MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU
SÂMBĂTĂ 25 IANUARIE 2020
PARTEA A TREIA - ARTE; SFATURI UTILE; GÂNDURI PESTE TIMP
ARTE 25 Ianuarie
INVITAȚIE LA OPERĂ 25 Ianuarie
R. Strauss - Elektra
MUZICĂ 25 Ianuarie
Top 50 Instrumental Love Songs Collection: Saxophone, Piano, Guitar, Violin Love Songs Instrumental
Красивая музыка для души !!!
Las Mejores Melodias Instrumentales de Todos 🎵Los Tiempos Romanticas Con Guitarra 2020
Los Mejores Paisajes Del Mundo - Las 20 Melodias Mas Romanticas Instrumentales
POEZIE 25 Ianuarie
Cătălin Ciolca, poet, editor şi ziarist
Regretatul scriitor și-a legat numele de Fălticeni prin prieteniile pe care le-a avut în mediul cultural fălticeneani. În semn de prețuire pentru marile nume ale spațiului fălticenean, Cătălin Ciolca a publicat două ediții ale lucrării “Cartea Fălticenilor de la A la Z” (2005 și 2010), o continuare a albumului monografic al Fălticenilor realizat în anul 2003 de scriitorul Grigore Ilisei, căruia Cătălin Ciolca i-a fost editor.
Cătălin Ciolca, scriitor și jurnalist, s-a stins din viață noaptea trecută, la Iași, la vârsta de 75 de ani.
Regretatul scriitor și-a legat numele de Fălticeni prin prieteniile pe care le-a avut în mediul cultural fălticeneani. În semn de prețuire pentru marile nume ale spațiului fălticenean, Cătălin Ciolca a publicat două ediții ale lucrării “Cartea Fălticenilor de la A la Z” (2005 și 2010), o continuare a albumului monografic al Fălticenilor realizat în anul 2003 de scriitorul Grigore Ilisei, căruia Cătălin Ciolca i-a fost editor.
Vestea morții lui Cătălin Ciolca este dureroasă pentru prietenii săi. Scriitorul și jurnalistul a fost răpus de o complicație la nivel pulmonar.
Episcopul Timotei Aioanei a vorbit în termeni laudativi despre cel dispărut, trecerea la cele veșnice fiind considerată o pierdere grea pentru mediul cultural.
Având în vedere munca depusă pentru a consemna momentele și oamenii de seamă care au marcat istoria Fălticenilor, Timotei Aioanei consideră că scriitorul Cătălin Ciolca merită cu prisosință titlul de Cetățean de Onoare al Fălticeniului, post-mortem.
Cătălin Ciolca s-a născut la 25 ianuarie 1941, în Urziceni, județul Ialomița. A fost licențiat în litere al Universității București, cu o teză despre Anton Holban.
A debutat cu versuri, în anul 1964, în revistele „Luceafãrul” și „Steaua”. Ulterior a publicat versuri, eseuri, reportaje și articole de critică și istorie literară în „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Timpul” – Iași, „Literatură și artă” – Chișinău.
Între 1966-1968, a redactat, împreună cu George Sidorovici, Platon Pardău, Lucian Valea, Radu Mareș, Alexei Rudeanu, revista literarã „Suceava”, supliment al ziarului „Zori noi”.
Radu Ulmeanu, poet român
Volume publicate:
Patinoar, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1979;
Un domeniu al meu, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1981, cu un portret (desen) de Nichita Stănescu;
Astrele negre, Editura Albatros, Bucureşti 1983, copertă de Florin Pucă;
Sintagmele nopţii, Editura Eminescu, Bucureşti 1987;
Sonete din Nord, Editura Eminescu, Bucureşti 1990;
Ce mai e nou cu Apocalipsa, Editura Helicon, Timişoara, 1997;
Climatul fulgerului – Poeme regăsite, Editura Dacia, Cluj, 2001.
Patinoar, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1979;
Un domeniu al meu, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1981, cu un portret (desen) de Nichita Stănescu;
Astrele negre, Editura Albatros, Bucureşti 1983, copertă de Florin Pucă;
Sintagmele nopţii, Editura Eminescu, Bucureşti 1987;
Sonete din Nord, Editura Eminescu, Bucureşti 1990;
Ce mai e nou cu Apocalipsa, Editura Helicon, Timişoara, 1997;
Climatul fulgerului – Poeme regăsite, Editura Dacia, Cluj, 2001.
Ceva fără nume
Un vultur negru vine din când în când în picaj
să-mi ciugulească sprâncenele
şi trage toţi norii de pe cer după el
lăsând în urmă o nebunie de stele
Nu mai ştiu cum să mă feresc de pliscul lui necruţător
încerc să-mi apăr măcar ochii
şi mi-i acopăr cu palmele găurite
Ascult ţipătul înfometat al acvilei seară de seară
şi mă ascund în beciuri adânci, ferecate
de unde ţâşnesc flăcări şi fum ca din bolgii infernale
odată cu scrâşnetele proscrişilor
Iar vulturul scurmă cu ghearele acoperişul caselor
străpunge fiecare nivel până să ajungă la mine
smulgându-mi fir după fir din arcade
ceva fără nume
16 ian. 2008
Prag
Ce măsură nemăsurată
pentru merii ce clipocesc uşpr prin livezi
către primul anotimp al florilor
Totodată, pe sub stratul de iarbă
în afânatul, mult afânatul pământ
râme fără culoare îşi dezmiardă plictisul
digerând ştiri politice
în chiar mijlocul grădinii
câinele meu care a murit de un an
se mai înoarce din când în când
Ţii minte cum lătra de nerăbdare
aşteptând plimbarea de după-amiază?
Exact aşa latră şi acum
conştient că nu-l mai aude nimeni
Stăpânul lui, stăpânul fostului câine
de cum intră în grădina uitată
simte tot sufletul câinesc al acestei lumi
Pe străzi, plimbându-se fragezi şi trişti
mă silesc să văd trecătorii cum dau alene din coadă,
pentru a traversa acest prag metafizic
13 martie 2008
Din Nord
Un vultur negru vine din când în când în picaj
să-mi ciugulească sprâncenele
şi trage toţi norii de pe cer după el
lăsând în urmă o nebunie de stele
Nu mai ştiu cum să mă feresc de pliscul lui necruţător
încerc să-mi apăr măcar ochii
şi mi-i acopăr cu palmele găurite
Ascult ţipătul înfometat al acvilei seară de seară
şi mă ascund în beciuri adânci, ferecate
de unde ţâşnesc flăcări şi fum ca din bolgii infernale
odată cu scrâşnetele proscrişilor
Iar vulturul scurmă cu ghearele acoperişul caselor
străpunge fiecare nivel până să ajungă la mine
smulgându-mi fir după fir din arcade
ceva fără nume
16 ian. 2008
Prag
Ce măsură nemăsurată
pentru merii ce clipocesc uşpr prin livezi
către primul anotimp al florilor
Totodată, pe sub stratul de iarbă
în afânatul, mult afânatul pământ
râme fără culoare îşi dezmiardă plictisul
digerând ştiri politice
în chiar mijlocul grădinii
câinele meu care a murit de un an
se mai înoarce din când în când
Ţii minte cum lătra de nerăbdare
aşteptând plimbarea de după-amiază?
Exact aşa latră şi acum
conştient că nu-l mai aude nimeni
Stăpânul lui, stăpânul fostului câine
de cum intră în grădina uitată
simte tot sufletul câinesc al acestei lumi
Pe străzi, plimbându-se fragezi şi trişti
mă silesc să văd trecătorii cum dau alene din coadă,
pentru a traversa acest prag metafizic
13 martie 2008
Din Nord
Din Nord vin vânturi care ne doboară
din Sud aproape nu mai vine niciun vânt
degetul tău subţire şi plăpând
îmi sparge tâmpla cu-o atingere uşoară.
E mult de când n-am scris un rând de tine -
poate-ai murit şi n-am aflat nimic
şi poate că ai înviat un pic
doar cât să-mi vezi coşmarul, în aldine.
Ori poate - cine ştie - eşti din nou
o flacără ţâşnind abrupt din stele
spărgând această coajă ca de ou
a lumii ce întinde-n spaţiu grele
tăceri tânjind ca din cavou
spre existenţe noi, dintre zăbrele.
TEATRU/FILM 25 Ianuarie
Cu Emil Hossu ("Toamna bobocilor", "Iarna bobocilor", Accident", "Cel mai iubit dintre pământeni" şi "Balanţa")
Biografie Emil Hossu
Emil Hossu (n. 24 noiembrie 1941, Ocna Sibiului, județul interbelic Sibiu - d. 25 ianuarie 2012, București) a fost un actor român de teatru și film.
Emil Hossu a spus într-un interviu: Sunt maramureșean după mamă, sălăjean după tată, dar stau în București de foarte multă vreme.[1]
După ce, ca urmare a Dictatului de la Viena, Transilvania de Nord a fost cedată Ungariei, familia Hossu s-a mutat de la Cluj. Deoarece tatăl său era diplomat, pe 23 august 1945 toată familia a fost deportată într-un lagăr în Germania, unde a rămas timp de un an și trei luni. După ce au scăpat din lagăr, părinții s-au întors în România. Casa, o fabrică de ață și mașina le fuseseră confiscate.
În 1948, pentru că fusese diplomat în perioada lui Ion Antonescu, tatăl lui Emil Hossu a fost trimis la muncă forțată la Canalul Dunăre-Marea Neagră, de unde a revenit după 6 luni. La numai 17 ani, Emil Hossu și-a pierdut tatăl, bolnav de cancer.
Pentru că nu avea „origine sănătoasă”, Emil Hossu a reușit să intre la ATF abia din a treia încercare. A fost credincios al Bisericii Române Unite cu Roma și membru în Asociația Foștilor Deținuți Politici.[2]
Primele sale roluri retribuite au fost la teatrul radiofonic. Ulterior a devenit actor la Teatrul Nottara din București. A avut prestații remarcabile în filme cunoscute cum ar fi Secretul lui Bachus (1984) și Sosesc păsările călătoare (1984).
Actorul Emil Hossu a fost decorat la 13 decembrie 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului romanesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național din București”
A murit în seara zilei de 25 ianuarie 2012, chiar cu câteva minute înainte de începerea spectacolului „Aniversarea”, în timpul repetiției generale, pe scena teatrului Nottara. Cauza decesului a fost infarctul miocardic. Ultimele cuvinte ale actorului au fost: Te iubesc, Catrinel.
Filmografie:
- Ciuta (1970) - ca dr. Micu
- Cîntecele mării (1971) - Pavel
- Toamna bobocilor (1975) - medicul Ovidiu Ghiculescu
- Accident (1977) - lt. Nistor
- Iarna bobocilor (1977) - medicul Ovidiu Ghiculescu
- Pentru patrie (1978) - sergentul Ion Ciucă
- La răscrucea marilor furtuni (1980)
- Cucerirea Angliei (1982)
- Secretul lui Bachus (1984) - ziaristul Victor Mirea - zis Balaurul
- Zbor periculos (1984)
- Vară sentimentală (1986)
- Secretul lui Nemesis (1987) - ziaristul Victor Mirea - zis Balaurul
- Totul se plătește (1987)
- Începutul adevărului (Oglinda) (1994)
- Punctul zero (1996)
- Fetele Marinarului (2009)- Juan
- Chiquititas (2007)
- Une mère comme on n'en fait plus (1997)
- Straniul paradis (1995)
- Cel mai iubit dintre pamânteni (1993)
- Liceenii în alertă (1993)
- Balanța (1992)
- Harababura (1990)
- Un Studio în căutarea unei vedete (1988)
- Să-ți vorbesc despre mine (1987)
- Cale liberă (1986)
- Noi, cei din linia întâi (1985) - Soldatul Munteanu
- Eroii n-au vârstă (1984)
- Sosesc păsările călătoare (1984)
- Convoiul (1981)
- Iată femeia pe care o iubesc (1981)
- Bună seara, Irina (1980)
- Jachetele galbene (1979) - Valeriu, regizorul filmului
- Avaria (1978) - Duca, proiectant
- Muntele alb (1978) - Mihai Preda, inginer geolog
- Totul pentru fotbal (1978) - Dobre, fotbalist
- Regăsirea (1977) - Dinu
- Aventurile lui Babușcă (1973) - Locotenent Marinică
- Decolarea (1971) - Paul Bentu, pilot Aviasan
- Simpaticul domn R (1969) - Mihai, ofițer de Securitate
- La datorie (1968)
- Cerul începe la etajul III (1967) - Tony, subofițer german
Toamna bobocilor
Iarna bobocilor
Laura Vasiliu
Filmografie:
- 2007 — Romeo și Julieta, în regia lui Kemal Bașar
- 2007 — Il resto della notte[1], în regia lui Francesco Munzi - rolul Maria[2]
- 2007 — 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, în regia lui Cristian Mungiu - rolul Găbița
- 2005 — Second Hand, în regia lui Dan Pița
- 2002 — Callas Forever, în regia lui Franco Zeffirelli
- 2002 — Binecuvântată fii, închisoare, în regia lui Nicolae Mărgineanu
GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 25 Ianuarie
SFATURI UTILE 25 Ianuarie
VINDECAREA INFECȚIEI SINUSURILOR ȘI GÂTULUI
Oregano este nu numai un condiment foarte popular, ci şi un potenţial remediu pentru diferite boli şi afecţiuni. Oregano conţine numeroşi nutrienţi importanţi precum quercitină, luteolin-7-0 glucozidă, eriocitrină, apigenin-7-0 glucozidă şi luteolină.
Oregano mai conţine şi fitonutrienţi precum acid rozmarinic şi timol, substanţe cu un efect antioxidant puternic. Studiile au arătat că oregano este un antioxidant mai eficient chiar şi decât multe antibiotice puternice.
Mai mult, un studiu publicat în 2007 în Jurnalul International de Ştiintă şi Nutriţie a demonstrat că introducerea oregano în alimentaţia zilnică contribuie la coborârea colesterolului rău.
PROPRIETĂŢI ANTICANCERIGENE
Studiile de specialitate sugerează că oregano prezintă potenţial anticancerigen mulţumită concentraţiei mari de quercitină pe care o conţine.
Un studiu publicat în 2008 în Jurnalul de Farmacie şi Farmacologie a arătat că extractul de oregano a stopat înmulţirea celulelor canceroase la şoarecii de laborator inoculaţi cu cancer de colon.
Cercetătorii pun această performanţă pe seama antioxidanţilor puternici conţinuţi de oregano. Deşi rezultatele sunt promiţătoare, nu există însă studii pe subiecţi umani care să ateste eficienţa acestei metode de tratament.
REŢETA DE PREPARARE A CEAIULUI DE OREGANO
AI NEVOIE DE:
- 6 linguri de frunze proaspete de oregano
- 1 lingură de miere
- 2 căni şi ½ de apă
- Strecurătoare
MOD DE PREPARARE:
Taie mărunt frunzele ca să activezi uleiurile conţinute. Pune apă la fiert. Când apa dă în clocot, adaugă frunzele şi fierbe-le 5 minute. Strecoară ceaiul astfel preparat şi adaugă miere după ce acesta s-a răcit puțin. Cel mai indicat este să bei ceaiul calduț.
BENEFICIILE CEAIULUI DE OREGANO
- Alină simptomele de răceală şi gripă
- Sprijină digestia
- Ameliorează depresia şi anxietatea
- Îndepărtează păduchii şi elimină negii
- Ameliorează durerile de spate
- Vindecă oboseala
- Vindecă alergiile, astmul, aftele, infecţiile urechilor şi eczemele
- Vindecă flatulenţa şi balonarea
- Ameliorează infecţiile urinare
GÂNDURI PESTE TIMP 25 Ianuarie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu