RELIGIE ORTODOXĂ 30 August
+) Sf Ier Varlaam, mitropolitul Moldovei; Sf Ier Ioan de la Rașca și Secu, episcopul Romanului; Sf Ier Alexandru, Ioan și Pavel cel Nou, patriarhii Constantinopolului
Sf Ier Varlaam, mitropolitul Moldovei
Sfantul Mitropolit Varlaam a pastorit Mitropolia Moldovei intre anii 1632-1653, in timpul domnitorilor Alexandru Ilias, Miron Barnovschi, Moise Movila si Vasile Lupu.
Provenind dintr-o familie de razesi, care se numea Motoc, din Borcesti, sat disparut situat langa Targu-Neamf, Mitropolitul Varlaam s-a nascut in jurul anului 1590. Numele sau de botez a fost Vasile.
Din tinerete si-a indreptat pasii spre Schitul Zosim de pe valea paraului Secu, unde a invatat carte si limbile slavona si greaca. Pe aceeasi vatra, Vornicul Nestor Ureche si sotia sa Mitrofana au ctitorit in 1602 Manastirea Secu in care a inceput sa functioneze si o scoala.
Tanarul Vasile Motoc a intrat in obstea noii manastiri, unde a fost calugarit cu numele de Varlaam. Fiind bun povatuitor, a fost numit egumen al manastirii. Cu multa osardie, cuviosul Varlaam s-a adancit in tainele cartilor, traducand Scara (Leastvita) Sfantului Ioan Scararul (1618). Apoi, pentru stradaniile si virtutile sale el a fost cinstit cu rangul de arhimandrit.
Ajungand sfetnic de incredere al domnitorului Miron Barnovschi, in anul 1628, arhimandritul Varlaam este trimis la Kiev si Moscova in vederea cumpararii de icoane pentru manastirile Dragomirna si Barnova si pentru biserica ctitorita de domnitor in Iasi. Savarsind aceasta, Varlaam s-a intors in tara, dar primind vestea mortii Mitropolitului Anastasie Crimca (1629) si pe cea a inlaturarii domnului Miron Barnovschi, s-a retras la Manastirea Secu.
In anul 1632, in timpul domniei voievodului Alexandru Ilias, prin lucrarea lui Dumnezeu, arhimandritul Varlaam a fost chemat sa pastoreasca Mitropolia Moldovei in locul Mitropolitului Atanasie (1629-1632), care s-a mutat la cele vesnice si a fost inmormantat la Manastirea Bistrita, Neamt.
Noul Mitropolit unea invatatura cu rugaciunea si cuvantul intelept cu fapta cea buna. In timpul pastoririi invatatului Mitropolit Varlaam, Mitropolia Moldovei s-a bucurat de mult ajutor din partea binecredinciosului domnior Vasile Lupu.
Sprijinit si de Sfantul Mitropolit Petru Movila al Kievului, Mitropolitul Varlaam a infiintat prima tipografie romaneasca din Moldova, in anul 1640, pe care a instalat-o la Manastirea "Sfintii Trei Ierarhi" din lasi.
Intelept aparator al dreptei credinte si al unitatii Bisericii Ortodoxe in vremuri tulburi, Mitropolitul Varlaam s-a ocupat indeaproape de organizarea Sinodului de la lasi din anul 1642, care a indreptat si aprobat Marturisirea de credinta alcatuita de Mitropolitul Petru Movila al Kievului in 1638, pentru a da clerului si credinciosilor ortodocsi o calauza in lupta lor impotriva ratacirilor de la Sfanta Traditie a Bisericii.
Vrednicul Mitropolit Varlaam al Moldovei era pretuit atat in tara, cat si in afara ei. Astfel, pentru evlavia si intelepciunea sa, Mitropolitul Varlaam s-a numarat, in anul 1639, intre cei trei candidati propusi pentru ocuparea scaunului de Patriarh ecumenic al Constantinopolului.
Ca un pastor bun si harnic, Mitropolitul a tiparit la Iasi mai multe carti de slujba si de aparare a credintei ortodoxe, si anume: Cazania, Cele sapte taine, Raspunsul impotriva catehismului calvinesc, Pravila, Paraclisul Nascatoarei de Dumnezeu si altele.
Lucrarea sa intitulata Cazania sau Carte romaneasca de invatatura la duminicile de peste an, la praznice imparatesti si la sfinti mari (1643) a fost prima carte romaneasca tiparita in Moldova, numarandu-se pana astazi intre cele mai de seama scrieri din istoria vechii culturi romanesti. Ea s-a raspandit in toate provinciile romanesti, dar mai ales in Transilvania, unind in cuget si credinta pe romanii locuind de o parte si de alta a muntilor Carpati.
In timpul pastoririi Mitropolitului Varlaam al Moldovei a fost zidita frumoasa biserica a Manastirii "Sfintii Trei Ierarhi" din Iasi, ctitoria cea mai de seama a a domnitorului Vasile Lupu. In aceasta biserica, sfintita in anul 1639, Mitropolitul Varlaam slujea adeseori si binevestea Evanghelia lui Hristos cu ravna si intelepciune.
In anul 1641, in aceasta biserica, evlaviosul Mitropolit Varlaam a asezat moastele Cuvioasei Parascheva, daruite domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenica de Constantinopol, in semn de recunostinta pentru ajutorul oferit de el acesteia, in vremea Patriarhului ecumenic Partenie. Prin evlavia sa, Mitropolitul Varlaam a sporit mult in randurile credinciosilor cinstirea Sfintei Cuvioase Parascheva.
Pentru a intari credinta ortodoxa si a-i lumina pe tineri, Mitropolitul Varlaam l-a indemnat pe domnitorul Vasile Lupu sa intemeieze la lasi, in anul 1640, prima scoala de grad inalt din Moldova, dupa modelul Academiei duhovnicesti de la Kiev, infiintata acolo de Sfantul Ierarh Petru Movila.
Noul asezamant de cultura din Moldova, in care se preda in limbile greaca, slavona si romana, se afla in incinta Manastirii "Sfintii Trei Ierarhi" din Iasi, avand la inceput si profesori trimisi de Mitropolitul Petru Movila al Kievului, ca semn ca nu si-a uitat patria sa, Moldova.
Dupa ce domnitorul Vasile Lupu a pierdut scaunul domnesc in anul 1653, Mitropolitul Varlaam, dornic de liniste si de rugaciune, s-a retras la manastirea sa de metanie, Secu, dupa cum marturiseste cronicarul Miron Costin, Vrednicul Mitropolit a mai trait patru ani, in smerenie, in rugaciune si in vietuire sfanta, stramutandu-se la vesnicele locasuri catre sfarsitul anului 1657. Toate cele agonisite in timpul vietii sale le-a daruit Manastirii Secu.
Marele Mitropolit Varlaam al Moldovei a fost inmormantat in zidul de miazazi al bisericii Manastirii Secu.
Pentru ravna sa in apararea dreptei credinte, pentru vietuirea sa sfanta si pentru lumina duhovniceasca pe care a daruit-o poporului roman dreptcredincios, la propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, in data de 12 februarie 2007, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a inscris in randul sfintilor din calendar pe invatatul Mitropolit Varlaam al Moldovei, cu zi de pomenire la 30 august.
Sf Ier Ioan de la Râșca și Secu, episcopul Romanului
Acest vrednic fiu al neamului românesc şi strălucit ierarh al Bisericii Moldovei a trăit în veacul al XVII-lea, fiind contemporan şi prieten apropiat al Mitropoliţilor Varlaam şi Dosoftei. S-a născut în ţinutul Vrancei (pe atunci numit ţinutul Putnei), din neam de răzeşi, din binecredincioşii părinţi Gheorghe şi Anastasia. Din tinereţe a dorit viaţă călugărească.
Rudenia sa, Varlaam Moţoc, viitorul mitropolit al Moldovei, îşi petrecea viaţa călugărească în osteneli sfinte la Mănăstirea Secu. Aflând de râvna şi dorinţa tânărului, l-a dus în obştea Mănăstirii Râşca, rectitorită de vornicul Costea Băcioc, prietenul apropiat al lui Varlaam. Aici, la Râşca, tânărul vrâncean a fost călugărit de egumenul Agafton, în jurul anului 1630.
În anul 1632, Varlaam ajunge mitropolit al Moldovei, iar după câţiva ani îl mută pe călugărul Ioan de la Mănăstirea Râşca la Mănăstirea Secu, dându-i chilia, cărţile şi lucrurile pe care mitropolitul le păstra în mănăstirea sa de metanie. Ioan, care vieţuise la Râşca aproximativ 18 ani, nu a uitat niciodată în viaţă mănăstirea în care a fost călugărit, contemporanii şi urmaşii numindu-l „Ioan de Râşca”.
La Mănăstirea Secu, Ioan a stat sub ascultarea egumenilor Nechifor şi Ghedeon, acesta din urmă fiind ctitorul Schitului – azi Mănăstirea – Sihăstria, şi apoi, în două rânduri, mitropolit al Moldovei.
În anul 1641, Domnitorul Vasile Lupu, sfătuit de Mitropolitul Varlaam, înfiinţează în Cetatea Neamţului o mică mănăstire, cu hramul Sf. Ierarh Nicolae. În Cetate se adăposteau, în vremuri de restrişte, familia domnitorului şi alte familii boiereşti din Moldova. Aici era adăpostit şi tezaurul ţării. De aceea, Mitropolitul Varlaam a aşezat la egumenia acestei mănăstiri-cetate pe omul său de încredere şi rudenia sa, Ioan „de la Râşca” de la Mănăstirea Secu, smerit călugăr, mare rugător şi postitor.
Ioan a fost egumen la Mănăstirea din Cetatea Neamţului până în anul 1665. El a botezat-o, afundat în 1650, pe fiica lui Joldea, armaşul cetăţii, cea care avea să fie, peste ani, marea sihastră, Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla, şi el i-a fost duhovnic şi îndrumător până la vârsta de 16 ani, îndemnând-o să aleagă viaţa monahală. În toţi aceşti ani, el a povăţuit cu blândeţe pe străjerii Cetăţii, săvârşind şi pentru ei Sfânta Liturghie, fie în paraclisul Cetăţii, renovat de Vasile Voievod, fie în bisericuţa metocului Cetăţii din satul străjerilor, ctitorită de acelaşi milostiv Domnitor şi care avea patron tot pe Sf. Nicolae. În cele din urmă zile ale Mitropolitului Varlaam, egumenul Ioan din Cetate se afla în chilia acestuia de la Secu, ascultându-i ultimele dorinţe şi poveţe, iar după mutarea sa la Domnul, l-a aşezat în mormântul de lângă zidul bisericii.
În anul 1666, Mitropolitul Ghedeon, aflat pentru a doua oară în scaunul mitropolitan, l-a aşezat, pentru un an de zile, egumen la Mănăstirea Secu. Unul dintre vieţuitorii acestei mănăstiri, Arhim. Dionisie Udişteanu, îl descrie pe egumenul Ioan astfel: „… ucenic al Mitropolitului Varlaam, bun cunoscător al limbii slavone, foarte smerit, având o viaţă pilduitoare şi cu realizări mari în activitatea sa”.
În anul 1667, Ioan este ales, hirotonit şi instalat episcop al Huşilor, Episcopie ce purta grijă de credincioşii din Ţara de Jos a Moldovei, de pe ambele maluri ale Prutului. Aici, Ioan a păstorit timp de şapte ani, în vremuri grele, când turcii şi tătarii prădau, deseori, aceste locuri. Vlădica Ioan era milostiv, gata oricând să aline orice durere. Era foarte îndrăgit şi respectat de ceilalţi ierarhi moldoveni, mai cu seamă de Sfântul Ierarh Dosoftei, în acea perioadă episcop la Roman, iar după câţiva ani mitropolit, al Moldovei.
Din anul 1674 şi până la fericita sa mutare la Domnul, în anul 1685, Ioan a păstorit Episcopia Romanului, înfiinţată de primii voievozi Muşatini ai Moldovei. Această eparhie se bucura de deosebită cinste, ierarhilor dându-li-se uneori titlul de arhiepiscop sau chiar de mitropolit al Ţării de Jos. Şi aici, marele ierarh Ioan a dus o viaţă pilduitoare. Un Pateric al sfinţilor din Moldova-România, manuscris din anul 1888, ni-l descrie astfel: „Şi tot în anii aceştia şi preasfinţitul arhiepiscop Ioan au îndemnat pre lume a se minuna prin strălucitele şi sfintele sale nevoinţe. El mai întâi din tânără vârstă au îmbrăţişat orânduiala monahicească … şi petrecând viaţă sfântă şi plăcută lui Dumnezeu, de acolo s-au rânduit la scaunul arhiepiscopiei Romanului în anul 1674, unde iarăşi întru neîncetate nevoinţi şi întru înalte bunătăţi strălucind minunat! Şi petrecând cu smerenie adâncă, s-au mutat la vecinica odihnă”.
Cât timp a păstorit la Roman s-a ostenit ca, din puţina sa agoniseală, să ctitorească Mănăstirea Mera, în ţinutul său natal. La săvârşirea acestei frumoase fapte a fost ajutat de rudenia sa, vornicul Moţoc din Odobeşti. Mănăstirea Mera era destul de aproape de Mănăstirea Vărzăreşti, pustiită de slujitorii domneşti ai lui Matei Vodă Basarab şi părăsită de călugări. Episcopul Ioan a găsit de cuviinţă ca la această mănăstire să aşeze pe ucenica sa Teodora de la Cetatea Neamţului, împreună cu alte câteva călugăriţe. Purtând grijă de lucrările de la Mera, putea supraveghea şi liniştea călugăriţelor, ajutându-le totodată, cu cele necesare traiului.
Adânc impresionat de viaţa curată şi alesele nevoinţe ale episcopului Ioan, Sfântul Mitropolit Dosoftei, în cartea sa „Viaţa şi petrecerea sfinţilor”, îl numeşte arhiepiscopul cel sfânt şi minunat.
Înainte de moarte, Ioan a lăsat mitropolitului său puţinele bunuri pe care le avea.
În anul 1685 fericitul Ioan s-a mutat la Domnul. Sfântul Mitropolit Dosoftei, împreună cu ceilalţi ierarhi ai Moldovei, i-a făcut cuvenita prohodire şi l-au aşezat în mormântul de lângă biserica mare a Mănăstirii Secu. Lespedea mormântului său, peste care au trecut vitregiile vremurilor, stă şi astăzi mărturie deasupra locului unde odihnesc osemintele sale. Teodora, după ce şi-a condus duhovnicul pe drumul spre veşnicie, s-a retras în singurătate în Munţii Sihlei, urmând pilda vieţii duhovnicescului său părinte. Simţind sfinţenia vieţii şi ajutorul rugăciunilor sale, credincioşii dau cinstire cuvenită Sf. Ioan „de Râşca”, pe care şi noi cinstindu-l, lăudăm pe Dumnezeu Cel minunat întru Sfinţii Săi.
Sfinții Ierarhi Alexandru, Ioan și Pavel cel Nou, patriarhii Constantinopolului
Sfantul Alexandru a fost protopop si horepiscop pe vremea Sfantului Mitrofan, intaiul Patriarh al Constantinopolului, fiind infrumusetat cu toate faptele bune. Cand s-a adunat in Niceea intaiul Sinod a toata lumea, al Sfintilor Parinti, Patriarhul Mitrofan, neputand sa se duca la acel sobor, din pricina batranetilor si slabiciunii trupesti, a trimis pe acest Alexandru, aparator al dreptei credinte. El, sezand in sobor in locul patriarhului sau, s-a luptat mult pentru dreapta credinta impotriva raucredinciosului Arie. Dupa savarsirea Sinodului, Alexandru intorcandu-se din Niceea in Constantinopol, ingerul Domnului s-a aratat fericitului Mitrofan, spunandu-i ca i se apropie sfarsitul si poruncindu-i sa-l lase dupa sine ca patriarh pe Alexandru, zicand: "Dupa zece zile iti vei lua cununa de la Dumnezeu, iar scaunul bisericesc sa-l ia, in locul tau, Alexandru, slujitorul tau".
Deci, a venit si dreptcredinciosul imparat, marele Constantin, impreuna cu alti parinti, ca sa cerceteze pe Sfantul Patriarh Mitrofan care era bolnav si zacea pe patul mortii.
Cand l-a intrebat pe cine il va binecuvanta sa primeasca scaunul patriarhiei dupa mutarea sa, Sfantul Mitrofan a raspuns: "Domnul mi-a descoperit ca dupa mine va lua scaunul patriarhiei Alexandru, impreuna slujitorul meu, cel vrednic de adevarata alegere si de darul Duhului Sfant". Asa s-a si intamplat.
Ducandu-se Sfantul Mitrofan la Domnul, a fost pus ca patriarh al Constantinopolului, Alexandru. El a pastorit bine turma cea cuvantatoare a lui Hristos si gonea lupii eretici si elini; pentru ca nu numai cu arienii avea mare lupta, dar si cu filosofii. Unii din acesti filosofi, indraznind, se apropiau de imparat si il certau, ca a lepadat credinta cea veche parinteasca, a lepadat legile romane si grecesti si a primit o credinta si o lege noua, care va fi, nu spre intarire, ci spre risipirea imparatiei. Ei rugau pe imparat sa le porunceasca sa intrebe de credinta pe Alexandru, episcopul lui; deci, imparatul a poruncit sa se faca intrebare. Alexandru, arhiereul lui Dumnezeu, desi era neinvatat in filosofia elineasca, insa, fiind plin de Duhul Sfant, nu s-a lepadat de intrebare.
Ducandu-se multi filosofi si voind toti sa se intrebe cu episcopul crestinesc, arhiereul i-a rugat sa aleaga pe unul din ei mai intelept si cuvantator si sa-l puna inaintea sa la intrebare, iar ceilalti sa asculte toti. Sfantul le zicea: "Altminteri nu voi putea eu, un singur om, sa va dovedesc la toti, cand veti striga si va veti galcevi; de aceea voi, filosofii, sa alegeti pe care il stiti ca este mai intelept". Deci, ei au ales unul si l-au pus inaintea arhiereului, iar ei singuri s-au gatit la ascultare cu luare aminte.
Incepand, Preasfintitul Patriarh Alexandru a zis catre filosof: "In numele Domnului meu Iisus Hristos, iti poruncesc sa taci!" Si indata i s-a legat limba filosofului si a ramas mut, neputand zice nimic.
Vazand aceasta, adunarea filosofilor s-a infricosat si s-a rusinat. Deci, unii din ei au fugit de rusine, iar altii au crezut in Hristos. Filosoful cel amutit, vazand prin amenintare ratacirea sa, iar credinta crestineasca aratandu-i-se a fi dreapta, a cazut la picioarele arhiereului si i s-a dezlegat limba din amutire, si cu mare glas a inceput a slavi pe Hristos si s-a botezat impreuna cu ceilalti prieteni ai sai. Atunci s-a facut bucurie imparatului si tuturor cre-dinciosilor, incat Dumnezeu, Care a daruit atita putere minunata placutului sau, se preamarea de toti.
Dupa aceea, Sfantul Alexandru a omorat cu rugaciunea si pe raucredinciosul Arie, pentru ca, trecand citiva ani de la Sinodul cel dintai a toata lumea si fiind chemat la Constantinopol acel eretic, a amagit cu viclesug pe dreptcredinciosul imparat Constantin, cand l-a intrebat de crede astfel, precum Sfintii Parinti au intarit in Sinodul din Niceea. Iar el, avand in san hartia ereticestii sale credinte, lovea cu dreapta pieptul, zicand: "Asa cred". Ca si cum invoindu-se cu credinta cea intarita in Niceea, iar cu gandul zicea: "Asa cred, precum am scris cu mana mea, si cum am in sanul meu". Jurandu-se inaintea imparatului ca asa crede, si imparatul nestiind un viclesug ca acela, a crezut cuvintele lui cele mestesugite; deci, l-a trimis la Preasfintitul Alexandru, poruncindu-i sa primeasca pe Arie intru impartasirea bisericeasca, ca pe un dreptcredincios.
Ziua de Duminica a fost randuita ca sa intre Arie in biserica spre impartasire. Sfantul Alexandru se lepada a-l primi pe el, ca pe un incepator de eresuri. Fiind simbata spre Duminica, in acea noapte arhiereul lui Dumnezeu, Alexandru s-a aruncat la rugaciune inaintea sfantului prestol si cu lacrimi se ruga lui Dumnezeu ca indata sa-i ia sufletul din trup, ca sa nu vada ziua aceea, in care Arie avea sa se apropie si sa ia impartasirea cu Sfintele Taine. Dar Dumnezeu, milostivindu-se spre Biserica Sa, a hotarat sa piarda pe Arie de pe pamantul celor vii.
Sfantul rugandu-se astfel lui Dumnezeu, dupa ce s-a facut ziua, s-a apropiat ceasul sfintei slujbe. El a vazut pe Arie ca venea din palatul imparatesc la biserica cu multa mandrie, inconjurat de boierii imparatesti, care erau de eresul lui si de o multime de oameni inarmati. Apropiindu-se de locul ce se numea "Targul lui Constantin", unde era un stalp de marmura, care avea pe sine coroana imparateasca, a cazut frica asupra lui de constiinta ce-l mustra pe el si de frica i-a venit nevoia cea trupeasca; deci, isi cauta loc ascuns. Din intamplare a aflat o privata a poporului, in care, intrand el, a fost lovit cu o durere cumplita la cele dinauntru si a crapat in doua ca si Iuda, iar matele lui au iesit prin sezut. Astfel a pierit cu ticalosie, lepadandu-si sufletul cu amar!
Vazand cei ce-l asteptau afara ca nu mai iese, au intrat la el si l-au gasit mort in privata, zacand in sange. Atunci indata s-a instiintat toata cetatea de cumplita moarte neasteptata a ereticului Arie. Deci, ereticii s-au rusinat, iar dreptcredinciosii s-au bucurat, ca Hristos, adevaratul Dumnezeu, este biruitorul vrajmasului si hulitorului. Preasfintitul Patriarh Alexandru, auzind de aceasta, a dat multumire lui Dumnezeu, Cel ce S-a milostivit spre Biserica Sa si a scapat-o de acel lup cumplit. Dreptcredinciosul imparat Constantin cel Mare, auzind de moartea lui Arie, s-a intarit mai mult in dreapta credinta, si dogmele Sinodului din Niceea le-a tinut pana la sfarsitul sau.
Astfel a fost primita inaintea lui Dumnezeu rugaciunea cea dreapta a lui Alexandru, marele arhiereu al lui Hristos, care, ca si cu o arma ascutita, a omorat pe vrajmasul Domnului. Deci, a facut praznuirea bisericii celei dreptcredincioase. Dupa aceea si Sfantul Grigorie Cuvantatorul lui Dumnezeu, in cuvantul sau catre constantinopolitani, il pomeneste, graind cu laude: "Adevar va zic voua, deoarece sunteti ucenici ai preaalesului Alexandru, ai marelui ierarh si propovaduitor al Preasfintei Treimi, care, cu cuvantul si cu lucrul a gonit ratacirea ereticeasca. Aduceti-va aminte de rugaciunile lui cele la fel cu ale Apostolilor, prin care a pierdut pe incepatorul si povatuitorul necurateniei, in locul la care vrednica era limba necurata, ca prin necinste sa se izbandeasca si prin moartea cea necinstita, care cu dreptate l-a ajuns, ca sa se mustre vesnic vatamarea cea purtatoare de moarte ereticeasca, care a pierdut multe suflete".
Acestea le-a grait Sfantul Grigorie spre lauda Sfantului Alexan-dru si spre defaimarea raucredinciosului Arie, aducand aminte de moartea cea necinstita a lui Arie, care s-a intamplat la acel loc necurat, prin rugaciunea Sfantului Alexandru. Caci, precum el a ocarat pe Fiul lui Dumnezeu, hulind dumnezeirea Lui cea intocmai puternica cu a Tatalui si de-a pururea fiitoare, tot asa ocara a luat prin moartea cea necinstita, izbandindu-se ocara prin ocara.
Sfantul Alexandru, pastorind Biserica lui Hristos ani indestulati, a ajuns la adanci batraneti; iar cand a fost aproape de sfarsit, oile cele cuvantatoare au inconjurat patul pastorului lor si-l intre-bau: "Parinte, cui ne lasi pe noi, fiii tai? Pe cine vei pune in locul tau, care, mergand pe urmele tale, ar putea sa indrepte bine Biserica?" Iar el, aratand spre cei doi barbati cinstiti, spre preotul Pavel si spre diaconul Macedonie, a zis: "De voiti sa aveti pastor invatator si stralucit prin fapte bune, alegeti-l pe Pavel; iar de voiti sa-l aveti numai frumos la fata si cu podoaba din afara cinstit, atunci alegeti-va pe Macedonie!" Acestea zicandu-le, Preasfintitul Patriarh Alexandru si-a dat sufletul, avand de la nasterea sa nouazeci si opt de ani.
Dupa dansul a luat scaunul patriarhal Sfantul Pavel, intaiul patriarh al Constantinopolului cu acest nume, a carui pomenire se cinsteste la 6 noiembrie. Sfantul Ioan care se numea Capadoc - caci era cu neamul din Capadocia -, a luat scaunul Patriarhiei Constantinopolului dupa Timotei cel raucredincios si la sfarsitul imparatiei lui Atanasie ereticul. El a fost ales la acea inalta dregatorie fara sa vrea, si ridicat de poporul cel dreptcredincios mai mult decat cu puterea imparateasca; dar nu a avut pace de la raucredinciosul imparat pana la sfarsitul lui, fiind urat si gonit de dansul.
Aceasta i se facea, fiindca imparatul acela tinea de eresul lui Sevir, mincinosul patriarh al Antiohiei, si potrivnicul Sinodului a toata lumea din Calcedon al Sfintilor Parinti. Ereticul Sevir, urmand lui Dioscor si lui Eutihie, care au fost goniti de la Sinod si dati anatemei, zicea ca o fire este in persoana lui Hristos, cuvantul si trupul s-ar fi amestecat prin intrupare intr-o fire, iar nu dupa cum ne-au invatat Sfintii Parinti sa credem, ca in persoana lui Hristos sant doua firi, precum canta si Biserica; Dumnezeu fiind din fire si cu firea facandu-se om pentru noi, nu in doua fete fiind despartit, ci in doua firi neamestecate fiind cunoscut. Acelasi raucredincios si potrivnic al credintei celei drepte, birfea cum ca dumnezeirea Sfintei Treimi ar fi patimit pe cruce impreuna cu omenirea lui Hristos, si pentru aceea indraznea de adauga la cantarea: Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, si "Cel ce Te-ai rastignit pentru noi", mantuieste-ne pe noi.
De la acel ticalos Sevir a iesit erezia achefalitilor, adica a celor fara de cap, numindu-se astfel pentru ca n-au voit sa fie sub episcopii dreptcredinciosi, care stapaneau bisericile, dupa cum capul stapaneste celelalte madulare, ci fiecare singur se facea incepator si invatator, dupa mintea cea nebuna a capului lor. Murind episcopii cei raucredinciosi si preotii lor, la dansii nu mai era randuiala botezului dupa obiceiul bisericesc, nici a dumnezeiestii Liturghii, impartasindu-se din agnetul cel de multa vreme pregatit si pazit, al Trupului lui Hristos. Deci, adunandu-se in ziua Sfintelor Pasti si zdrobind acel agnet in parti mici, atunci fiecare isi alegea orice fel de credinta nedreapta voia, si, luind invataturii socotinta cea adevarata, invatau pe altii dupa mintea lor desarta. Deci multe alte eresuri au rasarit de la dansii, potrivnic unul altuia.
Despre acestea, Nichifor Calist, istoricul bisericesc grec, scria in cartea 18, cap. 45: "Din niste eretici ca aceia era si raucredinciosul imparat Atanasie, care a tulburat mult Biserica lui Dumnezeu, izgonind din scaunele lor pe ortodocsii arhierei. Si pe Sfantul Ioan, pus din nou patriarh al Constantinopolului, voia sa-l izgoneasca; dar l-a ajuns pe el judecata lui Dumnezeu, ca moartea i-a taiat viata lui". Dar, nu este cu necuviinta a pomeni aici de moartea acelui rau imparat, care a fost astfel: Cu putine zile inainte de pieirea sa, a vazut in vis un om infricosat, sezand pe scaun inalt si intru slava ca un judecator, si multi stand inaintea lui. Judecatorul acela avea in mainile sale o carte, pe care, deschizan-d-o, a gasit scris numele imparatului Anastasie, pe care aratandu-l imparatului, a zis: "Eu voiam sa te las sa traiesti mai mult; dar pentru necredinta ta voi sterge din viata ta paisprezece ani".
Aceasta zicand-o, a sters pe cel scris in carte, iar imparatul, cuprinzandu-se de frica mare, s-a desteptat din somn tremurand si, chemand pe unul din cei mai credinciosi sfetnici ai sai, anume Amantie, care era de un gand cu dansul in toate eresurile si rautatile, i-a spus lui cu mahnire vedenia visului. Amantie, auzind aceasta si inspaimantandu-se, a zis: "In noaptea aceasta am vazut si eu o vedenie infricosata: mi se parea ca stau in fata imparatestii tale fete, ca si cum as sluji, si iata o scroafa mare, alergand, m-a apucat de haina de deasupra si m-a trantit la pamant". Niste visuri infricosate ca acestea spunandu-si unul altuia, s-au inspaimantat si au chemat pe un vrajitor, anume Proclu. Ei i-au spus lui visele lor ca sa le talcuiasca; iar acel vrajitor le-a spus lor ca degrab vor muri. Deci, nu dupa multe zile un tunet cu fulgere grozave a lovit in palatele imparatesti si a ucis pe imparat, si astfel a pierit acel rau imparat.
Dupa moartea lui Anastasie, a fost ales la imparatie Iustin, barbat dreptcredincios si bun. Iar Amantie si ceilalti oameni rai ca dansul, ajutatori rautatii lui Anastasie si prigonitori ai Bisericii, cu dreapta judecata au fost dati la moarte. Astfel s-a implinit lui Anastasie si lui Amantie vedenia viselor lor. Dupa pieirea acelor vrajmasi ai Bisericii, a luat pace si Biserica lui Hristos si pastorii ei. Atunci si Preasfintitul Patriarh Ioan, cu dreptcredinciosul imparat Iustin, cel din nou ales, si cu tot poporul cel dreptcredincios, bucurandu-se pentru eliberarea Sfintei Biserici de sub jugul tiraniei, au cantat in biserica cantari de multumire si praznuire, si degraba chemand pe cei mai de aproape episcopi, patruzeci la numar, si alcatuind un sinod local, au dat anatemei pe Sevir, mincinosul patriarh al Antiohiei, si pe toti cei de un gand cu dansul. Iar Sinodul al patrulea a toata lumea din Calcedon, l-au intarit si l-au preamarit. El a petrecut celelalte zile ale vietii sale intru linistea Bisericii, binepastorind turma cea incredintata lui si placand lui Dumnezeu. Deci, petrecand pe scaun trei ani, s-a dus catre Domnul.
Sfantul Pavel care se cinsteste acum, al patrulea patriarh al Constantinopolului cu acest nume, era de neam din Cipru. El a luat scaunul dupa Nichita, ereticul luptator de icoane, in imparatia lui Leon, fiul lui Copronim.
Despre acest sfant se scrie astfel in viata lui Tarasie: "Pavel era barbat imbunatatit si dreptcredincios, dar fricos; caci, vazand marea chinuire pentru sfintele icoane, care se facea de raucredinciosul imparat multora din cei dreptcredinciosi, isi tainuia dreapta sa credinta si fara voie se impartasea cu ereticii. Dupa moartea acelui dreptcredincios imparat, a voit sa preamareasca dreapta inchinaciune a sfintelor icoane, dar n-a putut, de vreme ce nu avea ajutor deloc. Deci, lupta impotriva sfintelor icoane se intarise foarte mult in toata cetatea si in partile dimprejur, pentru aceasta el era foarte mahnit. Vazand ca nimic nu sporeste, a gandit sa lase scaunul patriarhiei, pe care nu a petrecut mai mult de patru ani. Deci, imbolnavindu-se, s-a dus in taina din casa patriarhiei la manastirea Sfantului Flor si a luat acolo sfanta schima. Degraba s-a auzit pretutindeni de aceasta si toti erau in mare mirare. Asemenea si imparateasa Irina s-a mahnit ca patriarhul a facut aceasta, nespunand nimanui. Ea a mers la dansul cu fiul sau, imparatul Constantin, si l-a intrebat: "O, parinte, de ce ai facut aceasta? Si pentru ce pricina?"
El a raspuns: "Boala mea si asteptarea cea degraba a mortii m-au adus pe mine in acest sfant chip al schimei. Dar mai vartos m-a silit pe mine sa las scaunul Patriarhiei, tulburarea bisericeasca, de vreme ce Biserica este bantuita de eresul luptatorilor de icoane si de reaua socoteala cea prelungita, am primit rana nevindecata multa vreme. Eu, ticalosul, de trei ori acum, cu mana mea si cu scrierea m-am invoit la acea ereticie; caci nici nu mi se putea mie sa scap de lanturile relei credinte, ci s-a intamplat si cu limba si cu mana de m-am legat intr-insele, de care lucru ma caiesc acum foarte mult. Iar ceea ce imi raneste sufletul cu mai multa si nemasurata mahnire este aceasta: Vad in toate partile pamantului, care este sub mana voastra, ca pravila credintei pazindu-se nemiscat si petrecand si veselindu-se in credincioasa invatatura, se instraineaza de Biserica noastra si pe noi ne gonesc de la sine, ca de la turma lui Hristos, ca pe niste oi straine.
De aceea ma lepad a fi pastorul adunarii ereticesti si am voit ca mai bine sa petrec in mormant, decat sa fiu supus anatemei date de sfintele patru scaune apostolesti. Dar, de vreme ce Dumnezeu a dat puterea sceptrului in mainile voastre, ca sa aveti imparateasca grija de turma crestineasca de sub cer, de aceea sa nu treceti cu vederea necazurile Bisericii voastre, nici sa n-o lasati pe ea sa petreaca mai mult in mahnirea cea nemangiiata, ci sirguiti-va ca Biserica iarasi sa-si primeasca vechea si buna sa podoaba. Nu lasati mai mult eresul cel urat, care a iesit ca un porc din padure, sa pustiasca si sa piarda via lui Hristos in vremea credincioasei voastre imparatii, si s-o spurce pe ea cu socoteala cea necredincioasa. Aveti lucrator iscusit, care poate sa lucreze strugurele adevaratei marturisiri, pe care storcandu-l in dumnezeiescul teasc al Bisericii adevarate, va umple paharul de intelepciune si va gati credinciosului popor bautura dreptei intelegeri".
Apoi l-au intrebat pe el: "Despre cine graiesti aceasta, parinte?" El a raspuns: "Pentru Tarasie, care este mai intai in sfaturile voastre cele imparatesti. El este puternic, cu toiagul intelegerii sa goneasca mincinoasele cuvinte cele ereticesti, sa pastoreasca bine turma cea cuvantatoare a lui Hristos si s-o adune in ograda dreptei credinte". Dreptcredincioasa imparateasa Irina si fiul ei, imparatul Constantin, auzind niste cuvinte ca acelea de la patriarhul Pavel, s-au dus mahniti. Iar Pavel a zis catre niste senatori care ramasesera la dansul: "O, n-as fi sezut eu niciodata pe acel scaun cand Biserica era tulburata de chinuitori si blestemata de cele patru scaune patriarhale. De nu se va aduna al saptelea sobor a toata lumea si de nu se va ridica eresul luptarii de icoane, nu va veti putea mantui". Senatorii au zis: "Dar pentru ce tu in vremea patriarhiei tale ai iscalit pentru lupta impotriva icoanelor?" Pavel a raspuns: "De aceea acum am luat pocainta, de vreme ce atunci m-am iscalit; deci, ma tem sa nu fiu pedepsit de Dumnezeu ca am tacut de frica si nu v-am spus voua adevarul. Insa acum ma caiesc si va zic ca nu va este voua nadejde de mantuire, de veti petrece in eresul acela".
Dupa putine zile, patriarhul Pavel a adormit cu pace. De atunci popoarele din Constantinopol au inceput a vorbi cu libertate si fara de temere si a se intreba cu ereticii despre sfintele icoane, de care, din vremea lui Leon Isaurul pana atunci, nu era cu putinta cuiva sa deschida gura spre apararea sfintelor icoane. Acestea stiindu-le despre cei trei arhierei care se cinstesc acum: Alexandru, Ioan si Pavel, slavim pe Dumnezeu in Treime, pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh. Amin.
Sfântul Alexandru, patriarhul Constantinopolului
De origine modesta si lipsit de stiinta cartilor, dar prin virtutile si harismele sale apostolice, sfântul Alexandru s-a aflat demn sa-l slujeasca pe sfântul Mitrofan (cf. 4 iunie), Arhispiscop al Bizantului, in calitate de preot al episcopului, iar mai târziu (314) ca episcop ajutator. Dupa victoria sfântului Constantin asupra lui Licinius, împaratul a organizat o intalnire oratorica intre Alexandru si ritorii pagâni din Bizant, care s-au vazut infrânti nu de discursul sfântului, ci de o minune ce a savârsit-o. Cum sfântul arhiepiscop Mitrofan era prea bolnav si prea batrân ca sa mai poata participa la primul Sinod Ecumenic de la Niceea (anul 325), l-a trimis pe Alexandru sa prezideze in locul lui. Dupa inchiderea lucrarilor Sinodului, împaratul Constantin a cerut la toti Purtatorii-de-Dumnezeu Parinti ce au stralucit in timpul lucrarilor sa vina la Constantinopol (oras pe care tocmai si l-a ales drept cetate imperiala) ca sa-l binecuvinteze. Un inger al Domnului i-a aparut in acele zile Sfântului Mitrofan, descoperindu-i ca avea sa-si incredintele Domnului sufletul sau in zece zile, si ca sa-l lase pe fericitul Alexandru arhiepiscop in locul lui. Parintii episcopi care se aflau la Constantinopol in acele zile s-au bucurat de aceasta veste si, dupa ce au slujit slujba de inmormântare a Sfântului Mitrofan l-au inscaunat in mod solemn pe sfântul Alexandru ca prim Episcop al noii capitale a Imperiului. In urma Sinodului de la Nicea, Sfantul Alexandru, care avea deja aproape 70 de ani, a continuat sa apare Credinta Ortodoxa in fata intrigilor lui Arie si a acolitilor sai. Unii au spus chiar ca sfântul Alexandru ar fi facut mai multe calatorii apostolice în Tracia, Macedonia, Tesalia si in insulele grecesti pentru a predica credinta Sinodului ortodox de la Niceea.
Convocat la Nicomidia pentru ca sa-si explice credinta, Arie (Arius) a reusit sa-l însele pe împarat semnând o marturisire de credinta în care se multumea sa spuna ca Fiul lui Dumnezeu este nascut înainte de toti vecii. Profitând deci de aceasta marturisire de credita, Arie a cerut atunci reintegrarea sa in Biserica. Sub presiunea lui Eusebiu de Nicomidia, împaratul a primit favorabil cererea sa si a cerut Episcopilor reuniti la sinodul din Tir sa o examineze (335). Acest sinod, compus in principal din partizani de-ai lui Arie, s-a intors cu rautate împotriva Sfântului Atanasie cel Mare (praznuit la 18 ianuarie împreuna cu Sfântul Chiril, amândoi arhiepiscopi ai Alexandriei, si la 2 mai - aducerea moastelor), pe care l-au tratat de vrajitor, de bruta si de semanator de discordie. Luând cunostiinta de toate acestea, sfântul Atanasie s-a îmbarcat în secret pe o corabie cu destinatia Constantinopol, unde a încercat in zadar sa vorbeasca cu împaratul, în timp ce sinodul de la Tir îl condamna la exil în Treves (orasul german Trier de azi). Arius a incercat sa revina la Alexandria, insa la aceasta veste o razmerita a izbucnit în osar contra lui, astfel încat împaratul la chemat la Constantinopol ca sa se împartaseasca cu sfântul Alexandru. Eusebiu de Nicomidia si ai sai au facut tot felul de presiuni asupra sfântului arhiepiscop ca sa slujeasca o Sfânta Liturghie in care sa se împartaseasca cu Arie ereticul. Atunci sfântul Alexandru s-a retras in biserica Sfânta-Irina si, îngenunchiind în fata sfântului jertfelnic, s-a rugat zi si noapte cu aceste cuvinte: "Doamne, daca Arie trebuie sa fie împacat cu Biserica, atunci slobozeste pe robul tau cu pace. Dar daca ai mila de Biserica Ta si nu vrei ca mostenirea Ta sa se faca de rusine, atunci ia-l pe Arie, pentru ca oamenii sa nu ia erezia drept Adevarata Credinta". Sâmbata, cu o zi inainte de duminica in care ar fi trebuie sa se petreaca aceasta slujba, pe când se gasea în piata lânga coloana de porfira ridicata de Constantin, Arie a fost brusc chemat de nevoile firesti, si pe când era la closet, matele au crapat în el, si acolo a si murit, în locul în care-si fac oamenii nevoile firii, lipsindu-se astfel si de împartasanie si de viata. Când a aflat aceasta veste, Sfântul Alexandru a dat slava lui Dumnezeu, nu pentru moartea aceluia, ci pentru ca Domnul si-a arata înca o data puterea Sa peste dorinta mai-marilor lumii acesteia. Totusi, cu aceasta tulburari nu au luat sfârsit, si sfântul Alexandru a trebuit sa continue sa lupte pentru Ortodoxie. A adormit în pace câteva luni dupa moartea Sfântului Constantin (337), la vârsta de 98 de ani, lasând în scaunul de la Constantinopol pe Sfântul Pavel (praznuit la 6 noiembrie).
ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI 30 August
A. GUSTĂRI
Ciuperci umplute (rece)
· 600 g ciuperci de mărime potrivită;
· ½ pahar ulei;
· 1 – 2 linguri pătrunjel verde;
· Sare;
· Piper măcinat
Ciupercile se curăţă, se scot picioruşele şi se spală în mai multe ape.
Pălăriile se aşază într-o cratiţă şi se sărează fiecare în parte după care se pune individual ulei în fiecare pălărie.
Se acoperă cratiţa cu un capac şi se lasă la foc mic să se înăbuşe.
Picioruşele se toacă mărunt şi se înăbuşe într-o crăticioară cu puţin ulei şi sare.
Când sunt moi şi scăzute bine se iau de pe foc, se adaugă pătrunjelul tocat fin, piperul măcinat şi sare după gust.
Se lasă să se răcească.
La fel şi pălăriile.
Cu acest amestec se umplu pălăriile şi se pot servi reci.
B. SALATE
Salată franţuzească
· 500 g cartofi fierţi;
· 150 g morcov;
· 150 g ţelină;
· 150 g mazăre;
· 2 linguri pătrunjel fin tocat;
· 100 g castraveţi muraţi;
· 2 mere;
· Oţet;
· Sare;
· Piper măcinat;
· Zahăr;
· 2 linguri muştar;
· 1 ceaşcă maioneză de post;
· 2 linguri kechup
Se curăţă morcovii şi ţelina şi se taie cubuleţe.
Se fierb cu mazărea şi pătrunjelul în apă sărată, se scurg bine şi se pun într-un castron mare.
Se adaugă castraveciorii, cartofii şi merele tăiae cuburi.
Se adaugă muştarul, sarea, oţetul, piperul, maioneza de post şi kechupul şi se amestecă bine.
C. SOSURI
Ketchup
* 5 kg roşii,
* 5 kg roşii,
* 5 kg gogoşari sau ardei capia roşii,
* 1 ½ cană oţet,
* 1 ½ cană zahăr,
* 1 cană ulei,
* ½ cană sare,
* piper,
* ardei iute,
* boia dulce
Roşiile se dau prin maşina de roşii. Gogoşarii se dau prin maşina de tocat carne. Dacă se face cu ardei capia, aceştia se coc pe plită, se curăţă şi apoi se dau prin maşina de tocat. Mirodeniile, inclusiv ardeiul iute, se pun într-un săculeţ de tifon legat bine. Se fierb toate încă o jumătate de oră după ce compoziţia a început să clocotească. Se mai gustă de sare şi, dacă este necesar, se mai adaugă o lingură, două. Se pune în sticle cât timp este încă fierbinte, se pun capacele şi se fierb sticlele în bain-marie. Procedând astfel eliminaţi posibilitatea de a mânca produsul similar din comerţ, produs ce conţine multe E-uri dăunătoare sănătăţii.
Roşiile se dau prin maşina de roşii. Gogoşarii se dau prin maşina de tocat carne. Dacă se face cu ardei capia, aceştia se coc pe plită, se curăţă şi apoi se dau prin maşina de tocat. Mirodeniile, inclusiv ardeiul iute, se pun într-un săculeţ de tifon legat bine. Se fierb toate încă o jumătate de oră după ce compoziţia a început să clocotească. Se mai gustă de sare şi, dacă este necesar, se mai adaugă o lingură, două. Se pune în sticle cât timp este încă fierbinte, se pun capacele şi se fierb sticlele în bain-marie. Procedând astfel eliminaţi posibilitatea de a mânca produsul similar din comerţ, produs ce conţine multe E-uri dăunătoare sănătăţii.
D. BORŞURI SUPE CREME DE LEGUME
Cremă de ţelină
· 4 ţeline;
· 2 linguri ulei;
· ½ lingură făină;
· Sare;
· Pătrunjel
Se curăţă ţelinele şi se dau pe răzătoarea mare.
Se pun într-o oală cu ulei şi se călesc până se înmoaie.
Se toarnă 3 ceşti de apă fierbinte şi se lasă să fiarbă.
Se sărează, se strecoară şi se păstrează zeama.
Se dă ţelina prin sită, se adaugă puţin câte puţin toată zeama în care a fiert.
Separat se face un rântaş din ½ lingură ulei, ½ lingură făină şi puţină apă.
Se amestecă cu supa de ţelină, se pune din nou la foc pentru a mai da un clocot.
Se adaugă pătrunjelul şi se serveşte cu crutoane.
Tot aşa se prepară crema de dovlecei, crema de praz, sau crema de gulii.
E. MÂNCĂRURI
Cartofi gulaş
· ½ kg cartofi;
· 3 cepe mari;
· 1 praz;
· 1 ardei roşu;
· 1 ceaşcă ulei;
· 1 lingură boia dulce;
· 2 linguri pastă roşii;
· 1 ceaşcă apă;
· 2 linguri fulgi porumb;
· Puţină boia iute
Se curăţă şi se taie cartofii în felii groase.
Se căleşte ceapa tocată mărunt, prazul şi ardeiul timp de 3 minute în ulei.
Se adaugă boiaua dulce, pasta de roşii şi se lasă pe foc încă 1 minut.
Se adaugă cartofii şi apa.
Se acoperă cratiţa şi se lasă 15 – 20 minute şă fiarbă la foc potrivit.
La sfârşit se adaugă boiaua iute şi fulgii de porumb înmuiaţi în puţină apă caldă.
F. DULCIURI
Cornuleţe de vanilie
· 130 g margarină;
· 70 g zahăr pudră;
· 160 g făină
Din ingredientele amestecate pe blatul mesei ca şi tăieţeii se modelează cornuleţe mici.
Se aşază în tavă şi se coc la cuptor la foc potrivit.
Când sunt coapte, fierbinţi fiind, se pudrează cu amestec de zahăr pudră şi zahăr vanilat.
ARTE 30 August
INVITAȚIE LA OPERĂ 30 August
Cu Dan Iordăchescu
Biografie Dan Iordăchescu
Dan Iordachescu s-a născut în orașul Vânju Mare având o descendență moldovenească. A absolvit Facultatea de Teatru din Iași (1948-49), apoi Conservatorul de Muzică "Ciprian Porumbescu" din București (1952-56); aici a fost îndrumat de o elită a pedagogiei de canto românești, maeștrii Constantin Stroescu, Petre Ștefănescu Goangă, regizorii Jean Rânzescu, Panait V. Cottescu și dirijorul Jean Bobescu. A făcut studii complementare de canto la Salzburg (Mozarteum 1956), Paris (1958-60) și Roma (1960).
Dan Iordachescu a debutat în București în decembrie 1949 la Teatrul C.C.S. în rolul "Chiaburul" din opereta "Cântec de viață nouă" de Florin Comișel, fiind îndrumat vocal si tehnic de marea cântăreață de operă Maria Snejina. Ca prim solist a debutat în decembrie 1956 la Teatrul de Operă și Balet din București.
A întreprins 262 de turnee internaționale în 61 de țări și în 331 de orașe ale lumii.
În cele aproximativ 1100 spectacole de operă pe care le-a susținut pe tot globul a cântat 45 de roluri importante; a cântat peste 1500 de lieduri în cele aproape 1600 de recitaluri. Cariera sa l-a purtat pe cele mai importante scene de operă între care la Scala din Milano, Staatsoper din Viena, Opera din Paris, operele din Seattle, Hamburg, München, Berlin, Sankt-Petersburg, Los Angeles, San Francisco, New York, Dallas sau Teatrul Bolșoi din Moscova, avandu-i ca parteneri pe Mario Del Monaco, Placido Domingo, Mirella Freni, Renata Scotto, Virginia Zeani, Montserrat Caballé, Luciano Pavarotti, J. MacCracken, Franco Corelli, N. Rossi-Lemeni, Giuseppe Di Stefano și alții sub bagheta lui Riccardo Muti, Lorin Maazel, Georges Pretre, Zubin Mehta, M. Rostropovitci, Tullio Serafin, Sir Colin Davis etc.
A participat la 31 de Festivaluri europene, americane si sud-est asiatice. A fost Președinte de onoare al Festivalului Donizetti de la Zvolen - Bratislava 1993-1999, Președinte al Concursului Internațional Maria Callas - Salonic – martie 1978, a fost membru în juriile concursurilor internaționale la Vichy, Franța - august 1979; Lansing University - aprilie-mai 1978; Michigan, Statele Unite - 1979; Ann Arbor University - iunie 1979; Cardiff, Țara Galilor - iulie 1983; Salonic și Veria - din 1989 până în 2005 (de trei ori președinte).
Din 1979 a susținut cursuri de masterat în Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Filipine, Grecia, Turcia (locuind 6 ani și jumătate la Istanbul) și România. A fost Profesor universitar la Academia de Muzică din București. Din 1993 Dan Iordachescu este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.
În 2007, la 77 de ani, era încă invitat pentru concerte și spectacole în România, Grecia și Spania. Cu cei 61 de ani de carieră neîntreruptă a devenit cel mai longeviv interpret în viață din lume.
Înregistrări
CD-uri
· Dama de pică (Ceaikovski), Deutsche Grammophon - stereo 463679-2
· Mozart, Verdi, Mahler, Electrecord - EDC 355
· Integrala liedurilor lui G. Enescu, Electrecord - EDC 433
· Eternitatea unor clipe (Opera, Lied, Vocal-simfonic, canțonete, romanțe, muzică populară stilizată), Casa Radio - 045 U.C.M.P. - A.D.A 1307372
· Integrala operei "Oedip" de G. Enescu (Rolul Creon), Electrecord - EDC 269,270,271
· "Dinastia lirică Iordachescu", Casa Muzica, 2001 - 1A21867
Discuri
· Donizetti - Verdi, Supraphon - SUEC 873-K
· "Dragoste de Poet" de Schumann cu Valentin Gheorghiu, Electrecord - EDC 1023
· Lieduri de Schubert cu Viorica Cojocatu la pian, Electrcord - ECC 700
· Recital de lieduri cu Ferdinant Weiss, Electrecord - EDC 45
· Arii din opere (Mozart Verdi), Electrecord - ST-ECE 0694
· Cântec românesc, Electrecord ECE 01310
· Operatic recital , Supraphon - SUB 10054, DV 5593
· Don Carlo de Verdi, "Eterna"
· Poem Simfonic, Locotenentul Kije de Prokofiev, Capitol - P8508
· Lieduri cu Dan Popovici, Electrecord - ST-ECE 01646
· Integrala operei "Dama de pică", Deutche Gramophon - LC 0173
· Simfonia a 8-a Mahler , Seraphin Records (USA) - 261KY
· Integrala de lieduri G. Enescu , Electrecord - ST-ECE 0412
· Melodii populare, Electrecord - ECE 0454
· Duete din Operete, Electrecord - ECE 0528
· "Dragoste de Poet", Electrecord - ST-ECE 01699
· Integrala "Samson si Dalila" (Saint-Saens) ST-ECE 0428,0429,0430
· Recital de operă, Supraphon DV5593
MUZICĂ 30 August
John Phillips, chiarist, vocalist şi compozitor american (Mamas & Papas)
The Mamas & Papas 4/30/88 "California Dreaming" John Phillips:
John Peel, disc jockey britanic
John McNally, chitarist şi vocalist britanic (The Searchers)
The Searchers -
George Crăsnaru, bas bariton
George Emil Crasnaru:
Peter Maffay, cantautor german născut în România
Dana (Rosemarie Brown), cântăreaţă irlandeză
Kenny Andrews, cântăreţ american (Darts).
Kenny Andrews Live in Concert - So Amazing:
Ronald Beitle, baterist american (Wild Cherry)
Wild Cherry
A G Weinberger
ÎNREGISTRĂRI NOI:
MUSICA DE PELICULAS FAMOSAS (2 de 3). Selección de Cecil González
MARAVILLOSAS ARPAS CHILENAS. Selección de Cecil González
TEATRU/ FILM 30 August
Regia Cornel Todea
Biografie Cornel Todea
Nascut la Cluj in 1935, absolvent al Facultatii de Regie a Institutului de Arta Teatrala si Cinematografie Bucuresti, Cornel Todea a pus in scena peste 50 de piese de teatru in Bucuresti, Cluj si Piatra Neamt, peste 200 de spectacole de teatru, emisiuni muzicale, de divertisment, filme artistice si documentare de TV la TVR, peste 300 de talk-show-uri. De asemenea a regizat spectacole la Opera, la Teatrul "Ion Creanga" (unde este si director) precum si filme.Este vicepresedinte al UNITER (Uniunea Teatrala din România); Membru APTR (Asociatia Profesionistilor de Televiziune din România); Membru al UCIN (Uniunea Cineastilor); Membru al AZR (Asociatia Ziaristilor din România); Membru al Clubului Rotary "Curtea Veche".
Fost manager al Teatrului Ion Creanga, maestrul Cornel Todea a fost acuzat in anul 2008 ca ar fi fost colaborator al Securitatii. La varsta de 14 ani, Cornel Todea a fost obligat sa semneze un angajament cu organele Securitatii Statului de atunci. Nu a respectat niciodata acest angajament, motiv pentru care a fost nevoit sa abandoneze liceul si, mai apoi, a facut inchisoare. De asemenea, pe numele lui Cornel Todea s-au deschis doua dosare de urmarire informativa cu nume de cod “Regizorul” si “Tudor”, dosare care au fost active pana in decembrie 1989. Astfel i-au fost incalcate drepturile si libertatile fundamentale.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei a admis recursul inaintat de regizorul Cornel Todea si a modificat pe fond decizia Curtii de Apel Bucuresti care il declara colaborator al Securitatii Statului. In consecinta, Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei a respins actiunea CNSAS ca neintemeiata, hotararea fiind irevocabila.
· Totul e un joc? / (1998)
· Trei surori / (1994)
· Cea mai puternică (1991)
· Printul negru (1988)
· Iata femeia pe care o iubesc (1981)
· Dragostea mea calatoare (1980)
· Singur printre prieteni (1979)
· Pretul succesului / (1977)
· A doua linie / (1976)
· Comoara din Carpati (1975)
· Livada de visini / (1975)
· Adio, draga Nela (1972)
· In gara / Informatii-gara (1971)
· Samy / (1970)
· Noul locatar / Noul locatar (TV) (1968)
· Om de treaba / (1968)
· Interpretari la cleptomanie / (1967)
· Negutatorul de ochelari / (1967)
· Moartea Bessiei Smith / (1966)
Filmografie - scriitor
· Printul negru (1988)
Filmografie - scenarist
· Pretul succesului / (1977)
Floricica - Calistrat Hogas 1985
GÂNDURI PESTE TIMP 30 August
GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 30 August
La poarta, Gheorghe:
- Ioane, unde duci gastele alea doua?
- La soacra-mea! Ieri a spus ca si-ar da si jumatate din viata pentru o
gasca!...
==================================================- ==========
- Hai la o bere!
- De cand s-a mutat soacra la mine, nu mai beau!
- De ce?!?
- N-am chef s-o vad in dublu exemplar...
==================================================- ==========
Cum se numeste transpiratia tiganului?
Esenta de rom!
==================================================- ==========
Naste nevasta tiganului. Disperat, acesta fuge sa aduca doctorul. Doctorul intra in casa tiganului unde era intuneric bezna si ii cere acestuia sa aprinda o lampa mai aproape de Piranda ca sa o poata mosi.
Incepe nasterea. Doctorul incepe si scoate 1 copil, 2 copii, 3 copiii.
Disperat, tiganul (mai avand 4 puradei) exclama:
- Dom` doctor, mai bine stingem lampa ca astia trag la lumina ca mustele....
==================================================- ==========
- Ioane, unde duci gastele alea doua?
- La soacra-mea! Ieri a spus ca si-ar da si jumatate din viata pentru o
gasca!...
==================================================- ==========
- Hai la o bere!
- De cand s-a mutat soacra la mine, nu mai beau!
- De ce?!?
- N-am chef s-o vad in dublu exemplar...
==================================================- ==========
Cum se numeste transpiratia tiganului?
Esenta de rom!
==================================================- ==========
Naste nevasta tiganului. Disperat, acesta fuge sa aduca doctorul. Doctorul intra in casa tiganului unde era intuneric bezna si ii cere acestuia sa aprinda o lampa mai aproape de Piranda ca sa o poata mosi.
Incepe nasterea. Doctorul incepe si scoate 1 copil, 2 copii, 3 copiii.
Disperat, tiganul (mai avand 4 puradei) exclama:
- Dom` doctor, mai bine stingem lampa ca astia trag la lumina ca mustele....
==================================================- ==========
Instructorul de computere:
- Uitati, acest buton de pe tastatura se cheama 'Delete'.
Bula:
- Dilit esti tu, ma! Si toata familia ta!
==================================================- ==========
- Dom' doctor, am şi eu o problemă: am un dop în fund şi nu mai pot face nevoile şi eu ca omu...
- Dar cum a ajuns acolo?
- Păi mergeam pe o plajă şi am dat fără să vreau cu piciorul într-o lampă fermecată. A ieşit un duh de acolo şi mi-a zis că îmi îndeplineşte o dorinţă, orice...
- Şi?
- Eu am zis: no shit!
==================================================- ==========
O tânără se roagă la cel de sus:
– Doamne, de data aceasta vreau să mă rog pentru cei din jurul meu, fără a cere nimic pentru mine. Dă-i Doamne mamei mele un ginere chipes, bogat cu vile si masini, dotat si cumsecade...
==================================================- ==========
- Uitati, acest buton de pe tastatura se cheama 'Delete'.
Bula:
- Dilit esti tu, ma! Si toata familia ta!
==================================================- ==========
- Dom' doctor, am şi eu o problemă: am un dop în fund şi nu mai pot face nevoile şi eu ca omu...
- Dar cum a ajuns acolo?
- Păi mergeam pe o plajă şi am dat fără să vreau cu piciorul într-o lampă fermecată. A ieşit un duh de acolo şi mi-a zis că îmi îndeplineşte o dorinţă, orice...
- Şi?
- Eu am zis: no shit!
==================================================- ==========
O tânără se roagă la cel de sus:
– Doamne, de data aceasta vreau să mă rog pentru cei din jurul meu, fără a cere nimic pentru mine. Dă-i Doamne mamei mele un ginere chipes, bogat cu vile si masini, dotat si cumsecade...
==================================================- ==========
- Vreau să divorţez, domnule avocat!!!
- Şi care e motivul, doamnă?
- Nu mi-a fost credincios!
- Adică?
- Adică mi-am dat seama că nu e tatăl copilului meu...
==================================================- ==========
La tribunal.
- E adevărat că l-ai făcut pe reclamant "imbecil şi măgar"?
- Domnule judecător, sincer să fiu, nu-mi mai amintesc. Dar dacă-l privesc bine, cred că-i foarte probabil să-i fi zis aşa.
- Şi care e motivul, doamnă?
- Nu mi-a fost credincios!
- Adică?
- Adică mi-am dat seama că nu e tatăl copilului meu...
==================================================- ==========
La tribunal.
- E adevărat că l-ai făcut pe reclamant "imbecil şi măgar"?
- Domnule judecător, sincer să fiu, nu-mi mai amintesc. Dar dacă-l privesc bine, cred că-i foarte probabil să-i fi zis aşa.
- ==================================================- ==========
O oraseanca si cu baietelul sau rasfatat in compartiment cu un cioban ardelean, care are doi desagi. Copilul, forte prost crescut si neastamparat, Maica-sa il tot dojeneste: 'Mai copile, fii cuminte!... Stai frumos!' In zadar, insa... copilul nu asculta!...
La un moment dat, doamna se intoarce catre cioban si-i spune
- Auzi, bade, spune-i ca daca nu-i cuminte il bagi in traista!...
Dar ciobanu', hatru, spune:
- Ba il bag in ma-sa, ca deja tat imi spurca branza!...
==================================================- ==========
==================================================- ==========
La tribunal.
- E adevărat că l-ai făcut pe reclamant "imbecil şi măgar"?
- Domnule judecător, sincer să fiu, nu-mi mai amintesc. Dar dacă-l privesc bine, cred că-i foarte probabil să-i fi zis aşa.
O oraseanca si cu baietelul sau rasfatat in compartiment cu un cioban ardelean, care are doi desagi. Copilul, forte prost crescut si neastamparat, Maica-sa il tot dojeneste: 'Mai copile, fii cuminte!... Stai frumos!' In zadar, insa... copilul nu asculta!...
La un moment dat, doamna se intoarce catre cioban si-i spune
- Auzi, bade, spune-i ca daca nu-i cuminte il bagi in traista!...
Dar ciobanu', hatru, spune:
- Ba il bag in ma-sa, ca deja tat imi spurca branza!...
==================================================- ==========
==================================================- ==========
La tribunal.
- E adevărat că l-ai făcut pe reclamant "imbecil şi măgar"?
- Domnule judecător, sincer să fiu, nu-mi mai amintesc. Dar dacă-l privesc bine, cred că-i foarte probabil să-i fi zis aşa.
- ==================================================- ==========
O oraseanca si cu baietelul sau rasfatat in compartiment cu un cioban ardelean, care are doi desagi. Copilul, forte prost crescut si neastamparat, Maica-sa il tot dojeneste: 'Mai copile, fii cuminte!... Stai frumos!' In zadar, insa... copilul nu asculta!...
La un moment dat, doamna se intoarce catre cioban si-i spune
- Auzi, bade, spune-i ca daca nu-i cuminte il bagi in traista!...
Dar ciobanu', hatru, spune:
- Ba il bag in ma-sa, ca deja tat imi spurca branza!...
==================================================- ==========
La tribunal.
- E adevărat că l-ai făcut pe reclamant "imbecil şi măgar"?
- Domnule judecător, sincer să fiu, nu-mi mai amintesc. Dar dacă-l privesc bine, cred că-i foarte probabil să-i fi zis aşa.
O oraseanca si cu baietelul sau rasfatat in compartiment cu un cioban ardelean, care are doi desagi. Copilul, forte prost crescut si neastamparat, Maica-sa il tot dojeneste: 'Mai copile, fii cuminte!... Stai frumos!' In zadar, insa... copilul nu asculta!...
La un moment dat, doamna se intoarce catre cioban si-i spune
- Auzi, bade, spune-i ca daca nu-i cuminte il bagi in traista!...
Dar ciobanu', hatru, spune:
- Ba il bag in ma-sa, ca deja tat imi spurca branza!...
==================================================- ==========
La tribunal.
- E adevărat că l-ai făcut pe reclamant "imbecil şi măgar"?
- Domnule judecător, sincer să fiu, nu-mi mai amintesc. Dar dacă-l privesc bine, cred că-i foarte probabil să-i fi zis aşa.
==================================================- ==========
O oraseanca si cu baietelul sau rasfatat in compartiment cu un cioban ardelean, care are doi desagi. Copilul, forte prost crescut si neastamparat, Maica-sa il tot dojeneste: 'Mai copile, fii cuminte!... Stai frumos!' In zadar, insa... copilul nu asculta!...
La un moment dat, doamna se intoarce catre cioban si-i spune
- Auzi, bade, spune-i ca daca nu-i cuminte il bagi in traista!...
Dar ciobanu', hatru, spune:
- Ba il bag in ma-sa, ca deja tat imi spurca branza!...
==================================================- ==========
==================================================- ==========
Doua prietene se confeseaza una alteia:
-Cum a fost seara ta de ieri?
-Un dezastru total! Sotul meu a venit acasa, a mancat in 4 minute mancarea pe care m-am chinuit intreaga dupa-amiaza sa o gatesc, am facut dragoste in 3 minute si apoi in urmatoarele 2 minute a si adormit. La tine cum a fost?
-Superba! Am ajuns acasa, sotul ma astepta deja, m-a invitat la o cina romantica la un restaurant. Dupa cina, ne-am plimbat la brat o ora intreaga sub cerul instelat. Acasa, cand am ajuns, a aprins zeci de lumanari in jurul nostru, preludiul a durat o ora, dupa care am facut dragoste o ora intreaga dupa care am stat amandoi de vorba inca o ora. A fost o seara de neuitat!
* In acelasi timp, sotii discuta intre ei in pauza de pranz:
-Cum a fost seara ta de ieri?
-Geniala: mancarea era gata cand am ajuns acasa, am mancat, am facut dragoste si ne-am culcat. Dar seara ta?
-A fost un dezastru total! Am ajuns acasa mai devreme, ca sa instalez noul dulap. Masina de gaurit a provocat un scurt circuit, asa ca am ramas si fara curent. Cand a venit ea acasa, ca sa putem manca ceva, a trebuit sa o scot la un restaurant. Mancarea a fost atat de scumpa, incat nu mi-au mai ramas bani de taxi, asa ca ne-am intors pe jos. Acasa a trebuit sa aprind lumanari ca sa putem vedea ceva. Imi venea sa explodez de nervi si draci, asa ca mi-a trebuit o ora pana m-am excitat si inca o ora ca sa termin. Pe urma mi-a trebuit inca o ora ca sa adorm, pentru ca in tot timpul asta ei nu i-a tacut gura nici macar o secunda…
O oraseanca si cu baietelul sau rasfatat in compartiment cu un cioban ardelean, care are doi desagi. Copilul, forte prost crescut si neastamparat, Maica-sa il tot dojeneste: 'Mai copile, fii cuminte!... Stai frumos!' In zadar, insa... copilul nu asculta!...
La un moment dat, doamna se intoarce catre cioban si-i spune
- Auzi, bade, spune-i ca daca nu-i cuminte il bagi in traista!...
Dar ciobanu', hatru, spune:
- Ba il bag in ma-sa, ca deja tat imi spurca branza!...
==================================================- ==========
==================================================- ==========
Doua prietene se confeseaza una alteia:
-Cum a fost seara ta de ieri?
-Un dezastru total! Sotul meu a venit acasa, a mancat in 4 minute mancarea pe care m-am chinuit intreaga dupa-amiaza sa o gatesc, am facut dragoste in 3 minute si apoi in urmatoarele 2 minute a si adormit. La tine cum a fost?
-Superba! Am ajuns acasa, sotul ma astepta deja, m-a invitat la o cina romantica la un restaurant. Dupa cina, ne-am plimbat la brat o ora intreaga sub cerul instelat. Acasa, cand am ajuns, a aprins zeci de lumanari in jurul nostru, preludiul a durat o ora, dupa care am facut dragoste o ora intreaga dupa care am stat amandoi de vorba inca o ora. A fost o seara de neuitat!
* In acelasi timp, sotii discuta intre ei in pauza de pranz:
-Cum a fost seara ta de ieri?
-Geniala: mancarea era gata cand am ajuns acasa, am mancat, am facut dragoste si ne-am culcat. Dar seara ta?
-A fost un dezastru total! Am ajuns acasa mai devreme, ca sa instalez noul dulap. Masina de gaurit a provocat un scurt circuit, asa ca am ramas si fara curent. Cand a venit ea acasa, ca sa putem manca ceva, a trebuit sa o scot la un restaurant. Mancarea a fost atat de scumpa, incat nu mi-au mai ramas bani de taxi, asa ca ne-am intors pe jos. Acasa a trebuit sa aprind lumanari ca sa putem vedea ceva. Imi venea sa explodez de nervi si draci, asa ca mi-a trebuit o ora pana m-am excitat si inca o ora ca sa termin. Pe urma mi-a trebuit inca o ora ca sa adorm, pentru ca in tot timpul asta ei nu i-a tacut gura nici macar o secunda…
ODA PROSTILOR
Motto: Cu prostul care n-are şcoală
Te lupţi puţin şi-ai câştigat.
Dar duci o luptă colosală
Cu prostul care are şcoală!
De-ar fi să-i luăm pe toţi la rând,
Şi actualii, dar şi foştii,
Cei mai deştepţi de pe Pământ
Au fost întotdeauna... PROŞTII.
Nu te ruga la ursitoare
Să-ţi facă-n viaţa ta vreun rost,
Mai bine urlă-n gura mare :
"Iubite Doamne, fă-mă... PROST!"
De ce să tragi ca la galeră,
Să-nveţi atâtea fără rost,
De vrei să faci o carieră,
Ajunge numai să fii... PROST.
În lumea asta cu de toate,
Unde se-nvaţă contra cost,
Păcat că nici o facultate
Nu dă şi diploma de... PROST.
Avem impozite cu carul,
Dar înotăm în sărăcie
şi ce buget ar avea statul
Dintr-un impozit pe... PROSTIE...
Ei sunt ca iarba, cu duiumul,
Să nu-i jigneşti, să nu-i împroşti !
O, Doamne, de ne-ar creşte grâul
Cum cresc recoltele de... PROŞTI.
Si-n lumea asta răsturnată,
Unde cei strâmbi sunt cei mai drepţi,
Savanţii noştri mor de foame
Si numai PROŞTII sunt deştepţi.
DE REŢINUT :
Prostia este infinit mai fascinantă decât inteligenţa. Inteligenţa are limitele ei, pe când prostia, nu!
Oamenii neinstruiţi sunt mai "scumpi" decât oamenii valoroşi care, pentru a supravieţui, se "vând" ieftin.
Nu te certa niciodată cu un prost. Te aduce la nivelul lui şi te bate cu experienţa. Şi apoi, mai are şi mintea odihnită...
Te lupţi puţin şi-ai câştigat.
Dar duci o luptă colosală
Cu prostul care are şcoală!
De-ar fi să-i luăm pe toţi la rând,
Şi actualii, dar şi foştii,
Cei mai deştepţi de pe Pământ
Au fost întotdeauna... PROŞTII.
Nu te ruga la ursitoare
Să-ţi facă-n viaţa ta vreun rost,
Mai bine urlă-n gura mare :
"Iubite Doamne, fă-mă... PROST!"
De ce să tragi ca la galeră,
Să-nveţi atâtea fără rost,
De vrei să faci o carieră,
Ajunge numai să fii... PROST.
În lumea asta cu de toate,
Unde se-nvaţă contra cost,
Păcat că nici o facultate
Nu dă şi diploma de... PROST.
Avem impozite cu carul,
Dar înotăm în sărăcie
şi ce buget ar avea statul
Dintr-un impozit pe... PROSTIE...
Ei sunt ca iarba, cu duiumul,
Să nu-i jigneşti, să nu-i împroşti !
O, Doamne, de ne-ar creşte grâul
Cum cresc recoltele de... PROŞTI.
Si-n lumea asta răsturnată,
Unde cei strâmbi sunt cei mai drepţi,
Savanţii noştri mor de foame
Si numai PROŞTII sunt deştepţi.
DE REŢINUT :
Prostia este infinit mai fascinantă decât inteligenţa. Inteligenţa are limitele ei, pe când prostia, nu!
Oamenii neinstruiţi sunt mai "scumpi" decât oamenii valoroşi care, pentru a supravieţui, se "vând" ieftin.
Nu te certa niciodată cu un prost. Te aduce la nivelul lui şi te bate cu experienţa. Şi apoi, mai are şi mintea odihnită...
* O tipa se duce la examenul de traseu. In masina da de politist:
Tipa: Buna ziua!
Politistul: Buna ziua domnisoara! Domnisoara nu stiu cum sa-ti spun dar uite cum facem: eu iti pun 3 intrebari la care vreau sa-mi raspunzi corect si complet. Daca nu raspunzi la aceste intrebari corect si complet te pic examenul ai inteles?
Prima intrebare:
Politistul: Domnisoara...conduci noaptea pe autostrada da? si vezi 2 lumini in fata ta...ce e in fata ta?Tipa: Pai ce sa fie dom' politist...un autoturism.
Politistul: Raspuns corect dar incomplet...poate sa fie Audi, poate sa fie Mercedes, Renault.
Tipa se uita urat la el.
Politistul: Urmatoarea intrebare don'soara! Conduci noaptea pe autostrada da? vezi o lumina in fata ta...ce e in fata ta?
Tipa: Pai ce sa fie dom' politist...un motor!
Politistul: Raspuns corect dar incomplet! Poate sa fie Honda , poate sa fie Suzuki, Yamaha.
Tipa se uita si mai urat la el...
Politistul: Ultima intrebare don'soara! Conduci noaptea pe autostrada da? Si vezi 4 lumini in fata ta... ce e in fata ta?
Tipa: Cum ce sa fie dom' politist...Un tir sau un camion!
Politistul: Raspuns corect dar incomplet! Poate sa fie Man. poate sa fie Cats, Volvo! Ai picat examenul domnisoara!
La care tipa deja enervata la culme ii spune politistului:
Dom' politist...Am si eu o intrebare pt. dvs. dar la care vreau sa-mi raspundeti corect si complet.
Politistul falos raspunde: Sigur don'soara spuneti!
Tipa: Dom' politist...conduceti noaptea pe autostrada da? Si vedeti femeile alea cu fustite scurte,dresuri, care va fac frumusel cu manuta...ce sunt alea?
Politistul: Pai ce sa fie don'soara? Curve ce sa fie?
La care tipa: Raspuns corect dar incomplet! Poate sa fie ma-ta, poa' sa fie sor-ta...nevasta-ta....
Tipa: Buna ziua!
Politistul: Buna ziua domnisoara! Domnisoara nu stiu cum sa-ti spun dar uite cum facem: eu iti pun 3 intrebari la care vreau sa-mi raspunzi corect si complet. Daca nu raspunzi la aceste intrebari corect si complet te pic examenul ai inteles?
Prima intrebare:
Politistul: Domnisoara...conduci noaptea pe autostrada da? si vezi 2 lumini in fata ta...ce e in fata ta?Tipa: Pai ce sa fie dom' politist...un autoturism.
Politistul: Raspuns corect dar incomplet...poate sa fie Audi, poate sa fie Mercedes, Renault.
Tipa se uita urat la el.
Politistul: Urmatoarea intrebare don'soara! Conduci noaptea pe autostrada da? vezi o lumina in fata ta...ce e in fata ta?
Tipa: Pai ce sa fie dom' politist...un motor!
Politistul: Raspuns corect dar incomplet! Poate sa fie Honda , poate sa fie Suzuki, Yamaha.
Tipa se uita si mai urat la el...
Politistul: Ultima intrebare don'soara! Conduci noaptea pe autostrada da? Si vezi 4 lumini in fata ta... ce e in fata ta?
Tipa: Cum ce sa fie dom' politist...Un tir sau un camion!
Politistul: Raspuns corect dar incomplet! Poate sa fie Man. poate sa fie Cats, Volvo! Ai picat examenul domnisoara!
La care tipa deja enervata la culme ii spune politistului:
Dom' politist...Am si eu o intrebare pt. dvs. dar la care vreau sa-mi raspundeti corect si complet.
Politistul falos raspunde: Sigur don'soara spuneti!
Tipa: Dom' politist...conduceti noaptea pe autostrada da? Si vedeti femeile alea cu fustite scurte,dresuri, care va fac frumusel cu manuta...ce sunt alea?
Politistul: Pai ce sa fie don'soara? Curve ce sa fie?
La care tipa: Raspuns corect dar incomplet! Poate sa fie ma-ta, poa' sa fie sor-ta...nevasta-ta....
* Doi amici mergeau pe o starda. Unul dintre ei, intra intr-o farmacie sa cumpere medicamente.
Iese afara si arunca medicamentele la canal.
Celalalt il intreaba consternat:
- De ce ai aruncat medicamentele ?
- Am fost la doctor, la un consult. Mi-a dat o reteta de medicamente. L-am platit ca trebuie sa traiasca si el. Am intrat la farmacie, am platit medicamentele ca trebuie sa traiasca si farmacistul....
- Si atunci.... de ce le-ai aruncat ?
- Pai... trebuie si eu sa traiesc...
SFATURI UTILE 30 August
3 t 3 trucuri cu ajutorul cărora alegi şi depozitezi corect peştele proaspăt rucuri cu ajutorul cărora alegi şi depozitezi corect peştele proaspăt
Peştele este o importantă sursă de proteine, vitamine, minerale şi potasiu, însă este foarte important să fie proaspăt şi păstrat în condiţii optime pentru a-şi păstra beneficiile. Iată un scurt ghid de „de instruire”.
1. Ghidează-te după miros
Cumpără peşte dintr-un loc care nu miroase urât, iar peştele este păstrat în gheaţă. În plus, alege peştele care miroase dulce sau sărat, ca marea nu unul care miroase a acru şi chimicale.
2. Cum trebuie să arate un peşte proaspăt
Peştele proaspăt cufundat în apă se lasă la fund iar corpul este foarte rigid (nu se îndoaie). Solzii sunt lucioşi şi nelipicioşi bine fixaţi în piele. Ochii peştelui proaspăt sunt clari, strălucitori şi uşor bulbucaţi. Carnea trebuie să fie fermă şi elastică fără oase ieşite în afară. Atunci când este apăsată uşor cu degetul urma lăsată trebuie să dispară imediat. Însă cea mai sigură metodă de a verifica prospeţimea peştelui este verificarea branhiilor, care trebuie să fie roşiatice-rozalii, umede şi fără miros dacă peştele este foarte proaspăt în niciun caz vineţii sau maronii.
Fileurile de peşte alb proaspăt trebuie să fie curate cu carnea umedă şi uşor translucidă.
3. Cum îl păstrezi după cumpărare
În primul rând, peştele proaspăt se curăţă cât mai repede posibil de măruntaie, deoarece acestea se alterează cel mai repede, după care se depoziteaza la rece.
După ce l-ai curăţat, şterge-l uşor cu un şerveţel de hârtie apoi acoperă-l cu folie de plastic sau pune-l într-un recipient închis pentru a nu intra în contact cu alte alimente.În frigider îl poţi ţine, la o temperatură de maxim 5 grade timp de o zi maxim două, după care va începe să-şi schimbe aspectul şi gustul.
În cazul peştelui gras (scrumbie, macrou, nisetru, crap de crescatorie, hering, somon), perioada recomandată de depozitare prin congelare este de maximum 3 luni, la o temperatură de -18 grade sau mai puţin. Peştele slab (caras, şalău, ştiucă, biban, cod, merlucius) se poate păstra la congelator, în condiţii de siguranţă pentru maximum 6 luni, atâta timp cât temperatura este constantă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu