NICU STĂNESCU
Nicu Stănescu (n. 20 mai 1903, Ploiești – d. 17 aprilie 1971, București) a fost un reputat dirijor, compozitor, aranjor și violonist virtuoz român, important pentru formarea Orchestrei „Ciocârlia” (în 1946) și pentru conducerea timp de 20 de ani (în paralel cu Ionel Budișteanu) a Orchestrei „Barbu Lăutaru” din București (din 1949 până în 1970).
S-a născut în ziua de 20 mai 1903 la Ploiești, într-o veche familie de lăutari. Atât tatăl său, cât și bunicul, au fost membrii ai vestitului taraf al lui Dobrică Marinescu. Începe să învețe vioara de la tatăl său, Gheorghe Stănescu.
În perioada Primului Război Mondial învață de la fratele său, Gheorghe, care l-a pregătit pentru examenul de admitere la Conservatorul din București. Învață teorie muzicală cu Boris Koffler în Ploiești.
„Sfătuit de maestrul George Enescu care ocazional m-a ascultat, am intrat în Conservatorul de Muzică din București pe care l-am absolvit cu premiul I”—notează Nicu Stănescu într-o autobiografie predată lui Viorel Cosma pentru lexiconul interpreților români din anii '60.
Studiază vioara cu George Enescu între anii 1920 și 1924, iar apoi, la recomandarea acestuia, trece la clasa de vioară a profesoarei Cecilia Nițulescu-Lupu.
În cadrul Conservatorului studiază cu Faust Nicolescu (teorie-solfegiu) cu Ion Nonna Otescu (armonie). Beneficiază apoi și de îndrumarea lui Mihail Andricu (muzică de cameră), acesta fiind numit la catedră în ziua de 1 septembrie 1926, când Nicu Stănescu se afla în ultimul an de studii.
În 1927 termină Conservatorul și este angajat la Filarmonica București recomandat de George Enacovici, pe atunci unul din primii concert-maeștrii ai țării
Începe să cânte ca solist în diverse restaurante, alcătuindu-și apoi propria formație. Cântă la restaurantul Berbec din Poliești, dar și la cele din Capitală ca Bufet, Presei și Parcul Millea, la cel din urmă câștigându-și faima, cântând împreună cu clarinetistul Iliuță Rudăreanu.[4]
Începând cu 1939 începe să cânte alături de Grigoraș Dinicu la diferite evenimente, restaurante sau serate muzicale, relevantă fiind înregistrarea Horei staccato realizată de Grigoraș Dinicu, unde Nicu Stănescu apare ca vioară a II-a. Debutează discografic în același an, la casa de discuri His Master's Voice, cu piesele Sârba din căruță și Din spre ziuă.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (1942-1945), transmisiile radio îi popularizează numele alături de cele ale altor șefi de orchestră ca Grigoraș Dinicu, Petrică Moțoi, Ion Matache, Costică Tandin, Vasile Julea, Fănică Luca, Jean Marcu, Ionel Budișteanu, Victor Predescu ș.a.
În 1947 preia conducerea Orchestrei „Ciocârlia” a Sindicatului Artiștilor Instrumentiști, iar mai apoi Orchestra „Barbu Lăutaru” a Institutulu ide Folklor (1949-1970) și Orchestra populară a Comitetului Radio (1949-1953).
În 1949 realizează la Electrecord primele sale înregistrări proprii pentru această casă de discuri. Printre înregistrările sale se numără sârbe, jocuri, cântece de dragoste, „Hora lui Nicu Stănescu” și melodia țigănească „I-auzi lele popa toacă”.
Sub bagheta sa au evoluat importanți muzicanți precum: cântăreții Maria Tănase, Angela Moldovan, Maria Lătărețu, Ileana Sărăroiu, Ion Luican, Ioana Radu, Mia Braia, Maria Pietraru, Alexandru Grozuță, Gică Petrescu, Dona Siminică, Constantin Eftimiu, Ștefan Lăzărescu, Emil Gavriș, Dan Moisescu; naiștii Fănică Luca, Damian Luca, Radu Simion; clarinetiștii Luță Ioviță și Iliuță Rudăreanu; țambaliștii Mihai Ion Shină, Iancu Fieraru, Gheorghe Pandele, Andrei Pavel, Stela Marinescu-Ciuciu; cobzarii Ion Zlotea și Ion Păturică; acordeoniștii Marcel Budală, Ilie Udilă, Nicolae Crăciunescu; fluieriștii Ion Văduva, Damian Cârlănaru, Ion Vădeanu; taragotiștii Haralamb Ioviță și Ion Luță Ioviță etc.
Repertoriul lui Nicu Stănescu a însumat toate piesele „clasice lăutărești”, moștenite din secolul trecut, cât și melodii, romanțe și jocuri populare culese și prelucrate chiar de el, fie pentru instrument, fie pentru orchestră (de exemplu Hora Furtună)]
Din repertoriul său făceau piese culese de la reprezentanții muzicii populare și lăutărești a mahalalelor orășenești precum: Căruța poștei, Sârba de loc, Doina Jiului, Brâul pe șase, Geamparalele, Cimpoiul, Hora Pizzicato, Doina Oltului, Ciocârliapână la propriile lucrări ca Sârba de concert, Hora Miorița, Hora spiccată, Ceasornicul, Sârba de la Praga, Amintiri din Orient, la care se adăugau piesele lui Anton Pann, George Cavadia, Nicu Buică, George Boulanger, Grigoraș Dinicu, Marioara Fărcășanu, Alexandru Leon, Ionel Fernic etc
Talentul său componistic i-au permis prelucrări de anvergură orchestrală necunoscute în trecut. Având la dispoziție formații ample, de 50-70 de instrumentiști, dar mai ales bazându-se pe instrumentiști cu experiență adunați din toate zonele țării, Nicu Stănescu a încercat să împrumute lucrărilor populare o statură „simfonică” nouă.[7] Modifică mai multe melodii pentru a le propune o nouă sonoritate a jocului timbrelor, dialogurilor între partidele orchestrale, momentelor de solo-uri alternate cu cele de ansamblu (Hora Șapte scări, Ceasornicul, Anicuța neichii dragă, Căruța poștei, Suita de melodii ardelenești, Brâul, Ciuleandra, Fedeleșul, Mugur, mugurel)
Susține numeroase turnee în Cehoslovacia, Polonia, URSS, Bulgaria, Ungaria, Turcia, Irak, Siria, Austria, Iugoslavia, China, Anglia, RPD Coreeană, Elveția, Finlanda, Albania, India, Egipt, SUA, Italia, RD Germană, Franța, Belgia etc.[8]
La 5 octombrie 1970 la Sala Pleyel din Paris, Nicu Stănescu susține un program de muzică populară românească (împreună cu naistul Damian Luca) alături de fanfara Scot Guard și ansamblul rus de balalaici Ciaika (laureate cu Chitara de aur și de argint). Aici are bucuria să obțină Chitara de bronz la concursul internațional al Asiociației Franceze de Muzică Recreativă. Trecuseră aproape două decenii de la primul său premiu internațional dobândit la Praga (1949)
Moare la data de 14 aprilie 1971 la București, la vârsta de 68 de ani. Sicriul său a fost depus în holul Teatrului de Revistă Constantin Tănase de pe Calea Victoriei, unde a avut loc adunarea de doliu. Presa a publicat un comunicat oficial semnat de Ministerul Culturii, Filarmonica de Stat George Enescu, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor și Institutul de Etnografie și Folclor.[10]
Este înmormântat în cimitirul Reînvierea (fostul Pătrunjel) din Colentina, alături alți lăutari bucureșteni precum Costică Pompieru, Sava Pădureanu, Cristache Ciolac, Angheluș Dinicu, Ion Dinicu, Gheorghe Dinicu sau Grigoraș Dinicu
Distincții
A fost distins și încununat cu o suită de premii, decorații și titluri cucerite de-a lungul bogatei sale activități artistice:
- Premiul I la concursul pe țară al orchestrelor de muzică populară (1947)
- Laureat al Premiului de Stat, clasa I (pe anii 1950-1951)[
- titul de Artist emerit al R.P.R. (1954)
- medalia Ordinul „Muncii”, clasa a III-a (1954)
- titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”
- Ordinul „Meritul Cultural”, clasa a II-a (1968)
- Medalia „Chitara de bronz”, decernată de Academia Franceză de Muzică de Divertisment din Paris (1970).
Dincolo de aceste distincții, primește numeroase elogii și aprecieri din partea unor mari personalități de talie internațională precum Yehudi Menuhin, David Oistrah, Sviatoslav Richter, Igor Oistrah, Jacques Thibaud sau Fritz Kreisler, personalități în preajma cărora s-a aflat de nenumărate ori.
Discografie
Discografia violonistului și dirijorului Nicu Stănescu cuprinde discuri de ebonită, viniluri, benzi de magnetofon, CD-uri, care ce conțin înregistrări realizate în perioada 1939-1971 în București (His Master's Voice, Electrecord, Societatea Română de Radiodifuziune), Praga (Supraphon), Londra (Polydor), Hamburg (Europa LP) și Paris (Neuilly LP, EMI).
Producții românești
Discuri His Master's Voice
| An | Număr de catalog | Matriță | Format | Piese | Acompaniament |
|---|---|---|---|---|---|
| 1939 | JB 279[1] | OHR 405 OHR 406 | ebonită, single, 25 cm | Sârba din căruță Dinspre ziuă (horă) | orchestra Frații Stănescu |
Discuri Electrecord
| An | Număr de catalog | Format | Piese | Acompaniament |
|---|---|---|---|---|
| 1948 | 1687 | ebonită, 25 cm | Ciocârlia (solo vioară) Țarina dela Abrud | Orchestra „Ciocârlia”, dirijor Nicu Stănescu |
| 1948 | 1688 | ebonită, 25 cm | Ațica și Chindia Joc din Dolj și Sârba muncitorilor | Orchestra „Ciocârlia”, dirijor Nicu Stănescu Solo clarinet: C. Urlățeanu |
| 1953 | EPB 5021[2] | ebonită, 30 cm | Doina Oltului (solo vioară) | orchestră, dirijor, vioară : Nicu Stănescu |
| 1953 | EPA 1767[3] | ebonită, 25 cm | Troaca | O.M.P.R., dirijor Nicu Stănescu |
| 1953 | EPA 1772[4] | ebonită, 25 cm | Gaida (joc macedo-român)[5] | Orchestra „Barbu Lăutaru”, dirijor Nicu Stănescu Aranjament George Marcu |
| 1954 | EPA 1866 | ebonită, 25 cm | Joc de la Coșereni | Orchestra „Barbu Lăutaru”, dirijor Nicu Stănescu |
| 1954 | EPA 1884[6] | ebonită, 25 cm | Ca la Breaza | Orchestra „Barbu Lăutaru”, dirijor Nicu Stănescu |
| 1954 | EPA 1886[6] | ebonită, 25 cm | Sârba moldovenească | O.M.P.R., dirijor Nicu Stănescu |
| 1955 | EPB 5061[7] | ebonită, 30 cm | Jianul și Horă | Orchestra „Barbu Lăutaru”, dirijor Nicu Stănescu |
| 1955 | EPA 1956[8][9] | ebonită, 25 cm | Mugur, mugurel Hora Șapte scări | Orchestra „Barbu Lăutaru”, dirijor Nicu Stănescu |
| 1955 | EPA 1967[10] | ebonită, 25 cm | Chindia | O.M.P.R., dirijor Nicu Stănescu |
| 1956 | EPA 2011[11] | ebonită, 25 cm | Călușul oltenesc | Orchestra „Barbu Lăutaru”, dirijor Nicu Stănescu |
| 1956 | EPA 2012[12] | ebonită, 25 cm | Hora mărțișorului | Orchestra „Barbu Lăutaru”, dirijor Nicu Stănescu |
| 1956 | EPA 2014[9] | ebonită, 25 cm | Hora Staccato | Orchestra „Barbu Lăutaru”, dirijor Nicu Stănescu |
| 1956 | EPA 2015[8] | ebonită, 25 cm | Mușamaua | Orchestra „Barbu Lăutaru”, dirijor Nicu Stănescu |
| 1956 | EPA 2016[11][13] | ebonită, 25 cm | Călușarii și Brâul Hora furtună | Orchestra „Barbu Lăutaru”, dirijor Nicu Stănescu |
| 1956 | EPA 2022[14] | ebonită, 25 cm | Ciocârlia | Orchestra „Barbu Lăutaru”, dirijor Nicu Stănescu |
| 1956 | EPA 2090[13] | ebonită, 25 cm | Hora lăutărească (solo vioară) | Orchestra „Electrecord”, dirijor Ionel Budișteanu |
| 1956 | EPA 2091[15] | ebonită, 25 cm | Sârba tineretului (solo vioară) | Orchestra „Electrecord”, dirijor Ionel Budișteanu |
| 1956 | EPA 2092[9] | ebonită, 25 cm | Hora spicatto (solo vioară) | Orchestra „Electrecord”, dirijor Ionel Budișteanu |
| 1956 | EPA 2188[16] | ebonită, 25 cm | Joc din Romanați (solo vioară) | orchestră, dirijor, vioară : Nicu Stănescu |
| 1956 | EPA 2192[9] | ebonită, 25 cm | Hora Pizzicato (solo vioară) | orchestră, dirijor, vioară : Nicu Stănescu |
| 1956 | EPA 2201[17] | ebonită, 25 cm | Vârtecușul (solo vioară) | orchestră, dirijor, vioară : Nicu Stănescu |
| 1956 | EPA 2269[10] | ebonită, 25 cm | Cimpoiul (solo vioară) | Orchestra „Electrecord”, dirijor Ionel Budișteanu |
| 1956 | EPA 2288[18] | ebonită, 25 cm | Zdrobuleanca (solo vioară) | Orchestra „Electrecord”, dirijor Nicu Stănescu |
| 1956 | EPC 105[19] | vinil, EP, 17 cm | 4. Cimpoiul | Orchestra „Electrecord”, dirijor Ionel Budișteanu |
| 1956 | EPC 109[19] | vinil, EP, 17 cm | 4. Sârbă de concert | Orchestra „Electrecord”, dirijor Ionel Budișteanu |
| 1957 | EPD 1[20] | vinil, LP, 25 cm | 4. Hora furtună | Orchestra „Barbu Lăutaru”, dirijor Nicu Stănescu |
| 1957 | EPD 4[21] | vinil, LP, 25 cm | 3. Mușamaua 5. Călușul oltenesc 9. Ca la Breaza | Orchestra „Barbu Lăutaru”, dirijor Nicu Stănescu |
| 1957 | EPA 2389 | ebonită, 25 cm | Ciocârlia (solo vioară) Brâulețul (solo vioară) | orchestră, dirijor, vioară : Nicu Stănescu |
| 1957 | EPC 122[22] Interpreți de muzică populară romînească. Nicu Stănescu - vioară | vinil, EP, 17 cm |
1. Ciocârlia
2. Brâulețul 3. Cimpoiul 4. Sârbă de concert | orchestra Nicu Stănescu (1,2) Orchestra „Electrecord”, dirijor Ionel Budișteanu (3,4) |
| 1960 | 45-EPC 218[23] Muzică populară romînească | vinil, EP, 17 cm | 2. Hora șapte scări 3. Chindia | Orchestra „Barbu Lăutaru”, dirijor Nicu Stănescu |
| 1961 | EPE 052[24] | vinil, LP, 30 cm | 1. Ca la Breaza 16. Brâul lui Nicu Stănescu | Orchestra „Barbu Lăutaru”, dirijor Nicu Stănescu |
| 1961 | EPE 053[25] | vinil, LP, 30 cm | 4. Ciocârlia (solo vioară) 8. Chindia | orchestra Nicu Stănescu (4) Orchestra „Barbu Lăutaru”, dirijor Nicu Stănescu (8) |
| 1962 | EPE 093[25] Concert de muzică populară românească | vinil, LP, 30 cm |
2. Mugur, mugurel
3. Hora „Șapte scări” 6. Pelin beau, pelin mănânc 8. Ca la Breaza 10. Chindia 11. Brâul lui Nicu Stănescu | Orchestra „Barbu Lăutaru”, dirijor Nicu Stănescu |
| 1966 | EPD 1110[26] Nicu Stănescu - vioară | vinil, LP, 25 cm |
1. Hora lui Nicu Stănescu
2. Supărată-mi ești puicuță 3. Hora boldenească 4. Leliță Floare 5. Sârbă lăutărească 6. Horă din spre ziuă 7. Coboară puică, coboară și Dă-mi boierule nevasta 8. Hora fetelor | orchestră, dirijor, vioară : Nicu Stănescu |
| 2013 | EDC 1070 Comori ale muzicii lăutărești | compact disc |
1. Hora lăutărească (Nicu Stănescu)
2. Sârbă de concert (Nicu Stănescu) 3. Coboară, puică coboară și Dă-mi boierule țiganca 4. Sârbă lăutărească 5. Fericitul pădurar 6. Hora pizzicato 7. Leliță Floare 8. Brâul lui Nicu Stănescu (Nicu Stănescu) 9. Hora boldenească 10. Joc din Romanați 11. Doina Oltului 12. Vârtecușul 13. Se mărită Leana noastră 14. Brâuletul lui Nicu Stănescu (Nicu Stănescu) 15. Hora lui Nicu Stănescu (Nicu Stănescu) 16. Suparată-mi ești puicuță 17. Hora fetelor 18. Miorița - horă de concert (Nicu Stănescu) 19. Hora dinspre ziuă 20. Hora spiccato (Nicu Stănescu) 21. Cimpoiul 22. Ciocârlia (Angheluș Dinicu) |
orchestra Nicu Stănescu (1,3-7,9-12,14,16-19,22)
Orchestra „Electrecord”, dirijori: Ionel Budișteanu (2,21), Nicu Stănescu (8,15) Orchestra „Desrobirea”, dirijor Nicu Stănescu(13) Orchestra „Barbu Lăutaru”, dirijor Ionel Budișteanu (20) Nicolae Crăciunescu - acordeon și Alexandru Sandu - clarinet (8) |
Societatea Română de Radiodifuziune
| Anul înreg. | Format | Piesă | Acompaniament | Note |
|---|---|---|---|---|
| 1953 | bandă magnetică | Chindia | O.M.P.R., dirijor Nicu Stănescu | transpusă pe discul Electrecord EPA 1967 |
| 1953 | bandă magnetică | Sârba moldovenească | O.M.P.R., dirijor Nicu Stănescu | transpusă pe discul Electrecord EPA 1887 |
| 1953 | bandă magnetică | Troaca | O.M.P.R., dirijor Nicu Stănescu | transpusă pe discul Electrecord EPA 1767 |
| 1953 (?) | bandă magnetică | Brâul ploieștenilor | O.M.P.R., dirijor Nicu Stănescu | |
| 1953 (?) | bandă magnetică | Breaza | O.M.P.R., dirijor Nicu Stănescu | |
| 1953 (?) | bandă magnetică | Breaza de la Comarnic | O.M.P.R., dirijor Nicu Stănescu | |
| 1953 (?) | bandă magnetică | Breaza de la Măgurele | O.M.P.R., dirijor Nicu Stănescu | |
| 1953 (?) | bandă magnetică | Cântec de dragoste și Petrișorul (Joc din Dâmbovița) | O.M.P.R., dirijor Nicu Stănescu | |
| 1953 (?) | bandă magnetică | Ca la noi la București | O.M.P.R., dirijor Nicu Stănescu | |
| 1953 (?) | bandă magnetică | Geamparalele de la Dunăre | O.M.P.R., dirijor Nicu Stănescu | |
| 1953 (?) | bandă magnetică | Hora din spre ziuă | O.M.P.R., dirijor Nicu Stănescu | |
| 1953 (?) | bandă magnetică | În grădină lui Ion (Ferice de pădurar) | O.M.P.R., dirijor Nicu Stănescu | |
| 1953 (?) | bandă magnetică | Sârba de la Medgidia | O.M.P.R., dirijor Nicu Stănescu | |
| 1953 (?) | bandă magnetică | Sârba lui Nicu Stănescu | O.M.P.R., dirijor Nicu Stănescu | |
| 1967 | bandă magnetică | Șapte văi și-o vale adâncă | O.M.P.R., dirijor Radu Voinescu | |
| indisp. | bandă magnetică | O horă | O.M.P.R., dirijor Constantin Mirea |
Producții străine
Discuri Supraphon
Înregistrări efectuate în Praga, Cehoslovacia.
| An | Număr de catalog | Format | Piese | Acompaniament |
|---|---|---|---|---|
| 1953 | LPM 141 Rumanian Folk Songs and Dances | vinil, LP, 25 cm | A4. Ca la Breaza și Călușul oltenesc B2. Călușarii și Ciocârlia (solo vioară Nicu Stănescu) | Orchestra „Barbu Lăutaru”, dirijor Nicu Stănescu (A4, B2) |
| 1956 | LPM 287 Rumanian Folk Songs and Dances | vinil, LP, 25 cm | A4. Jocul de la Coșereni (aranjor Nicu Stănescu) B3. Cimpoiul (solo vioară Nicu Stănescu) | Orchestra „Barbu Lăutaru”, dirijori: Nicu Stănescu (A4), Ionel Budișteanu (B3) |
Discuri Artia
Discurile cu numerele de catalog ALP 105 și ALP 106 sunt reeditări ale discurilor Supraphon de mai sus.
| An | Număr de catalog | Format | Piese | Acompaniament |
|---|---|---|---|---|
| 1959 | ALP 105 Roumanian Folk Songs and Dances Volume No. 1 | vinil, LP, 25 cm | A1. Ca la Breaza și Călușul oltenesc B1. Călușarii și Ciocârlia (solo vioară Nicu Stănescu) | Orchestra „Barbu Lăutaru”, dirijor Nicu Stănescu (A1, B1) |
| 1959 | ALP 106 Roumanian Folk Songs and Dances Volume No. 2 | vinil, LP, 25 cm | A5. Cimpoiul (solo vioară Nicu Stănescu) B2. Jocul de la Coșereni (aranjor Nicu Stănescu) | Orchestra „Barbu Lăutaru”, dirijori: Ionel Budișteanu (A5), Nicu Stănescu (B2) |
| 1960 | ALP 116 Rumania, Rumania | vinil, LP, 25 cm | 10. Ciocârlia (solo vioară) | orchestra Nicu Stănescu |
Discuri Period
| An | Număr de catalog | Format | Piese | Acompaniament |
|---|---|---|---|---|
| indisp. | SPL 1616 Rumanian Folk Songs and Dances vol. 3 | vinil, LP, 30 cm |
B1. Hora mărțișorului (Gr. Dinicu)
B5. Pandele's Syrba (Sârba lui Pandele) B6. Storm Hora (Hora Furtună) B7. Syrba from Medgidia (Sârba de la Medgidia) |
Discuri Request Records
Reeditare a discului Period:
| An | Număr de catalog | Format | Piese | Acompaniament |
|---|---|---|---|---|
| indisp. | SRLP 8114 Muzica Romaneasca Music of Roumania | vinil, LP, 30 cm |
Discuri Polydor Special
Înregistrări efectuate în Londra, Regatul Unit.
| An | Număr de catalog | Format | Piese | Acompaniament |
|---|---|---|---|---|
| 1968 | 236 599 Nicu Stănescu and his Rumanian Gypsy Orchestra | vinil, LP, 30 cm |
1. Ca la noi la București
2. Călușarii 3. Învârtită / Ana Lugojana (solo clarinet) 4. Hora la stânga / Hora beaților 5. Sârba de la Iași (solo țambal) 6. Hora lăutărească / Sârba fetițelor (solo nai) 7. Sârba lui Ilie / Spoitoreasa 8. Bălășica - joc 9. Hora staccato (solo vioară) 10. Hora de la Bacău / Sârba în căruță 11. Joc: Brâul pe 6 (solo vioară) 12. Breaza ca la Prahova | orchestra:
Nicu Stănescu - vioară
Damian luca - nai Nicolae Vișan - țambal Natyi Zoly - clarinet Chiriac Virgil - contrabas Gaston Ursu - pian Ion Cristinoiu - baterie |
Discuri Europa LP
| An | Număr de catalog | Format | Piese | Acompaniament |
|---|---|---|---|---|
| 1969 | ST-E 329[27] Feurige Klänge vom Balkan | vinil, LP, 30 cm |
1. Breaza de la Comarnic
2. Aseară ți-am luat basma (voce: Ileana Sărăroiu) 3. Munte, munte, brad frumos / Sârba lui Buică (solo nai) 4. Sanie cu zurgălăi (voce: Ileana Sărăroiu) 5. Doina oltenească și horă (solo țambal) 6. Sârba Bălășica 7. Purtata bănățeană (solo clarinet) 8. Joc de doi ca în Banat 9. Geamparalele din Dobrogea 10. Izvoraș cu apă rece (voce: Ileana Sărăroiu) 11. Drag mi-e să trăiesc pe lume / Sârba fetițelor (solo nai) 12. Vecină, vecină (voce: Ileana Sărăroiu) 13. La cules de cucuruz (solo țambal) 14. Geampara, geampara (voce: Ileana Sărăroiu) 15. Ciocârlia 16. Călușarii oltenești | orchestra:
Nicu Stănescu - vioară
Damian Luca - nai Nicolae Vișan - țambal Zoltan Natyi - clarinet Chiriac Virgil - contrabas Gaston Ursu - pian Ion Cristinoiu - baterie |
| 1969 | ST-E 330[27] Von den Karpaten zum Schwarzen Meer | vinil, LP, 30 cm |
1. Pandelașul (voce: Ileana Sărăroiu)
2. Cântecul dorului și două sârbe (solo nai) 3. Hăulita (voce: Ileana Sărăroiu) 4. Sârba (Hora pizzicato) (solo vioară) 5. Aseară vântul bătea (voce: Ileana Sărăroiu) 6. Doina și fusul (solo țambal) 7. Ca la noi la București 8. Cât e soarele de sus (voce: Ileana Sărăroiu) 9. Sârba din căruță (solo vioară) 10. Ia uitați-vă feciori și Uite mamă Ionel (voce: Ileana Sărăroiu) 11. Doina Oltului și horă (solo vioară) 12. Foaie verde bob negară (voce: Ileana Sărăroiu) 13. Hora românească (solo țambal) 14. Potpuriu ardelenesc (solo clarinet) | orchestra:
Nicu Stănescu - vioară
Damian luca - nai Nicolae Vișan - țambal Zoltan Natyi - clarinet Chiriac Virgil - contrabas Gaston Ursu - pian Ion Cristinoiu - baterie |
Discuri Neuilly LP
| An | Număr de catalog | Format | Piese | Acompaniament |
|---|---|---|---|---|
| 1970 | P 2029 La flûte roumaine de Damian Luca avec Nicu Stănescu et son orchestre folklorique roumain | vinil, LP, 30 cm |
1. Sârba lui Ilie
2. Mărie și Mărioară 3. Sârba tineretului 4. Joaca fetelor 5. Geamparalele pe loc 6. Orientală 7. Sârba de la Slatina 8. Hora Lapiaeselor / Trecui printre zorele 9. Spune măiculiță spune 10. Avant de mourir 11. Brâul pe opt | orchestra Nicu Stănescu |
Discuri EMI Music
| An | Număr de catalog | Format | Piese | Acompaniament |
|---|---|---|---|---|
| 1970 | EMI C 054-11362 L'Eblouissante flute de pan Roumaine de Damian Luca avec Nicu Stănescu et son orchestre | vinil, LP, 30 cm |
1. De când ne-a aflat mulțimea / Hora Dâmboviței / Sârba lui Budală
2. Măi băiete, băiețele 3. Doina ardelenească / Hora de la Văleni 4. Leliță Floare 5. Sârba Ploieștenilor 6. Anicuța neichii dragă / Hora lui Nicu Stănescu 7. Cântec moldovenesc / Sârba fetițelor 8. Foaie verde untdelemn 9. Sârba dobrogeană 10. Mugur, mugur, mugurel / Brâul lui Nicu Stănescu 11. Doina ca la Sibiu / Hora lui Dinicu / Fedeleșul / La cârciuma din șosea / Sârba lui Buică | orchestra:
Nicu Stănescu - vioară
Damian Luca - nai Ștefan Bibescu - vioară Andrei Pavel - țambal Nicolae Crăciunescu - acordeon Gheorghe Voicu - contrabas |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu