MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU
JOI 27 FEBRUARIE 2020

PARTEA A TREIA - ARTE; SFATURI UTILE; GÂNDURI PESTE TIMP

Bună dimineața!
Clic pe imagine și se va deschide să puteți citi tot textul!

ARTE 27 Februarie

INVITAȚIE LA OPERETĂ 27 Februarie

"Crai nou", de Ciprian Porumbescu

CIPRIAN PORUMBESCU - CRAI NOU (Full Concert):

Album integral

INVITAȚIE LA OPERĂ 27 Februarie

Cneazul Igor de Borodin

Alexander Borodin - Prince Igor

MUZICĂ 27 Februarie

The Best Of Franz Schubert

Debussy: Preludes, Book I and II

1964 Love Affair 1966 Somewhere My love

Las 20 Mejores Baladas en Español || Música romántica para trabajar y concentrarse

Musica Instrumentales De Oro Del Recuerdo - Instrumental Romántico Piano y Guitarra

ПРОЩАНИЕ ПОД ДОЖДЁМ

Hawaiian Album

POEZIE 27 Februarie

Poetul Alexandru Hrisoverghi

Biografie

Alexandru Hrisoverghi (n. 27 februarie 1811, Iaşi - d. 9 martie 1837), poet. A murit de tânăr şi a rămas foarte puţin cunoscut în literatura română.

Biografie

S-a născut într-o familie boierească. A rămas de copil orfan de tată şi a trebuit să treacă toată copilăria prin procese legate de averea tatălui. A ajuns ofiţer, apoi adjutant al lui Mihai Sturdza.

A colaborat la revista „Albina Românească” a lui Gheorghe Asachi şi la suplimentul literar „Alăuta Românească”. A fost foarte apreciat de Mihail Kogălniceanu, care a scris şi o biografie a acestuia. Singura poezie publicată în timpul vieţii a fost „Odă la ruinele cetăţii Neamţu”, în care condamnă vandalismul celor care se foloseau de ruinele cetăţii Neamţ.

Poeziile sale complete au fost publicate postum, de Kogălniceanu, cel care i-a dedicat şi o biografie. În afară de acestea cartea mai conţinea şi o „Odă lui Mihail Sturdza”, câteva poezii erotice şi traduceri din Schiller, Hugo sau Lamartine.

Versurile sale au un lirism cald, avântat, însă în general poeziile sale sunt destul de sărace.

XVI

Ziua toată în tăcere a o trece îs silit,
Să m-arăt cu nepăsare, să mă fac că-s liniştit.
Căci de groază mă cutremur, nu cumva vreun oftat
Duşmanilor să vădească focul ce mi-ai atâţat.

XVIII

Veacuri trecură în veacuri, cu ani mulţi acoperiţi;
Aşa ani s-au dus cu anii, ce de vremi ne sunt râpiţi.
Unde zac, nime nu ştie şi nici vrodată va şti;
Din întunerec vremea se naşte, şi-n întunerec în veci va fi.

Ruinelor Cetății Neamțu

Vă iubesc, răsipuri sfinte, sămn mărirei strămoșești,
Zid vechi ce de p-al tău munte, încă patria-mi slăvești.
A cărora-nfățoșare orișicui samini a zice:
„M-au părăsit cetățenii, m-au daramat cruda vreme,
Dar copii strămoșii voștri odineoară aice
Ocrotea patria voastră de vrăjmași făr-a se teme”.
O, singure monument ce te aveam drept dovadă
Slavei acei strămoșești! Videți-l cum a să cadă!
O, ziduri din care Ștefan, înviat la bărbăție,
Întorcându-se cu grabă, pe vrajmași au biruit,
Însuflețiți-mi puterea, dați-mi glas, dați-mi tărie,
Să pot tângui cu jale starea-n care ați venit.

Rădice-se pân' la ceruri tânguirea și strigarea
A obștiei moldovene! Plânsul, bocitul și jalea
Meargă adânc să răsune pe bolta acea cerească;
A lor zile cu Cetatea Neamțul să se risipească!
Vedeți sfântul loc acela, unde viteji-au murit,
De copii cum se dăramă, se sapă păn-în pământ.
Lăcomia unor aprigi, după vreme patrioți,
Sfântul loc îl defăimează, ca niște vitregi, ca hoți!
O, pavăză neînvins-a neamului moldovinesc!
Ca să-ți dau destulă slavă, ce cuvinte să găsesc!
Tu, care cu-a ta umbrire veacuri întregi ai păzit
Fala strămoșilor noștri, viața le-ai ocrotit,
Viața ce ei ne-au dat nouă, prin care astăzi trăim,
De a ei pastrare-acuma, noi ție să-ți mulțămim.
Sângele lor ce ș-acuma curge prin a noastre vine
S-au pastrat, cetate sfântă, s-au pastrat de cătră tine.
Paza zidurilor tale pe vrajmași batjocorea,
Când pe mii de dușmani leși optspre'ce plăieși bătea,
Tu, care la orișicare defăimare de străin
Erai stavilă; ș-acuma erai un martur deplin
Unei slave, unei soarte, ce-n veci au încoronat
Armele patriei mele, când de viteji s-au purtat.
Tu, care cu-a ta umbrire învitezi la bărbăție,
Prin aducere-aminte, și acum fiind pustie,
Pe tot moldovanul care păstrează strămoșesc sânge,
Pe tot tânărul ce poate o sabie a încinge.

III

O, fraților moldoveni, bătrâni, tineri, de-a valmă,
Veacurilor viitoare nu gândiți că-i să dați samă?
Și puteți cu sânge răce privi ace daramare?
Nu opriți barbara faptă, nu-nălțați toți o strigare?
Priviți marturul ce unul din veacuri ne rămăsese,
Că neamul nostru din neamuri de viteji se alesăse,
Cum îl darămă și-l strică lăcomia-n sumețire,
Și își face ei palaturi, spre a-și găsi mulțămire.
Voi sunteți cei de dăunăzi când pe Teatru cânta
Trei franțuji în altă limbă, și cetatea o sărba,
Strigați și băteați în palme, plângeați cu lacrimi fierbinți,
Căutați unul la altul, dați din cap, crâșcați din dinți;
Ș-acum vedeți daramarea, și nu ziceți un cuvânt!
Oar-au fost de bucurie, că ei joacă pe mormânt?
Oare nu era ș-acele vro jărtvă d-a măgulirii?
Nu, fraților, nu, vă rog, nu mai dați prilej hulirii,
Nu vă mai trageți asupră-vi hula neamurilor toate,
Ci strigați, opriți pacatul, cereți cu glas o dreptate.

Iară voi care pacatul nu vă sumețiți a-l face,
Ci patimii vă-nchinați, cugetul poate vă tace?
N-ați gândit că-i să dați samă veacurilor viitoare?
N-ați gândit c-al vostru nume, lor lasați spre blastamare?
Aceast-a voastră urmare, o defăimare obștească,
Prin aducere-aminte, în veci să v-agonisască.
Lăcomia de voi însuși și de a voastră avere
Bucure-se, aibă parte, stăpâneasc-o în putere,
Iar blăstămul cu-a sa mână în firea toată să săpe
A voastre nume urâte! Cu țâța să se adăpe
Pruncilor viitorimei, blăstemul cel mai urât
A nevinovatei guri fie cel întâi cuvânt!!!

Marius Conkan

Biografie

Marius Conkan (n. 27 februarie 1988) este un poet român contemporan.

S-a născut și a copilărit în localitatea Rodna, din județul Bistrița-Năsăud. În prezent este doctorand al Facultății de Litere din Cluj, cu o teză despre lumi alternative. A publicat poezie, studii literare și cronici în revistele "Steaua", "Echinox","Poesis International", "Tiuk", "Tomis", "Exquisite Corpse" (revistă editată de Andrei Codrescu), precum și pe LiterNet. A fost redactor al revistei Echinox. A debutat editorial în aprilie 2009, cu volumul Soporia, apărut la editura Vinea. În 22 decembrie 2009 i s-a acordat premiul pentru debut în poezie al revistei "Mișcarea literară". A fost nominalizat la Premiul Național de Poezie "Mihai Eminescu", Opera Prima, 2010. În 23 mai 2010 i s-a decernat Premiul Național "Tudor Arghezi", pentru Opera Prima.

Volume publicate:

Soporia, editura Vinea, București, 2009.

Ținutul Celălalt, poem-roman, scris în colaborare cu Ruxandra Cesereanu, editura Cartea Românească, 2011.

Extazul Sfântului Markon, editura Tracus Arte, București, 2012.

"Cine își poate închipui un ospiciu fictiv, populat cu personajele chinuite ale lui Egon Schiele, adaptate la vremurile noastre (adică la începutul de mileniu trei), are în față această carte-lume, soporia, scrisă de Marius Conkan. Un microcosm care conține spaime, ghemuiri, răsuciri spasmodice și fantasme, migălite fiecare în cotloanele și sipetele lor. soporia este violentă, dar violența ei este râvnită a fi cathartică. Tocmai de aceea nuanțele psihanalitice ale acestei cărți-lume sunt făcute să limpezească substraturile de frică, suferință și oroare care zac în noi toți, făpturi umane supuse unei condiții adesea impuse și neasumate întru totul. Poemele acestei cărți sunt, metaforic și simbolic vorbind, niște cămăși de forță care pot fi îmbrăcate sau nu: esențial este faptul că ele au fost croite, cusute și descusute de un poet vizionar care știe ce vrea de la sine și de la cititorii săi. "Delirul" lui este moștenit de la întunecații poeți ai secolelor trecute, dar, în același timp, este personalizat printr-o sensibilitate hipertrofiată aparte." (Ruxandra Cesereanu).

"...din acest „ospiciu fictiv”, continuat și în a treia secțiune a cărții – entry for death –, se naște un poet a cărui carte de debut poate fi considerară una dintre cele mai bune ale întregului val poetic născut, la noi, în ultimii cinci ani." (Gellu Dorian, în revista "Convorbiri literare", nr. 10/2009).

"Fie că vorbește despre animalul-pereche, despre metrosexual, despre întâlnirea înspăimântătoare a celui care scrie alerg înăuntrul craniului meu cu craniul meu în mână sau despre emopoezie, manechinul care pozează în fața ratării sau "patria noastră" care se rezumă la servilism prostituție și umilință, Marius Conkan își construiește o intrare rapidă, tăioasă; iar acestea sunt și un fel de facultăți ale poeziei sale instruite acid pentru supraviețuire." (Florin Balotescu, în revista "Steaua", nr. 10-11/2009).

TEATRU/FILM 27 Februarie

Cu actorul Constantin Diță

Biografie

Constantin Diță (n. 27 februarie 1980) este un actor român, cunoscut pentru rolul Giani din serialul Las Fierbinți.

A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București, Facultatea de Teatru, specializarea Arta Actorului în 2005.^[1]

Constantin Diță a jucat în numeroase spectacole la teatre cunoscute: Teatrul de Comedie, Teatrul Foarte Mic, Teatrul Bulandra, Studioul de teatru Casandra, Teatrul Luni și Teatrul fără frontieră

Filmografie:

Pe aripile vinului (2002)^[3]
Călătorie la oraș (2003) - învățătorul
Visul lui Liviu (2004) - Ceata
Eminescu versus Eminem (2005)
A fost sau n-a fost? (2006) - Tibi
Hârtia va fi albastră (2006)
Marilena de la P7 (2006) - barman
Mere la cuptor (2006)
Nevroze nocturne (2006)
California Dreamin' (Nesfârșit) (2007) - Paul
Târziu (2007) - Costi
Restul e tăcere (2008) - pictor
Vine poliția! (2008) - Tony Georgescu
WebCamGame (2008) - curierul
Polițist, adjectiv (2009) - agentul de serviciu
Tarantyno (2009) - Aurică
Aurora (2010) - Amarie
Curățătorii (2010)
Moștenirea (2010) - Rocky
Portretul luptătorului la tinerețe (2010) - Ion Gavrilă Ogoranu
Las Fierbinți (2012) - Giani
S-a furat mireasa (2012) - Cornel
Tizi (2012) - Rducu
Un etaj mai jos (2015) - Viorel

Andrei Gruzsniczki

Biografie

Andrei Gruzsniczki (n. 27 februarie 1962, Ploiești) este un regizor și scenarist de film și televiziune român.

Absolvent al Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București în 1994, Andrei Gruzsniczki a debutat ca regizor de film fiind regizorul secund al lui Lucian Pintilie în filmele acestuia Next stop, Paradise și Niki and Flo

Filmografie - regizor

Traseu (2008)
Cronica unei morti amânate (2008)
Cealaltă Irina (2009)
Kakaia Freedom? Eta Carnaval
Quod erat demonstrandum (2014)
O faptă bună (2015)

Filmografie - scenarist

Traseu (2008)
Cealaltă Irina (2009)
Quod erat demonstrandum (2014)^[4]
O faptă bună (2015)

Filmografie - regizor secund

The Wild Dogs (2002)
Niki and Flo (2003)
Niki Ardelean, colonel în rezervă (2003)
Ursul (2011)

Cu actorul Nicolae Balţăţeanu

Biografie

Nicolae Bălțățeanu (n. 26 noiembrie 1893 Drobeta Turnu Severin - d. 27 februarie 1956 la București) a fost un actor român.

A debutat în 1917 pe scenele teatrelor particulare. Din 1918 până la sfârșitul vieții a jucat pe scena "Teatrului Național" din București. A jucat în „Azilul de Noapte” de Maxim Gorki, „Trei Surori” de Anton Cehov, „Tartuffe” de Molière, „Hagi Tudose” de Barbu Ștefănescu Delavrancea, etc.

Hagi Tudose (Teatru radiofonic) - comedie, drama:

SFATURI UTILE 27 Februarie

TRATAREA HELICOBACTER PYLORI

Aceasta bacterie distruge incet dar sigur membrana stomacala si de aici incep problemele.

Atat barbatii, cat si femeile trebuie sa aiba mare grija!

Evitati stresul, deoarece poate influenta intr-un mod negativ.

Pentru aceasta reteta ai nevoie de:

• 100 de grame de broccoli

• 1 radacina de 2 cm de ghimbir

• Putina sare de mare

• 250 de ml de apa fiarta

Preparare:

Pentru prepararea acestui remediu trebuie doar sa pui broccoli si ghimbirul in apa clocotita si sa adaugi un praf de sare. Lasa la fiert alte 5 minute si inchide focul. Lasa la racit si consuma tot lichidul rezultat in fiecare dimineata, pe stomacul gol timp de 20 de zile.

Datorita proprietatilor antibacteriene ale acestui lichid, Helicobacter Pylori nu are nici o sansa si va parasi organismul dupa terminarea tratamentului de 20 de zile!