MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU
VINERI 21 DECEMBRIE 2018
Bună dimineața, prieteni! Astăzi merg la control oftalmologic la o lună după operație.
VINERI 21 DECEMBRIE 2018
Bună dimineața, prieteni! Astăzi merg la control oftalmologic la o lună după operație.
RELIGIE ORTODOXĂ 21 Decembrie
Sf Mc Iuliana din Nicomidia; Sf Mc Temistocle
Sfânta Muceniță Iuliana s-a născut și a crescut în orașul Nicomidia din Bitinia (Asia Mică). Tatăl muceniței, bogatul păgân Africanus, unul dintre demnitarii Nicomidiei care avea legături la curtea împăratului Maximin (285-305), dorea înrudirea cu familia tânărului Elevsie, o altă familie bogată din același oraș. Pentru că la romani se obișnuia logodna timpurie a doi tineri, Iuliana, care nu avea decât 9 ani, s-a văzut logodită cu Elevsie. Însă nimeni nu știa că tot de la o vârstă așa fragedă Iuliana era creștină în ascuns. Toți cei din jurul ei îi admirau frumusețea, cumințenia și înțelepciunea. Iuliana citea, dar nu legendele zeilor păgâni, ci învățătura Sfintelor Scripturi, lucru pe care nu-l știau nici părinții și nici logodnicul. Trecând șapte ani de când se logodise și apropiindu-se ziua nunții, Iuliana s-a gândit să pună o condiție soțului ei, spunându-i: ‘Nu fac nuntă până nu vei fi eparh’.
Deși condiția era destul de grea, căci funcția de eparh (conducător al unei întregi provincii) era una foarte înaltă și greu de obținut, împăratul i-a acordat această funcție lui Elevsie, după multe străduințe. Tânărul s-a întors acasă pentru a o înștiința pe Iuliana de această mare bucurie, însă de data aceasta Iuliana i-a spus adevărul și i-a mărturisit că este creștină și că nu se poate căsători cu el. Iubirea logodnicului s-a transformat acum în ură și cum persecuțiile împotriva creștinilor erau în desfășurare, Iuliana a fost supusă supliciilor. Văzând cele întâmplate, 500 de bărbați și 130 de femei au crezut în Hristos. Noii mărturisitori au fost martirizați împreună cu Sfânta Muceniță Iuliana, care nu a renunțat la credința în Mântuitorul nostru Iisus Hristos.
Sfântul Mucenic Temistocle S-a născut în orașul Mira-Lichiei din Asia Mică, unde a păstorit Sfântul Nicolae. A trăit pe la jumătatea secolului al III-lea. Era păstor de oi în Muntele Olimp din Asia Mică, departe de oraș, unde creștinii erau persecutați pentru credința în numele Mântuitorului Iisus Hristos. Într-o zi, un creștin urmărit a urcat muntele, ajungând în locul unde Temistocle păștea turmele de oi. Acesta i-a arătat un ascunziș. La puțin timp au ajuns și persecutorii, care întrebându-l pe Temistocle de fugar, acesta a răspuns: ‘Nu știu unde este, dar și eu sunt creștin’. Temistocle a fost dus înaintea judecătorului Asclipie, unde, fiind supus chinurilor, a primit în cele din urmă cununa muceniciei pentru numele Mântuitorului Iisus Hristos.
Fiind dus înaintea ighemonului Asclipie, a propovăduit pe Hristos. Grăind cu îndrăzneală, a fost atârnat de un lemn şi lovit pântece, până i s-a sfâşiat pântecele. Apoi a fost târât pe piroane ascuţite de fier şi aşa şi-a dat duhul în mâinile lui Dumnezeu.
Sfântul Mucenic Temistocle a trăit pe vremea împăratului Deciu, în Mira Lichiei. Era pastor la oi. Ighemonul Asclipie pornind prigoana împotriva creştinilor îl căuta pe Sfântul Dioscorid, fugit în munţi. Cei ce-l căutau au dat de Temistocle, care păştea oile. L-au întrebat de Dioscorid. Temistocle, care-l ascunsese, a spus că nu ştie unde este, dar s-a dat pe sine mărturisind că e creştin. Dus înaintea ighemonului Asclipie, a propovăduit pe Hristos. Grăind cu îndrăznire a fost atârnat de un lemn şi lovit în pântece până ce i s-a sfâşiat pântecele. Apoi a fost târât pe piroane ascuţite de fier şi aşa şi-a dat lui Dumnezeu duhul.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
ARTĂ CULINARĂ – REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI 21 Decembrie
A. GUSTĂRI
Roşii umplute cu legume crude
* 6 roşii mari;
* 1 morcov mare;
* 1 rădăcină ţelină;
* 1 rădăcină pătrunjel;
* puţină varză proaspătă tocată fin;
* 1 ardei gras;
* maioneză de post sau sos vinegret
Se pregătesc roşiile pentru umplut.
Se prepară un amestec din morcov, ţelină, pătrunjel, varză, ardei gras date pe răzătoarea mică, cu excepţia ardeiului care se toacă mărunt şi puţină maioneză de post sau sos vinegret.
Se umplu roşiile cu acest amestec şi se servesc ca gustare.
B. SALATE
Salată de varză murată
* 1 varză murată mică;
* ulei;
* chimen;
* piper măcinat
Se scurge varza murată după ce a fost ţinută ½ ore în apă rece şi se toacă fin.
Se pune într-un castron şi se presară chimen seminţe şi piper măcinat după gust, apoi se adaugă ulei şi se amestecă.
C. SOSURI
Sos vinegret
* 3 linguri ulei;
* 1 lingură oţet;
* sare;
* piper măcinat;
* pătrunjel verde
Într-un castron se amestecă ingredientele cu o furculiţă sau cu telul până ce uleiul se emulsionează devenind lăptos.
Se adaugă pătrunjel verde tocat fin.
D. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME
Supă de linte
* 1 ½ litri apă;
* 300 g linte;
* 1 ceapă mare;
* 2 linguri ulei;
* 1 linguriţă făină;
* 1 linguriţă cimbru;
* sare;
* 3 căţei usturoi
Se alege lintea, se spală şi se pune în apă caldă din ajun.
A doua zi se aruncă apa şi se pune lintea la fiert cu 1 ½ litri apă proaspătă, ceapa tăiată mărunt şi usturoiul.
Când lintea este aproape gata, se adaugă sare după gust şi se lasă să mai fiarbă până este gata.
Se prăjeşte făina în ulei şi se adaugă în supă împreună cu cimbrul pisat, lăsând să mai dea 2 – 3 clocote.
E. MÂNCĂRURI
Cartofi prăjiţi
* 500 g cartofi;
* ulei;
* sare
Se curăţă cartofii, se spală şi se taie în lung pai sau mai groşi.
Se mai spală încă o dată şi se lasă ceva timp în strecurătoare să se scurgă bine de apă, apoi se pun în tigaie în uleiul încins bine.
Se întorc pentru a se rumeni bine pe ambele feţe, apoi se scot într-un castron, se sărează şi, după gust, se adaugă câţiva căţei de usturoi tocaţi mărunt.
Se acoperă castronul până ce vor fi serviţi.
F. DULCIURI
Cornuleţe fragede
· 1 pachet margarină;
· 5 linguri apă;
· 1 lingură oţet;
· 10 g sare;
· Făină cât cuprinde
Se face un aluat de consistenţă potrivită.
Se împarte în 10 părţi egale şi fiecare parte, la rândul ei, în alte 8 părţi egale.
Se întind şi se umplu cu gem, rahat etc.
Se coc la foc potrivit 10 minute.
ISTORIE PE ZILE 21 Decembrie
Evenimente
· 69: Senatul Roman il declară pe Vespasian imparat. Titus Flavius Vespasianus (n. 17 noiembrie anul 9 – d. 23 iunie 79), a fost împărat roman din anul 69 (Anul celor patru împărați), până în anul 79. A fost fondator al Dinastiei Flavilor si a fost încoronat în perioada de instabilitate politică (război civil) și criză economică lăsate de Nero la moartea sa. Energic si in acelasi timp bun organizator, Vespasian a reusit sa restabileasca liniştea in imperiul sau si sa puna capat dezastrului economic provocat de războiul civil. A reorganizat finanţele şi armata, a întărit frontiera Dunării inferioare, a creat o flotă în Marea Neagră, a reconstituit Capitoliul şi alte numeroase edificii din Roma distruse şi a început construcţia Colosseumului. Istoria consemneaza si faptul ca Vespasian a dispus construirea la Roma a sute de latrine publice (vespasiene), pentru care a perceput taxe de folosire. A fost criticat de unii senatori că scoate bani din ceva atât de murdar, la care Vespasian dat celebrul sau raspuns : „banii nu au miros” (în latină pecunia non olet).
· 1846: Robert Liston a realizat prima operație chirurgicală sub anestezie, la University College Hospital din Londra
· 1883: Apare, la Socec, volumul "Poezii ” de Mihai Eminescu, sub redacţia lui Titu Maiorescu. Acest volum este primul şi sigurul volum de poezii eminesciene tipărit în timpul vieţii poetului. Volumul conţine o selecţie de poezii eminesciene realizată de Titu Maiorescu, selecţie care cuprinde 64 de poezii în principal antume, dintre care 26 poezii în primă apariţie. Volumul "Poezii " de Mihai Eminescu conţine poza autorului precum şi o prefată de Titu Maiorescu.
· 1891: A fost jucat primul meci de baschet, sport inventat de către americanul James E. Naismith, profesor de educație fizică la colegiul Springfield din Massachusetts
· 1927: Prin lege, s–a înființat legația română de la Rio de Janeiro, prima legație română din America de Sud
· 1937: A avut loc premiera primului lung-metraj animat, color și cu sunet, "Albă ca zăpada și cei șapte pitici", produs de Walt Disney
· 1947: Primă audiție în concertul Filarmonicii bucureștene a oratoriului bizantin de Crăciun „Nașterea Domnului”, de Paul Constantinescu
· 1953: A luat fiinţă Teatrul de Stat de Operetă (ulterior Teatrul Muzical) din Braşov – actualmente Opera Braşov.
· 1968: Lansarea navei cosmice "Apollo 8" care a efectuat prima oară un zbor circumlunar (21 – 27 decembrie)
· 1969: Un echipaj românesc a efectuat ocolul lumii în 80 de ore cu un avion IL–18 din dotarea TAROM, parcurgând 46.000 km
· 1971: A fost creată organizația umanitară „Medici fără frontiere” – „Medecines sans frontieres”; asociația are drept scop acordarea de ajutor medical în situații de urgență care intervin în urma unui război sau a unei catastrofe naturale.
· 1988: Doi membri ai unei grupări radicale din Libia au făcut să explodeze cursa 103 Pan Am deasupra localității Lockerbie din Scoția, cauzând una dintre cele mai mari catastrofe aeriene ale tuturor timpurilor, soldată cu moartea a 270 de oameni
· 1989: La Bucuresti, Ceausescu a convocat un mare miting in sprijinul pozitiei sale fata de evenimentele de la Timisoara. Aflat in balconul C.C. al PCR, Nicolae Ceausescu a inceput sa le vorbeasca muncitorilor adunati in piata. Mitingul se transmitea in direct la radio si televiziune. La un moment dat, in timpul discursului lui Ceausescu, din multime s-au auzit huiduieli si tipete, iar transmisiunea a fost intrerupta. A fost reluata pentru scurta vreme, timp in care romanii au putut vedea cum sotii Ceausescu incearca cu disperare sa tempereze multimea. Mitingul devenise deja unul anticomunist, iar multimea stransa in piata a rupt cordoanele fortelor de ordine. Pe tot parcursul zilei, multi oameni, in general tineri, au manifestat impotriva regimului. In Piata Romana si la Sala Dalles, fortele de ordine au operat arestari si au tras in manifestanti. Sute de persoane s-au regrupat la Universitate unde au ridicat baricade, care in cursul noptii au fost sparte cu tancurile, manifestantii fiind imprastiati ori arestati.
· 1991: A fost semnat, la Alma–Ata, documentul de fondare a Comunității Statelor Independente, care consfințește destrămarea definitivă și dispariția de pe harta politică a lumii a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, desființarea cetățeniei sovietice. Mihail Gorbaciov demisionează din funcția de președinte al URSS.
· 2001: Senatorii şi deputaţii au aprobat, cu 483 de voturi “pentru” şi 2 voturi “împotrivă”, participarea României în cadrul forţei internaţionale de asistenţă din Afganistan, solicitată Parlamentului de către preşedintele ţării.
· 2007: Spațiul Schengen s-a mărit cu 9 state membre ale Uniunii Europene; Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania,Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia
· 2009: La Palatul Cotroceni are loc ceremonialul de învestire a celui de-al doilea mandat al președintelui Traian Băsescu.
· 2012: Potrivit unor calendare si teorii speculative, este prezis sfarsitul lumii. Apocalipsa din 21 decembrie, numele general dat unor teorii speculative conform carora anul 2012 este un punct cheie în istoria umanitaţii a produs emoţie şi printre mulţi români. Unele dintre aceste teorii sunt legate de sfarsitul lumii, altele vorbesc de o nouă eră în istoria umanității. Alte teorii legate de sfârșitul lumii se numără invazia extraterestra, prăbușirea unui asteroid de dimensiunea celui care a dus la dispariția dinozaurilor, cutremure devastatoare și/sau revenirea antichristului. Pe lângă teoriile legate de sfârșitul lumii, există diverse teorii legate de o nouă eră spirituală sau socială. Alte teorii despre această nouă eră vorbesc despre începerea erei astrologice a Vărsătorului care, alături de alte ere creează un mare an care apare o dată la 25.920 ani ai Calendarului Gregorian. Un oarecare Zaharia Stichin prezintă în scrierile sale o altă teorie legată de sfârșitul lumii. El consideră că există o planetă necunoscută încă astronomilor, pe care a numit-o Planeta X (Nibiru). Se crede că acesta este corpul ceresc despre care maiașii preziceau că va intra în coliziune în 2012 cu Pamantul și că acesta ne va aduce sfârșitul. Cu toate că adepții sfârșitului din 21 decembrie 2012 continuă să- si susțină teoria, studiile științifice au demonstrat că posibilitatea intrării în coliziune cu aceasta ipotetica planeta Nibiru (Planeta X) sunt egale cu zero.
· 2014: Președintele Klaus Iohannis a depus juramântul de învestire în ședința solemnă a Senatului și Camerei Deputaților. Ulterior, la Palatul Cotroceni a avut loc ceremonia de predare-primire a funcției de președinte între Traian Băsescu și Klaus Iohannis.
Nașteri
· 1118: S-a nascut Thomas Becket, Lord Cancelar al Angliei si arhiepiscop de Canterbury, în timpul regelui Henric al II-lea Plantagenet. Ridicându-se împotriva limitării drepturilor Bisericii de către puterea regală, a fost ucis din ordinul regelui in ziua de 29 decembrie 1170. Este venerat ca sfant si martir in Biserica Catolica si de Biserica Anglicana.
· 1401: S-a născut Masaccio (Tommaso di Ser Giovanni di Simone Cassai), pictor florentin, reprezentant al Renaşterii timpurii (Capela Brancacci din Florenţa – frescele “Sfânta Treime” şi “Adam şi Eva izgoniţi din Rai”); (m. 1428). A fost unul dintre initiatorii Renasterii in pictura florentina, inovatiile sale dovedind o viziune care respingea excesele decorative si artificiozitatea stilului gotic, dominant in epoca. Masaccio a murit tânăr, dar opera sa exercită încă din timpul vieții sale u influență uriașă asupra artiștilor nu numai în Toscana, ci în toată Italia. Soluțiile inovatoare ale maestrului florentin încep să fie utilizate în scurt timp. Frescele capelei Brancacci i-a inspirat printre alții pe Fra Angelico, Piero della Francesca și pe Filippo Lippi un calugar carmelit, care a avut posibilitatea să-l urmărească pe Masaccio în timp ce acesta lucra.
* 1596: Thomas Francis de Savoia, Prinț de Carignano (italiană Tommaso Francesco di Savoia, Principe di Carignano, franceză Thomas François de Savoie, Prince de Carignan; 21 decembrie 1596 – 22 ianuarie 1656) a fost comandant militar italian, fondatorul Casei de Savoia-Carignano, o ramură a Casei de Savoia, care a domnit ca regi ai Sardiniei din 1831 până în 1861 și ca regi ai Italiei din 1861 până la detronarea dinastiei în 1946.
* 1596: Thomas Francis de Savoia, Prinț de Carignano (italiană Tommaso Francesco di Savoia, Principe di Carignano, franceză Thomas François de Savoie, Prince de Carignan; 21 decembrie 1596 – 22 ianuarie 1656) a fost comandant militar italian, fondatorul Casei de Savoia-Carignano, o ramură a Casei de Savoia, care a domnit ca regi ai Sardiniei din 1831 până în 1861 și ca regi ai Italiei din 1861 până la detronarea dinastiei în 1946.
· 1597: S-a nascut la Suceava, Petru Movila, teolog și om de cultură român, fost mitropolit al Kievului, care a avut un rol deosebit în hotărârile Sinodului de la Iasi din 1642. Cărturarul Petru Movilă, era fiul domnului Moldovei Simion Movilă. Crescut în Polonia, unde a primit educaţie militară şi religioasă, va ajunge mitropolit al Kievului în 1633. A fost un sprijinitor al tiparului şi al şcolii din Ţările Române; (m. 1646, la Kiev). NOTĂ: Biserica Ortodoxă Română îl prăznuieşte la 22 decembrie (ziua morţii sale).
· 1773: S-a nascut Robert Brown, botanist englez; a descoperit miscarea haotica a particulelor ultramicroscopice intr-un lichid, cunoscuta ca “miscarea browniana”.
* 1800: Prințesa Louise de Saxa-Gotha-Altenburg (21 decembrie 1800 – 30 august 1831) a fost soția lui Ernest I, Duce de Saxa-Coburg și Gotha. Louise s-a căsătorit cu Ernest I, Duce de Saxa-Coburg și Gotha la 31 iulie 1817 la Gotha. Au avut doi copii: Ernest al II-lea, Duce de Saxa-Coburg și Gotha și Prințul Albert, soțul reginei Victoria a Regatului Unit.
* 1800: Prințesa Louise de Saxa-Gotha-Altenburg (21 decembrie 1800 – 30 august 1831) a fost soția lui Ernest I, Duce de Saxa-Coburg și Gotha. Louise s-a căsătorit cu Ernest I, Duce de Saxa-Coburg și Gotha la 31 iulie 1817 la Gotha. Au avut doi copii: Ernest al II-lea, Duce de Saxa-Coburg și Gotha și Prințul Albert, soțul reginei Victoria a Regatului Unit.
Căsănicia a fost nefericită din cauza infidelităților lui Ernest iar cuplul s-a despărțit în 1824. Louise a fost obligată să-și părăsească cei doi copii. La 31 martie 1826 căsătoria a fost oficial dizolvată. Șapte luni mai târziu, la 18 octombrie 1826, Louise s-a căsătorit în secret cu fostul iubit, baronul Alexander von Hanstein (mai târziu Contele de Pölzig și Beiersdorf). Viața fericită s-a terminat în februarie 1831 când căsătoria secretă a fost descoperită și și-a pierdut copiii definitiv.
Louise a murit de cancer la vârsta de 30 de ani.
· 1804: S-a nascut Benjamin Disraeli, primul conte de Beaconsfield, prim-ministru al Regatului Unit;(d. 19 aprilie 1881).
* 1818: Amalia, Ducesă de Oldenburg, regină a Greciei (greacă Αμαλία, Βασίλισσα της Ελλάδος; 21 decembrie 1818 - 20 mai 1875) a fost soția regelui Otto al Greciei (1815–1867).
* 1836: Teresia Amalia Karolina Josefina Antoinetta de Saxa-Altenburg(Thérèse), (21 decembrie 1836 – 9 noiembrie 1914), a fost prințesă a Suediei și Norvegiei ca soție a Prințului August al Suediei și Norvegiei.
* 1818: Amalia, Ducesă de Oldenburg, regină a Greciei (greacă Αμαλία, Βασίλισσα της Ελλάδος; 21 decembrie 1818 - 20 mai 1875) a fost soția regelui Otto al Greciei (1815–1867).
* 1836: Teresia Amalia Karolina Josefina Antoinetta de Saxa-Altenburg(Thérèse), (21 decembrie 1836 – 9 noiembrie 1914), a fost prințesă a Suediei și Norvegiei ca soție a Prințului August al Suediei și Norvegiei.
· 1840: Namik Kemal (n. 21 decembrie 1840 - d. 2 decembrie 1889) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori turci ai perioadei numite Tanzimat. Contribuțiile sale au reprezentat un punct de referință în istoria culturii turce, fiind considerat idealul generației sale datorită luptei pe care a dus-o împotriva despotismului și a nedreptății.
* 1845: Emanuil Ungurianu (n. 21 decembrie 1845, Satchinez – d. 25 martie1929, Timișoara)[1][2] a fost un avocat și filantrop român din Banat.
* 1845: Emanuil Ungurianu (n. 21 decembrie 1845, Satchinez – d. 25 martie1929, Timișoara)[1][2] a fost un avocat și filantrop român din Banat.
· 1854: S-a nascut Jules Louis Gilliéron, lingvist francez de origine elveţiană, considerat, alături de E. Edmont, drept creatorul geografiei lingvistice, membru de onoare al Academiei Române; (m.26.04.1926).
· 1861: S-a nascut Constantin Mille, gazetar, scriitor si militant socialist român; (d. 20 februarie 1927). A condus ziarul „Adevărul” (1895-1926) şi a editat ziarul „Dimineaţa” (1895-1926) şi a fost preşedinte al Asociaţiei presei române. Împreună cu Ion şi Sofia Nădejde a contribuit la întemeierea revistei „Contemporanul” (1881-1891) (m. 1927); NOTĂ: „Dicţionarul de literatură română” (1979) dă naşterea la 20.XII.1861
· 1886: Gheorghe Tătărăscu (n. 21 decembrie 1886, Poiana (astăzi un sat al comunei Turburea), Gorj - d. 28 martie 1957, București) a fost prim-ministru al României în perioada 1934-1937 și în perioada 1939-1940. Gheorghe Tătărăscu a deținut și alte portofolii ministeriale; a fost martor al acuzării în procesul lui Lucrețiu Pătrășcanu. Numele lui s-a ortografiat și Tătărescu în epocă.
Este absolvent al Liceului „Carol I” din Craiova.
A fost ambasador la Paris din 1938 și până la 1 septembrie 1939, când a fost chemat în țară (și în locul lui a fost trimis de la Varșovia Richard Franasovici).
La Muzeul Olteniei se află expus stiloul din aur cu care Tătărăscu a semnat tratatul de asistență mutuală româno-francez ce garanta siguranța unității naționale române după Primul Război Mondial.
A fost căsătorit cu Arethia Tătărescu, președinta Asociației Femeilor din Gorj, implicată în ridicarea monumentelor lui Constantin Brâncușila Târgu-Jiu.
Odată semnat Tratatul de pace, încep atacurile fățișe la adresa lui Tătărescu și a grupării sale. În mai 1947 se dă clandestin publicității memoriul pe care Gheorghe Tătărescu intenționa să-l prezinte și să-l discute în Guvern. În memoriu se aduceau numeroase critici reformelor economice și măsurilor politice opresive ale Guvernului din care încă făcea parte. Organul central de presă al P.N.Ț. „Dreptatea” titra: „P.C.R. nu poate ierta și nu va ierta d-lui Tătărescu actul publicat...”.
Văzând că nu mai poate salva nimic, Tătărescu a încercat să se justifice într-un articol publicat în propria gazetă, „Drapelul”. El declara că participarea sa și a partizanilor săi la această guvernare a vrut să reprezinte o forță de echilibru și de armonizare în guvernul Groza.
Toate încercările lui Tătărescu de a ieși dintr-o situație devenită imposibilă au fost zadarnice. La 3 noiembrie 1947, Comisia afacerilor externe a Parlamentului adoptase „moțiunea de neîncredere” față de activitatea ministerului de Externe. În ziua următoare toți miniștri tătărescieni sunt demiși. Gheorghe Tătărescu se retrage de la conducerea partidului în favoarea secondantului său, Petre Bejan. Însă în noaptea de 5/6 mai 1950, aproape toți foștii miniștri tătărescieni, în frunte cu liderul lor, sunt arestați și întemnițați la Sighet.
Politicianul nu a rămas în închisoarea din Sighet decât până în decembrie 1950, când este adus la București și depus în vestitul arest “B.J” al Securității, situat în Calea Plevnei.
Nedumerit asupra motivelor pentru care fusese adus de la Sighet la București, Tătărescu încearcă să aducă din proprie inițiativă un supliment de informații despre activitatea sa politică trecută, întocmind un foarte lung memoriu referitor la istoria politică a României în care a fost direct implicat în perioada 1912- 1947. Așa se face că la 20 iulie 1951 termină de scris și semnează respectivul memoriu, în sprijinul anchetatorilor care să-i cunoască trecutul politic dar și vederile de viitor, si în credința că autoritatea superioară va judeca în cunoștință de cauză și va decide cu un ceas mai devreme asupra situației sale de deținut politic încercat și de o grea suferință fizică, pe lângă încărcătura morală și presiunea psihică cauzate de starea în care se afla.
Memoriul este un document de istorie politică, în care sunt menționate cele mai multe din acțiunile politice ale lui Gheorghe Tătărescu, minus, evident, cele care prin natura împrejurărilor i-ar fi îngreunat și mai mult situația de deținut politic. Din decembrie 1950, când fusese adus de la penitenciarul Sighet, în arestul din București al Securității, și până în vara anului 1951, nu se hotărâse încă nimic în privința sa.
În vreme ce Gheorghe Tătărescu era ținut în arestul Securității din Calea Plevnei, lucrătorii din serviciul Evidență al Ministerului Securității Statului căutau în arhive probele incriminatorii din activitatea trecută a lui Tătărescu, pentru a le putea folosi în scop de intimidare în anchetele la care era supus, legate nemijlocit de “Cazul Pătrășcanu” .
În cele din urmă, Gheorghe Tătărescu a fost nevoit să scrie și să semneze cu propria-i mână declarația atât de așteptată de Gheorghiu-Dej și oamenii sai. Toți cei din cazul Pătrășcanu au fost condamnați, unii la moarte, alții la închisoare. Tătărescu n-a fost judecat sau condamnat și, totuși, a rămas în închisoare. Când a fost, mai târziu, eliberat, aproape concomitent au fost amnistiați de restul pedepsei și condamnații din “Procesul Pătrășcanu” .
Cu două zile înainte de moartea sa, pe 18 martie 1957, la Spitalul Panduri, Gheorghe Tătărescu, i-a spus fiicei sale, Sanda Tătărescu-Negropontes: “ Cumplite vremi mi-a fost dat să trăiesc, copilule!”.
* 1893: Georges „Géo” Buchard (n. 21 decembrie 1893, Harfleur – d. 22 ianuarie 1987, Mont-Saint-Aignan) a fost un scrimer francez specializat pe spadă. A cucerit șase medalii olimpice, inclusiv două de aur, din patru participări consecutive ale Olimpiade: Paris 1924, Amsterdam 1928, Los Angeles 1932 și Berlin 1936. A fost și triplu campion mondial la individual și dublu campion mondial pe echipe.
* 1893: Franz Joseph Maximilian Maria Antonius Ignatius Lamoral, Prinț de Thurn și Taxis,[1][2] (germană Franz Josef Maximilian Maria Antonius Ignatius Lamoral Fürst von Thurn und Taxis[1][2]; 21 decembrie 1893, Regensburg, Regatul Bavariei[1][2] – 13 iulie 1971, Regensburg, Bavaria, Germania[1][2]) a fost al 9-lea Prinț de Thurn și Taxis și Șeful Casei princiare de Thurn și Taxis din 22 ianuarie 1952 până la moartea sa, la 13 iulie 1971.[1]
* 1893: Franz Joseph Maximilian Maria Antonius Ignatius Lamoral, Prinț de Thurn și Taxis,[1][2] (germană Franz Josef Maximilian Maria Antonius Ignatius Lamoral Fürst von Thurn und Taxis[1][2]; 21 decembrie 1893, Regensburg, Regatul Bavariei[1][2] – 13 iulie 1971, Regensburg, Bavaria, Germania[1][2]) a fost al 9-lea Prinț de Thurn și Taxis și Șeful Casei princiare de Thurn și Taxis din 22 ianuarie 1952 până la moartea sa, la 13 iulie 1971.[1]
· 1894 - S-a nascut scriitorul Constantin Argesanu (“Pilot fara noroc”, “Tambalul lui Chiron”) (m.19.01.1964).
* 1896: Konstantin Konstantinovici Rokosovski (în rusă Константин Константинович Рокоссовский) (n. 21 decembrie 1896 – d. 3 august 1968) a fost un mareșal rus, de origine poloneză, unul dintre principalii comandanți militari sovietici din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
* 1913: Nicolai Costenco (n. 21 decembrie 1913, Chișinău – d. 29 iulie 1993, Chișinău) a fost un scriitor și poet român basarabean. A fost exilat și deportat în Siberia în 1941.[1] A studiat la Liceul B.P.Hașdeu din Chișinău și la Universitatea din Iași. Debutează la 1932, prima carte datând din 1937. Până în 1940 colaborează la revista Viața Basarabiei. În volumele Poezii (1937), Ore(1939), Elegii păgâne (1940), Cleopatra (1940) are versuri ce oscilează între dorința de mai bine și tristețea dezolantă cauzată de minciuna vieții. Din 1940 până în 1955 a fost deportat în Siberia.
Creează o poezie vulcanică, ce găsește pentru lava interioară a trăirii erupții exterioare de pajuri de foc și nori de cenușă, pe care o îngemănează în culegerile Poezii alese (1957), Poezii noi (1960), Poezii și poeme (1976), Scrieri (2 volume, 1979) și romanul Severograd (2 volume, 1963, 1970).
· 1917: S-a născut Heinrich Böll, romancier interesat de problemele societăţii germane postbelice, primul scriitor german, de după al doilea război mondial, căruia i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 1972 (romanele “Tablou de grup cu doamnă”, “Părerile unui clovn”); (m. 16 iulie 1985).
· 1918: Kurt Josef Waldheim (n. 21 decembrie 1918 - d. 14 iunie 2007, Viena) a fost un diplomat și politician austriac. A ocupat posturile de Secretar General al Națiunilor Unite între 1972 și 1981, și apoi a fost Președinte al Austriei între 1986 și 1992.
· 1921 - S-a nascut compozitorul Stefan Andronic.
* 1921: Karl-Günther Bechem (n. 21 decembrie 1921, Hagen – d. 3 mai 2011, Hagen) a fost un pilot german de Formula 1, care a evoluat în Campionatul Mondial între anii 1952 și 1953.
· 1926 - S–a nascut Georgeta Crainic, pictorita si poeta, stabilita in Canada din 1971.
· 1926 - S-a nascut Freddie Hart (Fred Segrest), cantaret, chitarist si compozitor country american.
· 1933 : S-a nascut Dan Zamfirescu, istoric literar şi scriitor român („Contribuţii la istoria literaturii române vechi”).
· 1934: S-a născut la Bucureşti, Denis Buican, biolog şi filosof român de reputaţie mondială, doctor în litere şi ştiinţe umane al Universităţii Sorbona. A fot un pionier al radiogeneticii în România (primele sale studii referindu-se la influența electricității asupra plantelor), inginer agronom (1956), doctor în genetică (1961), apoi cercetător științific și cadru didactic universitar la București. În prima sa carte – publicată în limba română în 1969 – Biologie generală, genetică și ameliorare, Denis Buican nu ezită să atace teoria oficială a lui Lîsenko, impusă în ţara noastră şi în fostele „democrații populare”, începând din anul 1948. S-a stabilit la Paris în 1969, cu ocazia participării sale la un congres internațional şi a fost naturalizat francez în 1972. A fost profesor de istorie a științelor la Universitatea Paris X-Nanterre din Franța timp de două decenii (1983-2003). În 1997, prezidează secția Biologie și științe medicale a celui de-al XX-lea Congres international de Istorie a Științelor (Liège). În 1989, cartea sa intitulată Revoluția evoluției a obținut un Mare Premiu al Academiei Franceze. Denis Buican este autorul unei noi teorii a evoluției, teoria sinergică a evoluției, care completează și reactualizează teoria sintetică dezvoltată prin anii 1940. Este și autorul unei noi teorii a cunoașterii, biognoseologia.
· 1935 - S–a nascut sculptorita Maria Cocea.
· 1935: Stela Popescu s-a născut în localitatea Slobozia Hodorogea,[necesită citare] într-o familie de învățători modești. Mama ei, Valentina, era originară din satul Chiperceni, iar tatăl – Vasile Popescu – din Chiștelnița, județul Orhei, în prezent în Republica Moldova. Prima amintire pe care o are bine întipărită în memorie este invadarea Basarabiei de către armata rusă. Atunci, în 1940, tatăl ei considerat intelectual, deci dușman de clasă, este deportat în Siberia, iar mama se refugiază, împreună cu fiica în România, la Brașov. În 1953, susține examenul de admitere la facultate și este repartizată la Facultatea de Limbă Rusă „Maxim Gorki“, la care renunță după un an și jumătate când intră în echipa Teatrului Ministerului de Interne. În 1956 este admisă la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, iar în paralel continuă să susțină spectacole de teatru. La sfârșitul facultății, este repartizată la Teatrul din Brașov, acolo unde ajunge să susțină 400 de spectacole pe an.[necesită citare] Din 1963 până in 1969 joacă la Teatrul de Revistă "Constantin Tănase". În 1969, Stela părăsește Revista și se angajează la Teatrul de Comedie, ceea ce nu o impiedică să continue colaborarea cu Radiodifuziunea Română (pe atunci Radioteleviziunea) din 1963 până în 2017. În paralel, susține și o colaborare cu Revista Românească, sub condeiul lui Mihai Maximilian, cu care avea să se căsătorească în 1969, la puțin timp după divorțul de Dan Puican. Totodată, joacă în celebra serie de spectacole "Boema" de la Grădina Boema, spectacole care se înscriu în peisajul anti-putere pentru vremea aceea, cu succes de public foarte mare. Timp de 24 de ani cât a jucat la Teatrul de Comedie, vara, când se încheia stagiunea teatrală, juca la Revistă la Grădina Boema. La Teatrul de Comedie joacă din 1969 până în 1993, când revine la Teatrul de Revistă "Constantin Tănase", unde lucrează și în prezent. Pe scena Teatrului de Revistă "Constantin Tănase" și pe cea a Teatrului de Comedie, Stela Popescu strălucește în piese precum "Omul care a văzut moartea", "Mama Boema", "Boema, slăbiciunea mea" etc. A jucat 18 ani în "Preșul", 12 ani în "Pețitoarea" și 10 ani în "Plicul". A avut șansa de a lucra cu mari regizori, precum: Sanda Manu, Ion Cojar, Lucian Giurchescu, Valeriu Moisescu.
Între anii 1971 și 1979 face cuplul, pe scenă și la televiziune, cu Ștefan Bănică. Cât despre longevivul cuplu umoristic Stela - Alexandru Arșinel, care a început în 1979, acesta a fost garanția umorului de calitate și în prezent, dar și în trecut, când textele scenetelor erau semnate Mihai Maximilian.
În 1958, debutează în cinematografie în pelicula Alo? Ați greșit numărul. A jucat în peste 25 de filme precum Nea Mărin miliardar (1979), Pe malul stîng al Dunării albastre (1983), În fiecare zi mi-e dor de tine (1988), etc.
Stela Popescu a făcut o carieră și în televiziune. A jucat în televiziune de la înființare până în prezent, în piese de teatru și emisiuni de divertisment, reușind să transmită ceva din spiritul satiric și contestatar al Revistei prin textele unor scriitori de valoare: Mihai Maximilian, Grigore Pop, Octavian Sava sau Dan Mihăescu. TVR a scos pe piață DVD-urile "O stea printre stele" (2006) și "Stela și Arșinel" (2005) care reunesc o parte dintre aparițiile televizate ale Stelei Popescu.
Începând jumătatea anilor '90, Stela Popescu a fost moderatoarea unor emisiuni TV pentru femei pe posturile TVR, Realitatea și Național TV
Joacă în serialul TV "Cuscrele" (2005-2006) precum și în telenovelele "Râzboiul sexelor" (2007-2008), "Regina" (2008-2009) și "Aniela" (2009-2010) în rolul Coanei Chiva. În 2011 revine cu o participare specială în telenovela Iubire și Onoare.
Pe 23 noiembrie 2017 în jurul orei 15:40, Stela Popescu a fost găsită fără semne vitale, cu rană la cap, de către fiica adoptivă Doina Maximilian, căzută în interiorul casei de pe strada Alexandru Donici din București în care locuia. După efectuarea autopsiei de către medicii legiști, s-a stabilit faptul că moartea actriței s-a produs în urma unui accident vascular cerebral masiv suferit cu mult timp înainte de a fi găsită de fiica acesteia. Se crede că decesul a avut loc cu cel puțin 12 ore înainte.[5] Trupul artistei a fost depus la Teatrul de Revistă Constantin Tănase. Stela Popescu a fost înmormântată cu onoruri militare lângă soțul ei, Mihai Maximilian, la Cimitirul Cernica, duminică 26 noiembrie.[6][7] A jucat în filme:
- Las Fierbinți (serial PRO TV, 2017) - directoarea scolii (aparitie episodica)
- Mamaia (2013)
- Rămâi cu mine (2013)
- Toată lumea din familia noastră (2012)
- Războiul sexelor (serial Acasă TV, 2007)
- Mașini și Mașini 2 - dublaj Flo (voce vers.română)(2006), (2011)
- Cuscrele (serial National TV, 2005)
- Sexy Harem Ada-Kaleh (2001)
- A doua cădere a Constantinopolului (1994)
- Maria Mirabela în Tranzistoria (1989)
- În fiecare zi mi-e dor de tine (1988)
- Figuranții (1987)
- Secretul lui Nemesis (1987)
- Vară sentimentală (1986)
- Galax, omul păpușă (1984)
- Un petic de cer (1984)
- Zbor periculos (1984)
- Pe malul stîng al Dunării albastre (1983)
- Căruța cu mere (1983)
- Am o idee (1981)
- Ana și hoțul (1981)
- Grăbește-te încet (1981)
- Nea Mărin miliardar (1979)
- Drumuri în cumpănă (1978)
- Tufa de Veneția (1977)
- Ultima noapte a singurătății (1976)
- Elixirul tinereții (1975)
- Despre o anumită fericire (1973)
- Dimitrie Cantemir (1973)
- Astă seară dansăm în familie (1972)
- Recomandări (1971) (TV)
- Pantoful Cenușăresei (1969)
- Vin cicliștii (1968)
- Faust XX (1966)
- Sărutul (1965)
- Omul de lângă tine (1961)
- Alo? Ați greșit numărul (1958)
A avut roluri în teatrul radiofonic:
- Agachi Flutur
- Avarul de Molière
- Burghezul gentilom
- Cafeneaua cea mică
- Catrina din Heilbrunn
- Caviar, vodka si bye bye
- Cinci cânticele
- Coana Chirița cântăreță
- Dimineața pierdută
- Din nou... Caragiale
- Divanul Persian
- Doamna ministru
- Fata cinstită de Carlo Goldoni
- Ferma de struți
- Filantropul
- Franțuzitele și un poet romantic
- Gaițele (varianta 1964)
- Gaițele (varianta 2002)
- Hangița de Carlo Goldoni
- Hades în război
- Încurcă lume
- Leac pentru chelie
- Mânastirea din Parma
- Mizantropu
- Nunta lui Figaro
- O viață pe roată
- Rinocerii de Eugen Ionescu
- Sânziana și Pepelea
- Stăpânul tăcerii
- Suflete moarte
- Trenurile mele de Tudor Mușatescu
- Un cuib de nobili
A avut roluri în teatru: Teatrul de Revistă Constantin Tănase (1963-1969 și 1993-2017) - selectiv
- Stela,de la Tanase (2016)
- Aplauze, Aplauze (2010)
- Revista revistelor
- Omul care a văzut moartea
- Te aștept diseară pe Lipscani
- Nevestele vesele... la Boema (1979)
- Boema, slăbiciunea mea (1980)
- În grădina bucuriilor (1975)
- Constelația Boema (1984)
- Boema, bucuria mea (1985)
- Stela, stelele și Boema (1987)
- Buna seara,Boema (1989)
Teatrul de comedie (1969-1993) - selectiv
- Dispariția lui Galy (Brecht)
- Un om egal un om (Brecht)
- Mutter Courage (Brecht)
- Mandragora (Machiaveli)
- Steaua fără nume (Mihail Sebastian)
- Preșul (Ion Băieșu) - piesă care s-a jucat 18 ani
- Pețitoarea (Thornton) - piesă care s-a jucat 12 ani
- Plicul (Rebreanu) - piesă care s-a jucat 10 ani
- Trei surori (Cehov)
- Marele feudal (Al. Mirodan)
- Curcanul
- Turnul de fildeș - Premiul pe țară pentru cel mai bun rol secundar
- Sfântul Mitică Blajinul (Aurel Baranga)
- Capcană pentru un bărbat singur (Neil Simon)
Opera Comică pentru Copii - selectiv
- Piatra din casă
- Cântăreț
- Chirița
* 1935: John Guilbert Avildsen (n. ,[1][2][3][4][5] Oak Park, SUA[6][2][7] – d. ,[8][4][5] Los Angeles, SUA[8]) a fost un regizor american de film. A câștigat Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor pentru Rocky (1976). A mai regizat Joe, Save the Tiger, Fore Play, The Formula, Neighbors, For Keeps, Lean on Me, The Power of One, 8 Seconds, Inferno, Rocky V și primele trei filme din seria Karate Kid.
· 1937: Jane Fonda (n. 21 decembrie 1937) este actriță, scriitoare, activist politic, model și profesor de fitness american. A cunoscut faima în anii 1960, cu filme precum Barbarella și Cat Ballou . A câștigat două premii Oscar și a primit mai multe premii și alte nominalizări. La 15 ani de retragere din lumea filmului, a revenit în 2005 cu Monster in Law, urmat de Georgia Rule doi ani mai târziu. De asemenea, a produs și a jucat în mai multe videoclipuri de promovare a exercițiilor de fitness lansate între 1982 și 1995.
Fonda este activistă pentru mai multe cauze politice, una dintre cele mai notabile și controversate a fost opoziția ei față de Războiul din Vietnam. De asemenea, a protestat față de Războiul din Irak și violența împotriva femeilor. S-a descris ca fiind liberală și feministă. În 2005, Fonda a lucrat alături de Robin Morgan și Gloria Steinem pentru a fonda "Women's Media Center", o organizație care lucrează pentru a amplifica vocile femeilor în mass-media prin intermediul advocaturii, mass-media și pregătirii pentru conducere. Din 2001, după divorțul de Ted Turner, Fonda a redevenit creștină. A publicat o autobiografie în 2005.
· 1938: S-a născut actriţa şi profesoara Adela Mărculescu. Este actriță la Teatrul Național din București şi din 2001 este cetățean de onoare al municipiului București. Actriței Adela Mărculescu i-a fost conferit în 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, Categoria D – „Arta Spectacolului”, „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”. A interpretat roluri în piese de teatru:
- Alexandru Lăpușneanu
- Cine a fost Adam?
- Idolul și Ion Anapoda
- Între patru ochi
- Despot Vodă
- Torquato Tasso
- Un anotimp fără nume
- Capcana
- Omul care a văzut moartea
- Vrăjitoarele din Salem
- Trilogia antică
- Poveste din Hollywood
- Harvey
- Dragă mincinosule
- Vecina de alături
- Anul viitor la aceeași oră
- Mașinăria Cehov
- Viață de actor
- Dulcea pasăre a tinereții
- Take, Ianke și Cadîr
- Dona Diana
A jucat în filme:
- Șapte băieți și o ștrengăriță (1967) - dublaj de voce
- Serbările galante (1965)
- Ceața
- Hyperion (1975) - ca Thea
- Galax
- Dumbrava minunată (1980) - Toamna
- Alo, aterizează străbunica!... (1981)
- Un oaspete la cină
- Să-ți vorbesc despre mine
- Surorile (1984)
- Declarație de dragoste (1985)
- Primăvara bobocilor (1987)
- Cine iubește și lasă
- Iancu Jianu, haiducul
- Bătălia pentru Roma
- Dușmanul dușmanului meu (1999)
- Păcală se întoarce (2006)
· 1940: Frank Vincent Zappa (n. 21 decembrie 1940 - d. 4 decembrie 1993) a fost un compozitor, chitarist electric, producător și regizor de filmamerican. Într-o carieră ce a durat mai mult de 30 de ani, Zappa a scris rock, jazz, muzică electronică, muzică orchestrală și musique concrète. De asemenea a regizat filme de lung-metraj și videoclipuri muzicale, realizând și multe coperte de albume. Zappa a produs aproape toate din cele peste 60 de albume pe care le-a lansat solo sau alături de trupa Mothers of Invention.
· 1940 - S-a nascut Paul (Ray Hi Debrand), cantaret si compozitor american (Paul & Paula).
* 1942: Stela Cheptea (n. 21 decembrie 1942, Suceava) este un istoric român, specialist în arheologie medievală. Timp de peste 40 ani a desfășurat o activitate de cercetător științific, iar în prezent este director al Centrului de Istorie și Civilizație Europeană al Academiei Române – Filiala Iași. În decursul activității sale a obținut o serie de premii, iar două lucrări publicate de ea au fost premiate de Academia Română (1984 și 1994).
* 1942: Stela Cheptea (n. 21 decembrie 1942, Suceava) este un istoric român, specialist în arheologie medievală. Timp de peste 40 ani a desfășurat o activitate de cercetător științific, iar în prezent este director al Centrului de Istorie și Civilizație Europeană al Academiei Române – Filiala Iași. În decursul activității sale a obținut o serie de premii, iar două lucrări publicate de ea au fost premiate de Academia Română (1984 și 1994).
· 1942 - S-a nascut Carla Thomas, cantareata soul americana.
* 1942: Hu Jintao (Chineză simplificată: 胡锦涛; Chineză tradițională: 胡錦濤; pinyin: Hú Jǐntāo; n 21 decembrie 1942) este fostul lider suprem al Republicii Populare Chineze, care a deținut în același timp funcțiile de Secretar General al Partidului Comunist Chinez din 2002 până în 2012, Președinte al Republicii Populare Chineze din 2003 până în 2013 și Șef al Comisiei Militare Centrale din 2004 până în 2013, succedând în aceste funcții lui Jiang Zemin.
* 1942: Hu Jintao (Chineză simplificată: 胡锦涛; Chineză tradițională: 胡錦濤; pinyin: Hú Jǐntāo; n 21 decembrie 1942) este fostul lider suprem al Republicii Populare Chineze, care a deținut în același timp funcțiile de Secretar General al Partidului Comunist Chinez din 2002 până în 2012, Președinte al Republicii Populare Chineze din 2003 până în 2013 și Șef al Comisiei Militare Centrale din 2004 până în 2013, succedând în aceste funcții lui Jiang Zemin.
· 1943 - S-a nascut Albert Lee, chitarist si compozitor american.
* 1943: Masafumi Hara (n. 21 decembrie 1943) este un fost fotbalist japonez.
* 1943: Masafumi Hara (n. 21 decembrie 1943) este un fost fotbalist japonez.
· 1944 - S-a nascut compozitorul Corneliu Patrascu.
· 1946 - S-a nascut Kevin Peek, chitarist australian (New Seekers, Sky).
· 1946 - S-a nascut Carl Wilson, membru al celebrei formatii a anilor `60 “The Beach Boys” (m.12.02.1998).
· 1949 - S–a nascut Eugene Raica, istoric literar si eseist; stabilit in Statele Unite.
* 1949: Thomas Isidore Noël Sankara (n. 21 decembrie 1949 – d. 15 octombrie1987) a fost un revoluționar marxist, teoretician pan-africanist și președintele Burkinei Faso în perioada 1983 - 1987. Considerat o figură emblematică și carismatică a revoluției, el este portretizat în general ca un „Che Guevara al Africii”.[1][2][3]
Sankara a câștigat puterea în 1983, la vârsta de 33 de ani, în urma unei lovituri de stat susținute de populație, având drept țel eliminarea corupției și a dominației fostei puteri coloniale franceze.[4]
· 1954 - S–a nascut, la Cluj, Nicolae Kruch, artist plastic.
* 1954: Christine Marie Evert (n. 21 decembrie 1954, Fort Lauderdale, Florida) este o fostă jucătoare americană de tenis. Chris a fost cel mai mult timp (1000 de zile) sportiva numărul 1 la tenis. Este considerată și în prezent ca una din cele mai bune jucătoare de tenis din lume. Punctul ei tare era lovitura necruțătoare cu reverul. Pentru iubitorii de tenis, au rămas neuitate duelurile ei cu marea sportivă Martina Navrátilová.
* 1958: Ioan Dinuță (n. 21 decembrie 1958, București) este un economist, absolvent în 1985 al Academiei de Studii Economice din București și politician român, membru din 6 ianuarie 1990 al PNȚ-CD. A fost primar al sectorului 6 în perioada iunie 1996 - iunie 2000 din partea CDR, iar în 1992 - 1996 a ocupat la aceeași primărie funcția de viceprimar. A fost economist în secția de mecanizare a I.A.S. din Chișineu-Criș și contabil-șef în comuna Zarea.[1]
* 1959: Michael Spindelegger (n. 21 decembrie 1959, Mödling, Austria Inferioară) este un politician austriac, fost ministru al Finanțelor și Afacerilor Externe. De asemenea, el a fost vice-cancelar al Austriei și președinte al Partidul Popular Austriac, funcții la care a renuțat spontan în 2014.
* 1961: Jon Ola Sand (n. 21 decembrie 1961) este un producător norvegian de televiziune pentru postul național NRK.
Are peste 15 ani de experiență, lucrând pentru producții și co-producții majore pentru NRK și TV2, precum și pentru companii independente. Sand este un membru al Academiei Internaționale de Știință și Artele Televiziunii. Sand a produs și regizat o varietate de programe TV, cum ar fi Concertul Premiului Nobel pentru Pace și Selecția Națională norvegiană pentru Concursul Muzical Eurovision, Melodi Grand Prix.
În data de 26 noiembrie 2010, dupa demisia lui Svante Stockselius, Jon Ola a fost desemnat de către EBU drept Supervizor Executiv al Concursului Muzical Eurovision.
* 1963: Nicolae Bunea (n. 21 decembrie 1963, Bălți)[4] este un antrenor de fotbal și fost fotbalist din Republica Moldova. Ultima dată a activat la clubul Zaria Bălți din Divizia Națională, în calitate de antrenor principal, până în octombrie 2014.[5]
Deține Licență PRO UEFA de antrenor.[4]
* 1963: Dmitri Olegovici Rogozin (în rusă Дмитрий Олегович Рогозин, n. 21 decembrie 1963, Moscova) este un politician rus, diplomat, doctor în filosofie. Din decembrie 2011 este viceprim-ministru al Rusiei. Din ianuarie 2008[1] până în decembrie 2011 a fost reprezentant permanent al Federației Ruse la NATO.
La 17 martie 2014, a doua zi după referendumul din Crimeea, Rogozin a devenit una dintre primele 7 persoane din Rusia care au fost sancționatede Statele Unite ale Americii, Canada și Uniunea Europeană, prin interdicția de călătorie în aceste zone, dar și confiscarea tuturor activeloraflate pe teritoriul acestor țări.[2] Prin intermediul unor postări pe Twitter, Rogozin a ironizat sancțiunile declarând că nu are active peste hotare.[3]
* 1967: Simona Renciu (n. 21 decembrie 1967[1]) este o fostă gimnastă română. În 1983 a câștigat medalia de argint cu echipa la Campionatul Mondial din 1983.[2] Sora sa geamănă, Camelia Renciu, a participat la Olimpiada din 1984.[3] A emigrat în Luxemburg în 1992,[3] acolo unde a lucrat ca arbitră pentru Federația de Gimnastică din Luxemburg și ca antrenoare la clubul Le Réveil Bettenbourg.[4]
· 1967: Miheil Saakașvili (în georgiană მიხეილ სააკაშვილი; în ucraineanăМіхеїл Саакашвілі; n. 21 decembrie 1967, Tbilisi) este un politiciangeorgiano-ucrainean,[2] care fost președinte al Georgiei de la 25 ianuarie 2004 până la 17 noiembrie 2013. În prezent este guvernator al regiunii Odesa din Ucraina.
* 1981: Ricardo Manuel Ferreira Sousa (n. 21 decembrie 1981, Paços de Ferreira, Portugalia), cunoscut sub numele de Cadú, este un fotbalist portughez ce în prezent joacă pentru Leixões SC. Acesta a jucat în România în perioada (2006-2014) la CFR Cluj, fiind și căpitanul formației ardelene.
Prenumele său este câteodată scris „Mihail”, deși transliterarea corectă georgiană este „Miheil” (მიხეილ) și nu „Mihail”.
* 1967: Emil Caras (n. 21 decembrie 1967) este un antrenor de fotbal și fost fotbalist din Republica Moldova. În prezent el activează ca antrenor secund la clubul Al-Arabi din Qatar.[1] El și-a făcut debutul profesionist în Prima Ligă Sovietică în 1985 la echipa FC Zaria Bălți.[2]
El este nepotul antrenorului selecționatei Moldovei, Ion Caras.
* 1969: Julie Delpy (n. 21 decembrie 1969) este o actriță, scenaristă și cantautoare franceză, care a jucat în peste 30 de filme. Printre acestea se numără Europa Europa (1990), Voyager (1991), Trei Culori: Alb(1993), Înainte de răsărit (1995), An American Werewolf in Paris (1997), Înainte de apus (2004), 2 Days in Paris (2007) și Înainte de miezul nopții(2013). A fost nominalizată la trei Premii César și două Premii Oscar pentru cel mai bun scenariu adaptat. S-a mutat în Statele Unite în 1990, primind cetățenia în 2001.[7][8]
- E toamnă printre femei și în lume, versuri, Ed. Echinox, Cluj, 1993;
- Singur, versuri, Ed. Euphorion, Sibiu, 1996;
- Plus, pamflete politice, Ed. Trimera, Cluj, 1997;*
- Nopți și zile, versuri, Ed. Arhipelag, Târgu Mureș, 1999;
- Just So Poems, versuri, Ed. Cartimpex, Cluj, 2000 - volum bilingv (română-engleză), coautor - Sorin Grecu; traducerea poemelor îi aparține lui Ioan A. Popa;
- Din anii cu secetă, versuri, Ed. Grinta, Cluj, 2005;
- Sex cu femei, roman, Ed. Tritonic, București, 2008 (coautor Ștefan Doru Dăncuș);
- Viața fără urmări, versuri, Ed. Brumar, Timișoara, 2010 [1];
- Mitologii amînate, Ed. Herg Benet, 2011[2];
- Un roman de rahat, Ed. Tritonic, București, 2013;
- Profetul popular, versuri, Ed. Tracus Arte, București, 2015 [3] [4]
* 1977: Emmanuel Macron (pronunție franceză: /emanɥɛl makʁɔ̃/; n. ,[1] Amiens, Republica Franceză) este președintele Franței. Din 2006 până în 2009 a fost membru al Partidului Socialist (Parti Socialiste, PS). Din august 2014 până în august 2016 a fost ministru al economiei în al doilea guvern Valls sub președintele François Hollande (PS).
* 1977: Mark Shouldice (n. 21 decembrie 1977; cunoscut în mediul profesional ca Mark Dice) este un blogger american, personalitate YouTube[2] și autor, anterior cunoscut pentru teoriile sale de conspirație despre societățile secrete precum Grupul Bilderberg, evenimentele din Bohemian Grove (Bohemian Club), Satanism și „controlul” Illuminatiasupra lumii.[3][4][5][6]
Dice este, de asemenea, un popular YouTuber, canalul său cu un conținut preponderent de dreapta și conservator, având peste 1 milion 80 de mii de abonați (în august 2017).[7]
* 1980: Rita Borbás (n. 21 decembrie 1980) este o jucătoare de handbaldin Ungaria. În prezent evoluează la clubul UKSE Szekszárd.* 1981: Ricardo Manuel Ferreira Sousa (n. 21 decembrie 1981, Paços de Ferreira, Portugalia), cunoscut sub numele de Cadú, este un fotbalist portughez ce în prezent joacă pentru Leixões SC. Acesta a jucat în România în perioada (2006-2014) la CFR Cluj, fiind și căpitanul formației ardelene.
Cadu e este unul dintre cei mai de succes fotbaliști din ulimii ani din România, reușind în intervalul de ani 2008-2012, să ridice din această postură de căpitan nu mai puțin de 8 trofee pentru CFR Cluj: 3 Campioante ale României (2008, 2010, 2012), 3 Cupe ale României (2008, 2009, 2010) și 2 Supercupe (2009, 2010).
Ricardo Cadu este în acest moment al doilea jucător străin în topul celor mai multe meciuri oficiale jucate în istoria fotbalului din România, după conaționalul său, Mario Camora, de asemenea jucător al lui CFR Cluj, care i-a depășit recordul în luna aprilie 2018.
* 1982: Valeriu Andronic (n. 21 decembrie 1982, Chișinău) este un fotbalist din Republica Moldova, care în prezent evoluează la echipa Milsami Orhei din Divizia Națională.[1]
Unul din cei doi fii ai săi, David, la fel este fotbalist și ei au jucat la nivel oficial competitiv pentru echipe diferite, unul împotriva altuia: meciul Milsami Orhei – Speranța Nisporeni (scor 1-0 pentru Speranța) din 1 noiembrie 2015[2] a fost și primul meci din Divizia Națională din Moldova când un tată și fiul său au jucat unul împortiva altuia.[3]
* 1982: Edwin Carlos „Eddie” Colón (n. 21 decembrie 1982)[1] este un wrestler profesionist portorican ce activează în WWE alături de Epico formând o echipă numită Shining Stars.
* 1982: Peter Joppich (n. 21 decembrie 1982, Koblenz, Germania) este un scrimer german specializat pe floretă. Este de patru ori campion mondial în 2003, 2006, 2007 și 2010 și campion european în 2013. Cu echipa Germaniei a fost laureat cu bronz la Jocurile Olimpice de vară din 2012, campion mondial în 2003 și campion european în 2013.
* 1984: Thiago Alberto Constância (n. 21 decembrie 1984), cunoscut mai ales ca Alberto Thiago sau simplu Thiago, este un fotbalist brazilian, în prezent liber de contract.
În cariera sa el a jucat la câteva cluburi din Brazilia, apoi a trecut în Europa jucând la Sheriff Tiraspol,[2] Dinamo București,[3] și Karpaty Lvov.[4]
* 1985: Cristina Raluca Croitoru[1] (n. , București, România) este o fostă luptătoare amatoare română care participă în competiții la lupte libere, categoria 48 de kilograme feminin. Este membră a clubului CSA Steaua București[2]
Este câștigătoare a două medalii de bronz la Campionatul European de Lupte între anii 2006 și 2011.[3]
* 1985: Rehina Șîmkute (n. 21 decembrie 1985) este o jucătoare profesionistă de handbal din Ucraina. În prezent evoluează la clubul rusesc Rostov-Don. În sezonul 2009-2010, Rehina Șîmkute a evoluat pe postul de coordonator de joc la campioana României, CS Oltchim Râmnicu Vâlcea.
* 1986: Ousmane Viera (n. 21 decembrie 1986, Daloa, Coasta de Fildeș) este un fotbalist ivorian care a evoluat la echipa Pandurii Târgu Jiu. De asemenea este și component al echipei naționale de fotbal a Coastei de Fildeș.
* 1992: Alicia Fernández Fraga (n. 21 decembrie 1992, în Valdoviño, A Coruña)[1]este o handbalistă spaniolă care joacă pe postul de centru pentru clubul românesc HCM Râmnicu Vâlcea[2]. Fernández este și componentă a echipei naționale a Spaniei[3][4][5], unde a fost convocată prima dată pentru două meciuri amicale desfășurate la București, pe 17 și 19 martie 2017, împotriva echipei României[6]. În 2018, Fernández a obținut cu echipa Spaniei medalia de aur la Jocurile Mediteraneene de la Tarragona.[1][7]
Decese
· 1375: Giovanni Boccaccio, scriitor italian, precursor al Renașterii, considerat unul dintre cei mai de seamă povestitori ai literaturii europene datorită celebrei lucrări "Decameronul", culegere de nuvele "în ramă"; a fost primul biograf și comentator al operei lui Dante Alighieri (n. 1313)
· 1549: Margareta de Navara (franceză Marguerite d'Angoulême, Marguerite d'Alençon, Marguerite de Valois sau Marguerite de France) (11 aprilie1492 – 21 decembrie 1549), cunoscută, de asemenea, drept Margareta de Navara, a fost regina consort a regelui Henric al II-lea de Navara. Fratele ei a devenit rege al Franței sub numele de Francis I al Franței și cei doi frați au stat la baza legăturilor culturale de la curțile celor două țări.
Margareta este strămoașa regilor Bourbon ai Franței, fiind mama Jeannei d'Albret, al cărei fiu, Henric de Navara, a devenit regele Henric al IV-lea al Franței, primul rege Bourbon.
La vârsta de 17 ani, Margareta s-a căsătorit cu Charles IV de Alençon care avea 20 de ani printr-un decret al regelui Ludovic al XII-lea al Franței (care de asemenea a aranjat căsătoria fiicei lui Claude cu Francisc).
Prin acest decret, Margareta a fost obligată să se căsătorească cu un om bun în general însă practic analfabet politic; "tânăra prințesă radiantă cu ochii albastru-violet ... a devenit mireasa unui leneș și un prostănac". Din căsătorie nu au rezultat copii.
După decesul reginei Claude, ea și-a luat cele două nepoate Madeleine și Marguerite, pentru care va continua să aibă grijă în a doua căsătorie.
După decesul soțului ei în 1525, Margareta s-a căsătorit cu Henric al II-lea de Navara. Regele Ferdinand II de Aragon invadase regatul Navarei în 1512 și Henric domnea numai în Navara Inferioară. La 16 noiembrie 1528 Margareta a născut o fiică, viitoarea Jeanne a III-a de Navara, care a devenit mama viitorului rege Henric al IV-lea al Franței.
Ambasadorul venețian al timpului a lăudat-o pe Margareta că știe toate secretele artei diplomatice. Aventura cea mai remarcabilă a Margaretei a constat în implicarea în eliberarea fratelui ei Francisc I care a fost ținut prizonier în Spania de împăratul Carol al V-lea, Împărat Roman după ce a fost capturat în bătălia de la Pavia, Italia, 1525. În cursul perioadei critice a negocierilor, regina Margareta a mers călare prin pădure iarna, douăsprezece ore pe zi, pentru a fi în formă în timp ce noaptea scria scrisori diplomatice. Împăratul Carol al V-lea și cancelarul său, Mercurin Gattinara, nu voiau să audă de răscumpărare; ei au cerut retrocedarea Burgundiei, asupra căreia teoretic Carol era moștenitorul prin bunica sa. Misiunea Margaretei nu a reușit însă i-a adus regelui Francisc I un confort prețios.
Singurul ei fiu, Jean, s-a născut la Blois la 7 iulie 1530 când Margareta avea 38 de ani, vârstă considerată înaintată după standardele secolului al XVI-lea. Copilul a murit în ziua de Crăciun în același an. Se crede că durerea a motivat-o pe Margareta să scrie lucrarea ei controversată Miroir de l'âme pécheresse, în 1531.
· 1597: A murit Petru Canisiu (Pieter Kanijs), n. 8 mai 1521, scriitor și teolog iezuit (primul iezuit german) venerat ca sfânt în Biserica Catolica. Este autorul unui foarte popular Catehism. A fost beatificat de Papa Pius al IX-lea in 1869 si apoi declarat Doctor al Bisericii si canonizat sfant de Papa Pius al XI-lea.
* 1610: Caterina Vasa (suedeză Katarina Gustavsdotter Vasa; 6 iunie 1539 – 21 decembrie 1610) a fost prințesă suedeză și contesă consort a Frisiei de Est ca soția a Contelui Edzard al II-lea. A fost fiica cea mare a lui Gustav Vasa și Margaret Leijonhufvud. A fost regentă a Ostfriesland (Frisia de Est) din 1599 până în 1610.
* 1750: Elisabeta Cristina de Brunswick-Wolfenbüttel (28 august 1691 – 21 decembrie 1750) a fost prințesă de Brunswick-Wolfenbüttel, împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman, regină a Germaniei, regină a Ungariei și Boemiei și Arhiducesă de Austria prin căsătoria cu Carol al VI-lea, Sfânt Împărat Roman.[1] A fost renumită pentru frumusețea ei delicată și, de asemenea, pentru a fi mama împărătesei Maria Tereza. Ea este bunica maternă a Mariei-Antoaneta, regina Franței, deși a murit cu cinci ani înainte de nașterea nepoatei ei în 1755. Ea a avut cea mai lungă domnie a unei împărătese a Sfântului Imperiu Roman.[2]
* 1610: Caterina Vasa (suedeză Katarina Gustavsdotter Vasa; 6 iunie 1539 – 21 decembrie 1610) a fost prințesă suedeză și contesă consort a Frisiei de Est ca soția a Contelui Edzard al II-lea. A fost fiica cea mare a lui Gustav Vasa și Margaret Leijonhufvud. A fost regentă a Ostfriesland (Frisia de Est) din 1599 până în 1610.
* 1750: Elisabeta Cristina de Brunswick-Wolfenbüttel (28 august 1691 – 21 decembrie 1750) a fost prințesă de Brunswick-Wolfenbüttel, împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman, regină a Germaniei, regină a Ungariei și Boemiei și Arhiducesă de Austria prin căsătoria cu Carol al VI-lea, Sfânt Împărat Roman.[1] A fost renumită pentru frumusețea ei delicată și, de asemenea, pentru a fi mama împărătesei Maria Tereza. Ea este bunica maternă a Mariei-Antoaneta, regina Franței, deși a murit cu cinci ani înainte de nașterea nepoatei ei în 1755. Ea a avut cea mai lungă domnie a unei împărătese a Sfântului Imperiu Roman.[2]
· 1777: Anton Cajetan Adlgasser, compozitor și organist german (n. 1729)
* 1844: André Galle (27 mai 1761, Saint-Étienne – 21 decembrie 1844, Paris) a fost un gravor, desenator și inventator francez.
* 1844: André Galle (27 mai 1761, Saint-Étienne – 21 decembrie 1844, Paris) a fost un gravor, desenator și inventator francez.
· 1899: A încetat din viaţă compozitorul şi dirijorul francez Charles Lamoureux (n. 28 septembrie 1834).
· 1903: A decedat Gavriil Musicescu, compozitor, muzicolog şi dirijor român; (n. 20.03.1847, Ismail, astazi in Ucraina). A fost organizatorul si dirijorul uneia dintre cele mai impunătoare formații corale care au ființat pe pământul Romaniei — Corul Mitropolitan din Iasi — unul dintre primii muzicologi care au pătruns în esența comorilor folclorului românesc, excelent pedagog muzician, Gavril Musicescu a desfășurat pe cele mai diverse planuri o adâncă operă de creație, de promovare a valorilor artistice românești, de educație muzicală. Este tatăl celebrei pianiste și profesoare de pian Florica Musicescu , și bunicul marilor scriitori Ionel Teodoreanu si Al.O.Teodoreanu (Păstorel).
* 1907: Klara Hitler, născută Klara Pölzl (n. 12 august 1860, Weitra — d. 21 decembrie 1907) a fost mama lui Adolf Hitler.[4]
· 1933: Knud Johan Victor Rasmussen, explorator danez; a realizat cea mai lungă expediție cu sănii trase de câini din istoria Arcticii (1921 - 1924) (n. 7 iunie 1879)
* 1937: Frank Billings Kellogg (* 22 decembrie 1856 – † 21 decembrie1937) a fost un politician și om de stat american. S-a născut la Potsdam, New York. Familia sa s-a mutat în Minnesota în 1865. După ce a obținut licența în drept, a început să practice avocatura în Rochester, Minnesota, în 1877. A fost avocatul statului în Rochester (1878 – 1881) și avocat al comitatului Olmsted (1882 – 1887). S-a mutat în St. Paul, Minnesota în 1887.
* 1937: Frank Billings Kellogg (* 22 decembrie 1856 – † 21 decembrie1937) a fost un politician și om de stat american. S-a născut la Potsdam, New York. Familia sa s-a mutat în Minnesota în 1865. După ce a obținut licența în drept, a început să practice avocatura în Rochester, Minnesota, în 1877. A fost avocatul statului în Rochester (1878 – 1881) și avocat al comitatului Olmsted (1882 – 1887). S-a mutat în St. Paul, Minnesota în 1887.
Kellogg a fost ales senator al Statelor Unite pe listele Partidului Republican din parte statului Minnesota în 1916. A îndeplinit funcția de senator din 4 martie 1917 până pe 3 martie 1923. A pierdut votul de realegere în 1922. A fost delegat al Conferința Internațională a Statelor Americane din Santiago de Chile în 1923, iar între 1923 și 1925 a fost Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al SUA în Regatul Unit.
Între anii 1925 și 1929 a fost Secretar de Stat al Statelor Unite în cabinetul Președintelui Calvin Coolidge. În 1928 a fost decorat cu ordinul Freedom of the City în Dublin, Irlanda și, în 1929, guvernul francez l-a făcut membru al Legiunii de Onoare.
În perioada în care a fost Secretar de Stat a devenit coautor al Pactului Kellogg-Briand, semnat în 1928. Tratatul, propus de ministrul francez de externe Aristide Briand, dorea să legifereze "renunțarea la război ca instrument al politicii naționale." Frank Billings Kellogg a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1929.
Din 1930 până în 1935 a fost judecător asociat al Curții Permanente pentru Drept Internațional. A murit cu o zi mai înaine de a împlini 81 de ani, în orașul St. Paul. Locuința sa a fost decretată casă memorială. În cinstea politicianului american, școlile primare din Shoreline, Washingtonși Rochester, Minnesota au primit numele său.
· 1940: Francis Scott Fitzgerald, unul dintre scriitorii reprezentativi ai "generației pierdute", autor de romane și nuvele în care este evocată societatea interbelică americană: "Marele Gatsby", "Blândețea nopții") (n. 1869)
· 1954: A murit (la Paris) matematicianul Petre Sergescu, stabilit, din 1946, în Franţa; lucrări de algebră şi teoria numerelor; (n. 17 decembrie 1893, Drobeta Turnu-Severin). A acordat o atenţie aparte istoriografiei matematicii, fiind primul din România care a iniţiat cercetări de istoria şi filosofia matematicii; membru corespondent al Academiei Române din 1937.
· 1966: A murit Valeriu Ciobanu, istoric literar, folclorist şi poet (”Poporanismul: Geneză, evoluţie, ideologie”, ”Hortensia Papadat-Bengescu”); (n.04.04.1917).
· 1967: Louis Washkansky, primul om caruia i s-a facut un transplant de inima, moare în Cape Town, Africa de Sud, dupa 18 zile de la operatia de transplant.
* 1968: Vittorio Pozzo (pronunție în italiană: /vitˈtɔrjo ˈpottso/; n. 2 martie 1886 în Torino, Italia – d. 21 decembrie 1968 în Ponderano) a fost un fotbalist, antrenor și jurnalist italian. Este singurul antrenor care a reușit să câștige două Campionate Mondiale, cele din 1934 și 1938. Cu Italia a mai câștigat de bronz la Jocurile Olimpice de vară din 1928 și medalia de aur la Jocurile Olimpice de vară din 1936. Cu el, Italia a rămas invincibilă timp de peste patru ani, între anii 1934 și 1939, folosindu-se de tactica Metodo (2–3–2–3), prin care se crease o defensivă mai puternică și contraatacuri mai eficiente.
* 1968: Vittorio Pozzo (pronunție în italiană: /vitˈtɔrjo ˈpottso/; n. 2 martie 1886 în Torino, Italia – d. 21 decembrie 1968 în Ponderano) a fost un fotbalist, antrenor și jurnalist italian. Este singurul antrenor care a reușit să câștige două Campionate Mondiale, cele din 1934 și 1938. Cu Italia a mai câștigat de bronz la Jocurile Olimpice de vară din 1928 și medalia de aur la Jocurile Olimpice de vară din 1936. Cu el, Italia a rămas invincibilă timp de peste patru ani, între anii 1934 și 1939, folosindu-se de tactica Metodo (2–3–2–3), prin care se crease o defensivă mai puternică și contraatacuri mai eficiente.
· 1969: Alexandru S. Sanielevici (n. 25 mai 1899, București - d. 21 decembrie1969, București) a fost un fizician român de origine evreiască[1], membru corespondent al Academiei Române (1955)[2].
Este fiul lui Simion Sanielevici (1870-1963) care fusese numit în 1920 profesor la Catedra de Calcul Diferențial și Integral a Universității din Iași.[3]
Alexandru S. Sanielevici a efectuat cercetări în domeniul radioactivitățiiși al fizicii nucleare. Ca profesor la Universitatea din București, a organizat primul laborator de lucrări practice de radioactivitate în România.[4]
· 1999: A încetat din viaţă muzicianul jamaican Joe Higgs, nume de referinta in muzica reggae şi mentorul lui Bob Marley.
* 2006: Saparmurat Ataievici Niiazov (în turkmenă: Saparmyrat Ataýewiç Nyýazow; în rusă: Сапармурат Атаевич Ниязов,[1] transcris Saparmurat Ataievici Niiazov), supranumit Türkmenbaşy (pronunțat: [türkmenbașî]; „șeful turkmenilor”[2]; n. 19 februarie 1940, Gypjak, în apropiere de Aşgabat — d. 21 decembrie 2006) a fost, din 1985 până în 2006, șeful statului turkmen.
* 2006: Saparmurat Ataievici Niiazov (în turkmenă: Saparmyrat Ataýewiç Nyýazow; în rusă: Сапармурат Атаевич Ниязов,[1] transcris Saparmurat Ataievici Niiazov), supranumit Türkmenbaşy (pronunțat: [türkmenbașî]; „șeful turkmenilor”[2]; n. 19 februarie 1940, Gypjak, în apropiere de Aşgabat — d. 21 decembrie 2006) a fost, din 1985 până în 2006, șeful statului turkmen.
Considerat ca fiind unul dintre dictatorii cei mai autoritari din lume (cumula posturile de șef al statului, șef al guvernului, comandant suprem al armatei și de președinte al Partidului Democratic din Turkmenistan, singurul partid autorizat să funcționeze), avea și obiceiul să impună țării sale excentricitățile personale.
· 2008: Raluca Zamfirescu (n. 1 noiembrie 1924 — d. 21 decembrie 2008[2]) a fost o actriță română, fiica scriitorului George Mihail Zamfirescu și soția profesorului Ion Cojar. Absolventă a Conservatorului de Artă Teatrală și a Facultății de Litere și Filosofie, Raluca Zamfirescu a jucat în numeroase spectacole, multe în regia soțului său, Ion Cojar, printre care: „Trei surori“, „O batistă în Dunăre“, „Gaițele“, „Domnișoara Nastasia“ și „Idolul și Ion Anapoda“ (ultimele două, pe texte ale tatălui său)[3]. A fost timp de 60 de ani actrița Teatrului Național din București[3]. A jucat în filme:
- Cu mâinile curate (1972)
- Vis de ianuarie (1978) ca Țăranca
- Întunecare (1985-86)
- Cuibul de viespi (1986) ca Lena
- Moromeții (1987)
- Bătălia din umbra (1988)
A interpretat roluri în teatru:
- Teatrul Național București[4]
- Bunica lui Georgică - Complexul România de Mihaela Michailov, regia Alexandra Badea, 2008
- Sarita Mirtle - Așteptând la Arlechin de Noel Coward, regia Ion Cojar, 2002
- Mătușa Anghelina - Tărâmul celălalt de Dușan Kovacevic, regia Horea Popescu, 2002
- Anfisa - Trei surori de A.P. Cehov, regia Yuri Krasovski, 2002
- Marta - O batistă în Dunăre de Dumitru Radu Popescu, regia Ion Cojar, 1997
- O Vetă - Căruța cu paiațe de Mircea Ștefănescu, regia Mihai Berechet, 1978, 1980
- Ambra - Trei pe o bancă de Aldo Nicolai, regia Lia Niculescu, 1978
- Lena - Gaițele de Alexandru Kirițescu, regia Horea Popescu, 1977
- Cuconita Quaquer - Zoo sau asasinul filantrop de Jean Bruller (Vercors), regia Mihai Berechet, 1976
- Anita - Destine de Regine Weicker, regia Ion Cojar, 1976
- Efimița - Năpasta; Conu Leonida față cu reacțiunea de I.L. Caragiale, regia Ion Cojar, 1974
- Jessie - Prizonierul din Manhattan de Neil Simon, regia Mihai Berechet, 1973
- Domnișoara Aurica - Să nu-ți faci prăvălie cu scară de Eugen Barbu, regia Sanda Manu, 1971
- Domnișoara Nastasia, Luca Lacrimă - Domnișoara Nastasia de G.M. Zamfirescu, regia Ion Cojar, 1964
- Dolly - Ana Karenina de Lev Tolstoi, regia Moni Ghelerter, 1961
- Nora - Învierea de Lev Tolstoi, regia Val Mugur, 1960
- Mela - Moralitatea doamnei Dulska de Gabriela Zapolska, regia Sică Alexandrescu, 1958
- Vania - Steaguri pe turnuri de A.S. Makarenco, regia Ion Cojar, 1957
- Hum Nian - Cupa răsturnată de Si-Pu Van, regia Traian Nițescu, 1956
- Nușa Bodnariuc - Îndrăgostiții de Maria Banuș, regia Alexandru Finți, 1954
- Frosa - Idolul și Ion Anapoda de G.M. Zamfirescu
- Abigail Churchill - Paharul cu apă de Eugene Scribe, regia Nicolae Massim, 1948
- Choreută - Ifigenia în Aulida de Euripide, regia Gabriel Negry, 1946
- Ciufulici - Ciufulici, autor și regia Silviu George, 1946
- Margareta - Faust de Johann Wolfgang von Goethe
- Steaua fără nume de Mihail Sebastian
- Jocul de-a vacanța de Mihail Sebastian
- Brândușa - Brieux
- Poil de carotte după Jules Renard
- Teatrul Maria Filotti, Brăila
- 1945 - 1947
- Teatrul Muncă și Lumină „Victor Ion Popa"
- 1943 - 1945
- Teatru radiofonic
- Julieta - Romeo și Julieta de William Shakespeare
- Ofelia - Hamlet de William Shakespeare
* 2010: Valeriu Gagiu (în rusă Валериу Георгиевич Гажиу; n. 1 mai 1938, Chișinău - d. 21 decembrie 2010, Chișinău) a fost un cunoscut jurnalist, scenarist și regizor de teatru și film român din Republica Moldova.
* 2012: Adrian Neculau (n. 30 august 1938, Ungureni, județul Botoșani – d. 20 decembrie 2012, Iași) a fost un psiholog, inițiator de școală în psihologia socială, profesor emerit al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
* 2012: Adrian Neculau (n. 30 august 1938, Ungureni, județul Botoșani – d. 20 decembrie 2012, Iași) a fost un psiholog, inițiator de școală în psihologia socială, profesor emerit al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
· 2012 - A încetat din viaţă Lee Dorman, basistul trupei americane de rock psihedelic Iron Butterfly, cunoscută pentru hitul "In-A-Gadda-Da-Vida" din 1968 (n. 15 septembrie 1942)
* 2014: John Robert "Joe" Cocker (n. 20 mai 1944, Sheffield, West Riding of Yorkshire – d. 21 decembrie 2014, Crawford, Colorado) a fost un cântăreț și muzician de rock și blues englez, care a devenit cunoscut mai ales prin activatatea și concertele sale din Statele Unite. S-a remarcat în anii '60, prin vocea specifică și versatilă, cu un timbru inconfundabil de bariton-bas, și prin mișcările scenice energice.
* 2014: John Robert "Joe" Cocker (n. 20 mai 1944, Sheffield, West Riding of Yorkshire – d. 21 decembrie 2014, Crawford, Colorado) a fost un cântăreț și muzician de rock și blues englez, care a devenit cunoscut mai ales prin activatatea și concertele sale din Statele Unite. S-a remarcat în anii '60, prin vocea specifică și versatilă, cu un timbru inconfundabil de bariton-bas, și prin mișcările scenice energice.
A realizat 40 de albume muzicale și a fost distins cu Premiul Grammy în anul 1983, pentru melodia „Up Where We Belong”, interpretată în duet cu Jennifer Warnes. În 1993 a fost nominalizat pentru premiul Brit Award(ca Cel mai bun britanic, conform Best British Male), iar în 2007 i s-a conferit o placă de bronz, cunoscută ca Sheffield Legends, din orașul său natal.
În 2008, într-o ceremonie la Buckingham Palace, contribuțiile sale aduse muzicii au fost recunoscute de către regina Elisabeta II prin conferirea unui OBE (Order of the British Empire). Joe Cocker figurează pe locul 97 din 100 în lista publicată de revista Rolling Stone (The 100 greatest singers list).[1]
Cântărețul, suferind de cancer pulmonar, a murit pe data de 22 decembrie 2014 la locuința sa, Mad Dog Ranch, din statul Colorado. Ultimul concert pe care ar fi trebuit să îl susțină ar fi avut loc în Anglia, dar a fost amânat tocmai din cauza problemelor de sănătate ale artistului.
Joe Cocker a concertat și în Romania, în 2013, și ar fi urmat să revină în vara anului 2015.
· 2015: A decedat poeta, scriitoarea şi traducătoarea Annie Bentoiu (n. 1 mai 1927), autoarea cunoscutelor volume de memorii din perioada instaurării comunismului în România, adunate sub titlul „Timpul ce ni s-a dat”. A fost soția compozitorului Pascal Bentoiu și mama sopranei Ioana Bentoiu. În anul 2000 i-a fost conferită medalia comemorativă „150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu” de către Președintele României, pentru promovarea operei eminesciene în plan universal.
Sărbători
· Sfânta Mucenic Iuliana din Nicomidia; Sf. Mc. Temistocle (calendar creștin-ortodox)
· Sfântul Petru Canisiu (calendar romano-catolic)
· Sfânta Iuliana din Nicomedia (calendar greco-catolic)
ARTE 21 Decembrie
MUZICĂ 21 Decembrie
Anton Cajetan Adlgasser, compozitor și organist german
Compozitorul Stefan Andronic
Freddie Hart (Fred Segrest), cantaret, chitarist si compozitor country american
Frank Zappa, instrumentist şi compozitor
Paul (Ray Hi Debrand), cantaret si compozitor american (Paul & Paula)
Carla Thomas, cantareata soul americana
Albert Lee, chitarist si compozitor american
Kevin Peek, chitarist australian (New Seekers, Sky)
Carl Wilson, membru al celebrei formatii a anilor `60 “The Beach Boys”
Carl Wilson on The Midnight Special - The Beach Boys : https://youtu.be/l8ujAcclGHM?list=PL4E37EB8AFA8F8B2D.
Muzicianul jamaican Joe Higgs
Lee Dorman, basistul trupei americane de rock psihedelic Iron Butterfly
ÎNREGISTRĂRI NOI:
Top 100 Sweet Love Songs Instrumental - Best Guitar, Violin, Saxophone, Piano Music
НОВОГОДНЯЯ МУЗЫКАЛЬНАЯ РОЖДЕСТВЕНСКАЯ СКАЗКА
Shostakovich: Piano Trio No. 1 - Noa Wildschut, Alexander Warenberg & Elisabeth Brauss - Live HD
Merry Christmas Songs Album 2018 - Best Christmas Songs 2018 - Popular Christmas Music 2018
Haydn - Sonata in B minor Hob XVI 32
Merry Christmas Songs - Relaxing Christmas Music - Best Christmas Jazzy Songs Playlist
POEZIE 21 Decembrie
Georgeta Crainic
Biografie
Georgeta Crainic, (Ciurea), s-a născut pe 20 decembrie 1926 în orasul Ianca, jud. Brăila. A promovat bacalaureatul la Bucureşti (1945), iar în 1949 a obţinut licenţa in economie.
Se căsătoreşte cu Valeriu Crainic (1950).
Emigrează în Canada (1971), stabilindu-se la Montreal. Aici studiază artele plastice. Are multe expoziţii personale, prima fiind organizată in 1981 la Ville d'Anjou, iar următoarele, din '85, '87, '88 şi '92 la Montreal. A colaborat la „Ora românească de Radio” din Montreal. A publicat în presa exilului (America, Troiţa, Cuvântul Românesc, Calea de lumină).
A fost membră a Centrului de expozitii "Constantin Brancuşi" din Montreal şi vicepreşedintă a „Congresului Limbii Române” pentru Canada.
În 1986 primeşte Premiul pentru pictură cu ocazia unei expoziţii de grup la Centrul "Brancuşi" din Montreal, în 1991 obţine Premiul II la concursul literar organizat de Societatea de Studii şi Conferinţe din Montreal, iar în 1994 primeşte Distincţia specială "Ionel Jianu" pentru creativitate în artă.
A publicat cărţi de poezii.
S-a stins din viaţă pe 29 decembrie, 2005, la Montreal. - See more at: http://www.infoest.ro/stiri/atitudini/ianca-in-memoriam-georgeta-crainic.htm#sthash.5qpDZCJi.dpuf
Se căsătoreşte cu Valeriu Crainic (1950).
Emigrează în Canada (1971), stabilindu-se la Montreal. Aici studiază artele plastice. Are multe expoziţii personale, prima fiind organizată in 1981 la Ville d'Anjou, iar următoarele, din '85, '87, '88 şi '92 la Montreal. A colaborat la „Ora românească de Radio” din Montreal. A publicat în presa exilului (America, Troiţa, Cuvântul Românesc, Calea de lumină).
A fost membră a Centrului de expozitii "Constantin Brancuşi" din Montreal şi vicepreşedintă a „Congresului Limbii Române” pentru Canada.
În 1986 primeşte Premiul pentru pictură cu ocazia unei expoziţii de grup la Centrul "Brancuşi" din Montreal, în 1991 obţine Premiul II la concursul literar organizat de Societatea de Studii şi Conferinţe din Montreal, iar în 1994 primeşte Distincţia specială "Ionel Jianu" pentru creativitate în artă.
A publicat cărţi de poezii.
S-a stins din viaţă pe 29 decembrie, 2005, la Montreal. - See more at: http://www.infoest.ro/stiri/atitudini/ianca-in-memoriam-georgeta-crainic.htm#sthash.5qpDZCJi.dpuf
UN MIC DAR
Dacă Dumnezeu ne chiamă
răspunsul este - rugăciune
note noi în vechea gamă
învăţate din părinţi
toaca bate printre munţi
clopotul la mânăstire;
îngenunchiate flori ascult
slujba este pe pământ.
răspunsul este - rugăciune
note noi în vechea gamă
învăţate din părinţi
toaca bate printre munţi
clopotul la mânăstire;
îngenunchiate flori ascult
slujba este pe pământ.
Numai Dumnezeu, El stie!
Când va fi şi va să vie;
timpul trece (...) noi
mâinile pe piept odihna
ochii-nchişi în nemişcare.
Mângâierea e dureri,
Duhul Sfânt eternitate.
Când va fi şi va să vie;
timpul trece (...) noi
mâinile pe piept odihna
ochii-nchişi în nemişcare.
Mângâierea e dureri,
Duhul Sfânt eternitate.
Când va fi în timp trecută
ploape-nchise, mâini pe piept
Doamne, rogu-Te fierbinte,
un mic dar din dar ceresc:
slujba mea cea de pe urmă
să aud, să pot s-ascult
desprinsă chiar de-acest pamant!
Cu noi este Dumnezeu...
Tatăl nostru cel Ceresc...
Slavă Ţie-n veci. AMIN!
ploape-nchise, mâini pe piept
Doamne, rogu-Te fierbinte,
un mic dar din dar ceresc:
slujba mea cea de pe urmă
să aud, să pot s-ascult
desprinsă chiar de-acest pamant!
Cu noi este Dumnezeu...
Tatăl nostru cel Ceresc...
Slavă Ţie-n veci. AMIN!
STEAUA CE MÂNGÂIE
Nu am nici aur, nici smirnă, nici tămâie,
Doar ochii nădejde-n steaua ce mângâie.
Trimis din zările mereu albastre,
Sunt gândul mag al vremurilor noastre.
Doar ochii nădejde-n steaua ce mângâie.
Trimis din zările mereu albastre,
Sunt gândul mag al vremurilor noastre.
Cu fruntea sprijinită-n al său toiag
Suspină magul iară gândul drag.
El vine din adâncul timpilor trecuţi
Umili în inimi să ne unim desculţi.
Suspină magul iară gândul drag.
El vine din adâncul timpilor trecuţi
Umili în inimi să ne unim desculţi.
Trimis din zările mereu albastre,
Sunt gândul mag al vremurilor noastre.
Să ne-adunăm mulţimi cu sufletul curat
La pruncul cel Slavit, în iesle împărat.
Sunt gândul mag al vremurilor noastre.
Să ne-adunăm mulţimi cu sufletul curat
La pruncul cel Slavit, în iesle împărat.
Şi-n noaptea de colinde, Sfântă de Crăciun,
S-aprindem lumini în inimi rugăciuni
Şi urmând călăuză semnul cel de sus
Să nu pierdem o clipă darul lui Iisus.
S-aprindem lumini în inimi rugăciuni
Şi urmând călăuză semnul cel de sus
Să nu pierdem o clipă darul lui Iisus.
Nu am nici aur, nici smirnă, nici tămâie,
Doar ochii nădejde-n steaua ce mângâie.
Doar ochii nădejde-n steaua ce mângâie.
DAR, CÂNTUL
De mult...
De-atunci de când mă ştiu,
Am căutat spre soare;
Pe lângă drumul pustiu,
Grădini în sărbătoare;
Speranţa mai târziu,
Într-o corolă de floare.
De-atunci de când mă ştiu,
Am căutat spre soare;
Pe lângă drumul pustiu,
Grădini în sărbătoare;
Speranţa mai târziu,
Într-o corolă de floare.
Şi când...
Pe unda călătoare,
Rătăceam fără rame,
Doar raze vii, din soare,
Îmi picurau balsame;
Credinţă, dor, culoare,
Rime-n petale şi game.
Pe unda călătoare,
Rătăceam fără rame,
Doar raze vii, din soare,
Îmi picurau balsame;
Credinţă, dor, culoare,
Rime-n petale şi game.
De aceea...
De mult de când mă ştiu,
Am căutat spre soare;
Cât de mult am vrut să fiu,
O mică zburătoare.
Să mă desprin fără să ştiu
De straturi trecătoare.
De mult de când mă ştiu,
Am căutat spre soare;
Cât de mult am vrut să fiu,
O mică zburătoare.
Să mă desprin fără să ştiu
De straturi trecătoare.
Şi-n avânt
Să urc...
În ceruri siderale
Tot inul din fuioare;
Nădejdi strânse-n cale;
Bundiţe de mioare
Şi-arnici din iişoare.
Să urc...
În ceruri siderale
Tot inul din fuioare;
Nădejdi strânse-n cale;
Bundiţe de mioare
Şi-arnici din iişoare.
Dar cântul?
Ah! Cântul,
Ce-aproape nu-l mai găseam
Se-nalţă din piep de creştin
Aprinde iubirea de neam
Şi turla cu vârf carpatin
Unde-n zbor, mă plec, si mă-nchin.
Ah! Cântul,
Ce-aproape nu-l mai găseam
Se-nalţă din piep de creştin
Aprinde iubirea de neam
Şi turla cu vârf carpatin
Unde-n zbor, mă plec, si mă-nchin.
Valeriu Ciobanu
Biografie
Valeriu Ciobanu, n. 4 aprilie 1917 - d. 21 decembrie 1966
Istoric literar, poet, traducător, folclorist, Valeriu Ciobanu s-a născut în Basarabia, ca fiu al prof univ. Ştefan Ciobanu, unul dintre artizanii Unirii cu Ţara mumă, viitorul academician şi Ministru al Culturii şi Cultelor; şi-a făcut studiile liceale la Chişinău, la Alecu Russo, unde tatăl său era director, după care a urmat Literele şi Filosofia la Bucureşti, cu o specializare în Franţa, devenind asistent la catedra unde predau profesorii Caracostea, Vianu, Călinescu. Din 1947 şi până la moarte este cercetător la Institutul de Literatură şi Folklor al Academiei, mâna dreaptă a "divinului critic"..
S-a remarcat ca erudit cercetător al mişcărilor culturale, în principal interesat dePoporanism, tema tezei sale de doctorat, susţinut în 1945, publicat în 1946; a studiat folclorul românesc în conexiunile sale cu al popoarelor învecinate, îndeosebi interferenţa cu folklorul rus şi ucrainean: Lumea Bâlinelor, 1955. A dat o primă monografie a marii noastre romanciere Hortensia Papadat-Bengescu, în 1965, epuizând practic sursele, însă cu propria menţionare că nu este ultimul punct de vedere asupra romancierei - se referea desigur la limitările ideologice ale acelor vremuri. Moartea sa prematură, la nici 50 de ani, de nemiloasa boală a veacului, dar şi condiţiile din viaţa literară a anilor 60, au făcut ca opera sa poetică (N. Manolescu o consideră "partea cea mai consistentă a creaţiei sale") să rămână practic necunoscută. Încă în 1947 Tudor Arghezi se arătase entuziasmat de lirica lui Valeriu Ciobanu, intenţionând să-i scrie prefaţa. N-a fost să fie! Arghezi însuşi intrând sub incidenţa ideologiei bolşevice.
Debutând cu poezii încă pe vremea liceului, Valeriu Ciobanu, poet de factură cu totul specială, greu de încadrat într-o serie, într-un curent, a publicat în Gândirea, Viaţa Românească, Naţiunea, Revista fundaţiilor, revista de folklor, apreciat de G. Călinescu drept "un echivalent în poezie al dantescului Goya", selecţii din lirica sa au văzut lumina tiparului abia după dispariţia autorului: în 1969 volumul Fiul Lunii, sub îngrijirea lui Dinu Pillat, iar la 15 ani mai târziu, în 1984, volumul Haina de brumă, o antologie îngrijită de subsemnatul, cu prefaţă de Cornelia Ştefănescu, la editura Minerva.
Poeta, scriitoarea şi traducătoarea Annie Bentoiu
Biografie
Annie Bentoiu (n. 1 mai 1927 – d. 21 decembrie 2015) a fost o poetă, scriitoare și traducătoare, autoarea cunoscutelor volume de memorii din perioada instaurării comunismului în România adunate sub titlul Timpul ce ni s-a dat. A fost soția compozitorului Pascal Bentoiu[3] și mama sopranei Ioana Bentoiu.
Prin Decretul nr.439 din 6 noiembrie 2000 îi este conferită medalia comemorativă "150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu" de către Președintele României, pentru promovarea operei eminesciene în plan universal.
ANNIE BENTOIU (1927–2015), fiica unui medic român şi a unei elveţiene din cantonul francofon Vaud, şi-a petrecut copilăria alternativ în Bucureşti şi Olteniţa. Liceul la foarte tradiţionala Şcoală Centrală de Fete din Capitală; studii universitare la Facultatea de Drept; cursuri de literatură şi istorie la Institutul Francez din Bucureşti. Căsătorită din 1949 cu compozitorul Pascal Bentoiu. Perfect bilingvă, a publicat în franceză traduceri din literatura română şi (la Lausanne, Éditions de l'Aire) mai multe volume de poezie şi proză poetică: Poèmes I, Poèmes II, Dix méditations sur une rose, Phrases pour la vie quotidienne, Voyage en Moldavie. În limba română i-au apărut un roman de debut (Strada Mare, EPL, Bucureşti, 1969) şi câteva traduceri din franceză. A publicat două extraordinare volume de memorialistică intitulate Timpul ce ni s-a dat (Editura Vitruviu, 2000, respectiv 2006; Editura Humanitas, 2007,
Lucrări în română
· Strada Mare, roman, București, E. P. L., 1969, sub pseudonimul Adriana Vlad
· Timpul ce ni s-a dat, vol. 1, editura Vitruviu, 2000; ed. a II-a Editura Humanitas 2007
· Timpul ce ni s-a dat, vol. 2, editura Vitruviu, 2006
Lucrări în franceză
· Poèmes I/II, Lausanne, Les Editions de l'Aire, 1989
· Dix méditations sur une rose, Lausanne, Les Editions de l'Aire, 1989
· Phrases pour la vie quotidienne, Lausanne, Les Editions de l'Aire, 1990, versiune română de Irina Eliade, Fraze pentru viața de zi cu zi, Ed. Cartea Românească, 1998
· Voyage en Moldavie, Vevey, Les Editions de l'Aire, 2001
· Une liberté désenchantée. Carnets 1992-1993. Postface de Doris Jakubec, Editions de l'Aire, 2008
Traduceri din română
· Mihai Eminescu, Poeme alese, trad. de Annie Bentoiu, Alain Bosquet si Jean-Louis Courriol, Bucuresti, Editura Grai si Suflet - Cultura Nationala, 1999
· Petre Ispirescu, Contes roumains, București, Editura Minerva, 1979
· Anthologie de la poésie populaire roumaine (în colaborare), Editura Minerva, 1979
· Tudor Arghezi, Cinquante poèmes, Editura Minerva, 1981
· Récits insolites de Mihai Eminescu à Ana Blandiana, Editura Minerva, 1983
· Mihai Eminescu, Trente poèmes, Vevey, Les Editions de l'Aire, 1994
· Mihai Eminescu, Cinquante poèmes, Editura Vitruviu, 2000
· Gellu Naum, L'autre côtè, (în colaborare), Editura Cartea Românească, 1991
· Ileana Mălăncioiu, A travers la zone interdite, Editura Eminescu, 1984
· Pascal Bentoiu, L'image et le sens, Editura Muzicală, 1979
· Adrian Marino, Littératures roumaines - littératures occidentales, București, 1982
Traduceri din franceză
· Margarita Wallmann, Pridvoarele cerului, București, Editura Muzicală, 1979, (sub pseudonimul Adriana Vlad)
· Guy de Pourtalès, Berlioz si Europa romantica, Editura Muzicala, 2001
TEATRU/FILM 21 Decembrie
Cu Stela Popescu
Biografie Stela Popescu
Stela Popescu (n. 21 decembrie 1935, s. Slobozia-Hodorogea, Orhei, Basarabia; d. 23 noiembrie 2017, București, România) este o actriță română de teatru, film și televiziune. A realizat cupluri celebre alături de Ștefan Bănică sr. și Alexandru Arșinel.
Stela Popescu s-a născut într-o familie de învățători modești, iar prima amintire pe care o are bine întipărită în memorie este invadarea Basarabiei de către armata rusă. Atunci, în 1940, tatăl ei considerat intelectual, deci dușman de clasă, este deportat în Siberia, iar mama se refugiază, împreună cu fiica în România, la Brașov. În 1953, susține examenul de admitere la facultate și este repartizată la Facultatea de Limbă Rusă „Maxim Gorki“, la care renunță după un an și jumătate când intră în echipa Teatrului Ministerului de Interne. În 1956 este admisă la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, iar în paralel continuă să susțină spectacole de teatru. La sfârșitul facultății, este repartizată la Teatrul din Brașov, acolo unde ajunge să susțină 400 de spectacole pe an. Din 1963 până in 1969 joacă la Teatrul de Revistă "Constantin Tănase". În 1969, Stela părăsește Revista și se angajează la Teatrul de Comedie, ceea ce nu o impiedică să continue colaborarea cu Radiodifuziunea Română (pe atunci Radioteleviziunea) din 1963 până în prezent. În paralel, susține și o colaborare cu Revista Românească, sub condeiul lui Mihai Maximilian, cu care avea să se căsătorească în 1969, la puțin timp după divorțul de Dan Puican. Totodată, joacă în celebra serie de spectacole "Boema" de la Grădina Boema, spectacole care se înscriu în peisajul anti-putere pentru vremea aceea, cu succes de public foarte mare. Timp de 24 de ani cât a jucat la Teatrul de Comedie, vara, când se încheia stagiunea teatrală, juca la Revistă la Grădina Boema. La Teatrul de Comedie joacă din 1969 până în 1993, când revine la Teatrul de Revistă "Constantin Tănase", unde lucrează și în prezent. Pe scena Teatrului de Revistă "Constantin Tănase" și pe cea a Teatrului de Comedie, Stela Popescu strălucește în piese precum "Omul care a văzut moartea", "Mama Boema", "Boema, slăbiciunea mea" etc. A jucat 18 ani în "Preșul", 12 ani în "Pețitoarea" și 10 ani în "Plicul". A avut șansa de a lucra cu mari regizori, precum: Sanda Manu, Ion Cojar, Lucian Giurchescu, Valeriu Moisescu.
Între anii 1971 și 1979 face cuplul, pe scenă și la televiziune, cu Ștefan Bănică. Cât despre longevivul cuplu umoristic Stela - Alexandru Arșinel, care a început în 1979, acesta a fost garanția umorului de calitate și în prezent, dar și în trecut, când textele scenetelor erau semnate Mihai Maximilian.
În 1958, debutează în cinematografie în pelicula "Alo? Ați greșit numărul". A jucat în peste 25 de filme precum Nea Mărin miliardar (1979), "Pe malul stîng al Dunării albastre" (1983), "În fiecare zi mi-e dor de tine" (1988), etc.
Stela Popescu a făcut o carieră și în televiziune. A jucat în televiziune de la înființare până în prezent, în piese de teatru și emisiuni de divertisment, reușind să transmită ceva din spiritul satiric și contestatar al Revistei prin textele unor scriitori de valoare: Mihai Maximilian, Grigore Pop, Octav Sava sau Dan Mihăescu. TVR a scos pe piață DVD-urile "O stea printre stele" (2006) și "Stela și Arșinel" (2005) care reunesc o parte dintre aparițile televizate ale Stelei Popescu.
Începând jumătatea anilor '90, Stela Popescu a fost moderatoarea unor emisiuni TV pentru femei pe posturile TVR, Realitatea și Național TV
Joacă în serialul TV "Cuscrele" (2005-2006) precum și în telenovelele "Râzboiul sexelor" (2007-2008), "Regina" (2008-2009) și "Aniela" (2009-2010) în rolul Coanei Chiva. În 2011 revine cu o participare specială în telenovela Iubire și Onoare.
Teatru
Teatrul de Revistă Constantin Tănase (1963-1969 și 1993-prezent)- selectiv
· Aplauze, Aplauze (2010)
· Revista revistelor
· Omul care a văzut moartea
· Te aștept diseară pe Lipscani
· Nevestele vesele..la Boema (1979)
· Boema, slăbiciunea mea (1980)
· În grădina bucuriilor (1975)
· Constelația Boema (1984)
· Boema, bucuria mea (1985)
· Stela, stelele și Boema (1987)
· Buna seara,Boema (1989)
Teatrul de comedie (1969-1993) - selectiv
· Dispariția lui Galy (Brecht)
· Un om egal un om (Brecht)
· Mutter Courage (Brecht)
· Mandragora (Machiaveli)
· Steaua fără nume (Mihail Sebastian)
· Preșul (Ion Băieșu) - piesă care s-a jucat 18 ani
· Pețitoarea (Thornton) - piesă care s-a jucat 12 ani
· Plicul (Rebreanu) - piesă care s-a jucat 10 ani
· Trei surori (Cehov)
· Marele feudal (Al. Mirodan)
· Curcanul
· Turnul de fildeș - Premiul pe țară pentru cel mai bun rol secundar
· Sfăntul Mitică Blajinul (Aurel Baranga)
· Capcană pentru un bărbat singur (Neil Simon)
Opera Comică pentru Copii - selectiv
· Piatra din casă
· Cântăreț
· Chirița
Teatru Radiofonic
Seriale TV
· 2011 - Iubire și Onoare-Zahira
· 2009-2010 - Aniela-Coana`Chiva
· 2008-2009 - Regina-Sofia Rădulescu
· 2007-2008 - Războiul Sexelor-Tincuța
· 2005 - Cuscrele
Filmografie
· Sexy Harem Ada-Kaleh (2001)
· Figuranții (1987)
· Galax, omul păpușă (1984)
· Un petic de cer (1984)
· Căruța cu mere (1983)
· Am o idee (1981)
· Ana și hoțul (1981)
· Grăbește-te încet (1981)
· Drumuri în cumpănă (1978)
· Tufa de Veneția (1977)
· Elixirul tinereții (1975)
· Despre o anumită fericire (1973)
· Dimitrie Cantemir (1973)
· Recomandări (1971) (TV)
· Pantoful Cenușăresei (1969)
· Vin cicliștii (1968)
· Sărutul (1965)
· Omul de lângă tine (1961)
· Alo? Ați greșit numărul (1958)
Premii și distincții
Președintele României Ion Iliescu i-a conferit la 7 februarie 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D - "Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.[1]
În data de 10 septembrie 2013, fostul rege Mihai I al României i-a conferit, (prin fiica sa, principesa Margareta) într-o ceremonie care a avut loc la Castelul Peleș din Sinaia, Decorația Regală „Nihil Sine Deo”.[2]
În data de 21 decembrie 2015, când artista a împlinit vârsta de 80 de ani, președintele României, Klaus Werner Iohannis a decorat-o cu Ordinul național „Steaua României” în grad de cavaler, pentru dragostea și talentul de care a dat dovadă în promovarea artei teatrale.[3]
În data de 9 iunie 2016, Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, i-a conferit titlul onorific „Artist al Poporului” în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite în promovarea artei teatrale și cinematografice, pentru succese remarcabile în activitatea de creație și contribuție substanțială la dezvoltarea relațiilor culturale dintre România și Republica Moldova
Biografie Adela Mărculescu
Actrita nascuta in 21 decembrie 1938 in Aiud, a avut creatii actoricesti deosebite in teatru (Teatrul National Bucuresti) unde si acum este angajata dar, nu a stralucit pe masura talentului ei artistic in film.Este absolventa a Institutului de Arta Teatrala si Cinematografica Bucuresti, promotia 1959, clasa profesorului Alexandru Finti. Dupa absolvirea Institului joaca pe scena:Teatrului de Stat Botoşani: (1957 - 1959) , Teatrului de Stat Ploieşti:( 1959 - 1963), Teatrului Mic (1963), Teatrului Radu Stanca, Sibiu (1971), Teatru radiofonic, Televiziune si din 1964 pana in prezent La Teatrul National " Ion Luca Caragiale". Detinatoare a numeroase premii din care amintim : Cetăţean de onoare al Municipiului Bucureşti , Cetăţean de onoare al Municipiului Aiud, 2006, Premiul Revistei VIP, 2006,„Înscris de excelenţă" pentru contribuţia adusă la creşterea prestigiului festivalului de umor „Ion Canavoiu", 1995 şi 1997, Premiu pentru contribuţia adusă în interpretarea poeziei româneşti, Premiu pentru valorificarea scenică a poeziei lui Lucian Blaga, Membru fondator „Uniunea Elenă din România”,Membru de onoare „Fundaţia Culturală Lucian Blaga” - Sebeş,Diploma de Excelenţă pentru marile merite în opera de slujire a primei scene a ţării
si Ordinul „Meritul cultural” în grad de Ofiţer, toate aceste distinctii sunt primite nu ca interpret ci ca multumire pentru activitatile sale pe scena romaneasca si pentru activitatile sale sociale.In film nu a excelat dar rolurile ei de la „Serbările galante” in regia lui Rene Clair/1965 pana la „Păcală se întoarce”, in regia lui Geo Saizescu/ 2006, au fiecare din ele un pic din amprenta personala a actritei, din farmecul, frumusetea, sarmul si umorul acesteia.O adevarata Doamna a artei romanesti, distinsa, plina de umor si iubitoare de poezie dovedind credinta si credibilitate in fiecare rol interpretat, avand reusite realizari in recitaluri cu Miriam Raducanu la National si Ateneul Roman, a fost casatorita cu actorul Emerich Schaffer pana la plecarea acestuia din tara, si deviza ei este " Dacă mie îmi luaţi scena, eu pot să mor.! "
si Ordinul „Meritul cultural” în grad de Ofiţer, toate aceste distinctii sunt primite nu ca interpret ci ca multumire pentru activitatile sale pe scena romaneasca si pentru activitatile sale sociale.In film nu a excelat dar rolurile ei de la „Serbările galante” in regia lui Rene Clair/1965 pana la „Păcală se întoarce”, in regia lui Geo Saizescu/ 2006, au fiecare din ele un pic din amprenta personala a actritei, din farmecul, frumusetea, sarmul si umorul acesteia.O adevarata Doamna a artei romanesti, distinsa, plina de umor si iubitoare de poezie dovedind credinta si credibilitate in fiecare rol interpretat, avand reusite realizari in recitaluri cu Miriam Raducanu la National si Ateneul Roman, a fost casatorita cu actorul Emerich Schaffer pana la plecarea acestuia din tara, si deviza ei este " Dacă mie îmi luaţi scena, eu pot să mor.! "
Piese de teatru
Filmografie
Premii și distincții
Președintele României Ion Iliescu i-a conferit actriței Adela Mărculescu la 7 februarie 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, Categoria D - "Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”
Cu Raluca Zamfirescu
Biografie Raluca Zamfirescu
Raluca Zamfirescu (n. 1 noiembrie 1924 — d. 21 decembrie 2008[2]) a fost o actriță română, fiica scriitorului George Mihail Zamfirescu și soția profesorului Ion Cojar.
Absolventă a Conservatorului de Artă Teatrală și a Facultății de Litere și Filosofie, Raluca Zamfirescu a jucat în numeroase spectacole, multe în regia soțului său, Ion Cojar, printre care: „Trei surori“, „O batistă în Dunăre“, „Gaițele“, „Domnișoara Nastasia“ și „Idolul și Ion Anapoda“ (ultimele două, pe texte ale tatălui său)[3]. A fost timp de 60 de ani actrița Teatrului Național din București
Teatru
· Cuconita Quaquer - Zoo sau asasinul filantrop de Jean Bruller (Vercors), regia Mihai Berechet, 1976
Teatrul Maria Filotti, Brăila
1945 - 1947
Teatrul Muncă și Lumină „Victor Ion Popa"
1943 - 1945
Premii și distincții
Președintele României Ion Iliescu i-a conferit actriței Raluca Zamfirescu la 29 noiembrie 2002 Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”
Paine amara - Claude Spaak
Elena Gronov Marinescu - Mircea Voda, Ciobanul
SFATURI UTILE 21 Decembrie
PRĂJITURI FESTIVE
Iubiţi prieteni,
Vin în ajutorul vostru prezentând câteva reţete de la începutul secolului XX, atunci când totul era natural, fără celebrele şi dăunătoarele E-uri.
Am selectat reţete pentru diferite posibilităţi financiare: unele ieftine, altele foarte scumpe; toate au o caracteristică – sunt bune!
Tort ieftin
Se freacă o lingură de unt proaspăt cu un pahar de zahăr şi trei gălbenuşuri.
Se adaugă apoi, cu încetul, un pahar de făină şi unul de lapte.
La urmă se pun cele trei albuşuri spumă.
Se coace la cuptor într-o formă unsă cu unt, sau în lipsa acesteia, într-o crăticioară potrivită cu dimensiunile unui tort, la fel, unsă.
Cremă de nuci
Se fierb 300 g nuci pisate în 2 decilitri de lapte şi 100 g zahăr, până se îngroaşă ca o cremă.
După ce s-a luat de pe foc se adaugă esenţă de rom şi o lingură de ciocolată rasă sau de cacao.
Dacă punem cacao trebuie să mărim cantitatea de zahăr la 150 g.
Glazură de ciocolată cu unt
Punem într-un vas pe marginea focului: 100 g ciocolată tăiată în bucăţi mici, 150 g zahăr şi ceva mai puţin de un decilitru de lapte.
După ce s-a topit se pune pe foc şi se lasă să dea câteva clocote.
Când e destul de legată, se adaugă unt proaspăt cât o nucă.
Se mai freacă puţin, cât se amestecă untul şi se toarnă caldă peste tort.
Tort Zacher
Se freacă 250 g unt până devine spumă.
Se adaugă pe rând 8 gălbenuşuri, 250 g zahăr, 125 g făină cernută şi 200 g ciocolată înmuiată pe marginea aragazului cu o lingură de apă.
La urmă se pune puţină coajă rasă de lămâie şi cele 8 albuşuri bătute spumă.
Din această compoziţie se coc două foi de mărime egală în tăvi bine unse cu unt.
Se pune între foi marmeladă, de care avem.
Se glasează cu ciocolată peste care se pune frişcă.
Tort alb Linzer
Se freacă 250 g unt proaspăt până devine spumă.
Se adaugă 8 gălbenuşuri răscoapte date prin sită şi 200 g de zahăr.
Se pune pe masa de aluat 250 g făină, se face loc la mijloc şi se pune untul frecat cu gălbenuşurile.
Se mai adaugă 200 g migdale curăţate şi date prin maşină şi puţină coajă rasă de lămâie.
Se face un aluat din toate aceste ingrediente din care se întind 3-4 foi de circa o jumătate de centimetru grosime, de mărimi egale, rotunde sau pătrate, după preferinţă.
Pe una din foi se fac, din loc în loc, adâncituri cu un degetar.
Se coc foile, separat, în tăvi presărate cu făină.
Când sunt gata, se aşază unele peste altele, punând între ele marmelada pe care o avem.
Foaia cu adânciturile o punem deasupra, iar în adâncituri se pun boabe de vişine din dulceaţă sau de cireşe albe, de caise verzi, de care avem prin casă.
Se presară cu zahăr pisat.
TRUFA DE CIOCOLATĂ
Se freaca 400 g zahar cu 200 g unt, se adauga pe rand - frecand in continuu - 10 galbenuşuri, 270 g faina, 100 g cacao (sau mai putina dupa gust) dizolvata in 2-3 linguri de lapte caldut, mirodenii - vanilie, rom etc. si cele 10 albuşuri. batute spuma tare.
O data cu faina se pot pune nuci prajite, fructe confiate, visine din visinata, stafide etc. Se tapeteaza o forma de tort sau o cratita de 3 l. cu ulei si faina si compozitia se tine in cuptorul incins in prealabil 15 - cinsprezece - minute la foc potrivit!
Tortul se coace pe margini, este foarte important sa nu lasam mai mult de 15 minute in cuptor ca sa ramana moale in mijloc - aceea este practic crema.
Nu se rastoarna - daca este in forma de tort se scoate marginea, iar daca este in cratita se va servi in ea.
Tortul se da la rece si se orneaza cu frisca. Este foarte gustos si aspectos!
GÂNDURI PESTE TIMP 21 Decembrie
Citate din autori diferiți:
Francis Scott Fitzgerald - Citate:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu