MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU
LUNI 16 MARTIE 2020
PARTEA A DOUA - RELIGIE ORTODOXĂ; ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI
LUNI 16 MARTIE 2020
PARTEA A DOUA - RELIGIE ORTODOXĂ; ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI
Bună dimineața!
RELIGIE ORTODOXĂ 16 Martie
RELIGIE ORTODOXĂ 16 Martie
Sf Mc Sabin Egipteanul; Sf Cuv Hristodul din Patmos
Viața Sfântului Mucenic Sabin Egipteanul
Ţara Egiptului şi cetatea Ermopolis a fost patria Sfântului Mucenic Sabin, care a fost bărbat slăvit în partea aceea şi boier în cetatea sa. Pe vremea împărăţiei lui Diocleţian (284-305), pentru prigonirea cea cumplită ce era asupra creştinilor, tulburându-se tot Egiptul şi mulţi din cei credincioşi prinzându-se şi muncindu-se, fiind ucişi, Sfântului Mucenic Sabin şi-a lăsat casa sa, boieria, bogăţia şi prietenii şi ieşind pe ascuns din cetatea Ermopolis, se ascundea într-un sat depărtat cu ceilalţi creştini, care fugeau de prigoană şi închizându-se într-o casă mică şi proastă, se nevoia în post şi rugăciuni ziua şi noaptea. Iar slujitorii de idoli au căutat mult pe Sabin, boierul din Ermopolis, ca să-l prindă spre muncire, dar negăsindu-l, s-au mâhnit multă vreme.
Iar un sărac oarecare, ce venea la fericitul Sabin şi lua hrană şi toate cele trebuincioase din mâinile lui, urmând lui Iuda vânzătorul, s-a dus la slujitorii de idoli şi a zis: "Ce-mi daţi, ca să vă arăt unde este Sabin pe care-l căutaţi?" Iar ei i-au dat doi galbeni. Apoi, mergând după dânsul în satul acela şi văzând casa, au înconjurat-o şi au bătut în uşă. Erau cu Sfântul Sabin în casa aceea, şase creştini şi, crezând că a venit la dânşii cineva din credincioşii fraţi pentru vreo trebuinţă, au deschis uşa. Iar slujitorii de idoli, sărind înăuntru cu mare ură, i-au prins şi i-au legat pe toţi; însă pe Sfântul Sabin l-au legat deosebit, cu două lanţuri grele, şi l-au adus la judecătorul locului aceluia, care se numea Arian.
Fiind dus la păgâneasca judecată şi mult silit la idoleasca jertfă, nu s-a lepădat de Hristos. Pentru aceea l-au muncit cumplit, l-au zgâriat cu unghii de fier, l-au ars cu foc, iar mai pe urmă, l-au înecat într-un râu, şi astfel şi-a sfârşit nevoinţa muceniciei şi s-a dus să-şi ia cununa biruinţei de la Hristos, dătătorul de nevoinţă. Asemenea şi cei şase creştini prinşi împreună cu dânsul, fiind munciţi, au câştigat de la Domnul aceeaşi slavă în cer.
Viaţa Sfântului Cuvios Hristodul din Patmos
Sfântul Hristodul (1020-1093), care era de loc din regiunea Neceea, în Bitinia, a fost copilul unor creştini binecredincioşi, Teodor şi Ana şi a primit la botez numele de Ioan. Încă din fragedă pruncie, primi în inima sa seminţele evlaviei şi ale iubirii de cele sfinte, ce aveau să rodească mai târziu îmbelşugat.
Sfntul Hristodul (1020-1093), care era de loc din regiunea Neceea, în Bitinia, a fost copilul unor creştini binecredincioşi, Teodor şi Ana şi a primit la botez numele de Ioan. Încă din fragedă pruncie, primi în inima sa seminţele evlaviei şi ale iubirii de cele sfinte, ce aveau să rodească mai târziu îmbelşugat. A luat schima monahală de tânăr, primind numele de Hristodul („robul lui Hristos” în greceşte).
A dus mai întâi viaţă călugărească în mai multe locuri, pentru ca mai apoi să primească acordul şi ajutorul material al împăratului Alexie I Comneanul (care a domnit în 1081-1118) şi aşa a zidit în insula Patmos o biserică şi o mănăstire în cinstea sfântului Ioan Evanghelistul, aproape de locul unde se află şi peştera în care a petrecut Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan şi a scris Apocalipsa.
Zidurile mănăstirii s-au păstrat până astăzi aşa precum au fost ridicate în veacul al XI-lea. Când însă arabii musulmani au atacat Patmosul, sfântul a trebuit să se refugieze, împreună cu ucenicii săi, în Evia (Epir), unde a şi murit, către sfârşitul secolului al XII-lea (+1093), într-o zi de 16 martie.
Mai târziu, ucenicii săi au aflat moaştele sale întregi şi le-au adus în mănăstirea ctitorită de el în Patmos, unde se găsesc până astăzi şi sunt izvor de multe vindecări şi minuni pentru cei care cer mijlocirea
sfântului cu credinţă.
sfântului cu credinţă.
PSALMII
PSALMII 26 – 30
Psalmul 26
ARTĂ CULINARĂ – REȚETE PENTRU POSTUL SFINTELOR PAȘTI – ZIUA 15 - 16 Martie
A: PLĂCINTE
Plăcintă cu ciuperci
· foi de plăcintă;
· 500 g ciuperci;
· 50 g margarină;
· 1 ceapă;
· Sare;
· Piper
Dacă nu avem foi de plăcintă se prepară un aluat din 250 g făină, 250 g margarină, ½ pahar cu apă caldă şi sare şi se lasă la rece.
Se curăţă ciupercile, se spală bine şi se taie felioare subţiri.
Se înăbuşă pe foc, într-o cratiţă acoperită, în margarină cu ceapa tăiată solzişori, sarea şi piperul măcinat.
Când s-au înmuiat şi zeama din ele a scăzut se lasă să se răcorească.
Se împarte aluatul în două.
Una din jumătăţi se întinde de forma şi mărimea tăvii.
Se unge tava, se aşază foaia şi se coace la cuptor.
Se scoate din cuptor, se întind ciupercile scăzute şi răcorite pe toată suprafaţa foii, iar jumătatea cealaltă de aluat care a fost păstrată la rece, se întinde şi se pune în tavă deasupra compoziţiei.
Se dă la cuptor până se rumeneşte.
B: SALATE
Salată de varză
· 1 varză mică;
· 2 morcovi;
· 1 rădăcină ţelină;
· 6 căţei usturoi pisat;
· Sare;
· 5 linguri ulei;
· 3 linguri oţet;
· Mărar
Peste varza tocată fideluţă, amestecată cu morcovul şi ţelina date pe răzătoare se toarnă amestecul de sare, ulei şi oţet.
Usturoiul pisat şi mărarul se adaugă la sfârşit.
C: SOSURI
Sos indian
· 25 g margarină;
· 2 cepe;
· 1 rădăcină pătrunjel;
· Cimbru;
· 1 foaie dafin;
· Frunze de ţelină;
· 1 linguriţă făină;
· Sare;
· Boia iute;
· 1 ceaşcă apă
Se taie ceapa solzişori şi se căleşte în margarină.
Se adaugă făină şi se amestecă continuu.
Când făina capătă culoare gălbuie se stinge cu apă.
Se adaugă restul ingredientelor şi se fierbe circa 30 minute.
D: BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME
Borş de sfeclă roşie
· 1 sfeclă roşie de mărime potrivită;
· 1 ceapă;
· 2 cartofi;
· 1 ceaşcă zarzavat pentru ciorbă;
· 1 ceaşcă suc de roşii;
· ½ l borş;
· 2 – 3 linguri ulei;
· Sare;
· Leuştean
Se coace sfecla la cuptor, se curăţă şi se dă pe răzătoarea mare.
În 2 l apă se fierb cartofii tăiaţi cuburi şi zarzavatul pentru ciorbă.
Când cartofii sunt aproape fierţi se adaugă sfecla, sucul de roşii şi ceapa rumenită în ulei.
După ce mai dă un clocot se adaugă borşul, sarea şi leuşteanul.
Se mai fierbe încă 5 minute.
E: MÂNCĂRURI
Mâncare de cartofi cu castraveţi muraţi
· 1 kg cartofi;
· 200 g ceapă;
· 500 g castraveţi muraţi;
· 1 ceaşcă ulei;
· 2 linguri bulion;
· 1 legătură mărar;
· Sare;
· Piper
Se curăţă cartofii, se spală, se taie felii şi se prăjesc puţin în uleiul încins.
Se scot cartofii şi în restul de ulei se căleşte ceapă.
Se pune bulionul, se stinge cu apă caldă şi se adaugă cartofii.
Se lasă la foc mic.
Când cartofii sunt fierţi se adaugă castraveţii fierţi separat fără coajă şi seminţe.
Se pune sare şi piper.
Se pune mâncarea în tavă, se garniseşte deasupra cu felii de roşii sau suc de roşii şi verdeaţă şi se dă la cuptor să se rumenească bine.
F: DULCIURI
Cremă de ananas
· 1 cutie compot ananas;
· 1 pachet fulgi porumb;
· ½ ceaşcă zahăr;
· 3 ceşti apă;
· 1 cutie jeleu ananas;
· Cireşe din dulceaţă pentru glazură
Se strecoară ananasul şi se păstrează zeama.
Se păstrează 2 rondele întregi de ananas, iar restul se taie bucăţele mici.
Într-o oală se amestecă fulgii de porumb, zahărul şi apa şi se pun la foc mic să fiarbă până când se leagă.
Amestecând se adaugă pe rând zeama de la compot, jeleul şi fructele de ananas.
Se udă cu apă o formă de 1 kg, se unge fără să se şteargă, se răstoarnă în ea compoziţia şi se lasă câteva ore la frigider până se leagă bine.
Se scoate crema pe un platou, se garniseşte cu cireşe din dulceaţă şi cu feliile de ananas reţinute, tăiate în sferturi.
VA URMA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu