.
In anul 1825 e primit ca elev la Scoala normala saseasca din Bistrita, iar peste cativa ani trece la liceul piariştilor, din acelasi oras, facandu-se remarcat printre elevii cei mai buni. In 1832 vine la Blaj, unde e ajutat de profesorul Nicolae Marin si unde studiaza doi ani filosofia, apoi teologia. Aici il are ca coleg de studentie, cu cativa ani mai mare, pe George Bariţ, organizatorul unei echipe teatrale, care dadea spectacole de teatru in limba romana. Cu Baritiu leaga o prietenie adanca, prelungita apoi de-a lungul multor ani la Braşov.
Mediul cultural al Blajului, unde, pe langa spectacolele stangace date de diletanti, un Timotei Cipariu, de pilda, scria versuri (Egloga, scrisa la 1832, e reprezentata la un spectacol in anul urmator), va inrauri pe fiul morarului din Bistrita, stimulandu-l pe calea lecturii si a scrisului. Cand George Bariţ paraseste Blajul, preluind conducerea scolii romane din Brasov, in anul 1837, se gandeste sa-l aduca de la Blaj si pe Muresanu. Intrucat poetul era inca student in ultimul an, Baritiu ii obtine dispensa de a intra in invatamant fara a-si fi terminat studiile. Astfel ca in anul 1838 Muresanu se stabileste la Brasov, ca institutor la scoala romana condusa de Baritiu. Peste doi ani, in 1840, trece ca profesor la gimnaziul romanesc, in care calitate functioneaza pana in anul 1849. Paralel, el isi incepe colaborarea la gazetele lui Bariţ, Foaie pentru minte... si Gazeta de Transilvania, cu poezii si articole. In acest timp are prilej sa cunosca o seama de poeti din Principate, pe Gr. Alexandrescu, Heliade, Bolliac, mai tarziu pe Bolintineanu si Alecsandri, care obisnuiau sa vina vara, cum ne informeaza Baritiu, la bai la Valcele, nu departe de Brasov. Acest contact cu poeti deja consacrati va stimula inceputurile literare ale bardului ardelean si-l va influenta in mod vizibil in creatia sa poetica.
Poezia sa e din ce in ce ma combativa, mai legata de framantarile sociale ale poporului. La 1848 e printre fruntasii revolutiei. Cu acest prilej scrie Rasunetul, care devine marsul revolutionarilor romani din Transilvania. In 1849, dupa infrangerea revolutiei, poetul trece in Muntenia, impreuna cu Baritiu, unde e luat prizonier de armata tarista si dus pana in nordul Moldovei. La intoarcere se stabileste ca functionar la Sibiu : "concepist guvernial" si translator de limba romana la Buletinul oficial al guvernului. Aici colaboreaza la ziarul local Telegraful roman, cu poezii si cu un ciclu de articole, nesemnate (Artile sau maiestriile cele frumoase, Romanul si poezia lui, Romanul in privinta muzicei, Romanul in privinta picturei, Maiestria tiparului), care urmareau initierea publicului cititor in diferite ramuri ale artei. Munca de contopist poetul o suporta greu. Cativa ani el inchina ode magulitoare imparatului austro - ungar si guvernatorului Transilvaniei. Treptat se insingureaza. Randurile scrise la 1855 fostului sau profesor Simion Bărnuţiu, care-i propunea sa vina la Iasi, unde-i facuse rost de o catedra, sunt ale unui deceptionat. "Domnul meu - spunea el - chemarea mea ar fi sa ma cuprind cu Pegasul, aspirind la Olimp, si ca sa o pot face aceasta bine, aveam trebuinta de cateva peregrinajuri pe la pamantul cel clasic, iar nu sa vand participii, sau, mai rau, sa traduc guvernului meu hartii ciocoiesti, pe care consortii mei nu le vor, sau nu le pot descifra."
Poetul continua sa scrie poezii patriotice, cu caracter social protestatar. In ultimii ani ai vietii traduce Noptile lui Young, precum si o buna parte a Analelor lui Tacit. Cu ani in urma scrisese si o gramatica romaneasca in limba germana. Manuscrisele acestor lucrari nepublicate nu s-au pastrat. La 1861 e pensionat, dar pensia data de guvernul cezaro-craiesc al Transilvaniei nu-i ajunge sa-si intretina familia. La 1862 isi tipareste in volum poeziile. Volumul cuprindea cea mai mare parte a poeziilor originale publicate de autor in presa, precum si o parte din traduceri. Vanzarea cartii i-ar fi adus, pe langa o reconfortare morala, o oarecare inviorare in bugetul familiei. Dar cartile se vand greu. Iacob Muresanu face apeluri insistente catre publicul roman, in Gazeta Transilvaniei, de a-l ajuta pe poetul aflat in mizerie si bolnav, cumparindu-i poeziile. Societatea "Astra" acorda lui Muresanu un premiu de 50 de galbeni.
Peste un an, in noaptea de 11 spre 12 octombrie, poetul se stinge la Brasov, in saracie, "in urma unui morb nervos indelungat", cum se mentiona in anuntul mortuar publicat in Gazeta Transilvaniei, lasand in urma un baiat, pe nume Gheorghe, elev in clasa a VII-a la gimnaziu, o fetita de 11 luni, Eleonora, si pe sotia sa Suzana. Inmormantarea i-a fost cu pompa : a luat parte un numeros public, profesorii si tineretul scolar din oras, care insoteau sicriul cu torte si decoruri.
Andrei Mureşanu (n. 16 noiembrie 1816 în Bistriţa - d. 12 octombrie 1863 în Braşov) a fost un poet şi revoluţionar român din Transilvania.
S-a născut în Bistriţa, într-o familie de ţărani. A studiat filozofia şi teologia la Blaj, a fost profesor la Braşov începând cu 1838. A început să publice poezie în revista "Foaia pentru minte, inimă şi literatură".
A fost printre conducătorii revoluţiei din 1848, participând în delegaţia Braşovului la întrunirea de la Blaj din mai 1848. Poemul său "Un răsunet", scris la Braşov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele), a devenit imn revoluţionar - a fost numit de Nicolae Bălcescu "Marseilleza românilor". Din 1990, el a devenit imnul României.
După revoluţia din 1848, Mureşanu a muncit ca traducător la Sibiu, a publicat în revista "Telegraful Român", operele sale având tentă patriotică şi de protest social. În 1862, poeziile sale au fost adunate într-un volum. Având sănatatea precară a murit în Braşov în 1863.
Andrei Mureşanu s-a nascut la 16 noiembrie 1816, in orasul Bistrita. Parintii poetului erau oameni simpli. Tatal, Teodor, tinea in arenda, la Bistrita, o moara de argasit scoarta, care abia asigura existenta familiei relativ numeroasa : sotia si trei copii. Casa in care locuiau era compusa dintr-o singura chilie ceva mai larga, si o tinda. Cativa ani dupa nasterea poetului, tatal moare strivit de un car de argaseala. Intreaga greutate a intretinerii celor trei copii mici ramane in seama mamei. Fratii mai mari ai poetului, datorita greutatilor materiale, nu pot urma la scoli mai inalte, pentru a se califica in vreo profesie intelectuala. Unul a ajuns cantaret bisericesc, altul morar, ca si tatal. Singur poetul, ajutat de imprejurari si de o inclinatie deosebita pentru studii, a mers mai departe. Primele cunostinte le primeste de la un batran grănicer, Danila Dobos, din Valea - Rocnei.
In anul 1825 e primit ca elev la Scoala normala saseasca din Bistrita, iar peste cativa ani trece la liceul piariştilor, din acelasi oras, facandu-se remarcat printre elevii cei mai buni. In 1832 vine la Blaj, unde e ajutat de profesorul Nicolae Marin si unde studiaza doi ani filosofia, apoi teologia. Aici il are ca coleg de studentie, cu cativa ani mai mare, pe George Bariţ, organizatorul unei echipe teatrale, care dadea spectacole de teatru in limba romana. Cu Baritiu leaga o prietenie adanca, prelungita apoi de-a lungul multor ani la Braşov.
Mediul cultural al Blajului, unde, pe langa spectacolele stangace date de diletanti, un Timotei Cipariu, de pilda, scria versuri (Egloga, scrisa la 1832, e reprezentata la un spectacol in anul urmator), va inrauri pe fiul morarului din Bistrita, stimulandu-l pe calea lecturii si a scrisului. Cand George Bariţ paraseste Blajul, preluind conducerea scolii romane din Brasov, in anul 1837, se gandeste sa-l aduca de la Blaj si pe Muresanu. Intrucat poetul era inca student in ultimul an, Baritiu ii obtine dispensa de a intra in invatamant fara a-si fi terminat studiile. Astfel ca in anul 1838 Muresanu se stabileste la Brasov, ca institutor la scoala romana condusa de Baritiu. Peste doi ani, in 1840, trece ca profesor la gimnaziul romanesc, in care calitate functioneaza pana in anul 1849. Paralel, el isi incepe colaborarea la gazetele lui Bariţ, Foaie pentru minte... si Gazeta de Transilvania, cu poezii si articole. In acest timp are prilej sa cunosca o seama de poeti din Principate, pe Gr. Alexandrescu, Heliade, Bolliac, mai tarziu pe Bolintineanu si Alecsandri, care obisnuiau sa vina vara, cum ne informeaza Baritiu, la bai la Valcele, nu departe de Brasov. Acest contact cu poeti deja consacrati va stimula inceputurile literare ale bardului ardelean si-l va influenta in mod vizibil in creatia sa poetica.
Poezia sa e din ce in ce ma combativa, mai legata de framantarile sociale ale poporului. La 1848 e printre fruntasii revolutiei. Cu acest prilej scrie Rasunetul, care devine marsul revolutionarilor romani din Transilvania. In 1849, dupa infrangerea revolutiei, poetul trece in Muntenia, impreuna cu Baritiu, unde e luat prizonier de armata tarista si dus pana in nordul Moldovei. La intoarcere se stabileste ca functionar la Sibiu : "concepist guvernial" si translator de limba romana la Buletinul oficial al guvernului. Aici colaboreaza la ziarul local Telegraful roman, cu poezii si cu un ciclu de articole, nesemnate (Artile sau maiestriile cele frumoase, Romanul si poezia lui, Romanul in privinta muzicei, Romanul in privinta picturei, Maiestria tiparului), care urmareau initierea publicului cititor in diferite ramuri ale artei. Munca de contopist poetul o suporta greu. Cativa ani el inchina ode magulitoare imparatului austro - ungar si guvernatorului Transilvaniei. Treptat se insingureaza. Randurile scrise la 1855 fostului sau profesor Simion Bărnuţiu, care-i propunea sa vina la Iasi, unde-i facuse rost de o catedra, sunt ale unui deceptionat. "Domnul meu - spunea el - chemarea mea ar fi sa ma cuprind cu Pegasul, aspirind la Olimp, si ca sa o pot face aceasta bine, aveam trebuinta de cateva peregrinajuri pe la pamantul cel clasic, iar nu sa vand participii, sau, mai rau, sa traduc guvernului meu hartii ciocoiesti, pe care consortii mei nu le vor, sau nu le pot descifra."
Poetul continua sa scrie poezii patriotice, cu caracter social protestatar. In ultimii ani ai vietii traduce Noptile lui Young, precum si o buna parte a Analelor lui Tacit. Cu ani in urma scrisese si o gramatica romaneasca in limba germana. Manuscrisele acestor lucrari nepublicate nu s-au pastrat. La 1861 e pensionat, dar pensia data de guvernul cezaro-craiesc al Transilvaniei nu-i ajunge sa-si intretina familia. La 1862 isi tipareste in volum poeziile. Volumul cuprindea cea mai mare parte a poeziilor originale publicate de autor in presa, precum si o parte din traduceri. Vanzarea cartii i-ar fi adus, pe langa o reconfortare morala, o oarecare inviorare in bugetul familiei. Dar cartile se vand greu. Iacob Muresanu face apeluri insistente catre publicul roman, in Gazeta Transilvaniei, de a-l ajuta pe poetul aflat in mizerie si bolnav, cumparindu-i poeziile. Societatea "Astra" acorda lui Muresanu un premiu de 50 de galbeni.
Peste un an, in noaptea de 11 spre 12 octombrie, poetul se stinge la Brasov, in saracie, "in urma unui morb nervos indelungat", cum se mentiona in anuntul mortuar publicat in Gazeta Transilvaniei, lasand in urma un baiat, pe nume Gheorghe, elev in clasa a VII-a la gimnaziu, o fetita de 11 luni, Eleonora, si pe sotia sa Suzana. Inmormantarea i-a fost cu pompa : a luat parte un numeros public, profesorii si tineretul scolar din oras, care insoteau sicriul cu torte si decoruri.
Către
martirii români din 1848-1849
Dormiţi în pace, umbre, martirii
românimei,
Ce-aţi îngrăşat pământul cu sânge de eroi!
Bătrâni cărunţi cu vază, voi floarea tinerimei,
Ce-n lupte sângeroase căzând, v-aţi rupt de noi!
Ce-aţi îngrăşat pământul cu sânge de eroi!
Bătrâni cărunţi cu vază, voi floarea tinerimei,
Ce-n lupte sângeroase căzând, v-aţi rupt de noi!
Pământul ne desparte, iar cerul ne
uneşte
În patria cea sfântă, egală pentru toţi,
Acolo nedreptatea şi ura nu răzbeşte,
Nu cumperi cu vieaţa pământul de trei coţi.
În patria cea sfântă, egală pentru toţi,
Acolo nedreptatea şi ura nu răzbeşte,
Nu cumperi cu vieaţa pământul de trei coţi.
Voi v-ati plinit chemarea şi sânta
datorinţă,
Când pentru-a Patrii bine cu glorii v-aţi luptat!
Păstrând viitorimei modelul de credinţă,
Ce Patria ni-l cere ş-augustul împărat!
Când pentru-a Patrii bine cu glorii v-aţi luptat!
Păstrând viitorimei modelul de credinţă,
Ce Patria ni-l cere ş-augustul împărat!
A voastre brave fapte sunt scrise-n
istorie,
Iar dulcea suvenire în inimi de roman!
Mihalţul, Luna, Bradul, au dat dovadă vie,
Că nu e laş românul, nu fuge de duşman!
Iar dulcea suvenire în inimi de roman!
Mihalţul, Luna, Bradul, au dat dovadă vie,
Că nu e laş românul, nu fuge de duşman!
Un Iancu, un Buteanu, un Dobra ş-alţi o
sută
Vor sta pururea faţă cu orişice eroi,
Şi până când naţiunea română-i prevăzută
Cu stâlpi aşa gigantici, nu-i pasă de nevoi!
Vor sta pururea faţă cu orişice eroi,
Şi până când naţiunea română-i prevăzută
Cu stâlpi aşa gigantici, nu-i pasă de nevoi!
Uniţi-vă cu Mircea, voi umbre
glorioase,
Al cărui nume-însuflă respect şi la păgân,
Precum a lui bravure şi fapte generoase
Fac sacră suvenirea-i la fiece român!
Al cărui nume-însuflă respect şi la păgân,
Precum a lui bravure şi fapte generoase
Fac sacră suvenirea-i la fiece român!
Uniţi-vă cu Ştefan, principele cel mare
Ce-l recunoaşte întreaga Europa de erou,
Supt care românimea scăpată d-apăsare,
Putea cu drept să zică, c-a re-nviat de nou!
Ce-l recunoaşte întreaga Europa de erou,
Supt care românimea scăpată d-apăsare,
Putea cu drept să zică, c-a re-nviat de nou!
Sau cu Mihai eroul şi cu Ioan Corvinul,
Genii românimei d-a căror rari numiri
Ce luce-n Istorie întocma ca rubinul,
Şi astăzi se înfioară a turcilor oştiri!
Genii românimei d-a căror rari numiri
Ce luce-n Istorie întocma ca rubinul,
Şi astăzi se înfioară a turcilor oştiri!
Nu plângeţi mame, fiii, căci ei ne-au scos din moarte
Onoarea, existinţa, tezaurul mai frumos;
Prin sângele lor sacru s-a şters tirana soarte,
S-a stins pentru pururea suspinul dureros,
Onoarea, existinţa, tezaurul mai frumos;
Prin sângele lor sacru s-a şters tirana soarte,
S-a stins pentru pururea suspinul dureros,
Surori, nu plângeţi fraţii, căci ei vă liberară
De turmele rebele, al căror scop au fost:
Să taie tot, să arză, cu furie tătară,
La prunci, femei, fetiţe, să nu dea adăpost.
De turmele rebele, al căror scop au fost:
Să taie tot, să arză, cu furie tătară,
La prunci, femei, fetiţe, să nu dea adăpost.
Copile ruşinoase, voi plângeti cu
durere
Pre-amanţii, cari în lupte cu glorii au căzut!
Dar nu ştiţi, că-a lor inimi juraseră-n tăcere,
A fi eroi prin moarte, iar nu sclavi, ca-n trecut!
Pre-amanţii, cari în lupte cu glorii au căzut!
Dar nu ştiţi, că-a lor inimi juraseră-n tăcere,
A fi eroi prin moarte, iar nu sclavi, ca-n trecut!
Dormiţi, dormiţi în pace, voinici feciori de
munte,
Subţiri şi-nalţi ca bradul, cu braţe de eroi,
Dedaţi din tinereţe a merge tot în frunte,
A nu şti de pericul, de moarte şi nevoi!
Subţiri şi-nalţi ca bradul, cu braţe de eroi,
Dedaţi din tinereţe a merge tot în frunte,
A nu şti de pericul, de moarte şi nevoi!
Iar voi, plăntuţe crude, ce-acum păşiţi în
lume,
Păstraţi cu reverinţă acest act omenos,
Săpând profund în inimi al bravilor fraţi nume,
Ce sângele-şi vărsară în câmpul glorios!
Păstraţi cu reverinţă acest act omenos,
Săpând profund în inimi al bravilor fraţi nume,
Ce sângele-şi vărsară în câmpul glorios!
Un răsunet
Deşteaptă-te, Române, din somnul cel de
moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfători în lupte, un nume de Traian!
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfători în lupte, un nume de Traian!
Înalţă-ţi lata frunte şi cată-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan,
Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
”Vieaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
”Vieaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fiii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel pe pericul s-ar face vânzători!
Pretinde de la fiii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel pe pericul s-ar face vânzători!
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin întrigă şi silă, viclene uneltiri!
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin întrigă şi silă, viclene uneltiri!
Preoţi, cu crucea-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost' pământ!
Deviza-i libertate şi scopul ei preasânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost' pământ!
O
privire peste lume
Desert e tot
ce vede semetul ochi supt soare
Si nu e
fericire deplina pre pamant;
Un vis e
ce-amageste fiinta muritoare
Din oara
cand se naste si pana la mormant!
Vazutu-s-a
om candva sa zica l-a sa moarte:
“Ma duc cu
bucurie, c-am fost si-s fericit”?
Un rege-a
stat in lume, a carui rara soarte
La altul in
natura cu greu a mai zambit;
Si iata ca
el singur a scris cu-amaraciune,
Tarat de-a
lumei valuri, ce turba ne-ncetat:
“Nimic supt
cer statornic, ci tot desartaciune,
Deplina
fericire supt soare n-am aflat!”
Un tata se
sileste s-adune-averi in lume
Incungiura
oceanuri cu mii nefericiri,
Cand fiu-i
se rasfata vazand ca are sume
Ce pot sa
corespunda la oarbele-i simtiri!
Un jude
calca legea, cu scop sa multameasca
Desfraul
unei patimi de care-i subjugat;
In urma da
prinoase, cu scop sa amuteasca
Simtirea
constiintei ce-l mustra ne-ncetat.
Un trantor
suge mierea ce crudele albine,
Zburand in
armonie mai multe zeci de mii,
Aduna
dimineata, in oarele senine,
Cand soarele
straluce pe verzile campii.
Fatarnicul
sa-nchina cu buzele patate,
Iar inima-i
vicleana goneste mijiociri
Sa guste-n
rasfatare-si ce altor nu-s iertate,
Sa-ncarce pe
saracul cu mii de asupriri.
In gura-i
pangarita de false juraminte,
Bucata
neiertata de lege n-a intrat,
Iar vorbe
necurate, ocari de lucruri sante,
Ca ploaia
primaverei din rostu-i au zburat.
Desert e dar
ce vede semetul ochi sub soare,
Si nu e
fericire deplina pre pamant;
Un vis e
ce-amageste fiinta muritoare
Din oara
cand se naste si pana la mormant!
(1845)
Biografie Alexandr Blok
Alexandr Blok (16 noiembrie 1880 - 7 august 1921) a fost probabil cel mai talentat poet liric pe care l-a produs Rusia după Alexandr Puşkin.
Alexandr Blok s-a născut la St. Petersburg, într-o familie aristocrată de origini germane şi ruse. La Universitatea din St. Petersburg, Blok a studiat dreptul fără succes, însă în 1906 şi-a luat licenţa în filologie. Poetul rus a fost şi dramaturg şi eseist, dar şi conducător al simboliştilor ruşi de la început de secol.
Mulţi critici consideră că Blok este cel mai important poet după Puşkin. Blok a început să scrie poezii la vârsta de 17 ani. În perioada de început a carierei lui literare, Blok a fost foarte influenţat de filosoful din secolul al XIX-lea Vladimir Soloviev şi de viziunea acestuia asupra eternului feminin şi înţelepciunii divine.
Primul lui volum Stikhi o prekrasnoi dame (Versuri despre preafrumoasa doamnă) a fost publicat în 1904. Atât misticismul, cât şi pasiunea idealistă sunt prezente în respectivul ciclu de poezie de dragoste. După 1905, viziunile exaltate ale lui Blok au început să facă loc ironiei şi pesimismului. Poetul îşi pierde viziunea eterică şi adoptă teme precum disperarea, degradarea şi atracţia răului. Necunoscuta (1906) este cel mai cunoscut poem din această perioadă. Mai târziu, Blok îşi regăseşte speranţa în idealizarea Rusiei, îmbrăţişând Revoluţia de la 1917 în poemul epic Cei doisprezece (1918). Acesta celebrează pasiunea, violenţa şi eliberarea declanşate de revoluţie, care ulterior îl dezamăgeşte pe Blok.
Sărăcia, băutura şi dezamăgirile provocate de viaţă, combinate cu dragostea lui pentru Rusia au influenţat temele amare de protest social care au marcat operele târzii ale lui Blok. Una dintre acestea este Sciţii (1920), în care îşi înghite dezgustul faţă de cultura occidentală şi cere ajutor pentru guvernul socialist. Poezia lui Blok, produsă de focul sufletului şi de răceala minţii, a fost apreciată pentru curgerea muzicală a cuvintelor, spontaneitatea onirică, în care sunetele şi repetiţia erau folosite pentru a evoca stări sufleteşti. Poetul considera că rolul artistului era de a fi un intermediar între lumea aceasta şi alte lumi, precum şi de a revela scopul omului pe Pământ.
Ca estet, Blok nu s-a simţit în largul lui când nu s-a putut adresa publicului său favorit, elita. Pe lângă poezii şi piese de teatru, Blok a mai scris şi eseuri, şi recenzii dramatice. Majoritatea eseurilor sale au fost compuse într-un stil foarte liric, impresionist, cu raţionamente emotive. Blok a murit la Petrograd la data de 7 august 1921, în urma unui atac de cord provocat de malnutriţie.
Alexandr Blok (16 noiembrie 1880 - 7 august 1921) a fost probabil cel mai talentat poet liric pe care l-a produs Rusia după Alexandr Puşkin.
Alexandr Blok s-a născut la St. Petersburg, într-o familie aristocrată de origini germane şi ruse. La Universitatea din St. Petersburg, Blok a studiat dreptul fără succes, însă în 1906 şi-a luat licenţa în filologie. Poetul rus a fost şi dramaturg şi eseist, dar şi conducător al simboliştilor ruşi de la început de secol.
Mulţi critici consideră că Blok este cel mai important poet după Puşkin. Blok a început să scrie poezii la vârsta de 17 ani. În perioada de început a carierei lui literare, Blok a fost foarte influenţat de filosoful din secolul al XIX-lea Vladimir Soloviev şi de viziunea acestuia asupra eternului feminin şi înţelepciunii divine.
Primul lui volum Stikhi o prekrasnoi dame (Versuri despre preafrumoasa doamnă) a fost publicat în 1904. Atât misticismul, cât şi pasiunea idealistă sunt prezente în respectivul ciclu de poezie de dragoste. După 1905, viziunile exaltate ale lui Blok au început să facă loc ironiei şi pesimismului. Poetul îşi pierde viziunea eterică şi adoptă teme precum disperarea, degradarea şi atracţia răului. Necunoscuta (1906) este cel mai cunoscut poem din această perioadă. Mai târziu, Blok îşi regăseşte speranţa în idealizarea Rusiei, îmbrăţişând Revoluţia de la 1917 în poemul epic Cei doisprezece (1918). Acesta celebrează pasiunea, violenţa şi eliberarea declanşate de revoluţie, care ulterior îl dezamăgeşte pe Blok.
Sărăcia, băutura şi dezamăgirile provocate de viaţă, combinate cu dragostea lui pentru Rusia au influenţat temele amare de protest social care au marcat operele târzii ale lui Blok. Una dintre acestea este Sciţii (1920), în care îşi înghite dezgustul faţă de cultura occidentală şi cere ajutor pentru guvernul socialist. Poezia lui Blok, produsă de focul sufletului şi de răceala minţii, a fost apreciată pentru curgerea muzicală a cuvintelor, spontaneitatea onirică, în care sunetele şi repetiţia erau folosite pentru a evoca stări sufleteşti. Poetul considera că rolul artistului era de a fi un intermediar între lumea aceasta şi alte lumi, precum şi de a revela scopul omului pe Pământ.
Ca estet, Blok nu s-a simţit în largul lui când nu s-a putut adresa publicului său favorit, elita. Pe lângă poezii şi piese de teatru, Blok a mai scris şi eseuri, şi recenzii dramatice. Majoritatea eseurilor sale au fost compuse într-un stil foarte liric, impresionist, cu raţionamente emotive. Blok a murit la Petrograd la data de 7 august 1921, în urma unui atac de cord provocat de malnutriţie.
Rusia
Ca-n vremi ce-s azi trecut tezaur
Vii, troică veche, să mă duci,
Şi roţi cu spiţele de aur
Se-afundă-n glod pân-la butuci...
Vii, troică veche, să mă duci,
Şi roţi cu spiţele de aur
Se-afundă-n glod pân-la butuci...
Rusie, biata mea Rusie,
Pământ cu izbe cenuşii,
Cântările ce-n vânt adie
Mi-s dragi ca dragostea dintâi!
Pământ cu izbe cenuşii,
Cântările ce-n vânt adie
Mi-s dragi ca dragostea dintâi!
Nu ştiu a-ţi plânge soarta doară,
Am griji mărunte, pământeşti...
Dă-ţi frumuseţea ta barbară
Oricărui vrăjitor doreşti!
Am griji mărunte, pământeşti...
Dă-ţi frumuseţea ta barbară
Oricărui vrăjitor doreşti!
De-o fi să te ademenească
Tu orice greu a-i să-l înduri,
Tristeţea doar de-o să-ţi umbrească
Preagingaşele trăsături!...
Tu orice greu a-i să-l înduri,
Tristeţea doar de-o să-ţi umbrească
Preagingaşele trăsături!...
Ei şi? O lacrimă din gene,
Mai mult cu-o grijă...
Şi rămâi
Basma-nflorită pe sprâncene
Şi cântec fără căpătâi...
Mai mult cu-o grijă...
Şi rămâi
Basma-nflorită pe sprâncene
Şi cântec fără căpătâi...
Căci orice greu uşor îţi pare,
Odihnitor - un drum târziu,
Când prinzi în drum priviri fugare
De sub tulpanul fumuriu,
Odihnitor - un drum târziu,
Când prinzi în drum priviri fugare
De sub tulpanul fumuriu,
Şi cântă surd, a închisoare,
Nealinatul surugiu!...
Nealinatul surugiu!...
Necunoscuta
deasupra restaurantelor, molatica,
o boare vine seara din azur
si peste zarva de cheflii, salbatica,
stapana e precum un duh impur.
o boare vine seara din azur
si peste zarva de cheflii, salbatica,
stapana e precum un duh impur.
departe, peste colbul suburbiilor
si peste somnul vilelor tarzii,
luceste-abia covrigul brutariilor,
ravnit cu scancet de atati copii!
si peste somnul vilelor tarzii,
luceste-abia covrigul brutariilor,
ravnit cu scancet de atati copii!
acolo, seara, colindand maidanele
trec fantii cu gambete smecheresti
si deocheati, la brat, isi duc cocoanele,
sporovaind nimicuri si povesti.
trec fantii cu gambete smecheresti
si deocheati, la brat, isi duc cocoanele,
sporovaind nimicuri si povesti.
pe lac plang vasle scartaind frenetice
si tipat se aude de femei,
cand luna-n nouri coase-ntruna petice,
nepasator strambandu-si discul ei.
si tipat se aude de femei,
cand luna-n nouri coase-ntruna petice,
nepasator strambandu-si discul ei.
iar in paharul meu, ca-n toate datile,
acelasi chip se vede oglindit,
la fel ca mine-adulmecand tristetile,
la fel sorbind licorile, smerit.
acelasi chip se vede oglindit,
la fel ca mine-adulmecand tristetile,
la fel sorbind licorile, smerit.
lacheii toarna de baut metreselor
si betivanilor ce intr-un glas,
cu ochii rosi tresar de-asupra meselor
strigand barbar: "in vino veritas!"
si betivanilor ce intr-un glas,
cu ochii rosi tresar de-asupra meselor
strigand barbar: "in vino veritas!"
si-ntotdeauna, -n ceasul cand se-ntuneca,
(sau poate eu visez asa?... ca-s beat...)
incet, o doamna in matasuri luneca,
starnind o umbra-n geamu-ncetosat.
(sau poate eu visez asa?... ca-s beat...)
incet, o doamna in matasuri luneca,
starnind o umbra-n geamu-ncetosat.
incet, printre betivii in petrecere,
neinsotita, singura mereu,
parfum si ceata raspandind in trecere,
ea se aseaza langa geamul meu.
neinsotita, singura mereu,
parfum si ceata raspandind in trecere,
ea se aseaza langa geamul meu.
pe ea matasea suna si dantelele,
penajul palariei e-n tumult.
pe mana-i alba, stralucind, inelele
trezesc in mine mituri de demult.
penajul palariei e-n tumult.
pe mana-i alba, stralucind, inelele
trezesc in mine mituri de demult.
incatusat de-apropierea stranie,
eu ma tot uit la valul ei cernit
si vad-indepartat si de pierzanie-
ivindu-se un tarma de vis vrajit.
eu ma tot uit la valul ei cernit
si vad-indepartat si de pierzanie-
ivindu-se un tarma de vis vrajit.
atunci mi-s mie daruite tainele
si soarele cuiva mi-e dat in dar,
ca-mi sunt si sufletul intreg si hainele
de vin patrunse, si parfum amar.
si soarele cuiva mi-e dat in dar,
ca-mi sunt si sufletul intreg si hainele
de vin patrunse, si parfum amar.
atunci si penele de strut, ah, penele!
in creieru-mi infierbantat fosnesc.
si ochii-albastri si profunzi, si genele
pe-ndepartate tarmuri infloresc.
in creieru-mi infierbantat fosnesc.
si ochii-albastri si profunzi, si genele
pe-ndepartate tarmuri infloresc.
mi-s numai mie date-atunci comorile
si cheia lor doar eu mi-e dat s-o tin.
o, suflete, esti beat! si iata: zorile!
si iata: adevarul e in vin!
si cheia lor doar eu mi-e dat s-o tin.
o, suflete, esti beat! si iata: zorile!
si iata: adevarul e in vin!
Prolog
Calea-i pieptişă. Eu urc ne-ncetat.
Seara-i sublimă. În poartă îţi bat.
Seara-i sublimă. În poartă îţi bat.
Bat-dar, distantă, tu nici nu tresari
Şi peste tot nestemate presari.
Şi peste tot nestemate presari.
Turnu-i
înalt şi amurgu-a murit.
Taina cea roşie-n turn s-a suit.
Taina cea roşie-n turn s-a suit.
Cine-a
dat foc? Oare cine-a-ndrăznit?
Turnu-i de Însăşi Regina zidit.
Turnu-i de Însăşi Regina zidit.
Orice
căluţ de pe brâul sculptat
Scapără flăcări, ca fermecat.
Scapără flăcări, ca fermecat.
Sus se avântă cupola, -n azur,
Joacă-n ferestre văpaia din jur.
Joacă-n ferestre văpaia din jur.
Dangăt de clopot. Veşmântu-asfinţit
De primăvară-i acum aurit.
De primăvară-i acum aurit.
Tu m-aşteptai ca să vin la apus?
Poarta-i deschis-o? Focul l-ai pus?
Poarta-i deschis-o? Focul l-ai pus?
TEATRU/FILM 16 Noiembrie
Radu Beligan Toma Caragiu Sfantul Mitica Blajinul 1971 Aurel Baranga
Cartea nuntii 1990 George Calinescu
Gaitele (teatru radiofonic)
SFATURI UTILE 16 Noiembrie
Cea mai rapidă cură de detoxifiere: Curățarea
colonului, rinichilor și ficatului în 48 de ore
Postul și curele de detoxifiere sunt folosite din cele mai vechi timpuri
pentru a îmbunătăți starea de sănătate. Totuși, în prezent, multe persoane
abuzează de aceste procedee în speranța că vor scăpa de kilograme, făcând
abstracție de faptul că regimurile hipocalorice au un efect negativ asupra
metabolismului.
Înfometarea și detox-urile extreme duc la deshidratare, oboseală, amețeli și carențe nutriționale. Specialiștii atrag atenția asupra faptului că organismul are propriul sistem de eliminare a toxinelor, care cuprinde rinichii, ficatul și colonul.
Dr. Oz recomandă o detoxifiere de 48 de ore, care nu are efecte adverse și poate fi realizată cu ușurință într-un weekend. Procedura se bazează pe consumul unor anumite alimente, după un program bine stabilit, scrie HealthyFoodHouse.com.
Meniul este identic pentru cele două zile de „cură”.
Mic dejun: Quinoa și prune uscate
Începeți ziua cu un bol de quinoa, pseudo-cereală bogată în proteine, fosfor și fibre. Adăugați câteva prune, bogate în fibre, care au un efect ușor laxativ.
Ingrediente:
• ½ ceașcă quinoa
• 5-6 prune tăiate
• 1 linguriță ghimbir răzuit
• 1 lingură semințe de in
• 1 ceașcă cu apă
• 1 vârf de cuțit nucșoară
• ¼ ceașcă lapte de orez
Preparare:
Turnați apa într-un ibric, adăugați quinoa, nucșoara și ghimbirul. În momentul în care apa începe să clocotească, acoperiți și lăsați pe foc (dat la minimum) încă 10 minute. Adăugați prunele și laptele de orez. Acoperiți din nou, lăsați să fiarbă pentru alte cinci minute. Adăugați o lingură de ulei din semințe de in. Amestecați încă o dată și serviți.
Băuturi detoxifiante și gustări între mesele principale
Legume
Puteți consuma următoarele legume ori de câte ori vreți pe timpul zilei: felii de castravete, țelină, ridichi, ca atare sau sub formă de salată, asezonate cu puțin ulei de măsline, suc de lămâie, sare și piper.
Elixir detoxifiant din lămâie, ananas și rodie
Ingrediente:
• 1 lămâie
• 3/4 ceașcă suc de ananas proaspăt stors
• 1 ceașcă suc de rodie proaspăt stors
• 3 cești apă
Amestecați ingredientele într-un recipient suficient de mare. Veți obține patru porții pe carele veți putea savura pe durata întregii zile
Elixir verde din ananas, ghimbir și kale
Ingrediente:
• ½ ceașcă ananas
• 2-3 cm ghimbir
• Câteva frunze de kale
• Sucul de la jumătate de lămâie
• Câteva frunze de mentă
• 2 castraveți mari
Puneți toate ingredientele în storcător și consumați lichidul rezultat.
Prânz: smoothie de fructe
Ingrediente:
• ¼ ceașcă afine congelate
• ¼ banană
• 1 lingură semințe de in sau chia
• Gheață după gust
• ½ ceașcă lapte vegetal neîndulcit
Puneți ingredientele în blender și lăsați să se amestece până obțineți o consistență fluidă.
Cină: supă de legume
Ingrediente:
• 1 varză taiată
• 2 litri de apă
• 2 linguri de paprica
• Fenicul după gust
• 2 cepe roșii tăiate
• 2 lingurițe semințe chimen
• 2 tulpini de țelină tăiate
• 2 lingurițe sare de mare
• Piper proaspăt măcinat după gust
• 4 căței de usturoi tăiați
• 2 linguri de oregano proaspăt tocat
• Pătrunjel proaspăt tocat
Amestecați toate ingredientele într-o oală suficient de mare cu excepția pătrunjelulului. După ce apa începe să clocotească, reduceți focul și lăsați să fiarbă timp de o oră. Serviți cu pătrunjel proaspăt.
Varza ajută la detoxifierea ficatului și rinichilor, iar usturoiul îmbunătățește funcționarea ficatului.
În afară de a consuma aceste alimente, trebuie să țineți cont de câteva reguli simple:
• Nu mâncați după ora 18:00.
• Beți o ceașcă cu ceai de păpădie înainte de culcare.
• Faceți băi cu sare Epsom, pentru că vă vor ajuta să eliminați toxinele.
Înfometarea și detox-urile extreme duc la deshidratare, oboseală, amețeli și carențe nutriționale. Specialiștii atrag atenția asupra faptului că organismul are propriul sistem de eliminare a toxinelor, care cuprinde rinichii, ficatul și colonul.
Dr. Oz recomandă o detoxifiere de 48 de ore, care nu are efecte adverse și poate fi realizată cu ușurință într-un weekend. Procedura se bazează pe consumul unor anumite alimente, după un program bine stabilit, scrie HealthyFoodHouse.com.
Meniul este identic pentru cele două zile de „cură”.
Mic dejun: Quinoa și prune uscate
Începeți ziua cu un bol de quinoa, pseudo-cereală bogată în proteine, fosfor și fibre. Adăugați câteva prune, bogate în fibre, care au un efect ușor laxativ.
Ingrediente:
• ½ ceașcă quinoa
• 5-6 prune tăiate
• 1 linguriță ghimbir răzuit
• 1 lingură semințe de in
• 1 ceașcă cu apă
• 1 vârf de cuțit nucșoară
• ¼ ceașcă lapte de orez
Preparare:
Turnați apa într-un ibric, adăugați quinoa, nucșoara și ghimbirul. În momentul în care apa începe să clocotească, acoperiți și lăsați pe foc (dat la minimum) încă 10 minute. Adăugați prunele și laptele de orez. Acoperiți din nou, lăsați să fiarbă pentru alte cinci minute. Adăugați o lingură de ulei din semințe de in. Amestecați încă o dată și serviți.
Băuturi detoxifiante și gustări între mesele principale
Legume
Puteți consuma următoarele legume ori de câte ori vreți pe timpul zilei: felii de castravete, țelină, ridichi, ca atare sau sub formă de salată, asezonate cu puțin ulei de măsline, suc de lămâie, sare și piper.
Elixir detoxifiant din lămâie, ananas și rodie
Ingrediente:
• 1 lămâie
• 3/4 ceașcă suc de ananas proaspăt stors
• 1 ceașcă suc de rodie proaspăt stors
• 3 cești apă
Amestecați ingredientele într-un recipient suficient de mare. Veți obține patru porții pe carele veți putea savura pe durata întregii zile
Elixir verde din ananas, ghimbir și kale
Ingrediente:
• ½ ceașcă ananas
• 2-3 cm ghimbir
• Câteva frunze de kale
• Sucul de la jumătate de lămâie
• Câteva frunze de mentă
• 2 castraveți mari
Puneți toate ingredientele în storcător și consumați lichidul rezultat.
Prânz: smoothie de fructe
Ingrediente:
• ¼ ceașcă afine congelate
• ¼ banană
• 1 lingură semințe de in sau chia
• Gheață după gust
• ½ ceașcă lapte vegetal neîndulcit
Puneți ingredientele în blender și lăsați să se amestece până obțineți o consistență fluidă.
Cină: supă de legume
Ingrediente:
• 1 varză taiată
• 2 litri de apă
• 2 linguri de paprica
• Fenicul după gust
• 2 cepe roșii tăiate
• 2 lingurițe semințe chimen
• 2 tulpini de țelină tăiate
• 2 lingurițe sare de mare
• Piper proaspăt măcinat după gust
• 4 căței de usturoi tăiați
• 2 linguri de oregano proaspăt tocat
• Pătrunjel proaspăt tocat
Amestecați toate ingredientele într-o oală suficient de mare cu excepția pătrunjelulului. După ce apa începe să clocotească, reduceți focul și lăsați să fiarbă timp de o oră. Serviți cu pătrunjel proaspăt.
Varza ajută la detoxifierea ficatului și rinichilor, iar usturoiul îmbunătățește funcționarea ficatului.
În afară de a consuma aceste alimente, trebuie să țineți cont de câteva reguli simple:
• Nu mâncați după ora 18:00.
• Beți o ceașcă cu ceai de păpădie înainte de culcare.
• Faceți băi cu sare Epsom, pentru că vă vor ajuta să eliminați toxinele.
GÂNDURI PESTE TIMP 16 Noiembrie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu