PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; SFATURI UTILE
ARTE 13 Martie
INVITAȚIE LA OPERĂ 13 Martie
W A Mozart - Don Giovanni
MUZICĂ 13 Martie
Top 50 Violin Love Songs Instrumental - Best Relaxing Instrumental Music
Romantic Piano Love Songs - Greatest Hits Love Songs Of All Time - Beautiful Relaxing Music
HenryMancini0rchestra! Romantic & Beautiful HD 2-Hr Music Video Album! #ProfHowdy
POEZIE 13 Martie
Felix Aderca, prozator, dramaturg, poet român
Biografie Felix Aderca
Felix Aderca (n. 13 martie / 26 martie, 1891, comuna Puieşti, judeţul Vaslui - d. 12 decembrie 1962, Bucureşti) este pseudonimul literar al unui prozator, poet, estetician şi eseist român, de origine evreiască. Numele său real era Zelicu Froim Adercu.
Urmează şcoala primară la Puieşti, apoi Liceul Carol I din Craiova, neterminat. A fost un autodidact. După o tentativă de a se stabili la Paris, revine la Craiova unde devine funcţionar la Ministerul Muncii. Ia parte la şedinţele cenaclului Sburătorul, coordonat de Eugen Lovinescu. S-a remarcat ca poet simbolist, autor de povestiri şi romancier (Omul descompus), autor al unuia dintre primele romane de anticipaţie din literatura română, Oraşele scufundate. Este tatăl lui Marcel Aderca, de asemenea scriitor.
Opere
* Motive şi simfonii, 1910 (poezii)
* Stihuri venerice, Editura Benvenisti, Craiova, 1912 (poezii)
* Fragmente. Romanţe, 1912 (poezii)
* Reverii sculptate, 1912 (poezii)
* Ţapul, 1921 (roman)
* Domnişoara din strada Neptun, Editura Librăriei Socec & Co. S.A., Bucureşti, 1921
* Personalitatea: Drepturile ei în artă şi în viaţă, Editura Librăriei Socec, Bucureşti, 1922 (cu prefaţă de C. Rădulescu-Motru)
* Idei şi oameni, Alcalay & Calafeteanu, Bucureşti, 1922 (schiţe)
* Moartea unei republici roşii, Editura Ancora, Bucureşti, 1924 (roman)
* Omul descompus, 1925 (roman "pirandellian")
* Zburătorul, 1925
* Femeia cu carnea albă, 1927
* Mic tratat de estetică sau lumea văzută estetic, Editura Ancora, Bucureşti, 1929
* Mărturia unei generaţii, Editura S. Ciornei, Bucureşti, 1929 (cu măşti de Marcel Iancu)
* Mireasa multiplă (Ţapul), 1932
* Aventurile d-lui Ionel Lăcustă Termidor, 1932
* Al doilea amant al doamnei Chatterley, 1933
* Oraşele înecate, Editura Vremea, Bucureşti, 1936
* 1916, 1936
* Oameni excepţionali, Editura Vremea, Bucureşti, 1937
* A fost odată un imperiu... Rasputin (roman foileton, în 9 volume), Editura Socec, 1939
* Domnişoara din strada Neptun. Zeul iubirii. Omul descompus,
* Zeul iubirii, 1945 (ediţia a treia a cărţii "Ţapul")
* Revolte, Fundaţia Culturală Regală "Regele Mihai I", Bucureşti, 1945 (roman)
* Magellan, întâia călătorie în jurul lumii, Editura Forum, Bucureşti, 1946
* Feeria baletelor. Convorbiri asupra formelor dansului, Editura Cartea Rusă, Bucureşti, 1947
* C. Dobrogeanu-Gherea: viaţa şi opera, Casa Şcoalelor, Bucureşti, 1947
* În valea Marelui Fluviu (viaţa unor seminţii în vecinătatea Dunării acum patru-cinci mii de ani), Editura Tineretului, Bucureşti, 1955
* Cristofor Columb, amiralul oceanului, Editura Tineretului, Bucureşti, 1957
* Patru ciudate întâmplări, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1957
* Jurnalul lui Andrei Hudici, Editura Tineretului, Bucureşti, 1958 (copertă şi ilustraţii de A. Alexe)
* Un călăreţ pierdut în stepă: din vremea lui Petru cel Mare, Editura Tineretului, Bucureşti, 1961
* Amiralul oceanului, Cristofor Columb, Editura Tineretului, Bucureşti, 1963 (roman)
* Oraşele scufundate, 1966 (ediţia a 2-a a romanului "Oraşele înecat"; ediţie îngrijită de Ov. S. Crohmălniceanu)
* Scrieri alese, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1967 (în 2 volume)
* Die Unterwasserstadte (Oraşele scufundate), Editura Kriterion Verlag, Bukarest, 1970 (ediţie în germană; copertă de Hans Stendl şi cuvânt înainte de Franz Storch)
* Murmurul cuvintelor. Versuri (1913-1923), Editura Minerva, Bucureşti, 1971 (ediţie îngrijită de Marcel Aderca, prefaţă de Eugen Barbu)
* Teatru, Cartea Românească, Bucureşti, 1974 (ediţie îngrijită şi prefaţată de Marcel Aderca)
* Domnişoara din strada Neptun, Editura Minerva, Bucureşti, 1982 (ediţie îngrijită şi prefaţată de Henri Zalis)
* Contribuţii critice, Editura Minerva, Bucureşti, 1983
* Zeul iubirii, Editura Argo, Timişoara, 1991 (ediţie îngrijită de Eugen Pavel; grafician: Marius Mateaş)
* Oraşele scufundate, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1993
* Zeul iubirii (Ţapul). Femeia cu carnea albă, Editura Nemira, Bucureşti, 1993 (roman/nuvele; ediţie îngrijită şi prefaţată de Henri Zalis)
* Oameni excepţionali. Jurnal intim, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995 (ediţie îngrijită şi prefaţată de Valentin Chifor)
* 1916, Editura Hasefer, Bucureşti, 1997 (ediţie îngrijită şi prefaţată de Henri Zalis; roman)
* Petru cel Mare: întâiul revoluţionar, constructorul Rusiei, Editura Hasefer, Bucureşti, 2001 (ediţie îngrijită şi prefaţată de Henri Zalis)
* C. Dobrogeanu-Gherea: viaţa şi opera, Princeps Edit, Iaşi, 2003
* Oraşele scufundate, Editura Minerva, Bucureşti, 2006
* Femeia cu carnea albă, Editura Nemira, Bucureşti
* Aventurile d-lui Ionel Lacusta-Termidor, Editura Naţională, Bucureşti
* Întâia călătorie în jurul lumii (Basm adevărat), Editura Socec, Bucureşti
* Prin lentile negre. Rime graţioase. Panteism (poezii)
* Vreţi să descoperim America? Fantasticele călătorii ale lui Cristofor Columb, Editura Forum, Bucureşti
Felix Aderca (n. 13 martie / 26 martie, 1891, comuna Puieşti, judeţul Vaslui - d. 12 decembrie 1962, Bucureşti) este pseudonimul literar al unui prozator, poet, estetician şi eseist român, de origine evreiască. Numele său real era Zelicu Froim Adercu.
Urmează şcoala primară la Puieşti, apoi Liceul Carol I din Craiova, neterminat. A fost un autodidact. După o tentativă de a se stabili la Paris, revine la Craiova unde devine funcţionar la Ministerul Muncii. Ia parte la şedinţele cenaclului Sburătorul, coordonat de Eugen Lovinescu. S-a remarcat ca poet simbolist, autor de povestiri şi romancier (Omul descompus), autor al unuia dintre primele romane de anticipaţie din literatura română, Oraşele scufundate. Este tatăl lui Marcel Aderca, de asemenea scriitor.
Opere
* Motive şi simfonii, 1910 (poezii)
* Stihuri venerice, Editura Benvenisti, Craiova, 1912 (poezii)
* Fragmente. Romanţe, 1912 (poezii)
* Reverii sculptate, 1912 (poezii)
* Ţapul, 1921 (roman)
* Domnişoara din strada Neptun, Editura Librăriei Socec & Co. S.A., Bucureşti, 1921
* Personalitatea: Drepturile ei în artă şi în viaţă, Editura Librăriei Socec, Bucureşti, 1922 (cu prefaţă de C. Rădulescu-Motru)
* Idei şi oameni, Alcalay & Calafeteanu, Bucureşti, 1922 (schiţe)
* Moartea unei republici roşii, Editura Ancora, Bucureşti, 1924 (roman)
* Omul descompus, 1925 (roman "pirandellian")
* Zburătorul, 1925
* Femeia cu carnea albă, 1927
* Mic tratat de estetică sau lumea văzută estetic, Editura Ancora, Bucureşti, 1929
* Mărturia unei generaţii, Editura S. Ciornei, Bucureşti, 1929 (cu măşti de Marcel Iancu)
* Mireasa multiplă (Ţapul), 1932
* Aventurile d-lui Ionel Lăcustă Termidor, 1932
* Al doilea amant al doamnei Chatterley, 1933
* Oraşele înecate, Editura Vremea, Bucureşti, 1936
* 1916, 1936
* Oameni excepţionali, Editura Vremea, Bucureşti, 1937
* A fost odată un imperiu... Rasputin (roman foileton, în 9 volume), Editura Socec, 1939
* Domnişoara din strada Neptun. Zeul iubirii. Omul descompus,
* Zeul iubirii, 1945 (ediţia a treia a cărţii "Ţapul")
* Revolte, Fundaţia Culturală Regală "Regele Mihai I", Bucureşti, 1945 (roman)
* Magellan, întâia călătorie în jurul lumii, Editura Forum, Bucureşti, 1946
* Feeria baletelor. Convorbiri asupra formelor dansului, Editura Cartea Rusă, Bucureşti, 1947
* C. Dobrogeanu-Gherea: viaţa şi opera, Casa Şcoalelor, Bucureşti, 1947
* În valea Marelui Fluviu (viaţa unor seminţii în vecinătatea Dunării acum patru-cinci mii de ani), Editura Tineretului, Bucureşti, 1955
* Cristofor Columb, amiralul oceanului, Editura Tineretului, Bucureşti, 1957
* Patru ciudate întâmplări, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1957
* Jurnalul lui Andrei Hudici, Editura Tineretului, Bucureşti, 1958 (copertă şi ilustraţii de A. Alexe)
* Un călăreţ pierdut în stepă: din vremea lui Petru cel Mare, Editura Tineretului, Bucureşti, 1961
* Amiralul oceanului, Cristofor Columb, Editura Tineretului, Bucureşti, 1963 (roman)
* Oraşele scufundate, 1966 (ediţia a 2-a a romanului "Oraşele înecat"; ediţie îngrijită de Ov. S. Crohmălniceanu)
* Scrieri alese, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1967 (în 2 volume)
* Die Unterwasserstadte (Oraşele scufundate), Editura Kriterion Verlag, Bukarest, 1970 (ediţie în germană; copertă de Hans Stendl şi cuvânt înainte de Franz Storch)
* Murmurul cuvintelor. Versuri (1913-1923), Editura Minerva, Bucureşti, 1971 (ediţie îngrijită de Marcel Aderca, prefaţă de Eugen Barbu)
* Teatru, Cartea Românească, Bucureşti, 1974 (ediţie îngrijită şi prefaţată de Marcel Aderca)
* Domnişoara din strada Neptun, Editura Minerva, Bucureşti, 1982 (ediţie îngrijită şi prefaţată de Henri Zalis)
* Contribuţii critice, Editura Minerva, Bucureşti, 1983
* Zeul iubirii, Editura Argo, Timişoara, 1991 (ediţie îngrijită de Eugen Pavel; grafician: Marius Mateaş)
* Oraşele scufundate, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1993
* Zeul iubirii (Ţapul). Femeia cu carnea albă, Editura Nemira, Bucureşti, 1993 (roman/nuvele; ediţie îngrijită şi prefaţată de Henri Zalis)
* Oameni excepţionali. Jurnal intim, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995 (ediţie îngrijită şi prefaţată de Valentin Chifor)
* 1916, Editura Hasefer, Bucureşti, 1997 (ediţie îngrijită şi prefaţată de Henri Zalis; roman)
* Petru cel Mare: întâiul revoluţionar, constructorul Rusiei, Editura Hasefer, Bucureşti, 2001 (ediţie îngrijită şi prefaţată de Henri Zalis)
* C. Dobrogeanu-Gherea: viaţa şi opera, Princeps Edit, Iaşi, 2003
* Oraşele scufundate, Editura Minerva, Bucureşti, 2006
* Femeia cu carnea albă, Editura Nemira, Bucureşti
* Aventurile d-lui Ionel Lacusta-Termidor, Editura Naţională, Bucureşti
* Întâia călătorie în jurul lumii (Basm adevărat), Editura Socec, Bucureşti
* Prin lentile negre. Rime graţioase. Panteism (poezii)
* Vreţi să descoperim America? Fantasticele călătorii ale lui Cristofor Columb, Editura Forum, Bucureşti
Epilog
Cum de crezui că în tiparul mic
al stihului ar încăpea un suflet care vine
descifrând cu jocul liniilor fine
legile care creează din nimic?
Aritmetică, dicţionar, geografie -
ce gând nesăbuit avui
să-ncerc în ritmul graiului să pui
ritmul viu şi linia ta vie...
Geografie
Trupeşă deşi copil
toată curbe îmbinate,
genele-nchid tremurate
pe desenul tău subtil.
Te-aş asemui, nebună
cum te văd, cu plinul glob
peste care cade zob
când de soare, când de lună.
Brâu bogat lucind ca pana
cu agate şi smaralde -
Malta, Cipru-n ape calde -
mijlocu-ţi, Mediterana.
Cârlionţii peste salbe
de la tâmple-n râs de soare
când se zbat par călătoare
gheţuri din fiorduri albe.
Iară şoldul, cum eşti scundă,
împlinitu-s-a precum
vasele-ocolesc în drum
coasta Africii, rotundă.
Şi picioruşele albe se scurg
ca râuri spre sudul sidefat
sub îmbinarea cărora se zbat
eternele timpuri ce curg.
toată curbe îmbinate,
genele-nchid tremurate
pe desenul tău subtil.
Te-aş asemui, nebună
cum te văd, cu plinul glob
peste care cade zob
când de soare, când de lună.
Brâu bogat lucind ca pana
cu agate şi smaralde -
Malta, Cipru-n ape calde -
mijlocu-ţi, Mediterana.
Cârlionţii peste salbe
de la tâmple-n râs de soare
când se zbat par călătoare
gheţuri din fiorduri albe.
Iară şoldul, cum eşti scundă,
împlinitu-s-a precum
vasele-ocolesc în drum
coasta Africii, rotundă.
Şi picioruşele albe se scurg
ca râuri spre sudul sidefat
sub îmbinarea cărora se zbat
eternele timpuri ce curg.
In amore
De când te ştiu, Iubire!...
Eram doar un copil de ceară,
o-nflorată mlădiţă subţire -
un nor pe cer de seară.
De când te vream!... Deşi
din suflet
fâşii
mi-ai smuls -
deşi
gonitu-mi-ai fără răsuflet
al vinelor puls.
Ţii minte?
Te-aşteptam sub meri
să vii; te-aşteptam să-mi ceri
iubiri,
iar eu nătâng îţi dam gândiri
îţi dam dureri.
Acelaşi sunt, tot eu!
Nu râde că-s atât de mare şi de greu
că port pe umăr universuri,
că sunt ateu
şi că scriu versuri.
Cum te uitasem!...
Cum
mă rupse viaţa din mătasea
firelor ce împletiseşi
când sub mărul de la drum
inimii urziseşi
casa.
Te uitasem! Dintr-odată
mintea se urcă pe scara înţelegerii
şi roată
ochii şi-i făcu...
O! Cât mă duru!
De ce nu te-am avut atunci
să-mi arunci
în ochi un pumn de pulbere -
umanele munci
în beznă să se spulbere.
Să fi orbit.
De ce-am ghicit
că vilele pe culmi de munţi
cu ninse frunţi,
că imensele punţi
zvârlite pe-ntinderi de apă -
(probleme de-oţele
făcute să-ncapă
în fantastice schele)
c-armonica-nvârtire
a roţilor ce zdrumică atomul,
ce sfredelă pământ,
ce ţine omul
pe fire
de vânt
sunt picături de sânge, supte
de mizerie, ventuza
ce şi-a prins în inimi buza
să se-nfrupte,
sunt morţi
de foame, ce-au deschis
spre vis
ale cugetului porţi.
Cum n-am putut să smulg din căngi
demonicul ciclon de răzvrătiri!
L-aş fi dezlănţuit cu crăngi
din vârf de munte
să spulbere umanele duhniri
târâte de pământ -
să lunece pe imensitate
doar aripa de vânt -
o punte
pe eternitate.
Eram doar un copil de ceară,
o-nflorată mlădiţă subţire -
un nor pe cer de seară.
De când te vream!... Deşi
din suflet
fâşii
mi-ai smuls -
deşi
gonitu-mi-ai fără răsuflet
al vinelor puls.
Ţii minte?
Te-aşteptam sub meri
să vii; te-aşteptam să-mi ceri
iubiri,
iar eu nătâng îţi dam gândiri
îţi dam dureri.
Acelaşi sunt, tot eu!
Nu râde că-s atât de mare şi de greu
că port pe umăr universuri,
că sunt ateu
şi că scriu versuri.
Cum te uitasem!...
Cum
mă rupse viaţa din mătasea
firelor ce împletiseşi
când sub mărul de la drum
inimii urziseşi
casa.
Te uitasem! Dintr-odată
mintea se urcă pe scara înţelegerii
şi roată
ochii şi-i făcu...
O! Cât mă duru!
De ce nu te-am avut atunci
să-mi arunci
în ochi un pumn de pulbere -
umanele munci
în beznă să se spulbere.
Să fi orbit.
De ce-am ghicit
că vilele pe culmi de munţi
cu ninse frunţi,
că imensele punţi
zvârlite pe-ntinderi de apă -
(probleme de-oţele
făcute să-ncapă
în fantastice schele)
c-armonica-nvârtire
a roţilor ce zdrumică atomul,
ce sfredelă pământ,
ce ţine omul
pe fire
de vânt
sunt picături de sânge, supte
de mizerie, ventuza
ce şi-a prins în inimi buza
să se-nfrupte,
sunt morţi
de foame, ce-au deschis
spre vis
ale cugetului porţi.
Cum n-am putut să smulg din căngi
demonicul ciclon de răzvrătiri!
L-aş fi dezlănţuit cu crăngi
din vârf de munte
să spulbere umanele duhniri
târâte de pământ -
să lunece pe imensitate
doar aripa de vânt -
o punte
pe eternitate.
Florin Șlapac, prozator, poet, traducător român
Biografia
S-a nascut in 13 martie 1952 in Constanta.
Este absolvent al Facultatii de Filologie a Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi, specialitatea Limba si literatura engleza (1974).
In 1972 debuteaza publicistic in revista "Amfiteatru".
Debutul editorial in 1985 cu volumul Matei si Eva (doua romane, Ed. Dacia), precedat de debutul poetic in volumul colectiv Caiet de poezie (Ed. Eminescu, 1973), aparut in urma concursului organizat de editura.
Colaboreaza cu proza scurta, fragmente de roman, poeme si traduceri beletristice la revistele: "Alma Mater", "Tribuna", "Luceafarul", "Romania literara", "Vatra", "Euphorion", "Tomis", "Orizont", "Cronica", "Convorbiri literare", "Contrapunct", "Familia", "Contrafort", "artPanorama" s.a. Dupa debut, publica volumele: Jucaria (roman, Ed. Dacia, 1989; editia a II-a revazuta, Ed. Paralela 45, 2000); Centrul schimbator ai atentiei (proza scurta, Ed. Cartea Romaneasca, 1990); La inima fermecata (roman, Ed. Niculescu, 1995); Zapodie (poem, Ed. Niculescu, 1996); Salonul refuzatilor (proza scurta, Ed. Ex Ponto, 1998); Fara pereche (roman, Ed. Univers, 2000).
In 1999 publica o editie revazuta a volumului de debut, Matei si Eva (Ed. Ex Ponto). Este prezent in antologia Generatia '80 in proza scurta alcatuita de Gheorghe Craciun si Viorel Marineasa (Ed. Paralela 45, 1998). in acelasi timp are o bogata activitate de traducator din literaturile engleza si americana: Raymond Chandler, Isaac Asimov, Norman Spinrad, Malcom Lowry s.a.
A obtinut urmatoarele premii: premiul pentru proza al revistei "Tribuna" (1986), prcmiui Filialei "Dobrogea" a Uniunii Scriitorilor din Romania (1995), premiul pentru proza la Concursul National de Literatura "Alexandru Odobescu" (Calarasi, 1998).
In 1997 i se acorda o bursa de documentare in Scotia, iar in 1999 o alta in Spania.
Lucreaza ca si redactor la revista literara "Tomis" si redactor-sef al revistei-caiet de literatura "Amphion", ambele din Constanta.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania- ASPRO.
Despre cartile autorului au formulat opinii critice: Dana Dumitriu - Sa povestim de luni pina duminica ("Romania literara", nr. 35/1986); Liviu Petrescu - Universul prozatorului ("Tomis", nr. 10/1986); Bogdan Ghiu -Mai multe realisme ("Contrapunct", nr. 10/1990); Irina Petras - Florin Spalac - "Jucaria" ("Steaua", nr. 7/1990, reluat in volum Literatura romana contemporana, Ed. Didactica si Pedagogica, 1994); Nicolae Prelipceanu -Spectacolul cuvintelor ("Romania libera", 21 nov. 1996); Dan Persa ("Zburatorul", nr. l-2-3/1996); Romulus Bucur - Povestea cuvintelor ("Arca", nr. l-2-3/1997); Dan-Silviu Boerescu - Goblenuri si camee ("Curentul", 19 mai 1998); Florenta Albu - La ospatul vorbelor cie duh ("Viata Romaneasca", nr. 4-5/1998); Gabriel Dimisianu - Un optzecist discret ("Romania literara", nr. 38/1998); Adina Dinitoiu ("Observator cultural", nr. 34/2000); Magda Raduta ("Observator cultural", nr. 47/2001) s.a.
Este absolvent al Facultatii de Filologie a Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi, specialitatea Limba si literatura engleza (1974).
In 1972 debuteaza publicistic in revista "Amfiteatru".
Debutul editorial in 1985 cu volumul Matei si Eva (doua romane, Ed. Dacia), precedat de debutul poetic in volumul colectiv Caiet de poezie (Ed. Eminescu, 1973), aparut in urma concursului organizat de editura.
Colaboreaza cu proza scurta, fragmente de roman, poeme si traduceri beletristice la revistele: "Alma Mater", "Tribuna", "Luceafarul", "Romania literara", "Vatra", "Euphorion", "Tomis", "Orizont", "Cronica", "Convorbiri literare", "Contrapunct", "Familia", "Contrafort", "artPanorama" s.a. Dupa debut, publica volumele: Jucaria (roman, Ed. Dacia, 1989; editia a II-a revazuta, Ed. Paralela 45, 2000); Centrul schimbator ai atentiei (proza scurta, Ed. Cartea Romaneasca, 1990); La inima fermecata (roman, Ed. Niculescu, 1995); Zapodie (poem, Ed. Niculescu, 1996); Salonul refuzatilor (proza scurta, Ed. Ex Ponto, 1998); Fara pereche (roman, Ed. Univers, 2000).
In 1999 publica o editie revazuta a volumului de debut, Matei si Eva (Ed. Ex Ponto). Este prezent in antologia Generatia '80 in proza scurta alcatuita de Gheorghe Craciun si Viorel Marineasa (Ed. Paralela 45, 1998). in acelasi timp are o bogata activitate de traducator din literaturile engleza si americana: Raymond Chandler, Isaac Asimov, Norman Spinrad, Malcom Lowry s.a.
A obtinut urmatoarele premii: premiul pentru proza al revistei "Tribuna" (1986), prcmiui Filialei "Dobrogea" a Uniunii Scriitorilor din Romania (1995), premiul pentru proza la Concursul National de Literatura "Alexandru Odobescu" (Calarasi, 1998).
In 1997 i se acorda o bursa de documentare in Scotia, iar in 1999 o alta in Spania.
Lucreaza ca si redactor la revista literara "Tomis" si redactor-sef al revistei-caiet de literatura "Amphion", ambele din Constanta.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania- ASPRO.
Despre cartile autorului au formulat opinii critice: Dana Dumitriu - Sa povestim de luni pina duminica ("Romania literara", nr. 35/1986); Liviu Petrescu - Universul prozatorului ("Tomis", nr. 10/1986); Bogdan Ghiu -Mai multe realisme ("Contrapunct", nr. 10/1990); Irina Petras - Florin Spalac - "Jucaria" ("Steaua", nr. 7/1990, reluat in volum Literatura romana contemporana, Ed. Didactica si Pedagogica, 1994); Nicolae Prelipceanu -Spectacolul cuvintelor ("Romania libera", 21 nov. 1996); Dan Persa ("Zburatorul", nr. l-2-3/1996); Romulus Bucur - Povestea cuvintelor ("Arca", nr. l-2-3/1997); Dan-Silviu Boerescu - Goblenuri si camee ("Curentul", 19 mai 1998); Florenta Albu - La ospatul vorbelor cie duh ("Viata Romaneasca", nr. 4-5/1998); Gabriel Dimisianu - Un optzecist discret ("Romania literara", nr. 38/1998); Adina Dinitoiu ("Observator cultural", nr. 34/2000); Magda Raduta ("Observator cultural", nr. 47/2001) s.a.
Referinte critice;
"A doua carte (Jucaria, Ed. Dacia, 1989) indreptateste asteptarea si presimtirea valorii. Este o carte, o spun de la inceput, exceptionala, care trebuie sa il aduca pe Florin Slapac acolo unde ii e locul, adica in rindul numelor de referinta ale generatiei tinere (). Jucaria este, in felul ei, o carte loiala" (Bogdan Ghiu, "Contrapunct", nr. 10/1990) "Florin Slapac, jucatorul, este in aceasta carte [Jucaria] poet. Savoarea limbii este atit de perfecta incit fiecare fragment poate deveni autonom: decupat din intregul, altminteri geometric construit, el palpita, comunica, indragostit de cuvinte, le insteleaza asa incit istoria si discursul isi disputa intiietatea intr-p partida cu totul remarcabila." (Irina Petras, "Steaua", nr. 7/1990) "Florin Slapac deschide o fereastra spre cai nebanuite, in orice caz neincercate pina acum. Ce-i drept, cu originala sa carte, Zapodie, el isi inchide la loc fereastra, paci a urma pe aceasta cale e a te arunca in gol, deoarece numai primul conteaza Jn ce priveste atmosfera poemului, ea ne-o aminteste pe cea dintr-o alta cajte de rascruce - de data aceasta in proza scurta - Manualul intamplarilor de Stefan Agopian. In cartea lui Florin Slapac, inspirat publicata de Editura Njpulescp, ironia si inventia, nu numai lingvistica, produc efectul de vis al unei |umi in care ai vrea repede sa evadezi, ca-n unele basme." (Nicolae Prelipceanu, "Romania libera", 21 nov. 1996) "Daca stai sa asculti zisele gramaticului, intri chiar in povestea vorbei pe care nu credeai s-p mai afli teafara dupa atita amar de vreme: bogata inca in scorneli, asezata in straturi aurifere, cu toate miezurile si parfumele vechimii () calatoria lui Zapodie petrecindu-se intr-un ev continuu, spre sfirsitul nesfirsital limbii-.." (Florenta Albu, "Viata Romaneasca", nr. 4-5/1998) "Asistam in prozele lui Florin Slapac la numeroase transmutatii, transmiteri de insusiri de la fiinte la obiecte si invers, nu o data fiintele se pietrifica iar obiectele se insufletesc. Procesele acestea marturisesc si ele despre ceea ce spuneam mai inainte ca este mentalitatea discretionara a autorului, de stapin absolut in raporturile sale cu textul pe care il produce si, in ultima instanta, de stapin absolut al realitatii pe care textul ar fi sa o rasfringa. Impulsul marturisit este acela «de a-i veni de hac», nu eliminind-o din text, desigur, ci constringind-o prin «deformare» sa-si inmulteasca mesajele semnificative." (Gabriel Dimisianu, "Romania literara", nr. 38/1998) |
TEATRU/FILM 13 Martie
Cu Cella Dima
Biografie Cella Dima
Cella Dima (n. 13 martie 1916 - d. 4 martie 2000) a fost o mare actriță româncă de teatru și film.
A fost distinsă cu Ordinul Muncii clasa III (1952) „pentru munca depusă cu ocazia «Centenarului Caragiale»”și cu Ordinul Meritul Culturalclasa a III-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.
GÂNDURI PESTE TIMP 13 Martie
Citate Mircea Eliade: Citiți pe acest fond muzical:
Piano Solo - Classical Mix
· India are meritul de a fi adăugat o nouă dimensiune în Univers: aceea de a exista liber.
· În societăţile aşa-numite "primitive", orice secret este o primejdie. Lucrul tăinuit devine, prin simpla lui tăinuire, primejdios omului şi colectivităţii.
· Şi prieteniile îşi au viaţa lor. Durează atât timp cât sunt necesare creşterii a doua suflete. Vine un timp când prietenia unui anumit om e o povară; nu-ţi mai spune nimic şi nu-i mai spui nimic. Osmoza dintre sufletele voastre s-a sfârşit. Sunteţi acum unul faţă de altul, două organisme complet închise. Trebuie să cauţi alte organisme, alte suflete cărora să vă puteţi deschide, pentru a primi sau a da bucurii, dureri, experienţe de tot felul. O prietenie care durează o viaţă întreagă este, pentru mine, un miracol. Poate să fie o simplă obişnuinţă şi atunci e tristă şi neinteresantă. Dar poate să fie şi o "căsătorie spirituală", un miracol propriu zis. Unirea sufletească s-a făcut, atunci, peste graniţele omenescului.
· Rareori cred că se degradează mai penibil un bărbat ca într-o criză absurdă de gelozie.
· Virtutea magică a aurului şi jadului se aplică şi dincolo de viaţa biologică.
· Nemurirea sufletului e o consolare. Dar nu trebuie să abuzăm de ea.
· Dacă adevărul nu se află prin dragoste, oriunde s-ar afla el, nu mă interesează.
· Misiunea istorică a unui popor se judecă după creaţiunile lui spirituale. Singure valorile culturale justifică existenţa şi misiunea unui popor. Istoria nu ţine seamă de popoare sterile din fire.
· Setea trupurilor noastre a fost greu de stins atunci. Parcă nu mai era îmbrăţişare contopirea aceea din urmă, când cu adevărat se topeau contururile, dispărea carnea, ne uitam respiraţia, mistuiţi amândoi de o singură - însângerată şi nesăţioasă - gură. De mai multe ori am nădăjduit că la capătul răpirii aceleia vom întâlni, împreună, moartea. N-am ştiut că poate fi atât de ispititoare moartea, atât de caldă - voluptate fără spasm, beatitudine fără strigare.
· Se confundă prea des moartea cu cadavrul.
· Sunt uneori stări care parcă îşi pierd durata. Nu ştii - sau nu-ţi aduci aminte - când au început, ce le-a dezlănţuit, cum se transformă. Şi totuşi, din beatitudinea aceea turbure se desprinde uneori un cuvânt, un strigăt, o melodie sau măcar o singură notă muzicală, care îţi rămâne necontenit prezentă, fără să te mire precaritatea sau chiar nesemnificaţia ei.
· Părerea mea este că femeia care te iubeşte absolut e stăpânită de o forţă demonică, puternică, obscură, care sfârşeşte prin a te strivi. O asemenea femeie te anuleză, te descompune. Este o forţă mult mai tare decât tine.
· Amintirile sunt icoanele timpului pierdut.
· Dac-ai şti cât am fugit de tine, până te-am întâlnit.
· Dincolo de voluptate, dincolo de rut, este cu putinţă o regăsire desăvârşită în îmbrăţişare, ca şi cum ai cuprinde - pentru întâia oară - o altă parte din tine care te "încheie", te completează, revelându-ţi o altă experienţă a lumii, îmbogăţită cu alte, noi dimensiuni...
· Nu poţi scăpa de anumite lucruri decât trăindu-le, nu poţi limpezi anumite obsesii decât privindu-le în faţă, şi nu poţi cunoaşte adevărata dragoste decât depăşind-o. Nu poţi stăpâni decât acele lucruri la care ai renunţat, de care te-ai eliberat, nu prin detaşare de ele însele, ci prin detaşare de dorinţa fructelor lor.
· Ce oameni excepţionali trec pe lângă noi, anonimi şi noi admirăm prosteşte atâţia neghiobi, numai pentru că au vorbit de ei presa şi opinia publică.
· Eu am înţeles de ce nu sunt mulţumit. Pentru că mi-am deschis sufletul prietenilor.
SFATURI UTILE 13 Martie
SFATURI UTILE 13 Martie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu